DECIZIE nr. 562 din 25 octombrie 2005referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.111 din 8 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorFlorentina Baltă - procurorMihaela Senia Costinescu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paul Trucă în Dosarul nr. 2.958/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există nici o contrarietate între dispoziţia criticată şi Legea fundamentală.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.958/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paul Trucă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, referitoare la liberul acces la justiţie. Potrivit textului de lege criticat, instanţa, sesizată de creditor, poate obliga pe debitorul care nu îşi execută de bunăvoie obligaţia de a face la plata unei amenzi civile, printr-o încheiere irevocabilă, fapt ce este de natură a îngrădi accesul persoanei interesate la toate gradele de jurisdicţie, inclusiv la căile de atac ale apelului şi recursului.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are posibilitatea să suprime una sau ambele căi de atac în anumite materii, ceea ce nu echivalează cu îngrădirea liberului acces la justiţie. Dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă deschid creditorului calea judiciară pentru a obţine constrângerea debitorului la executarea unei obligaţii de a face prevăzută într-un titlu executoriu, astfel încât este asigurat accesul liber la justiţie. Împrejurarea că soluţia instanţei nu poate fi cenzurată prin intermediul căilor de atac nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci exclusiv una de opţiune legislativă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate dau expresie dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, care prevăd că reglementarea procedurii de judecată se face prin lege, legiuitorul având libertate deplină de a statua în astfel de domenii. Astfel, instituirea unor limite în exercitarea căilor de atac nu contravine sub nici un aspect prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21, atâta timp cât, aflat în faza executării obligaţiei consemnate în titlul executoriu, debitorul a avut posibilitatea, până a ajunge în această etapă, să formuleze apărări de fond şi să parcurgă toate căile de atac prevăzute de lege.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, conferind caracter irevocabil încheierii instanţei de judecată, nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor lor legitime. Accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi căile de atac prevăzute de lege, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, competenţa instanţelor, procedura de judecată şi căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra criticii având ca obiect dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 484/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 14 ianuarie 2005, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.Cu acel prilej Curtea a reţinut că "reglementarea criticată se subsumează Cărţii a V-a a Codului de procedură civilă, consacrată executării silite a obligaţiilor stabilite printr-un titlu executoriu, constituind Secţiunea a IV-a referitoare la executarea silită a obligaţiilor de a face sau de a nu face. Finalitatea acesteia este evidentă şi constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmăreşte contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerităţii, ca exigenţă imperativă a executării silite.Aşa fiind, ar fi ilogic şi contrar finalităţii urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului irevocabil al acestei încheieri este deci în deplină concordanţă cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât, aşa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate căile de atac şi, deci, la toate gradele de jurisdicţie, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru raţiuni impuse de specificul domeniului supus reglementării, un atare acces".Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constiţutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paul Trucă în Dosarul nr. 2.958/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu--------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorFlorentina Baltă - procurorMihaela Senia Costinescu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paul Trucă în Dosarul nr. 2.958/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există nici o contrarietate între dispoziţia criticată şi Legea fundamentală.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.958/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paul Trucă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, referitoare la liberul acces la justiţie. Potrivit textului de lege criticat, instanţa, sesizată de creditor, poate obliga pe debitorul care nu îşi execută de bunăvoie obligaţia de a face la plata unei amenzi civile, printr-o încheiere irevocabilă, fapt ce este de natură a îngrădi accesul persoanei interesate la toate gradele de jurisdicţie, inclusiv la căile de atac ale apelului şi recursului.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are posibilitatea să suprime una sau ambele căi de atac în anumite materii, ceea ce nu echivalează cu îngrădirea liberului acces la justiţie. Dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă deschid creditorului calea judiciară pentru a obţine constrângerea debitorului la executarea unei obligaţii de a face prevăzută într-un titlu executoriu, astfel încât este asigurat accesul liber la justiţie. Împrejurarea că soluţia instanţei nu poate fi cenzurată prin intermediul căilor de atac nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci exclusiv una de opţiune legislativă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate dau expresie dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, care prevăd că reglementarea procedurii de judecată se face prin lege, legiuitorul având libertate deplină de a statua în astfel de domenii. Astfel, instituirea unor limite în exercitarea căilor de atac nu contravine sub nici un aspect prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21, atâta timp cât, aflat în faza executării obligaţiei consemnate în titlul executoriu, debitorul a avut posibilitatea, până a ajunge în această etapă, să formuleze apărări de fond şi să parcurgă toate căile de atac prevăzute de lege.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, conferind caracter irevocabil încheierii instanţei de judecată, nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor lor legitime. Accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi căile de atac prevăzute de lege, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, competenţa instanţelor, procedura de judecată şi căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra criticii având ca obiect dispoziţiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 484/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 14 ianuarie 2005, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.Cu acel prilej Curtea a reţinut că "reglementarea criticată se subsumează Cărţii a V-a a Codului de procedură civilă, consacrată executării silite a obligaţiilor stabilite printr-un titlu executoriu, constituind Secţiunea a IV-a referitoare la executarea silită a obligaţiilor de a face sau de a nu face. Finalitatea acesteia este evidentă şi constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmăreşte contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerităţii, ca exigenţă imperativă a executării silite.Aşa fiind, ar fi ilogic şi contrar finalităţii urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului irevocabil al acestei încheieri este deci în deplină concordanţă cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât, aşa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate căile de atac şi, deci, la toate gradele de jurisdicţie, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru raţiuni impuse de specificul domeniului supus reglementării, un atare acces".Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constiţutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paul Trucă în Dosarul nr. 2.958/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu--------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari