REGLEMENTĂRI CONTABILE din 29 ianuarie 2001 (*actualizate*)armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate(actualizate până la data de 22 ianuarie 2004*)
-------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 22 ianuarie 2004, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 1.879 din 27 septembrie 2001; ORDINUL nr. 990 din 26 iulie 2002**); ORDINUL nr. 1.276 din 30 septembrie 2002; ORDINUL nr. 705 din 3 iunie 2003***); ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003.**) Conform art. 1 din ORDINUL nr. 990 din 26 iulie 2002, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 2 august 2002, reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se aplică începând cu anul 2002 de către persoanele juridice care, pe baza informaţiilor cuprinse în bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie 2000, îndeplinesc cumulativ doua dintre următoarele criterii:- cifra de afaceri - peste 9 milioane euro;- total active - peste 4,5 milioane euro;- număr mediu de salariaţi - 250.***) Conform art. 1 din ORDINUL nr. 705 din 3 iunie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 6 iunie 2003, reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se aplică începând cu anul 2003 de către persoanele juridice care, pe baza informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie 2001, îndeplinesc cumulativ doua dintre următoarele criterii:- cifra de afaceri - peste 8 milioane euro;- total active - peste 4 milioane euro;- număr mediu de salariaţi - 200. (2) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a retrata situaţiile financiare pentru anul 2002, întocmite în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, urmând să depună situaţiile financiare retratate la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 noiembrie 2003.Art. 2 din acelaşi act normativ prevede că lista cuprinzând persoanele juridice care aplica prevederile art. 1 alin. (1) este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin(Ordinul nr. 705 din 3 iunie 2003).CUPRINSDISPOZIŢII GENERALE + Capitolul I REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................SECŢIUNEA a 2-a EXERCIŢIUL FINANCIAR .......................................SECŢIUNEA a 3-a SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............SECŢIUNEA a 4-a FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALEÎNTREPRINDERII .............................................SECŢIUNEA a 5-a PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ..............................SECŢIUNEA a 6-a APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALEÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........SECŢIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................SECŢIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................SECŢIUNEA a 9-a APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI ARAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................SECŢIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII ............. + Capitolul II PLANUL DE CONTURI GENERAL ..................................... + Capitolul III FORMATUL BILANŢULUI, CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE, SITUAŢIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAŢIEI MODIFICĂRILOR CAPITALULUIPROPRIU ŞI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........- BILANŢ ......................................................- CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ................................- SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................- SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................- NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ................. + Capitolul IV EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU FORMATUL BILANŢULUI ŞI CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE ......... + Capitolul V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAŢI ŞI COLATERALI ACESTORA ...... CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE,ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAŢIONALE*1) DE CONTABILITATEPREFATA Paragraful nr.INTRODUCERE ................................................... 1-11Obiect şi statut ........................................... 1-4Aria de aplicabilitate ..................................... 5-8Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora ..... 9-11OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................. 12-21Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţieifinanciare ................................................. 15-21Note şi materiale supliment ................................ 21CONCEPTE DE BAZA .............................................. 22-23Contabilitatea de angajament ............................... 22Principiul continuităţii activităţii ....................... 23CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .......... 24-46Inteligibilitatea .......................................... 25Relevanta .................................................. 26-30Pragul de semnificaţie ................................. 29-30Credibilitatea ............................................. 31-38Reprezentarea fidela ................................... 33-34Prevalenta economicului asupra juridicului ............. 35Neutralitatea .......................................... 36Prudenta ............................................... 37Integralitatea ......................................... 38Comparabilitatea ........................................... 39-42Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ........ 43-45Oportunitatea .......................................... 43Raportul cost-beneficiu ................................ 44Echilibrul între caracteristicile calitative ........... 45Imaginea fidela/Prezentarea fidela ......................... 46STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................ 47-81Poziţia financiară ......................................... 49-52Active ..................................................... 53-59Datorii .................................................... 60-64Capitalul propriu .......................................... 65-68Performanta ................................................ 69-73Venituri ................................................... 74-77Cheltuieli ................................................. 78-80Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului ........... 81RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ............. 82-98Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare 85Credibilitatea evaluării ................................... 86-88Recunoaşterea activelor .................................... 89-90Recunoaşterea datoriilor ................................... 91Recunoaşterea veniturilor .................................. 92-93Recunoaşterea cheltuielilor ................................ 94-98EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ................. 99-101CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI 102-110Conceptul de capital ....................................... 102-103Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi dedeterminare a profitului ................................... 104-110-------------*1) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucrupentru traducerea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, recunoscutde Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.DISPOZIŢII GENERALEPrezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC ) şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Aria de aplicabilitate1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program:A. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel: Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societăţi naţionale şi alte întreprinderi de interes naţional Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi care operează pe piaţa de capital.B. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro/leu la sfârşitul anului anterior.C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăţilor mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia.1. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a programului naţional de pregătire în domeniu.2. În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi şi depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situaţiile financiare întocmite pe baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi a regulamentului de aplicare a acesteia.Aceste societăţi au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situaţiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. + Capitolul 1 Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii + Secţiunea 1 Contabilitatea întreprinderiiMoneda1.1. - Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă (euro, USD etc.).Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii1.2. - Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.1.3. - Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiară şi contabila*1), orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale: a) denumirea documentului; b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul; c) numărul şi data întocmirii acestuia; d) menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul); e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia; f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate; g) numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz; h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.--------------*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative1.4. - Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia sa gestioneze patrimoniul.Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit". + Secţiunea a 2-a Exerciţiul financiar2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului. + Secţiunea a 3-a Situaţiile financiare anuale*1) ale întreprinderii3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale.3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă: a) bilanţul; b) contul de profit şi pierdere; c) situaţia modificărilor capitalului propriu; d) situaţia fluxurilor de trezorerie; e) politici contabile şi note explicative.3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.3.4. - Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3.În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte.3.5. - Dacă nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi b) credibile în sensul că:(i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;(ii) reflecta substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică;(iii) sunt neutre, adică nepartinitoare;(iv) sunt prudente; şi(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.3.6. - Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere următoarele:- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.3.8. - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte: a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu; b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele; c) prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat; d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.---------------*1) Denumirea este preluată din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards".*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards Committee". + Secţiunea a 4-a Forma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderiiAspecte generale4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări: a) bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10; b) contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26; c) situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7; d) situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.4.4. - a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe. b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă: a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau b) cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.4.6. - În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv: a) dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului; b) sumele repartizate la rezerve; c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti; d) alte repartizari.4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.4.8. - În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.Formatul cerut pentru conturile anuale4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:BilanţA. Active imobilizateI. Imobilizari necorporale1. Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)2. Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacă au fost: a) achiziţionate contra unei plati; sau b) create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţieII. Imobilizari corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţieIII. Imobilizari financiare1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale3. Titluri sub forma de interese de participare4. Creanţe din interese de participare5. Titluri deţinute ca imobilizari6. Alte creanţe7. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)B. Active circulanteI. Stocuri1. Materii prime şi materiale consumabile2. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului3. Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare4. Alte creanţe5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsatIII. Investiţii financiare pe termen scurt1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului2. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)3. Alte investiţii financiare pe termen scurt----------------*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.IV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului7. Sume datorate privind interesele de participare8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările socialeE. Active circulante nete, respectiv datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului7. Sume datorate privind interesele de participare8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările socialeH. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare2. Alte provizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)II. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve pentru acţiuni proprii3. Rezerve statutare sau contractuale4. Alte rezerveV. Rezultatul reportatVI. Rezultatul exerciţiului financiarReglementări referitoare la bilanţ4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienţă şi exigibilitate.4.12. - În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informaţii în notele explicative: a) valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar; b) miscarile privind acest element, ocazionate de:(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;(îi) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi(iv) transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii: a) costul de achiziţie sau costul de producţie; b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fără a se tine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15: a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului; b) valoarea amortizarii şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv; c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu; d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare.4.21. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".4.22. - Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: a) o întreprindere are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior; b) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şi c) poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.4.25. - Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.Contul de profit şi pierdere4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:Contul de profit şi pierdere1. Cifra de afaceri neta2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie3. Producţia imobilizata4. Alte venituri din exploatare5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile b) Alte cheltuieli din afară6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale b) Ajustarea valorii activelor circulante8. Alte cheltuieli de exploatare● Profitul sau pierderea din exploatare9. Venituri din interese de participare10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care privesc societăţile din cadrul grupului14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară18. Impozitul pe profit19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus20. Rezultatul exerciţiului financiar21. Rezultatul pe acţiune:- de baza- diluat.Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere4.27. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cat şi pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.4.28. - În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.Situaţia fluxurilor de trezorerie4.29. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.Situaţia modificărilor capitalului propriu4.30. - Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze: a) profitul net sau pierderea neta a perioadei; b) fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile către aceştia;- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi- o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare. + Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabilePrincipiile contabile5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.5.2. - Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.Este foarte importanţa menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinta reală a rezultatelor activităţii societăţii.5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte: a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar; b) se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului; c) se va ţine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.5.10. - Principiul pragului de semnificaţie*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare trebuie insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.----------*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).*2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).*3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).5.11. - Pentru acele elemente a căror valoare este nesigura şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbările de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectată şi estimarea contabila iniţială.Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimarile făcute de management la data bilanţului. Dacă aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacă situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.Abateri de la principiile contabile5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.TRATAMENTE CONTABILEAspecte generale5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când:● este posibil ca acesta sa aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieşirea acestora; şi● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.În conformitate cu prevederile art. 7 şi 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli: a) la data intrării în patrimoniu bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel:- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora.Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumita cost de achiziţie;- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justa a activelor primite în schimb.Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţa a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC*1)-2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21; b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată; c) la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.La fiecare data a bilanţului:- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective; d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.-------------*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".5.14. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.Imobilizari5.16. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau de costul de producţie.5.17. - În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.5.18. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.5.20. - Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.Reguli speciale adiţionale privind imobilizarileCheltuieli de constituire5.21. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viaţa. b) Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii:(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizata;(îi) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.Fondul comercial5.23. - În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi: a) valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b); b) perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei; c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)5.24. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.Investiţii5.25. - Pentru întreprinderile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).Activele circulante5.26. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.5.27. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.5.28. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.Reguli privind stocurile şi activele fungibile5.29. - Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.5.30. - Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt: a) metoda FIFO; b) metoda LIFO; c) metoda costului mediu ponderat; d) alta metoda similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii:(i) motivul schimbării metodei;(îi) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.5.31. - Dacă valoarea prezentată în bilanţ la închiderea exerciţiului diferă semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenţionează sa nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.Ajustari pentru diminuarea valorii activelor5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ. (2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizarii în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVEAspecte generale5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.Tratamente contabile alternative5.34. - În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.5.35. - Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode: a) pentru prezentarea unei imagini fidele a poziţiei financiare şi performantei în situaţiile financiare anuale, persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pot efectua reevaluarea imobilizarilor corporale, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.Valoarea reevaluata reprezintă valoarea justa sau costul curent al imobilizarilor corporale la data situaţiilor financiare. Aceste valori se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de evaluatori autorizaţi. b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislaţia fiscală.5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.------------Litera a) a punctului 5.35. a fost modificată de art. 4 din ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2004.Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.5.38. - În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.Rezerva din reevaluare5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descrestere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior ca o cheltuiala.În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU5.41. - Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctă a situaţiilor financiare. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificările acestora, indicandu-se: a) suma la începutul exerciţiului financiar; b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri; d) suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREAspecte generale5.42. - Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.5.43. - Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere: a) numele întreprinderii care face raportarea; b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului; c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare; d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare; e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).5.44. - Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regula, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.5.45. - Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând: a) modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15); b) modificări ale amortizarii şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17); c) modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).Prezentarea politicilor contabile5.46. - Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menţiona următoarele: a) dacă imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29; b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.Se va menţiona totodată dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.Informaţii care vin în completarea bilanţuluiCapitalul social5.47. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii: a) capitalul social subscris; b) numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.5.48. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile se vor furniza următoarele informaţii: a) data cea mai apropiată şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni; b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor; c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.5.49. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informaţii: a) tipul de acţiuni emise; b) pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.5.50. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza următoarele informaţii: a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi; b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate; c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.Obligaţiuni5.51. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta următoarele informaţii: a) tipul instrumentelor de capital emise; b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.5.52. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora.Rezerve5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituită.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli5.54. - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative: a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.Informaţii privind datoriile5.55. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.5.56. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.5.57. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor menţiona, de asemenea: a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii; b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare5.58. - În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.5.59. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informaţii: a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligaţii; b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia; c) dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.5.60. - Totodată se vor prezenta detalii privind: a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii; b) orice obligaţii privind grupurile; c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.5.61. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli5.62. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative: a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational; b) onorariile plătite auditorilor financiari; c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabila neta a activului şi cheltuielile aferente cedarii, pe de altă parte.Detalii privind impozitul pe profit5.63. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.5.64. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.Detalii privind cifra de afaceri5.65. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.5.66. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar să se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.5.67. - Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară interna şi serveşte prezentării de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.5.68. - În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.5.69. - Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor5.70. - În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.5.71. - Se va menţiona totodată valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totală pentru fiecare categorie.5.72. - Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăşi, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.Detalii privind salariaţii5.73. - În notele explicative se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii: a) numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar; b) numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.5.74. - Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.5.75. - Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul: a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectiva, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea; b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se în fiecare caz numărul de salariaţi din fiecare luna.5.76. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale: a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar; b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi; c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.5.77. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.Alte aspecte5.78. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala.5.79. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare: a) sediul şi forma juridică ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial); b) o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate; c) numele societăţii-mama şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului; d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere; e) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului: a) natura evenimentului; şi b) o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.5.80. - Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza trebuie prezentate următoarele informaţii: a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice; b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată; c) natura activităţii desfăşurate; d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societăţi; e) data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţii în care se deţin titluri; f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu; g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.Aceste societăţi vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).------------*1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societăţile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societăţi care optează pentru aceasta. + Secţiunea a 6-a Aprobarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.6.3. - Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală. + Secţiunea a 7-a Raportul administratorilor7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine: a) o analiza fidela a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia; b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari; c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea; d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii; e) informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării; f) următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;(i) motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;(ii) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;(iv) numărul şi valoarea nominală ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;(v) numărul şi valoarea acţiunilor anulate; g) numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator; h) politica privind protecţia mediului.7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului. + Secţiunea a 8-a Auditul financiar(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar.8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.8.3. - Societăţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve. + Secţiunea a 9-a Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al întreprinderii9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, la care se discuta şi se aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia: a) sa trimită o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau b) sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.9.2. Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii se supun spre aprobare de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, pe baza raportului administratorilor şi a raportului auditorului financiar.9.3. - O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la registrul comerţului.9.5. - Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.----------Punctul 9.2. a fost modificat de art. 3 din ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2004. + Secţiunea a 10-a Publicarea raportului anual al întreprinderii10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacă opinia a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată. + Capitolul 2 Planul de conturi general CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI 10. CAPITAL ŞI REZERVE 101. Capital*1)---------- *1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie: capital social, patrimoniul regiei etc. 1011. Capital subscris nevarsat 1012. Capital subscris vărsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105. Rezerve din reevaluare 1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflaţie 1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106. Rezerve 1061. Rezerve legale 1062. Rezerve pentru acţiuni proprii 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29 1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI 121. Profit şi pierdere 129. Repartizarea profitului 13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 131. Subvenţii pentru investiţii 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de bănci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661. Datorii către societăţile din cadrul grupului 1662. Datorii către societăţile care deţin interese de participare 167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate 168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului 1686. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI 20. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate 2052. Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii 207. Fond comercial 2071. Fond comercial 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizari necorporale 21. IMOBILIZARI CORPORALE 211. Terenuri şi amenajări de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajări de terenuri 212. Construcţii 213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale şi plantaţii 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 23. IMOBILIZARI ÎN CURS 231. Imobilizari corporale în curs 2311. Amenajări de terenuri şi construcţii 2312. Instalaţii tehnice şi maşini 2313. Alte imobilizari corporale 232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii 2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini 2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233. Imobilizari necorporale în curs 234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale 26. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 262. Titluri de participare deţinute la societăţi din afară grupului 263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 2634. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afară grupului 2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului 2636. Titluri de participare strategice în afară grupului 264. Titluri puse în echivalenta 265. Alte titluri imobilizate 267. Creanţe imobilizate 2671. Sume datorate de filiale 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale 2673. Împrumuturi acordate pe termen lung 2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2675. Creanţe legate de interesele de participare 2676. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare 2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1)--------- *1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasarii. 2678. Alte creanţe imobilizate 2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare 2698. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare 2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale 281. Amortizari privind imobilizarile corporale 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812. Amortizarea construcţiilor 2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2814. Amortizarea altor imobilizari corporale 29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR 290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare 2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2907. Provizioane pentru fondul comercial 2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 2912. Provizioane pentru deprecierea construcţiilor 2913. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale 293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs 2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs 2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs 296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societăţi din afară grupului 2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de interesele de participare 2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii - active imobilizate 2969. Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE 301. Materii prime 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Seminţe şi materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 331. Produse în curs de execuţie 332. Lucrări şi servicii în curs de execuţie 34. PRODUSE 341. Semifabricate 345. Produse finite 346. Produse reziduale 348. Diferenţe de preţ la produse 3481. Diferenţe de preţ la semifabricate 3485. Diferenţe de preţ la produse finite 3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale 35. STOCURI AFLATE LA TERŢI 351. Materii şi materiale aflate la terţi 354. Produse aflate la terţi 3541. Semifabricate aflate la terţi 3545. Produse finite aflate la terţi 3546. Produse reziduale aflate la terţi 356. Animale aflate la terţi 357. Mărfuri aflate la terţi 358. Ambalaje aflate la terţi 36. ANIMALE 361. Animale şi păsări 368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări 37. MĂRFURI 371. Mărfuri 378. Diferenţe de preţ la mărfuri 38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferenţe de preţ la ambalaje 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392. Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394. Provizioane pentru deprecierea produselor 3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite 3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396. Provizioane pentru deprecierea animalelor 397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de plătit 404. Furnizori de imobilizari 405. Efecte de plătit pentru imobilizari 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări 41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 411. Clienţi 4111. Clienţi 4118. Clienţi incerti sau în litigiu 413. Efecte de primit de la clienţi 418. Clienţi - facturi de întocmit 419. Clienţi - creditori 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 424. Participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Reţineri din salarii datorate terţilor 428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281. Alte datorii în legătură cu personalul 4282. Alte creanţe în legătură cu personalul 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurări sociale 4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară 4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 437. Ajutor de şomaj 4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438. Alte datorii şi creanţe sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creanţe sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit 4411. Impozitul pe profit curent 4412. Impozitul pe profit amânat 442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. TVA de plată 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibilă 4427. TVA colectata 4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe salarii 445. Subvenţii 446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481. Alte datorii faţă de bugetul statului 4482. Alte creanţe privind bugetul statului 45. GRUP ŞI ASOCIAŢI 451. Decontări în cadrul grupului 4511. Decontări în cadrul grupului 4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului 452. Decontări privind interesele de participare 4521. Decontări privind interesele de participare 4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455. Sume datorate asociaţilor 4551. Asociaţi - conturi curente 4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente 456. Decontări cu asociaţii privind capitalul 457. Dividende de plată 458. Decontări din operaţii în participaţie 4581. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv 4582. Decontări din operaţii în participaţie - activ 46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI 461. Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471. Cheltuieli înregistrate în avans 472. Venituri înregistrate în avans 473. Decontări din operaţii în curs de clarificare 48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481. Decontări între unitate şi subunitati 482. Decontări între subunitati 49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi 495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii 4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra societăţilor din cadrul grupului 4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare la interesele de participare 4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra asociaţilor 496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE 50. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501. Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului 502. Acţiuni proprii 503. Acţiuni 5031. Acţiuni cotate 5032. Acţiuni necotate 505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate 506. Obligaţiuni 5061. Obligaţiuni cotate 5062. Obligaţiuni necotate 508. Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt 5091. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului 5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BĂNCI 511. Valori de încasat 5112. Cecuri de încasat 5113. Efecte de încasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la bănci 5121. Conturi la bănci în lei 5124. Conturi la bănci în valută 5125. Sume în curs de decontare 518. Dobânzi 5186. Dobânzi de plătit 5187. Dobânzi de încasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de bănci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa 5311. Casa în lei 5314. Casa în valută 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale şi poştale 5322. Bilete de tratament şi odihnă 5323. Tichete şi bilete de călătorie 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valută 542. Avansuri de trezorerie 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din cadrul grupului 592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii 593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor 595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia şi apa 606. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 6582. Donaţii şi subvenţii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanţe legate de participatii 664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi provizioanele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele 6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat 698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1)------------- *1) Se utilizează conform reglementărilor legale. CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI 70. CIFRA DE AFACERI 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705. Venituri din studii şi cercetări 706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activităţi diverse 71. VARIATIA STOCURILOR 711. Variatia stocurilor 72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI 721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale 722. Venituri din producţia de imobilizari corporale 74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subvenţii de exploatare 7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară 7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia socială 7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite 7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 7612. Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afară grupului 7613. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 7614. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afară grupului 7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului 7616. Venituri din titluri de participare strategice în afară grupului 7617. Venituri din alte imobilizari financiare 762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanţe imobilizate 764. Venituri din investiţii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferenţe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obţinute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE 781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din provizioane 7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788. Venituri din ajustarea la inflaţie 79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 791. Venituri din impozitul pe profit amânat CLASA 8 - CONTURI SPECIALE 80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri şi garanţii acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri şi garanţii primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi în afară bilanţului 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare 8035. Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse 8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte valori în afară bilanţului 89. BILANŢ 891. Bilanţ de deschidere 892. Bilanţ de închidere CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE 90. DECONTĂRI INTERNE 901. Decontări interne privind cheltuielile 902. Decontări interne privind producţia obţinută 903. Decontări interne privind diferenţele de preţ 92. CONTURI DE CALCULATIE 921. Cheltuielile activităţii de baza 922. Cheltuielile activităţilor auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de producţie 924. Cheltuieli generale de administraţie 925. Cheltuieli de desfacere 93. COSTUL PRODUCŢIEI 931. Costul producţiei obţinute 933. Costul producţiei în curs de execuţie + Capitolul 3 Formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de prezentare a notelor explicative BILANŢ încheiat la data de 31 decembrie ...... - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Nr. ───────────────────── rd. începutul sfârşitul anului anului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 01 (ct. 201-2801) 2. Cheltuieli de dezvoltare 02 (ct. 203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale 03 (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 4. Fondul comercial 04 (ct. 2071-2807-2907-2075) 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs 05 (ct. 233+234-2933) TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 II. IMOBILIZARI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii 07 (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 2. Instalaţii tehnice şi maşini 08 (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 09 (ct. 214-2814-2914) 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs 10 (ct. 231+232-2931) TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 III. IMOBILIZARI FINANCIARE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 12 (ct. 261-2961) 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 13 (ct. 2671+2672-2965) 3. Titluri sub forma de interese de participare 14 (ct. 263-2963) 4. Creanţe din interese de participare 15 (ct. 2675+2676-2967) 5. Titluri deţinute ca imobilizari 16 (ct. 262+264+265-2962-2964) 6. Alte creanţe 17 (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 TOTAL: (rd. 12 la 18) 19 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20 (rd. 06+11+19) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile 21 (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+ 3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921 -3922-3951-3958-398) 2. Producţia în curs de execuţie 22 (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) 3. Produse finite şi mărfuri 23 (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356 +357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953 -3954-3956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 (ct. 4091) TOTAL: (rd. 21 la 24) 25 II. CREANŢE 1. Creanţe comerciale 26 (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 27 (ct. 4511+4518-4951) 3. Sume de încasat din interese de participare 28 (ct. 4521+4528-4952) 4. Alte creanţe 29 (ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428 +444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat 30 (ct. 456-4953) TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 32 (ct. 501-591) 2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) 33 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 34 (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593 -595-596-598+5113+5114) TOTAL: (rd. 32 la 34) 35 IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36 (ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322 +5323+5328+5411+5412+542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37 (rd. 25+31+35+36) C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38 (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 40 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 41 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 43 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 44 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 45 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 46 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424 +426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428 +444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+ 462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48 (rd. 37+38-47-62) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49 (rd. 20+48) G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 50 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 51 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 52 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 54 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 55 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 56 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 57 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424 +426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428 +444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581 +462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 50 la 57) 58 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 59 2. Alte provizioane 60 (ct. 151) TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61 I. VENITURI ÎN AVANS 62 (ct. 131+472) J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63 din care: - capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64 - capital subscris vărsat (ct. 1012) 65 - patrimoniul regiei (ct. 1015) 66 II. PRIME DE CAPITAL 67 (ct. 1041+1042+1043+1044) Sold C III. REZERVE DIN REEVALUARE ───────── 68 (ct. 105) Sold D 69 IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70 1. Rezerve legale (ct. 1061) 71 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 72 (ct. 1062) 3. Rezerve statutare sau contractuale 73 (ct. 1063) 4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74 Sold C V. REZULTATUL REPORTAT ──────── 75 (ct. 117) Sold D 76 Sold C VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI ──────── 77 (ct. 121) Sold D 78 Repartizarea profitului (ct. 129) 79 TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 (rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) Patrimoniul public (ct. 1016) 81 TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31 decembrie ...... - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Exerciţiul financiar Denumirea indicatorului Nr. ───────────────────── rd. precedent încheiat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cifra de afaceri neta 01 (rd. 02 la 04) Producţia vândută 02 (ct. 701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04 (ct. 7411) Sold C 2. Variatia stocurilor ──────── 05 (ct. 711) Sold D 06 3. Producţia imobilizata 07 (ct. 721+722) 4. Alte venituri din exploatare 08 (ct. 758+7417) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 (rd. 01+05-06+07+08) 5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10 (ct. 601+602-7412) Alte cheltuieli materiale 11 (ct. 603+604+606+608) b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apa) 12 (ct. 605-7413) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 a) Salarii (ct. 641-7414) 15 b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16 (ct. 645-7415) 7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale (rd. 18-19) 17 a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19 7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 (rd. 21-22) b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625 +626+627+628-7416) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 25 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26 Ajustari privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28-29) 27 Cheltuieli (ct. 6812) 28 Venituri (ct. 7812) 29 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 (rd. 10 la 14+17+20+23+27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 09-30) 31 - Pierdere (rd. 30-09) 32 9. Venituri din interese de participare 33 (ct. 7613+7614+7615+7616) - din care, în cadrul grupului 34 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35 (ct. 7611+7612) - din care, în cadrul grupului 36 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 - din care, în cadrul grupului 38 Alte venituri financiare 39 (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 (rd. 33+35+37+39) 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43) 41 Cheltuieli (ct. 686) 42 Venituri (ct. 786) 43 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44 - din care, în cadrul grupului 45 Alte cheltuieli financiare 46 (ct. 663+664+665+667+668+688) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 (rd. 41+44+46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40-47) 48 - Pierdere (rd. 47-40) 49 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 31+48) 50 - Pierdere (rd. 32+49) 51 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52-53) 54 - Pierdere (rd. 53-52) 55 VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56-57) 58 - Pierdere (rd. 57-56) 59 18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60 19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61 20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: - Profit 62 - Pierdere 63 21. Rezultatul pe acţiune - de baza 64 - diluat 65 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── + SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIEla data de 31 decembrie .... - exemplu- mii lei - a) Metoda directaFluxuri de numerar din activităţi de exploatare:- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;- încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei b) Metoda indirectaFluxuri de numerar din activităţi de exploatare:- rezultat net;- modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;- ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU la data de 31 decembrie .......... - exemplu - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold Cresteri Reduceri Sold Element la ────────────── ────────────── la al capitalului 01/01 Total, prin Total, prin 31/12 propriu din tran- din tran- care sfer care sfer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve pentru acţiuni proprii Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve Rezerve din conversie Rezultatul reportat Profit nerepartizat ──────────────────────── Pierdere neacoperita Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29 Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare Rezultatul exerciţiului financiar Sold creditor ──────────────── Sold debitor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Notă
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:
- natura modificărilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- orice alte informaţii semnificative.
EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE
1. Active imobilizate
2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor
6. Principii, politici şi metode contabile
7. Acţiuni şi obligaţiuni
8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informaţii Nota 1 ------ Active imobilizate - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Deprecieri***) Valoarea bruta**) (amortizare şi provizioane) Ele- ─────────────────────────── ────────────────────────────────────────── mente Sold Cres- Redu- Sold Sold Deprecierea Reduceri Sold de la teri ceri la la înregistrată sau la active 01/01 31/12 01/01 în cursul reluari 31/12 *) exerciţiului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia. **) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele contabile aplicate. ***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare. Nota 2 ------ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Sold Transferuri*) Sold provizionului la ─────────────────────── la 01/01 în cont din cont 31/12 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4=1+2-3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Cu explicarea naturii acestora. Nota 3 ------ Repartizarea profitului - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Destinaţia Suma ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Profit net de repartizat: - rezerva legală - acoperirea pierderii contabile - dividende Profit nerepartizat Nota 4 ------ Analiza rezultatului din exploatare - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Exerciţiul Exerciţiul Indicatorul precedent curent ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cifra de afaceri neta 2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3. Cheltuielile activităţii de baza 4. Cheltuielile activităţilor auxiliare 5. Cheltuielile indirecte de producţie 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7. Cheltuielile de desfacere 8. Cheltuieli generale de administraţie 9. Alte venituri din exploatare 10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nota 5 ------ Situaţia creanţelor şi datoriilor - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Termen de lichiditate Creanţe 31 decembrie ───────────────────────────── (col. 2+3) sub 1 an peste 1 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total, din care: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Termen de exigibilitate Datorii*) 31 decembrie ────────────────────────────────────── (col. 2+3+4) sub 1 an 1-5 ani peste 5 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total, din care: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*) Se vor menţiona următoarele informaţii:- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari:● valoarea datoriei;● valoarea şi natura garanţiilor;- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.Nota 6------Principii, politici şi metode contabileSe vor prezenta:- abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:● natura;● motivele;● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;- tratamentele contabile alternative, menţionându-se:● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;● baza de evaluare adoptată;● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;● influenţa asupra rezultatului;● conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;- suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.Nota 7------Acţiuni şi obligaţiuniSe vor prezenta următoarele informaţii:♦ capital social subscris;♦ numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;♦ acţiuni rascumparabile:● data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare;● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;● valoarea eventualei prime de răscumpărare;♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:● tipul de acţiuni;● număr de acţiuni emise;● valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;● drepturi legate de distribuţie:- numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;- perioada de exercitare a drepturilor;- preţul plătit pentru acţiunile distribuite;♦ obligaţiuni emise:● tipul obligaţiunilor emise;● valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta:- valoarea nominală;- valoarea înregistrată în momentul plăţii.Nota 8------Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directoriiSe vor face menţiuni cu privire la:♦ salarizarea directorilor şi administratorilor:● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori:- obligaţie totală pentru fiecare categorie;● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:- rata dobânzii;- principalele clauze ale creditului;- suma rambursata până la acea data;● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;♦ salariaţi:● număr mediu aferent exerciţiului;● număr mediu (fiecare categorie);● salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;● cheltuieli cu asigurările sociale;● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii. Nota 9 ------ Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari 1. Indicatori de lichiditate Active curente - Indicatorul lichidităţii curente = ────────────────── (Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente - valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2; - oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Active curente - Stocuri - Indicatorul lichidităţii imediate = ──────────────────────────── (Indicatorul test acid) Datorii curente 2. Indicatori de risc - Indicatorul gradului de îndatorare Capital împrumutat Capital împrumutat ──────────────────── x 100 sau ──────────────────── x 100, Capital propriu Capital angajat unde: ● capital împrumutat = credite peste un an; ● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu. - Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori societatea poate achită cheltuielile cu dobânda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscanta. Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ───────────────────────────────────────────────────────── = Număr de ori Cheltuieli cu dobânda 3. Indicatori de activitate - furnizează informaţii cu privire la: (indicatori de gestiune) ● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii; ● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de baza ale întreprinderii. - Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul (rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar Costul vânzărilor ────────────────── = Număr de ori Stocul mediu sau - Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate Stoc mediu ─────────────────── x 365 Costul vânzărilor - Viteza de rotaţie a - calculează eficacitatea debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea creanţelor sale; - exprima numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către întreprindere. Sold mediu clienţi ─────────────────── x 365 Cifra de afaceri O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţa, creanţe mai greu de încasat (clienţi rau platnici). - Viteza de rotaţie a - aproximeaza numărul de zile de creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui sa includă doar creditorii comerciali. Sold mediu furnizori ──────────────────────────────────── x 365, Achiziţii de bunuri (fără servicii) unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri. - Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului imobilizate activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri ──────────────────── Active imobilizate - Viteza de rotaţie a activelor totale Cifra de afaceri ──────────────────── Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile: - Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiti în afacere: Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ──────────────────────────────────────────────────────────── , Capitalul angajat unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere atât de către acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. - Marja bruta din vânzări Profitul brut din vânzări ─────────────────────────── x 100 Cifra de afaceri O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim. 5. Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate cu prevederile IAS 33 şi au în vedere: - Rezultatul pe acţiune: - profit net atribuibil acţiunilor comune; - număr de acţiuni comune luate în calcul. - Raportul dintre preţul pe piaţa al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.Nota 10-------Alte informaţii a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:- sediul şi forma juridică a întreprinderii;- ţara de înfiinţare;- adresa sediului oficial etc. b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:- numele întreprinderilor;- ţara de înfiinţare;- adresa etc. c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda străină d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinară;● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit e) Cifra de afaceri:● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational g) Onorariile plătite auditorilor h) Angajamente acordate i) Angajamente primite + Capitolul 4 Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdereAcest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1. BILANŢ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Active imobilizate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Imobilizari necorporale 1. Cheltuieli de constituire 201 2801 2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active 203 2803 2903 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale 2051 2052 208 2805 2808 2905 2908 4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat 2071 2807 2907 2075 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie 233 234 2933 II. Imobilizari corporale 1. Terenuri şi construcţii 211 212 2811 2812 2911 2912 2. Instalaţii tehnice şi maşini 213 2813 2913 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 214 2814 2914 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie 231 232 2931 III. Imobilizari financiare 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 261 2961 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 2671 2672 2965 3. Titluri sub forma de interese de participare 263 2963 4. Creanţe din interese de participare 2675 2676 2967 5. Titluri deţinute ca imobilizari 262 264 265 2962 2964 6. Alte creanţe 2673 2674 2678 2679 2966 2969 7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677 2968 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B. Active circulante ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Stocuri 1. Materii prime şi consumabile 301 3021 3022 3023 3024 3025 3026 3028 303 308 351 358 381 388 391 3921 3922 3951 3958 398 2. Producţia în curs de execuţie 331 332 341 3481 3541 393 3941 3952 3. Produse finite şi mărfuri 345 346 3485 3486 3545 3546 356 357 361 368 371 378 3945 3946 3953 3954 3956 3957 396 397 4428 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 4091 II. Creanţe (Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creanţe comerciale 4092 4111 4118 413 418 491 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 4511 4518 4951 3. Sume de încasat din interese de participare 4521 4528 4952 4. Alte creanţe 425 4282 431 437 4382 441 4424 4428 444 445 446 447 4482 4582 461 473 496 5187 5. Creanţe privind capitalul subscris şi 456 nevarsat 4953 III. Investiţii financiare pe termen scurt 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 501 591 2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502 592 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 5031 5032 505 5061 5062 5081 5088 593 595 596 598 5113 5114 IV. Casa şi conturi la bănci 5112 5121 5124 5125 5311 5314 5321 5322 5323 5328 5411 5412 542 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── C. Cheltuieli în avans 471 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614 1615 1617 1618 1681 169 2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621 1622 1624 1625 1627 1682 5191 5192 5198 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419 4. Datorii comerciale 401 404 408 5. Efecte de comerţ de plătit 403 405 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661 1685 2691 4511 4518 7. Sume datorate privind interesele de participare 1662 1686 2692 4521 4528 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623 1626 167 1687 2698 421 423 424 426 427 4281 431 437 4381 441 4423 4428 444 446 447 4481 4551 4558 456 457 4581 462 473 509 5186 5193 5194 5195 5196 5197 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── E. Active circulante, respectiv datorii curente nete Subtotal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── F. Total active minus datorii curente Subtotal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614 1615 1617 1618 1681 169 2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621 1622 1624 1625 1627 1682 5191 5192 5198 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419 4. Datorii comerciale 401 404 408 5. Efecte de comerţ de plătit 403 405 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661 1685 2691 4511 4518 7. Sume datorate privind interesele de participare 1662 1686 2692 4521 4528 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623 1626 167 1687 2698 421 423 424 426 427 4281 431 437 4381 441 4423 4428 444 446 447 4481 4551 4558 456 457 4581 462 473 509 5186 5193 5194 5195 5196 5197 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 2. Alte provizioane 151 I. Venituri în avans 131 472 J. Capital şi rezerve I. Capital, din care: Capital subscris nevarsat 1011 Capital subscris vărsat 1012 Patrimoniul regiei 1015 Patrimoniul public 1016 II. Prime de capital 1041 1042 1043 1044 III. Rezerve din reevaluare 105 IV. Rezerve 1. Rezerve legale 1061 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062 3. Rezerve statutare sau contractuale 1063 4. Alte rezerve 1068 107 V. Rezultatul reportat 117 VI. Rezultatul exerciţiului financiar 121 129 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 1. Cifra de afaceri neta 701 702 703 704 705 706 707 708 7411 2. Variatia stocurilor 711 3. Producţia imobilizata 721 722 4. Alte venituri din exploatare 7417 758 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 601 602 603 604 606 607 608 7412 b) Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 605 7413 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii 641 7414 b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii 645 7415 7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale 6811 6813 7813 7815 b) Ajustarea valorii activelor circulante 654 6814 754 7814 8. Alte cheltuieli de exploatare 611 612 613 614 621 622 623 624 625 626 627 628 635 658 6812 7416 7812 Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal 9. Venituri din interese de participare 7613 7614 7615 7616 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7611 7612 11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7617 762 763 764 765 766 767 768 788 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 686 786 13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului 663 664 665 666 667 668 688 7418 14. Rezultatul curent Subtotal 15. Venituri extraordinare 771 16. Cheltuieli extraordinare 671 17. Rezultatul extraordinar Subtotal 18. Impozit pe profit 691 791 19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698 20. Rezultatul exerciţiului financiar 21. Rezultatul pe acţiune - de baza - diluat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────NOTĂ:Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu:4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung). + Capitolul 5 Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.4. Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.6. Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.7. Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.9. Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.10. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.13. Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.14. Contabilitatea generală, denumita şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.15. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.16. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.17. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.18. Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde: a) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie; b) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie.Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.19. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.21. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.22. Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.23. Filiala este o societate controlată de societatea mama.24. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc.Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.------------*1) Definit în Codul comercial.25. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.26. Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.27. Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.28. Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.29. Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.30. Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.31. Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care:● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).32. Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.33. Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.34. Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.35. Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.37. Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.38. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.39. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afară societăţii.40. Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.42. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.43. Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.44. Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.45. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.46. Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când: a) activele de pe piaţa sunt relativ omogene; b) sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători; c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţa utila.48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.50. Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.51. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.52. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.53. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.55. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.56. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.CADRUL GENERALde întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*)PREFATAÎntreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru: a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital; b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială; c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi; d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii; e) a determina politicile de impozitare; f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui; g) a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional; h) a reglementa activitatea întreprinderilor.Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.INTRODUCEREObiect şi statut1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este: a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente; b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS; c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale; d) sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea; e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS; f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS; g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.Aria de aplicabilitate5. "Cadrul general" abordeaza: a) obiectivul situaţiilor financiare; b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare; c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare; d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.6. "Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.8. "Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel: a) investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende; b) angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale; c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta; d) furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client; e) clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea; f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari; g) publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.10. Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regula informaţii nefinanciare.14. Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.16. Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.18. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".19. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.20. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.Note şi materiale suplimentare21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.CONCEPTE DE BAZAContabilitatea de angajament22. Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.Principiul continuităţii activităţii23. Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidă sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.Inteligibilitatea25. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.Relevanta26. Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.27. Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.28. Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.Pragul de semnificaţie29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.30. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.Credibilitatea31. Pentru a fi utila informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.Reprezentarea fidela33. Pentru a fi credibila informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.Prevalenta economicului asupra juridicului35. Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).Neutralitatea36. Pentru a fi credibila informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.Prudenta37. Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.Integralitatea38. Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.Comparabilitatea39. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.40. O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibilaOportunitatea43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.Raportul cost-beneficiu44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.Echilibrul dintre caracteristicile calitative45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.Imaginea fidela/Prezentarea fidela46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.Poziţia financiară49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează: a) un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere; b) o datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice; c) capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.Active53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.54. De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi: a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere; b) schimbat cu alte active; c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau d) repartizat acţionarilor întreprinderii.56. Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.57. Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăşi definitia unui activ.59. Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.Datorii60. O caracteristica esenţială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinţa legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăşi o obligaţie prezenta. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.62. Stingerea unei obligaţii prezente implica de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin: a) plata în numerar; b) transferul altor active; c) prestarea de servicii; d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau e) transformarea obligaţiei în capital propriu.O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.63. Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care da naştere datoriei respective.64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimari. Definitia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.Capitalul propriu65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţionala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţa a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activităţii.68. Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.Performanta69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referinţa pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează: a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Aceasta distincţie se realizează plecandu-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activităţi extraordinare.73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja bruta, profitul din activităţile curente înainte de impozitare, profitul din activităţile curente după impozitare şi profitul net.Venituri74. Definitia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.75. Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanţa pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.Cheltuieli78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctă.80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care: a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere; şi b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordată atenţie consideratiilor legate de pragul de semnificaţie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor totuşi va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.Credibilitatea evaluării86. A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţa pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziţiei financiare de către utilizatorii situaţiilor financiare.Recunoaşterea activelor89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.Recunoaşterea datoriilor91. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.Recunoaşterea veniturilor92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.Recunoaşterea cheltuielilor94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultană sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţională, atunci când se asteapta să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează sa mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele: a) costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor; b) costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia; c) valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor; d) valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piaţa, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUIConceptul de capital102. În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului104. Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului: a) menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cat şi în unităţi de putere constanta de cumpărare; b) menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa îl menţină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţa fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa îl menţină.107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenţie va fi revizuită.--------------------
| EMITENT |
-------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 22 ianuarie 2004, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 1.879 din 27 septembrie 2001; ORDINUL nr. 990 din 26 iulie 2002**); ORDINUL nr. 1.276 din 30 septembrie 2002; ORDINUL nr. 705 din 3 iunie 2003***); ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003.**) Conform art. 1 din ORDINUL nr. 990 din 26 iulie 2002, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 2 august 2002, reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se aplică începând cu anul 2002 de către persoanele juridice care, pe baza informaţiilor cuprinse în bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie 2000, îndeplinesc cumulativ doua dintre următoarele criterii:- cifra de afaceri - peste 9 milioane euro;- total active - peste 4,5 milioane euro;- număr mediu de salariaţi - 250.***) Conform art. 1 din ORDINUL nr. 705 din 3 iunie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 6 iunie 2003, reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 se aplică începând cu anul 2003 de către persoanele juridice care, pe baza informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie 2001, îndeplinesc cumulativ doua dintre următoarele criterii:- cifra de afaceri - peste 8 milioane euro;- total active - peste 4 milioane euro;- număr mediu de salariaţi - 200. (2) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a retrata situaţiile financiare pentru anul 2002, întocmite în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, urmând să depună situaţiile financiare retratate la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 noiembrie 2003.Art. 2 din acelaşi act normativ prevede că lista cuprinzând persoanele juridice care aplica prevederile art. 1 alin. (1) este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin(Ordinul nr. 705 din 3 iunie 2003).CUPRINSDISPOZIŢII GENERALE + Capitolul I REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................SECŢIUNEA a 2-a EXERCIŢIUL FINANCIAR .......................................SECŢIUNEA a 3-a SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............SECŢIUNEA a 4-a FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALEÎNTREPRINDERII .............................................SECŢIUNEA a 5-a PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ..............................SECŢIUNEA a 6-a APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALEÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........SECŢIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................SECŢIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................SECŢIUNEA a 9-a APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI ARAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................SECŢIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII ............. + Capitolul II PLANUL DE CONTURI GENERAL ..................................... + Capitolul III FORMATUL BILANŢULUI, CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE, SITUAŢIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAŢIEI MODIFICĂRILOR CAPITALULUIPROPRIU ŞI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........- BILANŢ ......................................................- CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ................................- SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................- SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................- NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ................. + Capitolul IV EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU FORMATUL BILANŢULUI ŞI CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE ......... + Capitolul V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAŢI ŞI COLATERALI ACESTORA ...... CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE,ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAŢIONALE*1) DE CONTABILITATEPREFATA Paragraful nr.INTRODUCERE ................................................... 1-11Obiect şi statut ........................................... 1-4Aria de aplicabilitate ..................................... 5-8Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora ..... 9-11OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................. 12-21Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţieifinanciare ................................................. 15-21Note şi materiale supliment ................................ 21CONCEPTE DE BAZA .............................................. 22-23Contabilitatea de angajament ............................... 22Principiul continuităţii activităţii ....................... 23CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .......... 24-46Inteligibilitatea .......................................... 25Relevanta .................................................. 26-30Pragul de semnificaţie ................................. 29-30Credibilitatea ............................................. 31-38Reprezentarea fidela ................................... 33-34Prevalenta economicului asupra juridicului ............. 35Neutralitatea .......................................... 36Prudenta ............................................... 37Integralitatea ......................................... 38Comparabilitatea ........................................... 39-42Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ........ 43-45Oportunitatea .......................................... 43Raportul cost-beneficiu ................................ 44Echilibrul între caracteristicile calitative ........... 45Imaginea fidela/Prezentarea fidela ......................... 46STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................ 47-81Poziţia financiară ......................................... 49-52Active ..................................................... 53-59Datorii .................................................... 60-64Capitalul propriu .......................................... 65-68Performanta ................................................ 69-73Venituri ................................................... 74-77Cheltuieli ................................................. 78-80Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului ........... 81RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ............. 82-98Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare 85Credibilitatea evaluării ................................... 86-88Recunoaşterea activelor .................................... 89-90Recunoaşterea datoriilor ................................... 91Recunoaşterea veniturilor .................................. 92-93Recunoaşterea cheltuielilor ................................ 94-98EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ................. 99-101CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI 102-110Conceptul de capital ....................................... 102-103Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi dedeterminare a profitului ................................... 104-110-------------*1) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucrupentru traducerea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, recunoscutde Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.DISPOZIŢII GENERALEPrezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC ) şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Aria de aplicabilitate1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program:A. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel: Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societăţi naţionale şi alte întreprinderi de interes naţional Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi care operează pe piaţa de capital.B. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro/leu la sfârşitul anului anterior.C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăţilor mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia.1. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a programului naţional de pregătire în domeniu.2. În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi şi depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situaţiile financiare întocmite pe baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi a regulamentului de aplicare a acesteia.Aceste societăţi au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situaţiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. + Capitolul 1 Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii + Secţiunea 1 Contabilitatea întreprinderiiMoneda1.1. - Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă (euro, USD etc.).Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii1.2. - Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.1.3. - Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiară şi contabila*1), orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale: a) denumirea documentului; b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul; c) numărul şi data întocmirii acestuia; d) menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul); e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia; f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate; g) numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz; h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.--------------*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative1.4. - Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia sa gestioneze patrimoniul.Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit". + Secţiunea a 2-a Exerciţiul financiar2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului. + Secţiunea a 3-a Situaţiile financiare anuale*1) ale întreprinderii3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale.3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă: a) bilanţul; b) contul de profit şi pierdere; c) situaţia modificărilor capitalului propriu; d) situaţia fluxurilor de trezorerie; e) politici contabile şi note explicative.3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.3.4. - Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3.În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte.3.5. - Dacă nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi b) credibile în sensul că:(i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;(ii) reflecta substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică;(iii) sunt neutre, adică nepartinitoare;(iv) sunt prudente; şi(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.3.6. - Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere următoarele:- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.3.8. - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte: a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu; b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele; c) prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat; d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.---------------*1) Denumirea este preluată din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards".*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards Committee". + Secţiunea a 4-a Forma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderiiAspecte generale4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări: a) bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10; b) contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26; c) situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7; d) situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.4.4. - a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe. b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă: a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau b) cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.4.6. - În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv: a) dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului; b) sumele repartizate la rezerve; c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti; d) alte repartizari.4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.4.8. - În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.Formatul cerut pentru conturile anuale4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:BilanţA. Active imobilizateI. Imobilizari necorporale1. Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)2. Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacă au fost: a) achiziţionate contra unei plati; sau b) create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţieII. Imobilizari corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţieIII. Imobilizari financiare1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale3. Titluri sub forma de interese de participare4. Creanţe din interese de participare5. Titluri deţinute ca imobilizari6. Alte creanţe7. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)B. Active circulanteI. Stocuri1. Materii prime şi materiale consumabile2. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului3. Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare4. Alte creanţe5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsatIII. Investiţii financiare pe termen scurt1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului2. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)3. Alte investiţii financiare pe termen scurt----------------*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.IV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului7. Sume datorate privind interesele de participare8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările socialeE. Active circulante nete, respectiv datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului7. Sume datorate privind interesele de participare8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările socialeH. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare2. Alte provizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)II. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve pentru acţiuni proprii3. Rezerve statutare sau contractuale4. Alte rezerveV. Rezultatul reportatVI. Rezultatul exerciţiului financiarReglementări referitoare la bilanţ4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienţă şi exigibilitate.4.12. - În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informaţii în notele explicative: a) valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar; b) miscarile privind acest element, ocazionate de:(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;(îi) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi(iv) transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii: a) costul de achiziţie sau costul de producţie; b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fără a se tine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15: a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului; b) valoarea amortizarii şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv; c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu; d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare.4.21. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".4.22. - Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: a) o întreprindere are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior; b) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şi c) poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.4.25. - Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.Contul de profit şi pierdere4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:Contul de profit şi pierdere1. Cifra de afaceri neta2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie3. Producţia imobilizata4. Alte venituri din exploatare5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile b) Alte cheltuieli din afară6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale b) Ajustarea valorii activelor circulante8. Alte cheltuieli de exploatare● Profitul sau pierderea din exploatare9. Venituri din interese de participare10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care privesc societăţile din cadrul grupului14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară18. Impozitul pe profit19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus20. Rezultatul exerciţiului financiar21. Rezultatul pe acţiune:- de baza- diluat.Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere4.27. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cat şi pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.4.28. - În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.Situaţia fluxurilor de trezorerie4.29. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.Situaţia modificărilor capitalului propriu4.30. - Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze: a) profitul net sau pierderea neta a perioadei; b) fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile către aceştia;- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi- o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare. + Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabilePrincipiile contabile5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.5.2. - Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.Este foarte importanţa menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinta reală a rezultatelor activităţii societăţii.5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte: a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar; b) se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului; c) se va ţine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.5.10. - Principiul pragului de semnificaţie*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare trebuie insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.----------*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).*2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).*3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).5.11. - Pentru acele elemente a căror valoare este nesigura şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbările de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectată şi estimarea contabila iniţială.Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimarile făcute de management la data bilanţului. Dacă aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacă situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.Abateri de la principiile contabile5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.TRATAMENTE CONTABILEAspecte generale5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când:● este posibil ca acesta sa aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieşirea acestora; şi● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.În conformitate cu prevederile art. 7 şi 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli: a) la data intrării în patrimoniu bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel:- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora.Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumita cost de achiziţie;- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justa a activelor primite în schimb.Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţa a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC*1)-2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21; b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată; c) la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.La fiecare data a bilanţului:- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective; d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.-------------*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".5.14. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.Imobilizari5.16. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau de costul de producţie.5.17. - În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.5.18. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.5.20. - Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.Reguli speciale adiţionale privind imobilizarileCheltuieli de constituire5.21. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viaţa. b) Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii:(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizata;(îi) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.Fondul comercial5.23. - În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi: a) valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b); b) perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei; c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)5.24. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.Investiţii5.25. - Pentru întreprinderile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).Activele circulante5.26. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.5.27. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.5.28. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.Reguli privind stocurile şi activele fungibile5.29. - Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.5.30. - Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt: a) metoda FIFO; b) metoda LIFO; c) metoda costului mediu ponderat; d) alta metoda similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii:(i) motivul schimbării metodei;(îi) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.5.31. - Dacă valoarea prezentată în bilanţ la închiderea exerciţiului diferă semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenţionează sa nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.Ajustari pentru diminuarea valorii activelor5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ. (2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizarii în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVEAspecte generale5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.Tratamente contabile alternative5.34. - În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.5.35. - Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode: a) pentru prezentarea unei imagini fidele a poziţiei financiare şi performantei în situaţiile financiare anuale, persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pot efectua reevaluarea imobilizarilor corporale, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.Valoarea reevaluata reprezintă valoarea justa sau costul curent al imobilizarilor corporale la data situaţiilor financiare. Aceste valori se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de evaluatori autorizaţi. b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislaţia fiscală.5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.------------Litera a) a punctului 5.35. a fost modificată de art. 4 din ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2004.Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.5.38. - În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.Rezerva din reevaluare5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descrestere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior ca o cheltuiala.În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU5.41. - Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctă a situaţiilor financiare. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificările acestora, indicandu-se: a) suma la începutul exerciţiului financiar; b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri; d) suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREAspecte generale5.42. - Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.5.43. - Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere: a) numele întreprinderii care face raportarea; b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului; c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare; d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare; e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).5.44. - Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regula, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.5.45. - Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând: a) modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15); b) modificări ale amortizarii şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17); c) modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).Prezentarea politicilor contabile5.46. - Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menţiona următoarele: a) dacă imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29; b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.Se va menţiona totodată dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.Informaţii care vin în completarea bilanţuluiCapitalul social5.47. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii: a) capitalul social subscris; b) numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.5.48. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile se vor furniza următoarele informaţii: a) data cea mai apropiată şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni; b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor; c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.5.49. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informaţii: a) tipul de acţiuni emise; b) pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.5.50. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza următoarele informaţii: a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi; b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate; c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.Obligaţiuni5.51. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta următoarele informaţii: a) tipul instrumentelor de capital emise; b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.5.52. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora.Rezerve5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituită.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli5.54. - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative: a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.Informaţii privind datoriile5.55. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.5.56. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.5.57. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor menţiona, de asemenea: a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii; b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare5.58. - În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.5.59. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informaţii: a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligaţii; b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia; c) dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.5.60. - Totodată se vor prezenta detalii privind: a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii; b) orice obligaţii privind grupurile; c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.5.61. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli5.62. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative: a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational; b) onorariile plătite auditorilor financiari; c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabila neta a activului şi cheltuielile aferente cedarii, pe de altă parte.Detalii privind impozitul pe profit5.63. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.5.64. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.Detalii privind cifra de afaceri5.65. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.5.66. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar să se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.5.67. - Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară interna şi serveşte prezentării de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.5.68. - În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.5.69. - Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor5.70. - În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.5.71. - Se va menţiona totodată valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totală pentru fiecare categorie.5.72. - Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăşi, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.Detalii privind salariaţii5.73. - În notele explicative se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii: a) numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar; b) numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.5.74. - Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.5.75. - Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul: a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectiva, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea; b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se în fiecare caz numărul de salariaţi din fiecare luna.5.76. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale: a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar; b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi; c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.5.77. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.Alte aspecte5.78. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala.5.79. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare: a) sediul şi forma juridică ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial); b) o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate; c) numele societăţii-mama şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului; d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere; e) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului: a) natura evenimentului; şi b) o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.5.80. - Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza trebuie prezentate următoarele informaţii: a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice; b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată; c) natura activităţii desfăşurate; d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societăţi; e) data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţii în care se deţin titluri; f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu; g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.Aceste societăţi vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).------------*1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societăţile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societăţi care optează pentru aceasta. + Secţiunea a 6-a Aprobarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.6.3. - Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală. + Secţiunea a 7-a Raportul administratorilor7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine: a) o analiza fidela a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia; b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari; c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea; d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii; e) informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării; f) următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;(i) motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;(ii) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;(iv) numărul şi valoarea nominală ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;(v) numărul şi valoarea acţiunilor anulate; g) numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator; h) politica privind protecţia mediului.7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului. + Secţiunea a 8-a Auditul financiar(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar.8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.8.3. - Societăţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve. + Secţiunea a 9-a Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al întreprinderii9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, la care se discuta şi se aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia: a) sa trimită o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau b) sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.9.2. Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii se supun spre aprobare de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, pe baza raportului administratorilor şi a raportului auditorului financiar.9.3. - O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la registrul comerţului.9.5. - Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.----------Punctul 9.2. a fost modificat de art. 3 din ORDINUL nr. 1.827 din 22 decembrie 2003, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2004. + Secţiunea a 10-a Publicarea raportului anual al întreprinderii10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacă opinia a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată. + Capitolul 2 Planul de conturi general CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI 10. CAPITAL ŞI REZERVE 101. Capital*1)---------- *1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie: capital social, patrimoniul regiei etc. 1011. Capital subscris nevarsat 1012. Capital subscris vărsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105. Rezerve din reevaluare 1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflaţie 1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106. Rezerve 1061. Rezerve legale 1062. Rezerve pentru acţiuni proprii 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29 1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI 121. Profit şi pierdere 129. Repartizarea profitului 13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 131. Subvenţii pentru investiţii 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de bănci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661. Datorii către societăţile din cadrul grupului 1662. Datorii către societăţile care deţin interese de participare 167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate 168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului 1686. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI 20. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate 2052. Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii 207. Fond comercial 2071. Fond comercial 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizari necorporale 21. IMOBILIZARI CORPORALE 211. Terenuri şi amenajări de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajări de terenuri 212. Construcţii 213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale şi plantaţii 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 23. IMOBILIZARI ÎN CURS 231. Imobilizari corporale în curs 2311. Amenajări de terenuri şi construcţii 2312. Instalaţii tehnice şi maşini 2313. Alte imobilizari corporale 232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii 2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini 2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233. Imobilizari necorporale în curs 234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale 26. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 262. Titluri de participare deţinute la societăţi din afară grupului 263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 2634. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afară grupului 2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului 2636. Titluri de participare strategice în afară grupului 264. Titluri puse în echivalenta 265. Alte titluri imobilizate 267. Creanţe imobilizate 2671. Sume datorate de filiale 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale 2673. Împrumuturi acordate pe termen lung 2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2675. Creanţe legate de interesele de participare 2676. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare 2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1)--------- *1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasarii. 2678. Alte creanţe imobilizate 2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare 2698. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare 2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale 281. Amortizari privind imobilizarile corporale 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812. Amortizarea construcţiilor 2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2814. Amortizarea altor imobilizari corporale 29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR 290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare 2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2907. Provizioane pentru fondul comercial 2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 2912. Provizioane pentru deprecierea construcţiilor 2913. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale 293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs 2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs 2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs 296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societăţi din afară grupului 2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de interesele de participare 2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii - active imobilizate 2969. Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE 301. Materii prime 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Seminţe şi materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 331. Produse în curs de execuţie 332. Lucrări şi servicii în curs de execuţie 34. PRODUSE 341. Semifabricate 345. Produse finite 346. Produse reziduale 348. Diferenţe de preţ la produse 3481. Diferenţe de preţ la semifabricate 3485. Diferenţe de preţ la produse finite 3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale 35. STOCURI AFLATE LA TERŢI 351. Materii şi materiale aflate la terţi 354. Produse aflate la terţi 3541. Semifabricate aflate la terţi 3545. Produse finite aflate la terţi 3546. Produse reziduale aflate la terţi 356. Animale aflate la terţi 357. Mărfuri aflate la terţi 358. Ambalaje aflate la terţi 36. ANIMALE 361. Animale şi păsări 368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări 37. MĂRFURI 371. Mărfuri 378. Diferenţe de preţ la mărfuri 38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferenţe de preţ la ambalaje 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392. Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394. Provizioane pentru deprecierea produselor 3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite 3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396. Provizioane pentru deprecierea animalelor 397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de plătit 404. Furnizori de imobilizari 405. Efecte de plătit pentru imobilizari 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări 41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 411. Clienţi 4111. Clienţi 4118. Clienţi incerti sau în litigiu 413. Efecte de primit de la clienţi 418. Clienţi - facturi de întocmit 419. Clienţi - creditori 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 424. Participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Reţineri din salarii datorate terţilor 428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281. Alte datorii în legătură cu personalul 4282. Alte creanţe în legătură cu personalul 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurări sociale 4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară 4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 437. Ajutor de şomaj 4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438. Alte datorii şi creanţe sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creanţe sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit 4411. Impozitul pe profit curent 4412. Impozitul pe profit amânat 442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. TVA de plată 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibilă 4427. TVA colectata 4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe salarii 445. Subvenţii 446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481. Alte datorii faţă de bugetul statului 4482. Alte creanţe privind bugetul statului 45. GRUP ŞI ASOCIAŢI 451. Decontări în cadrul grupului 4511. Decontări în cadrul grupului 4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului 452. Decontări privind interesele de participare 4521. Decontări privind interesele de participare 4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455. Sume datorate asociaţilor 4551. Asociaţi - conturi curente 4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente 456. Decontări cu asociaţii privind capitalul 457. Dividende de plată 458. Decontări din operaţii în participaţie 4581. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv 4582. Decontări din operaţii în participaţie - activ 46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI 461. Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471. Cheltuieli înregistrate în avans 472. Venituri înregistrate în avans 473. Decontări din operaţii în curs de clarificare 48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481. Decontări între unitate şi subunitati 482. Decontări între subunitati 49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi 495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii 4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra societăţilor din cadrul grupului 4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare la interesele de participare 4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra asociaţilor 496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE 50. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501. Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului 502. Acţiuni proprii 503. Acţiuni 5031. Acţiuni cotate 5032. Acţiuni necotate 505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate 506. Obligaţiuni 5061. Obligaţiuni cotate 5062. Obligaţiuni necotate 508. Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt 5091. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului 5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BĂNCI 511. Valori de încasat 5112. Cecuri de încasat 5113. Efecte de încasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la bănci 5121. Conturi la bănci în lei 5124. Conturi la bănci în valută 5125. Sume în curs de decontare 518. Dobânzi 5186. Dobânzi de plătit 5187. Dobânzi de încasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de bănci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa 5311. Casa în lei 5314. Casa în valută 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale şi poştale 5322. Bilete de tratament şi odihnă 5323. Tichete şi bilete de călătorie 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valută 542. Avansuri de trezorerie 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din cadrul grupului 592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii 593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor 595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia şi apa 606. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 6582. Donaţii şi subvenţii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanţe legate de participatii 664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi provizioanele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele 6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat 698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1)------------- *1) Se utilizează conform reglementărilor legale. CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI 70. CIFRA DE AFACERI 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705. Venituri din studii şi cercetări 706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activităţi diverse 71. VARIATIA STOCURILOR 711. Variatia stocurilor 72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI 721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale 722. Venituri din producţia de imobilizari corporale 74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subvenţii de exploatare 7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară 7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia socială 7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite 7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 7612. Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afară grupului 7613. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 7614. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afară grupului 7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului 7616. Venituri din titluri de participare strategice în afară grupului 7617. Venituri din alte imobilizari financiare 762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanţe imobilizate 764. Venituri din investiţii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferenţe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obţinute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE 781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din provizioane 7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788. Venituri din ajustarea la inflaţie 79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 791. Venituri din impozitul pe profit amânat CLASA 8 - CONTURI SPECIALE 80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri şi garanţii acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri şi garanţii primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi în afară bilanţului 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare 8035. Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse 8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte valori în afară bilanţului 89. BILANŢ 891. Bilanţ de deschidere 892. Bilanţ de închidere CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE 90. DECONTĂRI INTERNE 901. Decontări interne privind cheltuielile 902. Decontări interne privind producţia obţinută 903. Decontări interne privind diferenţele de preţ 92. CONTURI DE CALCULATIE 921. Cheltuielile activităţii de baza 922. Cheltuielile activităţilor auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de producţie 924. Cheltuieli generale de administraţie 925. Cheltuieli de desfacere 93. COSTUL PRODUCŢIEI 931. Costul producţiei obţinute 933. Costul producţiei în curs de execuţie + Capitolul 3 Formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de prezentare a notelor explicative BILANŢ încheiat la data de 31 decembrie ...... - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Nr. ───────────────────── rd. începutul sfârşitul anului anului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 01 (ct. 201-2801) 2. Cheltuieli de dezvoltare 02 (ct. 203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale 03 (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 4. Fondul comercial 04 (ct. 2071-2807-2907-2075) 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs 05 (ct. 233+234-2933) TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 II. IMOBILIZARI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii 07 (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 2. Instalaţii tehnice şi maşini 08 (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 09 (ct. 214-2814-2914) 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs 10 (ct. 231+232-2931) TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 III. IMOBILIZARI FINANCIARE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 12 (ct. 261-2961) 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 13 (ct. 2671+2672-2965) 3. Titluri sub forma de interese de participare 14 (ct. 263-2963) 4. Creanţe din interese de participare 15 (ct. 2675+2676-2967) 5. Titluri deţinute ca imobilizari 16 (ct. 262+264+265-2962-2964) 6. Alte creanţe 17 (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 TOTAL: (rd. 12 la 18) 19 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20 (rd. 06+11+19) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile 21 (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+ 3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921 -3922-3951-3958-398) 2. Producţia în curs de execuţie 22 (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) 3. Produse finite şi mărfuri 23 (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356 +357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953 -3954-3956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 (ct. 4091) TOTAL: (rd. 21 la 24) 25 II. CREANŢE 1. Creanţe comerciale 26 (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 27 (ct. 4511+4518-4951) 3. Sume de încasat din interese de participare 28 (ct. 4521+4528-4952) 4. Alte creanţe 29 (ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428 +444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat 30 (ct. 456-4953) TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 32 (ct. 501-591) 2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) 33 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 34 (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593 -595-596-598+5113+5114) TOTAL: (rd. 32 la 34) 35 IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36 (ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322 +5323+5328+5411+5412+542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37 (rd. 25+31+35+36) C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38 (ct. 471) D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 40 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 41 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 43 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 44 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 45 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 46 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424 +426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428 +444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+ 462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 48 (rd. 37+38-47-62) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49 (rd. 20+48) G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 50 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 51 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 52 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 54 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 55 (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare 56 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 57 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424 +426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428 +444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581 +462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 50 la 57) 58 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 59 2. Alte provizioane 60 (ct. 151) TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61 I. VENITURI ÎN AVANS 62 (ct. 131+472) J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63 din care: - capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64 - capital subscris vărsat (ct. 1012) 65 - patrimoniul regiei (ct. 1015) 66 II. PRIME DE CAPITAL 67 (ct. 1041+1042+1043+1044) Sold C III. REZERVE DIN REEVALUARE ───────── 68 (ct. 105) Sold D 69 IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70 1. Rezerve legale (ct. 1061) 71 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 72 (ct. 1062) 3. Rezerve statutare sau contractuale 73 (ct. 1063) 4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74 Sold C V. REZULTATUL REPORTAT ──────── 75 (ct. 117) Sold D 76 Sold C VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI ──────── 77 (ct. 121) Sold D 78 Repartizarea profitului (ct. 129) 79 TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 (rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) Patrimoniul public (ct. 1016) 81 TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31 decembrie ...... - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Exerciţiul financiar Denumirea indicatorului Nr. ───────────────────── rd. precedent încheiat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A B 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cifra de afaceri neta 01 (rd. 02 la 04) Producţia vândută 02 (ct. 701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 04 (ct. 7411) Sold C 2. Variatia stocurilor ──────── 05 (ct. 711) Sold D 06 3. Producţia imobilizata 07 (ct. 721+722) 4. Alte venituri din exploatare 08 (ct. 758+7417) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 (rd. 01+05-06+07+08) 5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10 (ct. 601+602-7412) Alte cheltuieli materiale 11 (ct. 603+604+606+608) b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apa) 12 (ct. 605-7413) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 a) Salarii (ct. 641-7414) 15 b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16 (ct. 645-7415) 7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale (rd. 18-19) 17 a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19 7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 (rd. 21-22) b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625 +626+627+628-7416) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 25 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26 Ajustari privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28-29) 27 Cheltuieli (ct. 6812) 28 Venituri (ct. 7812) 29 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 (rd. 10 la 14+17+20+23+27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 09-30) 31 - Pierdere (rd. 30-09) 32 9. Venituri din interese de participare 33 (ct. 7613+7614+7615+7616) - din care, în cadrul grupului 34 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35 (ct. 7611+7612) - din care, în cadrul grupului 36 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 - din care, în cadrul grupului 38 Alte venituri financiare 39 (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 (rd. 33+35+37+39) 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43) 41 Cheltuieli (ct. 686) 42 Venituri (ct. 786) 43 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44 - din care, în cadrul grupului 45 Alte cheltuieli financiare 46 (ct. 663+664+665+667+668+688) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 (rd. 41+44+46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40-47) 48 - Pierdere (rd. 47-40) 49 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 31+48) 50 - Pierdere (rd. 32+49) 51 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52-53) 54 - Pierdere (rd. 53-52) 55 VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56-57) 58 - Pierdere (rd. 57-56) 59 18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60 19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61 20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: - Profit 62 - Pierdere 63 21. Rezultatul pe acţiune - de baza 64 - diluat 65 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── + SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIEla data de 31 decembrie .... - exemplu- mii lei - a) Metoda directaFluxuri de numerar din activităţi de exploatare:- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;- încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei b) Metoda indirectaFluxuri de numerar din activităţi de exploatare:- rezultat net;- modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;- ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la finele perioadei SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU la data de 31 decembrie .......... - exemplu - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold Cresteri Reduceri Sold Element la ────────────── ────────────── la al capitalului 01/01 Total, prin Total, prin 31/12 propriu din tran- din tran- care sfer care sfer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve pentru acţiuni proprii Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve Rezerve din conversie Rezultatul reportat Profit nerepartizat ──────────────────────── Pierdere neacoperita Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29 Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale Sold creditor ──────────────── Sold debitor Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare Rezultatul exerciţiului financiar Sold creditor ──────────────── Sold debitor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Notă
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:
- natura modificărilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- orice alte informaţii semnificative.
EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE
1. Active imobilizate
2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor
6. Principii, politici şi metode contabile
7. Acţiuni şi obligaţiuni
8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informaţii Nota 1 ------ Active imobilizate - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Deprecieri***) Valoarea bruta**) (amortizare şi provizioane) Ele- ─────────────────────────── ────────────────────────────────────────── mente Sold Cres- Redu- Sold Sold Deprecierea Reduceri Sold de la teri ceri la la înregistrată sau la active 01/01 31/12 01/01 în cursul reluari 31/12 *) exerciţiului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia. **) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele contabile aplicate. ***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare. Nota 2 ------ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Sold Transferuri*) Sold provizionului la ─────────────────────── la 01/01 în cont din cont 31/12 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4=1+2-3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Cu explicarea naturii acestora. Nota 3 ------ Repartizarea profitului - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Destinaţia Suma ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Profit net de repartizat: - rezerva legală - acoperirea pierderii contabile - dividende Profit nerepartizat Nota 4 ------ Analiza rezultatului din exploatare - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Exerciţiul Exerciţiul Indicatorul precedent curent ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cifra de afaceri neta 2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) 3. Cheltuielile activităţii de baza 4. Cheltuielile activităţilor auxiliare 5. Cheltuielile indirecte de producţie 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7. Cheltuielile de desfacere 8. Cheltuieli generale de administraţie 9. Alte venituri din exploatare 10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nota 5 ------ Situaţia creanţelor şi datoriilor - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Termen de lichiditate Creanţe 31 decembrie ───────────────────────────── (col. 2+3) sub 1 an peste 1 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total, din care: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sold la Termen de exigibilitate Datorii*) 31 decembrie ────────────────────────────────────── (col. 2+3+4) sub 1 an 1-5 ani peste 5 an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total, din care: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*) Se vor menţiona următoarele informaţii:- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari:● valoarea datoriei;● valoarea şi natura garanţiilor;- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.Nota 6------Principii, politici şi metode contabileSe vor prezenta:- abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:● natura;● motivele;● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;- tratamentele contabile alternative, menţionându-se:● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;● baza de evaluare adoptată;● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;● influenţa asupra rezultatului;● conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;- suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.Nota 7------Acţiuni şi obligaţiuniSe vor prezenta următoarele informaţii:♦ capital social subscris;♦ numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;♦ acţiuni rascumparabile:● data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare;● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;● valoarea eventualei prime de răscumpărare;♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:● tipul de acţiuni;● număr de acţiuni emise;● valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;● drepturi legate de distribuţie:- numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;- perioada de exercitare a drepturilor;- preţul plătit pentru acţiunile distribuite;♦ obligaţiuni emise:● tipul obligaţiunilor emise;● valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta:- valoarea nominală;- valoarea înregistrată în momentul plăţii.Nota 8------Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directoriiSe vor face menţiuni cu privire la:♦ salarizarea directorilor şi administratorilor:● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori:- obligaţie totală pentru fiecare categorie;● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:- rata dobânzii;- principalele clauze ale creditului;- suma rambursata până la acea data;● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;♦ salariaţi:● număr mediu aferent exerciţiului;● număr mediu (fiecare categorie);● salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;● cheltuieli cu asigurările sociale;● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii. Nota 9 ------ Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari 1. Indicatori de lichiditate Active curente - Indicatorul lichidităţii curente = ────────────────── (Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente - valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2; - oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Active curente - Stocuri - Indicatorul lichidităţii imediate = ──────────────────────────── (Indicatorul test acid) Datorii curente 2. Indicatori de risc - Indicatorul gradului de îndatorare Capital împrumutat Capital împrumutat ──────────────────── x 100 sau ──────────────────── x 100, Capital propriu Capital angajat unde: ● capital împrumutat = credite peste un an; ● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu. - Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori societatea poate achită cheltuielile cu dobânda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscanta. Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ───────────────────────────────────────────────────────── = Număr de ori Cheltuieli cu dobânda 3. Indicatori de activitate - furnizează informaţii cu privire la: (indicatori de gestiune) ● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii; ● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de baza ale întreprinderii. - Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul (rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar Costul vânzărilor ────────────────── = Număr de ori Stocul mediu sau - Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate Stoc mediu ─────────────────── x 365 Costul vânzărilor - Viteza de rotaţie a - calculează eficacitatea debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea creanţelor sale; - exprima numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către întreprindere. Sold mediu clienţi ─────────────────── x 365 Cifra de afaceri O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţa, creanţe mai greu de încasat (clienţi rau platnici). - Viteza de rotaţie a - aproximeaza numărul de zile de creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui sa includă doar creditorii comerciali. Sold mediu furnizori ──────────────────────────────────── x 365, Achiziţii de bunuri (fără servicii) unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri. - Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului imobilizate activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri ──────────────────── Active imobilizate - Viteza de rotaţie a activelor totale Cifra de afaceri ──────────────────── Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile: - Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiti în afacere: Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ──────────────────────────────────────────────────────────── , Capitalul angajat unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere atât de către acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. - Marja bruta din vânzări Profitul brut din vânzări ─────────────────────────── x 100 Cifra de afaceri O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim. 5. Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate cu prevederile IAS 33 şi au în vedere: - Rezultatul pe acţiune: - profit net atribuibil acţiunilor comune; - număr de acţiuni comune luate în calcul. - Raportul dintre preţul pe piaţa al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.Nota 10-------Alte informaţii a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:- sediul şi forma juridică a întreprinderii;- ţara de înfiinţare;- adresa sediului oficial etc. b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:- numele întreprinderilor;- ţara de înfiinţare;- adresa etc. c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda străină d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinară;● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit e) Cifra de afaceri:● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational g) Onorariile plătite auditorilor h) Angajamente acordate i) Angajamente primite + Capitolul 4 Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdereAcest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1. BILANŢ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Active imobilizate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Imobilizari necorporale 1. Cheltuieli de constituire 201 2801 2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active 203 2803 2903 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale 2051 2052 208 2805 2808 2905 2908 4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat 2071 2807 2907 2075 5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie 233 234 2933 II. Imobilizari corporale 1. Terenuri şi construcţii 211 212 2811 2812 2911 2912 2. Instalaţii tehnice şi maşini 213 2813 2913 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 214 2814 2914 4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie 231 232 2931 III. Imobilizari financiare 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 261 2961 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 2671 2672 2965 3. Titluri sub forma de interese de participare 263 2963 4. Creanţe din interese de participare 2675 2676 2967 5. Titluri deţinute ca imobilizari 262 264 265 2962 2964 6. Alte creanţe 2673 2674 2678 2679 2966 2969 7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677 2968 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B. Active circulante ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Stocuri 1. Materii prime şi consumabile 301 3021 3022 3023 3024 3025 3026 3028 303 308 351 358 381 388 391 3921 3922 3951 3958 398 2. Producţia în curs de execuţie 331 332 341 3481 3541 393 3941 3952 3. Produse finite şi mărfuri 345 346 3485 3486 3545 3546 356 357 361 368 371 378 3945 3946 3953 3954 3956 3957 396 397 4428 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 4091 II. Creanţe (Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creanţe comerciale 4092 4111 4118 413 418 491 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 4511 4518 4951 3. Sume de încasat din interese de participare 4521 4528 4952 4. Alte creanţe 425 4282 431 437 4382 441 4424 4428 444 445 446 447 4482 4582 461 473 496 5187 5. Creanţe privind capitalul subscris şi 456 nevarsat 4953 III. Investiţii financiare pe termen scurt 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 501 591 2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502 592 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 5031 5032 505 5061 5062 5081 5088 593 595 596 598 5113 5114 IV. Casa şi conturi la bănci 5112 5121 5124 5125 5311 5314 5321 5322 5323 5328 5411 5412 542 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── C. Cheltuieli în avans 471 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614 1615 1617 1618 1681 169 2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621 1622 1624 1625 1627 1682 5191 5192 5198 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419 4. Datorii comerciale 401 404 408 5. Efecte de comerţ de plătit 403 405 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661 1685 2691 4511 4518 7. Sume datorate privind interesele de participare 1662 1686 2692 4521 4528 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623 1626 167 1687 2698 421 423 424 426 427 4281 431 437 4381 441 4423 4428 444 446 447 4481 4551 4558 456 457 4581 462 473 509 5186 5193 5194 5195 5196 5197 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── E. Active circulante, respectiv datorii curente nete Subtotal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── F. Total active minus datorii curente Subtotal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile 1614 1615 1617 1618 1681 169 2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621 1622 1624 1625 1627 1682 5191 5192 5198 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419 4. Datorii comerciale 401 404 408 5. Efecte de comerţ de plătit 403 405 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 1661 1685 2691 4511 4518 7. Sume datorate privind interesele de participare 1662 1686 2692 4521 4528 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale 1623 1626 167 1687 2698 421 423 424 426 427 4281 431 437 4381 441 4423 4428 444 446 447 4481 4551 4558 456 457 4581 462 473 509 5186 5193 5194 5195 5196 5197 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 2. Alte provizioane 151 I. Venituri în avans 131 472 J. Capital şi rezerve I. Capital, din care: Capital subscris nevarsat 1011 Capital subscris vărsat 1012 Patrimoniul regiei 1015 Patrimoniul public 1016 II. Prime de capital 1041 1042 1043 1044 III. Rezerve din reevaluare 105 IV. Rezerve 1. Rezerve legale 1061 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062 3. Rezerve statutare sau contractuale 1063 4. Alte rezerve 1068 107 V. Rezultatul reportat 117 VI. Rezultatul exerciţiului financiar 121 129 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE 1. Cifra de afaceri neta 701 702 703 704 705 706 707 708 7411 2. Variatia stocurilor 711 3. Producţia imobilizata 721 722 4. Alte venituri din exploatare 7417 758 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 601 602 603 604 606 607 608 7412 b) Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 605 7413 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii 641 7414 b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii 645 7415 7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale 6811 6813 7813 7815 b) Ajustarea valorii activelor circulante 654 6814 754 7814 8. Alte cheltuieli de exploatare 611 612 613 614 621 622 623 624 625 626 627 628 635 658 6812 7416 7812 Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal 9. Venituri din interese de participare 7613 7614 7615 7616 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7611 7612 11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului 7617 762 763 764 765 766 767 768 788 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 686 786 13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului 663 664 665 666 667 668 688 7418 14. Rezultatul curent Subtotal 15. Venituri extraordinare 771 16. Cheltuieli extraordinare 671 17. Rezultatul extraordinar Subtotal 18. Impozit pe profit 691 791 19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698 20. Rezultatul exerciţiului financiar 21. Rezultatul pe acţiune - de baza - diluat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────NOTĂ:Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu:4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung). + Capitolul 5 Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.4. Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.6. Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.7. Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.9. Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.10. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.13. Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.14. Contabilitatea generală, denumita şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.15. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.16. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.17. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.18. Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde: a) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie; b) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie.Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.19. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.21. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.22. Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.23. Filiala este o societate controlată de societatea mama.24. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc.Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.------------*1) Definit în Codul comercial.25. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.26. Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.27. Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.28. Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.29. Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.30. Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.31. Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care:● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).32. Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.33. Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.34. Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.35. Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.37. Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.38. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.39. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afară societăţii.40. Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.42. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.43. Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.44. Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.45. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.46. Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când: a) activele de pe piaţa sunt relativ omogene; b) sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători; c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţa utila.48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.50. Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.51. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.52. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.53. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.55. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.56. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.CADRUL GENERALde întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*)PREFATAÎntreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru: a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital; b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială; c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi; d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii; e) a determina politicile de impozitare; f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui; g) a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional; h) a reglementa activitatea întreprinderilor.Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.INTRODUCEREObiect şi statut1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este: a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente; b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS; c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale; d) sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea; e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS; f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS; g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.Aria de aplicabilitate5. "Cadrul general" abordeaza: a) obiectivul situaţiilor financiare; b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare; c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare; d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.6. "Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.8. "Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel: a) investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende; b) angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale; c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta; d) furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client; e) clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea; f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari; g) publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.10. Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regula informaţii nefinanciare.14. Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.16. Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.18. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".19. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.20. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.Note şi materiale suplimentare21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.CONCEPTE DE BAZAContabilitatea de angajament22. Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.Principiul continuităţii activităţii23. Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidă sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.Inteligibilitatea25. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.Relevanta26. Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.27. Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.28. Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.Pragul de semnificaţie29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.30. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.Credibilitatea31. Pentru a fi utila informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.Reprezentarea fidela33. Pentru a fi credibila informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.Prevalenta economicului asupra juridicului35. Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).Neutralitatea36. Pentru a fi credibila informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.Prudenta37. Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.Integralitatea38. Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.Comparabilitatea39. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.40. O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibilaOportunitatea43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.Raportul cost-beneficiu44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.Echilibrul dintre caracteristicile calitative45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.Imaginea fidela/Prezentarea fidela46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.Poziţia financiară49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează: a) un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere; b) o datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice; c) capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.Active53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.54. De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi: a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere; b) schimbat cu alte active; c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau d) repartizat acţionarilor întreprinderii.56. Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.57. Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăşi definitia unui activ.59. Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.Datorii60. O caracteristica esenţială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinţa legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăşi o obligaţie prezenta. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.62. Stingerea unei obligaţii prezente implica de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin: a) plata în numerar; b) transferul altor active; c) prestarea de servicii; d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau e) transformarea obligaţiei în capital propriu.O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.63. Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care da naştere datoriei respective.64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimari. Definitia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.Capitalul propriu65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţionala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţa a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activităţii.68. Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.Performanta69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referinţa pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează: a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Aceasta distincţie se realizează plecandu-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activităţi extraordinare.73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja bruta, profitul din activităţile curente înainte de impozitare, profitul din activităţile curente după impozitare şi profitul net.Venituri74. Definitia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.75. Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanţa pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.Cheltuieli78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctă.80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care: a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere; şi b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordată atenţie consideratiilor legate de pragul de semnificaţie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor totuşi va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.Credibilitatea evaluării86. A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţa pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziţiei financiare de către utilizatorii situaţiilor financiare.Recunoaşterea activelor89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.Recunoaşterea datoriilor91. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.Recunoaşterea veniturilor92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.Recunoaşterea cheltuielilor94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultană sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţională, atunci când se asteapta să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează sa mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele: a) costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor; b) costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia; c) valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor; d) valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piaţa, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUIConceptul de capital102. În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului104. Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului: a) menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cat şi în unităţi de putere constanta de cumpărare; b) menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa îl menţină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţa fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa îl menţină.107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenţie va fi revizuită.--------------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari