REGULI SPECIFICE din 18 august 2005de igiena pentru alimente de origine animala
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 5 septembrie 2005
+ Capitolul CAP. I Prevederi generale + Articolul 1Domeniu de aplicare (1) Prezenta hotărâre stabileşte reguli specifice referitoare la igiena alimentelor de origine animala, pe care trebuie să le respecte operatorii cu activitate în domeniul alimentar. Prezentele reguli le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 septembrie 2005, ce transpuneRegulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004/CE. Aceste reguli se aplică produselor de origine animala neprocesate şi procesate. (2) Dacă nu este prevăzut în mod expres altfel, prezenta hotărâre nu se aplică alimentelor ce conţin atât produse de origine vegetala, cat şi produse procesate de origine animala. Produsele procesate de origine animala utilizate pentru a prepara astfel de alimente trebuie să fie obţinute şi manipulate în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri. (3) Prezenta hotărâre nu se aplică cu referire la: a) producţia primara pentru utilizare domestica privată; b) prepararea domestica, manipularea sau depozitarea de alimente pentru consum domestic privat; c) furnizarea directa, de către producător, de cantităţi mici de produse primare către consumatorul final sau către o întreprindere locală de vânzare cu amănuntul care aprovizioneaza direct consumatorul final; d) furnizarea directa, de către producător, de cantităţi mici de carne provenită de la păsări şi animale lagomorfe tăiate în ferma, către consumatorul final sau către o întreprindere locală de vânzare cu amănuntul care furnizează direct astfel de carne consumatorului final drept carne proaspăta; e) vânătorii care furnizează cantităţi mici de vanat salbatic sau carne de vanat salbatic direct către consumatorul final sau către o întreprindere locală de vânzare cu amănuntul care aprovizioneaza direct consumatorul final. (4) Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumita în continuare Autoritatea, stabileşte reguli ce reglementează activităţile şi care se aplică persoanelor prevăzute la alin. (3) lit. c), d) şi e), în conformitate cu legislaţia naţionala. Aceste reguli trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor prezentei hotărâri. (5) a) Dacă nu este prevăzut în mod expres altfel, prezenta hotărâre nu se aplică comerţului cu amănuntul; b) Prezenta hotărâre se aplică comerţului cu amănuntul, atunci când sunt efectuate operaţiuni în scopul furnizarii de alimente de origine animala către alta întreprindere, cu excepţia cazului în care:- operaţiunile constau numai din depozitare sau transport, caz în care, cu toate acestea, se aplică cerinţele specifice de temperatura prevăzute la anexa nr. 3; sau- furnizarea de alimente de origine animala de la întreprinderea de vânzare cu amănuntul se efectuează numai către o alta întreprindere de vânzare cu amănuntul şi, în conformitate cu legislaţia naţionala, aceasta operaţiune este o activitate marginala, localizata sau restrictionata; c) Autoritatea poate adopta măsuri pentru a aplica cerinţele prezentei hotărâri întreprinderilor de vânzare cu amănuntul situate pe teritoriul României, cărora nu li se aplică prevederile lit. a) sau b). (6) Prezenta hotărâre se aplică fără a se aduce atingere: a) regulilor privind sănătatea animalelor şi sănătatea publică, incluzând reguli mai stricte prevăzute pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile; b) cerinţelor privind protecţia şi bunăstarea animalelor; c) cerinţelor referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor şi la trasabilitatea produselor de origine animala. + Articolul 2DefiniţiiÎn sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile sunt definite în anexa nr. 1. + Capitolul II Obligaţiile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar + Articolul 3Obligaţii generale (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se conformeze prevederilor anexelor nr. 2 şi 3. (2) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să utilizeze nici o substanţa, alta decât apa potabilă sau apa curata, cândHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CEsau prezenta hotărâre permite utilizarea acesteia, pentru a îndepărta contaminarea de suprafaţa a produselor de origine animala, cu excepţia cazului în care utilizarea unei anumite substanţe a fost autorizata în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. De asemenea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se conformeze cu oricare dintre condiţiile de utilizare ce pot fi adoptate în baza aceleiaşi proceduri. Utilizarea unei substanţe autorizate nu trebuie să afecteze obligaţia operatorului cu activitate în domeniul alimentar de a se conformă cu cerinţele prezentei hotărâri. + Articolul 4Înregistrarea şi autorizarea întreprinderilor (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa produse de origine animala fabricate în România numai dacă acestea au fost preparate şi manipulate în exclusivitate în întreprinderi: a) ce îndeplinesc cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, cele ale anexelor nr. 2 şi 3, precum şi alte cerinţe ale legislaţiei în domeniul alimentelor; b) ce au fost înregistrate sau, atunci când se solicita în conformitate cu alin. (2), autorizate de către autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Fără a se aduce atingereart. 6 alin. (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, întreprinderile care manipuleaza aceste produse de origine animala, pentru care anexa nr. 3 stabileşte anumite cerinţe, nu pot sa realizeze aceste activităţi decât dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le-a autorizat în acest sens, în conformitate cu alin. (3), cu excepţia întreprinderilor care realizează numai: a) producţie primara; b) operaţiuni de transport; c) depozitare de produse ce nu necesita condiţii de depozitare cu temperatura controlată; sau d) operaţiuni de vânzare cu amănuntul, altele decât cele la care se aplică prezenta hotărâre, conform prevederilor art. 1 alin. (5) lit. b). (3) În conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate consumului uman, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 5 septembrie 2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, o întreprindere supusă autorizării în conformitate cu alin. (2) nu trebuie să funcţioneze, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti: a) a acordat întreprinderii autorizarea de a funcţiona, ca urmare a unei inspecţii la faţa locului; sau b) a furnizat întreprinderii o autorizare condiţionată. (4) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autorităţile competente, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. În special, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca o întreprindere încetează sa funcţioneze dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, îi suspenda autorizarea sau, în cazul unei autorizari condiţionate, aceasta nu poate fi prelungită şi nici nu poate fi acordată o autorizare definitivă. (5) Prevederile prezentului articol permit ca o întreprindere sa pună alimente pe piaţa, între data de aplicare a prezentei hotărâri şi prima inspecţie ulterioară efectuată de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă întreprinderea: a) este supusă autorizării, în conformitate cu alin. (2), şi a pus pe piaţa produse de origine animala în conformitate cu legislaţia naţionala transpusa, înaintea intrării în vigoare a prezentei hotărâri; sau b) face parte dintr-o categorie pentru care nu a existat nici o cerinţa pentru autorizare înainte de aplicarea prezentei hotărâri. + Articolul 5Marca de sănătate şi de identificare (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să pună pe piaţa un produs de origine animala manipulat într-o întreprindere supusă autorizării în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2), decât dacă acesta are: a) fie o marca de sănătate aplicată în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; fie b) cândHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CEnu prevede aplicarea unei mărci de sănătate, o marca de identificare aplicată în conformitate cu secţiunea I din anexa nr. 2. (2) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot aplica o marca de identificare unui produs de origine animala decât dacă produsul a fost fabricat în conformitate cu prezenta hotărâre, în întreprinderi ce îndeplinesc cerinţele art. 4. (3) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot îndepărta o marca de sănătate aplicată pe carne în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, decât dacă aceştia o transeaza, o proceseaza sau o prelucreaza într-o alta maniera. + Articolul 6Produse de origine animala ce provin din afară RomânieiA. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala din statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure ca activităţile de import au loc numai dacă produsele au fost preparate şi manipulate în exclusivitate în întreprinderi ce respecta prevederileRegulamentului nr. 853/2004/CE.B. (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie să se asigure ca activităţile de import au loc numai dacă: a) ţara de expediere apare pe o lista de tari din care sunt permise activităţi de import al acestui produs, lista întocmită în conformitate cuart. 10 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; b) - atunci când este aplicabil, întreprinderea din care a fost expediat acel produs şi în care acesta a fost obţinut sau preparat apare pe o lista de întreprinderi din care sunt permise activităţi de import al acestui produs, lista întocmită în conformitate cuart. 11 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE;- în cazul carnii proaspete, al carnii tocate, al carnii preparate, al produselor din carne şi al carnii separate mecanic (MSM), produsul a fost fabricat din carne obţinută în abatoare şi unităţi de transare ce apar pe liste întocmite şi reactualizate, în conformitate cuart. 11 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, sau în întreprinderi comunitare autorizate;- atunci când este aplicabil, în cazul molustelor bivalve vii, al echinodermelor, al tunicatelor şi al gasteropodelor marine, zona de producţie apare pe o lista stabilită în conformitate cuart. 12 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; c) produsul îndeplineşte:- cerinţele prezentei hotărâri, incluzând cerinţele art. 5 referitoare la marca de sănătate şi marca de identificare;- cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE;- orice condiţii de import prevăzute în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, ce reglementează controlul activităţilor de import pentru produse de origine animala; d) atunci când este aplicabil, sunt îndeplinite prevederileart. 13 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, cu referire la certificate şi documente. (2) Prin derogare de la alin. (1), importul de produse de pescuit poate să aibă loc, de asemenea, în conformitate cu prevederile speciale aleart. 14 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. (3) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie să se asigure ca: a) produsele sunt disponibile pentru control după import, în conformitate cuOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 71/2003pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte principiile care reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele care intră în România din tari terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 12 martie 2003, ce transpuneDirectiva nr. 97/78/CE; b) importul este conform cu cerinţele Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate a animalelor ce reglementează producerea, procesarea, distribuţia şi introducerea de produse de origine animala pentru consum uman, ce transpuneDirectiva 2002/99/CE; c) operaţiunile realizate sub controlul acestora, care au loc după import, sunt efectuate în conformitate cu cerinţele anexei nr. 3. (4) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa alimente ce conţin atât produse de origine vegetala, cat şi produse procesate de origine animala trebuie să se asigure ca produsele procesate de origine animala conţinute în astfel de alimente îndeplinesc prevederile alin. (1)-(3). (5) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să demonstreze ca cerinţele prevăzute la alin. (1)-(3) au fost respectate întocmai [de exemplu, prin certificare sau documente corespunzătoare, nefiind necesar ca acestea să fie în formatul specificat la lit. B al alin. (1) lit. d)]. + Capitolul III Comerţul + Articolul 7Documente (1) Atunci când se solicita în conformitate cu anexa nr. 2 sau 3, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca certificatele sau alte documente însoţesc transportul de produse de origine animala. (2) În conformitate cu cerinţele Uniunii Europene: a) pot fi stabilite modele de documente; b) pot fi elaborate prevederi pentru utilizarea de documente electronice. + Articolul 8Garanţii speciale (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care intenţionează sa pună pe piaţa în Suedia şi Finlanda următoarele alimente de origine animala trebuie să se conformeze cu regulile prevăzute la alin. (2), cu referire la Salmonella, pentru: a) carnea provenită de la bovine şi porcine, incluzând carnea tocata, dar excluzând carnea preparata şi carnea separată mecanic (MSM); b) carnea provenită de la păsări din următoarele specii: păsări domestice, curcani, bibilici, rate şi gaste, incluzând carnea tocata, dar excluzând carnea preparata şi carnea separată mecanic (MSM); c) oua. (2) a) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine şi al carnii provenite de la păsări, în întreprinderea de expediere trebuie să fie prelevate probe din fiecare transport şi supuse unei testări microbiologice, cu rezultate negative, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa. b) În cazul oualor, centrele de impachetare trebuie să prezinte o garanţie ca transporturile sunt originare din efective ce au fost supuse unei testări microbiologice, cu rezultate negative, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa. c) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine, nu este necesar să fie efectuată testarea prevăzută la lit. a) pentru transporturile destinate unei întreprinderi pentru scopul de pasteurizare, sterilizare sau un tratament ce are un efect similar.În cazul oualor nu este necesar să fie efectuată testarea prevăzută la lit. b) pentru transporturile destinate pentru fabricarea de produse procesate printr-un proces ce garantează eliminarea Salmonellei. d) Nu este necesar să fie efectuate testarile prevăzute la lit. a) şi b) pentru alimente originare dintr-o întreprindere care este supusă unui program de control recunoscut ca fiind echivalent cu cel autorizat pentru Suedia şi Finlanda, în ceea ce priveşte alimentele de origine animala respective şi în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. e) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine şi al carnii de pasare, alimentele trebuie să fie însoţite de un document comercial sau un certificat ce este conform cu un model prevăzut de legislaţia comunitara transpusa şi care să ateste ca:- au fost efectuate controalele prevăzute la lit. a), cu rezultate negative; sau- în fapt, carnea este destinată pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. c); sau- în fapt, carnea provine dintr-o întreprindere supusă prevederilor lit. d). f) În cazul oualor, transporturile trebuie să fie însoţite de un certificat ce atesta ca au fost efectuate testarile prevăzute la lit. b), cu rezultate negative, sau ca ouăle sunt destinate pentru a fi utilizate potrivit lit. c). (3) În sensul prezentului articol, program de control înseamnă un program de control aprobat în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind controlul Salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici pentru toxiinfectiile alimentare, ce transpuneRegulamentul nr. 2.160/2003/CE. + Capitolul IV Prevederi finale + Articolul 9Măsuri de implementareAutoritatea poate stabili măsuri de implementare, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. + Articolul 10Modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 (1) Anexele nr. 2 şi 3 pot fi modificate şi completate, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. (2) Pot fi prevăzute excepţii de la anexele nr. 2 şi 3, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, cu condiţia ca acestea sa nu afecteze îndeplinirea obiectivelor prezentei hotărâri. (3) Autoritatea poate să adopte măsuri ce adapteaza cerinţele prevăzute la anexa nr. 3, fără a leza îndeplinirea obiectivelor prezentei hotărâri şi în conformitate cu alin. (4)-(6). (4) a) Măsurile prevăzute la alin. (3) trebuie să aibă scopul de:- a permite continuarea utilizării de metode traditionale în orice stadiu de producţie, de procesare ori de distribuţie de alimente; sau- adaptare la necesităţile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar situaţi în regiuni ce sunt supuse unor constrângeri geografice speciale. b) în alte cazuri, acestea trebuie să se aplice numai pentru proiectarea, construcţia şi echipamentele întreprinderilor. (5) În cazul în care Autoritatea doreşte sa adopte măsurile prevăzute la alin. (3), aceasta trebuie să notifice Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene. Fiecare notificare trebuie: a) sa furnizeze o descriere detaliată a cerinţelor pe care autoritatea competentă le considera necesar să fie adaptate şi natura adaptării prevăzute; b) sa descrie produsele alimentare şi întreprinderile respective; c) sa explice motivele adaptării, incluzând, atunci când este relevant, prezentarea unui rezumat al analizei de risc efectuate şi orice alte măsuri ce urmează să fie luate pentru a se asigura ca adaptarea nu compromite obiectivele prezentei hotărâri; d) sa furnizeze orice alte informaţii relevante. (6) Autoritatea poate menţine sau stabili reguli din proprie iniţiativă: a) ce interzic sau restrictioneaza punerea pe piaţa, pe teritoriul României, de lapte crud sau smantana cruda destinate pentru consum uman direct; sau b) ce permit utilizarea, cu autorizarea autorităţii competente, de lapte crud ce nu îndeplineşte criteriile prevăzute la secţiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numărul total de germeni şi numărul de celule somatice, pentru fabricarea unor sortimente de branza cu o perioadă de invechire sau maturare de cel puţin 60 de zile, precum şi de produse lactate obţinute în relaţie cu fabricarea unor astfel de sortimente de branza, cu condiţia ca aceasta sa nu aducă atingere îndeplinirii obiectivelor prezentei hotărâri. + Articolul 11Decizii specificeFără a se aduce atingere caracterului general al art. 9 şi art. 10 alin. (1), pot fi stabilite măsuri de implementare ori pot fi adoptate modificări ale anexei nr. 2 sau 3, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene:1. pentru a stabili reguli de transport al carnii cat timp aceasta este calda;2. pentru a specifică, în ceea ce priveşte carnea separată mecanic (MSM), ca, în fapt, conţinutul de calciu nu este semnificativ mai mare decât cel din carnea tocata;3. pentru a stabili alte tratamente ce pot fi aplicate, într-o întreprindere de procesare, molustelor bivalve vii ce provin din zone de producţie din clasa B sau C şi care nu au fost supuse unui tratament de purificare sau de reimersie;4. pentru a specifică metode de testare recunoscute pentru depistarea biotoxinelor marine;5. pentru a stabili standarde suplimentare de sănătate pentru moluste bivalve vii, în cooperare cu Laboratorul Comunitar de Referinţa, incluzând: a) valori limita şi metode de analiza pentru alte biotoxine marine; b) proceduri de testare virusologica şi standarde virusologice; c) planuri de prelevare de probe, metode şi tolerante analitice ce trebuie să fie aplicate pentru a se verifica conformitatea cu standardele de sănătate;6. pentru a se stabili standarde sau controale de sănătate, atunci când exista date ştiinţifice ce demonstreaza ca acestea sunt necesare pentru a proteja sănătatea publică;7. pentru a se extinde prevederile secţiunii a VII-a cap. IX din anexa nr. 3 la moluste bivalve vii, altele decât pectinidele;8. pentru a se specifică criteriile pentru determinarea prezentei parazitilor, când datele epidemiologice indica faptul ca un fond piscicol nu prezintă un risc pentru sănătate cu referire la prezenta de paraziti şi, în consecinţa, pentru determinarea momentului când Autoritatea poate autoriza operatorii cu activitate în domeniul alimentar sa nu congeleze produsele de pescuit, în conformitate cu secţiunea a VIII-a cap. III lit. D din anexa nr. 3;9. pentru a stabili criterii de prospetime şi limite cu referire la histamina şi azotul total uşor hidrolizabil, pentru produse de pescuit;10. pentru a permite utilizarea, pentru fabricarea anumitor produse lactate, de lapte crud ce nu întruneşte criteriile prevăzute la secţiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numărul total de germeni şi numărul de celule somatice;11. pentru a fixa o valoare maxima permisă pentru cantitatea totală de reziduuri de substanţe antibiotice în laptele crud, fără a se aduce atingere prevederilorOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23;12. pentru a autoriza procese echivalente pentru producerea de gelatina sau colagen. + Articolul 12Consultarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa AlimentelorAutoritatea poate consulta Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor privind orice problema ce face obiectul prezentei hotărâri şi care poate să aibă un impact semnificativ asupra sănătăţii publice. + Articolul 13Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele reguli specifice. + Anexa 1 -------la regulile specifice---------------------DEFINIŢIIÎn sensul prezentei hotărâri următorii termeni şi expresii se definesc astfel:1. Carne1.1. carne - părţi comestibile ale animalelor la care se face referire la pct. 1.2 şi 1.8, incluzând sânge.1.2. ongulate domestice - animale domestice din specia bovine (incluzând speciile Bubalus şi Bison), porcine, ovine şi caprine, precum şi solipede domestice;1.3. pasare - păsări de ferma, incluzând păsări ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice, cu excepţia ratitelor;1.4. lagomorfe - iepuri domestici, iepuri salbatici şi rozatoare;1.5. vanat salbatic: a) ongulate sălbatice şi animale lagomorfe, precum şi alte mamifere terestre care sunt vanate pentru consum uman şi sunt considerate a fi vanat salbatic, în baza legislaţiei aplicabile în România, incluzând mamifere ce trăiesc în teritorii închise, în condiţii de libertate similare cu cele ale vânatului salbatic; b) păsări sălbatice ce sunt vanate pentru consum uman;1.6. vanat de crescatorie - ratite de crescatorie şi mamifere terestre de crescatorie, altele decât cele prevăzute la pct. 1.2;1.7. vanat salbatic mic - păsări de vanat salbatic şi animale lagomorfe care trăiesc liber în salbaticie;1.8. vanat salbatic mare - mamifere terestre sălbatice care trăiesc liber în salbaticie, ce nu corespund definitiei de vanat salbatic mic;1.9. carcasa - corpul unui animal după tăiere şi toaletare;1.10. carne proaspăta - carne ce nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decât refrigerarea, congelarea sau congelarea rapida, incluzând carne ce este ambalata sub vid ori ambalata într-o atmosfera controlată;1.11. organe - carne proaspăta, alta decât carcasa, incluzând viscere şi sânge;1.12. viscere - organe din cavitatea toracica, abdominala sau pelvina, precum şi traheea şi esofagul, iar pentru păsări, ingluvie;1.13. carne tocata - carne dezosata ce a fost tocata în fragmente şi conţine mai puţin de 1% sare;1.14. carne separată mecanic sau MSM - produsul obţinut prin îndepărtarea carnii de pe oase cu carne, după dezosare, sau de la carcasele de pasare, utilizându-se mijloace mecanice şi având ca rezultat pierderea sau modificarea structurii fibrei musculare;1.15. carne preparata - carne proaspăta, incluzând carnea ce a fost taiata în bucăţi, la care s-au adăugat alimente, condimente ori aditivi sau care a fost supusă unui proces insuficient pentru a modifica structura interna a fibrei musculare a carnii şi a elimina caracteristicile carnii proaspete;1.16. abator - o întreprindere utilizata pentru taierea şi toaletarea animalelor a căror carne este destinată pentru consum uman;1.17. unitate de transare - o întreprindere utilizata pentru dezosarea şi/sau transarea carnii;1.18. întreprindere pentru manipularea vânatului - orice întreprindere în care vanatul şi carnea de vanat obţinute după vânătoare sunt pregătite pentru punere pe piaţa.2. Moluste bivalve vii:2.1. moluste bivalve - moluste lamelibranhiate care se hranesc prin filtrare;2.2. biotoxine marine - substanţe otravitoare acumulate de moluste bivalve, în special ca rezultat al hranirii cu plancton ce conţine toxine;2.3. condiţionare - depozitarea de moluste bivalve vii ce provin din zone de producţie din clasa A, centre de purificare sau centre de expediere, în bazine sau în orice alta instalatie ce conţine apa de mare curata sau în amplasamente naturale, pentru a îndepărta nisipul, malul sau mucusul, pentru a conserva sau îmbunătăţi calităţile organoleptice şi pentru a se asigura ca acestea sunt într-o buna condiţie de vitalitate înainte de ambalare şi impachetare;2.4. culegator - orice persoană fizica sau juridică ce aduna moluste bivalve vii dintr-o zona de recoltare, prin orice mijloace, în scopul manipulării şi punerii pe piaţa a acestora;2.5. zona de producţie - orice zona de mare, estuar sau laguna ce conţine fie bancuri naturale de moluste bivalve sau amplasamente utilizate pentru cultivarea molustelor bivalve, din care acestea sunt preluate pentru consum uman;2.6. zona de reimersie - orice zona de mare, estuar ori laguna, cu limite bine marcate şi indicate prin balize, stâlpi sau orice alte mijloace fixe, utilizate exclusiv pentru purificarea naturala a molustelor bivalve vii;2.7. centru de expediere - orice întreprindere situata pe uscat sau în larg, autorizata pentru recepţia, condiţionarea, spalarea, curatarea, sortarea, ambalarea şi impachetarea de moluste bivalve vii proprii consumului uman;2.8. centru de purificare - o întreprindere cu bazine alimentate cu apa de mare curata, în care sunt plasate moluste bivalve vii pentru un timp necesar să se reducă contaminarea şi pentru a le face proprii consumului uman;2.9. reimersie - transferul de moluste bivalve vii în zone maritime, lagunare sau în zone de estuar pentru timpul necesar să se reducă contaminarea, pentru a le face proprii consumului uman. Aceasta nu include operaţiunile specifice de transferare a molustelor bivalve în zone mai potrivite pentru creştere sau ingrasare ulterioară.3. Produse din pescuit:3.1. produse din pescuit - toate animalele de apa dulce sau apa de mare (cu excepţia molustelor bivalve vii, a echinodermelor vii, a tunicatelor vii şi a gasteropodelor marine vii, a tuturor mamiferelor, reptilelor şi broaştelor), fie sălbatice sau de crescatorie şi incluzând toate formele, părţile şi produsele comestibile ale unor astfel de animale;3.2. vas fabrica - orice vas la bordul căruia produsele de pescuit sunt supuse uneia sau mai multora dintre următoarele operaţiuni: filetare, feliere, jupuire, decorticare ori îndepărtarea cochiliei, tocare sau prelucrare, urmate de ambalare ori impachetare şi, dacă este necesar, refrigerare sau congelare;3.3. vas congelator - orice vas la bordul căruia se efectuează congelarea produselor din pescuit, iar când este cazul, congelarea după activităţi pregătitoare, precum sangerarea, decapitarea, eviscerarea şi îndepărtarea aripioarelor, urmată de ambalare sau impachetare, atunci când este necesar;3.4. produse din pescuit separate mecanic - orice produs obţinut prin îndepărtarea carnii din produsele de pescuit, utilizând mijloace mecanice şi având ca rezultat pierderea sau modificarea structurii carnii;3.5. produse proaspete din pescuit - produse din pescuit neprocesate, fie întregi, fie preparate, incluzând produse impachetate sub vid sau într-o atmosfera modificată, care nu au fost supuse unui tratament pentru a se asigura conservarea, altul decât racirea;3.6. produse din pescuit preparate - produse din pescuit neprocesate ce au fost supuse unei operaţii ce afectează integritatea anatomica a acestora, precum eviscerarea, decapitarea, felierea, filetarea şi portionarea.4. Lapte:4.1. lapte crud - lapte produs prin secretia glandei mamare a animalelor de ferma, ce nu a fost încălzit peste 40°C sau nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent;4.2. exploatatie de producere a laptelui - o exploatatie în care sunt ţinute una sau mai multe animale de ferma, pentru a produce lapte, în vederea punerii pe piaţa a acestuia, ca aliment.5. Oua:5.1. oua - oua în coaja, altele decât cele sparte, incubate sau gatite, ce sunt produse de păsări de ferma şi sunt proprii pentru consum uman direct sau pentru prepararea de produse din oua;5.2. ou lichid - conţinutul oului neprocesat, după îndepărtarea cojii;5.3. oua crapate - oua cu coaja crapata, dar cu membranele intacte;5.4. centru de ambalare - o întreprindere unde ouăle sunt clasate după calitate şi greutate.6. Pulpe de broasca şi melci:6.1. pulpe de broasca - partea posterioară a corpului unei broaste eviscerate şi jupuite din specia Ranna spp. (familia Ranidae), separată printr-o secţiune transversala efectuată în spatele membrelor anterioare;6.2. melci - gasteropode terestre din speciile Helix pomatia Linne, Helix aspersa Muller, Helix lucorum şi specii din familia Achatinidae.7. Produse procesate:7.1. produse din carne - produse procesate ce rezultă din procesarea carnii sau din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate, astfel încât suprafaţa de tăiere sa indice faptul ca produsul nu mai are caracteristicile carnii proaspete;7.2. produse lactate - produse procesate ce rezultă din procesarea laptelui crud sau din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate;7.3. produse din oua - produse procesate ce rezultă din procesarea oualor ori a diferitelor componente sau amestecuri de oua ori din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate;7.4. produse din pescuit procesate - produse procesate ce rezultă din procesarea produselor din pescuit sau din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate;7.5. grăsimi animale procesate - sortimente de grasime derivata din carne procesata, incluzând oase, şi care este destinată pentru consum uman;7.6. jumari - resturi de procesare ce conţin proteina, după separarea parţială a grasimii şi a apei;7.7. gelatina - proteina naturala, solubila, sub forma gelatinoasa sau nu, obţinută prin hidroliza parţială a colagenului produs din oase, piei prelucrate şi neprelucrate, tendoane şi sinovii de la animale;7.8. colagen - produsul pe bază de proteina derivata din oase, piei prelucrate şi neprelucrate şi tendoane, fabricat în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri;7.9. stomacuri, vezici urinare şi intestine tratate - stomacuri, vezici urinare şi intestine ce au fost supuse unui tratament precum sararea, încălzirea sau uscarea, după ce acestea au fost obţinute şi curatate.8. Alte defintii:8.1. produse de origine animala: a) alimente de origine animala, incluzând miere şi sânge; b) moluste bivalve vii, echinoderme vii, tunicate vii şi gasteropode marine vii, destinate pentru consum uman; c) alte animale destinate a fi pregătite în vederea livrării vii către consumatorul final;8.2. vânzare angro - o activitate în domeniul alimentar ce include mai multe unităţi separate ce au în comun instalaţii şi secţii în care alimentele sunt vândute către operatorii cu activitate în domeniul alimentar. + Anexa 2 -------la regulile specifice---------------------CERINŢEreferitoare la unele produse de origine animala + Secţiunea I Marca de identificareAtunci când se solicita, în conformitate cu art. 5 sau 6 din anexa la hotărâre, şi se supun prevederilor anexei nr. 3 la prezentele reguli specifice, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca produsele de origine animala au o marca de identificare aplicată în conformitate cu următoarele prevederi:A. Aplicarea marcii de identificare1. Marca de identificare trebuie să fie aplicată înainte ca produsul sa părăsească întreprinderea.2. O marca noua nu este necesar a fi aplicată unui produs decât în cazul în care materialul de impachetare şi/sau de ambalare este îndepărtat ori produsul este prelucrat ulterior în întreprindere, caz în care noua marca trebuie să indice numărul de autorizare al întreprinderii unde au loc aceste operaţiuni.3. În conformitate cu legislaţia comunitara ce stabileşte cerinţele pentru etichetare şi marcare, nu este necesară o marca de identificare pentru oua.4. În conformitate cuart. 18 din Legea nr. 150/2004privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, modificată şi completată prinLegea nr. 412/2004, ce transpune Regulamentul nr. 172/2002, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să aibă implementate sisteme şi proceduri pentru identificarea operatorilor cu activitate în domeniul alimentar de la care au primit şi cărora le-au fost livrate produse de origine animala.B. Forma marcii de identificare5. Marca de identificare trebuie să fie lizibila, sa nu se poată şterge şi să aibă caractere uşor descifrabile. Aceasta trebuie să fie clar vizibila pentru autorităţile competente.6. Marca de identificare trebuie să indice numele tarii în care este situata întreprinderea, nume ce poate fi scris complet sau sub forma unui cod din două litere, în conformitate cu standardul ISO relevant.În cazul României codul este RO.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot continua sa utilizeze stocuri şi echipamente ce au fost comandate înainte de intrarea în aplicare a prezentei hotărâri, până când acestea sunt epuizate sau necesita înlocuire.7. Marca de identificare trebuie să indice numărul de autorizare al întreprinderii.Dacă o întreprindere produce atât alimente la care se aplică prezenta hotărâre, cat şi alimente la care aceasta nu se aplică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot să aplice aceeaşi marca de identificare pentru ambele tipuri de alimente.8. Când marca de identificare este aplicată într-o întreprindere situata în România, aceasta trebuie să fie de forma ovala şi sa includă abrevierea: CE, EC, EF, EG, EK sau EY.C. Metoda de marcare9. În funcţie de prezentarea diferitelor produse de origine animala, marca de identificare poate să fie aplicată direct pe produs, pe materialul de ambalare sau pe materialul de impachetare ori poate să fie tiparita pe o eticheta fixată pe produs, pe materialul de impachetare sau pe materialul de ambalare.De asemenea, marca de identificare poate fi o placuta din material rezistent şi care nu se poate îndepărta.10. În cazul pachetelor ce conţin carne transata sau organe, marca de identificare trebuie să fie aplicată pe o eticheta fixată sau imprimata pe materialul de impachetare, în asa fel încât aceasta să fie distrusa când pachetul este deschis. Totuşi, acest lucru nu este necesar dacă procesul de deschidere distruge materialul de impachetare.Când ambalajul oferă aceeaşi protecţie ca materialul de impachetare, eticheta poate fi fixată pe ambalaj.11. Pentru produsele de origine animala ce sunt introduse în containere de transport sau în pachete mari şi sunt destinate pentru manevrare, procesare, ambalare sau impachetare ulterioară în alta întreprindere, marca de identificare trebuie să fie aplicată la suprafaţa externa a containerului sau a materialului de impachetare.12. În cazul produselor de origine animala sub forma lichidă, granulata sau pudra transportate în vrac şi al produselor din pescuit transportate în vrac, nu este necesară o marca de identificare dacă documentaţia de însoţire conţine informaţiile specificate la pct. 6 şi 7 şi, atunci când se considera necesar, la pct. 8.13. Când produse de origine animala sunt plasate într-un ambalaj destinat pentru furnizare directa către consumatorul final, este suficient să se aplice marca de identificare numai la exteriorul ambalajului.14. Când marca de identificare este aplicată direct pe produsele de origine animala, culorile utilizate trebuie să fie autorizate în conformitate cu regulile comunitare transpuse în legislaţia naţionala privind utilizarea substanţelor colorante în produsele alimentare. + Secţiunea a II-a Obiectivele procedurilor bazate pe HACCP(Hazard Analysis and Critical Control Point)1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare trebuie să se asigure ca procedurile pe care aceştia le-au pus în aplicare în conformitate cu cerinţele generale aleart. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 924/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, întrunesc cerinţele pe care analiza de risc le releva a fi necesare, precum şi cerinţele specifice prevăzute la pct. 2.2. Procedurile trebuie să garanteze ca fiecare animal sau, atunci când se considera corespunzător, fiecare lot de animale acceptat în incinta abatorului: a) este corect identificat; b) este însoţit de informaţii relevante din exploatatia de provenienţă la care se referă secţiunea a III-a; c) nu provine dintr-o exploatatie sau dintr-o zona supusă unei interdicţii de mişcare a animalelor ori altor restrictii din motive de sănătate a animalelor sau de sănătate publică, cu excepţia cazului în care Autoritatea permite aceasta; d) este curat; e) este sanatos, după cum pot aprecia operatorii cu activitate în domeniul alimentar; f) este într-o stare satisfăcătoare în ceea ce priveşte protecţia şi bunăstarea animalelor, la sosirea la abator.3. În cazul nerespectării conformitatii cu oricare dintre cerinţele prevăzute la pct. 2, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să notifice medicul veterinar oficial şi sa ia măsuri corespunzătoare. + Secţiunea a III-a Informaţii privind lantul alimentarOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare trebuie să solicite, sa primească, sa controleze şi sa acţioneze conform informaţiilor privind lantul alimentar, după cum este prevăzut la aceasta secţiune, cu referire la toate animalele, altele decât vanat salbatic, expediate sau destinate a fi expediate la abator.1. Operatorii din abator nu trebuie să accepte animale în incinta abatorului, cu excepţia cazului în care aceştia au solicitat şi li s-au furnizat informaţii relevante privind siguranţa alimentelor, conţinute în registrele ţinute în exploatatia de origine, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.2. Operatorilor din abator trebuie să li se furnizeze informaţiile cu minimum 24 de ore înainte de sosirea animalelor la abator, cu excepţia circumstanţelor prevăzute la pct. 7.3. Informaţiile relevante privind siguranţa alimentelor, prevăzute la pct. 1, trebuie să acopere, în special: a) statusul exploatatiei de provenienţă sau statusul de sănătate a animalelor la nivel regional; b) statusul sănătăţii animalelor; c) produsele medicinale veterinare sau alte tratamente administrate animalelor în cursul unei perioade relevante şi cu o perioadă de asteptare mai mare de zero, împreună cu datele de administrare a acestora şi perioadele de asteptare; d) apariţia de boli ce pot afecta siguranţa carnii; e) rezultatele oricăror analize efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate, pentru a diagnostica bolile ce pot afecta siguranţa carnii, dacă acestea sunt relevante pentru protecţia sănătăţii publice, incluzând probe prelevate în cadrul monitorizarii şi controlului zoonozelor şi al reziduurilor; f) rapoartele relevante despre rezultatele anterioare ale inspecţiilor ante- şi post-mortem efectuate pe animale provenite din aceeaşi exploatatie de provenienţă, incluzând, în special, rapoarte de la medicul veterinar oficial; g) datele referitoare la producţie, atunci când aceasta poate indica prezenta bolii; h) numele şi adresa medicului veterinar privat care deserveşte în mod normal exploatatia de provenienţă.4. a) Nu este necesar sa i se furnizeze operatorului din abator:- informaţiile prevăzute la pct. 3 lit. a), b), f) şi h), dacă operatorul cunoaşte deja aceste informaţii (de exemplu, printr-un aranjament permanent sau printr-un sistem de asigurare a calităţii); sau- informaţiile prevăzute la pct. 3 lit. a), b), f) şi g), dacă producătorul declara că nu exista informaţii relevante de raportat. b) Nu este necesar să se furnizeze informaţii cuprinse în procesul-verbal extras din registrele exploatatiei de provenienţă. Acestea pot fi furnizate prin schimb electronic de date sau sub forma unei declaraţii standardizate semnate de producător.5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar, care decid sa accepte animale în incinta abatoarelor după evaluarea informaţiilor relevante privind lantul alimentar, trebuie să le facă disponibile medicului veterinar oficial fără întârziere şi, cu excepţia circumstanţelor prevăzute la pct. 7, cu minimum 24 de ore înaintea sosirii animalului sau a lotului. Operatorul cu activitate în domeniul alimentar trebuie să notifice medicului veterinar oficial orice informaţii în legătură cu aspectele ce pot pune în pericol sănătatea, înainte de inspecţia ante-mortem a animalului respectiv.6. Dacă un animal soseste la abator fără informaţii privind lantul alimentar, operatorul trebuie să notifice imediat aceasta medicului veterinar oficial. Taierea animalului nu poate să aibă loc până când medicul veterinar oficial nu permite aceasta.7. Dacă Autoritatea permite aceasta, informaţiile privind lantul alimentar pot sa însoţească animalele la care acestea se referă, la abator, fără să fie necesară transmiterea acestora cu minimum 24 de ore în avans, în cazul: a) animalelor din specia porcine, pasarilor sau vânatului de crescatorie, care au fost supuse inspecţiei ante-mortem la exploatatia de provenienţă, dacă sunt însoţite de un certificat semnat de medicul veterinar, ce indica faptul ca acesta a examinat animalele la exploatatie şi le-a găsit într-o stare buna de sănătate; b) solipedelor domestice; c) animalelor care au fost supuse tăierii de necesitate, dacă sunt însoţite de o declaraţie semnată de medicul veterinar, în care se înregistrează rezultatele favorabile ale inspecţiei ante-mortem; d) animalelor care nu sunt livrate direct dintr-o exploatatie de provenienţă la abator.Operatorii din abatoare trebuie să evalueze informaţiile relevante. Dacă aceştia accepta animalele pentru tăiere, trebuie să furnizeze medicului veterinar documentele prevăzute la lit. a) şi c). Taierea sau toaletarea animalelor nu poate să aibă loc până când medicul veterinar oficial nu permite aceasta.8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să controleze pasapoartele ce însoţesc solipedele domestice, pentru a se asigura ca animalul este destinat tăierii pentru consum uman. Dacă operatorii cu activitate în domeniul alimentar accepta animalul pentru tăiere, aceştia trebuie să predea medicului veterinar oficial pasaportul animalului. + Anexa 3 -------la regulile specifice---------------------CERINŢE SPECIFICE + Secţiunea I Carne de ongulate domestice + Capitolul I Transport de animale vii la abatorOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abatoare trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) în timpul colectării şi transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grija, fără sa li se cauzeze suferinţe inutile; b) animalele care prezintă simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenţi importanti pentru sănătatea publică pot să fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta. + Capitolul II Cerinţe pentru abatoare1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, construcţia, configuraţia şi echipamentele abatoarelor în care sunt tăiate ongulate domestice întrunesc următoarele cerinţe: a) abatoarele trebuie să aibă facilităţi de cazare adecvate şi igienice sau, dacă clima permite, tarcuri de asteptare ce sunt uşor de curatat şi dezinfectat. Aceste facilităţi trebuie să fie dotate cu echipamente pentru adaparea animalelor şi, dacă este necesar, pentru furajarea acestora. Evacuarea apelor reziduale nu trebuie să compromita siguranţa alimentelor; b) acestea trebuie să aibă facilităţi sau, dacă clima permite, tarcuri, ce se pot închide separat pentru animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor separate şi construite astfel încât să se evite contaminarea altor animale, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera că nu sunt necesare astfel de amenajări; c) mărimea facilităţilor de cazare trebuie să asigure respectarea bunastarii animalelor. Proiectarea acestora trebuie să faciliteze inspecţiile ante-mortem, incluzând identificarea animalelor sau a grupurilor de animale.2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie: a) să aibă un număr suficient de spaţii corespunzătoare operaţiunilor efectuate; b) să aibă o încăpere separată pentru golirea şi curatarea stomacurilor şi intestinelor, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza separarea în timp a acestor operaţiuni dintr-un anumit abator, de la caz la caz; c) să asigure separarea în spaţiu sau timp a următoarelor operaţiuni:(i) asomarea şi sangerarea;(îi) în cazul animalelor din specia porcine: oparirea, depilarea, curatarea şi flambarea;(iii) eviscerarea şi toaletarea ulterioară;(iv) manipularea intestinelor şi a burtilor curate;(v) prepararea şi curatarea altor organe, în special manipularea capetelor jupuite, dacă aceste operaţiuni nu au loc pe linia de tăiere;(vi) ambalarea organelor;(vii) livrarea carnii; d) să aibă instalaţii ce previn contactul între carne şi pardoseli, pereţi şi dispozitive de fixare; e) să aibă linii de tăiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate să permită înaintarea continua a procesului de tăiere şi sa evite contaminarea incrucisata între diferitele părţi ale liniei de tăiere. Atunci când funcţionează mai mult de o linie de tăiere în aceeaşi clădire, trebuie să existe o separare adecvată a liniilor pentru a se preveni contaminarea incrucisata.3. Abatoarele trebuie să aibă facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie să aibă robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.5. Este necesar sa existe facilităţi ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte şi facilităţi separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajări corespunzătoare pentru curatarea, spalarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii. Totuşi, abatoarele nu trebuie să aibă aceste spaţii şi amenajări dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta şi dacă exista în apropiere spaţii şi amenajări autorizate oficial.7. Abatoarele trebuie să aibă facilităţi ce se pot incuia, destinate tăierii animalelor bolnave şi suspecte. Acest lucru nu este esenţial dacă aceasta tăiere are loc în alte întreprinderi autorizate pentru acest scop de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau la sfârşitul perioadei normale de tăiere.8. Dacă balegarul sau conţinutul tractusului digestiv este depozitat în abator, trebuie să existe o zona specială ori un loc pentru acest scop.9. Abatoarele trebuie să aibă o facilitate cu posibilitate de închidere, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de către serviciul veterinar. + Capitolul III Cerinţe pentru unităţi de transareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca unităţile de transare ce manipuleaza carne de ongulate domestice:1. sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii, în special prin: a) permiterea unei înaintări continue a operaţiunilor; sau b) asigurarea separarii între diferitele loturi de producţie;2. au încăperi pentru depozitarea separată a carnii ambalate şi a carnii neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne;3. au sali de transare echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele prevăzute la cap. V;4. au echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevăzute cu robinete proiectate pentru a preveni răspândirea contaminarii;5. au facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura de cel puţin 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent. + Capitolul IV Igiena tăieriiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare în care sunt tăiate animale ongulate domestice trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. După sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie să fie intarziata în mod nejustificat, cu excepţia cazului în care, din motive de bunastare, animalelor trebuie să li se asigure o perioadă de odihnă înainte de tăiere.2. a) Carnea provenită de la animale, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), nu trebuie să fie utilizata pentru consum uman, dacă acestea au murit în alt fel decât prin tăiere într-un abator. b) În incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru tăiere, cu excepţia:(i) animalelor care au fost supuse tăierii de necesitate în afară abatorului, în conformitate cu cap. VI;(îi) animalelor tăiate la locul de producţie, în conformitate cu secţiunea a III-a;(iii) vânatului salbatic, în conformitate cu secţiunea a IV-a cap. II. c) Carnea provenită de la animale care sunt supuse tăierii ca urmare a unui accident într-un abator poate fi utilizata pentru consum uman dacă, pe baza inspecţiei, nu sunt constatate leziuni grave, altele decât cele datorate accidentului.3. Animalele sau, atunci când se considera corespunzător, fiecare lot de animale expediat pentru tăiere trebuie să fie identificate astfel încât să poată fi urmărită originea acestora.4. Animalele trebuie să fie curate.5. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucţiunile medicului veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, pentru a se asigura ca acea inspecţie ante-mortem a fiecărui animal înainte de a fi tăiat este efectuată în condiţii corespunzătoare.6. Animalele introduse în sala abatorului trebuie să fie tăiate fără întârziere nejustificată.7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea şi alta toaletare trebuie să fie efectuate fără întârziere nejustificată şi într-o maniera care să evite contaminarea carnii. În special: a) traheea şi esofagul trebuie să rămână intacte în timpul sangerarii, cu excepţia cazului tăierii conforme cu un ritual religios; b) în timpul indepartarii pieilor şi a lanii:(i) trebuie să fie evitat contactul dintre suprafaţa externa a pielii şi carcasa;(îi) operatorii şi echipamentele ce vin în contact cu suprafaţa externa a pielii şi a lanii nu trebuie să între în contact cu carnea; c) trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni scurgerea conţinutului tractusului digestiv în timpul şi după eviscerare şi pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizată cat mai curând posibil după asomare; d) îndepărtarea ugerului nu trebuie să genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.8. Trebuie să fie efectuată jupuirea completa a carcasei şi a altor părţi ale corpului destinate pentru consum uman, cu excepţia animalelor din specia porcine, a capetelor şi a picioarelor de la animale din speciile ovine, caprine şi viţei. Capetele şi picioarele trebuie să fie manipulate astfel încât să se evite contaminarea altor carnuri.9. Când nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie să li se îndepărteze imediat parul. Trebuie să fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizaţi pentru aceasta operaţie numai aditivi autorizaţi. Animalele din specia porcine trebuie, după aceea, să fie dusate bine cu apa potabilă.10. Carcasele nu trebuie să conţină contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie să fie îndepărtată fără întârziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect echivalent.11. Carcasele şi organele nu trebuie să vina în contact cu pardoseala, cu pereţii sau cu platformele de lucru.12. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucţiunile autorităţii competente, pentru a se asigura ca inspecţia post-mortem a tuturor animalelor tăiate este efectuată în condiţii adecvate, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.13. Până la finalizarea inspecţiei post-mortem, părţile unui animal tăiat supus unei astfel de inspecţii trebuie: a) sa rămână identificabile ca aparţinând unei anumite carcase; b) sa nu vina în contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse inspecţiei post-mortem. Totuşi, penisul trebuie să fie îndepărtat imediat, cu condiţia ca acesta sa nu prezinte nici o leziune patologica.14. Ambii rinichi trebuie să fie degajati din grasimea ce îi acoperă. De asemenea, în cazul animalelor din speciile bovine, porcine şi solipede, trebuie să fie îndepărtată capsula perirenala.15. Dacă sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat în acelaşi container înainte de terminarea inspecţiei post-mortem, întregul conţinut trebuie să fie declarat impropriu pentru consum uman, dacă carcasa unuia sau mai multor animale în cauza a fost declarata improprie pentru consum uman.16. După inspecţia post-mortem: a) tonsilele animalelor din speciile bovine şi solipede trebuie să fie indepartate în mod igienic; b) părţile improprii pentru consumul uman trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil din zona curata a întreprinderii; c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman şi subprodusele necomestibile nu trebuie să vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; d) viscerele sau părţi ale viscerelor ce rămân în carcasa, cu excepţia rinichilor, trebuie să fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza în alt fel.17. După terminarea tăierii şi a inspecţiei post-mortem, carnea trebuie să fie depozitata în conformitate cu cerinţele prevăzute la cap. VII.18. Când sunt destinate pentru prelucrare ulterioară: a) stomacurile trebuie să fie oparite sau curatate; b) intestinele trebuie să fie golite şi curatate; c) capetele şi picioarele trebuie să fie jupuite sau oparite şi depilate.19. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie şi de vanat salbatic, trebuie să fie luate măsuri de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie în timp, fie în spaţiu, a operaţiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie să fie disponibile facilităţi separate pentru recepţia şi depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie tăiat la ferma şi pentru vanat salbatic.20. Dacă abatorul nu are facilităţi ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau suspecte, facilităţile utilizate pentru a tăia astfel de animale trebuie să fie curatate, spalate şi dezinfectate sub supraveghere oficială, înainte să fie realizată taierea altor animale. + Capitolul V Igiena în timpul transarii şi dezosariiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca transarea şi dezosarea carnii de ongulate domestice are loc în conformitate cu următoarele cerinţe:1. În abatoare, carcasele de ongulate domestice pot fi secţionate în semicarcase sau sferturi de carcase, iar semicarcasele, în nu mai mult de trei porţiuni întregi. Transarea şi dezosarea ulterioară trebuie să fie efectuate într-o unitate de transare.2. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure, în special, ca: a) în fapt, carnea destinată pentru transare este introdusă în spaţii de lucru în mod ritmic, după cum este necesar; b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, tăierii în felii sau în piese, ambalarii şi impachetarii, carnea este menţinută la o temperatura sub 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne, prin intermediul unei temperaturi ambientale ce nu depăşeşte 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent; c) atunci când spaţiile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, prin separarea operaţiunilor privind diferitele specii, fie în timp, fie în spaţiu.3. Carnea poate fi dezosata şi transata înainte ca aceasta sa atinga temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b), în conformitate cu cap. VII pct. 3.4. De asemenea, carnea poate fi dezosata şi transata înainte sa atinga temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b), atunci când sala de transare este situata în acelaşi loc cu spaţiile de tăiere. În acest caz, carnea trebuie să fie transferata la sala de transare, fie direct din spaţiile de tăiere, fie după o perioadă de asteptare într-o încăpere de răcire sau refrigerare. Imediat după ce este transata şi, atunci când se considera corespunzător, impachetata, carnea trebuie să fie racita la temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b). + Capitolul VI Taierea de urgenta în afară abatoruluiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, carnea provenită de la ongulate domestice ce sunt supuse tăierii de urgenta în afară abatorului poate fi utilizata pentru consum uman numai dacă aceasta este conformă cu următoarele cerinţe:1. Un animal, de altfel sanatos, trebuie să fi suferit un accident ce a împiedicat transportul acestuia la abator din motive de bunastare.2. Un medic veterinar trebuie să efectueze o inspecţie ante-mortem a animalului.3. Animalul tăiat şi sangerat trebuie să fie transportat la abator în condiţii igienice şi fără întârziere nejustificată. Îndepărtarea stomacului şi a intestinelor, dar fără o alta toaletare, poate să aibă loc la faţa locului, sub supravegherea unui medic veterinar. Orice viscer îndepărtat trebuie să însoţească animalul la abator şi trebuie să fie identificat ca aparţinând acelui animal.4. Dacă trec mai mult de doua ore între tăiere şi sosirea la abator, animalul trebuie să fie refrigerat. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesară refrigerarea activa.5. Animalul tăiat trebuie să fie însoţit până la abator de o declaraţie furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalul, precizând identitatea animalului şi indicând orice produse veterinare sau alte tratamente ce au fost administrate animalului, datele de administrare şi perioadele de asteptare.6. Animalul tăiat trebuie să fie însoţit până la abator de declaraţie emisă de medicul veterinar, indicând rezultatul favorabil al inspecţiei ante-mortem, data, ora şi motivul tăierii de urgenta, precum şi natura oricărui tratament administrat animalului de medicul veterinar.7. Animalul tăiat trebuie să fie declarat propriu pentru consum uman ca urmare a inspecţiei post-mortem, efectuată la abator, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, incluzând orice teste suplimentare solicitate în cazul tăierii de urgenta.8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să urmeze orice instrucţiuni pe care medicul veterinar oficial le poate furniza după inspecţia post-mortem, cu privire la utilizarea carnii.9. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot pune pe piaţa carne provenită de la animale ce sunt supuse tăierii de urgenta, cu excepţia cazului în care aceasta poarta o marca de sănătate specială ce nu poate fi confundata nici cu marca de sănătate prevăzută deHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, nici cu marca de identificare prevăzută în secţiunea I din anexa nr. 2 la regulile specifice. O astfel de carne poate să fie pusă pe piaţa numai în România, ca ţara în care are loc taierea, şi în conformitate cu legislaţia naţionala. + Capitolul VII Depozitare şi transportOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca depozitarea şi transportul carnii de ongulate domestice au loc în conformitate cu următoarele cerinţe:1. a) Inspecţia post-mortem trebuie să fie urmată imediat de refrigerare în abator, pentru a se asigura o temperatura în toată carnea ce nu depăşeşte 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne, de-a lungul unei curbe de refrigerare ce asigura o scădere continua a temperaturii, cu excepţia cazului în care alte prevederi specifice stabilesc altfel. Totuşi, carnea poate fi transata şi dezosata în timpul refrigerarii, în conformitate cu cap. V pct. 4. b) În timpul operaţiunilor de refrigerare trebuie să existe o ventilaţie adecvată, pentru a se preveni condensul la suprafaţa carnii.2. Carnea trebuie să atinga temperatura specificată la pct. 1 şi să fie păstrată la acea temperatura în timpul depozitarii.3. Carnea trebuie să atinga temperatura specificată la pct. 1 înainte de transport şi sa rămână la acea temperatura în timpul transportului. Totuşi, transportul poate avea loc dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta, pentru a permite obţinerea de produse specifice, cu condiţia ca: a) un astfel de transport să aibă loc în conformitate cu cerinţele pe care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le specifică în ceea ce priveşte transportul de la o întreprindere la alta; b) în fapt, carnea sa părăsească imediat abatorul sau sala de transare situata în acelaşi loc cu spaţiile de tăiere, iar transportul sa nu dureze mai mult de doua ore.4. Carnea destinată pentru congelare trebuie să fie congelata fără întârziere nejustificată, ţinându-se cont, atunci când este necesar, de o perioadă de stabilizare înainte de congelare.5. Carnea neambalata trebuie să fie depozitata şi transportată separat de carnea ambalata, cu excepţia cazului în care aceasta este depozitata sau transportată la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare şi modul de depozitare ori transport sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne. + Secţiunea a II-a Carne provenită de la păsări şi de la animale lagomorfe + Capitolul I Transportul animalelor vii la abatorOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abator trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) în timpul colectării şi transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grija, fără să se cauzeze suferinţe inutile; b) animalele care prezintă simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenţi de importanţa pentru sănătatea publică pot să fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta; c) custile pentru livrarea animalelor la abator şi modulele, atunci când sunt utilizate, trebuie să fie confectionate dintr-un material rezistent la coroziune şi trebuie să fie uşor de curatat şi de dezinfectat. Imediat după golire şi, dacă este necesar, înainte de reutilizare, toate echipamentele utilizate pentru colectarea şi livrarea animalelor vii trebuie să fie curatate, spalate şi dezinfectate. + Capitolul II Cerinţe pentru abatoareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, construcţia, configuraţia şi echipamentele abatoarelor în care sunt tăiate păsări sau animale lagomorfe întrunesc următoarele cerinţe:1. Acestea trebuie să aibă o încăpere sau un spaţiu acoperit pentru recepţia animalelor şi pentru inspecţia acestora înainte de tăiere.2. Pentru a se evita contaminarea carnii, acestea trebuie: a) să aibă un număr suficient de încăperi corespunzătoare operaţiunilor efectuate; b) să aibă o încăpere separată pentru eviscerare şi toaletare ulterioară, incluzând adăugarea de condimente la toate carcasele întregi de pasare, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza, de la caz la caz, separarea în timp a acestor operaţiuni dintr-un anumit abator; c) să asigure separarea în spaţiu sau în timp a următoarelor operaţiuni:(i) asomarea şi sangerarea;(îi) deplumarea sau jupuirea şi eventual oparirea;(iii) expedierea carnii; d) au instalaţii ce previn contactul direct între carne şi pardoseala, pereţi şi echipamente; e) au linii de tăiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate pentru a permite înaintarea continua a procesului de tăiere şi pentru a evita contaminarea incrucisata între diferitele părţi ale liniei de tăiere. Atunci când funcţionează mai mult de o linie de tăiere în aceleaşi clădiri, trebuie să existe o separare adecvată a liniilor, pentru a se preveni contaminarea incrucisata.3. Abatoarele trebuie să aibă facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie să aibă robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.5. Este necesar sa existe facilităţi ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte şi facilităţi separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.6. Este necesar sa existe un loc separat cu facilităţi corespunzătoare pentru curatarea, spalarea şi dezinfectarea: a) echipamentelor de transport, cum ar fi custile; b) mijloacelor de transport.Aceste spaţii şi facilităţi nu sunt obligatorii pentru lit. b) dacă exista în apropiere spaţii şi amenajări autorizate oficial.7. Abatoarele trebuie să aibă o facilitate ce se poate incuia, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizarea exclusiva de către serviciul veterinar. + Capitolul III Cerinţe pentru unităţi de transare1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca aceste unităţi de transare ce manipuleaza carne de pasare sau de animale lagomorfe: a) sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii, în special prin:(i) permiterea unei înaintări continue a operaţiunilor;sau(îi) asigurarea separarii între diferitele loturi de producţie; b) au încăperi pentru depozitarea separată a carnii ambalate sau neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne; c) au sali de transare echipate, pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele prevăzute la cap. V; d) au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevăzute cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii; e) au dispozitive pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca sunt disponibile încăperi separate dacă într-o unitate de transare sunt efectuate următoarele operaţiuni: a) eviscerarea de gaste şi rate crescute pentru producţia de "ficat gras", ce au fost asomate, sangerate şi deplumate la ferma de ingrasare; sau b) eviscerarea pasarilor ce sunt eviscerate cu întârziere. + Capitolul IV Igiena tăierii1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare în care sunt tăiate păsări ori animale lagomorfe trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) carnea provenită de la animale, altele decât cele la care se referă lit. b), nu trebuie să fie utilizata pentru consum uman, dacă acestea au murit în alt fel decât prin tăiere în abator; b) pot fi introduse în clădirile abatorului numai animale vii destinate pentru tăiere, cu excepţia:(i) pasarilor eviscerate cu întârziere, a gastelor şi a ratelor crescute pentru producţia de "ficat gras" şi a pasarilor ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice de ferma, dacă acestea sunt tăiate la ferma, în conformitate cu cap. VI;(îi) vânatului de crescatorie tăiat la locul de producţie, în conformitate cu secţiunea a III-a;(iii) vânatului salbatic mic, în conformitate cu secţiunea a IV-a cap. III.2. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucţiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecţia ante-mortem este efectuată în condiţii adecvate.3. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea ratitelor de ferma şi a vânatului salbatic mic, trebuie să fie luate măsuri de precautie pentru a se preveni contaminarea incrucisata, prin separarea în timp sau în spaţiu a operaţiunilor efectuate la diferitele specii. Trebuie să fie disponibile facilităţi separate pentru recepţia şi depozitarea carcaselor de ratite de ferma tăiate în ferma şi pentru vanatul salbatic mic.4. Animalele introduse în sala de tăiere trebuie să fie tăiate fără o întârziere nejustificată.5. Asomarea, sangerarea, jupuirea sau deplumarea, eviscerarea şi alta toaletare trebuie să fie efectuate fără o întârziere nejustificată şi într-o maniera care să evite contaminarea carnii. În special, trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni scurgerea conţinutului tractusului digestiv în timpul eviscerarii.6. Operatorii din abator sunt obligaţi să respecte instrucţiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecţia post-mortem este efectuată în condiţii adecvate şi, în special, ca animalele tăiate pot fi inspectate corect.7. După inspecţia post-mortem: a) părţile improprii pentru consum uman trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil din sectorul curat al întreprinderii; b) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman şi subprodusele necomestibile nu trebuie să vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; şi c) viscerele sau părţi ale viscerelor ce rămân în carcasa, cu excepţia rinichilor, trebuie să fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza în alt fel.8. După inspecţie şi eviscerare, animalele tăiate trebuie să fie curatate şi racite cat mai curând posibil la o temperatura ce nu depăşeşte 4°C, cu excepţia cazului în care carnea este transata cat este calda.9. Când carcasele sunt supuse unui proces de răcire prin imersie, trebuie să se ţină cont de următoarele: a) trebuie să fie luate orice măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea carcaselor, ţinându-se cont de următorii parametri: greutatea carcasei, temperatura apei, volumul şi direcţia fluxului apei şi timpul de răcire; b) echipamentele trebuie să fie golite în întregime, curatate şi dezinfectate ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată pe zi.10. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire şi animalele tăiate în cadrul programelor de eradicare ori control al unei boli nu trebuie să fie tăiate în întreprindere, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta. În acest caz, taierea trebuie să fie efectuată sub control oficial şi trebuie luate măsuri pentru a se preveni contaminarea. Spaţiile trebuie să fie curatate şi dezinfectate înainte de a fi reutilizate. + Capitolul V Igiena în timpul şi după transare şi dezosareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca transarea şi dezosarea carnii de pasare şi de animale lagomorfe au loc în conformitate cu următoarele cerinţe.1. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure în special ca: a) în fapt, carnea destinată pentru transare este introdusă în spaţii de lucru în mod progresiv, în funcţie de necesitaţi; b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, felierii, portionarii, ambalarii şi impachetarii, temperatura carnii este menţinută la cel mult 4°C, prin intermediul unei temperaturi ambientale de 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent; c) atunci când clădirile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, atunci când este necesar, prin separarea în timp sau în spaţiu a operaţiunilor privind diferitele specii.2. Carnea poate să fie dezosata şi taiata anterior atingerii temperaturii prevăzute la pct. 1 lit. b), când sala de transare este situata în acelaşi loc cu spaţiile de tăiere, cu condiţia ca aceasta să fie transferata la sala de transare, fie: a) direct din spaţiile de tăiere; sau b) după o perioadă de asteptare într-o încăpere de răcire sau refrigerare.3. Imediat după ce aceasta este transata şi, atunci când se considera corespunzător, impachetata, carnea trebuie să fie racita la temperatura prevăzută la pct. 1 lit. b).4. Carnea neprotejata trebuie să fie depozitata şi transportată separat de carnea impachetata, cu excepţia cazului în care aceasta este depozitata şi transportată la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare şi modul de depozitare sau transport sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne. + Capitolul VI Tăiere în fermaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tăia păsările prevăzute la cap. IV pct. 1 lit. b)(i) în ferma, numai cu autorizarea autorităţii competente şi în conformitate cu următoarele cerinţe:1. Ferma trebuie să fie supusă în mod regulat unei inspecţii sanitare veterinare.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze înainte autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, asupra datei şi orei tăierii.3. Exploatatia trebuie să aibă facilităţi pentru comasarea pasarilor, pentru a permite efectuarea unei inspecţii ante-mortem a grupului de păsări.4. Exploatatia trebuie să aibă clădiri adecvate pentru taierea igienica şi manipularea ulterioară a pasarilor.5. Trebuie să fie respectate cerinţele privind protecţia şi bunăstarea animalelor.6. Păsările tăiate trebuie să fie însoţite până la abator de o declaraţie furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, indicând toate produsele veterinare sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare şi perioadele de asteptare, precum şi data şi ora tăierii.7. Animalul tăiat trebuie să fie însoţit până la abator de un certificat emis de medicul veterinar oficial sau de un medic veterinar împuternicit, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.8. În cazul pasarilor crescute pentru producţia de "ficat gras", păsările neeviscerate trebuie să fie transportate imediat şi, dacă este necesar, refrigerate, la un abator sau la o unitate de transare. Acestea trebuie să fie eviscerate în decurs de 24 de ore de la tăiere sub supravegherea autorităţii competente.9. Păsările eviscerate cu întârziere şi obţinute la ferma de producţie pot să fie ţinute o perioadă de maximum 15 zile la o temperatura ce nu depăşeşte 4°C. Acestea trebuie apoi să fie eviscerate într-un abator sau într-o unitate de transare situata pe teritoriul statului în care se afla şi ferma de producţie. + Secţiunea a III-a Carne de vanat de crescatorie1. Prevederile secţiunii I se aplică pentru producerea şi punerea pe piaţa a carnii provenite de la vanat de crescatorie biongulat (mamifere din speciile Cervidae şi Suidae), cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca acestea sunt nepotrivite.2. Prevederile secţiunii a II-a se aplică pentru producerea şi punerea pe piaţa a carnii provenite de la ratite. Totuşi, prevederile secţiunii I se aplică atunci când autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca acestea sunt potrivite. Trebuie să fie prevăzute facilităţi corespunzătoare, adaptate la mărimea animalelor.3. Fără să se ia în consideraţie prevederile pct. 1 şi 2, cu autorizarea autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tăia la locul de origine ratite de crescatorie şi ongulate de crescatorie prevăzute la pct. 1, dacă: a) animalele nu pot fi transportate, pentru a se evita orice risc pentru cel care le manipuleaza sau pentru a se proteja bunăstarea animalelor; b) efectivul trebuie să fie supus în mod regulat unei inspecţii sanitare veterinare; c) proprietarul animalelor prezintă o solicitare; d) autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, este informată în avans asupra datei şi orei tăierii animalelor; e) exploatatia are proceduri pentru comasarea animalelor, pentru a permite să fie efectuată inspecţia ante-mortem a grupului; f) exploatatia are facilităţi adecvate pentru tăiere, sangerare şi, atunci când ratitele urmează să fie deplumate, pentru deplumarea animalelor; g) sunt respectate cerinţele privind protecţia şi bunăstarea animalelor; h) animalele tăiate şi sangerate sunt transportate la abator în condiţii igienice şi fără o întârziere nejustificată. Dacă transportul durează mai mult de doua ore, animalele sunt, dacă este necesar, refrigerate. Eviscerarea poate să aibă loc la faţa locului, sub supravegherea medicului veterinar; i) animalele tăiate sunt însoţite până la abator de o declaraţie furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, precizând identitatea acestora şi indicând oricare dintre produsele veterinare sau alte tratamente administrate, datele administrării şi perioadele de asteptare; j) animalele tăiate sunt însoţite în timpul transportului la întreprinderea autorizata de un certificat emis şi semnat de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar împuternicit, care atesta rezultatul favorabil al inspecţiei post-mortem, taierea şi sangerarea corecta, data şi ora tăierii.4. De asemenea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa taie bizoni în ferma, în circumstanţe excepţionale, în conformitate cu pct. 3. + Secţiunea a IV-a Carne de vanat salbatic + Capitolul I Instruirea vânătorilor privind sănătatea şi igiena1. Persoanele care vaneaza vanat salbatic în vederea punerii acestuia pe piaţa pentru consum uman trebuie să aibă cunoştinţe suficiente de patologie a vânatului salbatic, precum şi cunoştinţe privind producerea şi manipularea vânatului salbatic şi a carnii de vanat salbatic după vanare, pentru a efectua o examinare iniţială a vânatului salbatic la faţa locului.2. Este suficient dacă cel puţin o persoană din echipa de vânătoare are cunoştinţele prevăzute la pct. 1. Referinţe la persoana instruita în prezenta secţiune sunt referinţe la aceasta persoana.3. De asemenea, persoana instruita poate să fie deţinătorul sau managerul de animale de vanat, dacă aceasta sau acesta face parte din echipa de vânătoare ori se afla în imediata vecinătate a locului unde are loc vânătoarea. În ultimul caz, vânătorul trebuie să prezinte vanatul salbatic deţinătorului sau managerului de animale de vanat şi sa-l informeze pe acesta despre orice comportament anormal observat înaintea uciderii.4. Instruirea trebuie să fie efectuată astfel încât sa satisfacă cerinţele Autorităţii, pentru a permite ca vânătorii sa devină persoane instruite. Instruirea trebuie să cuprindă cel puţin următoarele aspecte: a) anatomia, fiziologia şi comportamentul normal al vânatului salbatic; b) comportamentul anormal şi modificările patologice ale vânatului salbatic datorate bolilor, contaminarii mediului sau altor factori ce pot afecta sănătatea umană după consum; c) regulile de igiena şi tehnici corespunzătoare pentru manipularea, transportul, eviscerarea animalelor de vanat salbatic după ucidere; d) prevederi legislative şi administrative privind sănătatea animalelor şi sănătatea publică şi condiţii de igiena ce reglementează punerea pe piaţa a vânatului salbatic.5. Autoritatea trebuie să încurajeze organizaţiile de vânătoare pentru a asigura astfel de instruiri. + Capitolul II Manipularea vânatului salbatic mare1. După ucidere, vanatul salbatic mare trebuie să aibă stomacurile şi intestinele indepartate cat mai curând posibil şi, dacă este necesar, să fie sangerat.2. Persoana instruita trebuie să efectueze o examinare a corpului şi a oricăror viscere indepartate, pentru a identifica orice caracteristici ce pot indica faptul ca, în fapt, carnea prezintă un risc pentru sănătate. Examinarea trebuie să aibă loc cat mai curând posibil după ucidere.3. Carnea de vanat salbatic mare poate fi pusă pe piaţa numai dacă, în fapt, corpul este transportat la o întreprindere de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil după examinarea prevăzută la pct. 2. Viscerele trebuie să însoţească corpul, după cum este prevăzut la pct. 4. Viscerele trebuie să fie identificabile ca aparţinând animalului respectiv.4. a) Dacă nu sunt constatate aspecte anormale în timpul examinării prevăzute la pct. 2, nu a fost observat nici un comportament anormal înainte de ucidere şi nu exista nici o suspiciune a contaminarii mediului, persoana instruita trebuie să ataseze la corpul animalului o declaraţie numerotată ce atesta cele menţionate. De asemenea, aceasta declaraţie trebuie să indice data, ora şi locul uciderii. În acest caz, capul şi viscerele nu trebuie să însoţească corpul, cu excepţia cazului speciilor susceptibile de trichineloza (animale din specia porcine, solipede şi altele), ale căror capete (cu excepţia coltilor) şi diafragme trebuie să însoţească corpul.Vânătorii trebuie să se conformeze oricăror cerinţe suplimentare impuse în România, în special pentru a se permite monitorizarea anumitor reziduuri şi substanţe în conformitate cuOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE. b) În alte circumstanţe, capul (cu excepţia coltilor, a coarnelor de cerb şi a coarnelor) şi toate viscerele, cu excepţia stomacurilor şi a intestinelor, trebuie să însoţească corpul. Persoana instruita care a efectuat examinarea trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, despre aspectele anormale, despre comportamentul anormal sau despre suspiciunea de contaminare a mediului, ce îl împiedica pe acesta sau aceasta să facă o declaraţie în conformitate cu lit. a). c) Dacă, într-un caz special, nici o persoană instruita nu este disponibilă să efectueze examinarea prevăzută la pct. 2, capul (cu excepţia coltilor, a coarnelor de cerb şi a coarnelor) şi toate viscerele, cu excepţia stomacului şi a intestinelor, trebuie să însoţească corpul.5. Racirea trebuie să înceapă într-o perioadă rezonabila de timp după ucidere şi sa realizeze o temperatura în toată masa vânatului de sub 7°C. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesară racirea activa.6. În timpul transportului la întreprinderea de manipulare a vânatului trebuie să fie evitata ingramadirea carcaselor.7. Vanatul salbatic mare livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie să fie prezentat pentru inspecţie autorităţii competente.8. În plus, vanatul salbatic mare nejupuit poate fi jupuit şi pus pe piaţa numai dacă: a) înainte de jupuire, acesta este depozitat şi manipulat separat de alte alimente şi nu este congelat; b) după jupuire, acesta este supus unei inspecţii finale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.9. Regulile prevăzute la secţiunea I cap. V se aplică la transarea şi dezosarea vânatului salbatic mare. + Capitolul III Manipularea vânatului salbatic mic1. Persoana instruita trebuie să efectueze o examinare pentru a identifica orice caracteristici ce pot releva ca, în fapt, carnea prezintă un risc pentru sănătate. Examinarea trebuie să aibă loc cat mai curând posibil după ucidere.2. Persoana instruita trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă sunt constatate caracteristici anormale în timpul examinării, dacă a fost observat un comportament anormal înaintea uciderii sau dacă este suspectata contaminarea mediului.3. Carnea de vanat salbatic mic trebuie să fie pusă pe piaţa numai dacă, în fapt, carcasa este transportată la întreprinderea de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil după examinarea prevăzută la pct. 1.4. Racirea trebuie să înceapă într-o perioadă rezonabila de timp după ucidere şi sa realizeze o temperatura în toată masa de carne de sub 4°C. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesară racirea activa.5. Eviscerarea trebuie să fie efectuată sau terminată fără o întârziere nejustificată după sosirea în întreprinderea de manipulare a vânatului, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite altfel.6. Vanatul salbatic mic livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie să fie prezentat pentru inspecţie autorităţii competente.7. Regulile prevăzute la secţiunea a II-a cap. V se aplică la transarea şi dezosarea vânatului salbatic mic. + Secţiunea a V-a Carne tocata, carne preparata şi carne separată mecanic (MSM) + Capitolul I Cerinţe pentru întreprinderi de producţieOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în întreprinderi ce produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să se asigure ca acestea:1. sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii şi a produselor, în special prin: a) permiterea unei înaintări continue a operaţiunilor; sau b) asigurarea unei separari între diferitele loturi de producţie;2. au încăperi pentru depozitarea separată a carnii şi a produselor ambalate şi neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne sau produse;3. au încăperi echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele de temperatura prevăzute la cap. III;4. au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii şi produselor neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii; şi5. au facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent. + Capitolul II Cerinţe pentru materia primaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate satisfac următoarele cerinţe:1. Materia prima utilizata la prepararea carnii tocate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să fie conformă cu cerinţele pentru carne proaspăta; b) sa provină de la musculatura scheletica, incluzând tesuturi grase aderente; c) sa nu provină de la:(i) resturi de transare şi resturi de fasonare (altele decât bucăţi tăiate din muschi întregi);(îi) MSM;(iii) carnea ce conţine fragmente de oase ori piele;sau(iv) carnea de la cap, cu excepţia maseterilor, partea nemusculara a "linea alba", carnea din regiunea carpiana şi tarsiana, bucăţi de carne raclate de pe oase şi musculatura diafragmei (cu excepţia cazului în care seroasa a fost îndepărtată).2. Următoarele materii prime pot fi utilizate pentru obţinerea carnii preparate: a) carne proaspăta; b) carne ce îndeplineşte cerinţele pct. 1; şi c) în cazul în care carnea preparata nu este în mod clar destinată a fi consumată fără a fi supusă anterior unui tratament termic:(i) carne provenită de la tocarea sau fragmentarea carnii ce îndeplineşte cerinţele pct. 1, altele decât cele prevăzute la pct. 1 lit. c) (i); şi(îi) MSM ce întruneşte cerinţele cap. III pct. 3 lit. d).3. Materia prima utilizata pentru a produce MSM trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) să fie conformă cu cerinţele pentru carne proaspăta; b) următoarele materii prime nu trebuie să fie utilizate pentru a se produce MSM:(i) pentru pasare, picioarele, pielea de pe gat şi capul; şi,(îi) pentru alte animale, oasele de la cap, picioarele, cozile, femurul, tibia, fibula, humerusul, radiusul şi ulna. + Capitolul III Igiena în timpul şi după producţieOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure în special ca, în fapt, carnea utilizata este: a) la o temperatura ce nu depăşeşte 4°C pentru păsări, 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne; şi b) introdusă în încăperea de preparare în mod progresiv, în funcţie de necesitaţi.2. Următoarele cerinţe se aplică pentru producerea de carne tocata şi carne preparata; a) dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, nu aproba dezosarea imediat înainte de tocare, carnea congelata sau congelata profund, utilizata pentru obţinerea carnii tocate sau a carnii preparate, trebuie dezosata înainte de congelare. Aceasta poate fi depozitata numai pentru o perioadă limitată; b) când este obţinută din carne refrigerata, carnea tocata trebuie să fie produsă:(i) în cazul pasarilor, în cel mult 3 zile de la taierea acestora;(îi) în cazul animalelor, altele decât păsările, în cel mult 6 zile de la taierea acestora; sau(iii) în cel mult 15 zile de la taierea animalelor, în cazul carnii de vita şi vitel dezosate, şi ambalata sub vid; c) imediat după producere, carnea tocata şi carnea preparata trebuie ambalate sau impachetate şi:(i) refrigerate la o temperatura interna ce nu depăşeşte 2°C pentru carnea tocata şi 4°C pentru carnea preparata; sau(îi) congelate la o temperatura interna ce nu depăşeşte -18°C.Aceste condiţii de temperatura trebuie să fie menţinute în timpul depozitarii şi transportului.3. Următoarele cerinţe se aplică pentru producerea şi utilizarea de carne separată mecanic (MSM) obţinută prin utilizarea unor tehnici ce nu modifica structura oaselor, utilizate în producerea de MSM, iar conţinutul de calciu al MSM nu este semnificativ mai mare decât cel al carnii tocate: a) materia prima pentru dezosare provenită dintr-un abator situat în aceeaşi incinta nu trebuie să fie mai veche de 7 zile; în alte situaţii materia prima pentru dezosare nu trebuie să fie mai veche de 5 zile. Totuşi, carcasele de pasare nu trebuie să fie mai vechi de 3 zile; b) separarea mecanică trebuie să aibă loc imediat după dezosare; c) dacă nu este utilizata imediat ce a fost obţinută, carnea separată mecanic (MSM) trebuie să fie ambalata sau impachetata şi apoi refrigerata la o temperatura ce nu depăşeşte 2°C sau congelata la o temperatura interna ce nu depăşeşte -18°C. Aceste cerinţe de temperatura trebuie să fie menţinute în timpul depozitarii şi transportului; d) dacă operatorul cu activitate în domeniul alimentar a efectuat analize ce demonstreaza ca MSM este conformă cu criteriile microbiologice pentru carnea tocata, adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, aceasta poate fi utilizata atât în carne preparata ce în mod clar nu poate fi consumată fără a fi supusă anterior unui tratament termic, cat şi în produse din carne; e) carnea separată mecanic (MSM) ce nu a prezentat conformitate cu criteriile prevăzute la lit. d) poate fi utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic în întreprinderi autorizate, în conformitate cu prezenta hotărâre.4. Următoarele cerinţe se aplică pentru producerea şi utilizarea de carne separată mecanic (MSM), produsă prin utilizarea unor tehnici, altele decât cele prevăzute la pct. 3: a) materia prima pentru dezosare provenită dintr-un abator din aceeaşi incinta nu trebuie să fie mai veche de 7 zile; în celelalte cazuri materia prima pentru dezosare nu trebuie să fie mai veche de 5 zile. Totuşi, carcasele de pasare nu trebuie să fie mai vechi de 3 zile; b) dacă separarea mecanică nu are loc imediat după dezosare, oasele cu carne trebuie să fie depozitate şi transportate la o temperatura ce nu depăşeşte 2°C sau, dacă sunt congelate, la o temperatura ce nu depăşeşte -18°C; c) oasele cu carne obţinute din carcase congelate nu trebuie să fie recongelate; d) dacă nu este utilizata într-o ora după ce a fost obţinută, MSM trebuie să fie racita imediat la o temperatura ce nu depăşeşte 2°C; e) dacă, după răcire, MSM nu este prelucrata în 24 de ore, aceasta trebuie să fie congelata în decurs de 12 ore de la producere şi sa atinga în decurs de 6 ore o temperatura interna ce nu depăşeşte -18°C; f) MSM congelata trebuie să fie ambalata sau impachetata înainte de depozitare ori transport, nu trebuie să fie depozitata mai mult de 3 luni şi trebuie să fie menţinută la o temperatura ce nu depăşeşte -18°C în timpul depozitarii şi transportului; g) MSM poate să fie utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic, în întreprinderi autorizate în conformitate cu prezenta hotărâre.5. Carnea tocata, carnea preparata şi MSM nu trebuie să fie recongelate după decongelare. + Capitolul IV Etichetare1. În plus faţă de cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele pct. 2, dacă şi în măsura în care se solicita aceasta în statul pe teritoriul căruia produsul este pus pe piaţa.2. Pachetele destinate pentru livrare către consumatorul final ce conţin carne tocata provenită de la păsări sau solipede ori carne preparata ce conţine MSM trebuie să poarte o precizare ce indica faptul ca asemenea produse trebuie să fie gatite prin tratare termica înainte de consum. + Secţiunea a VI-a Produse din carne1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca următoarele nu sunt utilizate la obţinerea produselor din carne: a) organele genitale ale femelelor şi masculilor, cu excepţia testiculelor; b) organe ale aparatului urinar, cu excepţia rinichilor şi a vezicii urinare; c) cartilajul laringelui, traheea şi bronhiile extralobulare; d) ochii şi pleoapele; e) conductul auditiv extern; f) tesut cornos; şi g) la păsări, capul - cu excepţia crestei şi a urechilor, a barbitelor şi a carunculilor -, esofagul, ingluvia, intestinele şi organele genitale.2. Toată carnea, incluzând carnea tocata şi carnea preparata, utilizata pentru a se obţine produse din carne, trebuie să întrunească cerinţele pentru carne proaspăta. Totuşi, carnea tocata şi carnea preparata utilizate pentru a se obţine produse din carne nu trebuie să satisfacă alte cerinţe specifice ale secţiunii a V-a. + Secţiunea a VII-a Moluste bivalve vii1. Aceasta secţiune se aplică pentru moluste bivalve vii. Cu excepţia prevederilor privind purificarea, aceasta secţiune se aplică şi pentru echinoderme, tunicate şi gasteropode marine vii.2. Prevederile cap. I-VIII se aplică animalelor recoltate din zone de producţie pe care Autoritatea le-a clasificat în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. Prevederile cap. IX se aplică pectinidelor recoltate în afară acestor zone.3. Prevederile cap. V, VI, VIII, IX şi pct. 3 din cap. VII se aplică comerţului cu amănuntul.4. Cerinţele acestei secţiuni le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE: a) în cazul operaţiunilor ce au loc înainte ca molustele bivalve vii sa sosească la un centru de expediere sau purificare, acestea completează cerinţele anexei nr. 1 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE; b) în cazul altor operaţiuni, acestea completează cerinţele anexei nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE. + Capitolul I Cerinţe generale pentru punerea pe piaţa a molustelor bivalve vii1. Molustele bivalve vii nu pot fi puse pe piaţa pentru comerţ cu amănuntul altfel decât printr-un centru de expediere, unde trebuie să fie aplicată o marca de identificare în conformitate cu cap. VII.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa accepte loturi de moluste bivalve vii numai dacă acestea au fost conforme cu cerinţele documentare prevăzute la pct. 3-7.3. Ori de câte ori un operator cu activitate în domeniul alimentar transfera un lot de moluste bivalve vii între întreprinderi, un document de înregistrare trebuie să însoţească lotul, până la şi inclusiv la sosirea lotului la un centru de expediere sau la întreprinderea de prelucrare.4. Documentul de înregistrare trebuie să fie întocmit în cel puţin una dintre limbile oficiale ale tarii în care este localizata întreprinderea ce primeşte marfa şi trebuie să conţină cel puţin informaţiile specificate mai jos: a) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de producţie, documentul de înregistrare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:(i) identitatea şi adresa culegatorului de moluste;(îi) data recoltarii;(iii) localizarea zonei de producţie descrisă cat mai detaliat posibil sau printr-un număr de cod;(iv) statusul de sănătate al zonei de producţie;(v) speciile de moluste şi cantitatea; şi(vi) destinaţia lotului; b) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de reimersie, documentul de înregistrare trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la lit. a), precum şi următoarele informaţii:(i) localizarea zonei de reimersie; şi(îi) durata reimersiei; c) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-un centru de purificare, documentul de înregistrare trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la lit. a), precum şi următoarele informaţii:(i) adresa centrului de purificare;(îi) durata purificarii; şi(iii) datele la care lotul a intrat şi a părăsit centrul de purificare.5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care expediază loturi de moluste bivalve vii trebuie să completeze secţiunile relevante ale documentului de înregistrare, astfel încât acestea să poată fi uşor de citit şi sa nu poată fi modificate. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care receptioneaza loturi trebuie să stampileze documentul cu data primirii lotului sau sa înregistreze data primirii într-un alt mod.6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să păstreze o copie a documentului de înregistrare pentru fiecare lot expediat şi receptionat timp de cel puţin 12 luni după expedierea sau primirea acestuia (sau o perioadă mai lungă pe care o poate specifică Autoritatea).Dacă: a) personalul care recolteaza moluste bivalve vii activează, de asemenea, în centrul de expediere, în centrul de purificare, în zona de reimersie sau în întreprinderea de prelucrare ce primeşte molustele bivalve vii; şi b) o singura autoritate sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, supraveghează toate întreprinderile respective, nu sunt necesare documente de înregistrare, dacă acea autoritate sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, o permite. + Capitolul II Cerinţe de igiena pentru producerea şi recoltarea de moluste bivalve viiA. Cerinţe pentru zone de producţie1. Culegatorii pot sa recolteze moluste bivalve vii numai din zone de producţie cu amplasamente şi granite fixe ce sunt clasificate de către autoritatea competentă, iar atunci când se considera corespunzător, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, ca fiind din clasa A, B sau C, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa, pentru consum uman direct, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa A numai dacă acestea întrunesc cerinţele cap. V.3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa B numai după tratament într-un centru de purificare sau după reimersie.4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa C numai după reimersie pentru o perioadă lungă, în conformitate cu lit. C a prezentului capitol.5. După purificare sau după reimersie, molustele bivalve vii provenite din zonele de producţie din clasa B sau C trebuie să îndeplinească toate cerinţele cap. V. Totuşi, molustele bivalve vii provenite din astfel de zone, ce nu au fost supuse purificarii sau reimersiei, pot fi expediate la o întreprindere de procesare, unde acestea trebuie să fie supuse unui tratament pentru a se elimina microorganismele patogene (atunci când se considera corespunzător, după îndepărtarea nisipului, malului sau mucusului în aceeaşi sau în alta întreprindere). Metodele de tratament permise sunt: a) sterilizarea în containere închise ermetic; b) tratamente termice ce implica:(i) imersie în apa fiarta pentru perioada necesară în scopul creşterii temperaturii interne a carnii de moluste la o temperatura minima de 90°C şi menţinerea acesteia pentru o perioadă minima de 90 de secunde;(îi) gatire de la 3 la 5 minute într-un spaţiu închis unde temperatura este între 120°C şi 160°C, iar presiunea este între 2 şi 5 kg/cmp, urmată de decochiliere şi congelare a carnii la o temperatura interna de -20°C;(iii) tratare cu vapori de apa sub presiune, într-un spaţiu închis ce satisface cerinţele referitoare la timpul de tratare termica şi la temperatura interna a carnii de moluste, prevăzute la pct. (i). Trebuie să fie utilizata o metodologie validată. Trebuie să se aplice proceduri bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), pentru a se verifica distribuirea uniforma a caldurii.6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să producă moluste bivalve vii în sau să le recolteze din zone ce nu sunt clasificate de Autoritate sau care sunt improprii din motive de sănătate.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ţină cont de orice informaţii relevante referitoare la compatibilitatea zonelor pentru producţie şi recoltare, incluzând informaţii obţinute prin autocontroale şi de la Autoritate. Aceştia trebuie să utilizeze aceste informaţii, în special informaţii privind condiţiile de mediu şi meteorologice, pentru a stabili tratamentul corespunzător ce trebuie să fie aplicat la loturile recoltate.B. Cerinţe pentru recoltare şi manipulare după recoltareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza moluste bivalve vii sau le manipuleaza imediat după recoltare trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Tehnicile de recoltare şi de manipulare ulterioară nu trebuie să cauzeze o contaminare suplimentară sau o deteriorare excesiva a cochiliilor ori a tesuturilor molustelor bivalve vii sau să aibă drept consecinţa alterări semnificative ce afectează compatibilitatea acestora pentru tratament prin purificare, procesare ori reimersie.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, în special: a) sa protejeze în mod adecvat molustele bivalve vii de zdrobire, de frecare sau de vibratii; b) sa nu expuna molustele bivalve vii la temperaturi extreme; c) sa nu reimerseze moluste bivalve vii în apa ce ar putea sa producă acestora contaminare suplimentară; şi, d) dacă, în fapt, condiţionarea se efectuează în amplasamente naturale, sa utilizeze numai zone pe care Autoritatea le-a clasificat ca fiind din clasa A.2. Mijloacele de transport trebuie să permită o drenare adecvată şi să fie echipate pentru a se asigura cele mai bune condiţii posibile de supravietuire şi o protecţie eficienta împotriva contaminarii.C. Cerinţe pentru reimersia molustelor bivalve viiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care reimerseaza moluste bivalve vii trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa utilizeze pentru reimersia molustelor bivalve vii numai acele zone ce sunt autorizate de Autoritate.Granitele amplasamentelor trebuie să fie clar identificate prin balize, stâlpi sau alte mijloace fixe. Trebuie sa existe o distanta minima între zonele de reimersie şi, de asemenea, între zonele de reimersie şi zonele de producţie, astfel încât să se reducă la minimum riscul răspândirii contaminarii.2. Condiţiile pentru reimersie trebuie să asigure condiţii optime pentru purificare.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar sunt obligaţi: a) sa utilizeze tehnici pentru manipularea molustelor bivalve vii destinate reimersiei, care permit reluarea activităţii de hranire prin filtrare, după imersie în ape naturale; b) sa nu reimerseze moluste bivalve vii la o densitate ce nu permite purificarea; c) sa imerseze moluste bivalve vii în apa de mare în zona de reimersie, pentru o perioadă corespunzătoare fixată în funcţie de temperatura apei, perioada ce trebuie să dureze cel puţin două luni, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza o perioadă mai scurta, pe baza analizei de risc efectuate de operatorii cu activitate în domeniul alimentar; şi d) să asigure o separare suficienta a amplasamentelor în cadrul unei zone de reimersie, pentru a se preveni amestecarea loturilor. Trebuie să fie utilizat sistemul "totul plin, totul gol", astfel încât un nou lot sa nu poată fi introdus înainte sa fi fost livrat în întregime lotul anterior.3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care administrează zonele de reimersie trebuie să păstreze înregistrări permanente ale sursei de moluste bivalve vii, ale perioadelor de reimersie, ale zonelor de reimersie utilizate şi ale destinaţiei ulterioare a lotului după reimersie, pentru inspecţia efectuată de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. + Capitolul III Cerinţe structurale pentru centre de expediere şi purificare1. Locaţia pe uscat a centrelor nu trebuie să fie supusă inundarii prin modificările normale ale nivelului apei sau scurgerii din zonele inconjuratoare.2. Bazinele şi containerele de depozitare a apei trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) suprafeţele interne trebuie să fie netede, durabile, impermeabile şi uşor de curatat; b) trebuie să fie construite astfel încât să permită o drenare completa a apei; c) orice gura de apa trebuie să fie situata într-o poziţie care să prevină contaminarea acelei surse.3. În plus, în centrele de purificare şi bazinele de purificare trebuie să corespundă volumului şi tipului de produse ce trebuie purificate. + Capitolul IV Cerinţe de igiena pentru centre de purificare şi expediereA. Cerinţe pentru centre de purificareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care purifica moluste bivalve vii trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Înainte de începerea purificarii, molustele bivalve vii trebuie să fie spalate de mal şi de detritusurile acumulate, utilizând apa curata.2. Funcţionarea sistemului de purificare trebuie să permită molustelor bivalve vii să-şi reia rapid şi să-şi menţină activitatea de hranire prin filtrare, sa elimine contaminarea reziduala, ca molustele sa nu fie recontaminate şi să fie capabile sa rămână vii, în condiţii adecvate după purificare pentru ambalare, depozitare şi transport înainte de a fi puse pe piaţa.3. Cantitatea de moluste bivalve vii ce urmează să fie purificate nu trebuie să depăşească capacitatea centrului de purificare. Molustele bivalve vii trebuie să fie purificate în mod continuu pentru o perioadă suficienta pentru a îndeplini conformitatea cu standardele de sănătate prevăzute la cap. V şi cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.4. Dacă un bazin de purificare conţine mai multe loturi de moluste bivalve vii, acestea trebuie să fie din aceeaşi specie, iar durata tratamentului trebuie să se bazeze pe timpul necesar pentru lotul ce necesita cea mai lungă perioada de purificare.5. Containerele utilizate pentru ţinerea molustelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie să aibă o construcţie ce permite apei de mare curate să se scurgă prin acestea.Adâncimea straturilor de moluste bivalve vii nu trebuie să împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificarii.6. Nici un crustaceu, peste sau alte specii marine nu pot să fie ţinute într-un bazin de purificare în care sunt supuse purificarii moluste bivalve vii.7. Fiecare pachet ce conţine moluste bivalve vii purificate, livrat la un centru de expediere, trebuie să fie prevăzut cu o eticheta certificând faptul ca toate molustele au fost purificate.B. Cerinţe pentru centre de expediereOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în centre de expediere trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Manipularea molustelor bivalve vii, în special condiţionarea, calibrarea, ambalarea şi impachetarea, nu trebuie să provoace contaminarea produsului sau sa afecteze viabilitatea molustelor.2. Înainte de expediere, cochiliile molustelor bivalve vii trebuie să fie spalate bine cu apa curata.3. Molustele bivalve vii trebuie să provină: a) dintr-o zona de producţie din clasa A; b) dintr-o zona de reimersie; c) dintr-un centru de purificare; sau d) dintr-un alt centru de expediere.4. De asemenea, cerinţele prevăzute la pct. 1 şi 2 se aplică centrelor de expediere situate la bordul vaselor. Molustele manipulate în astfel de centre trebuie să provină dintr-o zona de producţie din clasa A sau dintr-o zona de reimersie. + Capitolul V Standarde de sănătate pentru moluste bivalve viiÎn plus faţă de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu activitate în sectorul alimentar trebuie să se asigure ca molustele bivalve vii puse pe piaţa pentru consum uman întrunesc standardele prevăzute de prezentul capitol.1. Acestea trebuie să aibă caracteristici organoleptice asociate cu prospetimea şi viabilitatea, incluzând cochilii fără murdarie, un răspuns adecvat la percutie şi cantităţi normale de lichid intravalvular.2. Acestea nu trebuie să conţină biotoxine marine în cantităţi totale (măsurate în întregul corp sau în orice parte comestibila separat) ce depăşesc următoarele limite: a) pentru toxina paralitica a crustaceelor "Paralytic Shellfish Poison" (PSP), 800 micrograme per kg; b) pentru toxina amnezica a crustaceelor "Amnesic Shellfish Poison" (ASP), 20 miligrame de acid domoic per kg; c) pentru acidul okadaic, dinophysitoxine şi pectenotoxine împreună, 160 micrograme de echivalenti ai acidului okadaic per kg; d) pentru vesotoxine, 1 miligram de echivalent vesotoxine per kg; şi e) pentru azasparacizi, 160 micrograme echivalenti azaspiracid per kg. + Capitolul VI Ambalarea şi impachetarea molustelor bivalve vii1. Stridiile trebuie să fie ambalate sau impachetate cu cochilia concava în jos.2. Pachetele de moluste bivalve vii dimensionate individual pentru consumator trebuie să fie închise şi rămân închise după părăsirea centrului de expediere până când sunt prezentate pentru vânzare către consumatorul final. + Capitolul VII Marcare de identificare şi etichetare1. Eticheta, incluzând marca de identificare, trebuie să fie rezistenta la apa.2. În plus faţă de cerinţele generale pentru mărcile de identificare conţinute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, trebuie să fie prezente pe eticheta următoarele informaţii: a) specia de moluste bivalve (nume comun şi nume ştiinţific); b) data impachetarii, ce cuprinde cel puţin ziua şi luna.Prin derogare de laHotărârea Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, data valabilităţii minime poate să fie înlocuită de menţiunea "aceste animale trebuie să fie vii când sunt vândute".3. Detailistul trebuie să păstreze eticheta ataşată pe pachetul de moluste bivalve vii ce nu sunt ambalate individual pentru consumator, pentru cel puţin 60 de zile după divizarea conţinutului. + Capitolul VIII Alte cerinţe1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează şi transporta moluste bivalve vii trebuie să se asigure ca acestea sunt ţinute la o temperatura care să nu aibă efecte adverse asupra siguranţei sau viabilitatii acestora.2. Molustele bivalve vii nu trebuie să fie reimersate în sau pulverizate cu apa după ce acestea au fost impachetate pentru vânzare cu amănuntul şi au părăsit centrul de expediere. + Capitolul IX Cerinţe specifice pentru pectinide recoltate în afară zonelor de producţie clasificateOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza pectinide în afară zonelor de producţie clasificate sau care manipuleaza astfel de pectinide trebuie să respecte următoarele cerinţe:1. Nu pot fi puse pe piaţa pectinide, cu excepţia cazului în care acestea sunt recoltate şi manipulate în conformitate cu cap. II lit. B şi îndeplinesc standardele prevăzute la cap. V, fapt ce poate fi dovedit printr-un sistem de autocontroale.În plus, atunci când datele furnizate de programele de monitorizare oficială permit autorităţii competente sa clasifice fonduri piscicole şi atunci când se considera corespunzător, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, se aplică prevederile cap. II lit. A, prin analogie, pectinidelor.2. Nu pot fi puse pe piaţa pentru consum uman pectinide decât printr-o piaţa de licitaţie a peştelui, un centru de expediere sau o întreprindere de procesare.Atunci când manipuleaza pectinide, operatorii cu activitate în domeniul alimentar care exploatează astfel de întreprinderi trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, iar centrele de expediere trebuie să fie conforme cu cerinţele cap. III şi IV.3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care manipuleaza pectinide trebuie să se conformeze: a) cu cerinţele documentare ale cap. I pct. 3-7, atunci când este aplicabil. În acest caz, documentul de înregistrare trebuie să indice clar localizarea zonei unde au fost recoltate pectinidele; sau b) cu cerinţele cap. VII referitoare la marcarea de identificare şi etichetare, cu privire la pectinide impachetate şi pectinide ambalate, dacă ambalarea asigura o protecţie echivalenta cu cea a impachetarii. + Secţiunea a VIII-a Produse din pescuit1. Aceasta secţiune nu se aplică pentru moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine, atunci când sunt puse pe piaţa vii. Cu excepţia cap. I şi II, aceasta se aplică la astfel de animale când nu sunt puse pe piaţa vii, caz în care trebuie să fi fost obţinute în conformitate cu secţiunea a VII-a.2. Prevederile cap. III lit. A, C şi D, cap. IV şi V se aplică comerţului cu amănuntul.3. Cerinţele acestei secţiuni le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE: a) în cazul întreprinderilor, incluzând vasele ce sunt angajate în producţia primara şi operaţiuni asociate, acestea completează cerinţele anexei nr. 2 la hotărârea prevăzută la pct. 3; b) în cazul altor întreprinderi, incluzând vasele, acestea completează cerinţele anexei nr. 3 la hotărârea prevăzută la pct. 3;4. În privinta produselor din pescuit: a) producţia primara cuprinde creşterea, pescuitul şi colectarea produselor din pescuit vii în vederea punerii acestora pe piaţa; şi b) operaţiunile asociate cuprind oricare dintre următoarele operaţiuni, dacă acestea sunt efectuate la bordul vaselor de pescuit: taierea, sangerarea, decapitarea, eviscerarea, îndepărtarea aripioarelor, refrigerarea şi ambalarea. De asemenea, acestea includ:(i) transportul şi depozitarea produselor din pescuit ale căror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, în cadrul fermelor piscicole pe uscat; şi(îi) transportul produselor din pescuit ale căror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, de la locul de obţinere la prima întreprindere de destinaţie. + Capitolul I Cerinţe pentru vaseOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca: a) vasele utilizate pentru a recolta produse din pescuit din mediul natural sau pentru a le manipula ori procesa după recoltare sunt conforme cu cerinţele structurale şi de echipamente prevăzute în partea I; şi b) operaţiunile efectuate la bordul vaselor de pescuit se desfăşoară în conformitate cu regulile prevăzute în partea a II-a.I. Cerinţe structurale şi de echipamenteA. Cerinţe pentru toate vasele1. Vasele trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât sa nu se producă contaminarea produselor cu apa de santina, apa menajera, fum, combustibil, ulei, grasime sau alte substanţe nedorite.2. Suprafeţele cu care vin în contact produsele din pescuit trebuie să fie dintr-un material adecvat, rezistent la coroziune, neted şi uşor de curatat, durabile şi netoxice.3. Echipamentele şi materialul utilizat pentru prelucrarea produselor din pescuit trebuie să fie confectionate din material rezistent la coroziune, uşor de curatat şi de dezinfectat.4. Când se realizează alimentarea cu apa a vaselor utilizate pentru produsele din pescuit, acest lucru trebuie să se facă astfel încât să se evite contaminarea sursei de apa.B. Cerinţe pentru vase proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore1. Vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore trebuie să fie echipate cu compartimente de cala, bazine sau containere pentru depozitarea produselor din pescuit la temperaturile prevăzute la cap. VII.2. Compartimentele de cala trebuie să fie separate de compartimentele motoarelor şi de cabinele echipajului prin despartituri ce sunt suficiente pentru a se preveni orice contaminare a produselor din pescuit depozitate. Compartimentele de cala şi containerele utilizate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să asigure conservarea acestora în condiţii satisfăcătoare de igiena şi, atunci când este necesar, să asigure ca apa rezultată prin topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.3. În vasele echipate pentru racirea produselor din pescuit în apa de mare curata şi racita, bazinele trebuie să aibă încorporate dispozitive pentru realizarea unei temperaturi uniforme în tot bazinul. Astfel de dispozitive trebuie să realizeze o rata de răcire ce asigura ca amestecul de peste şi apa de mare curata nu depăşeşte 3°C la 6 ore după încărcare, nu depăşeşte 0°C după 16 ore şi permite monitorizarea, iar atunci când e necesar, înregistrarea temperaturii.C. Cerinţe pentru vasele-congelatorVasele-congelator trebuie:1. să aibă echipamente de congelare cu capacitate suficienta pentru scăderea rapida a temperaturii, astfel încât să se realizeze o temperatura în mijloc nu mai mare de -18°C;2. să aibă echipamente de refrigerare cu o capacitate suficienta pentru a menţine produsele din pescuit în calele de depozitare la o temperatura nu mai mare de -18°C. Calele de depozitare trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de înregistrare a temperaturii, amplasat într-un loc de unde aceasta poate fi uşor citită. Senzorul de temperatura al aparatului de înregistrare trebuie să fie situat într-o zona unde temperatura din cala este cea mai ridicată; şi3. sa întrunească cerinţele pentru vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore, prevăzute la lit. B pct. 2.D. Cerinţe pentru vasele-fabrica1. Vasele-fabrica trebuie să aibă cel puţin: a) o zona de recepţie pentru preluarea la bord a produselor din pescuit, proiectata pentru a permite ca fiecare captura succesiva sa poate fi separată. Aceasta zona trebuie să fie uşor de curatat şi proiectata astfel încât să se protejeze produsele de soare sau de alte elemente şi de orice sursa de contaminare; b) un sistem igienic pentru transportul produselor din pescuit din zona de recepţie în zona de lucru; c) spaţii de lucru suficient de mari pentru prepararea şi procesarea igienica a produselor din pescuit, uşor de curatat şi dezinfectat, proiectate şi aranjate astfel încât sa prevină orice fel de contaminare a produselor; d) spaţii de depozitare pentru produsele finite, suficient de mari şi proiectate astfel încât să fie uşor de curatat. Dacă la bord funcţionează o întreprindere de prelucrare a deşeurilor, trebuie să fie proiectata o cala separată pentru depozitarea unor astfel de deşeuri; e) un loc pentru depozitarea materialelor de ambalare, separat de spaţiile de preparare şi procesare a produselor; f) echipamente speciale pentru evacuarea deşeurilor sau a produselor din pescuit improprii pentru consum uman, direct în mare sau, atunci când circumstanţele impun, într-un rezervor etans destinat acestui scop. Dacă deşeurile sunt depozitate şi procesate la bord în vederea tratarii, trebuie să fie alocate zone separate pentru acest scop; g) o sursa de apa situata într-o poziţie care să permită evitarea contaminarii sursei de apa; şi h) echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de personalul care manipuleaza produse din pescuit neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.2. Totuşi, vasele-fabrica la bordul cărora sunt gatite, racite şi ambalate moluste şi crustacee nu trebuie să îndeplinească cerinţele pct. 1 dacă la bordul unor astfel de vase nu are loc nici o alta forma de manipulare sau procesare.3. Vasele-fabrica ce congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce întrunesc cerinţele pentru vasele-congelator prevăzute la lit. C pct. 1 şi 2.II. Cerinţe de igiena1. Când sunt utilizate, părţile din vase sau containerele rezervate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să fie menţinute curate şi în stare buna de întreţinere. Acestea nu trebuie, în special, să fie contaminate cu combustibil sau cu apa de santina.2. Cat mai curând posibil după ce acestea sunt preluate la bord, produsele din pescuit trebuie să fie protejate de contaminare şi de efectele soarelui sau de orice alta sursa de căldură. Când acestea sunt spalate, apa utilizata trebuie să fie apa potabilă sau, atunci când este cazul, apa curata.3. Produsele din pescuit trebuie să fie manipulate şi depozitate astfel încât să se prevină strivirea acestora. Cei care efectuează manipularea pot folosi instrumente ascutite pentru a manipula pestii mari sau pestii care i-ar putea rani, cu condiţia sa nu se producă nici o deteriorare a carnii produselor.4. Produsele din pescuit, altele decât cele păstrate vii, trebuie să fie supuse racirii cat mai curând posibil după încărcare. Totuşi, atunci când racirea nu este posibila, produsele din pescuit trebuie să fie debarcate cat mai curând posibil.5. Gheaţa utilizata pentru racirea produselor din pescuit trebuie să fie obţinută din apa potabilă sau apa curata.6. Atunci când pestii sunt decapitati şi/sau eviscerati la bord, astfel de operaţiuni trebuie să fie efectuate în mod igienic, cat mai curând posibil după capturare, iar produsele trebuie să fie spalate imediat şi bine cu apa potabilă sau cu apa curata. În acest caz, viscerele şi părţile ce pot constitui un pericol pentru sănătatea publică trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil şi ţinute separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul şi icrele destinate pentru consumul uman trebuie să fie conservate sub gheaţa, la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii sau trebuie să fie congelate.7. Atunci când este practicată congelarea în saramura a peştelui întreg destinat pentru obţinerea de conserve, trebuie să se realizeze în produs o temperatura nu mai mare de -9°C. Saramura nu trebuie să fie o sursa de contaminare pentru peste. + Capitolul II Cerinţe în timpul şi după debarcare1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru descărcarea şi debarcarea produselor de pescuit trebuie: a) să se asigure ca echipamentele de descărcare şi de debarcare ce vin în contact cu produsele din pescuit sunt confectionate dintr-un material uşor de curatat şi de dezinfectat şi menţinut în buna stare de întreţinere şi curăţenie; şi b) sa evite contaminarea produselor din pescuit în timpul descărcării şi debarcarii, în special prin:(i) efectuarea rapida a operaţiunilor de debarcare şi descărcare;(îi) plasarea fără întârziere a produselor din pescuit într-un mediu protejat, la temperatura specificată la cap. VII; şi(iii) neutilizarea echipamentelor şi a practicilor ce provoacă pagube inutile părţilor comestibile ale produselor din pescuit.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru pieţele de licitaţie şi de vânzare angro sau părţi ale acestora trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe, atunci când produsele din pescuit sunt expuse pentru vânzare: a) (i) trebuie să existe facilităţi ce se pot incuia, pentru depozitarea la frig a produselor din pescuit reţinute şi facilităţi separate ce se pot închide, pentru depozitarea produselor de pescuit declarate improprii pentru consum uman;(îi) dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, solicita, trebuie să existe facilităţi adecvat echipate care se pot incuia sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizare exclusiva de către autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti; b) în timpul expunerii sau depozitarii produselor din pescuit:(i) clădirile nu trebuie să fie utilizate pentru alte scopuri;(îi) vehiculele ce emit fum de esapament de natura sa deterioreze calitatea produselor de pescuit nu trebuie să aibă acces la aceste clădiri;(iii) persoanele care au acces la aceste clădiri nu trebuie să introducă alte animale; şi(iv) clădirile trebuie să fie bine iluminate pentru a facilita controale oficiale.3. Când nu a fost posibila racirea la bordul vasului, produsele din pescuit proaspete, altele decât cele păstrate vii, trebuie să se supună racirii cat mai repede posibil după debarcare şi să fie depozitate la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii.4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autorităţile competente, astfel încât să le permită acestora să efectueze controale oficiale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, în special în ceea ce priveşte orice proceduri de notificare a debarcarii produselor din pescuit pe care autoritatea competentă a statului sub pavilionul căruia navighează vasul sau cele pe care autoritatea competentă a statului de debarcare a produselor din pescuit le poate considera necesare. + Capitolul III Cerinţe pentru întreprinderi, inclusiv vase, ce manipuleaza produse din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, atunci când este relevant, să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe în întreprinderile ce manipuleaza produse din pescuit:A. Cerinţe pentru produse proaspete din pescuit1. Atunci când produsele racite şi neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau procesate imediat după ce au ajuns într-o întreprindere de pe uscat, acestea trebuie să fie depozitate sub gheaţa în dispozitive corespunzătoare. Înlocuirea ghetii trebuie să fie efectuată ori de câte ori este necesar.Produsele proaspete din pescuit ambalate trebuie să fie racite la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.2. Operaţiunile precum decapitarea sau eviscerarea trebuie să fie efectuate în mod igienic.Atunci când din punct de vedere tehnic şi comercial eviscerarea este posibila, aceasta trebuie să fie efectuată cat mai repede posibil după ce produsele au fost capturate sau debarcate. Produsele trebuie să fie spalate bine cu apa potabilă sau, la bordul vaselor, cu apa curata imediat după aceste operaţiuni.3. Operaţiunile precum filetarea şi transarea trebuie să fie efectuate astfel încât să se evite contaminarea ori deteriorarea fileurilor sau a feliilor. Fileurile şi feliile nu trebuie să rămână pe mesele de lucru mai mult decât este necesar pentru prepararea acestora.Fileurile şi feliile trebuie să fie ambalate şi, atunci când este necesar, impachetate şi trebuie să fie racite cat mai repede posibil după prepararea acestora.4. Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor proaspete din pescuit preparate, neambalate, depozitate sub gheaţa trebuie să asigure ca apa rezultată din topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.5. Produsele din pescuit proaspete, întregi şi eviscerate pot fi transportate şi depozitate în apa racita la bordul vaselor. De asemenea, acestea pot continua să fie transportate în apa racita după debarcare şi pot fi transportate de la întreprinderi de acvacultura până la sosirea acestora la prima întreprindere de pe uscat ce efectuează orice activitate, alta decât transportul sau sortarea.B. Cerinţe pentru produse congelateÎntreprinderile de pe uscat care congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce satisfac cerinţele prevăzute pentru vase-congelator la secţiunea a VIII-a, cap. I, partea I lit. C pct. 1 şi 2.C. Cerinţe pentru produse din pescuit separate mecanicOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse din pescuit separate mecanic trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. materiile prime utilizate trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: a) pot fi utilizaţi numai peşti întregi şi oase rezultate după filetare, pentru a obţine produse din pescuit separate mecanic; b) toate materiile prime trebuie să fie lipsite de intestine;2. procesul de fabricare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: a) separarea mecanică trebuie să aibă loc fără o întârziere nejustificată după filetare; b) dacă sunt utilizaţi peşti întregi, aceştia trebuie să fie în prealabil eviscerati şi spalati; c) după producere, produsele din pescuit separate mecanic trebuie să fie congelate cat mai repede posibil ori încorporate într-un produs destinat congelarii sau unui tratament de stabilizare.D. Cerinţe referitoare la paraziti1. Următoarele produse din pescuit trebuie să fie congelate la o temperatura nu mai mare de -20°C în toate părţile produsului pentru cel puţin 24 de ore. Acest tratament trebuie să fie aplicat pentru produsul crud sau pentru produsul finit: a) produse din pescuit ce urmează să fie consumate crude sau aproape crude; b) produse din pescuit provenite de la următoarele specii, dacă acestea urmează să fie supuse unui proces de afumare la rece în care temperatura interna a produselor din pescuit nu este mai mare de 60°C:- hering;- macrou;- sprot;- somon (salbatic) de Atlantic şi de Pacific; c) produse din pescuit marinate şi/sau sarate, dacă procesul este insuficient pentru a distruge larvele de nematode.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să efectueze tratamentul prevăzut la pct. 1, dacă: a) sunt disponibile date epidemiologice ce indica faptul ca fondul piscicol de origine nu prezintă un risc pentru sănătate, cu referire la prezenta de paraziti; şi b) autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta.3. Produsele din pescuit prevăzute la pct. 1 trebuie, atunci când sunt puse pe piaţa, să fie însoţite de un document de la producător ce indica tipul de proces la care acestea au fost supuse, cu excepţia cazului în care sunt furnizate către consumatorul final. + Capitolul IV Cerinţe pentru produse din pescuit prelucrateOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care gatesc crustacee şi moluste trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) racirea rapida trebuie să urmeze gatirii. Apa utilizata în acest scop trebuie să fie apa potabilă sau, la bordul vaselor, apa curata. Dacă nu este utilizata nici o alta metoda de conservare, racirea trebuie să continue până când este atinsa temperatura apropiată de cea de topire a ghetii; b) decochilierea trebuie să fie efectuată în condiţii igienice, evitandu-se contaminarea produsului. Atunci când asemenea operaţiuni sunt efectuate manual, muncitorii trebuie să acorde o atenţie deosebită spalarii mainilor; c) după decochiliere, produsele gatite trebuie să fie congelate imediat sau racite cat mai curând posibil la temperatura prevăzută la cap. VII. + Capitolul V Standarde de sănătate pentru produse din pescuitÎn plus faţă de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în funcţie de natura produsului sau a speciei, produsele din pescuit puse pe piaţa pentru consum uman îndeplinesc standardele prevăzute în prezentul capitol.A. Proprietăţi organoleptice ale produselor din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să efectueze o examinare organoleptica a produselor din pescuit. Aceasta examinare trebuie să asigure ca, în special, produsele din pescuit sunt conforme cu oricare dintre criteriile de prospetime.B. HistaminaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că nu sunt depăşite limitele cu privire la histamina.C. Azot uşor hidrolizabilProdusele din pescuit neprocesate nu trebuie să fie puse pe piaţa dacă unele teste chimice releva faptul ca au fost depăşite limitele referitoare la TVB-N (azot bazic uşor hidrolizabil) sau TMA-N (azot trimetilamina).D. ParazitiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca produsele din pescuit au fost supuse unei examinari vizuale în scopul detectarii parazitilor vizibili înainte de a fi puse pe piaţa. Aceştia nu trebuie să pună pe piaţa produse din pescuit pentru consum uman ce sunt în mod evident contaminate cu paraziti.E. Toxine dăunătoare sănătăţii umane1. Nu trebuie să fie puse pe piaţa produse din pescuit provenite de la peşti toxici din următoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae şi Canthigasteridae.2. Nu trebuie să fie puse pe piaţa produse din pescuit ce conţin biotoxine precum ciguatoxina sau toxine paralizante musculare. Totuşi, produsele din pescuit provenite de la moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine pot fi puse pe piaţa dacă acestea au fost produse în conformitate cu secţiunea a VII-a şi sunt conforme cu standardele prevăzute la cap. V pct. 2 al secţiunii respective. + Capitolul VI Ambalarea şi impachetarea produselor din pescuit1. Recipientele în care sunt păstrate sub gheaţa produsele din pescuit proaspete trebuie să fie rezistente la apa şi să asigure ca apa rezultată din gheaţa topita nu rămâne în contact cu produsele.2. Blocurile congelate şi preparate la bordul vaselor trebuie să fie ambalate adecvat înainte de debarcare.3. Când produsele din pescuit sunt ambalate la bordul vaselor de pescuit, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materialul de ambalat: a) nu este o sursa de contaminare; b) este depozitat astfel încât acesta sa nu fie expus unui risc de contaminare; c) destinat reutilizarii este uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat. + Capitolul VII Depozitarea produselor din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit neprelucrate decongelate şi produsele gatite şi refrigerate provenite de la crustacee şi moluste trebuie să fie menţinute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.2. Produsele din pescuit congelate trebuie să fie păstrate la o temperatura nu mai mare de -18°C în toate părţile produsului. Totuşi, peştele întreg congelat în saramura şi destinat fabricării de alimente conservate poate să fie păstrat la o temperatura nu mai mare de -9°C.3. Produsele din pescuit păstrate vii trebuie să fie ţinute la o temperatura şi într-o maniera ce nu afectează nefavorabil siguranţa alimentelor şi viabilitatea acestora. + Capitolul VIII Transportul produselor din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. În timpul transportului, produsele din pescuit trebuie să fie menţinute la temperatura solicitată. În special: a) produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit decongelate neprocesate şi produsele din crustacee şi moluste gatite şi racite trebuie să fie menţinute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii; b) produsele din pescuit congelate, cu excepţia peştelui congelat în saramura destinat fabricării de alimente conservate, trebuie să fie menţinute în timpul transportului la o temperatura constanta nu mai mare de -18°C în toate părţile produsului, permitandu-se posibilitatea unor scurte fluctuatii ascendente care să nu depăşească 3°C.2. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu prevederile pct. 1 lit. b), atunci când produsele din pescuit congelate sunt transportate de la un depozit frigorific la o întreprindere autorizata, pentru a fi decongelate la sosire în scopul preparării şi/sau procesarii, dacă distanta parcursă este scurta şi autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta.3. Dacă produsele din pescuit sunt ţinute sub gheaţa, apa rezultată din gheaţa topita nu trebuie să rămână în contact cu acestea.4. Produsele din pescuit ce urmează a fi puse pe piaţa vii trebuie să fie transportate în asa fel încât sa nu fie afectate siguranţa alimentelor şi viabilitatea acestora. + Secţiunea a IX-a Lapte crud şi produse lactate + Capitolul I Lapte crud - producţie primaraOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele prevăzute în prezentul capitol.I. Cerinţe de sănătate pentru producerea de lapte crud1. Laptele crud trebuie să provină de la animale: a) care nu prezintă nici un simptom al vreunei boli infectioase transmisibile la om prin lapte; b) care sunt într-o stare buna de sănătate, nu prezintă nici un semn al vreunei boli ce ar putea duce la contaminarea laptelui şi, în special, nu suferă de nici o infectie a aparatului genital cu secretii, enterita cu diaree şi febra sau de o inflamatie vizibila a ugerului; c) care nu prezintă rani ale ugerului, ce ar putea afecta laptele; d) cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate şi care nu au fost supuse unui tratament ilegal, în sensulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE; şi e) la care, atunci când li s-au administrat produse sau substanţe autorizate, a fost respectata perioada de asteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanţe.2. a) În special, în ceea ce priveşte bruceloza, laptele crud trebuie să provină de la:(i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv liber sau oficial liber de bruceloza, în înţelesulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpuneDirectiva nr. 64/432/CEE;(îi) oi sau capre ce aparţin unei exploataţii oficial libere sau libere de bruceloza, în înţelesulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66/2002pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Comunităţii Europene cu ovine şi caprine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002, ce transpuneDirectiva nr. 91/68/CEE; sau(iii) femele din alte specii, sensibile la bruceloza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate; b) în ceea ce priveşte tuberculoza, laptele crud trebuie să provină de la:(i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv oficial liber de tuberculoza, în înţelesul normei sanitare veterinare prevăzute la pct. 2 lit. a) (i); sau(îi) femele din alte specii, sensibile la tuberculoza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate; c) în cazul în care caprele sunt ţinute împreună cu vacile, aceste capre trebuie să fie inspectate şi testate pentru tuberculoza.3. Totuşi, laptele crud provenit de la animale ce nu îndeplinesc cerinţele pct. 2 poate fi utilizat cu autorizarea autorităţii competente: a) în cazul vacilor sau al bivolitelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici simptome ale acestor boli, după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; b) în cazul oilor sau al caprelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru bruceloza sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici un simptom al bolii respective, fie:(i) pentru fabricarea branzeturilor cu o perioadă de maturare de cel puţin două luni; sau(îi) după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; şi c) în cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici unul dintre simptomele acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a fost detectata bruceloza sau tuberculoza după controalele prevăzute la pct. 2 lit. a) (iii) sau lit. b) (îi), dacă acesta a fost tratat pentru a se garanta siguranţa acestuia.4. Laptele crud provenit de la orice animal ce nu îndeplineşte cerinţele pct. 1-3 şi, în special, orice animal care prezintă individual o reactie pozitiva la testele profilactice pentru tuberculoza sau pentru bruceloza, precum cele prevăzute deOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002, ce transpuneDirectiva nr. 64/432/CEE, şi deOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66/2002, ce transpuneDirectiva nr. 91/68/CEE, nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman.5. Izolarea animalelor care sunt infectate sau suspectate a fi infectate cu oricare dintre bolile prevăzute la pct. 1 sau 2 trebuie să fie eficienta pentru a se evita orice efect nefavorabil asupra laptelui celorlalte animale.II. Igiena în exploataţii de producere a lapteluiA. Cerinţe pentru spaţii şi echipamente1. Echipamentele pentru muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau racit laptele trebuie să fie situate şi construite astfel încât să se limiteze riscul de contaminare a laptelui.2. Spaţiile pentru depozitarea laptelui trebuie să fie protejate împotriva dăunătorilor, să aibă o separare adecvată de orice spaţii în care sunt ţinute animale şi, atunci când este necesar, sa întrunească cerinţele prevăzute la lit. B şi să aibă echipament de refrigerare adecvat.3. Suprafeţele echipamentelor destinate să între în contact cu laptele (ustensile, containere, tancuri etc., destinate mulsului, colectării sau transportului) trebuie să fie uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat şi să fie menţinute în stare buna de întreţinere. Aceasta implica utilizarea de materiale netede, lavabile şi netoxice.4. După utilizare, astfel de suprafeţe trebuie să fie curatate şi, atunci când este necesar, dezinfectate. După fiecare transport sau după fiecare serie de transporturi pentru care exista o perioadă foarte mica între descărcare şi următoarea încărcare, dar în toate cazurile, cel puţin o dată pe zi, containerele şi tancurile utilizate pentru transportul laptelui crud trebuie să fie curatate şi dezinfectate într-o maniera corespunzătoare, înainte de reutilizare.B. Igiena în timpul mulsului, colectării şi transportului1. Mulsul trebuie să fie efectuat în mod igienic, asigurându-se în special ca: a) înainte de începerea mulsului, mameloanele, ugerul şi părţile adiacente sunt curate; b) laptele provenit de la fiecare animal este controlat de către mulgator pentru anomalii organoleptice sau fizico-chimice ori printr-o metoda ce permite obţinerea de rezultate similare, iar laptele ce prezintă astfel de anomalii nu este utilizat pentru consum uman; c) laptele provenit de la animale care prezintă semne clinice ale unei afecţiuni a ugerului nu este utilizat pentru consum uman, altfel decât în conformitate cu instrucţiunile unui medic veterinar; d) animalele care sunt supuse unui tratament medical pasibil sa transfere reziduuri în lapte sunt identificate şi ca acel lapte obţinut de la astfel de animale înainte de terminarea perioadei de asteptare prescrise nu este utilizat pentru consum uman; şi e) spray-urile pentru mameloane sau dispozitivele pentru imersia mamelonului sunt utilizate numai dacă acestea au fost autorizate de Autoritate şi într-o maniera ce nu produce niveluri inacceptabile de reziduuri în lapte.2. Imediat după muls laptele trebuie să fie ţinut într-un loc curat, proiectat şi echipat pentru a se evita contaminarea. Acesta trebuie să fie racit imediat la o temperatura nu mai mare de 8°C în cazul colectării zilnice sau nu mai mare de 6°C, dacă laptele nu este colectat zilnic.3. În timpul transportului trebuie să fie menţinut lantul de frig, iar temperatura laptelui la sosirea în întreprinderea de destinaţie nu trebuie să depăşească 10°C.4. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu cerinţele de temperatura prevăzute la pct. 2 şi 3 dacă laptele întruneşte criteriile prevăzute de partea a III-a şi fie: a) laptele este prelucrat în decurs de doua ore de la mulgere; fie b) este necesară o temperatura mai ridicată din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate, iar autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a muncipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta.C. Igiena personalului1. Persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipularea laptelui crud trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată şi curata.2. Persoanele care efectuează mulsul trebuie să menţină un grad crescut de curăţenie personală. Trebuie să fie disponibile facilităţi adecvate lângă locul de muls, pentru a permite persoanelor care efectuează mulsul sau manipularea laptelui crud să-şi spele mâinile şi bratele.III. Criterii pentru laptele crud1. Următoarele criterii pentru laptele crud se aplică până la stabilirea standardelor în contextul unei legislaţii specifice privind calitatea laptelui şi a produselor lactate.2. Trebuie să fie controlat, pentru conformitatea cu prevederile pct. 3 şi 4, un număr reprezentativ de probe de lapte crud, colectate din exploatatiile de producere a laptelui, recoltate randomizat.Controalele pot fi efectuate de către sau în numele: a) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care produc laptele; b) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care colectează sau proceseaza laptele; c) unui grup de operatori cu activitate în domeniul alimentar; sau d) în contextul unui program de control la nivel naţional sau regional.3. a) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca laptele crud întruneşte următoarele criterii:(i) pentru lapte crud provenit de la vaci:Numărul total de germeni (N.T.G.) la 30°C (per ml) ≤ 100.000*)Numărul celulelor somatice (per ml) ≤ 400.000**)(îi) pentru lapte crud provenit de la alte specii: N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 1.500.000*) b) Totuşi, dacă laptele crud provenit de la alte specii decât vacile este destinat pentru fabricarea de produse obţinute din lapte crud printr-un proces ce nu implica nici un fel de tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca laptele crud utilizat întruneşte următoarele criterii:N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 500.000*)--------- Notă *) Media geometrica determinata pe o perioadă de doua luni, cu cel puţin două probe pe luna. Notă **) Media geometrica determinata pe o perioadă de 3 luni, cu cel puţin o proba pe luna, cu excepţia cazului în care Autoritatea specifică o alta metodologie pentru a se tine cont de variatii sezoniere ale nivelurilor de producţie.4. Fără a se aduce atingereOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura că nu este pus pe piaţa lapte crud dacă, fie: a) acesta conţine reziduuri de antibiotice într-o cantitate ce depăşeşte nivelurile autorizate în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animala şi nonanimala şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi nr. 143 bis din 17 februarie 2005, pentru oricare dintre substantele la care se referă anexele nr. 1 şi 3 la aceasta norma; fie b) cantitatea totală combinata de reziduuri de substanţe antibiotice depăşeşte orice valoare maxima permisă.5. Când laptele crud nu este în conformitate cu prevederile pct. 3 sau 4, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia măsuri pentru a corecta situaţia. + Capitolul II Cerinţe referitoare la produsele lactateI. Cerinţe de temperatura1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, după recepţia la o întreprindere de procesare, laptele este racit rapid la o temperatura nu mai mare de 6°C şi ţinut la aceasta temperatura până la procesare.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot păstra laptele la o temperatura mai ridicată, dacă: a) procesarea începe imediat după muls sau în decurs de patru ore de la recepţia la întreprinderea de procesare; sau b) Autoritatea autorizeaza o temperatura mai ridicată din motive tehnologice referitoare la fabricarea anumitor produse lactate.II. Cerinţe pentru tratamentul termic1. Când laptele crud sau produsele lactate sunt supuse unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca acesta satisface cerinţele din cap. XI din anexa nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.2. Când se considera ca laptele crud trebuie să se supună unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie: a) să aibă în vedere procedurile elaborate în conformitate cu principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), conformHotărârii Guvernului nr. 955/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; şi b) să se conformeze oricăror cerinţe pe care Autoritatea le poate impune în aceasta privinta, atunci când autorizeaza întreprinderi sau când efectuează controale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.III. Criterii pentru laptele crud de vacă1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse lactate trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca, imediat înaintea procesarii: a) laptele crud de vacă utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 300.000 per ml; şi, b) laptele de vacă procesat utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 100.000 per ml.2. Când laptele nu întruneşte criteriile prevăzute la pct. 1, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia măsuri pentru a corecta situaţia. + Capitolul III Ambalare şi impachetareSigilarea ambalajelor destinate consumatorului trebuie să fie efectuată imediat după umplere, prin intermediul dispozitivelor de sigilare ce previn contaminarea, la întreprinderea în care are loc ultimul tratament termic al produselor lactate lichide. Sistemul de sigilare trebuie să fie confectionat de asa maniera încât, după deschidere, dovada deschiderii să fie evidenta şi uşor de verificat. + Capitolul IV Etichetare1. În plus faţă de cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, etichetarea trebuie să prezinte în mod clar: a) în cazul laptelui crud destinat consumului uman direct, cuvintele "lapte crud"; b) în cazul produselor obţinute din lapte crud, printr-un proces de fabricaţie ce nu include nici un tratament termic, fizic sau chimic, cuvintele "produs cu lapte crud".2. Cerinţele pct. 1 se aplică produselor destinate pentru comerţul cu amănuntul. Termenul "etichetare" include orice ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau emblema ce însoţeşte sau se referă la astfel de produse. + Capitolul V Marca de identificarePrin derogare de la cerinţele secţiunii I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice:1. în loc de indicarea numărului de autorizare al întreprinderii, marca de identificare poate să indice locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este înscris numărul de autorizare al întreprinderii;2. în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate să indice numai initialele tarii expeditoare şi numărul de autorizare al întreprinderii. + Secţiunea a X-a Oua şi produse din oua + Capitolul I Oua1. În spaţiile producătorului şi până la vânzare către consumator, ouăle trebuie să fie ţinute curate, uscate, fără miros străin, protejate eficient de socuri şi de expunere directa la soare.2. Ouale trebuie să fie depozitate şi transportate la o temperatura, preferabil constanta, corespunzătoare pentru asigurarea conservării optime a proprietăţilor igienice ale acestora.Ouale trebuie să fie livrate către consumator în decurs de maximum 21 de zile de la ouat. + Capitolul II Produse din ouaI. Cerinţe pentru întreprinderiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile pentru fabricarea produselor din oua sunt construite, proiectate şi echipate astfel încât să se asigure separarea următoarelor operaţiuni:1. spalarea, uscarea şi dezinfectarea oualor murdare, atunci când se efectuează;2. spargerea oualor, colectarea conţinutului acestora şi îndepărtarea părţilor de coaja şi membrane; şi3. operaţiuni, altele decât cele prevăzute la pct. 1 şi 2.II. Materii prime pentru fabricarea de produse din ouaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua sunt conforme cu următoarele cerinţe:1. Coaja oualor utilizate pentru fabricarea de produse din oua trebuie să fie complet dezvoltata şi sa nu prezinte crapaturi. Totuşi, ouăle crapate pot fi utilizate pentru fabricarea de produse din oua, dacă întreprinderea de producţie sau centrul de ambalare le livreaza direct întreprinderilor de procesare, unde acestea trebuie să fie sparte cat mai curând posibil.2. Oul lichid obţinut într-o întreprindere autorizata în acest scop poate fi utilizat ca materie prima. Oul lichid trebuie să fie obţinut în conformitate cu cerinţele pct. 1, 2, 3, 4 şi 7 ale părţii a III-a.III. Cerinţe speciale de igiena pentru fabricarea de produse din ouaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca toate operaţiunile sunt efectuate de asa maniera încât să se evite orice fel de contaminare în timpul producţiei, manipulării şi depozitarii de produse din oua, în special prin asigurarea conformitatii cu următoarele cerinţe:1. Ouale trebuie să fie sparte numai atunci când acestea sunt curate şi uscate.2. Ouale trebuie să fie sparte într-o maniera ce reduce la minimum contaminarea, în special prin asigurarea unei separari adecvate de alte operaţiuni. Ouale crapate trebuie să fie procesate cat mai curând posibil.3. Ouale, altele decât cele de gaina, de curca sau de bibilica, trebuie să fie manipulate şi procesate separat. Tot echipamentul trebuie să fie curatat şi dezinfectat înainte să fie reluată procesarea oualor de gaina, de curca şi de bibilica.4. Conţinutul oualor nu trebuie să fie obţinut prin centrifugarea ori zdrobirea oualor, iar centrifugarea nu poate să fie utilizata nici pentru obţinerea resturilor de albus de ou din cojile goale, pentru consum uman.5. După spargere, fiecare parte a produsului din oua trebuie să fie supusă procesarii cat mai curând posibil, pentru a se elimina riscurile microbiologice sau pentru ca acestea să fie reduse la un nivel acceptabil. Un lot ce a fost prelucrat insuficient poate să fie supus imediat unei noi procesari în aceeaşi întreprindere, dacă aceasta îl face propriu pentru consum uman. Când un lot este găsit impropriu pentru consum uman, acesta trebuie să fie denaturat astfel încât să se asigure că nu este utilizat pentru consum uman.6. Procesarea nu este necesară pentru albusul de ou destinat fabricării de albumina deshidratata sau cristalizata care ulterior va fi supusă unui tratament termic.7. Dacă prelucrarea nu este efectuată imediat după spargere, oul lichid trebuie să fie depozitat fie congelat, fie la o temperatura nu mai mare de 4°C. Perioada de depozitare la temperatura de 4°C înainte de procesare nu trebuie să depăşească 48 de ore. Totuşi, aceste cerinţe nu se aplică produselor din care urmează să se extraga zaharurile, dacă procesul de extragere a zaharurilor este efectuat cat mai curând posibil.8. Produsele ce nu au fost stabilizate astfel încât să fie păstrate la temperatura camerei trebuie să fie racite la o temperatura nu mai mare de 4°C. Produsele pentru congelare trebuie să fie congelate imediat după prelucrare.IV. Specificaţii analitice1. Concentraţia de acid 3 hidroxibutiric nu trebuie să depăşească 10 mg/kg în substanţa uscata a produsului din oua nemodificat.2. Conţinutul de acid lactic al materiei prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua nu trebuie să depăşească 1g/kg de substanţa uscata. Pentru produse fermentate, aceasta valoare trebuie să fie cea înregistrată înaintea procesului de fermentaţie.3. Cantitatea de resturi de coji de oua, membrane de oua şi orice alte părţi din produsul din oua procesat nu trebuie să depăşească 100 mg/kg de produs din oua.V. Etichetarea şi marcarea pentru identificare1. În plus faţă de cerinţele generale pentru marcarea de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, fiecare transport de produse din oua ce nu sunt destinate pentru vânzare cu amănuntul, ci pentru utilizare ca ingredient la fabricarea unui alt produs, trebuie să prezinte o eticheta ce indica temperatura la care produsele din oua trebuie să fie păstrate şi perioada în care poate fi astfel asigurata conservarea.2. În cazul oualor lichide, eticheta prevăzută la pct. 1 trebuie, de asemenea, sa poarte cuvintele: "produse din oua nepasteurizate - pentru a fi tratate la locul de destinaţie" şi sa indice data şi ora spargerii. + Secţiunea a XI-a Pulpe de broaste şi melciOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara pulpe de broaste sau melci pentru consum uman trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Broastele şi melcii trebuie să fie ucisi într-o întreprindere construită, proiectata şi echipata pentru acest scop.2. Întreprinderea în care sunt preparate pulpe de broaste trebuie să aibă o încăpere rezervată pentru depozitarea şi spalarea broaştelor vii şi pentru taierea şi sangerarea acestora. Aceasta încăpere trebuie să fie separată fizic de încăperea de preparare.3. Broastele şi melcii care au murit altfel decât prin ucidere în întreprindere nu trebuie să fie preparati pentru consum uman.4. Broastele şi melcii trebuie să fie supuşi unei examinari organoleptice efectuate prin prelevare de probe. Dacă aceasta examinare indica faptul ca aceştia pot prezenta un risc, aceştia nu trebuie să fie utilizaţi pentru consum uman.5. Imediat după preparare, pulpele de broasca trebuie să fie spalate complet cu jet de apa potabilă şi racite imediat la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii, congelate sau procesate.6. După ucidere, hepato-pancreasul melcilor trebuie să fie îndepărtat şi nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman, dacă acesta poate prezenta un risc. + Secţiunea a XII-a Grăsimi de origine animala procesate şi jumari + Capitolul I Cerinţe aplicabile pentru întreprinderi ce colectează sau proceseaza materii primeOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile care colectează sau proceseaza materii prime pentru obţinerea de grăsimi de origine animala procesate şi jumari se conformează cu următoarele cerinţe:1. Centrele destinate colectării de materii prime şi transportului ulterior către întreprinderi de procesare trebuie să fie dotate cu facilităţi pentru depozitarea materiilor prime la o temperatura nu mai mare de 7°C.2. Fiecare întreprindere de procesare trebuie să aibă: a) facilităţi pentru refrigerare; b) un spaţiu pentru expediere, cu excepţia cazului în care întreprinderea expediază grasime animala procesata numai în containere; şi c) dacă este necesar, echipament potrivit pentru prepararea de produse constând din grăsimi animale procesate amestecate cu alte produse alimentare şi/sau condimente.3. Facilităţile de refrigerare prevăzute la pct. 1 şi pct. 2 lit. a) nu sunt necesare, dacă protocoalele pentru furnizarea de materii prime asigura ca acestea nu sunt niciodată depozitate sau transportate fără refrigerare activa, în alt mod decât este prevăzut la cap. II pct. 1 lit. d). + Capitolul II Cerinţe de igiena pentru prepararea grasimii de origine animala procesate şi a jumarilorOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara grăsimi de origine animala procesate şi jumari trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Materiile prime trebuie să: a) provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi care au fost considerate proprii pentru consum uman ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem; b) fie constituite din tesuturi adipoase sau oase cu un conţinut cat mai mic posibil de sânge şi impuritati; c) provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre; şi d) să fie transportate şi depozitate până la procesare, în condiţii igienice şi la o temperatura interna nu mai mare de 7°C. Totuşi, materiile prime pot fi depozitate şi transportate fără refrigerare activa, dacă sunt procesate în decurs de 12 ore după ziua în care au fost obţinute.2. În timpul procesarii este interzisă utilizarea solventilor.3. Când grasimea pentru rafinare întruneşte standardele prevăzute la pct. 4, grasimea animala procesata şi preparata conform pct. 1 şi 2 poate fi rafinata în aceeaşi întreprindere sau în alta întreprindere, cu scopul de a se îmbunătăţi calităţile fizico-chimice ale acesteia.4. Grasimea de origine animala procesata, în funcţie de tip, trebuie să întrunească următoarele standarde:
--------- 1) Grasimea de origine animala procesata, obţinută prin procesarea la temperatura joasa a grasimii proaspete provenite de la nivelul cordului, epiplonului, rinichilor şi mezenterului de animale din specia bovine, şi grasimea provenită din sălile de transare. 2) Grasimea de origine animala procesata, obţinută din tesuturile adipoase de la animale din specia porcine.5. Jumarile destinate consumului uman trebuie să fie depozitate în conformitate cu următoarele cerinţe de temperatura: a) când jumarile sunt procesate la o temperatura de cel mult 70°C, acestea trebuie să fie depozitate:(i) la o temperatura de cel mult 7°C pentru o perioadă ce nu depăşeşte 24 de ore; sau(îi) la o temperatura de cel mult -18°C; b) când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C şi au un procent de umiditate de 10% (m/m) sau mai mult, acestea trebuie să fie depozitate:(i) la o temperatura nu mai mare de 7°C, pentru o perioadă ce nu depăşeşte 48 de ore sau la un raport de timp/temperatura care să ofere o garanţie echivalenta; sau(îi) la o temperatura nu mai mare de -18°C; c) când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C şi au un procent de umiditate sub 10% (m/m), nu exista cerinţe specifice.
+
Secţiunea a XIII-a Stomacuri, vezici urinare şi intestine tratateOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care tratează stomacuri, vezici urinare şi intestine trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Intestinele, vezicile urinare şi stomacurile de animale pot fi puse pe piaţa numai dacă: a) acestea provin de la animale ce au fost tăiate într-un abator şi care s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem; b) acestea sunt sarate, tratate termic sau uscate; şi c) după tratamentul prevăzut la lit. b) sunt luate măsuri eficiente pentru a se preveni recontaminarea.2. Stomacurile, vezicile urinare şi intestinele tratate ce nu pot fi ţinute la temperatura ambientala trebuie să fie depozitate refrigerate, utilizându-se facilităţi destinate pentru acest scop, până la livrarea acestora. În special produsele ce nu sunt sarate sau uscate trebuie să fie ţinute la o temperatura de cel mult 3°C.
+
Secţiunea a XIV-a Gelatina1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe ale prezentei secţiuni.2. Pentru scopul prezentei secţiuni, tabacire înseamnă întărirea pieilor, utilizându-se agenţi vegetali de tabacire, saruri de crom sau alte substanţe, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale acidului silicic, aldehide şi chinone sau alţi agenţi sintetici de intarire.
+
Capitolul I Cerinţe pentru materii prime1. Pot fi folosite următoarele materii prime pentru producerea de gelatina destinată pentru utilizare în alimente: a) oase; b) piei prelucrate şi neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma; c) piei de porc; d) piei de pasare; e) tendoane şi sinovii; f) piei prelucrate şi neprelucrate de vanat salbatic; şi g) piei şi oase de peste.2. Este interzisă utilizarea de piei prelucrate şi neprelucrate dacă acestea au fost supuse oricărui proces de tabacire, indiferent dacă acest proces a fost finalizat sau nu.3. Materiile prime prevăzute la pct. 1 lit. a)-e) trebuie să provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi ale căror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate şi neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.4. Materiile prime trebuie să provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre.5. Centrele de colectare şi tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de gelatina destinată consumului uman, dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le autorizeaza în mod special pentru acest scop, iar acestea îndeplinesc următoarele cerinţe: a) trebuie să aibă încăperi de depozitare cu pardoseli solide şi pereţi netezi ce sunt uşor de curatat şi de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevăzute cu facilităţi pentru refrigerare; b) încăperile de depozitare trebuie să fie păstrate în stare buna de curăţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime; c) dacă materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata şi/sau procesata în aceste spaţii, aceasta trebuie să fie separată de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toată durata recepţiei, depozitarii, procesarii şi expedierii.
+
Capitolul II Transportul şi depozitarea materiilor prime1. În locul marcii de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie să fie însoţite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine şi care conţine informaţiile prevăzute de modelul de document prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii şi atunci când sunt expediate întreprinderii de prelucrare a gelatinei.2. Materiile prime trebuie să fie transportate şi depozitate, racite sau congelate, cu excepţia cazului în care, acestea sunt procesate în decurs de 24 de ore de la livrare. Totuşi, pot fi transportate şi depozitate la temperatura ambientala oase degresate şi uscate sau oseina, piei sarate, uscate şi tratate cu apa de var, precum şi piei tratate cu acizi ori baze.
+
Capitolul III Cerinţe pentru fabricarea de gelatina1. Procesul de producţie pentru gelatina trebuie să asigure ca: a) toată materia osoasa de la rumegatoare, provenită de la animale fatate, crescute sau tăiate în tari ori în regiuni clasificate ca având o incidenţa redusă de encefalopatie spongiforma bovina, în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara specifică, este supusă unui proces ce asigura ca toată materia osoasa este zdrobita fin şi degresata cu apa fierbinte, iar apoi tratata cu acid clorhidric diluat (la concentraţie minima de 4% şi pH < 1,5), pentru o perioadă de cel puţin două zile, urmat de un tratament alcalin cu soluţie saturata de hidroxid de calciu (pH > 12,5), pentru o perioadă de cel puţin 20 de zile, cu o etapa de sterilizare la 138-140°C timp de 4 secunde sau de un proces echivalent autorizat; şi, b) alta materie prima este supusă unui tratament cu acizi sau baze, urmat de una sau mai multe clatiri; pH-ul trebuie să fie ulterior ajustat. Gelatina trebuie să fie extrasa prin încălzire, o dată sau de mai multe ori consecutiv, urmată de purificare prin intermediul filtrarii şi sterilizarii.2. Dacă un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina se conformează cu cerinţele ce se aplică gelatinei destinate consumului uman cu referire la toată gelatina pe care o produce, acesta poate produce şi depozita gelatina ce nu este destinată consumului uman în aceeaşi întreprindere.
+
Capitolul IV Cerinţe pentru produse finiteOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca gelatina este conformă cu limitele de reziduuri prevăzute de următorul tabel:
+
Secţiunea SECŢIUNEA a XV-a Colagen1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele prezentei secţiuni.2. Pentru scopul prezentei secţiuni, tabacire înseamnă întărirea pieilor, utilizându-se agenţi vegetali de tabacire, saruri de crom sau alte substanţe, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale acidului silicic, aldehide şi chinone sau alţi agenţi sintetici de intarire.
+
Capitolul I Cerinţe pentru materii prime1. Pentru producerea de colagen destinat utilizării în alimente, pot fi folosite următoarele materii prime: a) piei prelucrate şi neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma; b) piei şi oase de porc; c) piei şi oase de pasare; d) tendoane; e) piei prelucrate şi neprelucrate de vanat salbatic; şi f) piei şi oase de peste.2. Este interzisă utilizarea de piei prelucrate şi neprelucrate, dacă acestea au fost supuse oricărui proces de tabacire, indiferent dacă acest proces a fost finalizat sau nu.3. Materiile prime prevăzute la pct. 1 lit. a)-d) trebuie să provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi ale căror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante- şi post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate şi neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.4. Materiile prime trebuie să provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre.5. Centrele de colectare şi tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de colagen destinat consumului uman, dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le autorizeaza în mod special în acest scop, iar acestea îndeplinesc următoarele cerinţe: a) acestea trebuie să aibă încăperi de depozitare cu pardoseli solide şi pereţi netezi ce sunt uşor de curatat şi de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevăzute cu facilităţi pentru refrigerare; b) încăperile de depozitare trebuie să fie păstrate în stare buna de curăţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime; c) dacă materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata şi/sau procesata în aceste spaţii, aceasta trebuie să fie separată de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toată perioada recepţiei, depozitarii, procesarii şi expedierii.
+
Capitolul II Transportul şi depozitarea materiilor prime1. În locul marcii de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie să fie însoţite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine şi care conţine informaţiile prevăzute de modelul de document prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii şi când sunt expediate întreprinderii de procesare a colagenului.2. Materiile prime trebuie să fie transportate şi depozitate racite sau congelate, cu excepţia cazului în care acestea sunt prelucrate în decurs de 24 de ore de la livrarea acestora. Totuşi, pot fi transportate şi depozitate la temperatura ambientala oase degresate şi uscate sau oseina, piei sarate, uscate şi tratate cu apa de var, precum şi piei tratate cu acizi ori baze.
+
Capitolul III Cerinţe pentru fabricarea de colagen1. Colagenul trebuie să fie produs printr-un proces ce asigura ca materia prima este supusă unui tratament ce implica spalare, ajustare a pH-ului, utilizându-se acizi sau baze, urmat de una ori mai multe clatiri, filtrare şi extragere sau de un proces echivalent autorizat.2. După ce a fost supus procesului prevăzut la pct. 1 colagenul poate fi supus unui proces de uscare.3. Dacă un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen se conformează cerinţelor ce se aplică colagenului destinat consumului uman, cu referire la tot colagenul pe care îl produce, acesta poate produce şi depozita colagen ce nu este destinat consumului uman în aceeaşi întreprindere.
+
Capitolul IV Cerinţe pentru produse finiteOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, colagenul este conform cu limitele de reziduuri prevăzute de următorul tabel:
+
Capitolul V EtichetareaAmbalajele şi pachetele ce conţin colagen trebuie să poarte cuvintele "colagen propriu consumului uman" şi sa indice data preparării.
+
Anexa 4 -------la regulile specifice---------------------MODEL DE DOCUMENT CE TREBUIE SA ÎNSOŢEASCĂ MATERIA PRIMA DESTINATĂ PENTRU PRODUCEREA DE GELATINA SAU COLAGENMODEL DOCUMENT TO ACCOMPANY RAW MATERIAL DESTINED FOR THE PRODUCTION OF GELATINE OR COLLAGENI. Identificarea materiei primeI. Identification of raw materialTip de produse ................................................................................Type of products ..............................................................................Data de fabricare .............................................................................Date of manufacture ...........................................................................Tipul materialului de împachetare .............................................................Type of packaging .............................................................................Numărul de pachete ............................................................................Number of packages ............................................................................Perioada de depozitare garantată ..............................................................Guaranteed storage period .....................................................................Greutate netă (kg) ............................................................................Net weight (kg) ...............................................................................II. Originea materiei primeII. Origin of raw materialAdresa/Adresele şi numărul/numerele de înregistrare al/ale întreprinderii/întreprinderilor deproducţie autorizate ..........................................................................Address(es) and registration number(s) of the approved production establishment(s) ...........................................................................................................III. Destinaţia materiei primeIII. Destination of raw materialMateria primă este expediată:The raw material will be sent:De la ......................................................................................... (locul de încărcare)from .......................................................................................... (place of loading)la ............................................................................................ (ţara şi locul de destinaţie)to ............................................................................................ (country and place of destination)cu următoarele mijloace de transport ..........................................................by the following means of transport ...........................................................Numele şi adresa expeditorului ................................................................Name and address of consignor .................................................................Numele şi adresa destinatarului ...............................................................Name and address of consignee ................................................................. ------------
| EMITENT |
+ Capitolul CAP. I Prevederi generale + Articolul 1Domeniu de aplicare (1) Prezenta hotărâre stabileşte reguli specifice referitoare la igiena alimentelor de origine animala, pe care trebuie să le respecte operatorii cu activitate în domeniul alimentar. Prezentele reguli le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 septembrie 2005, ce transpuneRegulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004/CE. Aceste reguli se aplică produselor de origine animala neprocesate şi procesate. (2) Dacă nu este prevăzut în mod expres altfel, prezenta hotărâre nu se aplică alimentelor ce conţin atât produse de origine vegetala, cat şi produse procesate de origine animala. Produsele procesate de origine animala utilizate pentru a prepara astfel de alimente trebuie să fie obţinute şi manipulate în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri. (3) Prezenta hotărâre nu se aplică cu referire la: a) producţia primara pentru utilizare domestica privată; b) prepararea domestica, manipularea sau depozitarea de alimente pentru consum domestic privat; c) furnizarea directa, de către producător, de cantităţi mici de produse primare către consumatorul final sau către o întreprindere locală de vânzare cu amănuntul care aprovizioneaza direct consumatorul final; d) furnizarea directa, de către producător, de cantităţi mici de carne provenită de la păsări şi animale lagomorfe tăiate în ferma, către consumatorul final sau către o întreprindere locală de vânzare cu amănuntul care furnizează direct astfel de carne consumatorului final drept carne proaspăta; e) vânătorii care furnizează cantităţi mici de vanat salbatic sau carne de vanat salbatic direct către consumatorul final sau către o întreprindere locală de vânzare cu amănuntul care aprovizioneaza direct consumatorul final. (4) Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumita în continuare Autoritatea, stabileşte reguli ce reglementează activităţile şi care se aplică persoanelor prevăzute la alin. (3) lit. c), d) şi e), în conformitate cu legislaţia naţionala. Aceste reguli trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor prezentei hotărâri. (5) a) Dacă nu este prevăzut în mod expres altfel, prezenta hotărâre nu se aplică comerţului cu amănuntul; b) Prezenta hotărâre se aplică comerţului cu amănuntul, atunci când sunt efectuate operaţiuni în scopul furnizarii de alimente de origine animala către alta întreprindere, cu excepţia cazului în care:- operaţiunile constau numai din depozitare sau transport, caz în care, cu toate acestea, se aplică cerinţele specifice de temperatura prevăzute la anexa nr. 3; sau- furnizarea de alimente de origine animala de la întreprinderea de vânzare cu amănuntul se efectuează numai către o alta întreprindere de vânzare cu amănuntul şi, în conformitate cu legislaţia naţionala, aceasta operaţiune este o activitate marginala, localizata sau restrictionata; c) Autoritatea poate adopta măsuri pentru a aplica cerinţele prezentei hotărâri întreprinderilor de vânzare cu amănuntul situate pe teritoriul României, cărora nu li se aplică prevederile lit. a) sau b). (6) Prezenta hotărâre se aplică fără a se aduce atingere: a) regulilor privind sănătatea animalelor şi sănătatea publică, incluzând reguli mai stricte prevăzute pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile; b) cerinţelor privind protecţia şi bunăstarea animalelor; c) cerinţelor referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor şi la trasabilitatea produselor de origine animala. + Articolul 2DefiniţiiÎn sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile sunt definite în anexa nr. 1. + Capitolul II Obligaţiile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar + Articolul 3Obligaţii generale (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se conformeze prevederilor anexelor nr. 2 şi 3. (2) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să utilizeze nici o substanţa, alta decât apa potabilă sau apa curata, cândHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CEsau prezenta hotărâre permite utilizarea acesteia, pentru a îndepărta contaminarea de suprafaţa a produselor de origine animala, cu excepţia cazului în care utilizarea unei anumite substanţe a fost autorizata în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. De asemenea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se conformeze cu oricare dintre condiţiile de utilizare ce pot fi adoptate în baza aceleiaşi proceduri. Utilizarea unei substanţe autorizate nu trebuie să afecteze obligaţia operatorului cu activitate în domeniul alimentar de a se conformă cu cerinţele prezentei hotărâri. + Articolul 4Înregistrarea şi autorizarea întreprinderilor (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa produse de origine animala fabricate în România numai dacă acestea au fost preparate şi manipulate în exclusivitate în întreprinderi: a) ce îndeplinesc cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, cele ale anexelor nr. 2 şi 3, precum şi alte cerinţe ale legislaţiei în domeniul alimentelor; b) ce au fost înregistrate sau, atunci când se solicita în conformitate cu alin. (2), autorizate de către autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Fără a se aduce atingereart. 6 alin. (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, întreprinderile care manipuleaza aceste produse de origine animala, pentru care anexa nr. 3 stabileşte anumite cerinţe, nu pot sa realizeze aceste activităţi decât dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le-a autorizat în acest sens, în conformitate cu alin. (3), cu excepţia întreprinderilor care realizează numai: a) producţie primara; b) operaţiuni de transport; c) depozitare de produse ce nu necesita condiţii de depozitare cu temperatura controlată; sau d) operaţiuni de vânzare cu amănuntul, altele decât cele la care se aplică prezenta hotărâre, conform prevederilor art. 1 alin. (5) lit. b). (3) În conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate consumului uman, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 5 septembrie 2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, o întreprindere supusă autorizării în conformitate cu alin. (2) nu trebuie să funcţioneze, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti: a) a acordat întreprinderii autorizarea de a funcţiona, ca urmare a unei inspecţii la faţa locului; sau b) a furnizat întreprinderii o autorizare condiţionată. (4) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autorităţile competente, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. În special, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca o întreprindere încetează sa funcţioneze dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, îi suspenda autorizarea sau, în cazul unei autorizari condiţionate, aceasta nu poate fi prelungită şi nici nu poate fi acordată o autorizare definitivă. (5) Prevederile prezentului articol permit ca o întreprindere sa pună alimente pe piaţa, între data de aplicare a prezentei hotărâri şi prima inspecţie ulterioară efectuată de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă întreprinderea: a) este supusă autorizării, în conformitate cu alin. (2), şi a pus pe piaţa produse de origine animala în conformitate cu legislaţia naţionala transpusa, înaintea intrării în vigoare a prezentei hotărâri; sau b) face parte dintr-o categorie pentru care nu a existat nici o cerinţa pentru autorizare înainte de aplicarea prezentei hotărâri. + Articolul 5Marca de sănătate şi de identificare (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să pună pe piaţa un produs de origine animala manipulat într-o întreprindere supusă autorizării în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2), decât dacă acesta are: a) fie o marca de sănătate aplicată în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; fie b) cândHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CEnu prevede aplicarea unei mărci de sănătate, o marca de identificare aplicată în conformitate cu secţiunea I din anexa nr. 2. (2) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot aplica o marca de identificare unui produs de origine animala decât dacă produsul a fost fabricat în conformitate cu prezenta hotărâre, în întreprinderi ce îndeplinesc cerinţele art. 4. (3) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot îndepărta o marca de sănătate aplicată pe carne în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, decât dacă aceştia o transeaza, o proceseaza sau o prelucreaza într-o alta maniera. + Articolul 6Produse de origine animala ce provin din afară RomânieiA. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala din statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure ca activităţile de import au loc numai dacă produsele au fost preparate şi manipulate în exclusivitate în întreprinderi ce respecta prevederileRegulamentului nr. 853/2004/CE.B. (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie să se asigure ca activităţile de import au loc numai dacă: a) ţara de expediere apare pe o lista de tari din care sunt permise activităţi de import al acestui produs, lista întocmită în conformitate cuart. 10 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; b) - atunci când este aplicabil, întreprinderea din care a fost expediat acel produs şi în care acesta a fost obţinut sau preparat apare pe o lista de întreprinderi din care sunt permise activităţi de import al acestui produs, lista întocmită în conformitate cuart. 11 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE;- în cazul carnii proaspete, al carnii tocate, al carnii preparate, al produselor din carne şi al carnii separate mecanic (MSM), produsul a fost fabricat din carne obţinută în abatoare şi unităţi de transare ce apar pe liste întocmite şi reactualizate, în conformitate cuart. 11 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, sau în întreprinderi comunitare autorizate;- atunci când este aplicabil, în cazul molustelor bivalve vii, al echinodermelor, al tunicatelor şi al gasteropodelor marine, zona de producţie apare pe o lista stabilită în conformitate cuart. 12 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; c) produsul îndeplineşte:- cerinţele prezentei hotărâri, incluzând cerinţele art. 5 referitoare la marca de sănătate şi marca de identificare;- cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE;- orice condiţii de import prevăzute în conformitate cu legislaţia naţionala ce transpune legislaţia comunitara în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, ce reglementează controlul activităţilor de import pentru produse de origine animala; d) atunci când este aplicabil, sunt îndeplinite prevederileart. 13 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, cu referire la certificate şi documente. (2) Prin derogare de la alin. (1), importul de produse de pescuit poate să aibă loc, de asemenea, în conformitate cu prevederile speciale aleart. 14 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. (3) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie să se asigure ca: a) produsele sunt disponibile pentru control după import, în conformitate cuOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 71/2003pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte principiile care reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele care intră în România din tari terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 12 martie 2003, ce transpuneDirectiva nr. 97/78/CE; b) importul este conform cu cerinţele Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate a animalelor ce reglementează producerea, procesarea, distribuţia şi introducerea de produse de origine animala pentru consum uman, ce transpuneDirectiva 2002/99/CE; c) operaţiunile realizate sub controlul acestora, care au loc după import, sunt efectuate în conformitate cu cerinţele anexei nr. 3. (4) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa alimente ce conţin atât produse de origine vegetala, cat şi produse procesate de origine animala trebuie să se asigure ca produsele procesate de origine animala conţinute în astfel de alimente îndeplinesc prevederile alin. (1)-(3). (5) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să demonstreze ca cerinţele prevăzute la alin. (1)-(3) au fost respectate întocmai [de exemplu, prin certificare sau documente corespunzătoare, nefiind necesar ca acestea să fie în formatul specificat la lit. B al alin. (1) lit. d)]. + Capitolul III Comerţul + Articolul 7Documente (1) Atunci când se solicita în conformitate cu anexa nr. 2 sau 3, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca certificatele sau alte documente însoţesc transportul de produse de origine animala. (2) În conformitate cu cerinţele Uniunii Europene: a) pot fi stabilite modele de documente; b) pot fi elaborate prevederi pentru utilizarea de documente electronice. + Articolul 8Garanţii speciale (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care intenţionează sa pună pe piaţa în Suedia şi Finlanda următoarele alimente de origine animala trebuie să se conformeze cu regulile prevăzute la alin. (2), cu referire la Salmonella, pentru: a) carnea provenită de la bovine şi porcine, incluzând carnea tocata, dar excluzând carnea preparata şi carnea separată mecanic (MSM); b) carnea provenită de la păsări din următoarele specii: păsări domestice, curcani, bibilici, rate şi gaste, incluzând carnea tocata, dar excluzând carnea preparata şi carnea separată mecanic (MSM); c) oua. (2) a) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine şi al carnii provenite de la păsări, în întreprinderea de expediere trebuie să fie prelevate probe din fiecare transport şi supuse unei testări microbiologice, cu rezultate negative, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa. b) În cazul oualor, centrele de impachetare trebuie să prezinte o garanţie ca transporturile sunt originare din efective ce au fost supuse unei testări microbiologice, cu rezultate negative, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa. c) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine, nu este necesar să fie efectuată testarea prevăzută la lit. a) pentru transporturile destinate unei întreprinderi pentru scopul de pasteurizare, sterilizare sau un tratament ce are un efect similar.În cazul oualor nu este necesar să fie efectuată testarea prevăzută la lit. b) pentru transporturile destinate pentru fabricarea de produse procesate printr-un proces ce garantează eliminarea Salmonellei. d) Nu este necesar să fie efectuate testarile prevăzute la lit. a) şi b) pentru alimente originare dintr-o întreprindere care este supusă unui program de control recunoscut ca fiind echivalent cu cel autorizat pentru Suedia şi Finlanda, în ceea ce priveşte alimentele de origine animala respective şi în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. e) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine şi al carnii de pasare, alimentele trebuie să fie însoţite de un document comercial sau un certificat ce este conform cu un model prevăzut de legislaţia comunitara transpusa şi care să ateste ca:- au fost efectuate controalele prevăzute la lit. a), cu rezultate negative; sau- în fapt, carnea este destinată pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. c); sau- în fapt, carnea provine dintr-o întreprindere supusă prevederilor lit. d). f) În cazul oualor, transporturile trebuie să fie însoţite de un certificat ce atesta ca au fost efectuate testarile prevăzute la lit. b), cu rezultate negative, sau ca ouăle sunt destinate pentru a fi utilizate potrivit lit. c). (3) În sensul prezentului articol, program de control înseamnă un program de control aprobat în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind controlul Salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici pentru toxiinfectiile alimentare, ce transpuneRegulamentul nr. 2.160/2003/CE. + Capitolul IV Prevederi finale + Articolul 9Măsuri de implementareAutoritatea poate stabili măsuri de implementare, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. + Articolul 10Modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 (1) Anexele nr. 2 şi 3 pot fi modificate şi completate, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. (2) Pot fi prevăzute excepţii de la anexele nr. 2 şi 3, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, cu condiţia ca acestea sa nu afecteze îndeplinirea obiectivelor prezentei hotărâri. (3) Autoritatea poate să adopte măsuri ce adapteaza cerinţele prevăzute la anexa nr. 3, fără a leza îndeplinirea obiectivelor prezentei hotărâri şi în conformitate cu alin. (4)-(6). (4) a) Măsurile prevăzute la alin. (3) trebuie să aibă scopul de:- a permite continuarea utilizării de metode traditionale în orice stadiu de producţie, de procesare ori de distribuţie de alimente; sau- adaptare la necesităţile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar situaţi în regiuni ce sunt supuse unor constrângeri geografice speciale. b) în alte cazuri, acestea trebuie să se aplice numai pentru proiectarea, construcţia şi echipamentele întreprinderilor. (5) În cazul în care Autoritatea doreşte sa adopte măsurile prevăzute la alin. (3), aceasta trebuie să notifice Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene. Fiecare notificare trebuie: a) sa furnizeze o descriere detaliată a cerinţelor pe care autoritatea competentă le considera necesar să fie adaptate şi natura adaptării prevăzute; b) sa descrie produsele alimentare şi întreprinderile respective; c) sa explice motivele adaptării, incluzând, atunci când este relevant, prezentarea unui rezumat al analizei de risc efectuate şi orice alte măsuri ce urmează să fie luate pentru a se asigura ca adaptarea nu compromite obiectivele prezentei hotărâri; d) sa furnizeze orice alte informaţii relevante. (6) Autoritatea poate menţine sau stabili reguli din proprie iniţiativă: a) ce interzic sau restrictioneaza punerea pe piaţa, pe teritoriul României, de lapte crud sau smantana cruda destinate pentru consum uman direct; sau b) ce permit utilizarea, cu autorizarea autorităţii competente, de lapte crud ce nu îndeplineşte criteriile prevăzute la secţiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numărul total de germeni şi numărul de celule somatice, pentru fabricarea unor sortimente de branza cu o perioadă de invechire sau maturare de cel puţin 60 de zile, precum şi de produse lactate obţinute în relaţie cu fabricarea unor astfel de sortimente de branza, cu condiţia ca aceasta sa nu aducă atingere îndeplinirii obiectivelor prezentei hotărâri. + Articolul 11Decizii specificeFără a se aduce atingere caracterului general al art. 9 şi art. 10 alin. (1), pot fi stabilite măsuri de implementare ori pot fi adoptate modificări ale anexei nr. 2 sau 3, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene:1. pentru a stabili reguli de transport al carnii cat timp aceasta este calda;2. pentru a specifică, în ceea ce priveşte carnea separată mecanic (MSM), ca, în fapt, conţinutul de calciu nu este semnificativ mai mare decât cel din carnea tocata;3. pentru a stabili alte tratamente ce pot fi aplicate, într-o întreprindere de procesare, molustelor bivalve vii ce provin din zone de producţie din clasa B sau C şi care nu au fost supuse unui tratament de purificare sau de reimersie;4. pentru a specifică metode de testare recunoscute pentru depistarea biotoxinelor marine;5. pentru a stabili standarde suplimentare de sănătate pentru moluste bivalve vii, în cooperare cu Laboratorul Comunitar de Referinţa, incluzând: a) valori limita şi metode de analiza pentru alte biotoxine marine; b) proceduri de testare virusologica şi standarde virusologice; c) planuri de prelevare de probe, metode şi tolerante analitice ce trebuie să fie aplicate pentru a se verifica conformitatea cu standardele de sănătate;6. pentru a se stabili standarde sau controale de sănătate, atunci când exista date ştiinţifice ce demonstreaza ca acestea sunt necesare pentru a proteja sănătatea publică;7. pentru a se extinde prevederile secţiunii a VII-a cap. IX din anexa nr. 3 la moluste bivalve vii, altele decât pectinidele;8. pentru a se specifică criteriile pentru determinarea prezentei parazitilor, când datele epidemiologice indica faptul ca un fond piscicol nu prezintă un risc pentru sănătate cu referire la prezenta de paraziti şi, în consecinţa, pentru determinarea momentului când Autoritatea poate autoriza operatorii cu activitate în domeniul alimentar sa nu congeleze produsele de pescuit, în conformitate cu secţiunea a VIII-a cap. III lit. D din anexa nr. 3;9. pentru a stabili criterii de prospetime şi limite cu referire la histamina şi azotul total uşor hidrolizabil, pentru produse de pescuit;10. pentru a permite utilizarea, pentru fabricarea anumitor produse lactate, de lapte crud ce nu întruneşte criteriile prevăzute la secţiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numărul total de germeni şi numărul de celule somatice;11. pentru a fixa o valoare maxima permisă pentru cantitatea totală de reziduuri de substanţe antibiotice în laptele crud, fără a se aduce atingere prevederilorOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23;12. pentru a autoriza procese echivalente pentru producerea de gelatina sau colagen. + Articolul 12Consultarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa AlimentelorAutoritatea poate consulta Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor privind orice problema ce face obiectul prezentei hotărâri şi care poate să aibă un impact semnificativ asupra sănătăţii publice. + Articolul 13Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele reguli specifice. + Anexa 1 -------la regulile specifice---------------------DEFINIŢIIÎn sensul prezentei hotărâri următorii termeni şi expresii se definesc astfel:1. Carne1.1. carne - părţi comestibile ale animalelor la care se face referire la pct. 1.2 şi 1.8, incluzând sânge.1.2. ongulate domestice - animale domestice din specia bovine (incluzând speciile Bubalus şi Bison), porcine, ovine şi caprine, precum şi solipede domestice;1.3. pasare - păsări de ferma, incluzând păsări ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice, cu excepţia ratitelor;1.4. lagomorfe - iepuri domestici, iepuri salbatici şi rozatoare;1.5. vanat salbatic: a) ongulate sălbatice şi animale lagomorfe, precum şi alte mamifere terestre care sunt vanate pentru consum uman şi sunt considerate a fi vanat salbatic, în baza legislaţiei aplicabile în România, incluzând mamifere ce trăiesc în teritorii închise, în condiţii de libertate similare cu cele ale vânatului salbatic; b) păsări sălbatice ce sunt vanate pentru consum uman;1.6. vanat de crescatorie - ratite de crescatorie şi mamifere terestre de crescatorie, altele decât cele prevăzute la pct. 1.2;1.7. vanat salbatic mic - păsări de vanat salbatic şi animale lagomorfe care trăiesc liber în salbaticie;1.8. vanat salbatic mare - mamifere terestre sălbatice care trăiesc liber în salbaticie, ce nu corespund definitiei de vanat salbatic mic;1.9. carcasa - corpul unui animal după tăiere şi toaletare;1.10. carne proaspăta - carne ce nu a fost supusă nici unui proces de conservare, altul decât refrigerarea, congelarea sau congelarea rapida, incluzând carne ce este ambalata sub vid ori ambalata într-o atmosfera controlată;1.11. organe - carne proaspăta, alta decât carcasa, incluzând viscere şi sânge;1.12. viscere - organe din cavitatea toracica, abdominala sau pelvina, precum şi traheea şi esofagul, iar pentru păsări, ingluvie;1.13. carne tocata - carne dezosata ce a fost tocata în fragmente şi conţine mai puţin de 1% sare;1.14. carne separată mecanic sau MSM - produsul obţinut prin îndepărtarea carnii de pe oase cu carne, după dezosare, sau de la carcasele de pasare, utilizându-se mijloace mecanice şi având ca rezultat pierderea sau modificarea structurii fibrei musculare;1.15. carne preparata - carne proaspăta, incluzând carnea ce a fost taiata în bucăţi, la care s-au adăugat alimente, condimente ori aditivi sau care a fost supusă unui proces insuficient pentru a modifica structura interna a fibrei musculare a carnii şi a elimina caracteristicile carnii proaspete;1.16. abator - o întreprindere utilizata pentru taierea şi toaletarea animalelor a căror carne este destinată pentru consum uman;1.17. unitate de transare - o întreprindere utilizata pentru dezosarea şi/sau transarea carnii;1.18. întreprindere pentru manipularea vânatului - orice întreprindere în care vanatul şi carnea de vanat obţinute după vânătoare sunt pregătite pentru punere pe piaţa.2. Moluste bivalve vii:2.1. moluste bivalve - moluste lamelibranhiate care se hranesc prin filtrare;2.2. biotoxine marine - substanţe otravitoare acumulate de moluste bivalve, în special ca rezultat al hranirii cu plancton ce conţine toxine;2.3. condiţionare - depozitarea de moluste bivalve vii ce provin din zone de producţie din clasa A, centre de purificare sau centre de expediere, în bazine sau în orice alta instalatie ce conţine apa de mare curata sau în amplasamente naturale, pentru a îndepărta nisipul, malul sau mucusul, pentru a conserva sau îmbunătăţi calităţile organoleptice şi pentru a se asigura ca acestea sunt într-o buna condiţie de vitalitate înainte de ambalare şi impachetare;2.4. culegator - orice persoană fizica sau juridică ce aduna moluste bivalve vii dintr-o zona de recoltare, prin orice mijloace, în scopul manipulării şi punerii pe piaţa a acestora;2.5. zona de producţie - orice zona de mare, estuar sau laguna ce conţine fie bancuri naturale de moluste bivalve sau amplasamente utilizate pentru cultivarea molustelor bivalve, din care acestea sunt preluate pentru consum uman;2.6. zona de reimersie - orice zona de mare, estuar ori laguna, cu limite bine marcate şi indicate prin balize, stâlpi sau orice alte mijloace fixe, utilizate exclusiv pentru purificarea naturala a molustelor bivalve vii;2.7. centru de expediere - orice întreprindere situata pe uscat sau în larg, autorizata pentru recepţia, condiţionarea, spalarea, curatarea, sortarea, ambalarea şi impachetarea de moluste bivalve vii proprii consumului uman;2.8. centru de purificare - o întreprindere cu bazine alimentate cu apa de mare curata, în care sunt plasate moluste bivalve vii pentru un timp necesar să se reducă contaminarea şi pentru a le face proprii consumului uman;2.9. reimersie - transferul de moluste bivalve vii în zone maritime, lagunare sau în zone de estuar pentru timpul necesar să se reducă contaminarea, pentru a le face proprii consumului uman. Aceasta nu include operaţiunile specifice de transferare a molustelor bivalve în zone mai potrivite pentru creştere sau ingrasare ulterioară.3. Produse din pescuit:3.1. produse din pescuit - toate animalele de apa dulce sau apa de mare (cu excepţia molustelor bivalve vii, a echinodermelor vii, a tunicatelor vii şi a gasteropodelor marine vii, a tuturor mamiferelor, reptilelor şi broaştelor), fie sălbatice sau de crescatorie şi incluzând toate formele, părţile şi produsele comestibile ale unor astfel de animale;3.2. vas fabrica - orice vas la bordul căruia produsele de pescuit sunt supuse uneia sau mai multora dintre următoarele operaţiuni: filetare, feliere, jupuire, decorticare ori îndepărtarea cochiliei, tocare sau prelucrare, urmate de ambalare ori impachetare şi, dacă este necesar, refrigerare sau congelare;3.3. vas congelator - orice vas la bordul căruia se efectuează congelarea produselor din pescuit, iar când este cazul, congelarea după activităţi pregătitoare, precum sangerarea, decapitarea, eviscerarea şi îndepărtarea aripioarelor, urmată de ambalare sau impachetare, atunci când este necesar;3.4. produse din pescuit separate mecanic - orice produs obţinut prin îndepărtarea carnii din produsele de pescuit, utilizând mijloace mecanice şi având ca rezultat pierderea sau modificarea structurii carnii;3.5. produse proaspete din pescuit - produse din pescuit neprocesate, fie întregi, fie preparate, incluzând produse impachetate sub vid sau într-o atmosfera modificată, care nu au fost supuse unui tratament pentru a se asigura conservarea, altul decât racirea;3.6. produse din pescuit preparate - produse din pescuit neprocesate ce au fost supuse unei operaţii ce afectează integritatea anatomica a acestora, precum eviscerarea, decapitarea, felierea, filetarea şi portionarea.4. Lapte:4.1. lapte crud - lapte produs prin secretia glandei mamare a animalelor de ferma, ce nu a fost încălzit peste 40°C sau nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent;4.2. exploatatie de producere a laptelui - o exploatatie în care sunt ţinute una sau mai multe animale de ferma, pentru a produce lapte, în vederea punerii pe piaţa a acestuia, ca aliment.5. Oua:5.1. oua - oua în coaja, altele decât cele sparte, incubate sau gatite, ce sunt produse de păsări de ferma şi sunt proprii pentru consum uman direct sau pentru prepararea de produse din oua;5.2. ou lichid - conţinutul oului neprocesat, după îndepărtarea cojii;5.3. oua crapate - oua cu coaja crapata, dar cu membranele intacte;5.4. centru de ambalare - o întreprindere unde ouăle sunt clasate după calitate şi greutate.6. Pulpe de broasca şi melci:6.1. pulpe de broasca - partea posterioară a corpului unei broaste eviscerate şi jupuite din specia Ranna spp. (familia Ranidae), separată printr-o secţiune transversala efectuată în spatele membrelor anterioare;6.2. melci - gasteropode terestre din speciile Helix pomatia Linne, Helix aspersa Muller, Helix lucorum şi specii din familia Achatinidae.7. Produse procesate:7.1. produse din carne - produse procesate ce rezultă din procesarea carnii sau din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate, astfel încât suprafaţa de tăiere sa indice faptul ca produsul nu mai are caracteristicile carnii proaspete;7.2. produse lactate - produse procesate ce rezultă din procesarea laptelui crud sau din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate;7.3. produse din oua - produse procesate ce rezultă din procesarea oualor ori a diferitelor componente sau amestecuri de oua ori din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate;7.4. produse din pescuit procesate - produse procesate ce rezultă din procesarea produselor din pescuit sau din procesarea ulterioară a unor astfel de produse procesate;7.5. grăsimi animale procesate - sortimente de grasime derivata din carne procesata, incluzând oase, şi care este destinată pentru consum uman;7.6. jumari - resturi de procesare ce conţin proteina, după separarea parţială a grasimii şi a apei;7.7. gelatina - proteina naturala, solubila, sub forma gelatinoasa sau nu, obţinută prin hidroliza parţială a colagenului produs din oase, piei prelucrate şi neprelucrate, tendoane şi sinovii de la animale;7.8. colagen - produsul pe bază de proteina derivata din oase, piei prelucrate şi neprelucrate şi tendoane, fabricat în conformitate cu cerinţele prezentei hotărâri;7.9. stomacuri, vezici urinare şi intestine tratate - stomacuri, vezici urinare şi intestine ce au fost supuse unui tratament precum sararea, încălzirea sau uscarea, după ce acestea au fost obţinute şi curatate.8. Alte defintii:8.1. produse de origine animala: a) alimente de origine animala, incluzând miere şi sânge; b) moluste bivalve vii, echinoderme vii, tunicate vii şi gasteropode marine vii, destinate pentru consum uman; c) alte animale destinate a fi pregătite în vederea livrării vii către consumatorul final;8.2. vânzare angro - o activitate în domeniul alimentar ce include mai multe unităţi separate ce au în comun instalaţii şi secţii în care alimentele sunt vândute către operatorii cu activitate în domeniul alimentar. + Anexa 2 -------la regulile specifice---------------------CERINŢEreferitoare la unele produse de origine animala + Secţiunea I Marca de identificareAtunci când se solicita, în conformitate cu art. 5 sau 6 din anexa la hotărâre, şi se supun prevederilor anexei nr. 3 la prezentele reguli specifice, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca produsele de origine animala au o marca de identificare aplicată în conformitate cu următoarele prevederi:A. Aplicarea marcii de identificare1. Marca de identificare trebuie să fie aplicată înainte ca produsul sa părăsească întreprinderea.2. O marca noua nu este necesar a fi aplicată unui produs decât în cazul în care materialul de impachetare şi/sau de ambalare este îndepărtat ori produsul este prelucrat ulterior în întreprindere, caz în care noua marca trebuie să indice numărul de autorizare al întreprinderii unde au loc aceste operaţiuni.3. În conformitate cu legislaţia comunitara ce stabileşte cerinţele pentru etichetare şi marcare, nu este necesară o marca de identificare pentru oua.4. În conformitate cuart. 18 din Legea nr. 150/2004privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, modificată şi completată prinLegea nr. 412/2004, ce transpune Regulamentul nr. 172/2002, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să aibă implementate sisteme şi proceduri pentru identificarea operatorilor cu activitate în domeniul alimentar de la care au primit şi cărora le-au fost livrate produse de origine animala.B. Forma marcii de identificare5. Marca de identificare trebuie să fie lizibila, sa nu se poată şterge şi să aibă caractere uşor descifrabile. Aceasta trebuie să fie clar vizibila pentru autorităţile competente.6. Marca de identificare trebuie să indice numele tarii în care este situata întreprinderea, nume ce poate fi scris complet sau sub forma unui cod din două litere, în conformitate cu standardul ISO relevant.În cazul României codul este RO.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot continua sa utilizeze stocuri şi echipamente ce au fost comandate înainte de intrarea în aplicare a prezentei hotărâri, până când acestea sunt epuizate sau necesita înlocuire.7. Marca de identificare trebuie să indice numărul de autorizare al întreprinderii.Dacă o întreprindere produce atât alimente la care se aplică prezenta hotărâre, cat şi alimente la care aceasta nu se aplică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot să aplice aceeaşi marca de identificare pentru ambele tipuri de alimente.8. Când marca de identificare este aplicată într-o întreprindere situata în România, aceasta trebuie să fie de forma ovala şi sa includă abrevierea: CE, EC, EF, EG, EK sau EY.C. Metoda de marcare9. În funcţie de prezentarea diferitelor produse de origine animala, marca de identificare poate să fie aplicată direct pe produs, pe materialul de ambalare sau pe materialul de impachetare ori poate să fie tiparita pe o eticheta fixată pe produs, pe materialul de impachetare sau pe materialul de ambalare.De asemenea, marca de identificare poate fi o placuta din material rezistent şi care nu se poate îndepărta.10. În cazul pachetelor ce conţin carne transata sau organe, marca de identificare trebuie să fie aplicată pe o eticheta fixată sau imprimata pe materialul de impachetare, în asa fel încât aceasta să fie distrusa când pachetul este deschis. Totuşi, acest lucru nu este necesar dacă procesul de deschidere distruge materialul de impachetare.Când ambalajul oferă aceeaşi protecţie ca materialul de impachetare, eticheta poate fi fixată pe ambalaj.11. Pentru produsele de origine animala ce sunt introduse în containere de transport sau în pachete mari şi sunt destinate pentru manevrare, procesare, ambalare sau impachetare ulterioară în alta întreprindere, marca de identificare trebuie să fie aplicată la suprafaţa externa a containerului sau a materialului de impachetare.12. În cazul produselor de origine animala sub forma lichidă, granulata sau pudra transportate în vrac şi al produselor din pescuit transportate în vrac, nu este necesară o marca de identificare dacă documentaţia de însoţire conţine informaţiile specificate la pct. 6 şi 7 şi, atunci când se considera necesar, la pct. 8.13. Când produse de origine animala sunt plasate într-un ambalaj destinat pentru furnizare directa către consumatorul final, este suficient să se aplice marca de identificare numai la exteriorul ambalajului.14. Când marca de identificare este aplicată direct pe produsele de origine animala, culorile utilizate trebuie să fie autorizate în conformitate cu regulile comunitare transpuse în legislaţia naţionala privind utilizarea substanţelor colorante în produsele alimentare. + Secţiunea a II-a Obiectivele procedurilor bazate pe HACCP(Hazard Analysis and Critical Control Point)1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare trebuie să se asigure ca procedurile pe care aceştia le-au pus în aplicare în conformitate cu cerinţele generale aleart. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 924/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, întrunesc cerinţele pe care analiza de risc le releva a fi necesare, precum şi cerinţele specifice prevăzute la pct. 2.2. Procedurile trebuie să garanteze ca fiecare animal sau, atunci când se considera corespunzător, fiecare lot de animale acceptat în incinta abatorului: a) este corect identificat; b) este însoţit de informaţii relevante din exploatatia de provenienţă la care se referă secţiunea a III-a; c) nu provine dintr-o exploatatie sau dintr-o zona supusă unei interdicţii de mişcare a animalelor ori altor restrictii din motive de sănătate a animalelor sau de sănătate publică, cu excepţia cazului în care Autoritatea permite aceasta; d) este curat; e) este sanatos, după cum pot aprecia operatorii cu activitate în domeniul alimentar; f) este într-o stare satisfăcătoare în ceea ce priveşte protecţia şi bunăstarea animalelor, la sosirea la abator.3. În cazul nerespectării conformitatii cu oricare dintre cerinţele prevăzute la pct. 2, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să notifice medicul veterinar oficial şi sa ia măsuri corespunzătoare. + Secţiunea a III-a Informaţii privind lantul alimentarOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare trebuie să solicite, sa primească, sa controleze şi sa acţioneze conform informaţiilor privind lantul alimentar, după cum este prevăzut la aceasta secţiune, cu referire la toate animalele, altele decât vanat salbatic, expediate sau destinate a fi expediate la abator.1. Operatorii din abator nu trebuie să accepte animale în incinta abatorului, cu excepţia cazului în care aceştia au solicitat şi li s-au furnizat informaţii relevante privind siguranţa alimentelor, conţinute în registrele ţinute în exploatatia de origine, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.2. Operatorilor din abator trebuie să li se furnizeze informaţiile cu minimum 24 de ore înainte de sosirea animalelor la abator, cu excepţia circumstanţelor prevăzute la pct. 7.3. Informaţiile relevante privind siguranţa alimentelor, prevăzute la pct. 1, trebuie să acopere, în special: a) statusul exploatatiei de provenienţă sau statusul de sănătate a animalelor la nivel regional; b) statusul sănătăţii animalelor; c) produsele medicinale veterinare sau alte tratamente administrate animalelor în cursul unei perioade relevante şi cu o perioadă de asteptare mai mare de zero, împreună cu datele de administrare a acestora şi perioadele de asteptare; d) apariţia de boli ce pot afecta siguranţa carnii; e) rezultatele oricăror analize efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate, pentru a diagnostica bolile ce pot afecta siguranţa carnii, dacă acestea sunt relevante pentru protecţia sănătăţii publice, incluzând probe prelevate în cadrul monitorizarii şi controlului zoonozelor şi al reziduurilor; f) rapoartele relevante despre rezultatele anterioare ale inspecţiilor ante- şi post-mortem efectuate pe animale provenite din aceeaşi exploatatie de provenienţă, incluzând, în special, rapoarte de la medicul veterinar oficial; g) datele referitoare la producţie, atunci când aceasta poate indica prezenta bolii; h) numele şi adresa medicului veterinar privat care deserveşte în mod normal exploatatia de provenienţă.4. a) Nu este necesar sa i se furnizeze operatorului din abator:- informaţiile prevăzute la pct. 3 lit. a), b), f) şi h), dacă operatorul cunoaşte deja aceste informaţii (de exemplu, printr-un aranjament permanent sau printr-un sistem de asigurare a calităţii); sau- informaţiile prevăzute la pct. 3 lit. a), b), f) şi g), dacă producătorul declara că nu exista informaţii relevante de raportat. b) Nu este necesar să se furnizeze informaţii cuprinse în procesul-verbal extras din registrele exploatatiei de provenienţă. Acestea pot fi furnizate prin schimb electronic de date sau sub forma unei declaraţii standardizate semnate de producător.5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar, care decid sa accepte animale în incinta abatoarelor după evaluarea informaţiilor relevante privind lantul alimentar, trebuie să le facă disponibile medicului veterinar oficial fără întârziere şi, cu excepţia circumstanţelor prevăzute la pct. 7, cu minimum 24 de ore înaintea sosirii animalului sau a lotului. Operatorul cu activitate în domeniul alimentar trebuie să notifice medicului veterinar oficial orice informaţii în legătură cu aspectele ce pot pune în pericol sănătatea, înainte de inspecţia ante-mortem a animalului respectiv.6. Dacă un animal soseste la abator fără informaţii privind lantul alimentar, operatorul trebuie să notifice imediat aceasta medicului veterinar oficial. Taierea animalului nu poate să aibă loc până când medicul veterinar oficial nu permite aceasta.7. Dacă Autoritatea permite aceasta, informaţiile privind lantul alimentar pot sa însoţească animalele la care acestea se referă, la abator, fără să fie necesară transmiterea acestora cu minimum 24 de ore în avans, în cazul: a) animalelor din specia porcine, pasarilor sau vânatului de crescatorie, care au fost supuse inspecţiei ante-mortem la exploatatia de provenienţă, dacă sunt însoţite de un certificat semnat de medicul veterinar, ce indica faptul ca acesta a examinat animalele la exploatatie şi le-a găsit într-o stare buna de sănătate; b) solipedelor domestice; c) animalelor care au fost supuse tăierii de necesitate, dacă sunt însoţite de o declaraţie semnată de medicul veterinar, în care se înregistrează rezultatele favorabile ale inspecţiei ante-mortem; d) animalelor care nu sunt livrate direct dintr-o exploatatie de provenienţă la abator.Operatorii din abatoare trebuie să evalueze informaţiile relevante. Dacă aceştia accepta animalele pentru tăiere, trebuie să furnizeze medicului veterinar documentele prevăzute la lit. a) şi c). Taierea sau toaletarea animalelor nu poate să aibă loc până când medicul veterinar oficial nu permite aceasta.8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să controleze pasapoartele ce însoţesc solipedele domestice, pentru a se asigura ca animalul este destinat tăierii pentru consum uman. Dacă operatorii cu activitate în domeniul alimentar accepta animalul pentru tăiere, aceştia trebuie să predea medicului veterinar oficial pasaportul animalului. + Anexa 3 -------la regulile specifice---------------------CERINŢE SPECIFICE + Secţiunea I Carne de ongulate domestice + Capitolul I Transport de animale vii la abatorOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abatoare trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) în timpul colectării şi transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grija, fără sa li se cauzeze suferinţe inutile; b) animalele care prezintă simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenţi importanti pentru sănătatea publică pot să fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta. + Capitolul II Cerinţe pentru abatoare1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, construcţia, configuraţia şi echipamentele abatoarelor în care sunt tăiate ongulate domestice întrunesc următoarele cerinţe: a) abatoarele trebuie să aibă facilităţi de cazare adecvate şi igienice sau, dacă clima permite, tarcuri de asteptare ce sunt uşor de curatat şi dezinfectat. Aceste facilităţi trebuie să fie dotate cu echipamente pentru adaparea animalelor şi, dacă este necesar, pentru furajarea acestora. Evacuarea apelor reziduale nu trebuie să compromita siguranţa alimentelor; b) acestea trebuie să aibă facilităţi sau, dacă clima permite, tarcuri, ce se pot închide separat pentru animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor separate şi construite astfel încât să se evite contaminarea altor animale, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera că nu sunt necesare astfel de amenajări; c) mărimea facilităţilor de cazare trebuie să asigure respectarea bunastarii animalelor. Proiectarea acestora trebuie să faciliteze inspecţiile ante-mortem, incluzând identificarea animalelor sau a grupurilor de animale.2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie: a) să aibă un număr suficient de spaţii corespunzătoare operaţiunilor efectuate; b) să aibă o încăpere separată pentru golirea şi curatarea stomacurilor şi intestinelor, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza separarea în timp a acestor operaţiuni dintr-un anumit abator, de la caz la caz; c) să asigure separarea în spaţiu sau timp a următoarelor operaţiuni:(i) asomarea şi sangerarea;(îi) în cazul animalelor din specia porcine: oparirea, depilarea, curatarea şi flambarea;(iii) eviscerarea şi toaletarea ulterioară;(iv) manipularea intestinelor şi a burtilor curate;(v) prepararea şi curatarea altor organe, în special manipularea capetelor jupuite, dacă aceste operaţiuni nu au loc pe linia de tăiere;(vi) ambalarea organelor;(vii) livrarea carnii; d) să aibă instalaţii ce previn contactul între carne şi pardoseli, pereţi şi dispozitive de fixare; e) să aibă linii de tăiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate să permită înaintarea continua a procesului de tăiere şi sa evite contaminarea incrucisata între diferitele părţi ale liniei de tăiere. Atunci când funcţionează mai mult de o linie de tăiere în aceeaşi clădire, trebuie să existe o separare adecvată a liniilor pentru a se preveni contaminarea incrucisata.3. Abatoarele trebuie să aibă facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie să aibă robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.5. Este necesar sa existe facilităţi ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte şi facilităţi separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajări corespunzătoare pentru curatarea, spalarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii. Totuşi, abatoarele nu trebuie să aibă aceste spaţii şi amenajări dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta şi dacă exista în apropiere spaţii şi amenajări autorizate oficial.7. Abatoarele trebuie să aibă facilităţi ce se pot incuia, destinate tăierii animalelor bolnave şi suspecte. Acest lucru nu este esenţial dacă aceasta tăiere are loc în alte întreprinderi autorizate pentru acest scop de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau la sfârşitul perioadei normale de tăiere.8. Dacă balegarul sau conţinutul tractusului digestiv este depozitat în abator, trebuie să existe o zona specială ori un loc pentru acest scop.9. Abatoarele trebuie să aibă o facilitate cu posibilitate de închidere, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de către serviciul veterinar. + Capitolul III Cerinţe pentru unităţi de transareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca unităţile de transare ce manipuleaza carne de ongulate domestice:1. sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii, în special prin: a) permiterea unei înaintări continue a operaţiunilor; sau b) asigurarea separarii între diferitele loturi de producţie;2. au încăperi pentru depozitarea separată a carnii ambalate şi a carnii neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne;3. au sali de transare echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele prevăzute la cap. V;4. au echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevăzute cu robinete proiectate pentru a preveni răspândirea contaminarii;5. au facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura de cel puţin 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent. + Capitolul IV Igiena tăieriiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare în care sunt tăiate animale ongulate domestice trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. După sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie să fie intarziata în mod nejustificat, cu excepţia cazului în care, din motive de bunastare, animalelor trebuie să li se asigure o perioadă de odihnă înainte de tăiere.2. a) Carnea provenită de la animale, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), nu trebuie să fie utilizata pentru consum uman, dacă acestea au murit în alt fel decât prin tăiere într-un abator. b) În incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru tăiere, cu excepţia:(i) animalelor care au fost supuse tăierii de necesitate în afară abatorului, în conformitate cu cap. VI;(îi) animalelor tăiate la locul de producţie, în conformitate cu secţiunea a III-a;(iii) vânatului salbatic, în conformitate cu secţiunea a IV-a cap. II. c) Carnea provenită de la animale care sunt supuse tăierii ca urmare a unui accident într-un abator poate fi utilizata pentru consum uman dacă, pe baza inspecţiei, nu sunt constatate leziuni grave, altele decât cele datorate accidentului.3. Animalele sau, atunci când se considera corespunzător, fiecare lot de animale expediat pentru tăiere trebuie să fie identificate astfel încât să poată fi urmărită originea acestora.4. Animalele trebuie să fie curate.5. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucţiunile medicului veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, pentru a se asigura ca acea inspecţie ante-mortem a fiecărui animal înainte de a fi tăiat este efectuată în condiţii corespunzătoare.6. Animalele introduse în sala abatorului trebuie să fie tăiate fără întârziere nejustificată.7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea şi alta toaletare trebuie să fie efectuate fără întârziere nejustificată şi într-o maniera care să evite contaminarea carnii. În special: a) traheea şi esofagul trebuie să rămână intacte în timpul sangerarii, cu excepţia cazului tăierii conforme cu un ritual religios; b) în timpul indepartarii pieilor şi a lanii:(i) trebuie să fie evitat contactul dintre suprafaţa externa a pielii şi carcasa;(îi) operatorii şi echipamentele ce vin în contact cu suprafaţa externa a pielii şi a lanii nu trebuie să între în contact cu carnea; c) trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni scurgerea conţinutului tractusului digestiv în timpul şi după eviscerare şi pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizată cat mai curând posibil după asomare; d) îndepărtarea ugerului nu trebuie să genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.8. Trebuie să fie efectuată jupuirea completa a carcasei şi a altor părţi ale corpului destinate pentru consum uman, cu excepţia animalelor din specia porcine, a capetelor şi a picioarelor de la animale din speciile ovine, caprine şi viţei. Capetele şi picioarele trebuie să fie manipulate astfel încât să se evite contaminarea altor carnuri.9. Când nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie să li se îndepărteze imediat parul. Trebuie să fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizaţi pentru aceasta operaţie numai aditivi autorizaţi. Animalele din specia porcine trebuie, după aceea, să fie dusate bine cu apa potabilă.10. Carcasele nu trebuie să conţină contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie să fie îndepărtată fără întârziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect echivalent.11. Carcasele şi organele nu trebuie să vina în contact cu pardoseala, cu pereţii sau cu platformele de lucru.12. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucţiunile autorităţii competente, pentru a se asigura ca inspecţia post-mortem a tuturor animalelor tăiate este efectuată în condiţii adecvate, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.13. Până la finalizarea inspecţiei post-mortem, părţile unui animal tăiat supus unei astfel de inspecţii trebuie: a) sa rămână identificabile ca aparţinând unei anumite carcase; b) sa nu vina în contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse inspecţiei post-mortem. Totuşi, penisul trebuie să fie îndepărtat imediat, cu condiţia ca acesta sa nu prezinte nici o leziune patologica.14. Ambii rinichi trebuie să fie degajati din grasimea ce îi acoperă. De asemenea, în cazul animalelor din speciile bovine, porcine şi solipede, trebuie să fie îndepărtată capsula perirenala.15. Dacă sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat în acelaşi container înainte de terminarea inspecţiei post-mortem, întregul conţinut trebuie să fie declarat impropriu pentru consum uman, dacă carcasa unuia sau mai multor animale în cauza a fost declarata improprie pentru consum uman.16. După inspecţia post-mortem: a) tonsilele animalelor din speciile bovine şi solipede trebuie să fie indepartate în mod igienic; b) părţile improprii pentru consumul uman trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil din zona curata a întreprinderii; c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman şi subprodusele necomestibile nu trebuie să vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; d) viscerele sau părţi ale viscerelor ce rămân în carcasa, cu excepţia rinichilor, trebuie să fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza în alt fel.17. După terminarea tăierii şi a inspecţiei post-mortem, carnea trebuie să fie depozitata în conformitate cu cerinţele prevăzute la cap. VII.18. Când sunt destinate pentru prelucrare ulterioară: a) stomacurile trebuie să fie oparite sau curatate; b) intestinele trebuie să fie golite şi curatate; c) capetele şi picioarele trebuie să fie jupuite sau oparite şi depilate.19. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie şi de vanat salbatic, trebuie să fie luate măsuri de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie în timp, fie în spaţiu, a operaţiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie să fie disponibile facilităţi separate pentru recepţia şi depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie tăiat la ferma şi pentru vanat salbatic.20. Dacă abatorul nu are facilităţi ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau suspecte, facilităţile utilizate pentru a tăia astfel de animale trebuie să fie curatate, spalate şi dezinfectate sub supraveghere oficială, înainte să fie realizată taierea altor animale. + Capitolul V Igiena în timpul transarii şi dezosariiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca transarea şi dezosarea carnii de ongulate domestice are loc în conformitate cu următoarele cerinţe:1. În abatoare, carcasele de ongulate domestice pot fi secţionate în semicarcase sau sferturi de carcase, iar semicarcasele, în nu mai mult de trei porţiuni întregi. Transarea şi dezosarea ulterioară trebuie să fie efectuate într-o unitate de transare.2. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure, în special, ca: a) în fapt, carnea destinată pentru transare este introdusă în spaţii de lucru în mod ritmic, după cum este necesar; b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, tăierii în felii sau în piese, ambalarii şi impachetarii, carnea este menţinută la o temperatura sub 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne, prin intermediul unei temperaturi ambientale ce nu depăşeşte 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent; c) atunci când spaţiile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, prin separarea operaţiunilor privind diferitele specii, fie în timp, fie în spaţiu.3. Carnea poate fi dezosata şi transata înainte ca aceasta sa atinga temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b), în conformitate cu cap. VII pct. 3.4. De asemenea, carnea poate fi dezosata şi transata înainte sa atinga temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b), atunci când sala de transare este situata în acelaşi loc cu spaţiile de tăiere. În acest caz, carnea trebuie să fie transferata la sala de transare, fie direct din spaţiile de tăiere, fie după o perioadă de asteptare într-o încăpere de răcire sau refrigerare. Imediat după ce este transata şi, atunci când se considera corespunzător, impachetata, carnea trebuie să fie racita la temperatura prevăzută la pct. 2 lit. b). + Capitolul VI Taierea de urgenta în afară abatoruluiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, carnea provenită de la ongulate domestice ce sunt supuse tăierii de urgenta în afară abatorului poate fi utilizata pentru consum uman numai dacă aceasta este conformă cu următoarele cerinţe:1. Un animal, de altfel sanatos, trebuie să fi suferit un accident ce a împiedicat transportul acestuia la abator din motive de bunastare.2. Un medic veterinar trebuie să efectueze o inspecţie ante-mortem a animalului.3. Animalul tăiat şi sangerat trebuie să fie transportat la abator în condiţii igienice şi fără întârziere nejustificată. Îndepărtarea stomacului şi a intestinelor, dar fără o alta toaletare, poate să aibă loc la faţa locului, sub supravegherea unui medic veterinar. Orice viscer îndepărtat trebuie să însoţească animalul la abator şi trebuie să fie identificat ca aparţinând acelui animal.4. Dacă trec mai mult de doua ore între tăiere şi sosirea la abator, animalul trebuie să fie refrigerat. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesară refrigerarea activa.5. Animalul tăiat trebuie să fie însoţit până la abator de o declaraţie furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalul, precizând identitatea animalului şi indicând orice produse veterinare sau alte tratamente ce au fost administrate animalului, datele de administrare şi perioadele de asteptare.6. Animalul tăiat trebuie să fie însoţit până la abator de declaraţie emisă de medicul veterinar, indicând rezultatul favorabil al inspecţiei ante-mortem, data, ora şi motivul tăierii de urgenta, precum şi natura oricărui tratament administrat animalului de medicul veterinar.7. Animalul tăiat trebuie să fie declarat propriu pentru consum uman ca urmare a inspecţiei post-mortem, efectuată la abator, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, incluzând orice teste suplimentare solicitate în cazul tăierii de urgenta.8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să urmeze orice instrucţiuni pe care medicul veterinar oficial le poate furniza după inspecţia post-mortem, cu privire la utilizarea carnii.9. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot pune pe piaţa carne provenită de la animale ce sunt supuse tăierii de urgenta, cu excepţia cazului în care aceasta poarta o marca de sănătate specială ce nu poate fi confundata nici cu marca de sănătate prevăzută deHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, nici cu marca de identificare prevăzută în secţiunea I din anexa nr. 2 la regulile specifice. O astfel de carne poate să fie pusă pe piaţa numai în România, ca ţara în care are loc taierea, şi în conformitate cu legislaţia naţionala. + Capitolul VII Depozitare şi transportOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca depozitarea şi transportul carnii de ongulate domestice au loc în conformitate cu următoarele cerinţe:1. a) Inspecţia post-mortem trebuie să fie urmată imediat de refrigerare în abator, pentru a se asigura o temperatura în toată carnea ce nu depăşeşte 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne, de-a lungul unei curbe de refrigerare ce asigura o scădere continua a temperaturii, cu excepţia cazului în care alte prevederi specifice stabilesc altfel. Totuşi, carnea poate fi transata şi dezosata în timpul refrigerarii, în conformitate cu cap. V pct. 4. b) În timpul operaţiunilor de refrigerare trebuie să existe o ventilaţie adecvată, pentru a se preveni condensul la suprafaţa carnii.2. Carnea trebuie să atinga temperatura specificată la pct. 1 şi să fie păstrată la acea temperatura în timpul depozitarii.3. Carnea trebuie să atinga temperatura specificată la pct. 1 înainte de transport şi sa rămână la acea temperatura în timpul transportului. Totuşi, transportul poate avea loc dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta, pentru a permite obţinerea de produse specifice, cu condiţia ca: a) un astfel de transport să aibă loc în conformitate cu cerinţele pe care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le specifică în ceea ce priveşte transportul de la o întreprindere la alta; b) în fapt, carnea sa părăsească imediat abatorul sau sala de transare situata în acelaşi loc cu spaţiile de tăiere, iar transportul sa nu dureze mai mult de doua ore.4. Carnea destinată pentru congelare trebuie să fie congelata fără întârziere nejustificată, ţinându-se cont, atunci când este necesar, de o perioadă de stabilizare înainte de congelare.5. Carnea neambalata trebuie să fie depozitata şi transportată separat de carnea ambalata, cu excepţia cazului în care aceasta este depozitata sau transportată la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare şi modul de depozitare ori transport sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne. + Secţiunea a II-a Carne provenită de la păsări şi de la animale lagomorfe + Capitolul I Transportul animalelor vii la abatorOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abator trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) în timpul colectării şi transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grija, fără să se cauzeze suferinţe inutile; b) animalele care prezintă simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenţi de importanţa pentru sănătatea publică pot să fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta; c) custile pentru livrarea animalelor la abator şi modulele, atunci când sunt utilizate, trebuie să fie confectionate dintr-un material rezistent la coroziune şi trebuie să fie uşor de curatat şi de dezinfectat. Imediat după golire şi, dacă este necesar, înainte de reutilizare, toate echipamentele utilizate pentru colectarea şi livrarea animalelor vii trebuie să fie curatate, spalate şi dezinfectate. + Capitolul II Cerinţe pentru abatoareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în fapt, construcţia, configuraţia şi echipamentele abatoarelor în care sunt tăiate păsări sau animale lagomorfe întrunesc următoarele cerinţe:1. Acestea trebuie să aibă o încăpere sau un spaţiu acoperit pentru recepţia animalelor şi pentru inspecţia acestora înainte de tăiere.2. Pentru a se evita contaminarea carnii, acestea trebuie: a) să aibă un număr suficient de încăperi corespunzătoare operaţiunilor efectuate; b) să aibă o încăpere separată pentru eviscerare şi toaletare ulterioară, incluzând adăugarea de condimente la toate carcasele întregi de pasare, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza, de la caz la caz, separarea în timp a acestor operaţiuni dintr-un anumit abator; c) să asigure separarea în spaţiu sau în timp a următoarelor operaţiuni:(i) asomarea şi sangerarea;(îi) deplumarea sau jupuirea şi eventual oparirea;(iii) expedierea carnii; d) au instalaţii ce previn contactul direct între carne şi pardoseala, pereţi şi echipamente; e) au linii de tăiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate pentru a permite înaintarea continua a procesului de tăiere şi pentru a evita contaminarea incrucisata între diferitele părţi ale liniei de tăiere. Atunci când funcţionează mai mult de o linie de tăiere în aceleaşi clădiri, trebuie să existe o separare adecvată a liniilor, pentru a se preveni contaminarea incrucisata.3. Abatoarele trebuie să aibă facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie să aibă robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.5. Este necesar sa existe facilităţi ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte şi facilităţi separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.6. Este necesar sa existe un loc separat cu facilităţi corespunzătoare pentru curatarea, spalarea şi dezinfectarea: a) echipamentelor de transport, cum ar fi custile; b) mijloacelor de transport.Aceste spaţii şi facilităţi nu sunt obligatorii pentru lit. b) dacă exista în apropiere spaţii şi amenajări autorizate oficial.7. Abatoarele trebuie să aibă o facilitate ce se poate incuia, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizarea exclusiva de către serviciul veterinar. + Capitolul III Cerinţe pentru unităţi de transare1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca aceste unităţi de transare ce manipuleaza carne de pasare sau de animale lagomorfe: a) sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii, în special prin:(i) permiterea unei înaintări continue a operaţiunilor;sau(îi) asigurarea separarii între diferitele loturi de producţie; b) au încăperi pentru depozitarea separată a carnii ambalate sau neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne; c) au sali de transare echipate, pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele prevăzute la cap. V; d) au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevăzute cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii; e) au dispozitive pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca sunt disponibile încăperi separate dacă într-o unitate de transare sunt efectuate următoarele operaţiuni: a) eviscerarea de gaste şi rate crescute pentru producţia de "ficat gras", ce au fost asomate, sangerate şi deplumate la ferma de ingrasare; sau b) eviscerarea pasarilor ce sunt eviscerate cu întârziere. + Capitolul IV Igiena tăierii1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în abatoare în care sunt tăiate păsări ori animale lagomorfe trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) carnea provenită de la animale, altele decât cele la care se referă lit. b), nu trebuie să fie utilizata pentru consum uman, dacă acestea au murit în alt fel decât prin tăiere în abator; b) pot fi introduse în clădirile abatorului numai animale vii destinate pentru tăiere, cu excepţia:(i) pasarilor eviscerate cu întârziere, a gastelor şi a ratelor crescute pentru producţia de "ficat gras" şi a pasarilor ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice de ferma, dacă acestea sunt tăiate la ferma, în conformitate cu cap. VI;(îi) vânatului de crescatorie tăiat la locul de producţie, în conformitate cu secţiunea a III-a;(iii) vânatului salbatic mic, în conformitate cu secţiunea a IV-a cap. III.2. Operatorii din abator trebuie să urmeze instrucţiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecţia ante-mortem este efectuată în condiţii adecvate.3. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea ratitelor de ferma şi a vânatului salbatic mic, trebuie să fie luate măsuri de precautie pentru a se preveni contaminarea incrucisata, prin separarea în timp sau în spaţiu a operaţiunilor efectuate la diferitele specii. Trebuie să fie disponibile facilităţi separate pentru recepţia şi depozitarea carcaselor de ratite de ferma tăiate în ferma şi pentru vanatul salbatic mic.4. Animalele introduse în sala de tăiere trebuie să fie tăiate fără o întârziere nejustificată.5. Asomarea, sangerarea, jupuirea sau deplumarea, eviscerarea şi alta toaletare trebuie să fie efectuate fără o întârziere nejustificată şi într-o maniera care să evite contaminarea carnii. În special, trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni scurgerea conţinutului tractusului digestiv în timpul eviscerarii.6. Operatorii din abator sunt obligaţi să respecte instrucţiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecţia post-mortem este efectuată în condiţii adecvate şi, în special, ca animalele tăiate pot fi inspectate corect.7. După inspecţia post-mortem: a) părţile improprii pentru consum uman trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil din sectorul curat al întreprinderii; b) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman şi subprodusele necomestibile nu trebuie să vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; şi c) viscerele sau părţi ale viscerelor ce rămân în carcasa, cu excepţia rinichilor, trebuie să fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza în alt fel.8. După inspecţie şi eviscerare, animalele tăiate trebuie să fie curatate şi racite cat mai curând posibil la o temperatura ce nu depăşeşte 4°C, cu excepţia cazului în care carnea este transata cat este calda.9. Când carcasele sunt supuse unui proces de răcire prin imersie, trebuie să se ţină cont de următoarele: a) trebuie să fie luate orice măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea carcaselor, ţinându-se cont de următorii parametri: greutatea carcasei, temperatura apei, volumul şi direcţia fluxului apei şi timpul de răcire; b) echipamentele trebuie să fie golite în întregime, curatate şi dezinfectate ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată pe zi.10. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire şi animalele tăiate în cadrul programelor de eradicare ori control al unei boli nu trebuie să fie tăiate în întreprindere, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta. În acest caz, taierea trebuie să fie efectuată sub control oficial şi trebuie luate măsuri pentru a se preveni contaminarea. Spaţiile trebuie să fie curatate şi dezinfectate înainte de a fi reutilizate. + Capitolul V Igiena în timpul şi după transare şi dezosareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca transarea şi dezosarea carnii de pasare şi de animale lagomorfe au loc în conformitate cu următoarele cerinţe.1. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure în special ca: a) în fapt, carnea destinată pentru transare este introdusă în spaţii de lucru în mod progresiv, în funcţie de necesitaţi; b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, felierii, portionarii, ambalarii şi impachetarii, temperatura carnii este menţinută la cel mult 4°C, prin intermediul unei temperaturi ambientale de 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent; c) atunci când clădirile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate măsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, atunci când este necesar, prin separarea în timp sau în spaţiu a operaţiunilor privind diferitele specii.2. Carnea poate să fie dezosata şi taiata anterior atingerii temperaturii prevăzute la pct. 1 lit. b), când sala de transare este situata în acelaşi loc cu spaţiile de tăiere, cu condiţia ca aceasta să fie transferata la sala de transare, fie: a) direct din spaţiile de tăiere; sau b) după o perioadă de asteptare într-o încăpere de răcire sau refrigerare.3. Imediat după ce aceasta este transata şi, atunci când se considera corespunzător, impachetata, carnea trebuie să fie racita la temperatura prevăzută la pct. 1 lit. b).4. Carnea neprotejata trebuie să fie depozitata şi transportată separat de carnea impachetata, cu excepţia cazului în care aceasta este depozitata şi transportată la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare şi modul de depozitare sau transport sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne. + Capitolul VI Tăiere în fermaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tăia păsările prevăzute la cap. IV pct. 1 lit. b)(i) în ferma, numai cu autorizarea autorităţii competente şi în conformitate cu următoarele cerinţe:1. Ferma trebuie să fie supusă în mod regulat unei inspecţii sanitare veterinare.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze înainte autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, asupra datei şi orei tăierii.3. Exploatatia trebuie să aibă facilităţi pentru comasarea pasarilor, pentru a permite efectuarea unei inspecţii ante-mortem a grupului de păsări.4. Exploatatia trebuie să aibă clădiri adecvate pentru taierea igienica şi manipularea ulterioară a pasarilor.5. Trebuie să fie respectate cerinţele privind protecţia şi bunăstarea animalelor.6. Păsările tăiate trebuie să fie însoţite până la abator de o declaraţie furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, indicând toate produsele veterinare sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare şi perioadele de asteptare, precum şi data şi ora tăierii.7. Animalul tăiat trebuie să fie însoţit până la abator de un certificat emis de medicul veterinar oficial sau de un medic veterinar împuternicit, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.8. În cazul pasarilor crescute pentru producţia de "ficat gras", păsările neeviscerate trebuie să fie transportate imediat şi, dacă este necesar, refrigerate, la un abator sau la o unitate de transare. Acestea trebuie să fie eviscerate în decurs de 24 de ore de la tăiere sub supravegherea autorităţii competente.9. Păsările eviscerate cu întârziere şi obţinute la ferma de producţie pot să fie ţinute o perioadă de maximum 15 zile la o temperatura ce nu depăşeşte 4°C. Acestea trebuie apoi să fie eviscerate într-un abator sau într-o unitate de transare situata pe teritoriul statului în care se afla şi ferma de producţie. + Secţiunea a III-a Carne de vanat de crescatorie1. Prevederile secţiunii I se aplică pentru producerea şi punerea pe piaţa a carnii provenite de la vanat de crescatorie biongulat (mamifere din speciile Cervidae şi Suidae), cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca acestea sunt nepotrivite.2. Prevederile secţiunii a II-a se aplică pentru producerea şi punerea pe piaţa a carnii provenite de la ratite. Totuşi, prevederile secţiunii I se aplică atunci când autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca acestea sunt potrivite. Trebuie să fie prevăzute facilităţi corespunzătoare, adaptate la mărimea animalelor.3. Fără să se ia în consideraţie prevederile pct. 1 şi 2, cu autorizarea autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tăia la locul de origine ratite de crescatorie şi ongulate de crescatorie prevăzute la pct. 1, dacă: a) animalele nu pot fi transportate, pentru a se evita orice risc pentru cel care le manipuleaza sau pentru a se proteja bunăstarea animalelor; b) efectivul trebuie să fie supus în mod regulat unei inspecţii sanitare veterinare; c) proprietarul animalelor prezintă o solicitare; d) autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, este informată în avans asupra datei şi orei tăierii animalelor; e) exploatatia are proceduri pentru comasarea animalelor, pentru a permite să fie efectuată inspecţia ante-mortem a grupului; f) exploatatia are facilităţi adecvate pentru tăiere, sangerare şi, atunci când ratitele urmează să fie deplumate, pentru deplumarea animalelor; g) sunt respectate cerinţele privind protecţia şi bunăstarea animalelor; h) animalele tăiate şi sangerate sunt transportate la abator în condiţii igienice şi fără o întârziere nejustificată. Dacă transportul durează mai mult de doua ore, animalele sunt, dacă este necesar, refrigerate. Eviscerarea poate să aibă loc la faţa locului, sub supravegherea medicului veterinar; i) animalele tăiate sunt însoţite până la abator de o declaraţie furnizată de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, precizând identitatea acestora şi indicând oricare dintre produsele veterinare sau alte tratamente administrate, datele administrării şi perioadele de asteptare; j) animalele tăiate sunt însoţite în timpul transportului la întreprinderea autorizata de un certificat emis şi semnat de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar împuternicit, care atesta rezultatul favorabil al inspecţiei post-mortem, taierea şi sangerarea corecta, data şi ora tăierii.4. De asemenea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa taie bizoni în ferma, în circumstanţe excepţionale, în conformitate cu pct. 3. + Secţiunea a IV-a Carne de vanat salbatic + Capitolul I Instruirea vânătorilor privind sănătatea şi igiena1. Persoanele care vaneaza vanat salbatic în vederea punerii acestuia pe piaţa pentru consum uman trebuie să aibă cunoştinţe suficiente de patologie a vânatului salbatic, precum şi cunoştinţe privind producerea şi manipularea vânatului salbatic şi a carnii de vanat salbatic după vanare, pentru a efectua o examinare iniţială a vânatului salbatic la faţa locului.2. Este suficient dacă cel puţin o persoană din echipa de vânătoare are cunoştinţele prevăzute la pct. 1. Referinţe la persoana instruita în prezenta secţiune sunt referinţe la aceasta persoana.3. De asemenea, persoana instruita poate să fie deţinătorul sau managerul de animale de vanat, dacă aceasta sau acesta face parte din echipa de vânătoare ori se afla în imediata vecinătate a locului unde are loc vânătoarea. În ultimul caz, vânătorul trebuie să prezinte vanatul salbatic deţinătorului sau managerului de animale de vanat şi sa-l informeze pe acesta despre orice comportament anormal observat înaintea uciderii.4. Instruirea trebuie să fie efectuată astfel încât sa satisfacă cerinţele Autorităţii, pentru a permite ca vânătorii sa devină persoane instruite. Instruirea trebuie să cuprindă cel puţin următoarele aspecte: a) anatomia, fiziologia şi comportamentul normal al vânatului salbatic; b) comportamentul anormal şi modificările patologice ale vânatului salbatic datorate bolilor, contaminarii mediului sau altor factori ce pot afecta sănătatea umană după consum; c) regulile de igiena şi tehnici corespunzătoare pentru manipularea, transportul, eviscerarea animalelor de vanat salbatic după ucidere; d) prevederi legislative şi administrative privind sănătatea animalelor şi sănătatea publică şi condiţii de igiena ce reglementează punerea pe piaţa a vânatului salbatic.5. Autoritatea trebuie să încurajeze organizaţiile de vânătoare pentru a asigura astfel de instruiri. + Capitolul II Manipularea vânatului salbatic mare1. După ucidere, vanatul salbatic mare trebuie să aibă stomacurile şi intestinele indepartate cat mai curând posibil şi, dacă este necesar, să fie sangerat.2. Persoana instruita trebuie să efectueze o examinare a corpului şi a oricăror viscere indepartate, pentru a identifica orice caracteristici ce pot indica faptul ca, în fapt, carnea prezintă un risc pentru sănătate. Examinarea trebuie să aibă loc cat mai curând posibil după ucidere.3. Carnea de vanat salbatic mare poate fi pusă pe piaţa numai dacă, în fapt, corpul este transportat la o întreprindere de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil după examinarea prevăzută la pct. 2. Viscerele trebuie să însoţească corpul, după cum este prevăzut la pct. 4. Viscerele trebuie să fie identificabile ca aparţinând animalului respectiv.4. a) Dacă nu sunt constatate aspecte anormale în timpul examinării prevăzute la pct. 2, nu a fost observat nici un comportament anormal înainte de ucidere şi nu exista nici o suspiciune a contaminarii mediului, persoana instruita trebuie să ataseze la corpul animalului o declaraţie numerotată ce atesta cele menţionate. De asemenea, aceasta declaraţie trebuie să indice data, ora şi locul uciderii. În acest caz, capul şi viscerele nu trebuie să însoţească corpul, cu excepţia cazului speciilor susceptibile de trichineloza (animale din specia porcine, solipede şi altele), ale căror capete (cu excepţia coltilor) şi diafragme trebuie să însoţească corpul.Vânătorii trebuie să se conformeze oricăror cerinţe suplimentare impuse în România, în special pentru a se permite monitorizarea anumitor reziduuri şi substanţe în conformitate cuOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE. b) În alte circumstanţe, capul (cu excepţia coltilor, a coarnelor de cerb şi a coarnelor) şi toate viscerele, cu excepţia stomacurilor şi a intestinelor, trebuie să însoţească corpul. Persoana instruita care a efectuat examinarea trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, despre aspectele anormale, despre comportamentul anormal sau despre suspiciunea de contaminare a mediului, ce îl împiedica pe acesta sau aceasta să facă o declaraţie în conformitate cu lit. a). c) Dacă, într-un caz special, nici o persoană instruita nu este disponibilă să efectueze examinarea prevăzută la pct. 2, capul (cu excepţia coltilor, a coarnelor de cerb şi a coarnelor) şi toate viscerele, cu excepţia stomacului şi a intestinelor, trebuie să însoţească corpul.5. Racirea trebuie să înceapă într-o perioadă rezonabila de timp după ucidere şi sa realizeze o temperatura în toată masa vânatului de sub 7°C. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesară racirea activa.6. În timpul transportului la întreprinderea de manipulare a vânatului trebuie să fie evitata ingramadirea carcaselor.7. Vanatul salbatic mare livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie să fie prezentat pentru inspecţie autorităţii competente.8. În plus, vanatul salbatic mare nejupuit poate fi jupuit şi pus pe piaţa numai dacă: a) înainte de jupuire, acesta este depozitat şi manipulat separat de alte alimente şi nu este congelat; b) după jupuire, acesta este supus unei inspecţii finale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.9. Regulile prevăzute la secţiunea I cap. V se aplică la transarea şi dezosarea vânatului salbatic mare. + Capitolul III Manipularea vânatului salbatic mic1. Persoana instruita trebuie să efectueze o examinare pentru a identifica orice caracteristici ce pot releva ca, în fapt, carnea prezintă un risc pentru sănătate. Examinarea trebuie să aibă loc cat mai curând posibil după ucidere.2. Persoana instruita trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă sunt constatate caracteristici anormale în timpul examinării, dacă a fost observat un comportament anormal înaintea uciderii sau dacă este suspectata contaminarea mediului.3. Carnea de vanat salbatic mic trebuie să fie pusă pe piaţa numai dacă, în fapt, carcasa este transportată la întreprinderea de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil după examinarea prevăzută la pct. 1.4. Racirea trebuie să înceapă într-o perioadă rezonabila de timp după ucidere şi sa realizeze o temperatura în toată masa de carne de sub 4°C. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesară racirea activa.5. Eviscerarea trebuie să fie efectuată sau terminată fără o întârziere nejustificată după sosirea în întreprinderea de manipulare a vânatului, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite altfel.6. Vanatul salbatic mic livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie să fie prezentat pentru inspecţie autorităţii competente.7. Regulile prevăzute la secţiunea a II-a cap. V se aplică la transarea şi dezosarea vânatului salbatic mic. + Secţiunea a V-a Carne tocata, carne preparata şi carne separată mecanic (MSM) + Capitolul I Cerinţe pentru întreprinderi de producţieOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în întreprinderi ce produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să se asigure ca acestea:1. sunt construite astfel încât să se evite contaminarea carnii şi a produselor, în special prin: a) permiterea unei înaintări continue a operaţiunilor; sau b) asigurarea unei separari între diferitele loturi de producţie;2. au încăperi pentru depozitarea separată a carnii şi a produselor ambalate şi neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poată fi o sursa de contaminare pentru carne sau produse;3. au încăperi echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele de temperatura prevăzute la cap. III;4. au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de către personalul angajat în manipularea carnii şi produselor neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii; şi5. au facilităţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizată la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent. + Capitolul II Cerinţe pentru materia primaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate satisfac următoarele cerinţe:1. Materia prima utilizata la prepararea carnii tocate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să fie conformă cu cerinţele pentru carne proaspăta; b) sa provină de la musculatura scheletica, incluzând tesuturi grase aderente; c) sa nu provină de la:(i) resturi de transare şi resturi de fasonare (altele decât bucăţi tăiate din muschi întregi);(îi) MSM;(iii) carnea ce conţine fragmente de oase ori piele;sau(iv) carnea de la cap, cu excepţia maseterilor, partea nemusculara a "linea alba", carnea din regiunea carpiana şi tarsiana, bucăţi de carne raclate de pe oase şi musculatura diafragmei (cu excepţia cazului în care seroasa a fost îndepărtată).2. Următoarele materii prime pot fi utilizate pentru obţinerea carnii preparate: a) carne proaspăta; b) carne ce îndeplineşte cerinţele pct. 1; şi c) în cazul în care carnea preparata nu este în mod clar destinată a fi consumată fără a fi supusă anterior unui tratament termic:(i) carne provenită de la tocarea sau fragmentarea carnii ce îndeplineşte cerinţele pct. 1, altele decât cele prevăzute la pct. 1 lit. c) (i); şi(îi) MSM ce întruneşte cerinţele cap. III pct. 3 lit. d).3. Materia prima utilizata pentru a produce MSM trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) să fie conformă cu cerinţele pentru carne proaspăta; b) următoarele materii prime nu trebuie să fie utilizate pentru a se produce MSM:(i) pentru pasare, picioarele, pielea de pe gat şi capul; şi,(îi) pentru alte animale, oasele de la cap, picioarele, cozile, femurul, tibia, fibula, humerusul, radiusul şi ulna. + Capitolul III Igiena în timpul şi după producţieOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Prelucrarea carnii trebuie să fie organizată în asa fel încât să se prevină sau să se reducă la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure în special ca, în fapt, carnea utilizata este: a) la o temperatura ce nu depăşeşte 4°C pentru păsări, 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne; şi b) introdusă în încăperea de preparare în mod progresiv, în funcţie de necesitaţi.2. Următoarele cerinţe se aplică pentru producerea de carne tocata şi carne preparata; a) dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, nu aproba dezosarea imediat înainte de tocare, carnea congelata sau congelata profund, utilizata pentru obţinerea carnii tocate sau a carnii preparate, trebuie dezosata înainte de congelare. Aceasta poate fi depozitata numai pentru o perioadă limitată; b) când este obţinută din carne refrigerata, carnea tocata trebuie să fie produsă:(i) în cazul pasarilor, în cel mult 3 zile de la taierea acestora;(îi) în cazul animalelor, altele decât păsările, în cel mult 6 zile de la taierea acestora; sau(iii) în cel mult 15 zile de la taierea animalelor, în cazul carnii de vita şi vitel dezosate, şi ambalata sub vid; c) imediat după producere, carnea tocata şi carnea preparata trebuie ambalate sau impachetate şi:(i) refrigerate la o temperatura interna ce nu depăşeşte 2°C pentru carnea tocata şi 4°C pentru carnea preparata; sau(îi) congelate la o temperatura interna ce nu depăşeşte -18°C.Aceste condiţii de temperatura trebuie să fie menţinute în timpul depozitarii şi transportului.3. Următoarele cerinţe se aplică pentru producerea şi utilizarea de carne separată mecanic (MSM) obţinută prin utilizarea unor tehnici ce nu modifica structura oaselor, utilizate în producerea de MSM, iar conţinutul de calciu al MSM nu este semnificativ mai mare decât cel al carnii tocate: a) materia prima pentru dezosare provenită dintr-un abator situat în aceeaşi incinta nu trebuie să fie mai veche de 7 zile; în alte situaţii materia prima pentru dezosare nu trebuie să fie mai veche de 5 zile. Totuşi, carcasele de pasare nu trebuie să fie mai vechi de 3 zile; b) separarea mecanică trebuie să aibă loc imediat după dezosare; c) dacă nu este utilizata imediat ce a fost obţinută, carnea separată mecanic (MSM) trebuie să fie ambalata sau impachetata şi apoi refrigerata la o temperatura ce nu depăşeşte 2°C sau congelata la o temperatura interna ce nu depăşeşte -18°C. Aceste cerinţe de temperatura trebuie să fie menţinute în timpul depozitarii şi transportului; d) dacă operatorul cu activitate în domeniul alimentar a efectuat analize ce demonstreaza ca MSM este conformă cu criteriile microbiologice pentru carnea tocata, adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, aceasta poate fi utilizata atât în carne preparata ce în mod clar nu poate fi consumată fără a fi supusă anterior unui tratament termic, cat şi în produse din carne; e) carnea separată mecanic (MSM) ce nu a prezentat conformitate cu criteriile prevăzute la lit. d) poate fi utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic în întreprinderi autorizate, în conformitate cu prezenta hotărâre.4. Următoarele cerinţe se aplică pentru producerea şi utilizarea de carne separată mecanic (MSM), produsă prin utilizarea unor tehnici, altele decât cele prevăzute la pct. 3: a) materia prima pentru dezosare provenită dintr-un abator din aceeaşi incinta nu trebuie să fie mai veche de 7 zile; în celelalte cazuri materia prima pentru dezosare nu trebuie să fie mai veche de 5 zile. Totuşi, carcasele de pasare nu trebuie să fie mai vechi de 3 zile; b) dacă separarea mecanică nu are loc imediat după dezosare, oasele cu carne trebuie să fie depozitate şi transportate la o temperatura ce nu depăşeşte 2°C sau, dacă sunt congelate, la o temperatura ce nu depăşeşte -18°C; c) oasele cu carne obţinute din carcase congelate nu trebuie să fie recongelate; d) dacă nu este utilizata într-o ora după ce a fost obţinută, MSM trebuie să fie racita imediat la o temperatura ce nu depăşeşte 2°C; e) dacă, după răcire, MSM nu este prelucrata în 24 de ore, aceasta trebuie să fie congelata în decurs de 12 ore de la producere şi sa atinga în decurs de 6 ore o temperatura interna ce nu depăşeşte -18°C; f) MSM congelata trebuie să fie ambalata sau impachetata înainte de depozitare ori transport, nu trebuie să fie depozitata mai mult de 3 luni şi trebuie să fie menţinută la o temperatura ce nu depăşeşte -18°C în timpul depozitarii şi transportului; g) MSM poate să fie utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic, în întreprinderi autorizate în conformitate cu prezenta hotărâre.5. Carnea tocata, carnea preparata şi MSM nu trebuie să fie recongelate după decongelare. + Capitolul IV Etichetare1. În plus faţă de cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele pct. 2, dacă şi în măsura în care se solicita aceasta în statul pe teritoriul căruia produsul este pus pe piaţa.2. Pachetele destinate pentru livrare către consumatorul final ce conţin carne tocata provenită de la păsări sau solipede ori carne preparata ce conţine MSM trebuie să poarte o precizare ce indica faptul ca asemenea produse trebuie să fie gatite prin tratare termica înainte de consum. + Secţiunea a VI-a Produse din carne1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca următoarele nu sunt utilizate la obţinerea produselor din carne: a) organele genitale ale femelelor şi masculilor, cu excepţia testiculelor; b) organe ale aparatului urinar, cu excepţia rinichilor şi a vezicii urinare; c) cartilajul laringelui, traheea şi bronhiile extralobulare; d) ochii şi pleoapele; e) conductul auditiv extern; f) tesut cornos; şi g) la păsări, capul - cu excepţia crestei şi a urechilor, a barbitelor şi a carunculilor -, esofagul, ingluvia, intestinele şi organele genitale.2. Toată carnea, incluzând carnea tocata şi carnea preparata, utilizata pentru a se obţine produse din carne, trebuie să întrunească cerinţele pentru carne proaspăta. Totuşi, carnea tocata şi carnea preparata utilizate pentru a se obţine produse din carne nu trebuie să satisfacă alte cerinţe specifice ale secţiunii a V-a. + Secţiunea a VII-a Moluste bivalve vii1. Aceasta secţiune se aplică pentru moluste bivalve vii. Cu excepţia prevederilor privind purificarea, aceasta secţiune se aplică şi pentru echinoderme, tunicate şi gasteropode marine vii.2. Prevederile cap. I-VIII se aplică animalelor recoltate din zone de producţie pe care Autoritatea le-a clasificat în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE. Prevederile cap. IX se aplică pectinidelor recoltate în afară acestor zone.3. Prevederile cap. V, VI, VIII, IX şi pct. 3 din cap. VII se aplică comerţului cu amănuntul.4. Cerinţele acestei secţiuni le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE: a) în cazul operaţiunilor ce au loc înainte ca molustele bivalve vii sa sosească la un centru de expediere sau purificare, acestea completează cerinţele anexei nr. 1 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE; b) în cazul altor operaţiuni, acestea completează cerinţele anexei nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE. + Capitolul I Cerinţe generale pentru punerea pe piaţa a molustelor bivalve vii1. Molustele bivalve vii nu pot fi puse pe piaţa pentru comerţ cu amănuntul altfel decât printr-un centru de expediere, unde trebuie să fie aplicată o marca de identificare în conformitate cu cap. VII.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa accepte loturi de moluste bivalve vii numai dacă acestea au fost conforme cu cerinţele documentare prevăzute la pct. 3-7.3. Ori de câte ori un operator cu activitate în domeniul alimentar transfera un lot de moluste bivalve vii între întreprinderi, un document de înregistrare trebuie să însoţească lotul, până la şi inclusiv la sosirea lotului la un centru de expediere sau la întreprinderea de prelucrare.4. Documentul de înregistrare trebuie să fie întocmit în cel puţin una dintre limbile oficiale ale tarii în care este localizata întreprinderea ce primeşte marfa şi trebuie să conţină cel puţin informaţiile specificate mai jos: a) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de producţie, documentul de înregistrare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:(i) identitatea şi adresa culegatorului de moluste;(îi) data recoltarii;(iii) localizarea zonei de producţie descrisă cat mai detaliat posibil sau printr-un număr de cod;(iv) statusul de sănătate al zonei de producţie;(v) speciile de moluste şi cantitatea; şi(vi) destinaţia lotului; b) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de reimersie, documentul de înregistrare trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la lit. a), precum şi următoarele informaţii:(i) localizarea zonei de reimersie; şi(îi) durata reimersiei; c) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-un centru de purificare, documentul de înregistrare trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la lit. a), precum şi următoarele informaţii:(i) adresa centrului de purificare;(îi) durata purificarii; şi(iii) datele la care lotul a intrat şi a părăsit centrul de purificare.5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care expediază loturi de moluste bivalve vii trebuie să completeze secţiunile relevante ale documentului de înregistrare, astfel încât acestea să poată fi uşor de citit şi sa nu poată fi modificate. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care receptioneaza loturi trebuie să stampileze documentul cu data primirii lotului sau sa înregistreze data primirii într-un alt mod.6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să păstreze o copie a documentului de înregistrare pentru fiecare lot expediat şi receptionat timp de cel puţin 12 luni după expedierea sau primirea acestuia (sau o perioadă mai lungă pe care o poate specifică Autoritatea).Dacă: a) personalul care recolteaza moluste bivalve vii activează, de asemenea, în centrul de expediere, în centrul de purificare, în zona de reimersie sau în întreprinderea de prelucrare ce primeşte molustele bivalve vii; şi b) o singura autoritate sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, supraveghează toate întreprinderile respective, nu sunt necesare documente de înregistrare, dacă acea autoritate sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, o permite. + Capitolul II Cerinţe de igiena pentru producerea şi recoltarea de moluste bivalve viiA. Cerinţe pentru zone de producţie1. Culegatorii pot sa recolteze moluste bivalve vii numai din zone de producţie cu amplasamente şi granite fixe ce sunt clasificate de către autoritatea competentă, iar atunci când se considera corespunzător, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, ca fiind din clasa A, B sau C, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa, pentru consum uman direct, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa A numai dacă acestea întrunesc cerinţele cap. V.3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa B numai după tratament într-un centru de purificare sau după reimersie.4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piaţa, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa C numai după reimersie pentru o perioadă lungă, în conformitate cu lit. C a prezentului capitol.5. După purificare sau după reimersie, molustele bivalve vii provenite din zonele de producţie din clasa B sau C trebuie să îndeplinească toate cerinţele cap. V. Totuşi, molustele bivalve vii provenite din astfel de zone, ce nu au fost supuse purificarii sau reimersiei, pot fi expediate la o întreprindere de procesare, unde acestea trebuie să fie supuse unui tratament pentru a se elimina microorganismele patogene (atunci când se considera corespunzător, după îndepărtarea nisipului, malului sau mucusului în aceeaşi sau în alta întreprindere). Metodele de tratament permise sunt: a) sterilizarea în containere închise ermetic; b) tratamente termice ce implica:(i) imersie în apa fiarta pentru perioada necesară în scopul creşterii temperaturii interne a carnii de moluste la o temperatura minima de 90°C şi menţinerea acesteia pentru o perioadă minima de 90 de secunde;(îi) gatire de la 3 la 5 minute într-un spaţiu închis unde temperatura este între 120°C şi 160°C, iar presiunea este între 2 şi 5 kg/cmp, urmată de decochiliere şi congelare a carnii la o temperatura interna de -20°C;(iii) tratare cu vapori de apa sub presiune, într-un spaţiu închis ce satisface cerinţele referitoare la timpul de tratare termica şi la temperatura interna a carnii de moluste, prevăzute la pct. (i). Trebuie să fie utilizata o metodologie validată. Trebuie să se aplice proceduri bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), pentru a se verifica distribuirea uniforma a caldurii.6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să producă moluste bivalve vii în sau să le recolteze din zone ce nu sunt clasificate de Autoritate sau care sunt improprii din motive de sănătate.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ţină cont de orice informaţii relevante referitoare la compatibilitatea zonelor pentru producţie şi recoltare, incluzând informaţii obţinute prin autocontroale şi de la Autoritate. Aceştia trebuie să utilizeze aceste informaţii, în special informaţii privind condiţiile de mediu şi meteorologice, pentru a stabili tratamentul corespunzător ce trebuie să fie aplicat la loturile recoltate.B. Cerinţe pentru recoltare şi manipulare după recoltareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza moluste bivalve vii sau le manipuleaza imediat după recoltare trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Tehnicile de recoltare şi de manipulare ulterioară nu trebuie să cauzeze o contaminare suplimentară sau o deteriorare excesiva a cochiliilor ori a tesuturilor molustelor bivalve vii sau să aibă drept consecinţa alterări semnificative ce afectează compatibilitatea acestora pentru tratament prin purificare, procesare ori reimersie.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, în special: a) sa protejeze în mod adecvat molustele bivalve vii de zdrobire, de frecare sau de vibratii; b) sa nu expuna molustele bivalve vii la temperaturi extreme; c) sa nu reimerseze moluste bivalve vii în apa ce ar putea sa producă acestora contaminare suplimentară; şi, d) dacă, în fapt, condiţionarea se efectuează în amplasamente naturale, sa utilizeze numai zone pe care Autoritatea le-a clasificat ca fiind din clasa A.2. Mijloacele de transport trebuie să permită o drenare adecvată şi să fie echipate pentru a se asigura cele mai bune condiţii posibile de supravietuire şi o protecţie eficienta împotriva contaminarii.C. Cerinţe pentru reimersia molustelor bivalve viiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care reimerseaza moluste bivalve vii trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa utilizeze pentru reimersia molustelor bivalve vii numai acele zone ce sunt autorizate de Autoritate.Granitele amplasamentelor trebuie să fie clar identificate prin balize, stâlpi sau alte mijloace fixe. Trebuie sa existe o distanta minima între zonele de reimersie şi, de asemenea, între zonele de reimersie şi zonele de producţie, astfel încât să se reducă la minimum riscul răspândirii contaminarii.2. Condiţiile pentru reimersie trebuie să asigure condiţii optime pentru purificare.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar sunt obligaţi: a) sa utilizeze tehnici pentru manipularea molustelor bivalve vii destinate reimersiei, care permit reluarea activităţii de hranire prin filtrare, după imersie în ape naturale; b) sa nu reimerseze moluste bivalve vii la o densitate ce nu permite purificarea; c) sa imerseze moluste bivalve vii în apa de mare în zona de reimersie, pentru o perioadă corespunzătoare fixată în funcţie de temperatura apei, perioada ce trebuie să dureze cel puţin două luni, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza o perioadă mai scurta, pe baza analizei de risc efectuate de operatorii cu activitate în domeniul alimentar; şi d) să asigure o separare suficienta a amplasamentelor în cadrul unei zone de reimersie, pentru a se preveni amestecarea loturilor. Trebuie să fie utilizat sistemul "totul plin, totul gol", astfel încât un nou lot sa nu poată fi introdus înainte sa fi fost livrat în întregime lotul anterior.3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care administrează zonele de reimersie trebuie să păstreze înregistrări permanente ale sursei de moluste bivalve vii, ale perioadelor de reimersie, ale zonelor de reimersie utilizate şi ale destinaţiei ulterioare a lotului după reimersie, pentru inspecţia efectuată de autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. + Capitolul III Cerinţe structurale pentru centre de expediere şi purificare1. Locaţia pe uscat a centrelor nu trebuie să fie supusă inundarii prin modificările normale ale nivelului apei sau scurgerii din zonele inconjuratoare.2. Bazinele şi containerele de depozitare a apei trebuie să întrunească următoarele cerinţe: a) suprafeţele interne trebuie să fie netede, durabile, impermeabile şi uşor de curatat; b) trebuie să fie construite astfel încât să permită o drenare completa a apei; c) orice gura de apa trebuie să fie situata într-o poziţie care să prevină contaminarea acelei surse.3. În plus, în centrele de purificare şi bazinele de purificare trebuie să corespundă volumului şi tipului de produse ce trebuie purificate. + Capitolul IV Cerinţe de igiena pentru centre de purificare şi expediereA. Cerinţe pentru centre de purificareOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care purifica moluste bivalve vii trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Înainte de începerea purificarii, molustele bivalve vii trebuie să fie spalate de mal şi de detritusurile acumulate, utilizând apa curata.2. Funcţionarea sistemului de purificare trebuie să permită molustelor bivalve vii să-şi reia rapid şi să-şi menţină activitatea de hranire prin filtrare, sa elimine contaminarea reziduala, ca molustele sa nu fie recontaminate şi să fie capabile sa rămână vii, în condiţii adecvate după purificare pentru ambalare, depozitare şi transport înainte de a fi puse pe piaţa.3. Cantitatea de moluste bivalve vii ce urmează să fie purificate nu trebuie să depăşească capacitatea centrului de purificare. Molustele bivalve vii trebuie să fie purificate în mod continuu pentru o perioadă suficienta pentru a îndeplini conformitatea cu standardele de sănătate prevăzute la cap. V şi cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.4. Dacă un bazin de purificare conţine mai multe loturi de moluste bivalve vii, acestea trebuie să fie din aceeaşi specie, iar durata tratamentului trebuie să se bazeze pe timpul necesar pentru lotul ce necesita cea mai lungă perioada de purificare.5. Containerele utilizate pentru ţinerea molustelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie să aibă o construcţie ce permite apei de mare curate să se scurgă prin acestea.Adâncimea straturilor de moluste bivalve vii nu trebuie să împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificarii.6. Nici un crustaceu, peste sau alte specii marine nu pot să fie ţinute într-un bazin de purificare în care sunt supuse purificarii moluste bivalve vii.7. Fiecare pachet ce conţine moluste bivalve vii purificate, livrat la un centru de expediere, trebuie să fie prevăzut cu o eticheta certificând faptul ca toate molustele au fost purificate.B. Cerinţe pentru centre de expediereOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care activează în centre de expediere trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Manipularea molustelor bivalve vii, în special condiţionarea, calibrarea, ambalarea şi impachetarea, nu trebuie să provoace contaminarea produsului sau sa afecteze viabilitatea molustelor.2. Înainte de expediere, cochiliile molustelor bivalve vii trebuie să fie spalate bine cu apa curata.3. Molustele bivalve vii trebuie să provină: a) dintr-o zona de producţie din clasa A; b) dintr-o zona de reimersie; c) dintr-un centru de purificare; sau d) dintr-un alt centru de expediere.4. De asemenea, cerinţele prevăzute la pct. 1 şi 2 se aplică centrelor de expediere situate la bordul vaselor. Molustele manipulate în astfel de centre trebuie să provină dintr-o zona de producţie din clasa A sau dintr-o zona de reimersie. + Capitolul V Standarde de sănătate pentru moluste bivalve viiÎn plus faţă de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu activitate în sectorul alimentar trebuie să se asigure ca molustele bivalve vii puse pe piaţa pentru consum uman întrunesc standardele prevăzute de prezentul capitol.1. Acestea trebuie să aibă caracteristici organoleptice asociate cu prospetimea şi viabilitatea, incluzând cochilii fără murdarie, un răspuns adecvat la percutie şi cantităţi normale de lichid intravalvular.2. Acestea nu trebuie să conţină biotoxine marine în cantităţi totale (măsurate în întregul corp sau în orice parte comestibila separat) ce depăşesc următoarele limite: a) pentru toxina paralitica a crustaceelor "Paralytic Shellfish Poison" (PSP), 800 micrograme per kg; b) pentru toxina amnezica a crustaceelor "Amnesic Shellfish Poison" (ASP), 20 miligrame de acid domoic per kg; c) pentru acidul okadaic, dinophysitoxine şi pectenotoxine împreună, 160 micrograme de echivalenti ai acidului okadaic per kg; d) pentru vesotoxine, 1 miligram de echivalent vesotoxine per kg; şi e) pentru azasparacizi, 160 micrograme echivalenti azaspiracid per kg. + Capitolul VI Ambalarea şi impachetarea molustelor bivalve vii1. Stridiile trebuie să fie ambalate sau impachetate cu cochilia concava în jos.2. Pachetele de moluste bivalve vii dimensionate individual pentru consumator trebuie să fie închise şi rămân închise după părăsirea centrului de expediere până când sunt prezentate pentru vânzare către consumatorul final. + Capitolul VII Marcare de identificare şi etichetare1. Eticheta, incluzând marca de identificare, trebuie să fie rezistenta la apa.2. În plus faţă de cerinţele generale pentru mărcile de identificare conţinute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, trebuie să fie prezente pe eticheta următoarele informaţii: a) specia de moluste bivalve (nume comun şi nume ştiinţific); b) data impachetarii, ce cuprinde cel puţin ziua şi luna.Prin derogare de laHotărârea Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, data valabilităţii minime poate să fie înlocuită de menţiunea "aceste animale trebuie să fie vii când sunt vândute".3. Detailistul trebuie să păstreze eticheta ataşată pe pachetul de moluste bivalve vii ce nu sunt ambalate individual pentru consumator, pentru cel puţin 60 de zile după divizarea conţinutului. + Capitolul VIII Alte cerinţe1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează şi transporta moluste bivalve vii trebuie să se asigure ca acestea sunt ţinute la o temperatura care să nu aibă efecte adverse asupra siguranţei sau viabilitatii acestora.2. Molustele bivalve vii nu trebuie să fie reimersate în sau pulverizate cu apa după ce acestea au fost impachetate pentru vânzare cu amănuntul şi au părăsit centrul de expediere. + Capitolul IX Cerinţe specifice pentru pectinide recoltate în afară zonelor de producţie clasificateOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza pectinide în afară zonelor de producţie clasificate sau care manipuleaza astfel de pectinide trebuie să respecte următoarele cerinţe:1. Nu pot fi puse pe piaţa pectinide, cu excepţia cazului în care acestea sunt recoltate şi manipulate în conformitate cu cap. II lit. B şi îndeplinesc standardele prevăzute la cap. V, fapt ce poate fi dovedit printr-un sistem de autocontroale.În plus, atunci când datele furnizate de programele de monitorizare oficială permit autorităţii competente sa clasifice fonduri piscicole şi atunci când se considera corespunzător, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, se aplică prevederile cap. II lit. A, prin analogie, pectinidelor.2. Nu pot fi puse pe piaţa pentru consum uman pectinide decât printr-o piaţa de licitaţie a peştelui, un centru de expediere sau o întreprindere de procesare.Atunci când manipuleaza pectinide, operatorii cu activitate în domeniul alimentar care exploatează astfel de întreprinderi trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, iar centrele de expediere trebuie să fie conforme cu cerinţele cap. III şi IV.3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care manipuleaza pectinide trebuie să se conformeze: a) cu cerinţele documentare ale cap. I pct. 3-7, atunci când este aplicabil. În acest caz, documentul de înregistrare trebuie să indice clar localizarea zonei unde au fost recoltate pectinidele; sau b) cu cerinţele cap. VII referitoare la marcarea de identificare şi etichetare, cu privire la pectinide impachetate şi pectinide ambalate, dacă ambalarea asigura o protecţie echivalenta cu cea a impachetarii. + Secţiunea a VIII-a Produse din pescuit1. Aceasta secţiune nu se aplică pentru moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine, atunci când sunt puse pe piaţa vii. Cu excepţia cap. I şi II, aceasta se aplică la astfel de animale când nu sunt puse pe piaţa vii, caz în care trebuie să fi fost obţinute în conformitate cu secţiunea a VII-a.2. Prevederile cap. III lit. A, C şi D, cap. IV şi V se aplică comerţului cu amănuntul.3. Cerinţele acestei secţiuni le completează pe cele prevăzute deHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE: a) în cazul întreprinderilor, incluzând vasele ce sunt angajate în producţia primara şi operaţiuni asociate, acestea completează cerinţele anexei nr. 2 la hotărârea prevăzută la pct. 3; b) în cazul altor întreprinderi, incluzând vasele, acestea completează cerinţele anexei nr. 3 la hotărârea prevăzută la pct. 3;4. În privinta produselor din pescuit: a) producţia primara cuprinde creşterea, pescuitul şi colectarea produselor din pescuit vii în vederea punerii acestora pe piaţa; şi b) operaţiunile asociate cuprind oricare dintre următoarele operaţiuni, dacă acestea sunt efectuate la bordul vaselor de pescuit: taierea, sangerarea, decapitarea, eviscerarea, îndepărtarea aripioarelor, refrigerarea şi ambalarea. De asemenea, acestea includ:(i) transportul şi depozitarea produselor din pescuit ale căror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, în cadrul fermelor piscicole pe uscat; şi(îi) transportul produselor din pescuit ale căror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, de la locul de obţinere la prima întreprindere de destinaţie. + Capitolul I Cerinţe pentru vaseOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca: a) vasele utilizate pentru a recolta produse din pescuit din mediul natural sau pentru a le manipula ori procesa după recoltare sunt conforme cu cerinţele structurale şi de echipamente prevăzute în partea I; şi b) operaţiunile efectuate la bordul vaselor de pescuit se desfăşoară în conformitate cu regulile prevăzute în partea a II-a.I. Cerinţe structurale şi de echipamenteA. Cerinţe pentru toate vasele1. Vasele trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât sa nu se producă contaminarea produselor cu apa de santina, apa menajera, fum, combustibil, ulei, grasime sau alte substanţe nedorite.2. Suprafeţele cu care vin în contact produsele din pescuit trebuie să fie dintr-un material adecvat, rezistent la coroziune, neted şi uşor de curatat, durabile şi netoxice.3. Echipamentele şi materialul utilizat pentru prelucrarea produselor din pescuit trebuie să fie confectionate din material rezistent la coroziune, uşor de curatat şi de dezinfectat.4. Când se realizează alimentarea cu apa a vaselor utilizate pentru produsele din pescuit, acest lucru trebuie să se facă astfel încât să se evite contaminarea sursei de apa.B. Cerinţe pentru vase proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore1. Vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore trebuie să fie echipate cu compartimente de cala, bazine sau containere pentru depozitarea produselor din pescuit la temperaturile prevăzute la cap. VII.2. Compartimentele de cala trebuie să fie separate de compartimentele motoarelor şi de cabinele echipajului prin despartituri ce sunt suficiente pentru a se preveni orice contaminare a produselor din pescuit depozitate. Compartimentele de cala şi containerele utilizate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să asigure conservarea acestora în condiţii satisfăcătoare de igiena şi, atunci când este necesar, să asigure ca apa rezultată prin topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.3. În vasele echipate pentru racirea produselor din pescuit în apa de mare curata şi racita, bazinele trebuie să aibă încorporate dispozitive pentru realizarea unei temperaturi uniforme în tot bazinul. Astfel de dispozitive trebuie să realizeze o rata de răcire ce asigura ca amestecul de peste şi apa de mare curata nu depăşeşte 3°C la 6 ore după încărcare, nu depăşeşte 0°C după 16 ore şi permite monitorizarea, iar atunci când e necesar, înregistrarea temperaturii.C. Cerinţe pentru vasele-congelatorVasele-congelator trebuie:1. să aibă echipamente de congelare cu capacitate suficienta pentru scăderea rapida a temperaturii, astfel încât să se realizeze o temperatura în mijloc nu mai mare de -18°C;2. să aibă echipamente de refrigerare cu o capacitate suficienta pentru a menţine produsele din pescuit în calele de depozitare la o temperatura nu mai mare de -18°C. Calele de depozitare trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de înregistrare a temperaturii, amplasat într-un loc de unde aceasta poate fi uşor citită. Senzorul de temperatura al aparatului de înregistrare trebuie să fie situat într-o zona unde temperatura din cala este cea mai ridicată; şi3. sa întrunească cerinţele pentru vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore, prevăzute la lit. B pct. 2.D. Cerinţe pentru vasele-fabrica1. Vasele-fabrica trebuie să aibă cel puţin: a) o zona de recepţie pentru preluarea la bord a produselor din pescuit, proiectata pentru a permite ca fiecare captura succesiva sa poate fi separată. Aceasta zona trebuie să fie uşor de curatat şi proiectata astfel încât să se protejeze produsele de soare sau de alte elemente şi de orice sursa de contaminare; b) un sistem igienic pentru transportul produselor din pescuit din zona de recepţie în zona de lucru; c) spaţii de lucru suficient de mari pentru prepararea şi procesarea igienica a produselor din pescuit, uşor de curatat şi dezinfectat, proiectate şi aranjate astfel încât sa prevină orice fel de contaminare a produselor; d) spaţii de depozitare pentru produsele finite, suficient de mari şi proiectate astfel încât să fie uşor de curatat. Dacă la bord funcţionează o întreprindere de prelucrare a deşeurilor, trebuie să fie proiectata o cala separată pentru depozitarea unor astfel de deşeuri; e) un loc pentru depozitarea materialelor de ambalare, separat de spaţiile de preparare şi procesare a produselor; f) echipamente speciale pentru evacuarea deşeurilor sau a produselor din pescuit improprii pentru consum uman, direct în mare sau, atunci când circumstanţele impun, într-un rezervor etans destinat acestui scop. Dacă deşeurile sunt depozitate şi procesate la bord în vederea tratarii, trebuie să fie alocate zone separate pentru acest scop; g) o sursa de apa situata într-o poziţie care să permită evitarea contaminarii sursei de apa; şi h) echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de personalul care manipuleaza produse din pescuit neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât să se prevină răspândirea contaminarii.2. Totuşi, vasele-fabrica la bordul cărora sunt gatite, racite şi ambalate moluste şi crustacee nu trebuie să îndeplinească cerinţele pct. 1 dacă la bordul unor astfel de vase nu are loc nici o alta forma de manipulare sau procesare.3. Vasele-fabrica ce congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce întrunesc cerinţele pentru vasele-congelator prevăzute la lit. C pct. 1 şi 2.II. Cerinţe de igiena1. Când sunt utilizate, părţile din vase sau containerele rezervate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie să fie menţinute curate şi în stare buna de întreţinere. Acestea nu trebuie, în special, să fie contaminate cu combustibil sau cu apa de santina.2. Cat mai curând posibil după ce acestea sunt preluate la bord, produsele din pescuit trebuie să fie protejate de contaminare şi de efectele soarelui sau de orice alta sursa de căldură. Când acestea sunt spalate, apa utilizata trebuie să fie apa potabilă sau, atunci când este cazul, apa curata.3. Produsele din pescuit trebuie să fie manipulate şi depozitate astfel încât să se prevină strivirea acestora. Cei care efectuează manipularea pot folosi instrumente ascutite pentru a manipula pestii mari sau pestii care i-ar putea rani, cu condiţia sa nu se producă nici o deteriorare a carnii produselor.4. Produsele din pescuit, altele decât cele păstrate vii, trebuie să fie supuse racirii cat mai curând posibil după încărcare. Totuşi, atunci când racirea nu este posibila, produsele din pescuit trebuie să fie debarcate cat mai curând posibil.5. Gheaţa utilizata pentru racirea produselor din pescuit trebuie să fie obţinută din apa potabilă sau apa curata.6. Atunci când pestii sunt decapitati şi/sau eviscerati la bord, astfel de operaţiuni trebuie să fie efectuate în mod igienic, cat mai curând posibil după capturare, iar produsele trebuie să fie spalate imediat şi bine cu apa potabilă sau cu apa curata. În acest caz, viscerele şi părţile ce pot constitui un pericol pentru sănătatea publică trebuie să fie indepartate cat mai curând posibil şi ţinute separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul şi icrele destinate pentru consumul uman trebuie să fie conservate sub gheaţa, la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii sau trebuie să fie congelate.7. Atunci când este practicată congelarea în saramura a peştelui întreg destinat pentru obţinerea de conserve, trebuie să se realizeze în produs o temperatura nu mai mare de -9°C. Saramura nu trebuie să fie o sursa de contaminare pentru peste. + Capitolul II Cerinţe în timpul şi după debarcare1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru descărcarea şi debarcarea produselor de pescuit trebuie: a) să se asigure ca echipamentele de descărcare şi de debarcare ce vin în contact cu produsele din pescuit sunt confectionate dintr-un material uşor de curatat şi de dezinfectat şi menţinut în buna stare de întreţinere şi curăţenie; şi b) sa evite contaminarea produselor din pescuit în timpul descărcării şi debarcarii, în special prin:(i) efectuarea rapida a operaţiunilor de debarcare şi descărcare;(îi) plasarea fără întârziere a produselor din pescuit într-un mediu protejat, la temperatura specificată la cap. VII; şi(iii) neutilizarea echipamentelor şi a practicilor ce provoacă pagube inutile părţilor comestibile ale produselor din pescuit.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru pieţele de licitaţie şi de vânzare angro sau părţi ale acestora trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe, atunci când produsele din pescuit sunt expuse pentru vânzare: a) (i) trebuie să existe facilităţi ce se pot incuia, pentru depozitarea la frig a produselor din pescuit reţinute şi facilităţi separate ce se pot închide, pentru depozitarea produselor de pescuit declarate improprii pentru consum uman;(îi) dacă autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, solicita, trebuie să existe facilităţi adecvat echipate care se pot incuia sau, atunci când este necesar, o încăpere pentru utilizare exclusiva de către autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti; b) în timpul expunerii sau depozitarii produselor din pescuit:(i) clădirile nu trebuie să fie utilizate pentru alte scopuri;(îi) vehiculele ce emit fum de esapament de natura sa deterioreze calitatea produselor de pescuit nu trebuie să aibă acces la aceste clădiri;(iii) persoanele care au acces la aceste clădiri nu trebuie să introducă alte animale; şi(iv) clădirile trebuie să fie bine iluminate pentru a facilita controale oficiale.3. Când nu a fost posibila racirea la bordul vasului, produsele din pescuit proaspete, altele decât cele păstrate vii, trebuie să se supună racirii cat mai repede posibil după debarcare şi să fie depozitate la o temperatura apropiată de cea a topirii ghetii.4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să coopereze cu autorităţile competente, astfel încât să le permită acestora să efectueze controale oficiale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE, în special în ceea ce priveşte orice proceduri de notificare a debarcarii produselor din pescuit pe care autoritatea competentă a statului sub pavilionul căruia navighează vasul sau cele pe care autoritatea competentă a statului de debarcare a produselor din pescuit le poate considera necesare. + Capitolul III Cerinţe pentru întreprinderi, inclusiv vase, ce manipuleaza produse din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, atunci când este relevant, să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe în întreprinderile ce manipuleaza produse din pescuit:A. Cerinţe pentru produse proaspete din pescuit1. Atunci când produsele racite şi neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau procesate imediat după ce au ajuns într-o întreprindere de pe uscat, acestea trebuie să fie depozitate sub gheaţa în dispozitive corespunzătoare. Înlocuirea ghetii trebuie să fie efectuată ori de câte ori este necesar.Produsele proaspete din pescuit ambalate trebuie să fie racite la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.2. Operaţiunile precum decapitarea sau eviscerarea trebuie să fie efectuate în mod igienic.Atunci când din punct de vedere tehnic şi comercial eviscerarea este posibila, aceasta trebuie să fie efectuată cat mai repede posibil după ce produsele au fost capturate sau debarcate. Produsele trebuie să fie spalate bine cu apa potabilă sau, la bordul vaselor, cu apa curata imediat după aceste operaţiuni.3. Operaţiunile precum filetarea şi transarea trebuie să fie efectuate astfel încât să se evite contaminarea ori deteriorarea fileurilor sau a feliilor. Fileurile şi feliile nu trebuie să rămână pe mesele de lucru mai mult decât este necesar pentru prepararea acestora.Fileurile şi feliile trebuie să fie ambalate şi, atunci când este necesar, impachetate şi trebuie să fie racite cat mai repede posibil după prepararea acestora.4. Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor proaspete din pescuit preparate, neambalate, depozitate sub gheaţa trebuie să asigure ca apa rezultată din topirea ghetii nu rămâne în contact cu produsele.5. Produsele din pescuit proaspete, întregi şi eviscerate pot fi transportate şi depozitate în apa racita la bordul vaselor. De asemenea, acestea pot continua să fie transportate în apa racita după debarcare şi pot fi transportate de la întreprinderi de acvacultura până la sosirea acestora la prima întreprindere de pe uscat ce efectuează orice activitate, alta decât transportul sau sortarea.B. Cerinţe pentru produse congelateÎntreprinderile de pe uscat care congeleaza produse din pescuit trebuie să aibă echipamente ce satisfac cerinţele prevăzute pentru vase-congelator la secţiunea a VIII-a, cap. I, partea I lit. C pct. 1 şi 2.C. Cerinţe pentru produse din pescuit separate mecanicOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse din pescuit separate mecanic trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. materiile prime utilizate trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: a) pot fi utilizaţi numai peşti întregi şi oase rezultate după filetare, pentru a obţine produse din pescuit separate mecanic; b) toate materiile prime trebuie să fie lipsite de intestine;2. procesul de fabricare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: a) separarea mecanică trebuie să aibă loc fără o întârziere nejustificată după filetare; b) dacă sunt utilizaţi peşti întregi, aceştia trebuie să fie în prealabil eviscerati şi spalati; c) după producere, produsele din pescuit separate mecanic trebuie să fie congelate cat mai repede posibil ori încorporate într-un produs destinat congelarii sau unui tratament de stabilizare.D. Cerinţe referitoare la paraziti1. Următoarele produse din pescuit trebuie să fie congelate la o temperatura nu mai mare de -20°C în toate părţile produsului pentru cel puţin 24 de ore. Acest tratament trebuie să fie aplicat pentru produsul crud sau pentru produsul finit: a) produse din pescuit ce urmează să fie consumate crude sau aproape crude; b) produse din pescuit provenite de la următoarele specii, dacă acestea urmează să fie supuse unui proces de afumare la rece în care temperatura interna a produselor din pescuit nu este mai mare de 60°C:- hering;- macrou;- sprot;- somon (salbatic) de Atlantic şi de Pacific; c) produse din pescuit marinate şi/sau sarate, dacă procesul este insuficient pentru a distruge larvele de nematode.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie să efectueze tratamentul prevăzut la pct. 1, dacă: a) sunt disponibile date epidemiologice ce indica faptul ca fondul piscicol de origine nu prezintă un risc pentru sănătate, cu referire la prezenta de paraziti; şi b) autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta.3. Produsele din pescuit prevăzute la pct. 1 trebuie, atunci când sunt puse pe piaţa, să fie însoţite de un document de la producător ce indica tipul de proces la care acestea au fost supuse, cu excepţia cazului în care sunt furnizate către consumatorul final. + Capitolul IV Cerinţe pentru produse din pescuit prelucrateOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care gatesc crustacee şi moluste trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe: a) racirea rapida trebuie să urmeze gatirii. Apa utilizata în acest scop trebuie să fie apa potabilă sau, la bordul vaselor, apa curata. Dacă nu este utilizata nici o alta metoda de conservare, racirea trebuie să continue până când este atinsa temperatura apropiată de cea de topire a ghetii; b) decochilierea trebuie să fie efectuată în condiţii igienice, evitandu-se contaminarea produsului. Atunci când asemenea operaţiuni sunt efectuate manual, muncitorii trebuie să acorde o atenţie deosebită spalarii mainilor; c) după decochiliere, produsele gatite trebuie să fie congelate imediat sau racite cat mai curând posibil la temperatura prevăzută la cap. VII. + Capitolul V Standarde de sănătate pentru produse din pescuitÎn plus faţă de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, în funcţie de natura produsului sau a speciei, produsele din pescuit puse pe piaţa pentru consum uman îndeplinesc standardele prevăzute în prezentul capitol.A. Proprietăţi organoleptice ale produselor din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să efectueze o examinare organoleptica a produselor din pescuit. Aceasta examinare trebuie să asigure ca, în special, produsele din pescuit sunt conforme cu oricare dintre criteriile de prospetime.B. HistaminaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure că nu sunt depăşite limitele cu privire la histamina.C. Azot uşor hidrolizabilProdusele din pescuit neprocesate nu trebuie să fie puse pe piaţa dacă unele teste chimice releva faptul ca au fost depăşite limitele referitoare la TVB-N (azot bazic uşor hidrolizabil) sau TMA-N (azot trimetilamina).D. ParazitiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca produsele din pescuit au fost supuse unei examinari vizuale în scopul detectarii parazitilor vizibili înainte de a fi puse pe piaţa. Aceştia nu trebuie să pună pe piaţa produse din pescuit pentru consum uman ce sunt în mod evident contaminate cu paraziti.E. Toxine dăunătoare sănătăţii umane1. Nu trebuie să fie puse pe piaţa produse din pescuit provenite de la peşti toxici din următoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae şi Canthigasteridae.2. Nu trebuie să fie puse pe piaţa produse din pescuit ce conţin biotoxine precum ciguatoxina sau toxine paralizante musculare. Totuşi, produsele din pescuit provenite de la moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine pot fi puse pe piaţa dacă acestea au fost produse în conformitate cu secţiunea a VII-a şi sunt conforme cu standardele prevăzute la cap. V pct. 2 al secţiunii respective. + Capitolul VI Ambalarea şi impachetarea produselor din pescuit1. Recipientele în care sunt păstrate sub gheaţa produsele din pescuit proaspete trebuie să fie rezistente la apa şi să asigure ca apa rezultată din gheaţa topita nu rămâne în contact cu produsele.2. Blocurile congelate şi preparate la bordul vaselor trebuie să fie ambalate adecvat înainte de debarcare.3. Când produsele din pescuit sunt ambalate la bordul vaselor de pescuit, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materialul de ambalat: a) nu este o sursa de contaminare; b) este depozitat astfel încât acesta sa nu fie expus unui risc de contaminare; c) destinat reutilizarii este uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat. + Capitolul VII Depozitarea produselor din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care depozitează produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit neprelucrate decongelate şi produsele gatite şi refrigerate provenite de la crustacee şi moluste trebuie să fie menţinute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii.2. Produsele din pescuit congelate trebuie să fie păstrate la o temperatura nu mai mare de -18°C în toate părţile produsului. Totuşi, peştele întreg congelat în saramura şi destinat fabricării de alimente conservate poate să fie păstrat la o temperatura nu mai mare de -9°C.3. Produsele din pescuit păstrate vii trebuie să fie ţinute la o temperatura şi într-o maniera ce nu afectează nefavorabil siguranţa alimentelor şi viabilitatea acestora. + Capitolul VIII Transportul produselor din pescuitOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta produse din pescuit trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. În timpul transportului, produsele din pescuit trebuie să fie menţinute la temperatura solicitată. În special: a) produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit decongelate neprocesate şi produsele din crustacee şi moluste gatite şi racite trebuie să fie menţinute la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii; b) produsele din pescuit congelate, cu excepţia peştelui congelat în saramura destinat fabricării de alimente conservate, trebuie să fie menţinute în timpul transportului la o temperatura constanta nu mai mare de -18°C în toate părţile produsului, permitandu-se posibilitatea unor scurte fluctuatii ascendente care să nu depăşească 3°C.2. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu prevederile pct. 1 lit. b), atunci când produsele din pescuit congelate sunt transportate de la un depozit frigorific la o întreprindere autorizata, pentru a fi decongelate la sosire în scopul preparării şi/sau procesarii, dacă distanta parcursă este scurta şi autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta.3. Dacă produsele din pescuit sunt ţinute sub gheaţa, apa rezultată din gheaţa topita nu trebuie să rămână în contact cu acestea.4. Produsele din pescuit ce urmează a fi puse pe piaţa vii trebuie să fie transportate în asa fel încât sa nu fie afectate siguranţa alimentelor şi viabilitatea acestora. + Secţiunea a IX-a Lapte crud şi produse lactate + Capitolul I Lapte crud - producţie primaraOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele prevăzute în prezentul capitol.I. Cerinţe de sănătate pentru producerea de lapte crud1. Laptele crud trebuie să provină de la animale: a) care nu prezintă nici un simptom al vreunei boli infectioase transmisibile la om prin lapte; b) care sunt într-o stare buna de sănătate, nu prezintă nici un semn al vreunei boli ce ar putea duce la contaminarea laptelui şi, în special, nu suferă de nici o infectie a aparatului genital cu secretii, enterita cu diaree şi febra sau de o inflamatie vizibila a ugerului; c) care nu prezintă rani ale ugerului, ce ar putea afecta laptele; d) cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate şi care nu au fost supuse unui tratament ilegal, în sensulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE; şi e) la care, atunci când li s-au administrat produse sau substanţe autorizate, a fost respectata perioada de asteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanţe.2. a) În special, în ceea ce priveşte bruceloza, laptele crud trebuie să provină de la:(i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv liber sau oficial liber de bruceloza, în înţelesulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor, ce afectează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpuneDirectiva nr. 64/432/CEE;(îi) oi sau capre ce aparţin unei exploataţii oficial libere sau libere de bruceloza, în înţelesulOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66/2002pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Comunităţii Europene cu ovine şi caprine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002, ce transpuneDirectiva nr. 91/68/CEE; sau(iii) femele din alte specii, sensibile la bruceloza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate; b) în ceea ce priveşte tuberculoza, laptele crud trebuie să provină de la:(i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv oficial liber de tuberculoza, în înţelesul normei sanitare veterinare prevăzute la pct. 2 lit. a) (i); sau(îi) femele din alte specii, sensibile la tuberculoza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate; c) în cazul în care caprele sunt ţinute împreună cu vacile, aceste capre trebuie să fie inspectate şi testate pentru tuberculoza.3. Totuşi, laptele crud provenit de la animale ce nu îndeplinesc cerinţele pct. 2 poate fi utilizat cu autorizarea autorităţii competente: a) în cazul vacilor sau al bivolitelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici simptome ale acestor boli, după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; b) în cazul oilor sau al caprelor care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru bruceloza sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici un simptom al bolii respective, fie:(i) pentru fabricarea branzeturilor cu o perioadă de maturare de cel puţin două luni; sau(îi) după ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; şi c) în cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici unul dintre simptomele acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a fost detectata bruceloza sau tuberculoza după controalele prevăzute la pct. 2 lit. a) (iii) sau lit. b) (îi), dacă acesta a fost tratat pentru a se garanta siguranţa acestuia.4. Laptele crud provenit de la orice animal ce nu îndeplineşte cerinţele pct. 1-3 şi, în special, orice animal care prezintă individual o reactie pozitiva la testele profilactice pentru tuberculoza sau pentru bruceloza, precum cele prevăzute deOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002, ce transpuneDirectiva nr. 64/432/CEE, şi deOrdinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 66/2002, ce transpuneDirectiva nr. 91/68/CEE, nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman.5. Izolarea animalelor care sunt infectate sau suspectate a fi infectate cu oricare dintre bolile prevăzute la pct. 1 sau 2 trebuie să fie eficienta pentru a se evita orice efect nefavorabil asupra laptelui celorlalte animale.II. Igiena în exploataţii de producere a lapteluiA. Cerinţe pentru spaţii şi echipamente1. Echipamentele pentru muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau racit laptele trebuie să fie situate şi construite astfel încât să se limiteze riscul de contaminare a laptelui.2. Spaţiile pentru depozitarea laptelui trebuie să fie protejate împotriva dăunătorilor, să aibă o separare adecvată de orice spaţii în care sunt ţinute animale şi, atunci când este necesar, sa întrunească cerinţele prevăzute la lit. B şi să aibă echipament de refrigerare adecvat.3. Suprafeţele echipamentelor destinate să între în contact cu laptele (ustensile, containere, tancuri etc., destinate mulsului, colectării sau transportului) trebuie să fie uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat şi să fie menţinute în stare buna de întreţinere. Aceasta implica utilizarea de materiale netede, lavabile şi netoxice.4. După utilizare, astfel de suprafeţe trebuie să fie curatate şi, atunci când este necesar, dezinfectate. După fiecare transport sau după fiecare serie de transporturi pentru care exista o perioadă foarte mica între descărcare şi următoarea încărcare, dar în toate cazurile, cel puţin o dată pe zi, containerele şi tancurile utilizate pentru transportul laptelui crud trebuie să fie curatate şi dezinfectate într-o maniera corespunzătoare, înainte de reutilizare.B. Igiena în timpul mulsului, colectării şi transportului1. Mulsul trebuie să fie efectuat în mod igienic, asigurându-se în special ca: a) înainte de începerea mulsului, mameloanele, ugerul şi părţile adiacente sunt curate; b) laptele provenit de la fiecare animal este controlat de către mulgator pentru anomalii organoleptice sau fizico-chimice ori printr-o metoda ce permite obţinerea de rezultate similare, iar laptele ce prezintă astfel de anomalii nu este utilizat pentru consum uman; c) laptele provenit de la animale care prezintă semne clinice ale unei afecţiuni a ugerului nu este utilizat pentru consum uman, altfel decât în conformitate cu instrucţiunile unui medic veterinar; d) animalele care sunt supuse unui tratament medical pasibil sa transfere reziduuri în lapte sunt identificate şi ca acel lapte obţinut de la astfel de animale înainte de terminarea perioadei de asteptare prescrise nu este utilizat pentru consum uman; şi e) spray-urile pentru mameloane sau dispozitivele pentru imersia mamelonului sunt utilizate numai dacă acestea au fost autorizate de Autoritate şi într-o maniera ce nu produce niveluri inacceptabile de reziduuri în lapte.2. Imediat după muls laptele trebuie să fie ţinut într-un loc curat, proiectat şi echipat pentru a se evita contaminarea. Acesta trebuie să fie racit imediat la o temperatura nu mai mare de 8°C în cazul colectării zilnice sau nu mai mare de 6°C, dacă laptele nu este colectat zilnic.3. În timpul transportului trebuie să fie menţinut lantul de frig, iar temperatura laptelui la sosirea în întreprinderea de destinaţie nu trebuie să depăşească 10°C.4. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar să se conformeze cu cerinţele de temperatura prevăzute la pct. 2 şi 3 dacă laptele întruneşte criteriile prevăzute de partea a III-a şi fie: a) laptele este prelucrat în decurs de doua ore de la mulgere; fie b) este necesară o temperatura mai ridicată din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate, iar autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a muncipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta.C. Igiena personalului1. Persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipularea laptelui crud trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată şi curata.2. Persoanele care efectuează mulsul trebuie să menţină un grad crescut de curăţenie personală. Trebuie să fie disponibile facilităţi adecvate lângă locul de muls, pentru a permite persoanelor care efectuează mulsul sau manipularea laptelui crud să-şi spele mâinile şi bratele.III. Criterii pentru laptele crud1. Următoarele criterii pentru laptele crud se aplică până la stabilirea standardelor în contextul unei legislaţii specifice privind calitatea laptelui şi a produselor lactate.2. Trebuie să fie controlat, pentru conformitatea cu prevederile pct. 3 şi 4, un număr reprezentativ de probe de lapte crud, colectate din exploatatiile de producere a laptelui, recoltate randomizat.Controalele pot fi efectuate de către sau în numele: a) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care produc laptele; b) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care colectează sau proceseaza laptele; c) unui grup de operatori cu activitate în domeniul alimentar; sau d) în contextul unui program de control la nivel naţional sau regional.3. a) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca laptele crud întruneşte următoarele criterii:(i) pentru lapte crud provenit de la vaci:Numărul total de germeni (N.T.G.) la 30°C (per ml) ≤ 100.000*)Numărul celulelor somatice (per ml) ≤ 400.000**)(îi) pentru lapte crud provenit de la alte specii: N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 1.500.000*) b) Totuşi, dacă laptele crud provenit de la alte specii decât vacile este destinat pentru fabricarea de produse obţinute din lapte crud printr-un proces ce nu implica nici un fel de tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca laptele crud utilizat întruneşte următoarele criterii:N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 500.000*)--------- Notă *) Media geometrica determinata pe o perioadă de doua luni, cu cel puţin două probe pe luna. Notă **) Media geometrica determinata pe o perioadă de 3 luni, cu cel puţin o proba pe luna, cu excepţia cazului în care Autoritatea specifică o alta metodologie pentru a se tine cont de variatii sezoniere ale nivelurilor de producţie.4. Fără a se aduce atingereOrdinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 357/2001, ce transpuneDirectiva nr. 96/23/CE, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura că nu este pus pe piaţa lapte crud dacă, fie: a) acesta conţine reziduuri de antibiotice într-o cantitate ce depăşeşte nivelurile autorizate în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animala şi nonanimala şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi nr. 143 bis din 17 februarie 2005, pentru oricare dintre substantele la care se referă anexele nr. 1 şi 3 la aceasta norma; fie b) cantitatea totală combinata de reziduuri de substanţe antibiotice depăşeşte orice valoare maxima permisă.5. Când laptele crud nu este în conformitate cu prevederile pct. 3 sau 4, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia măsuri pentru a corecta situaţia. + Capitolul II Cerinţe referitoare la produsele lactateI. Cerinţe de temperatura1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca, după recepţia la o întreprindere de procesare, laptele este racit rapid la o temperatura nu mai mare de 6°C şi ţinut la aceasta temperatura până la procesare.2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot păstra laptele la o temperatura mai ridicată, dacă: a) procesarea începe imediat după muls sau în decurs de patru ore de la recepţia la întreprinderea de procesare; sau b) Autoritatea autorizeaza o temperatura mai ridicată din motive tehnologice referitoare la fabricarea anumitor produse lactate.II. Cerinţe pentru tratamentul termic1. Când laptele crud sau produsele lactate sunt supuse unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca acesta satisface cerinţele din cap. XI din anexa nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE.2. Când se considera ca laptele crud trebuie să se supună unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie: a) să aibă în vedere procedurile elaborate în conformitate cu principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), conformHotărârii Guvernului nr. 955/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE; şi b) să se conformeze oricăror cerinţe pe care Autoritatea le poate impune în aceasta privinta, atunci când autorizeaza întreprinderi sau când efectuează controale, în conformitate cuHotărârea Guvernului nr. 955/2005, ce transpuneRegulamentul nr. 854/2004/CE.III. Criterii pentru laptele crud de vacă1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse lactate trebuie să initieze proceduri pentru a se asigura ca, imediat înaintea procesarii: a) laptele crud de vacă utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 300.000 per ml; şi, b) laptele de vacă procesat utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 100.000 per ml.2. Când laptele nu întruneşte criteriile prevăzute la pct. 1, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia măsuri pentru a corecta situaţia. + Capitolul III Ambalare şi impachetareSigilarea ambalajelor destinate consumatorului trebuie să fie efectuată imediat după umplere, prin intermediul dispozitivelor de sigilare ce previn contaminarea, la întreprinderea în care are loc ultimul tratament termic al produselor lactate lichide. Sistemul de sigilare trebuie să fie confectionat de asa maniera încât, după deschidere, dovada deschiderii să fie evidenta şi uşor de verificat. + Capitolul IV Etichetare1. În plus faţă de cerinţeleHotărârii Guvernului nr. 106/2002privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, etichetarea trebuie să prezinte în mod clar: a) în cazul laptelui crud destinat consumului uman direct, cuvintele "lapte crud"; b) în cazul produselor obţinute din lapte crud, printr-un proces de fabricaţie ce nu include nici un tratament termic, fizic sau chimic, cuvintele "produs cu lapte crud".2. Cerinţele pct. 1 se aplică produselor destinate pentru comerţul cu amănuntul. Termenul "etichetare" include orice ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau emblema ce însoţeşte sau se referă la astfel de produse. + Capitolul V Marca de identificarePrin derogare de la cerinţele secţiunii I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice:1. în loc de indicarea numărului de autorizare al întreprinderii, marca de identificare poate să indice locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este înscris numărul de autorizare al întreprinderii;2. în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate să indice numai initialele tarii expeditoare şi numărul de autorizare al întreprinderii. + Secţiunea a X-a Oua şi produse din oua + Capitolul I Oua1. În spaţiile producătorului şi până la vânzare către consumator, ouăle trebuie să fie ţinute curate, uscate, fără miros străin, protejate eficient de socuri şi de expunere directa la soare.2. Ouale trebuie să fie depozitate şi transportate la o temperatura, preferabil constanta, corespunzătoare pentru asigurarea conservării optime a proprietăţilor igienice ale acestora.Ouale trebuie să fie livrate către consumator în decurs de maximum 21 de zile de la ouat. + Capitolul II Produse din ouaI. Cerinţe pentru întreprinderiOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile pentru fabricarea produselor din oua sunt construite, proiectate şi echipate astfel încât să se asigure separarea următoarelor operaţiuni:1. spalarea, uscarea şi dezinfectarea oualor murdare, atunci când se efectuează;2. spargerea oualor, colectarea conţinutului acestora şi îndepărtarea părţilor de coaja şi membrane; şi3. operaţiuni, altele decât cele prevăzute la pct. 1 şi 2.II. Materii prime pentru fabricarea de produse din ouaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca materiile prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua sunt conforme cu următoarele cerinţe:1. Coaja oualor utilizate pentru fabricarea de produse din oua trebuie să fie complet dezvoltata şi sa nu prezinte crapaturi. Totuşi, ouăle crapate pot fi utilizate pentru fabricarea de produse din oua, dacă întreprinderea de producţie sau centrul de ambalare le livreaza direct întreprinderilor de procesare, unde acestea trebuie să fie sparte cat mai curând posibil.2. Oul lichid obţinut într-o întreprindere autorizata în acest scop poate fi utilizat ca materie prima. Oul lichid trebuie să fie obţinut în conformitate cu cerinţele pct. 1, 2, 3, 4 şi 7 ale părţii a III-a.III. Cerinţe speciale de igiena pentru fabricarea de produse din ouaOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca toate operaţiunile sunt efectuate de asa maniera încât să se evite orice fel de contaminare în timpul producţiei, manipulării şi depozitarii de produse din oua, în special prin asigurarea conformitatii cu următoarele cerinţe:1. Ouale trebuie să fie sparte numai atunci când acestea sunt curate şi uscate.2. Ouale trebuie să fie sparte într-o maniera ce reduce la minimum contaminarea, în special prin asigurarea unei separari adecvate de alte operaţiuni. Ouale crapate trebuie să fie procesate cat mai curând posibil.3. Ouale, altele decât cele de gaina, de curca sau de bibilica, trebuie să fie manipulate şi procesate separat. Tot echipamentul trebuie să fie curatat şi dezinfectat înainte să fie reluată procesarea oualor de gaina, de curca şi de bibilica.4. Conţinutul oualor nu trebuie să fie obţinut prin centrifugarea ori zdrobirea oualor, iar centrifugarea nu poate să fie utilizata nici pentru obţinerea resturilor de albus de ou din cojile goale, pentru consum uman.5. După spargere, fiecare parte a produsului din oua trebuie să fie supusă procesarii cat mai curând posibil, pentru a se elimina riscurile microbiologice sau pentru ca acestea să fie reduse la un nivel acceptabil. Un lot ce a fost prelucrat insuficient poate să fie supus imediat unei noi procesari în aceeaşi întreprindere, dacă aceasta îl face propriu pentru consum uman. Când un lot este găsit impropriu pentru consum uman, acesta trebuie să fie denaturat astfel încât să se asigure că nu este utilizat pentru consum uman.6. Procesarea nu este necesară pentru albusul de ou destinat fabricării de albumina deshidratata sau cristalizata care ulterior va fi supusă unui tratament termic.7. Dacă prelucrarea nu este efectuată imediat după spargere, oul lichid trebuie să fie depozitat fie congelat, fie la o temperatura nu mai mare de 4°C. Perioada de depozitare la temperatura de 4°C înainte de procesare nu trebuie să depăşească 48 de ore. Totuşi, aceste cerinţe nu se aplică produselor din care urmează să se extraga zaharurile, dacă procesul de extragere a zaharurilor este efectuat cat mai curând posibil.8. Produsele ce nu au fost stabilizate astfel încât să fie păstrate la temperatura camerei trebuie să fie racite la o temperatura nu mai mare de 4°C. Produsele pentru congelare trebuie să fie congelate imediat după prelucrare.IV. Specificaţii analitice1. Concentraţia de acid 3 hidroxibutiric nu trebuie să depăşească 10 mg/kg în substanţa uscata a produsului din oua nemodificat.2. Conţinutul de acid lactic al materiei prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua nu trebuie să depăşească 1g/kg de substanţa uscata. Pentru produse fermentate, aceasta valoare trebuie să fie cea înregistrată înaintea procesului de fermentaţie.3. Cantitatea de resturi de coji de oua, membrane de oua şi orice alte părţi din produsul din oua procesat nu trebuie să depăşească 100 mg/kg de produs din oua.V. Etichetarea şi marcarea pentru identificare1. În plus faţă de cerinţele generale pentru marcarea de identificare prevăzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, fiecare transport de produse din oua ce nu sunt destinate pentru vânzare cu amănuntul, ci pentru utilizare ca ingredient la fabricarea unui alt produs, trebuie să prezinte o eticheta ce indica temperatura la care produsele din oua trebuie să fie păstrate şi perioada în care poate fi astfel asigurata conservarea.2. În cazul oualor lichide, eticheta prevăzută la pct. 1 trebuie, de asemenea, sa poarte cuvintele: "produse din oua nepasteurizate - pentru a fi tratate la locul de destinaţie" şi sa indice data şi ora spargerii. + Secţiunea a XI-a Pulpe de broaste şi melciOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara pulpe de broaste sau melci pentru consum uman trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Broastele şi melcii trebuie să fie ucisi într-o întreprindere construită, proiectata şi echipata pentru acest scop.2. Întreprinderea în care sunt preparate pulpe de broaste trebuie să aibă o încăpere rezervată pentru depozitarea şi spalarea broaştelor vii şi pentru taierea şi sangerarea acestora. Aceasta încăpere trebuie să fie separată fizic de încăperea de preparare.3. Broastele şi melcii care au murit altfel decât prin ucidere în întreprindere nu trebuie să fie preparati pentru consum uman.4. Broastele şi melcii trebuie să fie supuşi unei examinari organoleptice efectuate prin prelevare de probe. Dacă aceasta examinare indica faptul ca aceştia pot prezenta un risc, aceştia nu trebuie să fie utilizaţi pentru consum uman.5. Imediat după preparare, pulpele de broasca trebuie să fie spalate complet cu jet de apa potabilă şi racite imediat la o temperatura apropiată de cea de topire a ghetii, congelate sau procesate.6. După ucidere, hepato-pancreasul melcilor trebuie să fie îndepărtat şi nu trebuie să fie utilizat pentru consum uman, dacă acesta poate prezenta un risc. + Secţiunea a XII-a Grăsimi de origine animala procesate şi jumari + Capitolul I Cerinţe aplicabile pentru întreprinderi ce colectează sau proceseaza materii primeOperatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să se asigure ca întreprinderile care colectează sau proceseaza materii prime pentru obţinerea de grăsimi de origine animala procesate şi jumari se conformează cu următoarele cerinţe:1. Centrele destinate colectării de materii prime şi transportului ulterior către întreprinderi de procesare trebuie să fie dotate cu facilităţi pentru depozitarea materiilor prime la o temperatura nu mai mare de 7°C.2. Fiecare întreprindere de procesare trebuie să aibă: a) facilităţi pentru refrigerare; b) un spaţiu pentru expediere, cu excepţia cazului în care întreprinderea expediază grasime animala procesata numai în containere; şi c) dacă este necesar, echipament potrivit pentru prepararea de produse constând din grăsimi animale procesate amestecate cu alte produse alimentare şi/sau condimente.3. Facilităţile de refrigerare prevăzute la pct. 1 şi pct. 2 lit. a) nu sunt necesare, dacă protocoalele pentru furnizarea de materii prime asigura ca acestea nu sunt niciodată depozitate sau transportate fără refrigerare activa, în alt mod decât este prevăzut la cap. II pct. 1 lit. d). + Capitolul II Cerinţe de igiena pentru prepararea grasimii de origine animala procesate şi a jumarilorOperatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara grăsimi de origine animala procesate şi jumari trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe:1. Materiile prime trebuie să: a) provină de la animale care au fost tăiate într-un abator şi care au fost considerate proprii pentru consum uman ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem; b) fie constituite din tesuturi adipoase sau oase cu un conţinut cat mai mic posibil de sânge şi impuritati; c) provină din întreprinderi înregistrate sau autorizate conformHotărârii Guvernului nr. 924/2005ce transpuneRegulamentul nr. 852/2004/CE, sau în conformitate cu prezenta hotărâre; şi d) să fie transportate şi depozitate până la procesare, în condiţii igienice şi la o temperatura interna nu mai mare de 7°C. Totuşi, materiile prime pot fi depozitate şi transportate fără refrigerare activa, dacă sunt procesate în decurs de 12 ore după ziua în care au fost obţinute.2. În timpul procesarii este interzisă utilizarea solventilor.3. Când grasimea pentru rafinare întruneşte standardele prevăzute la pct. 4, grasimea animala procesata şi preparata conform pct. 1 şi 2 poate fi rafinata în aceeaşi întreprindere sau în alta întreprindere, cu scopul de a se îmbunătăţi calităţile fizico-chimice ale acesteia.4. Grasimea de origine animala procesata, în funcţie de tip, trebuie să întrunească următoarele standarde:
| Rumegătoare | Animale din specia porcine | Alte grăsimi de origine animală | |||||||||
| Seu comestibil | Seu pentru rafinare | Grăsime comestibilă | Untură şi alte grăsimi de porc pentru rafinare | Comestibile | Pentru rafinare | ||||||
| Primul lichid1) | Alte | ||||||||||
| Untură2) | Alte | ||||||||||
| FFA (m/m% acid oleic) maxim | 0,75 | 1,25 | 3,0 | 0,75 | 1,25 | 2,0 | 1,25 | 3,0 | |||
| Peroxid maxim | 4 meq/kg | 4 meq/kg | 6 meq/kg | 4 meq/kg | 4 meq/kg | 6 meq/kg | 4 meq/kg | 10 meq/kg | |||
| Impurităţi totale insolubile | Maximum 0,15% | Maximum 0,5% | |||||||||
| Miros, gust, culoare | normal | ||||||||||
| Reziduuri | Limită | |
| As | 1 ppm | |
| Pb | 5 ppm | |
| Cd | 0,5 ppm | |
| Hg | 0,15 ppm | |
| Cr | 10 ppm | |
| Cu | 30 ppm | |
| Zn | 50 ppm | |
| SO2 (Reith Williams) | 50 ppm | |
| H2O2 (Farmacopeea Europeană 1986 (V2O2)) | 10 ppm |
| Reziduuri | Limită | |
| As | 1 ppm | |
| Pb | 5 ppm | |
| Cd | 0,5 ppm | |
| Hg | 0,15 ppm | |
| Cr | 10 ppm | |
| Cu | 30 ppm | |
| Zn | 50 ppm | |
| SO2 (Reith Williams) | 50 ppm | |
| H2O2 (Farmacopeea Europeană 1986 (V2O2)) | 10 ppm |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari