REGULAMENT din 3 martie 1992sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 34 din 4 martie 1992
+ Capitolul 1 Organizarea şi desfăşurarea sedintelor comune + Secţiunea 1 Competenţa; convocarea sedintelor comune + Articolul 1Camera Deputatilor şi Senatul se intruneste în şedinţe comune pentru:1. primirea mesajului Presedintelui României (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constitutie);2. aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie), a legilor rectificative şi a contului de execuţie bugetară;3. declararea mobilizarii generale sau partiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constitutie);4. declararea stării de razboi (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constitutie);5. suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constitutie);6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii şi ale Curtii de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constitutie);7. numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorului Serviciului Roman de Informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constitutie);8. dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobarii, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum şi adoptarea unui text definitiv în problemele divergente (art. 76 alin. (2) din Constitutie);9. reexaminarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat, precum şi reexaminarea legii adoptate în sedinta comuna, în condiţiile art. 113 din Constitutie, prin angajarea raspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constitutie);10. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituţiei în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constitutie);11. depunerea juramintului de către Preşedintele României (art. 82 alin. (2) din Constitutie);12. punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înaltă tradare (art. 84 alin. (3) din Constitutie);13. suspendarea din functie a Presedintelui României sau a persoanei care asigura interimatul în exercitarea acestei functii, în cazul în care a savirsit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei (art. 95 alin. (1) şi art. 98 din Constitutie);14. incuviintarea stării de asediu sau a stării de urgenta, în întreaga tara ori în unele localităţi, instituita de Preşedintele României (art. 93 alin. (1) din Constitutie);15. dezbaterea programului şi a listei Guvernului şi acordarea votului de incredere (art. 102 alin. (3) din Constitutie);16. retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura (art. 112 din Constitutie);17. desfăşurarea procedurii privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generală sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constitutie);18. alegerea magistratilor ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constitutie);19. numirea membrilor Curtii de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constitutie);20. numirea membrilor noii Curti Supreme de Justiţie (art. 151 alin. (2) din Constitutie);21. efectuarea altor numiri în functii care, potrivit legii, intră în competenţa Parlamentului;22. adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;23. proclamarea rezultatelor referendumului naţional;24. primirea unor reprezentanti ai altor state sau ai unor organisme internationale;25. celebrarea unor sarbatori naţionale sau a unor comemorari;26. constituirea unor comisii comune de ancheta sau a altor comisii speciale;27. alte situaţii în care birourile permanente ale celor două Camere considera necesară convocarea lor în sedinta comuna. + Articolul 2Convocarea Camerelor în sedinta comuna se face de presedintii acestora, de comun acord.Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, convocarea în sedinta comuna se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) şi art. 93 din Constitutie, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condiţiile alin. 1. + Secţiunea a 2-a Atribuţiile birourilor permanente; ordinea de zi + Articolul 3Birourile permanente ale Camerei Deputatilor şi Senatului se intrunesc în sedinta comuna, la convocarea presedintilor acestora, pentru: a) adoptarea proiectului ordinii de zi şi a sedintelor comune ale Parlamentului; b) stabilirea datei şi locului desfăşurării sedintelor comune; c) pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor sedintelor comune.Lucrarile sedintelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sînt conduse, prin rotatie, de presedintii acestora sau, în absenta lor, de către unul din vicepresedinti. + Articolul 4La sedintele comune ale birourilor permanente participa, la invitaţia acestora, cite un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum şi alte persoane a caror prezenta este utila pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere. + Articolul 5Materialele ce urmeaza a fi inscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituţiei şi prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedura de urgenta în plenul Camerelor reunite. + Articolul 6Proiectele de legi se inscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond. + Articolul 7La solicitarea Presedintelui României, prezentarea şi dezbaterea mesajelor adresate Parlamentului se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitata.În acelasi mod se va proceda şi cu alte cereri ale Presedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale. + Articolul 8Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilita pentru sedinta comuna.Ordinea de zi se adoptă cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputatilor şi senatorilor prezenţi.În mod excepţional, în orice sedinta comuna, preşedintele Camerei Deputatilor sau preşedintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Camera, ori, după caz, la cererea Guvernului.Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvint, limitata în timp. În cazul în care exista opinii contrare, se va da cuvintul cite unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.Modificarea ordinii de zi se efectueaza în aceleasi condiţii ca şi aprobarea acesteia. + Secţiunea a 3-a Lucrarile în comisiile permanente + Articolul 9Biroul permanent al fiecarei Camere inainteaza proiectele de legi, spre dezbatere şi avizare în fond, comisiei permanente a fiecarei Camere în competenţa careia intra materia reglementata prin proiect, putind sesiza şi alte comisii permanente pentru a-şi da avizul. În acelasi mod se va proceda şi pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit ca este necesară dezbaterea şi avizarea în comisii permanente.Proiectele de legi şi celelalte propuneri se transmit spre examinare şi compartimentului tehnic-legislativ al fiecarei Camere, care va comunică avizul sau comisiei sesizate în fond.Cererile de reexaminare a legilor adoptate în şedinţe comune şi a celor pentru care Guvernul şi-a angajat raspunderea se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor sesizate initial în fond. + Articolul 10Proiectele de legi şi materialele prevăzute la art. 9 se dezbat în sedinta comuna de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care intocmesc un raport comun.Convocarea sedintei comune se face de către presedintii comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puţin 48 de ore înainte de data sedintei, dacă, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.Participarea deputatilor şi senatorilor la sedinta comuna a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie. + Articolul 11Sedintele comune ale comisiilor nu sînt publice. În mod excepţional, comisiile permanente sesizate în fond pot hotari ca la dezbaterile lor să fie invitati şi specialisti ai unor autorităţi publice, reprezentanti ai presei, precum şi condiţiile în care lucrarile pot fi transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese naţionale care recomanda pastrarea secretului dezbaterilor.Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie.La sedintele comune ale comisiilor permanente au dreptul sa participe deputatii şi senatorii din alte comisii, care au facut propuneri sau amendamente, precum şi specialisti de pe linga comisiile permanente şi din compartimentul tehnic-legislativ al fiecarei Camere.Persoanele care nu sînt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot. + Articolul 12Comisiile permanente sesizate în fond lucreaza legal, în şedinţe comune, în prezenta a cel puţin jumătate plus unu atit din numărul deputatilor, cit şi din numărul senatorilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. + Articolul 13Votul în comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărîri să fie luate prin vot secret. + Articolul 14Lucrarile sedintelor comune sînt conduse de preşedintele uneia din comisiile permanente sesizate în fond, conform acordului celor doi presedinti.Lucrarile comisiilor se pot consemna în stenograme sau procese-verbale. + Articolul 15Presedintii comisiilor permanente sesizate în fond pot stabili, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau alte propuneri.În cazul nerespectarii acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai astepta avizele celorlalte comisii. + Articolul 16După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor şi a amendamentelor scrise primite, unul sau mai mulţi raportori desemnaţi de comisiile permanente reunite, la propunerea presedintilor acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.În raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii şi la toate propunerile de amendamente primite.Raportul va cuprinde, în mod obligatoriu, opinia majorităţii membrilor comisiilor reunite şi, la cerere, parerile contrare, motivate, ale celorlalţi deputati şi senatori. + Articolul 17Raportul comun, insotit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecarei Camere, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia la deputati şi senatori şi, după caz, Guvernului ori altor autorităţi publice indreptatite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorităţi publice indreptatite se face de Biroul permanent al Camerei Deputatilor. + Secţiunea a 4-a Desfăşurarea sedintelor comune + Articolul 18Lucrarile sedintelor comune sînt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputatilor şi de preşedintele Senatului, asistati de doi secretari, cite unul de la fiecare Cameră. + Articolul 19Sedintele comune ale celor două Camere sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui care conduce sedinta sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile deputatilor şi senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete. + Articolul 20La sedintele publice ale celor două Camere pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condiţiile stabilite de birourile permanente şi în limita locurilor disponibile.Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora pot lua parte la lucrarile sedintei comune pe banca ministeriala.Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sala.Preşedintele care conduce sedinta comuna are dreptul sa atraga atenţia ziarelor şi celorlalte mijloace de informare în masa asupra informaţiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrarile sedintelor comune. La cererea presedintelui, mijloacele de informare în masa sînt obligate sa dea publicităţii cele aratate de acesta. Dacă abaterea se repeta, preşedintele va putea, consultînd Camerele reunite, sa retraga, pe un anumit timp, autorizatia de participare la lucrari a reprezentantilor mijloacelor de informare în masa aflati în culpa. + Articolul 21Deputatii şi senatorii sînt obligati să fie prezenţi la lucrarile sedintei comune şi să se inscrie pe lista de prezenta, ţinuta de secretari.Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de voinţa sa, va trebui sa anunte din timp Biroul permanent respectiv, mentionind cauzele care îl împiedica sa participe.Deputatului sau senatorului care nu îşi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara o sumă de bani corespunzătoare unei zile de lucru în plen.Preşedintele care conduce sedinta comuna este obligat sa precizeze dacă este intrunit cvorumul legal şi sa anunte ordinea de zi. + Articolul 22În timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui sedintei comune verificarea intrunirii cvorumului. Preşedintele sedintei comune va decide dacă acest lucru este necesar.În cazul în care cvorumul legal nu este intrunit, preşedintele suspenda sedinta şi arata ziua şi ora de reluare a lucrărilor.La cerere, secretarii vor informa sedinta comuna ulterioară despre cauzele lipsei deputatilor sau senatorilor care nu şi-au anuntat absenta şi despre sanctiunile pecuniare aplicate deputatilor şi senatorilor care au absentat nemotivat. + Articolul 23Preşedintele sau vicepresedintele care îl inlocuieste şi care conduce dezbaterile vegheaza la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sala de sedinta. + Articolul 24Deputatii şi senatorii iau cuvintul în ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui.Ministrilor prezenţi în sedinta comuna li se poate da cuvintul în orice faza a dezbaterii şi ori de cite ori îl solicita. + Articolul 25Nimeni nu poate lua cuvintul decit dacă îi este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvintul vorbesc de la tribuna. + Articolul 26Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în functie de obiectul dezbaterilor.Vorbitorii sînt obligati ca în cuvintul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvint. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvintul. + Articolul 27Preşedintele va da cuvintul oricînd unui deputat sau senator pentru a raspunde intr-o chestiune ce implica persoana sa, limitind timpul acordat în acest scop.Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvintul în probleme privitoare la regulament. + Articolul 28Preşedintele sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse în discutie.Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputatilor şi senatorilor prezenţi. + Articolul 29Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atit de la tribuna, cit şi din sala de şedinţe.Se interzice dialogul între vorbitorii aflati la tribuna şi persoanele aflate în sala. + Articolul 30Preşedintele cheama la ordine deputatii sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cînd tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor sedintei comune. + Articolul 31Dezbaterile se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza.Stenogramele se publică de urgenta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete.Deputatii şi senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României. + Secţiunea a 5-a Procedura de vot + Articolul 32Votul deputatilor şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.Votul deschis se exprima public prin ridicare de mîini, prin ridicare în picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce sedinta.Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau prin bile se constata de către birourile permanente ale celor două Camere. + Articolul 33Camera Deputatilor şi Senatul, intrunite în sedinta comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, în afara cazurilor în care prin prezentul regulament se stabileste o procedură de vot obligatorie. + Articolul 34Acordarea votului de incredere Guvernului şi retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura sînt supuse procedurii votului secret prin bile. + Articolul 35Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui deputatilor şi senatorilor; fiecare deputat şi senator raspunde "pentru" sau "contra".După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele deputatilor şi senatorilor care nu au răspuns. + Articolul 36Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune se aseaza o urna alba şi alta neagra. Deputatii şi senatorii vin pe rind la urne, după ce primesc de la secretari cite doua bile, una alba şi una neagra, şi le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusa în urna alba şi bila neagra introdusa în urna neagra înseamnă vot "pentru", iar bila neagra introdusa în urna alba şi bila alba introdusa în urna neagra înseamnă vot "contra". + Articolul 37În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.Deputatul şi senatorul voteaza "pentru" lasind neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; ei voteaza "contra" stergind numele şi prenumele persoanei propuse.Buletinele de vot se introduc în urne. + Articolul 38Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat se face cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi.Textele aflate în divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputatilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenta din legile organice şi care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum şi a regulamentului sedintelor comune se face cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenta din legile ordinare şi care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum şi a celorlalte hotărîri care se iau în sedintele comune este supusă regulii majorităţii simple, ele putind fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputatilor şi senatorilor prezenţi la lucrarile sedintei comune.Punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înaltă tradare se hotaraste cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputatilor şi senatorilor.Suspendarea din functie a Presedintelui României sau a persoanei care asigura interimatul functiei se hotaraste cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor.Aprobarea increderii Guvernului şi retragerea increderii acordate se hotarasc cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor. Celelalte alegeri şi numiri în functii se hotarasc cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi.Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi la sedinta comuna a celor două Camere. + Articolul 39În toate cazurile în care Camera Deputatilor şi Senatul, în şedinţe comune, adopta legi, hotărîri sau motiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.Dacă în sala nu sînt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputatilor şi senatorilor, preşedintele care conduce sedinta comuna a celor două Camere amina votarea pînă la intrunirea cvorumului legal. + Articolul 40În caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune este decisiv.Presedintii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea vointei tuturor deputatilor şi senatorilor. + Articolul 41În cursul votării nu se poate acorda deputatilor sau senatorilor dreptul de a lua cuvintul. + Articolul 42Legile adoptate în sedinta comuna se semneaza de presedintii celor două Camere şi se inainteaza Presedintelui României, în vederea promulgarii, de către preşedintele Camerei Deputatilor. + Articolul 43Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, sa ceara ambelor Camere, printr-un mesaj motivat, o noua deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în sedinta comuna a celor două Camere. În acest caz, după reexaminarea legii sau a articolelor în cauza, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în sedinta comuna, se pronunţă asupra obiectiilor cuprinse în mesajul Presedintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputatilor şi senatorilor în cazul legilor constitutionale, cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor în cazul legilor organice şi cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi în cazul legilor ordinare.În cazul în care obiectiile cuprinse în mesajul Presedintelui României sînt adoptate, legea se trimite spre promulgare în noua sa redactare.Dacă obiectiile cuprinse în mesaj sînt respinse, legea se trimite spre promulgare în redactarea initiala. + Capitolul 2 Proceduri speciale + Secţiunea 1 Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat + Articolul 44Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmesc anual de către Guvern şi se supun aprobării sedintei comune a Camerei Deputatilor şi Senatului.Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputati şi senatori. + Articolul 45Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere şi avizare, comisiilor pentru probleme de buget şi de finante. Celelalte comisii avizeaza aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intra sub incidenţa obiectului lor de activitate. + Articolul 46Grupurile parlamentare, deputatii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului. + Articolul 47Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget intocmesc cite un raport comun asupra fiecarui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise şi cele respinse, cu o scurta motivare a solutiei adoptate.Rapoartele comune se intocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare. + Articolul 48Dezbaterea proiectelor de buget în sedinta comuna este precedata de prezentarea, de către initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum şi a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din presedintii comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de acestia. + Articolul 49La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvintul numai cite un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi parlamentarii care nu fac parte din asemenea grupuri.Reprezentantul Guvernului are dreptul sa ia cuvintul înainte de incheierea dezbaterii generale.În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente. + Articolul 50După incheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecarui buget.La discutarea fiecarui articol, deputatii şi senatorii pot lua cuvintul.În cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.Preşedintele care conduce lucrarile poate supune aprobării sedintei comune sistarea discutiilor la articolul dezbatut. + Articolul 51Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate. + Articolul 52Amendamentele şi articolele sînt adoptate dacă intrunesc majoritatea de voturi a deputatilor şi senatorilor prezenţi la lucrarile sedintei comune. + Articolul 53După terminarea dezbaterii pe articole, proiectele de legi se supun în intregime votului final al deputatilor şi senatorilor. + Secţiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta + Articolul 54În cazul în care un proiect de lege este adoptat în redactari diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aproba, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor şi Senatului în sedinta comuna, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secţiunea precedenta şi la art. 38 alin. 2, 3 şi 4. + Articolul 55Legile adoptate se trimit spre promulgare Presedintelui României, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora. + Secţiunea a 3-a Raporturile Parlamentului cu Preşedintele României + Articolul 56În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al României de către Curtea Constituţională, presedintii celor două Camere ale Parlamentului convoaca deputatii şi senatorii, în sedinta comuna, pentru depunerea juramintului de către candidatul a cărui alegere a fost validata.Dacă alegerile parlamentare şi cele prezidentiale au loc la aceeasi data, convocarea Camerelor în sedinta comuna pentru depunerea juramintului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legala a Camerelor nou alese. + Articolul 57Sedinta comuna este prezidata de presedintii Camerelor Parlamentului. Unul dintre acestia, după anuntarea scopului sedintei, da cuvintul presedintelui Curtii Constitutionale sau reprezentantului acestuia în cazul în care preşedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al României şi invita candidatul a cărui alegere a fost validata să depună juramintul.Depunerea juramintului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitarii mandatului Presedintelui României.Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi în cazul interimatului functiei de Presedinte, după primirea confirmarii Curtii Constitutionale cu privire la existenta imprejurarilor care justifica interimatul. + Articolul 58În cazul în care Preşedintele României sesizeaza Parlamentul cu una din situaţiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 şi 14 din prezentul regulament, birourile permanente ale Camerelor stabilesc intrunirea Parlamentului în sedinta comuna în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore. + Articolul 59După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Presedintelui României, deputatii şi senatorii, intruniti în sedinta comuna, aproba sau incuviinteaza masurile luate de Presedinte în exercitarea atribuţiilor sale, cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi. + Articolul 60Procedura de punere sub acuzare a Presedintelui României se declanseaza pe baza unei cereri semnate de cel puţin o treime din numărul deputatilor şi senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate şi incadrarea lor juridica. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neintirziat Preşedintele României asupra cererii de punere sub acuzare. + Articolul 61În cadrul sedintei comune a celor două Camere, preşedintele care conduce sedinta aduce la cunoştinţa deputatilor şi senatorilor conţinutul cererii de punere sub acuzare şi procedeaza la constituirea unei comisii de ancheta, care, în termenul hotarit în sedinta comuna, prezinta un raport asupra celor constatate. + Articolul 62În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se intrunesc în sedinta comuna pentru examinarea şi dezbaterea acestuia. + Articolul 63După incheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile. + Articolul 64Dacă se hotaraste punerea sub acuzare a Presedintelui României, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor două Camere, solicita de îndată procurorului general sa sesizeze, potrivit legii, Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 65În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Preşedintele României este în drept să se apere. + Articolul 66Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României în cazul savirsirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, facuta de cel puţin o treime din numărul deputatilor şi senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.Birourile permanente, sub semnatura presedintilor, comunică neintirziat aceasta propunere Presedintelui României, precizindu-se totodata data şi locul sedintei comune a Camerelor. + Articolul 67Preşedintele care conduce sedinta comuna, după prezentarea propunerii de suspendare din functie şi ascultarea explicatiilor Presedintelui României, consulta deputatii şi senatorii dacă datele existente sînt suficiente pentru a fi sesizata Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotărîrea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputatilor şi senatorilor.În cazul în care s-a apreciat ca datele sînt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus sedinta comuna, Curtii Constitutionale spre consultare, mentionindu-se şi termenul pînă la care aceasta trebuie să se pronunte.În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camerele Parlamentului se intrunesc în sedinta comuna pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie.La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, caruia i se va da cuvintul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii asupra faptelor ce i se imputa.Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor. Votul este secret, prin bile. + Articolul 68În cazul în care s-a hotarit constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărîrea prevăzută la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija presedintilor celor două Camere, Curtii Constitutionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului. + Articolul 69Hotărîrea adoptata de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din functie a Presedintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnatura presedintilor celor două Camere.Dacă propunerea de suspendare din functie a fost aprobata, hotărîrea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea Presedintelui. + Articolul 70Prevederile art. 66-69 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte. + Secţiunea a 4-a Acordarea şi retragerea increderii acordate Guvernului + Articolul 71Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputati şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru. + Articolul 72Birourile permanente, în condiţiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data sedintei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luînd totodata măsuri pentru convocarea deputatilor şi senatorilor.Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris pe lista Guvernului, va fi audiat, în sedinta comuna, de către comisiile permanente ale celor două Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenţa a viitorului ministru.În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru. + Articolul 73Preşedintele care conduce sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, da cuvintul candidatului desemnat pentru functia de prim-ministru, în vederea prezentarii programului şi a listei Guvernului.În continuare, la cererea reprezentantilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor şi Senat, preşedintele le da cuvintul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului. + Articolul 74După incheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a increderii Guvernului. Votul este secret şi se exprima prin bile. + Articolul 75După numararea voturilor, preşedintele anunta rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal incheiat în acest scop. + Articolul 76Hotărîrea Parlamentului privind acordarea votului de incredere se semneaza de preşedintele Camerei Deputatilor şi preşedintele Senatului şi se inainteaza de îndată Presedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului. + Articolul 77În cazul neacordarii votului de incredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor două Camere, aduce de îndată aceasta situaţie la cunoştinţa Presedintelui României, în vederea desemnarii unui alt candidat pentru functia de prim-ministru. + Articolul 78Motiunea de cenzura initiata de cel puţin o patrime din numărul total al deputatilor şi senatorilor se prezinta birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputatilor, în ziua în care aceasta a fost depusa. Motiunea de cenzura se prezinta în sedinta comuna a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.Dezbaterea motiunii de cenzura are loc după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în sedinta comuna a celor două Camere.Data şi locul sedintei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputatilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc. + Articolul 79După prezentarea motiunii de cenzura de către deputatul sau senatorul desemnat de initiatorii acesteia, preşedintele care conduce sedinta comuna da cuvintul primului-ministru sau, în cazul imposibilitatii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezinta, pentru prezentarea pozitiei Guvernului.În continuare, preşedintele da cuvintul deputatilor şi senatorilor, în ordinea inscrierii lor la cuvint. + Articolul 80După incheierea dezbaterilor se procedeaza la votarea motiunii de cenzura. + Articolul 81Dispozitiile art. 74-77 sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul adoptarii motiunii de cenzura. + Articolul 82Prevederile prezentei secţiuni sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul motiunii de cenzura privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile art. 113 din Constitutie. + Secţiunea a 5-a Numiri şi alegeri + Articolul 83Dezbaterea, în sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în functiile prevăzute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 şi 21 din prezentul regulament se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere. + Articolul 84Votul este secret şi se exercită prin buletinele de vot. + Secţiunea a 6-a Alte proceduri speciale + Articolul 85Data sedintei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezinta Parlamentului de către autorităţile publice prevăzute de Constitutie se stabileste cu respectarea unui termen de cel puţin 5 zile de la data difuzarii lor către deputati şi senatori.Rapoartele se examineaza de comisiile permanente sesizate în fond şi raportul comun al acestora se difuzeaza parlamentarilor cu cel puţin o zi înainte de prezentarea lui în sedinta comuna a celor două Camere.În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptarii unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor. + Articolul 86Camerele intrunite în sedinta comuna pot hotari, în exercitarea atribuţiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun. + Capitolul 3 Dispozitii finale + Articolul 87La stabilirea cvorumului legal al sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participa la lucrari pentru ca a primit de la Parlament o insarcinare temporara care împiedica prezenta la sedinta.Prevederile alin. 1 se aplică, de asemenea, deputatilor şi senatorilor care sînt membri ai Guvernului, în cazul în care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atribuţiilor functiei pe care o indeplinesc. + Articolul 88Prezenta la sedintele comune a deputatilor şi senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenţa, la dezbaterea investiturii şi a motiunii de cenzura, a mesajelor Presedintelui României şi a declaratiilor de politica generală ale Guvernului. + Articolul 89Dispozitiile prezentului regulament se completeaza cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputatilor şi din Regulamentul Senatului.
| EMITENT |
+ Capitolul 1 Organizarea şi desfăşurarea sedintelor comune + Secţiunea 1 Competenţa; convocarea sedintelor comune + Articolul 1Camera Deputatilor şi Senatul se intruneste în şedinţe comune pentru:1. primirea mesajului Presedintelui României (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constitutie);2. aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie), a legilor rectificative şi a contului de execuţie bugetară;3. declararea mobilizarii generale sau partiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constitutie);4. declararea stării de razboi (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constitutie);5. suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constitutie);6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii şi ale Curtii de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constitutie);7. numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorului Serviciului Roman de Informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constitutie);8. dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobarii, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum şi adoptarea unui text definitiv în problemele divergente (art. 76 alin. (2) din Constitutie);9. reexaminarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat, precum şi reexaminarea legii adoptate în sedinta comuna, în condiţiile art. 113 din Constitutie, prin angajarea raspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constitutie);10. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituţiei în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constitutie);11. depunerea juramintului de către Preşedintele României (art. 82 alin. (2) din Constitutie);12. punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înaltă tradare (art. 84 alin. (3) din Constitutie);13. suspendarea din functie a Presedintelui României sau a persoanei care asigura interimatul în exercitarea acestei functii, în cazul în care a savirsit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei (art. 95 alin. (1) şi art. 98 din Constitutie);14. incuviintarea stării de asediu sau a stării de urgenta, în întreaga tara ori în unele localităţi, instituita de Preşedintele României (art. 93 alin. (1) din Constitutie);15. dezbaterea programului şi a listei Guvernului şi acordarea votului de incredere (art. 102 alin. (3) din Constitutie);16. retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura (art. 112 din Constitutie);17. desfăşurarea procedurii privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generală sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constitutie);18. alegerea magistratilor ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constitutie);19. numirea membrilor Curtii de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constitutie);20. numirea membrilor noii Curti Supreme de Justiţie (art. 151 alin. (2) din Constitutie);21. efectuarea altor numiri în functii care, potrivit legii, intră în competenţa Parlamentului;22. adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;23. proclamarea rezultatelor referendumului naţional;24. primirea unor reprezentanti ai altor state sau ai unor organisme internationale;25. celebrarea unor sarbatori naţionale sau a unor comemorari;26. constituirea unor comisii comune de ancheta sau a altor comisii speciale;27. alte situaţii în care birourile permanente ale celor două Camere considera necesară convocarea lor în sedinta comuna. + Articolul 2Convocarea Camerelor în sedinta comuna se face de presedintii acestora, de comun acord.Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, convocarea în sedinta comuna se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) şi art. 93 din Constitutie, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condiţiile alin. 1. + Secţiunea a 2-a Atribuţiile birourilor permanente; ordinea de zi + Articolul 3Birourile permanente ale Camerei Deputatilor şi Senatului se intrunesc în sedinta comuna, la convocarea presedintilor acestora, pentru: a) adoptarea proiectului ordinii de zi şi a sedintelor comune ale Parlamentului; b) stabilirea datei şi locului desfăşurării sedintelor comune; c) pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor sedintelor comune.Lucrarile sedintelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sînt conduse, prin rotatie, de presedintii acestora sau, în absenta lor, de către unul din vicepresedinti. + Articolul 4La sedintele comune ale birourilor permanente participa, la invitaţia acestora, cite un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum şi alte persoane a caror prezenta este utila pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere. + Articolul 5Materialele ce urmeaza a fi inscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituţiei şi prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedura de urgenta în plenul Camerelor reunite. + Articolul 6Proiectele de legi se inscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond. + Articolul 7La solicitarea Presedintelui României, prezentarea şi dezbaterea mesajelor adresate Parlamentului se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitata.În acelasi mod se va proceda şi cu alte cereri ale Presedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale. + Articolul 8Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilita pentru sedinta comuna.Ordinea de zi se adoptă cu votul deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputatilor şi senatorilor prezenţi.În mod excepţional, în orice sedinta comuna, preşedintele Camerei Deputatilor sau preşedintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Camera, ori, după caz, la cererea Guvernului.Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvint, limitata în timp. În cazul în care exista opinii contrare, se va da cuvintul cite unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.Modificarea ordinii de zi se efectueaza în aceleasi condiţii ca şi aprobarea acesteia. + Secţiunea a 3-a Lucrarile în comisiile permanente + Articolul 9Biroul permanent al fiecarei Camere inainteaza proiectele de legi, spre dezbatere şi avizare în fond, comisiei permanente a fiecarei Camere în competenţa careia intra materia reglementata prin proiect, putind sesiza şi alte comisii permanente pentru a-şi da avizul. În acelasi mod se va proceda şi pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit ca este necesară dezbaterea şi avizarea în comisii permanente.Proiectele de legi şi celelalte propuneri se transmit spre examinare şi compartimentului tehnic-legislativ al fiecarei Camere, care va comunică avizul sau comisiei sesizate în fond.Cererile de reexaminare a legilor adoptate în şedinţe comune şi a celor pentru care Guvernul şi-a angajat raspunderea se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor sesizate initial în fond. + Articolul 10Proiectele de legi şi materialele prevăzute la art. 9 se dezbat în sedinta comuna de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care intocmesc un raport comun.Convocarea sedintei comune se face de către presedintii comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puţin 48 de ore înainte de data sedintei, dacă, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.Participarea deputatilor şi senatorilor la sedinta comuna a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie. + Articolul 11Sedintele comune ale comisiilor nu sînt publice. În mod excepţional, comisiile permanente sesizate în fond pot hotari ca la dezbaterile lor să fie invitati şi specialisti ai unor autorităţi publice, reprezentanti ai presei, precum şi condiţiile în care lucrarile pot fi transmise la radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese naţionale care recomanda pastrarea secretului dezbaterilor.Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie.La sedintele comune ale comisiilor permanente au dreptul sa participe deputatii şi senatorii din alte comisii, care au facut propuneri sau amendamente, precum şi specialisti de pe linga comisiile permanente şi din compartimentul tehnic-legislativ al fiecarei Camere.Persoanele care nu sînt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot. + Articolul 12Comisiile permanente sesizate în fond lucreaza legal, în şedinţe comune, în prezenta a cel puţin jumătate plus unu atit din numărul deputatilor, cit şi din numărul senatorilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. + Articolul 13Votul în comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărîri să fie luate prin vot secret. + Articolul 14Lucrarile sedintelor comune sînt conduse de preşedintele uneia din comisiile permanente sesizate în fond, conform acordului celor doi presedinti.Lucrarile comisiilor se pot consemna în stenograme sau procese-verbale. + Articolul 15Presedintii comisiilor permanente sesizate în fond pot stabili, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau alte propuneri.În cazul nerespectarii acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai astepta avizele celorlalte comisii. + Articolul 16După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor şi a amendamentelor scrise primite, unul sau mai mulţi raportori desemnaţi de comisiile permanente reunite, la propunerea presedintilor acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.În raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii şi la toate propunerile de amendamente primite.Raportul va cuprinde, în mod obligatoriu, opinia majorităţii membrilor comisiilor reunite şi, la cerere, parerile contrare, motivate, ale celorlalţi deputati şi senatori. + Articolul 17Raportul comun, insotit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecarei Camere, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia la deputati şi senatori şi, după caz, Guvernului ori altor autorităţi publice indreptatite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorităţi publice indreptatite se face de Biroul permanent al Camerei Deputatilor. + Secţiunea a 4-a Desfăşurarea sedintelor comune + Articolul 18Lucrarile sedintelor comune sînt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputatilor şi de preşedintele Senatului, asistati de doi secretari, cite unul de la fiecare Cameră. + Articolul 19Sedintele comune ale celor două Camere sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui care conduce sedinta sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile deputatilor şi senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete. + Articolul 20La sedintele publice ale celor două Camere pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condiţiile stabilite de birourile permanente şi în limita locurilor disponibile.Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora pot lua parte la lucrarile sedintei comune pe banca ministeriala.Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sala.Preşedintele care conduce sedinta comuna are dreptul sa atraga atenţia ziarelor şi celorlalte mijloace de informare în masa asupra informaţiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrarile sedintelor comune. La cererea presedintelui, mijloacele de informare în masa sînt obligate sa dea publicităţii cele aratate de acesta. Dacă abaterea se repeta, preşedintele va putea, consultînd Camerele reunite, sa retraga, pe un anumit timp, autorizatia de participare la lucrari a reprezentantilor mijloacelor de informare în masa aflati în culpa. + Articolul 21Deputatii şi senatorii sînt obligati să fie prezenţi la lucrarile sedintei comune şi să se inscrie pe lista de prezenta, ţinuta de secretari.Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de voinţa sa, va trebui sa anunte din timp Biroul permanent respectiv, mentionind cauzele care îl împiedica sa participe.Deputatului sau senatorului care nu îşi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara o sumă de bani corespunzătoare unei zile de lucru în plen.Preşedintele care conduce sedinta comuna este obligat sa precizeze dacă este intrunit cvorumul legal şi sa anunte ordinea de zi. + Articolul 22În timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui sedintei comune verificarea intrunirii cvorumului. Preşedintele sedintei comune va decide dacă acest lucru este necesar.În cazul în care cvorumul legal nu este intrunit, preşedintele suspenda sedinta şi arata ziua şi ora de reluare a lucrărilor.La cerere, secretarii vor informa sedinta comuna ulterioară despre cauzele lipsei deputatilor sau senatorilor care nu şi-au anuntat absenta şi despre sanctiunile pecuniare aplicate deputatilor şi senatorilor care au absentat nemotivat. + Articolul 23Preşedintele sau vicepresedintele care îl inlocuieste şi care conduce dezbaterile vegheaza la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sala de sedinta. + Articolul 24Deputatii şi senatorii iau cuvintul în ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui.Ministrilor prezenţi în sedinta comuna li se poate da cuvintul în orice faza a dezbaterii şi ori de cite ori îl solicita. + Articolul 25Nimeni nu poate lua cuvintul decit dacă îi este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvintul vorbesc de la tribuna. + Articolul 26Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în functie de obiectul dezbaterilor.Vorbitorii sînt obligati ca în cuvintul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvint. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvintul. + Articolul 27Preşedintele va da cuvintul oricînd unui deputat sau senator pentru a raspunde intr-o chestiune ce implica persoana sa, limitind timpul acordat în acest scop.Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvintul în probleme privitoare la regulament. + Articolul 28Preşedintele sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse în discutie.Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputatilor şi senatorilor prezenţi. + Articolul 29Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atit de la tribuna, cit şi din sala de şedinţe.Se interzice dialogul între vorbitorii aflati la tribuna şi persoanele aflate în sala. + Articolul 30Preşedintele cheama la ordine deputatii sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cînd tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor sedintei comune. + Articolul 31Dezbaterile se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza.Stenogramele se publică de urgenta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete.Deputatii şi senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României. + Secţiunea a 5-a Procedura de vot + Articolul 32Votul deputatilor şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.Votul deschis se exprima public prin ridicare de mîini, prin ridicare în picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce sedinta.Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau prin bile se constata de către birourile permanente ale celor două Camere. + Articolul 33Camera Deputatilor şi Senatul, intrunite în sedinta comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, în afara cazurilor în care prin prezentul regulament se stabileste o procedură de vot obligatorie. + Articolul 34Acordarea votului de incredere Guvernului şi retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura sînt supuse procedurii votului secret prin bile. + Articolul 35Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui deputatilor şi senatorilor; fiecare deputat şi senator raspunde "pentru" sau "contra".După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele deputatilor şi senatorilor care nu au răspuns. + Articolul 36Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune se aseaza o urna alba şi alta neagra. Deputatii şi senatorii vin pe rind la urne, după ce primesc de la secretari cite doua bile, una alba şi una neagra, şi le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusa în urna alba şi bila neagra introdusa în urna neagra înseamnă vot "pentru", iar bila neagra introdusa în urna alba şi bila alba introdusa în urna neagra înseamnă vot "contra". + Articolul 37În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.Deputatul şi senatorul voteaza "pentru" lasind neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; ei voteaza "contra" stergind numele şi prenumele persoanei propuse.Buletinele de vot se introduc în urne. + Articolul 38Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat se face cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi.Textele aflate în divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputatilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenta din legile organice şi care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum şi a regulamentului sedintelor comune se face cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor.Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergenta din legile ordinare şi care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum şi a celorlalte hotărîri care se iau în sedintele comune este supusă regulii majorităţii simple, ele putind fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputatilor şi senatorilor prezenţi la lucrarile sedintei comune.Punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înaltă tradare se hotaraste cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputatilor şi senatorilor.Suspendarea din functie a Presedintelui României sau a persoanei care asigura interimatul functiei se hotaraste cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor.Aprobarea increderii Guvernului şi retragerea increderii acordate se hotarasc cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor. Celelalte alegeri şi numiri în functii se hotarasc cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi.Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi la sedinta comuna a celor două Camere. + Articolul 39În toate cazurile în care Camera Deputatilor şi Senatul, în şedinţe comune, adopta legi, hotărîri sau motiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.Dacă în sala nu sînt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputatilor şi senatorilor, preşedintele care conduce sedinta comuna a celor două Camere amina votarea pînă la intrunirea cvorumului legal. + Articolul 40În caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune este decisiv.Presedintii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea vointei tuturor deputatilor şi senatorilor. + Articolul 41În cursul votării nu se poate acorda deputatilor sau senatorilor dreptul de a lua cuvintul. + Articolul 42Legile adoptate în sedinta comuna se semneaza de presedintii celor două Camere şi se inainteaza Presedintelui României, în vederea promulgarii, de către preşedintele Camerei Deputatilor. + Articolul 43Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, sa ceara ambelor Camere, printr-un mesaj motivat, o noua deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în sedinta comuna a celor două Camere. În acest caz, după reexaminarea legii sau a articolelor în cauza, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în sedinta comuna, se pronunţă asupra obiectiilor cuprinse în mesajul Presedintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputatilor şi senatorilor în cazul legilor constitutionale, cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor în cazul legilor organice şi cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi în cazul legilor ordinare.În cazul în care obiectiile cuprinse în mesajul Presedintelui României sînt adoptate, legea se trimite spre promulgare în noua sa redactare.Dacă obiectiile cuprinse în mesaj sînt respinse, legea se trimite spre promulgare în redactarea initiala. + Capitolul 2 Proceduri speciale + Secţiunea 1 Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurarilor sociale de stat + Articolul 44Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmesc anual de către Guvern şi se supun aprobării sedintei comune a Camerei Deputatilor şi Senatului.Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputati şi senatori. + Articolul 45Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere şi avizare, comisiilor pentru probleme de buget şi de finante. Celelalte comisii avizeaza aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intra sub incidenţa obiectului lor de activitate. + Articolul 46Grupurile parlamentare, deputatii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului. + Articolul 47Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget intocmesc cite un raport comun asupra fiecarui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise şi cele respinse, cu o scurta motivare a solutiei adoptate.Rapoartele comune se intocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare. + Articolul 48Dezbaterea proiectelor de buget în sedinta comuna este precedata de prezentarea, de către initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum şi a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din presedintii comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de acestia. + Articolul 49La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvintul numai cite un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi parlamentarii care nu fac parte din asemenea grupuri.Reprezentantul Guvernului are dreptul sa ia cuvintul înainte de incheierea dezbaterii generale.În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente. + Articolul 50După incheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecarui buget.La discutarea fiecarui articol, deputatii şi senatorii pot lua cuvintul.În cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.Preşedintele care conduce lucrarile poate supune aprobării sedintei comune sistarea discutiilor la articolul dezbatut. + Articolul 51Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate. + Articolul 52Amendamentele şi articolele sînt adoptate dacă intrunesc majoritatea de voturi a deputatilor şi senatorilor prezenţi la lucrarile sedintei comune. + Articolul 53După terminarea dezbaterii pe articole, proiectele de legi se supun în intregime votului final al deputatilor şi senatorilor. + Secţiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta + Articolul 54În cazul în care un proiect de lege este adoptat în redactari diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aproba, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor şi Senatului în sedinta comuna, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secţiunea precedenta şi la art. 38 alin. 2, 3 şi 4. + Articolul 55Legile adoptate se trimit spre promulgare Presedintelui României, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora. + Secţiunea a 3-a Raporturile Parlamentului cu Preşedintele României + Articolul 56În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al României de către Curtea Constituţională, presedintii celor două Camere ale Parlamentului convoaca deputatii şi senatorii, în sedinta comuna, pentru depunerea juramintului de către candidatul a cărui alegere a fost validata.Dacă alegerile parlamentare şi cele prezidentiale au loc la aceeasi data, convocarea Camerelor în sedinta comuna pentru depunerea juramintului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legala a Camerelor nou alese. + Articolul 57Sedinta comuna este prezidata de presedintii Camerelor Parlamentului. Unul dintre acestia, după anuntarea scopului sedintei, da cuvintul presedintelui Curtii Constitutionale sau reprezentantului acestuia în cazul în care preşedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al României şi invita candidatul a cărui alegere a fost validata să depună juramintul.Depunerea juramintului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitarii mandatului Presedintelui României.Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi în cazul interimatului functiei de Presedinte, după primirea confirmarii Curtii Constitutionale cu privire la existenta imprejurarilor care justifica interimatul. + Articolul 58În cazul în care Preşedintele României sesizeaza Parlamentul cu una din situaţiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 şi 14 din prezentul regulament, birourile permanente ale Camerelor stabilesc intrunirea Parlamentului în sedinta comuna în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore. + Articolul 59După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Presedintelui României, deputatii şi senatorii, intruniti în sedinta comuna, aproba sau incuviinteaza masurile luate de Presedinte în exercitarea atribuţiilor sale, cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor prezenţi. + Articolul 60Procedura de punere sub acuzare a Presedintelui României se declanseaza pe baza unei cereri semnate de cel puţin o treime din numărul deputatilor şi senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate şi incadrarea lor juridica. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neintirziat Preşedintele României asupra cererii de punere sub acuzare. + Articolul 61În cadrul sedintei comune a celor două Camere, preşedintele care conduce sedinta aduce la cunoştinţa deputatilor şi senatorilor conţinutul cererii de punere sub acuzare şi procedeaza la constituirea unei comisii de ancheta, care, în termenul hotarit în sedinta comuna, prezinta un raport asupra celor constatate. + Articolul 62În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se intrunesc în sedinta comuna pentru examinarea şi dezbaterea acestuia. + Articolul 63După incheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile. + Articolul 64Dacă se hotaraste punerea sub acuzare a Presedintelui României, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor două Camere, solicita de îndată procurorului general sa sesizeze, potrivit legii, Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 65În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Preşedintele României este în drept să se apere. + Articolul 66Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României în cazul savirsirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, facuta de cel puţin o treime din numărul deputatilor şi senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.Birourile permanente, sub semnatura presedintilor, comunică neintirziat aceasta propunere Presedintelui României, precizindu-se totodata data şi locul sedintei comune a Camerelor. + Articolul 67Preşedintele care conduce sedinta comuna, după prezentarea propunerii de suspendare din functie şi ascultarea explicatiilor Presedintelui României, consulta deputatii şi senatorii dacă datele existente sînt suficiente pentru a fi sesizata Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotărîrea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputatilor şi senatorilor.În cazul în care s-a apreciat ca datele sînt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus sedinta comuna, Curtii Constitutionale spre consultare, mentionindu-se şi termenul pînă la care aceasta trebuie să se pronunte.În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camerele Parlamentului se intrunesc în sedinta comuna pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie.La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, caruia i se va da cuvintul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii asupra faptelor ce i se imputa.Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor. Votul este secret, prin bile. + Articolul 68În cazul în care s-a hotarit constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărîrea prevăzută la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija presedintilor celor două Camere, Curtii Constitutionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului. + Articolul 69Hotărîrea adoptata de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din functie a Presedintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnatura presedintilor celor două Camere.Dacă propunerea de suspendare din functie a fost aprobata, hotărîrea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea Presedintelui. + Articolul 70Prevederile art. 66-69 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte. + Secţiunea a 4-a Acordarea şi retragerea increderii acordate Guvernului + Articolul 71Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputati şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru. + Articolul 72Birourile permanente, în condiţiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data sedintei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luînd totodata măsuri pentru convocarea deputatilor şi senatorilor.Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris pe lista Guvernului, va fi audiat, în sedinta comuna, de către comisiile permanente ale celor două Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenţa a viitorului ministru.În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru. + Articolul 73Preşedintele care conduce sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, da cuvintul candidatului desemnat pentru functia de prim-ministru, în vederea prezentarii programului şi a listei Guvernului.În continuare, la cererea reprezentantilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor şi Senat, preşedintele le da cuvintul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului. + Articolul 74După incheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a increderii Guvernului. Votul este secret şi se exprima prin bile. + Articolul 75După numararea voturilor, preşedintele anunta rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal incheiat în acest scop. + Articolul 76Hotărîrea Parlamentului privind acordarea votului de incredere se semneaza de preşedintele Camerei Deputatilor şi preşedintele Senatului şi se inainteaza de îndată Presedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului. + Articolul 77În cazul neacordarii votului de incredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor două Camere, aduce de îndată aceasta situaţie la cunoştinţa Presedintelui României, în vederea desemnarii unui alt candidat pentru functia de prim-ministru. + Articolul 78Motiunea de cenzura initiata de cel puţin o patrime din numărul total al deputatilor şi senatorilor se prezinta birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputatilor, în ziua în care aceasta a fost depusa. Motiunea de cenzura se prezinta în sedinta comuna a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.Dezbaterea motiunii de cenzura are loc după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în sedinta comuna a celor două Camere.Data şi locul sedintei comune, împreună cu invitaţia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputatilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc. + Articolul 79După prezentarea motiunii de cenzura de către deputatul sau senatorul desemnat de initiatorii acesteia, preşedintele care conduce sedinta comuna da cuvintul primului-ministru sau, în cazul imposibilitatii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezinta, pentru prezentarea pozitiei Guvernului.În continuare, preşedintele da cuvintul deputatilor şi senatorilor, în ordinea inscrierii lor la cuvint. + Articolul 80După incheierea dezbaterilor se procedeaza la votarea motiunii de cenzura. + Articolul 81Dispozitiile art. 74-77 sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul adoptarii motiunii de cenzura. + Articolul 82Prevederile prezentei secţiuni sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul motiunii de cenzura privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile art. 113 din Constitutie. + Secţiunea a 5-a Numiri şi alegeri + Articolul 83Dezbaterea, în sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în functiile prevăzute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 şi 21 din prezentul regulament se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere. + Articolul 84Votul este secret şi se exercită prin buletinele de vot. + Secţiunea a 6-a Alte proceduri speciale + Articolul 85Data sedintei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezinta Parlamentului de către autorităţile publice prevăzute de Constitutie se stabileste cu respectarea unui termen de cel puţin 5 zile de la data difuzarii lor către deputati şi senatori.Rapoartele se examineaza de comisiile permanente sesizate în fond şi raportul comun al acestora se difuzeaza parlamentarilor cu cel puţin o zi înainte de prezentarea lui în sedinta comuna a celor două Camere.În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptarii unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorităţii deputatilor şi senatorilor. + Articolul 86Camerele intrunite în sedinta comuna pot hotari, în exercitarea atribuţiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun. + Capitolul 3 Dispozitii finale + Articolul 87La stabilirea cvorumului legal al sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participa la lucrari pentru ca a primit de la Parlament o insarcinare temporara care împiedica prezenta la sedinta.Prevederile alin. 1 se aplică, de asemenea, deputatilor şi senatorilor care sînt membri ai Guvernului, în cazul în care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atribuţiilor functiei pe care o indeplinesc. + Articolul 88Prezenta la sedintele comune a deputatilor şi senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenţa, la dezbaterea investiturii şi a motiunii de cenzura, a mesajelor Presedintelui României şi a declaratiilor de politica generală ale Guvernului. + Articolul 89Dispozitiile prezentului regulament se completeaza cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputatilor şi din Regulamentul Senatului.
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari