DECIZIE nr. 405 din 14 iulie 2005referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 4 august 2005



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorIuliana Nedelcu - procurorMarieta Safta - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Fabrizio Mosconi în Dosarul nr. 1.672/P/2005 al Tribunalului Vrancea - Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, apreciind că, în realitate, criticile formulate în motivarea acesteia vizează aspecte de aplicare a legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 30 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.672/P/2005, Tribunalul Vrancea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Fabrizio Mosconi în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma "orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate", cuprinsă în textul de lege criticat, permite, prin nedefinirea strictă a persoanelor la care face referire, ca parchetul să ignore o reclamaţie-denunţ prin care s-a solicitat un control ierarhic asupra procurorilor care au fost implicaţi în soluţionarea dosarelor arătate în conţinutul denunţului. În fapt, autorul excepţiei a formulat o "reclamaţie" cu privire la "desfăşurarea instrucţiei penale la nivelul parchetelor locale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi", care a fost înaintată Judecătoriei Focşani, spre competentă soluţionare în conformitate cu dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătoria Focşani, prin Sentinţa penală nr. 3.327 din 12 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 8.098/2004, a respins ca inadmisibilă această cerere, apreciind că nu este de natură penală şi nu intră în competenţa instanţelor judecătoreşti, dispunând înaintarea unei copii a cererii intitulate "reclamaţie" la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Împotriva acestei hotărâri, Fabrizio Mosconi a formulat recurs, în cadrul căruia a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, susţinând că "învestit cu soluţionarea unor cereri, reclamaţii şi denunţuri care trebuie soluţionate în exercitarea atribuţiilor constituţionale ale controlului ierarhic prin desesizare şi trimiterea oricăror asemenea petiţii cu caracter administrativ instanţei, sub acoperirea calificării sesizării administrative ca plângere potrivit art. 278^1 , parchetul se sustrage atribuţiilor de control ierarhic de pe poziţia unei persoane ale cărei interese legitime au fost vătămate".Tribunalul Vrancea - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că «împrejurarea că o instituţie a Ministerului Public, în cadrul relaţiilor cu publicul, dispune trimiterea unei "Reclamaţii" spre alte instituţii nu conferă dispoziţiilor art. 278^1 Cod procedură penală interpretarea potrivit căreia această instituţie poate fi cuprinsă în expresia "orice alte persoane"». Prin expresia "orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate", din cuprinsul art. 278^1 din Codul de procedură penală, "legiuitorul nu numai că a aplicat principiile privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, dar le-a conferit acestora garantarea respectării lor aşa cum au fost înscrise în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în mod contrar susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt menite a transpune în procedura penală un drept extrem de important acordat victimei, acela de contestare în justiţie a rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Prin sintagma "orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate" trebuie să se înţeleagă, în opinia Guvernului, toate celelalte categorii de persoane care, deşi nu au calitatea procesuală penală de "persoană vătămată", în sensul prevăzut de Codul de procedură penală, sunt totuşi lezate în interesele lor de soluţiile date într-un anumit dosar de către procuror. Legiuitorul nu a intenţionat să includă în rândul acestor persoane parchetele sau Ministerul Public, iar o interpretare în acest sens se îndepărtează de la litera şi, mai ales, de la spiritul legii.Avocatul Poporului apreciază că textul legal ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), întrucât acesta se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei criticate, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. Totodată, se arată că art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală nu îngrădeşte liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivă, asigură realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituţie.În concluzie, Avocatul Poporului, făcând referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".Prevederile constituţionale pretins încălcate sunt cele cuprinse în art. 18 alin. (1), art. 51 alin. (1), (2) şi (3), art. 52, art. 121 şi art. 132 alin. (1), având următoarea redactare:- Art. 18 alin. (1): "(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.";- Art. 51 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor. (2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă. (3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.";- Art. 52: "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.";- Art. 131: "În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.";- Art. 132 alin. (1): "(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei."Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă.Curtea reţine că reglementarea de către legiuitor, prin art. 278^1 din Codul de procedură penală, a plângerii împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecată competente, atunci când este nemulţumită de soluţia dată plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală, care consacră dreptul de acces liber la justiţie.Contrar susţinerilor autorului excepţiei, exercitarea acestui drept fundamental, prin formularea plângerii în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală, nu este de natură să aducă atingere dreptului persoanei de a se adresa autorităţilor publice prin petiţii, consacrat de art. 51 din Constituţie, şi nici dreptului persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, în conformitate cu art. 52 din Constituţie.De asemenea, faptul că au deschisă calea accesului la justiţie prin posibilitatea de a face plângere la instanţele judecătoreşti în temeiul art. 278^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât "persoana vătămată", cât şi "orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate", nu poate fi interpretat în sensul că ar permite parchetului ca, situându-se pe poziţia unei asemenea persoane, să ignore petiţiile care îi sunt adresate. Semnificaţia sintagmei "orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate" este aceea că textul de lege criticat este deopotrivă aplicabil tuturor persoanelor care se află în ipoteza acestuia, fără privilegii sau discriminări în raport de criteriile egalităţii în drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, şi, din această perspectivă, reprezintă o întărire a garanţiilor constituţionale, inclusiv a celor stabilite de art. 18 din Constituţie, privind cetăţenii străini şi apatrizii.Nu poate fi primită nici critica formulată în raport de prevederile art. 131 şi ale art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, privind rolul Ministerului Public, respectiv statutul procurorilor, întrucât controlul exercitat de instanţă, în temeiul art. 278^1 din Codul de procedură penală, asupra rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată nu este de natură să determine "sustragerea" parchetului de la atribuţiile de control ierarhic, aşa cum neîntemeiat susţine autorul excepţiei. De altfel, potrivit art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, exercitarea căii de atac prevăzute de acest text legal se face "după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278" din Codul de procedură penală, aşadar după ce asupra actului contestat s-a pronunţat procurorul ierarhic superior celui care l-a emis.În realitate, autorul excepţiei este nemulţumit de modul de interpretare a dispoziţiilor art. 278^1 alin. (1) din Codul de procedură penală de către parchetul învestit cu soluţionarea "reclamaţiei" formulate în cauză, care a calificat cererea sa ca fiind plângerea prevăzută de textul de lege criticat, înaintând-o instanţei de judecată, spre competentă soluţionare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]", competenţa de a se pronunţa asupra legalităţii măsurilor dispuse de organele de urmărire penală revenind instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, şi Decizia nr. 206 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 7 iunie 2005. Deşi criticile formulate în aceste cazuri au fost diferite de cele arătate în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în jurisprudenţa menţionată sunt valabile şi în prezenta cauză.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Fabrizio Mosconi în Dosarul nr. 1.672/P/2005 al Tribunalului Vrancea - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta-----------