DECIZIE nr. 419 din 18 iulie 2005asupra modului în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Preşedintele României a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la felul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 4.688 din 15 iulie 2005 şi formează obiectul Dosarului nr. 607 A/2005.CURTEA,examinând sesizarea formulată de Preşedintele României, reţine următoarele:Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituţională a constatat că sunt neconstituţionale următoarele dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente:1. Titlul XV art. I pct. 26, prin care se modifică dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, şi pct. 27, prin care se introduce la acelaşi articol alineatul (4), cu următorul cuprins:- Art. 24 alin. (2): "În perioada mandatului, judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfăşura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecător sau procuror deţinută anterior alegerii.";- Art. 24 alin. (4): "Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial, Partea I.";2. Titlul XV art. II alin. (1) şi alin. (2), cu următorul cuprins:- Alin. (1): "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii Consiliului Superior al Magistraturii care exercită o funcţie de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere la instanţele judecătoreşti sau parchete şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";- Alin. (2): "În cazul în care judecătorii şi procurorii prevăzuţi în alin. (1) nu îşi exercită dreptul de opţiune în termenul stabilit sau nu mai funcţionează la o instanţă sau parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde erau numiţi la momentul alegerii îşi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";3. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care la art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul (8), sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror";4. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se modifică, stabilindu-se următorul cuprins:- "Judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.";5. Titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) şi alin. (7), cu următorul cuprins:- Alin. (1): "La data intrării în vigoare a acestei legi, încetează mandatele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi ale procurorilor de la parchetele de pe lângă acestea.";- Alin. (6): "Durata mandatelor judecătorilor şi procurorilor care exercită, la data intrării în vigoare a prezentei legi, alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) este de 3 ani, de la data învestirii.";- Alin. (7): "Mandatele judecătorilor şi procurorilor care ocupă alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) încetează, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depăşit 3 ani de la învestire."În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale".Având în vedere aceste prevederi din Constituţie şi din legea organică a Curţii Constituţionale, Curtea va examina, în cadrul controlului declanşat prin sesizarea Preşedintelui României, modul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.În acest sens, Curtea constată că Parlamentul, în şedinţa Camerelor reunite din sesiunea extraordinară din 13 iulie 2005, a eliminat din cuprinsul legii titlul XV art. II alin. (1) şi alin. (2), titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) şi alin. (7), punând astfel de acord dispoziţiile legii cu decizia Curţii Constituţionale.În ceea ce priveşte art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat acest text după cum urmează:La articolul 24, alineatul (2) s-a modificat, iar după alineatul (2) s-au introdus două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:- Art. 24. alin. (2), (3) şi (4): "(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror. (3) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe sau la parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (2)."Curtea Constituţională constată că reformularea textelor de lege menţionate a fost făcută în sensul considerentelor Deciziei nr. 375 din 7 iulie 2005, legea fiind astfel pusă de acord cu decizia Curţii.De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror", punând astfel textul de acord cu decizia Curţii.Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, stabilindu-i următorul cuprins:- Art. 82: "Judecătorii şi procurorii de la toate instanţele, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege."Curtea Constituţională reţine că, prin înlăturarea referirii la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Parlamentul şi-a însuşit decizia Curţii, în sensul că textul de lege menţionat, prin care se dispunea eliberarea magistraţilor din funcţie la data împlinirii vârstei de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000, este neconstituţional.Noul text al art. 82 din Legea nr. 303/2004, adoptat în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, are în vedere competenţa legiuitorului de a stabili o limită maximă de vârstă până la care poate fi exercitată activitatea de magistrat, aşa cum în legislaţiile din cele mai multe state democratice se prevede aceasta şi cum se prevedea şi în legislaţia românească. Astfel, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească prevedea o limită de vârstă de 70 de ani, iar Legea nr. 303/2004, în vigoare la data deciziei Curţii, prevede o limită de vârstă de 68 de ani.Referindu-se în mod generic la "lege", art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, are în vedere, fără îndoială, o reglementare viitoare, dat fiind că, în afara Legii nr. 19/2000 - pe care, aşa cum s-a arătat, Parlamentul nu a mai evocat-o ca reglementare de referinţă -, nici un alt act normativ nu mai prevede vârsta de pensionare a magistraţilor. De asemenea, în absenţa altei reglementări care să stabilească limita de vârstă până la care pot fi menţinuţi în funcţie magistraţii, rezultă că art. 82 din Legea nr. 303/2004 face trimitere, în această privinţă, la reglementarea încă în vigoare, şi anume art. 64 din aceeaşi lege.Curtea Constituţională constată aşadar că art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, a fost pus de acord cu decizia Curţii, în sensul că magistraţii în funcţie la data deciziei îşi continuă activitatea în condiţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004.Având în vedere considerentele expuse mai sus, dispoziţiile art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (2) din Constituţia României,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Constată că dispoziţiile din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, au fost puse de acord cu decizia Curţii prin textele adoptate în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005.2. Constată că dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, în redactarea adoptată în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005, sunt constituţionale în sensul că sintagma "vârsta de pensionare prevăzută de lege" se referă la o viitoare reglementare şi că magistraţii aflaţi în funcţie la data publicării deciziei Curţii Constituţionale pot fi menţinuţi în activitate, în condiţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, în vigoare la această dată.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedintelui Camerei Deputaţilor, preşedintelui Senatului, primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Dezbaterea a avut loc la data de 18 iulie 2005 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokâr Gâbor, Petre Ninosu şi Ion Predescu, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat asistent,Claudia Miu-----------
| EMITENT |
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Preşedintele României a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la felul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 4.688 din 15 iulie 2005 şi formează obiectul Dosarului nr. 607 A/2005.CURTEA,examinând sesizarea formulată de Preşedintele României, reţine următoarele:Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituţională a constatat că sunt neconstituţionale următoarele dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente:1. Titlul XV art. I pct. 26, prin care se modifică dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, şi pct. 27, prin care se introduce la acelaşi articol alineatul (4), cu următorul cuprins:- Art. 24 alin. (2): "În perioada mandatului, judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfăşura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecător sau procuror deţinută anterior alegerii.";- Art. 24 alin. (4): "Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial, Partea I.";2. Titlul XV art. II alin. (1) şi alin. (2), cu următorul cuprins:- Alin. (1): "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii Consiliului Superior al Magistraturii care exercită o funcţie de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere la instanţele judecătoreşti sau parchete şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";- Alin. (2): "În cazul în care judecătorii şi procurorii prevăzuţi în alin. (1) nu îşi exercită dreptul de opţiune în termenul stabilit sau nu mai funcţionează la o instanţă sau parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde erau numiţi la momentul alegerii îşi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";3. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care la art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul (8), sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror";4. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se modifică, stabilindu-se următorul cuprins:- "Judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.";5. Titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) şi alin. (7), cu următorul cuprins:- Alin. (1): "La data intrării în vigoare a acestei legi, încetează mandatele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi ale procurorilor de la parchetele de pe lângă acestea.";- Alin. (6): "Durata mandatelor judecătorilor şi procurorilor care exercită, la data intrării în vigoare a prezentei legi, alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) este de 3 ani, de la data învestirii.";- Alin. (7): "Mandatele judecătorilor şi procurorilor care ocupă alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) încetează, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depăşit 3 ani de la învestire."În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale".Având în vedere aceste prevederi din Constituţie şi din legea organică a Curţii Constituţionale, Curtea va examina, în cadrul controlului declanşat prin sesizarea Preşedintelui României, modul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.În acest sens, Curtea constată că Parlamentul, în şedinţa Camerelor reunite din sesiunea extraordinară din 13 iulie 2005, a eliminat din cuprinsul legii titlul XV art. II alin. (1) şi alin. (2), titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) şi alin. (7), punând astfel de acord dispoziţiile legii cu decizia Curţii Constituţionale.În ceea ce priveşte art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat acest text după cum urmează:La articolul 24, alineatul (2) s-a modificat, iar după alineatul (2) s-au introdus două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:- Art. 24. alin. (2), (3) şi (4): "(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror. (3) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe sau la parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (2)."Curtea Constituţională constată că reformularea textelor de lege menţionate a fost făcută în sensul considerentelor Deciziei nr. 375 din 7 iulie 2005, legea fiind astfel pusă de acord cu decizia Curţii.De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror", punând astfel textul de acord cu decizia Curţii.Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, stabilindu-i următorul cuprins:- Art. 82: "Judecătorii şi procurorii de la toate instanţele, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege."Curtea Constituţională reţine că, prin înlăturarea referirii la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Parlamentul şi-a însuşit decizia Curţii, în sensul că textul de lege menţionat, prin care se dispunea eliberarea magistraţilor din funcţie la data împlinirii vârstei de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000, este neconstituţional.Noul text al art. 82 din Legea nr. 303/2004, adoptat în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, are în vedere competenţa legiuitorului de a stabili o limită maximă de vârstă până la care poate fi exercitată activitatea de magistrat, aşa cum în legislaţiile din cele mai multe state democratice se prevede aceasta şi cum se prevedea şi în legislaţia românească. Astfel, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească prevedea o limită de vârstă de 70 de ani, iar Legea nr. 303/2004, în vigoare la data deciziei Curţii, prevede o limită de vârstă de 68 de ani.Referindu-se în mod generic la "lege", art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, are în vedere, fără îndoială, o reglementare viitoare, dat fiind că, în afara Legii nr. 19/2000 - pe care, aşa cum s-a arătat, Parlamentul nu a mai evocat-o ca reglementare de referinţă -, nici un alt act normativ nu mai prevede vârsta de pensionare a magistraţilor. De asemenea, în absenţa altei reglementări care să stabilească limita de vârstă până la care pot fi menţinuţi în funcţie magistraţii, rezultă că art. 82 din Legea nr. 303/2004 face trimitere, în această privinţă, la reglementarea încă în vigoare, şi anume art. 64 din aceeaşi lege.Curtea Constituţională constată aşadar că art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, a fost pus de acord cu decizia Curţii, în sensul că magistraţii în funcţie la data deciziei îşi continuă activitatea în condiţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004.Având în vedere considerentele expuse mai sus, dispoziţiile art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (2) din Constituţia României,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Constată că dispoziţiile din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, au fost puse de acord cu decizia Curţii prin textele adoptate în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005.2. Constată că dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, în redactarea adoptată în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005, sunt constituţionale în sensul că sintagma "vârsta de pensionare prevăzută de lege" se referă la o viitoare reglementare şi că magistraţii aflaţi în funcţie la data publicării deciziei Curţii Constituţionale pot fi menţinuţi în activitate, în condiţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, în vigoare la această dată.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedintelui Camerei Deputaţilor, preşedintelui Senatului, primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Dezbaterea a avut loc la data de 18 iulie 2005 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokâr Gâbor, Petre Ninosu şi Ion Predescu, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAPrim-magistrat asistent,Claudia Miu-----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari