DECRET nr. 81 din 15 martie 1985cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de soluţionare a litigiilor dintre unităţile socialiste
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 13 din 18 martie 1985
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: + Articolul 1Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească se modifica şi se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul 1 se introduce litera b^1), cu următorul cuprins:"b^1) judecarea litigiilor dintre unităţile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"2. La articolul 3 după alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:"Prin soluţionarea litigiilor dintre unităţile socialiste instanţele judecătoreşti contribuie la întărirea răspunderii acestora în asigurarea respectării disciplinei de plan, contractuale şi financiare, promovarea principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, apărarea proprietăţii socialiste, a legalităţii şi ordinii de drept în activitatea economică a unităţilor socialiste."3. La articolul 26 după alineatul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:"Litigiile dintre unităţile socialiste de o valoare pînă la 250.000 lei se judeca, în prima instanţa, de un singur judecător, iar celelalte litigii, în complet de doi judecători. Recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate în litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei se judeca de tribunalul judeţean sau, după caz, de Tribunalul municipiului Bucureşti, în complet de doi judecători."4. Articolul 26 alineatul ultim va avea următorul cuprins:"În caz de divergenta, în cauzele în care completul de judecată se formează potrivit alin. 2, 5 sau 6, instanţa se completează cu preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori cu un judecător desemnat de preşedinte.5. Anexa nr. 2 privind numărul maxim de posturi în aparatul Tribunalului Suprem, astfel cum a fost modificată prin Decretul nr. 396/1976, se modifica şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. + Articolul 2Codul de procedură civilă se modifica şi se completează după cum urmează:1. La articolul 2 punctul 1, privind competenţa tribunalelor, după litera e) se introduce litera e^1), cu următorul cuprins:"e^1) litigiile dintre unităţile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"2. După articolul 2 se introduce articolul 2^1, cu următorul cuprins:"Art. 2^1 - Tribunalul municipiului Bucureşti judeca în prima instanţa, în afară litigiilor prevăzute la art. 2 pct. 1 lit. e^1), indiferent de sediul părţilor: a) litigiile patrimoniale izvorite din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor interne privind realizarea operaţiunilor de export, import şi cooperare economică internationala, cînd una dintre părţi este o unitate de comerţ exterior sau autorizata să facă operaţiuni de comerţ exterior; b) litigiile patrimoniale în care figurează ca parte Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne sau Direcţia Generală a Rezervelor de Stat ori o unitate din subordinea acestora."3. La cartea VI "Proceduri diverse", după capitolul XIII se introduce un nou capitol, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL XIVReguli speciale privind soluţionarea litigiilor dintre unităţile socialisteArt. 720^1 - Cererea de chemare în judecata se va introduce la instanţa numai după ce unitatea reclamanta a încercat soluţionarea neintelegerii prin conciliere directa cu cealaltă parte, cu respectarea prevederilor legale.În scopul soluţionării prin conciliere directa a litigiului, unitatea reclamanta este obligată să se intilneasca cu cealaltă parte, rezultatul concilierii urmînd a se consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce dintre părţi referitoare la obiectul neintelegerii şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.Pentru litigiile de valoare mai mare de un milion lei, concilierea se va efectua obligatoriu la nivelul conducătorilor unităţilor.Art. 720^2 - Cererea de chemare în judecata se introduce numai la tribunalul în a cărui raza teritorială îşi are sediul pîrîtul sau unul dintre piriti. Pentru litigiile prevăzute la art. 2^1, cererea se introduce numai la Tribunalul municipiului Bucureşti.Cererea nu va fi primită fără înscrisul din care să rezulte ca s-a încercat concilierea.Art. 720^3 - Cererea de chemare în judecata va cuprinde:- denumirea părţilor, cu precizarea dacă au personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul acestora, telefonul şi indicarea organelor în subordinea cărora se afla;- numele, prenumele şi calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă calitatea, cît şi dreptul de a semna;- obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea valorii;- indicarea temeiurilor de fapt şi de drept pe care se sprijină diferitele capete de cerere, cu trimitere pentru fiecare din ele la înscrisurile doveditoare corespunzătoare;- indicarea altor probe ce s-ar mai putea invoca, iar dacă urmează a se cere explicaţii părţii celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicaţii;- numele şi adresa martorilor, în cazul în care partea se foloseşte de această probă;- indicarea băncii şi a contului în care urmează să se facă virarea sumelor pretinse.La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe actele pe care partea îşi întemeiază pretenţiile, dovezile din care să rezulte ca s-au comunicat unităţii pirite copii de pe acţiune şi de pe actele de care unitatea reclamanta se serveşte.Art. 720^4 - Unitatea pirita este obligată ca în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecata să depună o intimpinare, care să cuprindă:- denumirea unităţii, cu precizarea dacă are personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul, telefonul şi indicarea organului în subordinea căruia se afla;- numele, prenumele şi calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă atît calitatea, cît şi dreptul de a semna;- răspunsul la capetele de cerere, cu trimitere pentru fiecare la înscrisurile corespunzătoare;- indicarea celorlalte probe ce s-ar mai invoca, iar dacă urmează a se cere explicaţii părţii celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicaţii;- numele şi adresa martorilor, în cazul în care partea se foloseşte de această probă;- indicarea băncii şi a contului din care ar urma să se facă virarea sumelor admise.La intimpinare se va anexa şi dovada comunicării către unitatea reclamanta a copiilor de pe aceasta şi de pe actele anexate.Art. 720^5 - Cererea reconvenţională, precum şi cererile de introducere în cauza a unor unităţi socialiste în orice calitate, se pot face pînă la prima zi de înfăţişare.Art. 720^6 - Nu se pot pretinde, prin aceeaşi cerere, drepturi ce decurg din raporturi juridice deosebite, fără legătură între ele.Art. 720^7 - Instanţa, din oficiu, poate extinde cadrul litigiului prin introducerea în cauza şi a altor unităţi socialiste, modifica obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia în scopul stabilirii răspunderii părţilor şi prevenirii unor litigii ulterioare.Art. 720^8 - În cursul soluţionării litigiului, instanţa poate chema, pentru relaţii, reprezentanţi ai unor organe sau unităţi socialiste şi poate cere acestora date, acte şi orice alte dovezi necesare soluţionării litigiului. Pentru intirzierea nejustificată a executării măsurilor dispuse, instanţa poate să aplice persoanelor vinovate amenda de la 250 la 1.000 lei.Art. 720^9 - Chemarea părţilor se poate face şi telefonic, telegrafic sau prin alte mijloace potrivite, depunîndu-se la dosar dovada corespunzătoare.Art. 720^10 - Procurorul poate să participe la judecarea, în orice faza, a litigiilor dintre unităţile socialiste.Art. 720^11 - Şedinţele de judecată nu sînt publice.Şedinţele de judecată au loc la sediul instanţei. Ele pot avea loc şi la sediul uneia dintre părţi.Art. 720^12 - Hotărîrile primei instanţe se comunică din oficiu. Ele pot fi atacate cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.Art. 720^13 - În cazul în care obiectul litigiului îl constituie plata contravalorii produselor livrate, lucrărilor executate ori serviciilor prestate, instanţa judecătorească va putea dispune, la cererea, temeinic justificată, a reclamantului, executarea provizorie a hotărîrii. În acest scop, instanţa va comunică, de îndată, reclamantului copie de pe dispozitivul hotărîrii, cu menţiunea ca aceasta s-a eliberat în vederea decontării prin banca.Art. 720^14 - Recursul se judeca de secţia civilă a Tribunalului Suprem.În litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei inclusiv, recursul se judeca de un complet al tribunalului judeţean sau al Tribunalului municipiului Bucureşti, constituit potrivit legii de organizare judecătorească.Art. 720^15 - Procurorul general al Republicii Socialiste România poate declara recurs extraordinar, în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti, în litigiile cu o valoare mai mare de 1 milion lei şi numai în urma sesizării primite de la conducătorul organului central căruia îi este subordonata unitatea socialistă nemultumita. Organul central va putea sesiza pe procurorul general în vederea examinării necesităţii introducerii recursului extraordinar într-un termen de cel mult 3 luni de la data cînd hotărîrea a rămas definitivă.Art. 720^16 - În cazul în care, înainte de executarea hotărîrii, vreuna dintre părţi a fost supusă reorganizării, instanţa, la cerere, prin încheiere data cu citarea părţilor, va rectifica în mod corespunzător hotărîrea." + Articolul 3Decretul nr. 648/1969 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, devenit Legea nr. 43/1969, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:1. Articolul 2 litera A litera c) va avea următorul cuprins:"c) organizează studiul practicii judiciare şi lucrările de statistica a activităţii instanţelor judecătoreşti; informează periodic Consiliul de Miniştri, pe baza datelor rezultate din activitatea de judecată a litigiilor dintre unităţile socialiste, asupra modului în care aceste unităţi respecta disciplina de plan şi contractuală şi prezintă propuneri corespunzătoare; sesizează Tribunalul Suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar să se emita decizii de îndrumare; ia sau propune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii de judecată;"2. Punctul I "Instanţe judecătoreşti" din anexa nr. 3 se modifica şi va avea cuprinsul din anexa nr. 2*, care face parte integrantă din prezentul decret.* Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate. + Articolul 4Pe data prezentului decret Arbitrajul de Stat Central şi arbitrajele de stat interjudetene şi al municipiului Bucureşti se desfiinţează, activitatea acestora fiind preluată de instanţele judecătoreşti. + Articolul 5Ministerul Justiţiei va lua măsuri de încadrare a tribunalelor judeţene şi a Tribunalului municipiului Bucureşti cu personalul necesar în posturile preluate, potrivit legii, de la organele Arbitrajului de Stat.Judecătorii încadraţi, în baza alineatului precedent, de Ministerul Justiţiei la tribunalele judeţene şi la Tribunalul municipiului Bucureşti vor funcţiona pînă la alegerea lor, potrivit legii. + Articolul 6În scopul intaririi legalităţii şi ordinii de drept în activitatea unităţilor socialiste şi asigurării tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea dispoziţiilor legale, a disciplinei de plan şi contractuale, instanţele judecătoreşti sînt obligate: a) sa semnaleze conducerii unităţilor socialiste sau organelor competente neregulile constatate în cursul soluţionării litigiului, putind face propuneri corespunzătoare; cei sesizati sînt obligaţi sa comunice măsurile luate; b) sa sesizeze, după caz, Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Curtea Superioară de Control Financiar sau Ministerul Finanţelor cu privire la abaterile a căror soluţionare este de competenţa acestora.În cazul în care faptele prezintă caracter infractional, se vor sesiza organele de urmărire penală.Conducerile unităţilor socialiste sînt obligate sa analizeze hotărîrile date în litigiile în care au fost parte şi sa ia măsuri de recuperare, în condiţiile legii, a tuturor pagubelor cauzate, de sancţionare a celor vinovaţi de încălcarea ordinii şi disciplinei în unitate şi de prevenire a neajunsurilor ce au generat litigiul. + Articolul 7Litigiile patrimoniale dintre unităţile socialiste din subordinea aceluiaşi minister, alt organ central sau consiliu popular judeţean ori al municipiului Bucureşti sau centrala se soluţionează de către aceste organe.Litigiile patrimoniale dintre unităţile socialiste de o valoare de pînă la 5.000 lei inclusiv se soluţionează de organul în subordinea căruia se afla unitatea debitoare.Deciziile date de organele prevăzute la alin. 1 şi 2 constituie titlu executor.În cazul în care debitor este un organ central, comitet executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti sau o unitate subordonata Consiliului de Miniştri, competenţa de soluţionare a litigiilor prevăzute la alin. 2 aparţine instanţei judecătoreşti.Litigiile privitoare la impozite, taxe şi orice alte obligaţii care se stabilesc sau se urmăresc potrivit dispoziţiilor procesuale fiscale nu sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti. + Articolul 8Cererile adresate instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre unităţile socialiste se timbrează potrivit prevederilor art. 1 lit. b) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru. + Articolul 9Cererile de arbitrare, de reexaminare şi de rearbitrare nesolutionate de organele arbitrare pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret vor fi înaintate instanţelor judecătoreşti competente pentru a fi judecate, după caz, în prima instanţa sau în recurs.Cererile privind pretenţii cu o valoare între 1.001 şi 5.000 lei inclusiv vor fi restituite unităţilor socialiste care le-au formulat, cu excepţia cererilor la care se referă art. 7 alin. 4 din prezentul decret. + Articolul 10Personalul muncitor care trece la instanţele judecătoreşti, precum şi cel transferat în alte unităţi ca urmare a desfiinţării Arbitrajului de Stat, se considera transferat în interesul serviciului.Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea raţională a personalului din unităţile socialiste, a căror valabilitate a fost prelungită prin Decretul nr. 451/1984, nu se aplică, pe o perioadă de 90 de zile de la data prezentului decret, posturilor din unităţile şi organele la care şi de la care se transfera personalul ca urmare a aplicării prezentului decret. + Articolul 11Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul disponibil, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice. + Articolul 12Patrimoniul Arbitrajului de Stat, stabilit pe baza bilanţului încheiat la 31 martie 1985, împreună cu indicatorii de plan trec la Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Suprem. + Articolul 13Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, pe baza propunerilor Ministerului Justiţiei şi Tribunalului Suprem, vor introduce, în bugetul de stat, modificările ce decurg din prezentul decret. + Articolul 14Prevederile prezentului decret intră în vigoare începînd cu data de 1 aprilie 1985.Pe aceeaşi dată, actele normative prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul decret, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga. + Anexa 3 ACTE NORMATIVE CARE SE ABROGA 1. Legea nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, republicată în Buletinul Oficial nr. 24/1959.2. Art. 48 din Legea contractelor economice nr. 71/1969, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 3/1979, publicată în Buletinul Oficial nr. 60/1979.3. Pct. 9 din cap. I lit. B şi lit. c) din cap. III ale anexei nr. VI la Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, republicată în Buletinul Oficial nr. 59-60/1980.4. Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 22/1959.5. Decretul nr. 275/1960 pentru modificarea art. II din Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 13/1960.6. Alin. 2 al art. 4 din Decretul nr. 713/1966 pentru exceptarea organizaţiilor cooperatiste agricole de la aplicarea unor dispoziţii ale Decretului nr. 274/1954 privitor la executarea obligaţiilor izvorite din contractele de cultura şi din contractările de animale şi de produse animale, pentru abrogarea lit. d) din art. 7 al Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, precum şi pentru modificarea art. 1 din Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, publicat în Buletinul Oficial nr. 54/1966.7. Decretul nr. 371/1971 pentru modificarea art. II din Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 127/1971.8. Decretul nr. 164/1973 privind structura organizatorică a Arbitrajului de Stat Central, publicat în Buletinul Oficial nr. 42/1973, cu modificările ulterioare.9. Art. 35 din Statutul cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, aprobat prin Decretul nr. 93/1983, publicat în Buletinul Oficial nr. 18/1983.10. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1397/1954 privind aprobarea regulilor procedurii arbitrare pentru Arbitrajul de Stat, republicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 39/1959.11. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 466/1968 privind unele măsuri de reorganizare a Arbitrajului de Stat, publicată în Buletinul Oficial nr. 31/1968.-----------
| EMITENT |
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: + Articolul 1Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească se modifica şi se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul 1 se introduce litera b^1), cu următorul cuprins:"b^1) judecarea litigiilor dintre unităţile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"2. La articolul 3 după alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:"Prin soluţionarea litigiilor dintre unităţile socialiste instanţele judecătoreşti contribuie la întărirea răspunderii acestora în asigurarea respectării disciplinei de plan, contractuale şi financiare, promovarea principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, apărarea proprietăţii socialiste, a legalităţii şi ordinii de drept în activitatea economică a unităţilor socialiste."3. La articolul 26 după alineatul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:"Litigiile dintre unităţile socialiste de o valoare pînă la 250.000 lei se judeca, în prima instanţa, de un singur judecător, iar celelalte litigii, în complet de doi judecători. Recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate în litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei se judeca de tribunalul judeţean sau, după caz, de Tribunalul municipiului Bucureşti, în complet de doi judecători."4. Articolul 26 alineatul ultim va avea următorul cuprins:"În caz de divergenta, în cauzele în care completul de judecată se formează potrivit alin. 2, 5 sau 6, instanţa se completează cu preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori cu un judecător desemnat de preşedinte.5. Anexa nr. 2 privind numărul maxim de posturi în aparatul Tribunalului Suprem, astfel cum a fost modificată prin Decretul nr. 396/1976, se modifica şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. + Articolul 2Codul de procedură civilă se modifica şi se completează după cum urmează:1. La articolul 2 punctul 1, privind competenţa tribunalelor, după litera e) se introduce litera e^1), cu următorul cuprins:"e^1) litigiile dintre unităţile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"2. După articolul 2 se introduce articolul 2^1, cu următorul cuprins:"Art. 2^1 - Tribunalul municipiului Bucureşti judeca în prima instanţa, în afară litigiilor prevăzute la art. 2 pct. 1 lit. e^1), indiferent de sediul părţilor: a) litigiile patrimoniale izvorite din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor interne privind realizarea operaţiunilor de export, import şi cooperare economică internationala, cînd una dintre părţi este o unitate de comerţ exterior sau autorizata să facă operaţiuni de comerţ exterior; b) litigiile patrimoniale în care figurează ca parte Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne sau Direcţia Generală a Rezervelor de Stat ori o unitate din subordinea acestora."3. La cartea VI "Proceduri diverse", după capitolul XIII se introduce un nou capitol, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL XIVReguli speciale privind soluţionarea litigiilor dintre unităţile socialisteArt. 720^1 - Cererea de chemare în judecata se va introduce la instanţa numai după ce unitatea reclamanta a încercat soluţionarea neintelegerii prin conciliere directa cu cealaltă parte, cu respectarea prevederilor legale.În scopul soluţionării prin conciliere directa a litigiului, unitatea reclamanta este obligată să se intilneasca cu cealaltă parte, rezultatul concilierii urmînd a se consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce dintre părţi referitoare la obiectul neintelegerii şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.Pentru litigiile de valoare mai mare de un milion lei, concilierea se va efectua obligatoriu la nivelul conducătorilor unităţilor.Art. 720^2 - Cererea de chemare în judecata se introduce numai la tribunalul în a cărui raza teritorială îşi are sediul pîrîtul sau unul dintre piriti. Pentru litigiile prevăzute la art. 2^1, cererea se introduce numai la Tribunalul municipiului Bucureşti.Cererea nu va fi primită fără înscrisul din care să rezulte ca s-a încercat concilierea.Art. 720^3 - Cererea de chemare în judecata va cuprinde:- denumirea părţilor, cu precizarea dacă au personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul acestora, telefonul şi indicarea organelor în subordinea cărora se afla;- numele, prenumele şi calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă calitatea, cît şi dreptul de a semna;- obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea valorii;- indicarea temeiurilor de fapt şi de drept pe care se sprijină diferitele capete de cerere, cu trimitere pentru fiecare din ele la înscrisurile doveditoare corespunzătoare;- indicarea altor probe ce s-ar mai putea invoca, iar dacă urmează a se cere explicaţii părţii celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicaţii;- numele şi adresa martorilor, în cazul în care partea se foloseşte de această probă;- indicarea băncii şi a contului în care urmează să se facă virarea sumelor pretinse.La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe actele pe care partea îşi întemeiază pretenţiile, dovezile din care să rezulte ca s-au comunicat unităţii pirite copii de pe acţiune şi de pe actele de care unitatea reclamanta se serveşte.Art. 720^4 - Unitatea pirita este obligată ca în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecata să depună o intimpinare, care să cuprindă:- denumirea unităţii, cu precizarea dacă are personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul, telefonul şi indicarea organului în subordinea căruia se afla;- numele, prenumele şi calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă atît calitatea, cît şi dreptul de a semna;- răspunsul la capetele de cerere, cu trimitere pentru fiecare la înscrisurile corespunzătoare;- indicarea celorlalte probe ce s-ar mai invoca, iar dacă urmează a se cere explicaţii părţii celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicaţii;- numele şi adresa martorilor, în cazul în care partea se foloseşte de această probă;- indicarea băncii şi a contului din care ar urma să se facă virarea sumelor admise.La intimpinare se va anexa şi dovada comunicării către unitatea reclamanta a copiilor de pe aceasta şi de pe actele anexate.Art. 720^5 - Cererea reconvenţională, precum şi cererile de introducere în cauza a unor unităţi socialiste în orice calitate, se pot face pînă la prima zi de înfăţişare.Art. 720^6 - Nu se pot pretinde, prin aceeaşi cerere, drepturi ce decurg din raporturi juridice deosebite, fără legătură între ele.Art. 720^7 - Instanţa, din oficiu, poate extinde cadrul litigiului prin introducerea în cauza şi a altor unităţi socialiste, modifica obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia în scopul stabilirii răspunderii părţilor şi prevenirii unor litigii ulterioare.Art. 720^8 - În cursul soluţionării litigiului, instanţa poate chema, pentru relaţii, reprezentanţi ai unor organe sau unităţi socialiste şi poate cere acestora date, acte şi orice alte dovezi necesare soluţionării litigiului. Pentru intirzierea nejustificată a executării măsurilor dispuse, instanţa poate să aplice persoanelor vinovate amenda de la 250 la 1.000 lei.Art. 720^9 - Chemarea părţilor se poate face şi telefonic, telegrafic sau prin alte mijloace potrivite, depunîndu-se la dosar dovada corespunzătoare.Art. 720^10 - Procurorul poate să participe la judecarea, în orice faza, a litigiilor dintre unităţile socialiste.Art. 720^11 - Şedinţele de judecată nu sînt publice.Şedinţele de judecată au loc la sediul instanţei. Ele pot avea loc şi la sediul uneia dintre părţi.Art. 720^12 - Hotărîrile primei instanţe se comunică din oficiu. Ele pot fi atacate cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.Art. 720^13 - În cazul în care obiectul litigiului îl constituie plata contravalorii produselor livrate, lucrărilor executate ori serviciilor prestate, instanţa judecătorească va putea dispune, la cererea, temeinic justificată, a reclamantului, executarea provizorie a hotărîrii. În acest scop, instanţa va comunică, de îndată, reclamantului copie de pe dispozitivul hotărîrii, cu menţiunea ca aceasta s-a eliberat în vederea decontării prin banca.Art. 720^14 - Recursul se judeca de secţia civilă a Tribunalului Suprem.În litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei inclusiv, recursul se judeca de un complet al tribunalului judeţean sau al Tribunalului municipiului Bucureşti, constituit potrivit legii de organizare judecătorească.Art. 720^15 - Procurorul general al Republicii Socialiste România poate declara recurs extraordinar, în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti, în litigiile cu o valoare mai mare de 1 milion lei şi numai în urma sesizării primite de la conducătorul organului central căruia îi este subordonata unitatea socialistă nemultumita. Organul central va putea sesiza pe procurorul general în vederea examinării necesităţii introducerii recursului extraordinar într-un termen de cel mult 3 luni de la data cînd hotărîrea a rămas definitivă.Art. 720^16 - În cazul în care, înainte de executarea hotărîrii, vreuna dintre părţi a fost supusă reorganizării, instanţa, la cerere, prin încheiere data cu citarea părţilor, va rectifica în mod corespunzător hotărîrea." + Articolul 3Decretul nr. 648/1969 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, devenit Legea nr. 43/1969, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:1. Articolul 2 litera A litera c) va avea următorul cuprins:"c) organizează studiul practicii judiciare şi lucrările de statistica a activităţii instanţelor judecătoreşti; informează periodic Consiliul de Miniştri, pe baza datelor rezultate din activitatea de judecată a litigiilor dintre unităţile socialiste, asupra modului în care aceste unităţi respecta disciplina de plan şi contractuală şi prezintă propuneri corespunzătoare; sesizează Tribunalul Suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar să se emita decizii de îndrumare; ia sau propune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii de judecată;"2. Punctul I "Instanţe judecătoreşti" din anexa nr. 3 se modifica şi va avea cuprinsul din anexa nr. 2*, care face parte integrantă din prezentul decret.* Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate. + Articolul 4Pe data prezentului decret Arbitrajul de Stat Central şi arbitrajele de stat interjudetene şi al municipiului Bucureşti se desfiinţează, activitatea acestora fiind preluată de instanţele judecătoreşti. + Articolul 5Ministerul Justiţiei va lua măsuri de încadrare a tribunalelor judeţene şi a Tribunalului municipiului Bucureşti cu personalul necesar în posturile preluate, potrivit legii, de la organele Arbitrajului de Stat.Judecătorii încadraţi, în baza alineatului precedent, de Ministerul Justiţiei la tribunalele judeţene şi la Tribunalul municipiului Bucureşti vor funcţiona pînă la alegerea lor, potrivit legii. + Articolul 6În scopul intaririi legalităţii şi ordinii de drept în activitatea unităţilor socialiste şi asigurării tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea dispoziţiilor legale, a disciplinei de plan şi contractuale, instanţele judecătoreşti sînt obligate: a) sa semnaleze conducerii unităţilor socialiste sau organelor competente neregulile constatate în cursul soluţionării litigiului, putind face propuneri corespunzătoare; cei sesizati sînt obligaţi sa comunice măsurile luate; b) sa sesizeze, după caz, Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Curtea Superioară de Control Financiar sau Ministerul Finanţelor cu privire la abaterile a căror soluţionare este de competenţa acestora.În cazul în care faptele prezintă caracter infractional, se vor sesiza organele de urmărire penală.Conducerile unităţilor socialiste sînt obligate sa analizeze hotărîrile date în litigiile în care au fost parte şi sa ia măsuri de recuperare, în condiţiile legii, a tuturor pagubelor cauzate, de sancţionare a celor vinovaţi de încălcarea ordinii şi disciplinei în unitate şi de prevenire a neajunsurilor ce au generat litigiul. + Articolul 7Litigiile patrimoniale dintre unităţile socialiste din subordinea aceluiaşi minister, alt organ central sau consiliu popular judeţean ori al municipiului Bucureşti sau centrala se soluţionează de către aceste organe.Litigiile patrimoniale dintre unităţile socialiste de o valoare de pînă la 5.000 lei inclusiv se soluţionează de organul în subordinea căruia se afla unitatea debitoare.Deciziile date de organele prevăzute la alin. 1 şi 2 constituie titlu executor.În cazul în care debitor este un organ central, comitet executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti sau o unitate subordonata Consiliului de Miniştri, competenţa de soluţionare a litigiilor prevăzute la alin. 2 aparţine instanţei judecătoreşti.Litigiile privitoare la impozite, taxe şi orice alte obligaţii care se stabilesc sau se urmăresc potrivit dispoziţiilor procesuale fiscale nu sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti. + Articolul 8Cererile adresate instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre unităţile socialiste se timbrează potrivit prevederilor art. 1 lit. b) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru. + Articolul 9Cererile de arbitrare, de reexaminare şi de rearbitrare nesolutionate de organele arbitrare pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret vor fi înaintate instanţelor judecătoreşti competente pentru a fi judecate, după caz, în prima instanţa sau în recurs.Cererile privind pretenţii cu o valoare între 1.001 şi 5.000 lei inclusiv vor fi restituite unităţilor socialiste care le-au formulat, cu excepţia cererilor la care se referă art. 7 alin. 4 din prezentul decret. + Articolul 10Personalul muncitor care trece la instanţele judecătoreşti, precum şi cel transferat în alte unităţi ca urmare a desfiinţării Arbitrajului de Stat, se considera transferat în interesul serviciului.Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea raţională a personalului din unităţile socialiste, a căror valabilitate a fost prelungită prin Decretul nr. 451/1984, nu se aplică, pe o perioadă de 90 de zile de la data prezentului decret, posturilor din unităţile şi organele la care şi de la care se transfera personalul ca urmare a aplicării prezentului decret. + Articolul 11Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici, precum şi personalul disponibil, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice. + Articolul 12Patrimoniul Arbitrajului de Stat, stabilit pe baza bilanţului încheiat la 31 martie 1985, împreună cu indicatorii de plan trec la Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Suprem. + Articolul 13Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, pe baza propunerilor Ministerului Justiţiei şi Tribunalului Suprem, vor introduce, în bugetul de stat, modificările ce decurg din prezentul decret. + Articolul 14Prevederile prezentului decret intră în vigoare începînd cu data de 1 aprilie 1985.Pe aceeaşi dată, actele normative prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul decret, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga. + Anexa 3 ACTE NORMATIVE CARE SE ABROGA 1. Legea nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, republicată în Buletinul Oficial nr. 24/1959.2. Art. 48 din Legea contractelor economice nr. 71/1969, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 3/1979, publicată în Buletinul Oficial nr. 60/1979.3. Pct. 9 din cap. I lit. B şi lit. c) din cap. III ale anexei nr. VI la Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, republicată în Buletinul Oficial nr. 59-60/1980.4. Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 22/1959.5. Decretul nr. 275/1960 pentru modificarea art. II din Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 13/1960.6. Alin. 2 al art. 4 din Decretul nr. 713/1966 pentru exceptarea organizaţiilor cooperatiste agricole de la aplicarea unor dispoziţii ale Decretului nr. 274/1954 privitor la executarea obligaţiilor izvorite din contractele de cultura şi din contractările de animale şi de produse animale, pentru abrogarea lit. d) din art. 7 al Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, precum şi pentru modificarea art. 1 din Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, publicat în Buletinul Oficial nr. 54/1966.7. Decretul nr. 371/1971 pentru modificarea art. II din Decretul nr. 259/1959 privind modificarea Legii nr. 5/1954 pentru organizarea şi funcţionarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 127/1971.8. Decretul nr. 164/1973 privind structura organizatorică a Arbitrajului de Stat Central, publicat în Buletinul Oficial nr. 42/1973, cu modificările ulterioare.9. Art. 35 din Statutul cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, aprobat prin Decretul nr. 93/1983, publicat în Buletinul Oficial nr. 18/1983.10. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1397/1954 privind aprobarea regulilor procedurii arbitrare pentru Arbitrajul de Stat, republicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 39/1959.11. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 466/1968 privind unele măsuri de reorganizare a Arbitrajului de Stat, publicată în Buletinul Oficial nr. 31/1968.-----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari