ORDIN nr. 149 din 30 decembrie 2004pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005
EMITENT
  • AUTORITATEA NAŢIONALA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 125 din 9 februarie 2005



    În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,vazand Nota de fundamentare nr. 24.030 din 28 decembrie 2004, întocmită de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:  +  Articolul 1Se aprobă Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.  +  Articolul 2Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.  +  Articolul 3Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.  +  Articolul 4Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. PreşedinteleAutorităţii Naţionale Sanitare Veterinareşi pentru Siguranţa Alimentelor,Gabriel Vasile DraganBucureşti, 30 decembrie 2004.Nr. 149.  +  Anexa Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005NOTĂ: a) Din ratiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, în fermele de creştere a porcilor, se executa de către medicii veterinari organizaţi conform legii, împuterniciţi de către direcţia sanitar-veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana. b) Acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în fermele de animale se executa de către medicul veterinar de libera practica împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu direcţia sanitar-veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana, şi se plătesc de la bugetul de stat. c) Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizându-se vacutainere sterile, contravaloarea acestora fiind suportată de către proprietar.  +  Secţiunea I A. ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARE VETERINARE OBLIGATORIIIIa: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista A a O.I.E.
    *Font 8*
    Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
    1 2 3 4
    1. FEBRA AFTOASA A-010 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasiva. II. Supraveghere activa, constând din: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie (doua zile); 2. Inspecţia în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia febrei aftoase. 4. Supravegherea serologica: Pentru detectia unor eventuale contaminari transfrontaliere, pe probe recoltate de la bovine şi ovine din localităţi desemnate de către serviciile epizootologice ca fiind tinte de supraveghere situate în: - judeţe cu risc major de contaminare transfrontaliera (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în "zona I-a de supraveghere", în care se preleveaza lunar probe de sânge la 2% din bovine, şi 3% din ovine şi caprine existente în localităţile ţinta; - judeţe cu risc minim de contaminare transfrontaliera, situate în "zona II-a de supraveghere" (BR, BC, CJ, HD, ÎL, IF, NT), în care se preleveaza lunar probe de sânge la 0,5% din animalele speciilor susmenţionate, existente în localităţile ţinta. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 6. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de măsuri pentru controlul febrei aftoase (ordinul MAAP nr. 44/2003). 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata şi cele de evaluare rurală rapida vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examenele serologice pentru supraveghere, precum şi cele pentru examene virusologice sau serologice destinate diagnosticului în cazul suspiciunilor de boala, se trimit la laboratorul naţional de referinţa din IDSA, conform prevederilor din Manualul de instrucţiuni, parte componenta a Planului Naţional de Contingenta. - IDSA va transmite toate rezultatele obţinute la DSVSA judeteana care a trimis probele, iar în caz de rezultat pozitiv şi la ANSVSA. - Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeteana. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II, ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontaliera, va fi facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 5. Este obligatorie respectarea prevederilor pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind febra aftoasa a Ordinului MAA nr. 98/2000.
    2. STOMATITA VEZICULOASA A-020 I. Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate din tari situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantina, după import din tari situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. 3. Supravegherea clinica şi serologica: a) în caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. b) Numai în cazul importurilor de animale din speciile receptive de pe continentele americane. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantina vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat oficial desemnaţi. 4. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează la IDSA, pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasa. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeteana. 5. Reagentii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procurati o dată cu animalele importate din tari de pe continente contaminate, aceasta obligaţie a exportatorilor fiind necesară a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referinţa din Europa, nu se pot procura aceşti reagenti.
    3. BOALA VEZICULOASA A PORCULUI A-030 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasiva. II. Supraveghere activa, constând din: 1. Inspecţia planificata a porcinelor domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului aflate pe teritoriul României: - în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproductiei; - în unităţi desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia în abatoare a porcinelor, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase. 3. Supravegherea serologica: 3% pe an de la porci în vârsta de 180-200 zile din ferme de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100 capete; 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizarii diagnosticului în cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeteana. 4. IDSA va transmite rezultatele obţinute la DSVSA judeteana care a trimis probele iar în caz de rezultat pozitiv şi la ANSVSA. 5. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELBA vor fi imediat retestate. 6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul MAAP nr. 188/29.04.2002 centru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsurile specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, publicate în Monitorul Oficial nr. 783 din 28.10.2002
    4. PESTA BOVINA A-040 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia animalelor tăiate în perioada de carantina, după import din ţările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei bovine. 3. Supravegherea serologica: pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere, pe: - 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţinta în judeţele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona I-a de supraveghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţinta, în judeţele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, ÎL, IF, NT, TM); 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasa şi cele necesare examenelor virusologice destinate precizarii diagnosticului în cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeteana. 4. România este indemna la pesta bovina, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importa animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari care nu au statut de ţara libera de pesta bovina, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinelor MAAP nr. 236/2002, nr. 344/2002 şi nr. 580/2002. 6. Localităţile ţinta şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
    5. PESTA MICILOR RUMEGATOARE A-050 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive a virusul pestei micilor rumegatoare aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantina, după import din ţările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegatoare. 3. Supraveghere serologica: pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere pe: - 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţinta în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţinta, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, ÎL, IF, NT), 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasa şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizarii diagnosticului în cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeteana. 4. România este indemna de pesta micilor rumegatoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importa animale vii din speciile receptive la virusul pestei micilor rumegatoare şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari care nu au statut de ţara libera de pesta a micilor rumegatoare, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi nr. 580/2002. 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontaliera, va fi facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
    6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINA A-060 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasa a bovinelor aflate pe teritoriul României: - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia în abatoare a carcaselor bovinelor tăiate în condiţii normale şi a celor suspecte de pleuropneumonie contagioasa bovina, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei contagioase bovine. 3. Supravegherea serologica prin RFC/ELISA: a) pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere: - 1% din efectivul de bovine din judeţele clasificate în zona I de supraveghere; - 0,5% din efectivul de bovine din judeţele clasificate în zona II de supraveghere; b) bovinele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea de A-060. 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 centru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasa, medicul veterinar de abator va trimite probe (lichid pleural şi tesut pulmonar) reprezentative la IDSA, pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizarii diagnosticului de pleuropneumonie contagioasa. 4. Examenele serologice de laborator se efectuează la IDSA pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasa. 5. România este indemna la pleuropneumonia contagioasa bovina, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 6. România nu importa animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasa bovina şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari care nu au statut de ţara libera de aceasta boala, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAAP nr. 486/2001 (cap. V, pct. A, alin. 2b), nr. 236, nr. 344/2002, nr. 580/2002. 7. În cazul apariţiei de reactii serologice dubioase sau pozitive se procedează la recoltarea de probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin punctie aseptica) pentru confirmare prin examene bacteriologice şi probe pereche pentru recontrol serologic.
    7. BLUETONGUE A-090 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasiva. I. Supraveghere activa, constând din: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie (săptămânal); 2. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţinta, precum şi a celor tăiate în perioada de carantina după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 3. Supravegherea vectorilor culicoizi la nivel naţional, prin identificarea genului şi speciei şi prin tentative de evidentierea virusului BT la speciile recunoscute a multiplica şi transmite virusul, înregistrând coordonatele de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare al insectelor: - supravegherea prin capturare cu capcane luminoase mobile, efectuand în fiecare localitate ţinta cel puţin doua capturi per sezon de activitate al insectelor (mai-octombrie); - supravegherea saptamanala prin capturare cu capcane luminoase fixe, în fiecare localitate ţinta, pe tot timpul anului. 4. Supravegherea serologica: Pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere: - în judeţele cu risc maxim de contaminare: CS, CL, CT, DJ, GR, OT, MH, TL, TM, TR pe probe recoltate de la 3% din ovinele şi bovinele din localităţile ţinta dar nu mai puţin de 1200 probe/an/judeţ; - în judeţele cu risc minim de contaminare: AG, BR, BZ, DB, IF, GJ, ÎL, M. Buc, PH, VL pe probe recoltate de la 2% din ovinele şi bovinele din localităţile ţinta dar nu mai puţin de 400 probe/an/judeţ; - 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale santinela din fermele santinela, stabilite pentru supraveghere în regiunile geografice cu apropiere maxima de zonele contaminate din sudul şi sud vestul Dunării. 5. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapida (epizootologie participativa) în special în zone cu risc major, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile. 6. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Supravegherea clinica în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, se face conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Efectivele de animale santinela vor fi monitorizate clinic şi serologic a intervale de timp ce nu depăşesc perioada de incubaţie a bolii, vor fi stabilite de DSVSA din judeţele apropiate de zonele contaminate din sudul şi sud-vestul Dunării, de comun acord cu IDSA, în cele mai sudice şi sud-vestice puncte ale acestor judeţe. Acţiunea va fi în responsabilitatea unor medici veterinari de stat, special instruiti. 4. Probele pentru examene virusologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral sau a speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţa ale UE şi/sau OIE. 5. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSJ abilitate sau la IDSA. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSJ abilitate, iar confirmarea se face de către IDSA. 6. Stabilirea localităţilor ţinta pentru supravegherea vectorilor şi pentru supravegherea serologica se face conform metodologiei elaborate de ANSVSA şi IDSA. 7. Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS. 8. România este indemna la bluetongue, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 9. România nu importa animale vii din speciile receptive şi nici produse de origine animala, ovule, material seminal sau embrioni provenite de la acestea, din tari sau zone care nu au statut de "liber de bluetongue", recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi nr. 580/2002. 10. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontaliera, va fi facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
    8. VARIOLA OVINA ŞI CAPRINA A-100 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasiva. II. Supraveghere activa, constând în: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe granita de sud şi est a României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, ÎL, OT, MH, IM, TL; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Supravegherea anatomopatologica: - la animale importate din tari libere de boala dar cu risc epidemiologic de vecinătate. 3. Inspecţia în abatoare a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţinta, precum şi a celor tăiate în perioada de carantina după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MM nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeteana. 4. România este indemna de variola ovinelor şi caprinelor, nu practica vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importa animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari care nu au statut de ţara libera, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi nr. 580/2002. 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontaliera, va fi facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
    9. PESTA AFRICANA A CALULUI A-110 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; 2. Supravegherea serologica. Pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere: - în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţinta dar nu mai puţin de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); - în judeţele cu risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. Buc., ÎL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localităţile ţinta dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supraveghere); 3. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeteana. 4. România este indemna de pesta africana a calului, nu practica vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importa animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari care nu au statut de ţara libera, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi 580/2002. 6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică ordinul MAAP nr. 497/18.04.2001 pentru aprobarea normei sanitare veterinare pentru combaterea pestei africane a calului. 7. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontaliera, va fi facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
    10. PESTA PORCINA AFRICANA A-120 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Inspecţia: a. planificata a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera; - în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minima a perioadei de incubaţie; b. obligatorie în abatoare a porcilor ce provin din localităţi ţinta, precum şi a celor taiati în perioada de carantina după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 2. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapida (epizootologie participativa) în special în zone de granita, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice din zone greu accesibile. 3. Supravegherea serologica: a) pentru detectia posibilei contaminari transfrontaliere pe: - în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, OL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţinta; - în judeţele cu risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, CJ, CL, ÎL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţinta; 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Acţiunile de inspecţie planificata, precum şi cele de evaluare rurală rapida (epidemiologie participativa), vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizarii diagnosticului în cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţa naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeteana. 4. România este indemna de pesta porcina africana, nu practica vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 5. România nu importa animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari care nu au statut de ţara libera, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 şi nr. 580/2002. 6. Localităţile, şi în cadrul acestora gospodăriile ţinta, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA.
    11. PESTA PORCINA CLASICA A-130 I. Supraveghere la nivel naţional: 1. Supravegherea clinica şi anatomopatologica a speciilor receptive aflate pe teritoriul României prin: - monitorizare şi raportare zilnica pentru abatoare; - inspecţie, individualizare prin crotaliere şi raportare zilnica a stării de sănătate a porcilor pentru care se cere certificare în vederea transportului în localităţi din judeţ şi din afară acestuia; - cu monitorizare şi raportare saptamanala pentru porcii de pe o raza de 3 km din apropierea abatoarelor, şi a targurilor de animale; - cu monitorizare şi raportare trimestriala pentru restul porcilor existenţi pe raza de activitate; 2. Supraveghere prin detectie de antigen: a) Pentru porcii domestici: - pe 30 probe lunar, de la purceii morţi din sectorul de creştere, câte 15 la interval de 2 săptămâni, din ferme şi complexe de porci în care exista aprobare provizorie de imunizare; - pe probe de la toate animalele moarte sau tăiate ca urmare a unei afecţiuni febrile, în fermele de ingrasare; - pe probe de la porcii morţi sau taiati de urgenta de pe raza de activitate a unui dispensar veterinar dar nu mai puţin de 30 de probe/an; b) Pentru porcii mistreti: pe probe de la toate animalele moarte sau vanate; 3. Supraveghere serologica prin ELISA: a) În exploataţii pentru care nu a fost emisă o aprobare provizorie de vaccinare preventivă: - pe probe de ser de la porcii în vârsta de 120 de zile din ferme de creştere şi ingrasare, asigurându-se o prevalenta de 10% pentru o confidenta de 95% conform metodologiei de lucru prezentată de IDSA; - pe probe de ser de la 2% din porcii grasi taiati în exploatatiile individuale sau taiati normal în abatoare. 3) În exploatatiile de porcine ce poseda o aprobare provizorie de vaccinare preventivă: - pe probe de ser de la 1% din purcei, la 3 săptămâni după a doua vaccinare antipestoasa, în scopul verificării eficientei imunizarii în ferme şi complexe de porci; 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, Ordinul MAPAM nr. 1.113/2004. 5. Realizarea supravegherii, atât clinice cat şi prin examene serologice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele clinice şi anatomopatologice vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de libera practica împuterniciţi. 3. Examinarea clinica, recoltarea de probe şi certificarea porcilor pentru care se solicita transfer din localitate sau judeţ, a porcilor din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere şi a targurilor de animale din judeţe, se va face de către şi sub responsabilitatea medicilor veterinari oficiali din zona de origine a porcilor. 4. Recoltarea în abatoare a probelor destinate examenelor serologice, va fi efectuată de medicii veterinari ce acorda asistenţa respectivelor unităţi, prelevandu-se probe strict de la porci grasi şi nu de la scroafe sau vieri reformati. 5. În localităţile unde se suspicioneaza vaccinarea ilegala probele vor fi recoltate de medicii veterinari oficiali. 6. Pentru verificarea eficientei imunizarii porcinelor din ferme şi complexe recoltarea probelor va fi efectuată sub supravegherea medicului veterinar oficial. 7. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detectie de antigen viral şi anticorpi, va fi monitorizata şi raportată lunar la DSVSA judeteana de către medicii veterinari oficiali. 8. Probele destinate detectiei de antigen viral al pestivirusurilor vor investigate de către LSVSJ. Testele de confirmare cu anticorpi monoclonali, detectia de genom viral prin PCR şi izolarea de virus în vederea efectuării de investigaţii de epidemiologie moleculara, se vor efectua la IDSA. 9. Probele destinate detectiei de anticorpi se lucrează de către LSVSJ, iar atunci când se găsesc anticorpi ce nu pot fi datorati decât unei infectii cu virus patogen sunt trimise în cel mai scurt timp la IDSA pentru confirmare prin IFA sau virusneutralizare. 10. Controlul citomorfologic de maduva sternala la 3% din probele destinate detectiei de antigen. 11. Control biochimic şi hematologic la 3% din probele destinate detectiei de anticorpi. 12. România nu importa animale vii din specii receptive la virusul pestei porcine clasice şi nici produse de origine animala provenite de la acestea, din tari sau regiuni ale acestora ce nu au statut liber de PPC, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respecta prevederile ordinului MAPAM nr. 344/2002 şi 580/2002. 13. În caz de confirmare a pestei porcine clasice se respecta întocmai prevederile ordinului nr. 404/2002, ord. nr. 1.113/2003 privind programul de urgenta şi manualul de instrucţiuni pentru pesta porcina clasica.
    11. PESTA PORCINA CLASICA A-130 B. Program special de supraveghere destinat zonei ce urmează a deveni libera de pesta porcina (Judeţele Timiş, Arad, Bihor): 1. Inspecţia şi monitorizarea efectivelor de porci domestici şi mistreti în aria pilot de supraveghere: - efectivele de porci din ferme de reproducţie creştere şi ingrasare autorizate sanitar veterinar vor fi inspectate zilnic, privind starea de sănătate a acestora intocmindu-se un raport lunar care va fi înaintat la DSVSA; - efectivele de porci din exploataţii individuale vor fi inspectate lunar, starea de sănătate a acestora raportandu-se trimestrial; - se vor colecta şi centraliza lunar de la personalul ce administrează fondurile de vânătoare, observaţii privind efectivul de porci mistreti existent în aria pilot de supraveghere şi starea de sănătate a animalelor. 1. Supraveghere prin detectie de antigen: - pentru efectivele de porci domestici din ferme, complexe şi exploataţii individuale, se aplică programul naţional de supraveghere prin detectie de antigen; - se vor preleva probe pentru detectie de antigen de la toţi porcii mistreti morţi sau vanati. 3. Supraveghere serologica: - în aria pilot de supraveghere, se vor preleva probe de ser de la purcei în creştere (atunci când exista certitudinea ca mamele lor nu au fost în trecut vaccinate), animale de reproducţie sau de la porci grasi ce au depăşit vârsta de 120 de zile, în vederea efectuării de investigaţii serologice. Numărul de probe prelevate şi investigate pentru fiecare ferma, complex sau localitate din aria pilot de supraveghere, va trebui sa corespundă unui procent de prevalenta de: - 15% cu 95% confidenta pentru efectivele de reproducţie în vârsta de sub 1 an şi pentru efectivele de ingrasare; - de la porcii mistreti existenţi în aria pilot de supraveghere, se vor preleva probe destinate examenelor serologice, fiind necesar a se investiga un număr de animale ce să asigure pentru o prevalenta de 15%, un indice de 95% confidenta. Dependent de primele rezultate ale investigatiilor serologice obţinute în aria pilot de supraveghere, la propunerea colectivului de specialişti ce au în responsabilitate viitoarea zona libera de PPC (Task Force), programul de supraveghere serologica va putea fi îmbunătăţit. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele clinice şi anatomopatologice vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de libera practica împuterniciţi. 3. Examinarea clinica, recoltarea de probe şi certificarea porcilor pentru care se solicita transfer din localitate sau judeţ, a porcilor din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere şi a targurilor de animale din judeţe, se va face de către şi sub responsabilitatea şi medicilor veterinari oficiali din zona de origine a porcilor. 4. Recoltarea în abatoare a probelor destinate examenelor serologice, va fi efectuată de medicii veterinari ce acorda asistenţa respectivelor unităţi, prelevandu-se probe strict de la porci grasi şi nu de la scroafe sau vieri reformati. 5. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detectie de antigen viral şi anticorpi, va fi monitorizata şi raportată lunar la vor DSVSA judeteana şi a municipiului Bucureşti de către medicii veterinari oficiali. 6. Probele destinate detectiei de antigen viral al pestivirusurilor vor fi investigate de către LSVSJ. Testele de confirmare cu anticorpi monoclonali, detectia de genom viral prin PCR şi izolarea de virus în vederea efectuării de investigaţii de epidemiologie moleculara, se vor efectua la IDSA. 7. Probele destinate detectiei de anticorpi se lucrează de către LSVSJ, iar atunci când se găsesc anticorpi ce nu pot fi datorati decât unei infectii cu virus patogen sunt trimise în cel mai scurt timp la IDSA pentru confirmare prin IFA sau virusneutralizare. 8. În caz de confirmare a pestei porcine clasice se respecta întocmai prevederile ordinului nr. 404/2002, ord. nr. 1.113/2003 privind programul de urgenta şi manualul de instrucţiuni pentru pesta porcina clasica.
    12. PESTA AVIARA A-150 1. Inspecţie permanenta a tuturor pasarilor de ferma: - în localităţile ţinta din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontaliera: AR, BH, CT, DJ, GR, IS, IF, SM, TM, TL; - în unităţi desemnate pentru a efectua carantina pentru păsări din specii importate. 2. Supraveghere serologica pe 0,5% din efectivele de păsări din zona I-a de risc şi pe 2,5% din ferme care efectuează export de păsări sau produse de la acestea. 3. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 5. Supraveghere efectuată de Laboratorul Naţional de Referinţa pentru bolile pasarilor din Lista A, pentru păsările migratoare (în special cele de apa), prin testul de izolare a virusurilor influentei efectuat pe probe de tampoane cloacale sau fecale, recoltate de la păsări moarte (proaspete) sau de la păsări vanate 30 probe/trimestru. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Izolarea virusului se executa la LSVSJ iar identificarea şi determinarea patogenitatii virusului la IDSA. 3. În situaţii de necesitate se vor aplica prevederile Normei sanitare veterinare aprobată prin Ordinul MAAP nr. 311/2001. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontaliera, va fi facuta de ANSVSA. Localităţile ţinta, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 5. Expedierea către LSVSA judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti a pasarilor sălbatice suspecte de boala sau a cadavrelor acestora se va realiza conform unui Protocol încheiat între ANSVSA, AGVPS, MAPDR (RNP). Acest Protocol va fi transmis ulterior instituţiilor implicate.
    13. BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviara) A-160 1. Supravegherea clinica şi anatomopatologica permanenta a tuturor pasarilor de ferma şi de agrement aflate pe teritoriul României: 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (gaini, bibilici, curci, fazani, prepelite, struti, porumbei şi păsări de agrement prin: - examene anatomopatologice; - examene virusologice. 3. Supravegherea serologica a statusului imun prin RIHA efectuată la 14-21 zile de la vaccinarea a II-a în: a) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe/serie b) fermele de gaini oua consum 10-25 probe/serie c) ferme de pui carne 30 probe/serie d) Supravegherea serologica a statusului imun prin RIHA în gospodăriile populaţiei, efectuată la 14-21 zile după vaccinare, din zonele stabilite de autoritatea veterinara: 30 probe/comuna e) supravegherea serologica a porumbeilor aflaţi în evidenta asociaţiilor de profil 4. În caz de suspiciune sau aparitie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenta conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de aparitie a bolii, conform legislaţiei în vigoare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Izolarea virusurilor se executa la LSVSJ iar identificarea de virus şi determinarea patogenitatii se executa la IDSA. 3. Recoltarea probelor de sânge pentru detectia anticorpilor vaccinali se face sub supravegherea medicului veterinar zonal care stabileşte locurile şi efectivele de păsări de la care se recolteaza probe şi se efectuează supravegherea. 4. Control biochimic şi hematologic la 5% din probele destinate detectiei de antigen viral şi anticorpi. 5. Se vor aplica prevederile Normei sanitare veterinare nr. 312/2001. 6. Probele dubioase lucrate de alte laboratoare, sunt confirmate sau infirmate la IDSA. 7. Se aplica şi se respecta prevederile Planului de urgenta pentru boala de Newcastle, Ordinul MAPAM nr. 1.114/2004.
     +  Secţiunea II b: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilordin lista "B" a O.I.E.
    *Font 8*
    ┌────┬─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐│Nr. │ BOALA │ STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE │ PRECIZĂRI TEHNICE ││crt.│ (Cod. OIE) │ │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 1. │ BOALA │Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ AUJESZKY │1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru│MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-052 │supraveghere pasiva. │normei sanitare veterinare privind ││ │ │2. Supraveghere activa, constând în: │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │a) Inspecţia planificata pentru efective de porci libere│boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │de infectie: │2. Acţiunile de inspecţie planificata vor ││ │ │- în unităţile desemnate a efectua carantina pentru │fi efectuate, certificate şi cuantificate ││ │ │animale importate, pe perioada duratei maxime de │de către medici veterinari de stat conform││ │ │incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât│instrucţiunilor din "Ghidul de ││ │ │durata minima a perioadei de incubaţie; │supraveghere a sănătăţii animalelor", ││ │ │b) Supraveghere serologica (ELISA gE): │elaborat de ANSVSA. ││ │ │- la 5% din scrofitele şi vieruşii livraţi de complexele│3. Probele de sânge se recolteaza de la ││ │ │şi fermele de selecţie; │porcinele vaccinate, cu vaccin deletat la ││ │ │c) În caz de suspiciune de boala se efectuează examene │14-28 zile de la vaccinare. ││ │ │virusologice, histologice şi identificarea de genom │Aceasta verificare urmată de vaccinarea ││ │ │viral specific prin PCR la IDSA. │anti Aujeszky în cazul animalelor ce ││ │ │ │provin din ferme exportatoare indemne, va ││ │ │ │evita pagubele mari produse în reproducţie││ │ │ │la primul ciclu de fatari al acestor ││ │ │ │animale. ││ │ │ │4. Probele de creier de la rumegatoarele ││ │ │ │la care diagnosticul de boala Aujeszky a ││ │ │ │fost negativ se vor examina pentru ││ │ │ │encefalopatii spongiforme transmisibile. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 2. │ RABIA B-058 │1. Supraveghere prin imunofluorescenta directa şi după │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ │caz prin examene histologice şi virusologice la │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte│normei sanitare veterinare privind ││ │ │mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │au prezentat simptome nervoase. │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │2. Supravegherea clinica obligatorie timp de 10 zile a │2. Pentru examen virusologic (inclusiv ││ │ │carnivorelor care au muscat sau zgariat persoane şi │bioproba) şi histologic, se trimite la ││ │ │animale. │LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul ││ │ │3. Animalele se supun inspecţiei antemortem iar de la │animalelor în întregime cu respectarea ││ │ │animalele suspecte se recolteaza capul întreg. │condiţiilor sanitare veterinare ││ │ │4. Animalele din mediul silvatic cu comportament deviat │obligatorii privind prelevarea, ambalarea ││ │ │(suspecte de rabie) se ucid cu respectarea prevederilor │şi expedierea probelor în scop de ││ │ │legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu │diagnostic. ││ │ │recoltarea de probe în scop de diagnostic. │3. Probele de creier de la rumegatoare ││ │ │ │domestice şi sălbatice la care ││ │ │ │diagnosticul de rabie a fost negativ sau ││ │ │ │pozitiv se vor examina histologic pentru ││ │ │ │EST, Aujeszky, listerioza. ││ │ │ │4. Inspecţia ante mortem a animalelor se ││ │ │ │efectuează în abatoare şi alte unităţi de ││ │ │ │tăiere autorizate sanitar veterinar de ││ │ │ │către medici veterinari de stat sau alt ││ │ │ │personal veterinar desemnat de autoritatea││ │ │ │competenţa. Probele se trimit la LSVSJ ││ │ │ │şi/sau IDSA. ││ │ │ │5. În cazul confirmării bolii se aplică ││ │ │ │sancţiunile de abator şi celelalte măsuri ││ │ │ │conform legislaţiei veterinare în vigoare.││ │ │ │6. Recoltarea în scop de diagnostic a ││ │ │ │animalelor din mediul silvatic suspecte de││ │ │ │boala, se realizează la dispoziţia ANSVSA ││ │ │ │şi cu aprobarea în regim de urgenta a ││ │ │ │MAPDR, AGVPS. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 3. │ PARA- │I. La taurine şi bubaline: │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ TUBERCULOZA │În efective indemne │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-059 │1. Supravegherea bovinelor în vârsta de peste 12 luni │normei sanitare veterinare privind ││ │ │prin examen serologic (ELISA şi/sau RFC) astfel: │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; │2. Testarile serologice se efectuează la ││ │ │b) 5% din vacile, bivolitele, junincile şi vitelele din │LSVSJ, sau după caz la IDSA, pe probele ││ │ │exploatatiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, │recoltate pentru bruceloza, leucoza ││ │ │o dată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi │enzootica bovina sau febra aftoasa. ││ │ │bruceloza; │3. Pentru precizarea diagnosticului de ││ │ │c) 5% din bovinele din exploatatiile pentru carne, o │paratuberculoza, se fac tăieri de animale,││ │ │data pe an în trimestrul II; │cu semne clinice suspecte de ││ │ │d) toate bovinele cu reactii pozitive la tuberculina de │paratuberculoza, serologic, bacterioscopic││ │ │tip aviar, la 14-21 de zile de la T.C.S., se controlează│şi/sau alergice pozitive de la care se ││ │ │prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de │preleveaza porţiuni de ileon terminal ││ │ │fecale; │(25-30 cm pornind de la valvula ││ │ │e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la │ileo-cecala), alte segmente de intestin cu││ │ │suspiciunea de paratuberculoza se controlează prin │leziuni şi limfocentrii mezenterici ││ │ │examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi │aferenţi, care se examinează necropsic, ││ │ │PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe │histopatologic şi bacterioscopic. ││ │ │probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau │4. Boala se declara oficial de către ││ │ │tăiate, pe probe de organe; │Autoritatea veterinara competenţa, pe baza││ │ │Supravegherea efectivelor suspecte de paratuberculoza: │buletinului de analiza de confirmare, ││ │ │a) Sunt considerate suspecte de paratuberculoza, acele │eliberat de un laborator veterinar ││ │ │efective în care au fost depistate animale cu semne │abilitat oficial. Medicul veterinar ││ │ │clinice, pozitive serologic şi/sau alergic; │teritorial, împreună cu Inspectorul ││ │ │b) Animalele în vârsta de peste 12 luni din aceste │veterinar din DSVSA, întocmesc programul ││ │ │efective, se supun de doua ori pe an la examene │de asanare a focarului de boala. ││ │ │serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) şi alergic (TCS cu│5. Testarile alergice, la animalele ││ │ │PPD-bovin şi paratuberculina PPD); │importate în perioada de carantina ││ │ │c) La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se │profilactica şi taierile în scop de ││ │ │executa, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe │diagnostic se executa în prezenta ││ │ │fecale sau examen morfopatologic şi bacteriologic pe │reprezentantului IDSA. Boala se declara ││ │ │probe de organe în cazul abatorizarii acestora; │oficial şi se notifica imediat la ANSVSA, ││ │ │d) Paratuberculoza se declara oficial, când la unul sau │care va comunică autorităţilor veterinare ││ │ │la mai multe animale tăiate dintr-o exploatatie, │din ţările exportatoare confirmarea ││ │ │diagnosticul a fost confirmat morfopatologic şi │paratuberculozei în baza buletinului de ││ │ │bacteriologic; │analiza emis de IDSA. ││ │ │e) Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, │6. Toate animalele care au fost ││ │ │examenele post-mortem, efectuate pe un număr │diagnosticate ca bolnave cu ││ │ │reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de │paratuberculoza se elimina din efectiv, ││ │ │paratuberculoza iar procentul de seropozitive şi │iar în cazul taurilor, materialul seminal ││ │ │reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se │recoltat de la aceştia nu se va ││ │ │aplica conduita pentru exploataţii indemne de │comercializa decât după examenul de ││ │ │paratuberculoza; │laborator cu rezultat negativ pentru ││ │ │În efectivele contaminate: │paratuberculoza. ││ │ │a) Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) şi │ ││ │ │alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculina PPD), │ ││ │ │trimestrial, la toate bovinele în vârsta de peste 6 │ ││ │ │luni; │ ││ │ │b) Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau │ ││ │ │alergic se elimina din efectiv, prin abatorizare, în │ ││ │ │conformitate cu programul de asanare elaborat. De la │ ││ │ │animalele tăiate se preleveaza probe individuale pentru │ ││ │ │examene complexe de laborator. │ ││ │ │II. La ovinele şi caprinele domestice: │ ││ │ │În efective indemne, cu antecedente sau suspecte de │ ││ │ │boala │ ││ │ │Supravegherea prin examene serologice a ovinelor şi │ ││ │ │caprinelor în vârsta de peste 12 luni: │ ││ │ │a) berbecii şi tapii la autorizare şi de doua ori pe an │ ││ │ │cu 14 zile înainte şi după campania de monta, odată cu │ ││ │ │examinarea probelor pentru bruceloza; │ ││ │ │b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an, │ ││ │ │odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau │ ││ │ │artrita-encefalita caprina; │ ││ │ │c) 5% din oile şi caprele din exploatatiile şi zonele cu│ ││ │ │antecedente de boala şi efective suspecte de infectie, │ ││ │ │de doua ori pe an, după terminarea fatarilor şi înaintea│ ││ │ │perioadei de monta; │ ││ │ │d) Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive │ ││ │ │serologic se controlează prin examene bacteriologice pe │ ││ │ │probe fecale sau prin examen morfopatologic şi │ ││ │ │bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit │ ││ │ │sau au fost abatorizate; │ ││ │ │În efective contaminate: │1. Analizele pentru supraveghere se ││ │ │a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic │efectuează pe probe de sânge recoltate ││ │ │trimestrial la întreg efectivul) şi bacterioscopic pe │pentru epididimita infectioasa. ││ │ │probe fecale la animalele reagente; │2. Testarile serologice se efectuează la ││ │ │b) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen │LSVSJ. ││ │ │necropsic, bacterioscopic şi histopatologic; │ ││ │ │c) Atunci când, în turmele contaminate, procentul de │ ││ │ │infectie depăşeşte 10% din animalele controlate, în │ ││ │ │efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în │ ││ │ │programul de asanare prin depopulare totală sau prin │ ││ │ │extracţie în cazul 6, P. │ ││ │ │III. La rumegatoarele sălbatice în captivitate şi │ ││ │ │semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, │ ││ │ │grădini zoologice etc. │ ││ │ │a) Supraveghere prin examene morfopatologice, │ ││ │ │bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor │ ││ │ │moarte sau tăiate în captivitate precum şi a celor │ ││ │ │vanate sau moarte în rezervaţii naturale; │ ││ │ │b) Arealul în care au fost depistate animale cu │ ││ │ │paratuberculoza, se supune acţiunilor de vânătoare │ ││ │ │intensiva sau prin depopulare totală în cazul animalelor│ ││ │ │crescute în captivitate. │ ││ │ │IV. Măsuri generale: │ ││ │ │a) Controlul eficientei decontaminarii finale va fi │ ││ │ │efectuat de către laboratoarele judeţene şi IDSA; │ ││ │ │b) Programul de combatere a paratuberculozei prin │ ││ │ │imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea │ ││ │ │ANSVSA. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 4. │ BRUCELOZA │A. LA BOVINE (B-103) │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ B-103 │Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive, │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │întregul efectiv de bovine din ţara fiind supus │normei sanitare veterinare privind ││ │ │controlului sanitar veterinar oficial prin: │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │1. Supraveghere serologica prin RSAR-Roz Bengal sau │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │ELISA la: │2. Examenele pentru bovine se efectuează ││ │ │a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi │la LSVSJ şi după caz la IDSA pe probele ││ │ │sanitar-veterinar pentru monta sau recoltare de material│care se recolteaza pentru leucoza ││ │ │seminal pentru însămânţări artificiale, control de doua │enzootica bovina. ││ │ │ori pe an în trim. II şi IV; │3. Cazurile pozitive, dubioase şi ││ │ │b) vacile, bivolitele, junincile şi vitelele în vârsta │neconcludente prin RSAR - Roz Bengal se ││ │ │de peste 12 luni o dată pe an în trimestrul II sau IV │examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar ││ │ │dar la în interval mai mic de 12 luni de la ultima │apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. ││ │ │recoltare; │4. De la toate animalele care au avortat ││ │ │c) bovinele de reproducţie, în cazurile de │se trimit la laborator avortoni, placenta,││ │ │vânzare-cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile │lichide fetale pentru examen complex de ││ │ │înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în │laborator în vederea precizarii ││ │ │anul calendaristic în curs; │diagnosticului, precum şi probe de ser ││ │ │2. Supraveghere serologica prin RSAR-Roz Bengal sau │sanguin la 14-21 zile după avort. ││ │ │ELISA la: vacile, bivolitele şi junincile care au │5. Nu se preleveaza probe pentru examene ││ │ │avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă │de laborator de la femele în primele 14 ││ │ │manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infectiei│zile de la fatare şi în cazul când a fost ││ │ │brucelice. │stabilit diagnosticul de certitudine. Se ││ │ │ │examinează imediat şi apoi trimestrial. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 5. │ B-151 │B. LA OVINE (B-151 = infectia cu Brucella ovis) │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ │Efectivul de ovine din ţara este supus controlului │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │sanitar veterinar oficial prin: │normei sanitare veterinare privind ││ │ │Supraveghere serologica prin RFC/ELISA şi după caz (în │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │şi histologice la: │2. Examenele pentru ovine se efectuează la││ │ │a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni │LSVSJ şi IDSA pe probele care se ││ │ │înainte şi după perioada de monta, sau de însămânţări │recolteaza pentru paratuberculoza. ││ │ │artificiale; │Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe ││ │ │b) berbecii cu manifestări de epididimita; │de testicule provenite de la berbecii ││ │ │c) berbecii de reproducţie în cazurile de │sacrificati cu forme clinice de ││ │ │vânzare-cumpărare; │epididimita sau serologic pozitivi. ││ │ │- la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; │ ││ │ │- la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare │ ││ │ │(în perioada de carantina profilactica); │ ││ │ │d) oile la 7-14 de zile după avort. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 6. │ B-152 │C. LA OVINE ŞI CAPRINE │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ │(B-152 = infectia cu Brucella melitensis) │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │1. Testare serologica prin RSAR cu antigen colorat şi │normei sanitare veterinare privind ││ │ │Roz Bengal la 5% din efectivul de ovine şi caprine în │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │vârsta de peste 6 luni, odată pe an odată cu examinarea │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │probelor pentru paratuberculoza. │2. Examenele se efectuează la LSVSJ; ││ │ │2. Examene de laborator pentru probele provenite de la │3. Probele pozitive, dubioase şi ││ │ │carcase cu leziuni suspecte de bruceloza. │neconcludente se trimit la IDSA, pentru ││ │ │3. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la │confirmarea diagnosticului. ││ │ │caprine şi ovine. │4. În România nu se practica vaccinare ││ │ │4. Rumegatoarele sălbatice crescute în captivitate şi │împotriva infectiei cu B. melitensis. ││ │ │semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, │5. Animalele diagnosticate pozitiv se ││ │ │grădini zoologice, etc. │elimina din efectiv iar animalele din ││ │ │ │exploatatie se supraveghează serologic ││ │ │ │trimestrial prin RFC. ││ │ │ │6. La importul de animale vii se respecta ││ │ │ │prevederile Ord. MAAP nr. 486/2001, ││ │ │ │capitolul V, punctul B, alin. 2b. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 7. │ B-253 │D. LA PORCINE (B-253) │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ │1. Supraveghere clinica a porcinelor de reproducţie, în │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │mod deosebit a celor aflate în localităţi invecinate cu │normei sanitare veterinare privind ││ │ │zona silvatica. │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │2. Supraveghere serologica prin SAT şi RFC la: │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │a) vierii de reproducţie - la intrarea în exploatare şi │2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi ││ │ │apoi trimestrial; │după caz la IDSA. ││ │ │b) scroafele şi scrofitele pentru reproducţie - o dată │3. Cazurile pozitive, dubioase şi ││ │ │pe an în trimestrul III, după cum urmează: │neconcludente serologic, se trimit la IDSA││ │ │● 10% din ferme şi complexe de animale, │pentru confirmare. ││ │ │● 100% în gospodăriile populaţiei. │4. De la toate animalele care au avortat ││ │ │c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care │se trimit la laborator: avortoni, ││ │ │conduc la suspiciunea de infectie brucelica inclusiv │placenta, lichide fetale, precum şi ser ││ │ │toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la │sanguin după 14-21 zile de la avort. ││ │ │avort). │5. În colectivitatile şi gospodăriile ││ │ │d) porcinele de reproducţie în cazurile de │populaţiei în care se confirma infectia ││ │ │vânzare-cumpărare: │brucelica, nu se mai executa examene ││ │ │● la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare. │serologice ci se aplică Programul de ││ │ │● la beneficiar - între 14-21 zile de la preluare │asanare prin lichidarea întregului ││ │ │(în perioada de carantina profilactica) │efectiv. ││ │ │3. Examinare serologica, bacteriologica şi histologica │6. La importul de animale vii se respecta ││ │ │efectuate pe probe de sânge, testicule sau uter, la 10% │prevederile Ord. MAAP nr. 486/2001 ││ │ │din mistretii vanati pentru export. │capitolul V, punctul D, alin. b. ││ │ │4. Controlul eficientei decontaminarii finale va fi │ ││ │ │efectuat de către laboratoarele judeţene şi IDSA; │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 8. │ │E. LA CANIDE │1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi ││ │ │1. Supravegherea clinica, anatomopatologica şi │IDSA. ││ │ │bacteriologica a efectivelor din canise de reproducţie │2. Probele şi rezultate pozitive, dubioase││ │ │şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie. │sau neconcludente vor fi reexaminate prin ││ │ │2. Supravegherea serologica prin RSAR cu antigen │hemoculturi la IDSA. ││ │ │Brucella canis colorat cu Roz-Bengal şi prin RFC │3. De la femelele avortate şi de la ││ │ │(cu antigen B. ovis): │masculii seropozitivi care au fost ││ │ │a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia │castrati în urma diagnosticului serologic ││ │ │acţiunilor imunoprofilactice; │pozitiv se trimit probe de avortoni cu ││ │ │b) canidele care prezintă manifestări clinice care │învelitori fetale şi respectiv testicule, ││ │ │conduc la suspiciunea de infectie brucelica inclusiv la │în vederea efectuării examenului complex ││ │ │cainii comunitari. │de laborator. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ 9. │ BRUCELOZA │F. LA IEPURI │Examenele se efectuează la IDSA şi LSVSJ. ││ │ │Supraveghere serologica la 5% din iepurii din │De la animalele seropozitive se preleveaza││ │ │crescatorii, prin reactia de seroaglutinare (RSAR cu │probe de testicule, limfonoduri şi uter în││ │ │antigen colorat cu Roz-Bengal). Probele pozitive prin │vederea efectuării examenului complex de ││ │ │RSAR se examinează prin RFC. │laborator. ││ │ │G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se│1. Inspecţia animalelor şi carcaselor se ││ │ │supun inspecţiei ante şi postmortem. În caz de │efectuează în abatoare şi alte unităţi de ││ │ │suspiciune precum şi de la animalele reactionate │tăiere autorizate sanitar veterinar de ││ │ │pozitiv, după sacrificare, se recolteaza organe pentru │către medici veterinari de stat sau alt ││ │ │examene de laborator. │personal veterinar desemnat de autoritatea││ │ │ │competenţa. ││ │ │ │2. Probele recoltate se trimit la LSVS ││ │ │ │judeţean. ││ │ │ │3. În cazul confirmării bolii se aplică ││ │ │ │sancţiunile de abator şi celelalte măsuri ││ │ │ │conform legislaţiei veterinare în vigoare.│├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│10. │CAMPYLOBACTE-│1. Supraveghere prin examene de laborator la: │1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi ││ │RIOZA BOVINA │a) taurii şi bivolii pentru monta naturala din taberele │IDSA. ││ │ B-104 │de vara, de 2 ori la interval de 7 zile: │2. Înainte de prelevarea probelor taurii ││ │ │- înaintea sezonului de pasunat, într-o perioadă nu mai │şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.││ │ │mare de 14 zile; │3. De la femelele care au avortat se ││ │ │- imediat după întoarcerea la stabulatie; │trimit la laborator avortoni şi învelitori││ │ │b) mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal; │placentare. ││ │ │2. Supravegherea animalelor destinate tăierii: │4. Inspecţia carcaselor şi organelor se ││ │ │Bovinele, porcinele, ovinele şi păsările se supun │efectuează în abatoare şi alte unităţi de ││ │ │inspecţiei post-mortem. │tăiere autorizate sanitar veterinar de ││ │ │ │către medici veterinari de stat sau alt ││ │ │ │personal veterinar desemnat de autoritatea││ │ │ │competenţa. ││ │ │ │5. În caz de suspiciune se recolteaza: ││ │ │ │a) de la mamifere: probe de carne şi probe││ │ │ │de organe (ficat, splina) atunci când apar││ │ │ │leziuni suspecte; ││ │ │ │b) de la păsări: carcase întregi pentru ││ │ │ │aprecierea gradului de contaminare a ││ │ │ │suprafeţei cu Campilobacter. ││ │ │ │6. Carnea şi organele contaminate se ││ │ │ │dirijeaza pentru prelucrare în produse ││ │ │ │supuse tratamentului termic. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│11. │ TUBERCULOZA │I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, bubaline). │1. Controalele intradermotuberculinice ││ │ B-105 │1. În efectivele libere: │şi/sau cele pentru răspuns imun mediat ││ │ │a) tuberculinari generale prin test unic (TU), de doua │celular se planifica şi se efectuează cu ││ │ │ori pe an, în trimestrul II şi IV la toate ovinele în │cel puţin două săptămâni înaintea ││ │ │vârsta de peste 6 săptămâni; │acţiunilor imunoprofilactice. ││ │ │b) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) │2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor││ │ │la TU, vor fi examinate în laborator pentru răspunsul │menţionate la pct. 1 se efectuează ││ │ │imun mediat celular, prin metodele omologate (EIAs-yIFN │tratamente antiparazitare. ││ │ │şi/sau TISL) la 15-30 zile de la TU sau TCS executat la │3. Se interzice utilizarea, pentru testare││ │ │42 de zile de la TU, animale care la acest al doilea │alergica a tuberculinelor neomologate, ││ │ │test nu au reactie negativa, se considera pozitive. │alterate sau cu termen de valabilitate ││ │ │c) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la │expirat precum şi instrumentar de lucru ││ │ │TU sau EIAs-yIFN se elimina obligatoriu din exploatatie │defect, neautorizat metrologic. ││ │ │prin abatorizare. Se recolteaza probe, sub supraveghere │4. Nu vor fi supuse testarii ││ │ │sanitară veterinara, pentru examene complexe de │intradermotuberculinice sau pentru un ││ │ │laborator, în vederea precizarii diagnosticului de │răspuns imun mediat celular: ││ │ │tuberculoza; se aplică măsurile de combatere, profilaxie│- animalele tratate anterior cu ││ │ │şi protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia │medicamente imunosupresoare, cum ar fi: ││ │ │sanitară veterinara în vigoare. │dexametazona, hidrocortizon; ││ │ │e) bovinele destinate exportului cu 30 de zile înainte │- animalele aflate în ultima luna de ││ │ │prin test unic. │gestatie şi cele în primele 30 de zile ││ │ │2. În efectivele suspecte │după fatare; ││ │ │- efectuarea trimestriala prin TU şi EIAs-yIFN la 10 │- animalele bolnave aflate în tratament ││ │ │zile şi eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive │sau cele în convalescenta. ││ │ │cu recoltari de probe pentru examenele de laborator. │5. Expedierea animalelor reagente la ││ │ │3. În efectivele infectate: │abator se face în baza certificatului ││ │ │a) este interzisă constituirea de centre de izolare │sanitar-veterinar de transport şi ││ │ │pentru tuberculoza şi popularea ingrasatoriilor cu │sănătate barat cu diagonala roşie şi ││ │ │bovine provenite din exploataţii sau curţi contaminate; │fisei de tăiere cu rezultatele testului ││ │ │b) în efectivele, curţile şi localităţile cu bovine │intradermotuberculinic sau pentru răspuns ││ │ │pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care se │imun mediat celular întocmite de medicul ││ │ │declara tuberculoza, se executa testări trimestriale │veterinar oficial. ││ │ │prin TCS sau EIAs-yIFN, la toate bovinele de peste 6 │6. Animalele reagente se sacrifica în ││ │ │săptămâni; │abatoare autorizate, în partida separată ││ │ │- când procentul de infectie depăşeşte 10% din efectivul│sau în sala sanitară, sub supraveghere ││ │ │testat şi tuberculoza a fost diagnosticata şi la tineret│sanitară veterinara şi cu aplicarea ││ │ │în vârsta de 6 săptămâni, exploatatia, inclusiv │măsurilor de decontaminare şi protecţia ││ │ │gospodăriile cu peste 2 bovine, se supun Programului de │mediului se despagubesc conform ││ │ │asanare prin depopulare totală, interzicandu-se │H.G. nr. 1.415/2004; ││ │ │activitatea de reproducţie. │7. Proprietarii animalelor reagente ││ │ │În unităţile cu procent de infectie de sub 10% după │sacrificate pentru precizare de diagnostic││ │ │eliminarea animalelor pozitive se efectuează │se despagubesc potrivit legii indiferent ││ │ │decontaminari locale sau generale ale adaposturilor (în │de rezultatele examenelor de laborator. ││ │ │funcţie de anotimp) se executa trimestrial testul TCS │8. De la toate animalele reagente, ││ │ │sau EIAs-yIFN, eliminarea animalelor pozitive prin │sacrificate pentru precizarea ││ │ │abatorizare şi examen de laborator până la obţinerea a 4│diagnosticului de tuberculoza, se vor ││ │ │controale consecutive negative în fermele de vaci de │preleva obligatoriu probe individuale ││ │ │lapte. După efectuarea celor 4 controale cu rezultat │pentru examene de laborator, astfel: ││ │ │negativ, unitatea se supune operaţiunilor de sanitatie │- limfonodurile capului: retrofaringiene ││ │ │veterinara şi controlului eficientei acestora cu testul │(stang şi drept) mandibulare (stang şi ││ │ │TAAR negativ şi ferma se declara indemna de tuberculoza.│drept), parotidiene (stang şi drept); ││ │ │- când procentul de reactii nespecifice se menţine │- limfonodurile traheobronhice (stang şi ││ │ │constant sub 0,1-0,2% şi examenele de laborator (cel │drept), mediastinale (anterior şi ││ │ │puţin doua examene consecutive la un interval de 6 │posterior); ││ │ │luni), la 10% din efectiv sunt negative, efectivul poate│- limfonodurile hepatice, iliac (intern şi││ │ │fi declarat indemn de tuberculoza iar măsurile de │extern), retromamar (superior şi inferior)││ │ │restrictie se ridica după efectuarea acţiunilor de │şi poplitei; ││ │ │sanitatie veterinara (deratizare, dezinsecţie, │- porţiuni de tesuturi şi organe (pleura, ││ │ │decontaminare) şi după controlul eficientei acestora │pulmon, ficat, splina, rinichi, organe ││ │ │prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ. │genitale, glanda mamara, etc.); ││ │ │După eliminarea animalelor pozitive din unitate restul │9. Este obligatorie şi supravegherea ││ │ │bovinelor se retesteaza prin TU după minimum 45 de zile │anatomopatologica şi de laborator pentru ││ │ │iar animalele reagente se reexamineaza prin EIAs-yIFN. │tuberculoza a tuturor bovinelor moarte sau││ │ │4. În ingrasatorii: │tăiate de urgenta, provenite din ││ │ │a) tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor │exploataţii contaminate. ││ │ │bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive; │10. Examenele bacteriologice şi ││ │ │b) ingrasatoriile în care boala a fost confirmată şi │histopatologice pozitive certifica ││ │ │declarata oficial se supun măsurilor de asanare prin │diagnosticul de tuberculoza, biotestul în ││ │ │depopulare totală. │aceste cazuri fiind optional. ││ │ │II. ALTE RUMEGATOARE DOMESTICE RECEPTIVE (ovine şi │11. Tuberculoza se declara oficial conform││ │ │caprine). │ordinului nr. 156/1999 pe baza Buletinului││ │ │a) examene anatomopatologice pentru depistarea │de analiza emis de LSVS judeţean sau IDSA.││ │ │leziunilor de tuberculoza la ovinele şi caprinele │Pentru animalele din import sau selecţie ││ │ │abatorizate, tăiate de urgenta sau moarte; │confirmarea bolii se face prin buletin de ││ │ │b) testare alergica, de doua ori pe an (Trim. II şi IV),│analiza eliberat de IDSA. ││ │ │prin IDR-TCS la ovinele şi caprinele adulte din │12. După declararea bolii, autoritatea ││ │ │efective: │veterinara teritorială competenţa, ││ │ │- cu antecedente de boala sau cu risc maxim de infectie;│împreună cu medicul veterinar epidemiolog ││ │ │- în care au fost depistate cazuri cu leziuni de │de la DVSA judeteana efectuează ancheta ││ │ │tuberculoza confirmate prin examene de laborator; │epidemiologica şi întocmeşte programul de ││ │ │- rumegatoarele receptive din exploataţii de bovine care│asanare. ││ │ │au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoza. │13. Medicul veterinar oficial comunică în ││ │ │c) toate animalele pozitive la IDR-TCS se abatorizeaza │scris deţinătorului de animale ││ │ │şi de la acestea se recolteaza probe pentru precizarea │restricţiile privind circulaţia animalelor││ │ │diagnosticului de tuberculoza. │şi condiţiile de valorificare a produselor││ │ │d) efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost │de origine animala provenite de la ││ │ │confirmată şi declarata oficial se supun programului de │acestea. ││ │ │asanare prin depopulare totală. │14. Notificarea focarului de tuberculoza ││ │ │III. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE. │declarat se face la ANSVSA prin raportul ││ │ │a) Supraveghere prin expertiza de abator (după tăiere │de notificare a bolilor şi situaţia ││ │ │sau vanat) şi recoltarea de probe de tesuturi şi organe │epizootiilor. ││ │ │cu leziuni suspecte de tuberculoza care se expediază la │15. Pentru bovinele importate, DSVSA ││ │ │laborator pentru precizarea diagnosticului de │judeţene vor notifica la ANSVSA ││ │ │tuberculoza. │rezultatele preliminare ale testelor ││ │ │b) Exploatatiile în care boala a fost confirmată şi │intradermotuberculinice şi/sau pentru ││ │ │declarata oficial se supun măsurilor de asanare prin │răspuns imun mediat celular inclusiv ││ │ │depopulare totală. │rezultatele finale când acestea sunt ││ │ │c) Adapostul şi incinta exploatatiei de porcine în care │pozitive sau dubioase. ││ │ │au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoza │16. Declararea şi stingerea oficială a ││ │ │vor fi supuse acţiunilor de sanitatie veterinara │tuberculozei la bovine, se face în ││ │ │(deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu controlul │conformitate cu legislaţia sanitară ││ │ │eficientei acestora prin TAAR; │veterinara în vigoare. ││ │ │d) Arealul din care au provenit porcii salbatici cu │17. Decontaminarea şi atestarea eficientei││ │ │tuberculoza, la care s-au depistat leziuni de │acesteia se face conform prevederilor ││ │ │tuberculoza, se supune măsurilor de restrictie privind │legale. ││ │ │circulaţia animalelor domestice şi se intensifica │17. La ovine, testul intradermic se ││ │ │acţiunile de vânătoare în zona. │executa prin injectarea intradermica a ││ │ │IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE│câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD-aviar în ││ │ │ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, lame, │puncte separate, pe latura toracelui ││ │ │camile şi alte mamifere: carnasiere, feline, maimute) │posterior articulatiei cotului iar la ││ │ │DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI, │caprine testul poate fi efectuat ca la ││ │ │ETC. │bovine, pe latura gatului. Citirea ││ │ │a) Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de │reactiilor se face la 48 de ore după ││ │ │laborator la toate animalele depistate moarte, vanate │inoculare: interpretarea reactiilor se ││ │ │sau tăiate; │face după cheia recomandată pentru ││ │ │b) Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoza│diagnosticul alergic al paratuberculozei ││ │ │va fi supus măsurilor similare prevăzute la pct. III, │la ovine şi caprine. ││ │ │lit. d, pentru porcii salbatici. │18. Ovinele şi caprinele reagente la ││ │ │V. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Caini, pisici, nurci)│IDR-TCS vor fi supuse testelor serologice ││ │ │a) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate │şi examenelor bacteriologice pe probe de ││ │ │animalele cu leziuni suspecte de tuberculoza; │fecale pentru diagnosticul ││ │ │b) Declararea oficială a bolii se face pe baza │paratuberculozei; în acelaşi scop, de la ││ │ │buletinelor de analiza pentru confirmarea bolii iar în │animalele tăiate, limfocentrii mezenterici││ │ │crescatoriile contaminate se aplică programul de asanare│şi mucoasa intestinala se vor examina ││ │ │prin depopulare totală. │necropsic, histopatologic şi ││ │ │IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE│bacteriologic: Respectarea protocolului/ ││ │ │ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, lame, │1991 între MAA - ANSV şi AGVPS cu privire ││ │ │camile şi alte mamifere: carnasiere, feline; maimute) │la supravegherea şi prevenirea unor boli ││ │ │DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI, │transmisibile de la animale la om; arealul││ │ │ETC. │în care au fost depistati porci salbatici ││ │ │a) Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de │cu tuberculoza va fi supus acţiunilor de ││ │ │laborator la toate animalele depistate moarte, vanate │vânătoare intensiva; ││ │ │sau tăiate; │19. La rumegatoare şi alte animale ││ │ │b) Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoza│receptive din mediul silvatic, în ││ │ │va fi supus măsurilor similare prevăzute la pct. III, │captivitate sau semicaptivitate, ││ │ │lit. d, pentru porcii salbatici. │organizarea acţiunilor de depistare şi ││ │ │V. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Caini, pisici, nurci)│diagnostic şi asigurarea materialelor ││ │ │a) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate │necesare revin MAPDR şi proprietarilor de ││ │ │animalele cu leziuni suspecte de tuberculoza; │rezervaţii. ││ │ │b) Declararea oficială a bolii se face pe baza │20. Este interzisă administrarea în hrana ││ │ │buletinelor de analiza pentru confirmarea bolii iar în │carnasierelor a produselor lactate, ││ │ │crescatoriile contaminate se aplică programul de asanare│deşeurilor şi confiscatelor de abator ││ │ │prin depopulare totală. │provenite de la animale cu tuberculoza, ││ │ │VI. PĂSĂRI DOMESTICE (Gaini, curci, bibilici, porumbei, │dacă acestea nu au fost tratate termic în ││ │ │fazani, etc.): │conformitate cu legislaţia sanitară ││ │ │a) supraveghere prin examene anatomopatologice şi de │veterinara în care tuberculoza a fost ││ │ │laborator în ferme, curţi, rezervaţii, parcuri, grădini │diagnosticata la alte animale receptive ││ │ │zoologice, circuri, expoziţii permanente, etc. │vigoare. ││ │ │b) Exploatatiile în care boala a fost confirmată şi │21. În gospodăriile populaţiei şi în ││ │ │declarata oficial se supun programului de asanare prin │exploatatiile de păsări în care ││ │ │depopulare totală şi măsurilor de sanitatie veterinara │tuberculoza a fost diagnosticata la alte ││ │ │în conformitate cu prevederile legale. │animale receptive sau la acestea se ││ │ │A. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI │înregistrează frecvente reactii ││ │ │DE LA OM LA ANIMALE │nespecifice, vor fi sacrificate un număr ││ │ │1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionarii │suficient de păsări (minimum 5 capete) şi ││ │ │regimului de filtru şi mijloacelor de manipulare, │examinate complex în direcţia ││ │ │decontaminare şi distrugere a produselor patologice de │tuberculozei. ││ │ │origine animala în toate fermele organizate şi în │22. Supravegherea şi controlul aplicării ││ │ │unităţile de cercetare şi diagnosticul │măsurilor generale de prevenire a ││ │ │micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia │transmiterii bolii de la animale la om, se││ │ │sanitară veterinara în vigoare; │efectuează de către autoritatea veterinara││ │ │2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de │competenţa, în toate cazurile, iar când se││ │ │Protecţia Muncii cu referire la prevenirea │constata încălcări ale legislaţiei ││ │ │imbolnavirilor profesionale în fermele organizate de │veterinare, autoritatea veterinara este în││ │ │animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi │măsura sa decidă suspendarea autorizaţiei ││ │ │comercializare a produselor de origine animala, │sanitare veterinare de funcţionare pentru ││ │ │instituţii de cercetare şi diagnostic al │exploatatia respectiva. ││ │ │micobacteriozelor. │23. Controlul sanitar al membrilor ││ │ │3. Evaluarea trimestriala a rezervoarelor naturale şi a │familiilor din curţile contaminate va fi ││ │ │surselor potenţiale animale şi umane de infectie, a │efectuat obligatoriu pe o perioadă de ││ │ │speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în │minimum 12 luni. Acest control va fi ││ │ │teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în │efectuat de unităţile sanitare ale ││ │ │relaţia animal-om-animal; │Ministerului Sănătăţii, Conform ││ │ │4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, │Protocolului/1991 între MAA-(ANSV şi MS); ││ │ │semiologice ori prin alte teste de depistare a │24. Supravegherea şi controlul sanitar ││ │ │tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară │veterinar se vor efectua în conformitate ││ │ │activităţi: │cu legislaţia veterinara în vigoare ││ │ │a) în ferme organizate de animale (colectivităţi); │privind producerea, prelucrarea şi ││ │ │b) în unităţi de prelucrare şi comercializare a │comercializarea laptelui şi produselor ││ │ │produselor de origine animala destinate consumului │lactate din exploatatiile contaminate. ││ │ │public; │Expertiza sanitară veterinara a ││ │ │c) personalul care acorda asistenţa zoo-veterinara în │carcaselor, organelor şi produselor din ││ │ │unităţile menţionate; │carne destinate consumului uman, se ││ │ │d) personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic │efectuează de către medicii veterinari din││ │ │al micobacteriozelor; │abatoarele autorizate iar carnea şi ││ │ │e) membrii familiilor din gospodăriile în care au fost │organele cu leziuni de tuberculoza se ││ │ │diagnosticate animale cu tuberculoza. │supun sancţiunilor de abator potrivit ││ │ │5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar │legii. ││ │ │permanent al producerii, prelucrării şi comercializării │Pentru orice abatere de la prevederile ││ │ │produselor de origine animala destinate consumului uman │legii se suspenda activitatea unităţii ││ │ │în: │pentru o perioadă stabilită de autoritatea││ │ │- toate exploatatiile de animale, inclusiv în │veterinara competenţa. ││ │ │gospodăriile individuale; │În cazul suspiciunilor, se vor recolta ││ │ │- toate unităţile prelucratoare din industria │probe pentru examene de laborator conform ││ │ │alimentara; │precizărilor de la pct. 8. ││ │ │- circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere │25. Sancţiunile de abator pentru carnea şi││ │ │produse şi preparate de origine animala. │organele provenite de la mamifere se ││ │ │B. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE │aplica în funcţie de localizare şi ││ │ │1. Bovinele, porcinele, ovinele, caprinele şi alte │extinderea leziunilor în conformitate ││ │ │animale receptive domestice şi sălbatice se supun │cu prevederile normelor sanitare ││ │ │inspecţiei post-mortem inclusiv prin examinarea │veterinare în vigoare. ││ │ │nodurilor limfatice. │Sancţiunile de abator pentru carnea şi ││ │ │2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere,│organele de pasare sunt următoarele: ││ │ │prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de │- confiscarea carcasei şi organelor în ││ │ │suspiciune se recolteaza carcase întregi şi organe cu │întregime în caz de infectie generalizata ││ │ │leziuni (ficat, splina, ovare) pentru examene de │sau de leziuni în organe însoţite de ││ │ │laborator în direcţia tuberculozei. │slabire avansată şi de infiltratii în ││ │ │ │musculatura; ││ │ │ │- confiscarea organelor cu leziuni şi ││ │ │ │admiterea în consum a carcasei, după ││ │ │ │sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu││ │ │ │prezintă modificări organoleptice. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│12. │ RINO │1. Supravegherea serologica prin ELISA pentru: │1. Probele de sânge se testeaza la LSVSJ ││ │ TRAHEITA │a. Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe │abilitate şi IDSA, după caz, pe probe ││ │ INFECTIOASA │teritoriul României, de doua ori pe an, în semestrele I │recoltate pentru LEB. ││ │BOVINA (IBR) │şi II, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică │2. Examenele virusologice se efectuează la││ │ B-110 │programe de eradicare; │LSVSJ abilitate şi a IDSA, după caz, pe ││ │ │b. mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame │probe de organe, tampoane nazale, ││ │ │de tauri o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în │leucoconcentrat. ││ │ │care nu se aplică programul de eradicare; │ ││ │ │c. Taurasii care se achiziţionează pentru reproducţie, │ ││ │ │după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de │ ││ │ │plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile │ ││ │ │de la intrarea în carantina în ferma de destinaţie; │ ││ │ │d. Probele de sânge se recolteaza de la animale │ ││ │ │nevaccinate anti-IBR-IPV. │ ││ │ │2. În caz de suspiciune de boala, se efectuează examene │ ││ │ │virusologice. │ ││ │ │3. În caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în │ ││ │ │Programul de combatere. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│13. │TRICHOMONOZA │1. Supravegherea clinica şi anatomopatologica a │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ BOVINA │efectivelor de bovine de reproducţie în special la monta│MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-112 │şi la fatare, pentru efectivele indigene şi a celor │normei sanitare veterinare privind ││ │ │aflate în perioada de carantina. │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │2. Supravegherea prin examen de laborator la: │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │a) taurii şi bivolii din centrele de însămânţări │2. Examenele se efectuează la LSVSJ ││ │ │artificiale şi unităţile SEMTEST - la autorizare │şi/sau IDSA. ││ │ │trimestrial; │3. Înainte de prelevarea probelor taurii ││ │ │b) taurii şi bivolii la autorizare pentru monta, de 2 │şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.││ │ │ori la interval de 7 zile; │4. De la femelele care au avortat se ││ │ │- înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai │trimit la laborator, placentele şi ││ │ │mare de 14 zile; │avortonii. ││ │ │- imediat după întoarcerea la stabulatie; │5. Din importul de sperma sub forma ││ │ │c) vacile, bivolitele şi junincile care au avortat sau │de paiete se trimite la laborator o ││ │ │la care se suspicioneaza infectia; │cantitate suficienta pentru efectuarea ││ │ │d) sperma de tauri şi/sau bivoli importata destinată │examenelor şi păstrarea de contraprobe. ││ │ │insamantarilor artificiale. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│14. │ENCEFALOPATIA│1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord. │1. Recoltarea probelor de creier se ││ │ SPONGIFORMA │nr. 144/2002 cu modificările şi completările ulterioare,│realizează cu truse de unica folosinţă în ││ │ BOVINA │Ord. MAPAM nr. 741/2003. │baza protocoalelor stabilite de LNR-EST ││ │ B-115 │2. Supraveghere clinica în caz de suspiciune sau de │din I.D.S.A., numai de medicii veterinari ││ │ │confirmare a bolii. │abilitaţi, cu următoarele precizări: ││ │ │ │- prelevarea probelor de creier se ││ │ │ │efectuează în spaţii special amenajate în ││ │ │ │abatoarele autorizate sau în sălile de ││ │ │ │necropsie din incinta laboratoarelor EST, ││ │ │ │cu respectarea măsurilor de prevenire a ││ │ │ │transmiterii unor boli infectioase de la ││ │ │ │animale la om; ││ │ │ │- probele de creier provenite de la ││ │ │ │bovinele în vârsta de peste 24 luni ││ │ │ │sacrificate de necesitate şi probele de ││ │ │ │creier provenite de la bovinele în vârsta ││ │ │ │de peste 30 luni sacrificate în regim de ││ │ │ │tăiere normală se preleveaza prin tehnica ││ │ │ │foramen magnum numai în abatoarele ││ │ │ │autorizate pentru a sacrifica bovine; ││ │ │ │- de la bovinele domestice şi de la ││ │ │ │rumegatoarele din mediul silvatic şi ││ │ │ │exotice care au exprimat semne clinice ││ │ │ │nervoase se preleveaza creierul în ││ │ │ │întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) ││ │ │ │şi se efectuează investigaţii complexe ││ │ │ │pentru rabie, boala lui Aujeszky, ││ │ │ │listerioza, alte boli cu respectarea ││ │ │ │prevederilor legale privind protecţia şi ││ │ │ │bunăstarea animalelor. ││ │ │ │2. Transportul probelor la LSVS abilitate ││ │ │ │pentru diagnosticul EST se efectuează cat ││ │ │ │mai curând posibil după recoltare, în ││ │ │ │ambalaje etanse, conform prevederilor ││ │ │ │legislaţiei sanitare veterinare în ││ │ │ │vigoare. ││ │ │ │3. Procesarea şi examinarea probelor de ││ │ │ │creier se realizează în LNR-EST din cadrul││ │ │ │I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din ││ │ │ │cadrul LSVS judeţene, după caz. ││ │ │ │4. Metodele uzitate pentru diagnosticul ││ │ │ │ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în ││ │ │ │baza prevederilor "Manualului O.I.E. de ││ │ │ │standarde pentru teste de diagnostic şi ││ │ │ │vaccinuri" şi a cerinţelor U.E. ││ │ │ │5. Confirmarea diagnosticului se ││ │ │ │efectuează la LNR-EST din I.D.S.A. ││ │ │ │6. Până în momentul în care prin examenul ││ │ │ │de laborator se va stabili un diagnostic ││ │ │ │negativ, nici o parte din corpul ││ │ │ │animalelor care au făcut obiectul ││ │ │ │sacrificarii şi investigatiei pentru ESB ││ │ │ │nu se va da în consum şi nici nu se va ││ │ │ │utiliza la fabricarea produselor ││ │ │ │alimentare, a furajelor proteice, a ││ │ │ │produselor cosmetice şi medicamentelor. ││ │ │ │7. Evidentele privind efectivele de bovine││ │ │ │indigene şi din import, inclusiv miscarea ││ │ │ │acestora, pe categorii de exploatare şi ││ │ │ │vârsta se întocmesc şi se ţin la zi de ││ │ │ │specialiştii epidemiologi din fiecare ││ │ │ │DVSA judeteana. ││ │ │ │8. Periodic (anual sau trimestrial, după ││ │ │ │caz) sau, ori de câte ori este cazul, ││ │ │ │medicii specialişti din LNR-EST vor face ││ │ │ │stagii de perfecţionare în cadrul unui ││ │ │ │program de pregătire continua, în ││ │ │ │conformitate ou cerinţele O.I.E. şi U.E. ││ │ │ │9. Medicii veterinari histopatologi ││ │ │ │specialişti vor organiza, cu sprijinul ││ │ │ │conducerii D.S.V., instruiri trimestriale ││ │ │ │în domeniul EST cu întreg personalul ││ │ │ │medical veterinar din judeţ, cu fermierii ││ │ │ │şi crescatorii de rumegatoare din ││ │ │ │teritoriu. ││ │ │ │10. Inspecţia ante mortem se efectuează în││ │ │ │abator de medici veterinari de stat sau ││ │ │ │alt personal veterinar desemnat de ││ │ │ │autoritatea competentă. ││ │ │ │11. În cazul confirmării bolii se declara ││ │ │ │oficial conform Ordinului MAA ││ │ │ │nr. 156/1999. Carnea, organele şi ││ │ │ │subprodusele se confisca şi se denatureaza││ │ │ │fiind interzisă prelucrarea lor în fainuri││ │ │ │proteice, şi se aplică prevederile ││ │ │ │ordinului MAA nr. 144/2002, cu ││ │ │ │modificările şi completările ulterioare. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│15. │ ARTRITA │Supravegherea serologica prin ID şi/sau ELISA: │Examenele se efectuează la IDSA sau LSVS ││ │ ENCEFALITA │1. La capre domestice: │judeţene abilitate. ││ │ CAPRINA │a) tapii, cu 14 zile înainte şi după campania de monta. │Animalele pozitive vor fi eliminate din ││ │ B-153 │b) 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de │efectiv prin sacrificare. ││ │ │reproducţie de peste 24 luni, identificate, din ferme │Animalele condiţionat sanatoase se ││ │ │de reproducţie sau alte exploataţii, o dată pe an, după │testeaza de 2 ori la interval de 5 luni. ││ │ │fatari şi înaintea perioadei de monta. │ ││ │ │2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate,│ ││ │ │rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.: │ ││ │ │- 5% din animale, o dată pe an, odată cu probele pentru │ ││ │ │Brucella melitensis. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│16. │ SCRAPIA │Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ B-160 │modificările şi completările ulterioare. │MAA nr. 156/27.12.1999 neutru aprobarea ││ │ │2. Supraveghere clinica în caz de suspiciune sau de │normei sanitare veterinare privind ││ │ │confirmare a bolii. │anunţarea declararea şi notificarea unor ││ │ │3. Testare genotipica a ARR conform Deciziei 2002/1003 │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │CEE. │2. Examenele clinice se efectuează de ││ │ │ │medicii veterinari de circumscripţii, de ││ │ │ │la frontiera, zonali şi igienisti din ││ │ │ │abatoare (ante mortem), în funcţie de ││ │ │ │responsabilităţile precizate de DSVSA ││ │ │ │judeteana. ││ │ │ │3. Recoltarea probelor de creier se ││ │ │ │realizează cu truse de unica folosinţă în ││ │ │ │baza protocoalelor stabilite de LNR-EST ││ │ │ │din IDSA, numai de medicii veterinari ││ │ │ │abilitaţi. ││ │ │ │4. Prelevarea probelor de creier se ││ │ │ │realizează în spaţii amenajate special în ││ │ │ │abatoarele autorizate sau în sălile de ││ │ │ │necropsie din incinta laboratoarelor EST, ││ │ │ │cu respectarea măsurilor de prevenire a ││ │ │ │transmiterii unor boli infectioase de la ││ │ │ │animale la om. ││ │ │ │5. Transportul probelor la LSVS abilitate ││ │ │ │pentru diagnosticul EST se efectuează cat ││ │ │ │mai curând posibil după recoltare, în ││ │ │ │ambalaje etanse, conform prevederilor ││ │ │ │legislaţiei sanitare veterinare în ││ │ │ │vigoare. ││ │ │ │6. Procesarea şi examinarea probelor de ││ │ │ │creier se realizează în LNR-EST din cadrul││ │ │ │I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din ││ │ │ │cadrul LSVS judeţene, după caz. ││ │ │ │7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ││ │ │ │ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în ││ │ │ │baza prevederilor "Manualului O.I.E. de ││ │ │ │standarde pentru teste de diagnostic şi ││ │ │ │vaccinuri" şi cerinţelor U.E. ││ │ │ │8. Confirmarea diagnosticului se ││ │ │ │efectuează la LNR-EST din I.D.S A. prin ││ │ │ │metode speciale. Până în momentul în care ││ │ │ │examenul de laborator va stabili un ││ │ │ │diagnostic negativ, nici o parte din ││ │ │ │corpul animalelor care au făcut obiectul ││ │ │ │sacrificarii şi investigatiei pentru ││ │ │ │scrapie nu se va da în consum şi nici nu ││ │ │ │se va utiliza la fabricarea produselor ││ │ │ │alimentare, a furajelor proteice, a ││ │ │ │produselor cosmetice şi medicamentelor. ││ │ │ │9. Evidentele privind efectivele de ovine ││ │ │ │indigene şi din import, inclusiv miscarea ││ │ │ │acestora, pe categorii de exploatare şi ││ │ │ │vârsta se întocmesc şi se ţin la zi de ││ │ │ │specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA││ │ │ │judeteana. ││ │ │ │10. Periodic (anual sau trimestrial, după ││ │ │ │caz) sau, ori de câte ori este cazul, ││ │ │ │medicii specialişti din LNR-EST vor face ││ │ │ │stagii de perfecţionare în cadrul unui ││ │ │ │program de pregătire continua, în ││ │ │ │conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. ││ │ │ │Medicii veterinari histopatologi ││ │ │ │specialişti vor organiza, cu sprijinul ││ │ │ │Conducerii DSVSA, instruiri trimestriale ││ │ │ │în domeniul EST cu întreg personalul ││ │ │ │medical veterinar din judeţ, cu fermierii ││ │ │ │şi crescatorii de rumegatoare din ││ │ │ │teritoriu. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│17. │ DURINA │Întregul efectiv de cabaline din ţara este supus │1. Notificarea se face conform Ordinului ││ │ B-202 │controlului sanitar veterinar oficial prin: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica a cabalinelor │normei sanitare veterinare privind ││ │ │de reproducţie în perioada montelor. │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │2. Supraveghere serologica prin RFC la: │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │10% din iepe şi toţi armasarii din herghelii, depozite │2. Examenele se efectuează la IDSA. ││ │ │de armasari, staţiuni de monta, hipodroame, asociaţii │3. Exportul de animale vii - se vor ││ │ │hipice, alte unităţi specializate. │respecta prevederile Ordinul ││ │ │ │nr. 486/2001, cap. IV, pct. c). │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│18. │ ANEMIA │1. Supravegherea serologica prin ID (testul Coggins) sau│1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ INFECTIOASA │ELISA, a ecvideelor în vârsta de peste 6 luni, astfel: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ ECVINA │a) armasarii folosiţi în staţiunile temporare de monta, │normei sanitare veterinare privind ││ │ B-205 │la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │- cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │- cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de │2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi ││ │ │monta; │IDSA, după caz, pe probe de ser ││ │ │- după 15 zile de la reintoarcerea lor în depozit; │transportate în termos cu gheaţa, nu mai ││ │ │b) armasarii din staţiunile permanente de monta la │târziu de trei zile de la recoltare. ││ │ │autorizare, de 2 ori pe an (februarie-martie şi │3. Probele de ser cu rezultat neconcludent││ │ │octombrie-noiembrie); │(dubios) sau cazurile de litigiu ││ │ │c) iepele de reproducţie, o dată pe an (februarie- │înregistrate la LSVSJ se trimit la IDSA, ││ │ │martie); │pentru expertiza. ││ │ │d) ecvideele din herghelii, depozite de armasari, │4. Ecvideele reactionate pozitiv la testul││ │ │hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi │Coggins sau ELISA se microcipeaza şi se ││ │ │specializate, de doua ori pe an, (februarie-martie, │trimit în termen de 10 zile de la primirea││ │ │octombrie-noiembrie); │buletinului de analiza la abator pentru ││ │ │e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după │tăiere la sala sanitară. ││ │ │dezinsecţie (februarie-aprilie); │5. Localităţile indemne, în care s-au ││ │ │f) ecvideele seronegative din localităţile contaminate, │înregistrat unul sau mai multe cazuri de ││ │ │ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul │AIE, se declara contaminate şi se aplică ││ │ │hergheliilor, depozitelor de armasari, sau altor unităţi│măsurile sanitare veterinare prevăzute de ││ │ │specializate, se testeaza de doua ori pe an (februarie -│legislaţia în vigoare pentru combatere. ││ │ │martie şi octombrie-noiembrie); │7. Se interzice circulaţia ecvideelor ││ │ │2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi │pozitive, indiferent de scop, din ││ │ │histologice la ecvinele moarte în perioada de carantina │localităţi contaminate, în localităţi ││ │ │sau în cazul suspiciunii bolii. │indemne. ││ │ │3. Respectarea prevederilor de eradicare rapida a AEI. │8. Se interzice scoaterea de armasari sau ││ │ │4. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia sport sa │iepe din staţiuni temporare de monta, ││ │ │rezulte ca animalele au fost testate pentru anemia │herghelii, depozite de armasari, ││ │ │infectioasa, cu cel mult 3 luni înainte de export, prin │hipodroame, asociaţii hipice sau alte ││ │ │imunodifuzie. │unităţi specializate, pentru a monta sau, ││ │ │ │a se monta în localităţi cu animale ││ │ │ │contaminate. ││ │ │ │9. Introducerea de armasari sau iepe de ││ │ │ │reproducţie din unităţile şi localităţile ││ │ │ │contaminate, în herghelii, hipodroame, ││ │ │ │staţiuni temporare sau permanente de ││ │ │ │monta, depozite de armasari, asociaţii ││ │ │ │hipice sau alte aglomerari specializate de││ │ │ │cabaline, este permisă numai după doua ││ │ │ │examene serologice negative efectuate la ││ │ │ │interval de 30 zile, într-o perioadă de 40││ │ │ │zile, înaintea acestui transfer. ││ │ │ │10. Se interzice folosirea la monta a ││ │ │ │armasarilor care au acţionat în staţiuni ││ │ │ │temporare de monta dacă nu au fost ││ │ │ │examinati serologic în perioada de ││ │ │ │carantina, după reintoarcerea lor în ││ │ │ │herghelie sau din staţiunile temporare de ││ │ │ │monta. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│19. │ INFLUENTA │1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice│Notificarea se face conform ordinului MAA ││ │ ECVINA │pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, şi │nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei││ │ B-206 │virusologice. │sanitare veterinare privind anunţarea, ││ │ │2. Supravegherea serologica prin testul IHA, o dată pe │declararea şi notificarea unor boli ││ │ │an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, │transmisibile ale animalelor. ││ │ │cluburi sportive, depozite de armasari, pe probe │1. Examenele virusologice se efectuează ││ │ │prelevate de la animale nevaccinate │pe probe de tampoane nazale, organe sau ││ │ │ │sânge, după caz. ││ │ │ │2. Supravegherea serologica se efectuează ││ │ │ │la IDSA, pe probe recoltate pentru ││ │ │ │examenul AIE. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│20. │RINOPNEUMONIA│1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice│Notificarea se face conform ordinului MAA ││ │ ECVINA │(ELISA) pe probe perechi la interval de 21 zile, │nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei││ │ B-208 │virusologice şi histologice. │sanitare veterinare privind anunţarea, ││ │ │2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi │declararea şi notificarea unor boli ││ │ │histologic. │transmisibile ale animalelor. ││ │ │ │1. Examenele virusologice şi serologice se││ │ │ │efectuează la IDSA. ││ │ │ │2. Examenele histologice se efectuează la ││ │ │ │LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru││ │ │ │judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│21. │ MORVA │Întregul efectiv de ecvidee din ţara este supus │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ B-209 │controlului sanitar veterinar oficial prin: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica. │normei sanitare veterinare privind ││ │ │2. Supraveghere serologica prin RFC a: │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │- 5% din ecvideele în vârsta de peste 12 luni - o dată │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │pe an; │2. Examenele se efectuează la LSVSJ pe ││ │ │3. Supravegherea prin testul alergic (maleinare │probe recoltate pentru anemia infectioasa ││ │ │intradermopalpebrala) la ecvideele: │ecvina. ││ │ │a) folosite în scop de diagnostic didactic sau │3. Pentru exportul de animale vii se vor ││ │ │experimental; │respecta prevederile Ord. nr. 486/2001, ││ │ │b) cu reactii pozitive, dubioase sau anticomplementare │capitolul IV, punctul C. ││ │ │la RFC; │ ││ │ │c) supraveghere bacteriologica şi histologica la │ ││ │ │animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de │ ││ │ │carantina profilactica. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│22. │ ARTERITA │1. Supraveghere serologica prin seroneutralizare sau │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │VIRALA ECVINA│ELISA: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-211 │a) armasarilor de reproducţie din herghelii şi depozite,│normei sanitare veterinare privind ││ │ │o dată pe an; │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │specializate (o dată pe an); │2. Examenele se efectuează la LSVSJ ││ │ │c) Probele de sânge se recolteaza de la animale │abilitate şi după caz la IDSA pentru ││ │ │nevaccinate contra arteritei virale ecvine. │judeţele a căror LSVSJ nu sunt abilitate. ││ │ │2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice│3. România nu importa ecvine cu arterita ││ │ │pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi │virala. ││ │ │virusologice. │ ││ │ │3. Pentru exportul de cabaline cu destinaţia sport sa │ ││ │ │rezulte ca animalele au fost testate pentru arterita │ ││ │ │virala la 21 de zile înainte de export, prin reactia de │ ││ │ │seroneutralizare. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│23. │ SINDROMUL │1. Exploatatiile supuse programului de supraveghere vor │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ RESPIRATOR │expedia anual pentru confirmarea indemnitatii 20 probe │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ ŞI DE │de ser de la porcii în vârsta de 100-150 zile. │normei sanitare veterinare privind ││ │ REPRODUCŢIE │2. Pe perioada carantinei, de la animalele recent │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ LA PORCINE │achiziţionate se vor recolta 20 probe de ser de la │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ B-257 │porcii în vârsta de 100-150 zile. │2. Exploatatiile infectate ce fac ││ │ │3. În cazurile de suspiciune de boala: │reproducţie nu mai fac obiectul ││ │ │- examene serologice pe probe perechi recoltate la │programului de supraveghere serologica, ││ │ │interval de 45-60 zile, examene virusologice, │decât după repopulare cu porci ce provin ││ │ │histologice şi identificarea de genom viral specific. │din efective certificat indemne. ││ │ │4. Boala se confirma prin evidentierea seroconversiei │3. Exploatatiile profilate pe ingrasare şi││ │ │sau prin izolarea virusului/detectia antigenului viral. │cele ce nu fac reproducţie pe minim patru ││ │ │ │scroafe, nu fac obiectul Programului de ││ │ │ │supraveghere. ││ │ │ │4. Este permisă afluirea în alte ││ │ │ │exploataţii indemne doar a loturilor ││ │ │ │indemne la aceasta boala. ││ │ │ │5. Examenele de supraveghere serologica şi││ │ │ │de confirmare în cazuri de suspiciune de ││ │ │ │boala se executa la IDSA şi LSVS judeţene ││ │ │ │abilitate. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│24. │ SALMONELOZE │TIFOZA AVIARA (Tifopuloroza) (B-308) şi PARATIFOZA │1. Supravegherea se efectuează în ││ │ AVIARE │(C-855) │conformitate cu prevederile din ordinul ││ │ │1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoza│MAPDR nr. 474/2001, anexa 2, capitolul III││ │ │se realizează şi cele pentru paratifoza aviara. │2. Controlul serologic în exploataţii, ││ │ │2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar │prin reactia de aglutinare cu sânge ││ │ │veterinar, din punct de vedere al salmonelozelor, │integral (RASI), se executa de către ││ │ │conform urmatorului program: │deţinătorul pasarilor cu personal de ││ │ │a) Toate efectivele pentru producţie comercială, │specialitate instruit şi pe cheltuiala ││ │ │exceptând efectivele de gaini ouatoare sub 250 de │acestuia, sub supravegherea medicului ││ │ │păsări, vor fi supuse controlului pentru salmoneloze; │veterinar oficial. ││ │ │b) Toate efectivele de tineret destinate tăierii │3. Vaccinarea antisalmoneilica a pasarilor││ │ │(gaini, curci, rate, gaste, fazani, struti, prepelite, │este opţională şi se efectuează numai în ││ │ │etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima │scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în ││ │ │examinare se efectuează cu 10 zile înainte de tăiere; │condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003. ││ │ │Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din │Vaccinarea se executa numai cu aprobarea ││ │ │zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie │ANSV în condiţiile Ordinului MAAP nr. ││ │ │rase uşoare şi reproducţie rase grele. │77/2003, publicat în MO nr. 157 bis din ││ │ │c) Toate efectivele de gaini ouatoare vor fi examinate │3.12.2003. În exploatatiile de creştere ││ │ │pe perioada ouatului de doua ori la interval de 3 linii,│intensiva a pasarilor contravaloarea ││ │ │pe cadavre; │vaccinului şi a manoperei se suporta de ││ │ │d) Pentru fermele de reproducţie se va proceda astfel: │către proprietar. ││ │ │Pentru fermele de bunici │4. În situaţia depistarii unui caz ││ │ │- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau│pozitiv, se face recontrol la întregul ││ │ │meconiu; │efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a││ │ │- pe durata vieţii: în saptamanile 1-2, 4, 9-11, 13-14 │livrat material biologic din loturile ││ │ │pe probe de fecale; │respective. ││ │ │- pentru producţie de oua de incubat pe probe de fecale │5. (Pentru examene de laborator se ││ │ │lunar din fiecare hala; │recolteaza probe constituite din: oua, ││ │ │- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, oua│embrioni, fecale diareice, deşeuri de ││ │ │cu embrioni morţi sau meconiu. │incubaţie în special puf din eclozionator,││ │ │Pentru ferme de părinţi │coji de oua din eclozionator, fecale ││ │ │- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau│proaspete, păsări vii muribunde, reagenti ││ │ │meconiu; │pozitivi, cadavre proaspete sau congelate,││ │ │- pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de │organe (splina, ficat cu vezica biliara, ││ │ │declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; │rinichi, pulmon, gonade), os lung ││ │ │- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, oua│nedeschis, pentru izolare bacteriologica, ││ │ │cu embrioni morţi sau meconiu. │iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul ││ │ │3. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi │probelor recoltate de la un efectiv de 500││ │ │atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv │păsări sau mai mare trebuie să fie de ││ │ │porumbeii. │minim 10); Prelevarea probelor se ││ │ │4. Toate probele care au reactionat dubios sau pozitiv │efectuează conform prevederilor ordinului ││ │ │la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen │MAPAM nr. 77/2003; ││ │ │bacteriologic. │6. Păsările cu reactie pozitiva ││ │ │5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează │bacteriologica şi la RSAL se elimina; ││ │ │pe un număr de minim 60 de probe de fecale. │7. Analizele se efectuează la LSVSJ şi/sau││ │ │ │la IDSA. LSVSJ obligaţia de a trimite la ││ │ │ │IDSA toate tulpinile din genul Salmonela ││ │ │ │rezultate în urma efectuării examenului ││ │ │ │bacteriologic, în vederea tipizarii; ││ │ │ │8. Din unităţile contaminate nu se admite ││ │ │ │introducerea de oua la incubaţie; ││ │ │ │9. Costurile examenelor de supraveghere ││ │ │ │sanitară veterinara sunt suportate de ││ │ │ │proprietarul animalelor. ││ │ │ │10. Notificarea se face conform ordinului ││ │ │ │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │ │normei sanitare veterinare privind ││ │ │ │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │ │boli transmisibile ale animalelor. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│25. │MICOPLASMOZA │1. Toate probele provenite din ferme diagnosticate │1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi ││ │RESPIRATORIE │pozitiv la reactii serologice, vor fi examinate şi prin │IDSA. ││ │ AVIARA │alte metode de laborator. │2. În unităţile în care se practica ││ │ B-311 │2. Examene lunare prin embrioteste pe embrioni morţi în │vaccinarea, nu se efectuează examene ││ │ │coaja, pui neeclozionati. │serologice sau alte examene de laborator. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│26. │ TULAREMIA │I. La iepurii domestici │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ B-352 │1. Supravegherea morfopatologica şi bacteriologica pe │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │toate animalele moarte; │normei sanitare veterinare privind ││ │ │2. Supravegherea serologica prin RSAR la constituirea │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │crescatoriei. │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │II. La iepurii salbatici prin examene morfopatologice şi│2. Examenele se efectuează la IDSA, pe ││ │ │bacteriologice pe cei gasiti morţi. │aceleaşi probe pe care se executa şi ││ │ │ │examinarile serologice pentru bruceloza şi││ │ │ │boala virala hemoragica. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│27. │BOALA VIRALA │1. Supravegherea anatomopatologica şi virusologica (HA) │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │HEMORAGICA A │a tuturor iepurilor morţi din crescatorii şi a celor │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │IEPURELUI DE │morţi în timpul tranzitului sau perioadelor de │normei sanitare veterinare privind ││ │ CASA (BVH) │carantina. │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ B-353 │2. Supravegherea serologica prin RIHA la: │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │a) 5% din iepurii din crescatorii unde nu s-a vaccinat, │2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi ││ │ │b) 1% din iepurii aflaţi în gospodăriile populaţiei unde│IDSA. ││ │ │nu s-a vaccinat. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│28. │ BOALA │Supravegherea anatomopatologica şi virusologica la │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │HEMORAGICA A │iepurii morţi, vanati sau capturati. │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │IEPURELUI DE │ │normei sanitare veterinare privind ││ │ CAMP │ │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ (Sindromul │ │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ iepurelui │ │2. Examenele se efectuează la IDSA cu ││ │ brun │ │reagenti asiguraţi de importatori conform ││ │ european) │ │caietului de sarcini. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│29. │ SEPTICEMIA │Supraveghere prin examen chimico-anatomopatologic şi │1. Notificarea se face conform Ord. MAA ││ │ HEMORAGICA │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │nr. 156/27.12.1999 şi Ord MAA nr. 2/1983. ││ │ VIRALA LA │agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │2. Examenul clinic anatomopatologic se ││ │ SALMONIDE │inclusiv mediul natural. │efectuează de către specialişti LSVS ││ │ (B-401) │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │şi/sau IDSA la LSVS, iar diagnosticul de ││ │ │ │laborator la IDSA. ││ │ │ │3. Examenul clinic şi/sau ││ │ │ │anatomopatologic, prelevarea probelor şi ││ │ │ │examenul de laborator se efectuează în ││ │ │ │conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, ││ │ │ │Ord. MAAP nr. 241/2002 şi Ord. MAAP ││ │ │ │nr. 494/2001. ││ │ │ │4. În scopul detectarii şi indepartarii ││ │ │ │parazitilor vizibili, medicii veterinari ││ │ │ │de stat sau alt personal veterinar ││ │ │ │desemnat de autoritatea competentă, vor ││ │ │ │supune peştele şi produsele de pescarie ││ │ │ │unei inspecţii vizuale, înainte de ││ │ │ │prelucrare sau comercializare. Pestii sau ││ │ │ │părţile de peste infestate cu paraziti, nu││ │ │ │trebuie comercializate pe piaţa pentru ││ │ │ │consum uman şi vor fi dirijate pentru ││ │ │ │prelucrarea în făina proteica sau ││ │ │ │distrugere. ││ │ │ │5. Peştele cu formaţiuni parazitare în ││ │ │ │tesuturile comestibile profunde care nu ││ │ │ │prezintă modificări organoleptice şi are ││ │ │ │aspect respingator se poate valorifica ││ │ │ │conform prevederilor legale în vigoare. Se││ │ │ │exclude din consum peştele cu formaţiuni ││ │ │ │parazitare în profunzime care produc ││ │ │ │modificări organoleptice şi are aspect ││ │ │ │respingator. Peştele poate fi admis în ││ │ │ │consum fără restrictii dacă formaţiunile ││ │ │ │parazitare sunt situate strict la nivelul ││ │ │ │tubului digestiv sau în nivelul seroaselor││ │ │ │viscerale şi acestea se pot îndepărta în ││ │ │ │totalitate. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│30. │ NECROZA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │1. Notificarea se face conform Ord. MAA ││ │ HEMATO- │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │nr. 156/27.12.1999. ││ │ POIETICA │agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │2. Examenul clinic anatomopatologic se ││ │INFECTIOASA A│inclusiv mediul natural. │efectuează de către specialişti LSVS ││ │SALMONIDELOR │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │şi/sau IDSA la LSVS, iar diagnosticul de ││ │ (B-405) │ │laborator la IDSA. ││ │ │ │3. Examenul clinic şi/sau ││ │ │ │anatomopatologic, prelevarea probelor şi ││ │ │ │examenul de laborator se efectuează în ││ │ │ │conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, ││ │ │ │Ord. MAAP 241/2002 şi Ord. MAAP ││ │ │ │nr. 494/2001. ││ │ │ │Idem pct. 4 şi 5, coloana 4. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│31. │ VIREMIA DE │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │ ││ │ PRIMAVARA A │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │ ││ │ CRAPULUI │agentului etiologic în toate amenajările piscicole de │ ││ │ (B-404) │ciprinide inclusiv mediul natural şi Delta Dunării. │ ││ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│32. │ NECROZA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │ ││ │ PANCREATICA │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │ ││ │INFECTIOASA A│agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │ ││ │SALMONIDELOR │inclusiv mediul natural. │ ││ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│33. │ YERSINIOZA │ │1. Notificarea se face conform Ord. MAA ││ │ (BOALA GURA │ │nr. 156/27.12.1999. ││ │ ROŞIE) la │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │2. Examenul clinic, anatomopatologic se ││ │ salmonide │diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │efectuează de către specialiştii LSVS │├────┼─────────────┤agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │şi/sau IDSA la LSVS sau IDSA, diagnosticul││34. │ BOALA │inclusiv mediul natural. │de laborator se stabileşte la LSVS sau ││ │BACTERIANA A │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │IDSA, iar confirmarea bolii la IDSA. ││ │ RINICHIULUI │ │Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. ││ │LA SALMONIDE │ │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│35. │ ANEMIA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │1. Notificarea se face conform Ord. MAA ││ │INFECTIOASA A│diagnostic de laborator prin izolarea şi identificarea │nr. 156/27.12.1999. ││ │ SOMONULUI │agentului etiologic în toate unităţile de salmonide │2. Examenul clinic, anatomopatologic se ││ │ │inclusiv mediul natural. │efectuează de către specialişti LSVS ││ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │şi/sau IDSA la LSVS, iar diagnosticul de ││ │ │ │laborator la IDSA. ││ │ │ │3. Examenul clinic şi/sau ││ │ │ │anatomopatologic, prelevarea probelor şi ││ │ │ │examenul de laborator se efectuează în ││ │ │ │conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, ││ │ │ │Ord. MAAP 241/2002 şi Ord. MAAP 494/2003. ││ │ │ │Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│36. │ MIXOSOMIAZA │ │Examenul clinic de efectuează de │├────┼─────────────┤Supraveghere prin examen clinic şi diagnostic de │specialiştii LSVS sau IDSA, diagnosticul ││37. │GIRODACTILAZA│laborator prin identificarea agentului etiologic. │se stabileşte la LSVS şi se confirma la ││ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │IDSA. ││ │ │ │Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│38. │ Alte boli │Supraveghere prin examen clinic, anatomopatologic şi │ ││ │ bacteriene: │diagnostic de laborator în toate amenajările de │ ││ │- Boala │salmonide şi ciprinide inclusiv în mediul natural şi │ ││ │Columnaris la│Delta Dunării. │ ││ │salmonide │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ ││ │- Eritro- │ │Examen clinic, anatomopatologic şi ││ │dermatita │ │diagnostic de laborator la LSVS şi ││ │la ciprinide │ │confirmare la IDSA. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤Idem pc. 4 şi 5, coloana 4. ││39. │ Alte boli │Supraveghere prin examen clinic, anatomopatologic şi │ ││ │ parazitare: │diagnostic de laborator în toate amenajările de │ ││ │- IHTIOFTI- │ciprinide inclusiv în mediul natural şi Delta Dunării, │ ││ │RIAZA │precum şi în amenajările de salmonide. │ ││ │- CRIPTOBIAZA│În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│40. │ BONAMIOZA │ │ ││ │ (B-431) │ │ │├────┼─────────────┤ │Examen clinic, anatomopatologic şi ││41. │ HAPLO- │Supraveghere prin examen clinic, anatomopatologic şi │prelucrarea probelor se executa de ││ │ SPORIDIOZA │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, ││ │ (B-432) │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │diagnosticul de laborator şi confirmarea │├────┼─────────────┤parazitologie şi histopatologic. │bolii la IDSA. ││42. │ ARTEILIOZA │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │Recoltarea-probelor se va realiza conform ││ │ (B-434) │ │Ord. MAAP nr. 494/2001, nr. 256/2002. │├────┼─────────────┤ │ ││43. │ PERCHINSOZA │ │ ││ │ (B-433) │ │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│ │ │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │Examen clinico-anatomopatologic şi ││44. │ IRIDOVIROZA │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │prelucrarea probelor se executa de ││ │ (B-435) │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, ││ │ │histopatologic, sau PCR. │diagnosticul de laborator şi confirmarea ││ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │bolii la IDSA. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│45. │ MICROCITOZA │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │Examen clinico-anatomopatologic şi ││ │ (B-436) │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │prelucrarea probelor se executa de ││ │ │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, ││ │ │parazitologie şi histopatologic. │diagnosticul de laborator şi confirmarea ││ │ │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │bolii la IDSA. ││ │ │ │Recoltarea probelor se va realiza conform ││ │ │ │Ord. MAAP nr. 494/2001, 256/2002. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│46. │ ICRE │- Determinarea contaminatilor şi a substanţelor │- Se efectuează la serviciile zonale de ││ │ EMBRIONATE │interzise o dată pe an în perioada obţinerii icrelor │control reziduuri şi EISPV. ││ │ │embrionate. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│47. │ Alte boli │Supraveghere prin examen clinico-anatomopatologic şi │Examen clinico-anatomopatologic şi ││ │ parazitare │diagnostic de laborator a molustelor bivalve pe întreg │prelucrarea probelor se executa de ││ │ ale │litoralul românesc al Marii Negre prin examen │specialiştii LSVS şi/sau IDSA, ││ │ molustelor: │parazitologic şi histopatologic. │diagnosticul de laborator şi confirmarea ││ │- COCCIDIOZA │În caz de necesitate diagnostic complet de laborator. │bolii la IDSA. ││ │- NEMATODOZE │ │ ││ │- RICKETIOZA │ │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│48. │ Boli │ │ ││ │ bacteriene │ │ ││ │ moluste │ │ ││ │ bivalve: │ │ ││ │ VIBRIOZA │ │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│49. │ Contaminati │Supraveghere prin diagnostic de laborator a molustelor │ ││ │bacterieni şi│bivalve pe întreg litoralul românesc al Marii Negre │ ││ │ virali la │utilizând metode de microbiologic pentru depistarea │Recoltarea şi prelucrarea probelor se ││ │ moluste │contaminantilor, bacterieni şi metode de biologie │executa de specialiştii LSVS şi/sau IDSA, ││ │ bivalve │moleculara pentru detectarea contaminantilor bacterieni │diagnosticul de laborator şi confirmarea ││ │ │şi virali. │prezentei contaminantilor la IDSA. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤Recoltarea probelor se realizează conform ││50. │ Biotoxine │Supraveghere prin diagnostic de laborator a molustelor │Ord. MAAP nr. 243/2002. ││ │ marine │bivalve pe întreg litoralul românesc al Marii Negre │ ││ │ │utilizând metode biologice şi HPLC pentru depistarea │ ││ │ │biotoxinelor marine. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤│51. │ Moluste │1. Supraveghere anatomopatologica în ecosistemele specifice şi terenuri identificate de unde se ││ │ gasteropode │recolteaza melci; ││ │ (melci) │2. Supraveghere parazitologica prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate ││ │ │pentru comercializare. │├────┼─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│52. │ Batracieni │1. Supraveghere anatomopatologica în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ││ │ │ciprinide; ││ │ │2. Supraveghere parazitologica prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate ││ │ │pentru comercializare. │├────┼─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│53. │ Crustacei │1. Supraveghere anatomopatologica în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ││ │ (raci) │ciprinide; ││ │- PESTA │2. Supraveghere prin examene bacteriologice şi parazitologice la 0,1% din exemplarele recoltate ││ │RACILOR │pentru comercializare. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤│54. │ ACARAPIOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a albinelor│1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ (ACARIOZA │lucrătoare, în perioada februarie-octombrie la: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ INTERNA) │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │normei sanitare veterinare privind ││ │ B-451 │matci"; │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │2. Examenele de laborator se efectuează la││ │ │pastoral; │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. ││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │3. Diagnosticul de acarapioza se confirma ││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │la IDSA, pentru probele pozitive. ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │4. Probele pentru examenul de laborator se││ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │constituie din 25-50 g/proba albine vii şi││ │ │examinate clinic şi prin examen histopatologic la 10% │muribunde. ││ │ │din probele recoltate. │5. Dacă se confirma diagnosticul, se fac ││ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la ││ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în ││ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 ││ │ │ │zile. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│55. │ LOCA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ AMERICANA │puietului de albina, în perioada aprilie-septembrie la: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-452 │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │normei sanitare veterinare privind ││ │ │matci"; │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │2. Examenele de laborator se efectuează la││ │ │pastoral; │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. ││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │3. Diagnosticul de loca americana se ││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │confirma la IDSA, pentru probele pozitive.││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │4. Probele pentru examenul de laborator se││ │ │bacteriologic, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │constituie din faguri întregi, sau ││ │ │examinate clinic. │porţiuni de min. 9 cmp/proba, fagure cu ││ │ │ │puiet capacit cu modificări ││ │ │ │anatomopatologice. Fagurii întregi pot ││ │ │ │conţine şi rezerva de hrana (miere ││ │ │ │capacita). ││ │ │ │5. Dacă se confirma diagnosticul, se fac ││ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la ││ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în ││ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 ││ │ │ │zile. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│56. │ LOCA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ EUROPEANĂ │ca la loca americana. │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-453 │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │normei sanitare veterinare privind ││ │ │bacteriologic, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │examinate clinic. │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │ │2. Examenele de laborator se efectuează la││ │ │ │I.D.S.A. şi L.S.V.S.J. ││ │ │ │3. Diagnosticul de loca europeană se ││ │ │ │confirma la IDSA, pentru probele pozitive.││ │ │ │4. Probele pentru examenul de laborator se││ │ │ │constituie din faguri întregi sau porţiuni││ │ │ │de min. 9 cmp/proba, fagure cu puiet în ││ │ │ │diferite stadii de dezvoltare (necapacit ││ │ │ │şi capacit) cu modificări ││ │ │ │anatomopatologice. ││ │ │ │5. Dacă se confirma diagnosticul, se fac ││ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la ││ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în ││ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 ││ │ │ │zile. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│57. │ NOSEMOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a matcilor │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ ALBINELOR │şi albinelor lucrătoare, în perioada februarie-octombrie│MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ B-454 │la: │normei sanitare veterinare privind ││ │ │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │matci"; │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie, │2. Examenele de laborator se efectuează la││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. ││ │ │pastoral; │3. Probele pentru examenul de laborator se││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │constituie din 25-50 g/proba albine vii ││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │şi/sau moarte. ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │4. Dacă se confirma diagnosticul, se fac ││ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │examene de laborator, după caz, şi la ││ │ │examinate clinic. │stupinele aflate pe o raza de 5 km în ││ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 ││ │ │ │zile. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│58. │ VAROOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a întregii │1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ B-455 │populaţii a coloniei de albine, în perioada februarie- │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │octombrie la: │normei sanitare veterinare privind ││ │ │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │anunţarea, declararea şi notificarea unor ││ │ │matci"; │boli transmisibile ale animalelor. ││ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │2. Examenele de laborator se efectuează la││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. ││ │ │pastoral; │3. Probele pentru examenul de laborator se││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │constituie din 25-50 g/proba albine vii şi││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │moarte şi faguri întregi sau porţiuni de ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │min. 10/15 cm/proba, fagure cu puiet ││ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │(capacit) de trantor şi/sau albina ││ │ │examinate clinic. │lucrătoare. ││ │ │ │4. Dacă se confirma diagnosticul, se fac ││ │ │ │examene de laborator, după caz, şi la ││ │ │ │stupinele aflate pe o raza de 5 km în ││ │ │ │jurul stupinei bolnave, la interval de 30 ││ │ │ │sale. Tratamentele pentru varooza se ││ │ │ │suporta de la bufetul de stat conform ││ │ │ │prevederii Legii nr. 89/28.04.1998. │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│59. │ BRAULOZA ŞI │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la fel ca │1. Examenele de laborator se efectuează ││ │ TROPI- │la varrooza. │la I.D.S.A şi L.S.V.S.J. pe probe ││ │ LELAPSOZA │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │recoltate pentru varrooza. ││ │ (X. 15) │parazitologic pe probe de la stupinele examinate clinic.│ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│60. │ AMOEBIOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel ca│1. Examenele de laborator se efectuează la││ │ │la nosemoza albinelor. │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. pe probe recoltate ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │pentru nosemoza albinelor. ││ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │ ││ │ │examinate clinic. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│61. │ ASCOSFEROZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a întregii │1. Examenele de laborator se efectuează la││ │ ŞI │populaţii a coloniei de albine, în perioada aprilie- │I.D.S.A şi L.S.V.S.J. ││ │ ASPERGILOZA │septembrie la: │2. Probele pentru examenul de laborator se││ │ ALBINELOR │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │constituie din 25 g/proba albine moarte şi││ │ │matci"; │porţiuni de min. 10/35 cm/proba, fagure ││ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie; │cu puiet în diferite stadii de dezvoltare,││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │cu modificări anatomopatologice. ││ │ │pastoral; │ ││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │ ││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │ ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │ ││ │ │micologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │ ││ │ │examinate clinic. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│62. │ PUIETUL ÎN │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica puietului │1. Examenele de laborator se efectuează la││ │SAC ŞI BOALA │de albine şi a botcilor, în perioada aprilie-septembrie │I.D.S.A. ││ │ BOTCILOR │la: │2. Probele pentru examenul de laborator se││ │ NEGRE │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │constituie din porţiuni de min. 10/15 ││ │ │matci"; │cm/proba, fagure cu puiet capacit şi/sau ││ │ │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │10-15 botci cu modificări ││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │anatomopatologice. ││ │ │pastoral; │ ││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │ ││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │ ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic, │ ││ │ │virusologic prin I.D. şi bioproba pe probe de la │ ││ │ │stupinele examinate clinic. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│63. │ BOLILE │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica a albinelor│1. Examenele de laborator se efectuează la││ │ VIRALE │lucrătoare, în perioada februarie-octombrie la: │I.D.S.A. ││ │ PARALIZANTE │- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere │2. Probele pentru examenul ele laborator ││ │ALE ALBINELOR│matci"; │se constituie din 200g/proba albine vii şi││ │ ADULTE │- 10-15% din coloniile stupinelor de producţie. │moarte. ││ │ │a) primavara după iernat şi toamna după stuparitul │ ││ │ │pastoral; │ ││ │ │b) la schimbarea vetrei stupinei; │ ││ │ │c) ori de câte ori este nevoie. │ ││ │ │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic, │ ││ │ │histopatologic (10% din probele recoltate), virusologic │ ││ │ │prin I.D. şi bioproba, pe probe de la stupinele │ ││ │ │examinate clinic. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│64. │ POLIEDRIA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│ ││ │VIERMILOR DE │de larve în toate fazele de creştere. │ ││ │ MĂTASE │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│ ││ │ R-36 │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│1. Notificarea se face conform ordinului ││ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea ││ │ │virusologic pe fiecare stadiu biologic. │normei sanitare veterinare privind │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤anunţarea, declararea şi notificarea unor ││65. │ FLASERIA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│boli transmisibile ale animalelor. ││ │ R-37 │de larve în toate gazele de creştere. │2. Examenele de laborator se efectuează ││ │ │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│la IDSA şi/sau la LSVSJ, cu confirmarea ││ │ │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│probelor pozitive la IDSA. ││ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │3. Pentru examene de laborator probele vor││ │ │bacteriologic pe fiecare stadiu biologic. │fi constituite din: │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤- larve vii sau muribunde cu semne de ││66. │ NOSEMOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│boala; ││ │VIERMILOR DE │de larve în toate fazele de creştere. │- 30-50 larve mici/proba (varstele I-III) ││ │ MĂTASE │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│sau 15-20 larve mari/proba (varstele ││ │ R-38 │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│IV-V); ││ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │- 15-20 crisalide, fluturi/proba; ││ │ │parazitologic pe fiecare stadiu biologie. │- 1-2 gr. oua/proba. Probele se recolteaza│├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤din fiecare spaţiu pentru incubaţie, ││67. │ MUSCARDINA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la loturile│creştere, sala de influturare, camere de ││ │ R-40 │de larve în toate fazele de creştere. │conservare, condiţionare, pe fiecare serie││ │ │2. Supraveghere clinica şi anatomopatologica la stadiile│de creştere şi din toate loturile. ││ │ │de crisalida, fluture şi pe fluxul de producere a oului.│ ││ │ │3. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │ ││ │ │parazitologic pe fiecare stadiu biologic. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│68. │ ASPERGILOZA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel ca│1. Examenele de laborator se efectuează la││ │VIERMILOR DE │la muscardina. │IDSA şi/sau la LSVSJ, cu confirmarea ││ │ MĂTASE │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │probelor pozitive la IDSA pe probe ││ │ │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │recoltate pentru muscardina. ││ │ │examinate clinic. │ │├────┼─────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤│69. │ SEPTICEMIA │1. Supraveghere clinica şi anatomopatologica - la fel │1. Examenele de laborator se efectuează la││ │ ŞI ANEMIA │ca la flaserie. │IDSA şi/sau la LSVSJ, cu confirmarea ││ │ INFECTIOASA │2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │probelor pozitive la IDSA, pe probe ││ │ A VIERMILOR │parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele │recoltate pentru flaserie. ││ │ DE MĂTASE │examinate clinic. │ │└────┴─────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘c: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinaraa altor boli de interes economic
    *Font 8*
    70. DIAREEA VIRALA A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD-MD) C-652 1. Supravegherea serologica prin VN, IFA sau ELISA: a. pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare; b. Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de taur, odată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare. 2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin doua examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant; b. pentru toţi taurasii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, prin doua examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant. c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinati anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. 3. În caz de suspiciune de boala se efectuează examene virusologice şi serologice. 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat. 2. Examenele se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala şi la LSVSJ abilitate, după caz. 3. Animalele diagnosticate cu BVD-MD şi folosite pentru reproducţie, se elimina. 4. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului.
    d: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor tumorale1.1. MAMIFERE
    *Font 8*
    1. LEUCOZA BOVINA B-108 ENZOOTICA 1. Supravegherea serologica la bovine şi bubaline, astfel: a) taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de 2 ori pe an, prin ID şi/sau ELISA; b) animalele de muncă, în vârsta de peste 24 luni, din efective indemne, de 2 ori pe an, prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni; c) toate bovinele şi bubalinele în vârsta de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoza, odată pe an, inclusiv din ingrasatorii la un interval mai mic de 12 luni de la ultima recoltare; d) animalele de muncă în vârsta de peste 12 luni, din ferme şi localităţi cu gospodării individuale supuse asanarii prin extracţie, se testeaza de 2 ori pe an, prin ELISA, la interval de minim 4 luni; e) toate bovinele şi bubalinele în vârsta de peste 12 luni din ferme sau gospodării individuale, supuse asanarii prin extracţie, se testeaza de 2 ori pe an, prin ELISA, la interval de minim 4 luni (Ordinul MAAP nr. 236/2002); 2. Supravegherea histologica a efectivelor de bovine de reproducţie din gospodăriile populaţiei, fermele şi teritoriile indemne de Leucoza Enzootica Bovina, prin investigatia oricărei tumori observate la examenul clinic în cursul inspecţiei carnurilor în abator sau în cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj şi în laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice. SPORADICA Examene histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de carantina profilactica după import, cu precizarea tipului celular de proliferare. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz, de regula pe aceleaşi probe care se recolteaza pentru bruceloza numai de la animale din ferme sau gospodării individuale infectate. 3. Probele de sânge se recolteaza înaintea tuberculinarilor şi acţiunilor imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor iar pentru femelele gestante cu 30 de zile înainte de fatare şi la 30 de zile după fatare. 4. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la IDSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmand sau confirmand diagnosticul histopatologic prezumtiv. 5. Declararea bolii se face dacă unul sau mai multe animale au reactionat pozitiv la examenul serologic. 6. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSJ se trimit la IDSA, pentru expertiza. 7. Unităţile şi curţile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoza, intra în regim de asanare prin extracţie. 8. Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând a se proceda la asanarea prin depopularea totală. 9. Bovinele reactionate pozitiv la examenele serologice, sau după caz hematologice, din unităţile şi localităţile în asanare prin extracţie, se elimina din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităţilor veterinare. 10. Viteii proveniţi din vaci reactionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. Autoritatea veterinara judeteana competenţa poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vitelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după tăiere. În acest caz, vitelul trebuie ca, după identificare, sa rămână în exploatatie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanta conform Ordinului MAAP nr. 236/2002; 11. Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reactionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viteii proveniţi din vaci infectate (Ordinul MAAP nr. 236/2002; b) toate animalele din efectiv, în vârsta de peste 12 luni, au reactionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct. 1, subpunctul e., la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia (Ordinul MAAP nr. 236/2002); c) s-a efectuat o ancheta epidemiologica cu rezultate negative şi toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la pct. 10, subpunct b) (Ordinul MAAP nr. 236/2002); 12. Examenele şi precizarea diagnosticului histopatologic se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic de specialitate şi aprobate de ANSVSA. Confirmarea diagnosticului histopatologic se efectuează la IDSA. 13. Destinaţia carnii şi subproduselor comestibile de la animalele sacrificate diagnosticate cu leucoza enzootica bovina se stabileşte prin examen hematologic pe probe recoltate de la animalele tăiate în abator şi după caz examene histopatologice în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
    1.2. ONCOPATII LA PĂSĂRI
    *Font 8*
    1. LEUCEMII ŞI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI 1. Supraveghere anatomoclinica, de abator (în cursul inspecţiei carcaselor) şi de laborator a efectivelor de păsări de carne şi de reproducţie. 2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopatologic în proporţie de 100%, la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice. 3. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: - boala Marek - leucoze aviare 1. Probele prelevate de sânge, alte lichide biologice, tesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de fişa oncologica tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interrelatia posibila "animal-om" - "om-animal" în boala canceroasa. 2. Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului citohistopatologic se efectuează la LSVSJ şi IDSA prin metode uzuale şi/sau speciale, după caz, stabilite în cadrul instructajelor anuale ale medicilor histopatologi, organizate la IDSA. 3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSJ şi se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul naţional de cancer la animale".
    1.3. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE
    *Font 8*
    1. LEUCEMII, LIMFOAME, CARCINOAME, SARCOAME, ALTE TUMORI 1. Supraveghere prin examene hematologice şi citomorfologice pentru animalele în vârsta de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelatie om-animal, animal-om în apariţia bolilor leucemice. 2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic vor fi investigate citohistopatologic. 1. Examenele hematologice şi citomorfologice, cito-histopatologice pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cerere, contra cost, de personal instruit, la LSVSJ judeţene şi IDSA după caz. 2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSJ judeţean şi IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.
     +  Secţiunea III e: Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor transmisibilede la animale vii la om (zoonoze)
    *Font 8*
    Nr. BOALA STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE
    crt. (cod. OIE) PRECIZĂRI TEHNICE
    PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE
    1 2 3 4 5
    I. BACTERIOZE
    1. ANTRAXUL B-051 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    2. LEPTOSPIROZA B-056 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    3. FEBRA Q B-057 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    4. BRUCELOZA E-001 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    5. TUBERCULOZA BOVINA B-105 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    6. MORVA B-209 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    7. TULAREMIA B-352 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    8. LISTERIOZA C-611 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    9. PASTEURELOZA C-617 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    10. SALMONELOZA E-002 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    11. RUJETUL C-801 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator.
    12. STREPTOCOCIA R-015 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    13. STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    14. YERSINIOZA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    14. CAMPILOBACTERIOZA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    15. CLOSTRIDIOZE Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    16. CHLAMYDIOZA AVIARA B-312
    17. COLIBACILOZA (O 157 H7) Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    II. MICOZE
    18. ASPERGILOZA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    19. CANDIDOZA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    20. DERMATO-MICOZA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    21. MICOTOXICOZA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    III. VIROZE
    22. FEBRA AFTOASA A-010 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    23. FEBRA VAII DE RIFT A-080 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    24. BOALA DE NEWCASTLE A-160 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    25. RABIA B-058 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    26. GRIPA (Influenţa) Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    27. BOALA CARRE C-921 Supraveghere anatomopatologica şi prin examene hematologice pentru punerea în evidenta a incluziunilor virate intracitoplasmatice specifice la speciile receptive.
    28. BOALA LYME Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    29. BOALA DE CRIMEEA-CONGO Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    30. ENCEFALITA WEST NILE Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    31. ENCEFALITA JAPONEZA B-212 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    32. GASTROENTERITA TRANSMISIBILA Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    33. ENCEFALO-MIELITA ECVINA VENEZUELEANA B-216 Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    34. ENCEFALITA DE CAPUSI Supraveghere de laborator la speciile receptive.
    35. GASTRO-ENTERITA CU ROTAVIRUS Supraveghere anatomopatologica şi de laborator la speciile receptive.
    36. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE ŞI EXOTICE Supraveghere anatomopatologica şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.
    IV. PARAZITOZE
    37. COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B-060 Supraveghere clinica la speciile receptive; Identificarea agentului patogen (adulti şi larve) se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA Specii receptive: toate mamiferele cu rani, inclusiv omul. Femela depune până la 400 de oua pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afunda în tesuturile lezate, unde se transforma în stadiul II şi III, în 10 zile. În nomenclatorul OIE se intituleaza "Viermele spiralat din Lumea Noua" (America de Nord).
    38. CHRYSOMYA BEZZIANA B-061 Supraveghere clinica la speciile receptive. Identificarea agentului patogen (adulti şi larve) se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazionat pe corpul animalelor vii. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intituleaza "Viermele spiralat din Lumea Veche" (Europa).
    39. ECHINOCOCOZA/ HIDATIDOZA B-053 Supravegherea prin examene: anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cat şi Echmocoecus multilocularis. Animale receptive pentru ambele specii: - gazde definitive: caine, lup, vulpe, pisica; - gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice (pentru E. granulosus); rozatoare, copitate (pentru E. multilocularis). Omul este receptive la ambele specii de parazit.
    40. CISTICERCOZA BOVINA B-106 Supraveghere prin examene: anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: - gazde definitive: omul; - gazde intermediare: bovinele
    41. CISTICERCOZA PORCINA B-252 Supravegherea prin examene: anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA Specii receptive: - gazde definitive: omul; - gazde intermediare: porcinele
    42. TRICHINELOZA B-255 Supraveghere prin examene specifice de laborator (examen trichineloscopic; examen prin digestie peptica; examen serologic prin ELISA), la speciile receptive. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Speciile receptive importante: porcul, mistretul, ursul, nutria, calul. Conform Ordinului MAPDR nr. 247 din 2003, pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul MAAP nr. 640/2002: "1. Toate animalele din specia porcina importate sau exportate se supraveghează serologic 100% prin testul ELISA. 2. Supravegherea serologica a efectivelor de porcine se efectuează, astfel: a) în unităţile de selecţie - 100%, din efectivele matca, o dată pe an; b) la livrarea materialului biologie de reproducţie din exploataţii către beneficiar; c) în exploatatiile de porcine fără antecedente, la prima semnalare prin examen trichineloscopic a unui caz de trichineloza, se vor controla serologic 100% porcinele din efectivul matca".
    43. LEISHMANIOZA B-501 Supraveghere clinica, anatomopatologica şi de laborator la animalele receptive. Identificarea agentului patogen, cat şi a vectorilor se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului a animale şi om este asigurata de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia.
    44. TOXOPLASMOZA C-612 Supraveghere clinica, anatomopatologica şi de laborator la animalele receptive. Vezi "SECŢIUNEA a II-a" Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara obligatorii în funcţie de antecedentele epizootice.
    45. FASCIOLOZA C-621 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Animalele receptive: rumegatoarele, porcinele, cabalinele şi omul. În judeţele cu evoluţie clinica a fasciolozei se vor investiga şi biotopii activi şi potenţial activi, pentru gazdele intermediare.
    46. FILARIOZE C-622 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive. Identificarea vectorilor şi a agenţilor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Bolile mai frecvente din cadrul acestui grup sunt: parafilarioza căilor, filarioza canina, oncocercozele şi setariozele. Vectorii (care uneori sunt şi gazde intermediare), filariozelor sunt insectele hematofage: Musca autumnalis pentru parafilarioza cabalinelor, tantarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru caine şi uneori pisica; pentru dirofilarioza cardio-vasculara; culicoizii, pentru oncocercoza cervicala la cal; simulidele pentru oncocercoza bovina şi mai multe genuri şi specii de insecte hematofage pentru setarioza bovinelor.
    47. ANCILO-STOMOZA CARNIVORELOR Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice şi de laborator, la speciile. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: cainele şi rar pisica şi vulpea. La om, parazitii de la caine produc boala denumita "Larva migrans". Ancilostomoza omului este cauzată de Ancylostoma duodenale şi Necator americanus.
    48. BALANTEDIOZA Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Speciile receptive sunt: porcinele şi omul.
    49. HEMO-SPORIDIOZE Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive. Identificarea agenţilor transmitatori şi ai celor etiologici se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Vezi "SECŢIUNEA II" Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara obligatorie în funcţie de antecedentele epizootice, pentru anaplasmoza, babesioza, nutalioza şi theilerioza, la animale. La om paraziteaza: Babesia gibsoni; B. bovis; B. rhodaini.
    50. HIMENO-LEPIDOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: soarecii, sobolanul, omul şi uneori la caine şi maimuta. Parazitoza este cauzată de către: Hymenolepis nana şi H. diminuta.
    51. PNEUMOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Speciile receptive: oaia, capra, cainele, pisica, iepurele, cobaiul, soarecele, vulpea, calul, taurinele, porcul, omul şi maimuta (cu predilectie tineretul).
    52. SARCOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Speciile receptive: bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casa, gaina şi omul.
    53. TENIAZE Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium (dar poate fi şi gazda intermediara) şi gazda intermediara pentru Echinococcus granulosus şi E. multilocularis. De asemenea la om mai paralizeaza: Dypilidium canium; Hymenolepis nana şi H. diminuta; Diphylobotrium latum.
    54. THELAZIOZA Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. Identificarea gazdei intermediare şi a agentului etiologic se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: bovinele, cabalinele şi omul. Gazdele intermediare: Musca convexifrosus, M. cervina, M. autumnalis, M. larvipara.
    55. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZITI LA ANIMALE Supraveghere prin examene clinice şi prin teste de imunitate mediata celular, teste alergologice la specule receptive. Examenele pentru identificarea agenţilor patogeni se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. Specii receptive: toate mamiferele şi toate păsările. Omul se contamineaza prin contact cu animalele parazitate, adaposturi, ustensile, etc.
    f. Acţiunile strategice de supraveghere sanitară veterinaraa reproductiei, şi tulburarilor genetice la animale
    *Font 8*
    Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
    1 2 3 4
    I. SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC
    1. AVORTURI Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin: - ancheta ginecologica; - examene clinice şi de laborator specifice reproductiei la femelele care au avortat (probe de sânge, avortoni şi secretii); - examen de laborator (bacteriologic, micologic) al materialului seminal utilizat în exploatatiile de reproducţie în care s-au înregistrat avorturi. 1. Toţi avortonii, placenta, lichide placentare, probe de sânge, la momentul avortului şi după 21 de zile, de la producerea acestuia, se vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu respectarea prevederilor legale. 2. Acţiunea de precizare a diagnosticului se desfăşoară la LSVSJ şi/sau IDSA. 3. Monitorizarea avorturilor de către DVSA judeţene.
    2. DEFECTE GENETICE Supravegherea defectelor genetice la toate speciile de animale prin examen clinic. 1. Monitorizarea statistica trimestriala a defectelor genetice de către DVSA judeţene
    3. TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECTIOASE Supravegherea tulburarilor de reproducţie neinfectioase prin: 1. examen clinic 2. examen de laborator (hormonal) 1. Acţiunea de precizare a diagnosticului se desfăşoară la LSVSJ. 2. Examenul hormonal se efectuează la IDSA/LSVSJ.
    II. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNA, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT, IMPORT
    1. M.S.C. (Material Seminal Congelat) 1. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, prin sondaj, de la toţi donatorii, pe un număr de minimum 6 paiete, semestrial. 2. Material seminal congelat importat: Supraveghere profilactica prin examene specifice de laborator a sarjelor importate, pe un număr de minimum 6 paiete. 3. Material seminal congelat pentru producţie interna, cercetare: - în caz de necesitate, în contextul investigatiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete, provenite de la donatorii suspectati. - supraveghere profilactica, semestriala, a 10% din reproducatori pe un număr minim de 6 paiete/reproducator 1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice (taur); bacteriologice, micologice (vier/tap/berbec), se efectuează la LSVSJ, iar cele morfologice (taur, vier, tap, berbec) şi virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele judeţene nu dispun de dotarea corespunzătoare sau nu au fost instruite încă. 2. Materialul seminal destinat insamantarilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare. 3. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar al autorităţii veterinare teritoriale competente. 4. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSJ-urilor instruite şi în IDSA pentru LSVSV neinstruite încă;
    III. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE
    1. Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii autohtoni (reproducatori autorizaţi), prin sondaj, semestrial. Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului internaţional de sănătate. Materialul seminal destinat insamantarilor artificiale trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.
    IV. SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE
    1. MAMITELE (MASTITELE) 1. Examen clinic al glandei mamare şi al laptelui 1. Examenul clinic se efectuează la începutul şi la jumătatea perioadei de lactatie pentru vacile producătoare de lapte destinat procesarii, de către medicul veterinar de libera practica împuternicit, prin teste rapide specifice la fiecare sfert în parte, pentru depistarea mamitelor subclinice folosind produse omologate şi înregistrate în România. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ, IDSA şi alte laboratoare autorizate de IDSA. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman a laptelui preluat de la vacile unde au fost diagnosticate mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologica normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator (numaratoare celule somatice). 4. Raportarea trimestriala a realizării supravegherii tulburarilor inflamatorii ale glandei mamare se face la IDSA.
    g: Ecopatologie şi protecţia mediului
    *Font 8*
    Nr. crt. DENUMIREA ACŢIUNII STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
    1 2 3 4
    I. SUPRAVEGHEREA MEDIULUI PRIN:
    1. ANALIZA POTABILITATII APEI 1. Probe de apa, trimestrial, de la sursele de apa permanente (centrale) şi semestrial din sursele sezoniere (de suprafaţa), utilizate de animale. 2. Probe de apa odată cu prelevarea probelor din fermele de ciprinide. Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adaparii animalelor din teritoriul aflat sub supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul realizării raportului naţional. Trimestrial la LSVSJ prin metode curente şi speciale (determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), conform metodelor omologate nr. 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.27, 10.29, 10.30, 10.37, 10.38, 10.39, 10.42, 10.43, 10.44, 10.45, 10.46, 10.48, 10.49, 10.50, 10.51, STAS 1342/91, STAS 3001/91, SR 2852/94, STAS ISO 5961/93, 3002/85,3026/76, 3048/1-77, 3048/2-90, 3049/88, 3069/87, 3638/86, 6322/61, 6324/61, 6325/75, 6328/85, 6329/90, 6363/76, 6364/78, 6536/87, 13158/93, Ord. MS. 1103/1995, H.G. nr. 100/2002. Gama indicatorilor se va stabili în concordanta cu calitatea sursei de apa şi capacitatea de lucru a LSVSJ.
    2. ANALIZA APELOR REZIDUALE Proba de apa şi de namol (rezultat din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din ferme, înainte de a părăsi teritoriul acestora. Trimestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia, conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.11, 10.12, 10.31, 10.40, 10.41, STAS 4706/88, SR ISO 5667/10-88, ISO 5667/88-3, ISO 5667/88-4, SR ISO 5667/97-6, STAS 6560/82, STAS 6553/81, STAS 6954/82, STAS 7167/92, STAS 7112/83, STAS 7510/66, STAS 7661/89, STAS 7685/79, STAS 8683/70, STAS 8900/1,2-71, STAS 8911/71, STAS 9187/84, STAS 9450/88, STAS 9887/74, SR ISO 13216/94, STAS 12526/87, STAS 12200/85 STAS 12586/87, Ordinul 55/84 al M.A., Ord. MAPDR nr. 373/2001, H.G. nr. 188/2002.
    3. ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURA PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE Probe de apa de doua ori pe an, sau de câte ori impune situaţia. Semestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situaţia, conform metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.29, 10.38, 10.40, 10.41, Ordinul MAAP nr. 1.146/2002.
    4. Analiza aerului Proba medie trimestrial din: ● adăposturile de animale ● din afară adaposturilor de animale ● din jurul fermelor zootehnice pe o raza de 500 m. Examene lunare la LSVJ pentru examene fizico-chimice, bacteriologice şi controlul gazelor de la sursele de poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS:1033/92, 12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10812/76, 10813/76, 10814/76, 13000/91.
    5. CONTROL SANITATIE Se testeaza eficienta decontaminarii: - în unităţi de creştere şi exploatare a pasarilor şi porcilor în sistem industrial, după fiecare decontaminare profilactica şi de necesitate; - în PEF - cel puţin 5 obiective/ săptămâna Examenele vor fi executate la LSVSJ şi/sau IDSA.
    h: Diagnostic toxicologic şi ecotoxicologic
    *Font 8*
    Nr. crt. Specia STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
    1 2 3 4
    1. Supraveghere diagnostica a efectivelor de animale privind incidenţa unor compuşi cu potenţial toxic asupra stării de sănătate a acestora (pesticide, compuşi cu azot, metale grele, alcaloizi, etc.) 2. Diagnostic de necesitate, în cazuri de intoxicatie sau suspiciune de intoxicatie. 3. Expertiza de diagnostic. 4. Monitorizarea programului de supraveghere 1. Examenele se efectuează la LS VSJ şi/sau IDSA. 2. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului de: sânge, urina, lapte, par sau conţinut gastric, organe, tesut muscular etc., precum şi forajele şi apa folosite în hranirea şi adaparea animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicatie). 3. Metode de diagnostic: cod 7.2, 7.3, 7.6, 7.7, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12, 7.13, 7.14, 7.15, 7.17, 7.18, 7.19, 7.20, 7.51, 7.59, 7.63, 7.64, 7.65, 7.70, 7.72, 7.74, 7.75, 7.76, 7.81, STAS 12266/84, STAS 9597/15-81, STAS 9597/17-86, STAS 9597/16-86, STAS 13104/1992, SR ISO 6491/1996, STAS 143-84, STAS 12587-87, STAS 10542/1-86, STAS 12588-87, STAS 103 14-84, STAS 13012-91, STAS 12610-88, STAS 12788-89, STAS 8342/1-86, STAS 6353-85, STAS 8342/6-89, STAS 8342/5-90, STAS 8342/3-88, STAS 1342-91, STAS 4706-88, SR 2852-94, SR 8662-9/97, STAS 7685-79, STAS 10847-77, SR ISO 10523/1997, SR 13315/96, STAS 12650-88 etc. 4. Se executa la IDSA. 5. Rezultatele examenelor de laborator obţinute în cadrul LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizarii.
     +  Secţiunea IV Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara obligatorieîn funcţie de antecedentele epizootice
    *Font 8*
    Nr. crt. Boala/Cod OIE STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
    1 2 3 4
    1. ANTRAX B-051 1. Supraveghere anatomopatologica a: bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din mediul silvatic. 2. Supraveghere prin inspecţie ante şi post mortem a animalelor destinate tăierii: bovine, ovine, caprine, ecvine şi porcine. 3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia macelarie direct din abator se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârsta de peste 6 luni; 4. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia macelarie printr-o piaţa sau printr-un centru de colectare se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârsta de peste 6 luni; 5. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia producţie (creştere) şi reproducţie se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârsta de peste 6 luni. 6. Plata vaccinarilor se suporta de către deţinătorul de animale pentru ecvinele destinate exportului. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. În caz de suspiciune se preleveaza: a) de la animale vii: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secretii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge, frotiuri de sânge sau secretii sangvinolente; c) de la cadavre deschise accidental sau animale sacrificate: probe splina, os lung nedeschis. 3. În cazurile de antrax localizat se preleveaza: a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile, tesut adiacent; b) lichid de punctie din edemele subcutanate. 4. Examenele se efectuează la LSVSJ. 5. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. 6. În cazul confirmării bolii, prin examen de laborator, se aplică următoarele sancţiuni: carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se confisca şi distrug.
    2. LEPTOSPIROZA B-056 I. La bovine: Întregul efectiv de bovine din ţara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica în zonele în care: a) exista antecedente epizootice de boala; b) s-a diagnosticat recent boala; 2. Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 7 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV b) 10% din vacile, bivolitele, junincile şi vitelele peste 12 luni - o dată pe an, în trimestrul II sau IV în efective mai mari de 100 animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe c) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infectie leptospirica; 3. Examinarea histologica a avortonilor. Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicioneaza boala. 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA. 2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans: - pomona; - tarassovi (hyos, mitis); - ichterohaemorhagiae; - canicola; - hebdomadis; - wolffi; - hardjo; 3. Setul de 13 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import: - pomona; - tarassovi (hyos, mitis); - ichterohaemorhagiae; - canicola; - hebdomadis; - wolffi; - hardjo; - ballum; - sejroe; - bataviae; - australis; - gnppotyphosa - autumnalis. 4. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloza.
    II. La cabaline: 1. Inspecţie vizuala şi anatomopatologica a cabalinelor în zonele în care: - exista antecedente de boala; - s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologica prin RMA cu serul ce conţine 8 serotipuri a: a) armasarilor reproducatori din: staţiunile temporare şi permanente de monta, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, gospodăriile populaţiei; b) 20% din iepele investigate pentru AIE ce se găsesc în unităţile menţionate la alineatul a); c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infectie leptospirica; d) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; 5. Pentru cabalinele din import se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import Leptospira interrogans; - pomona; - tarassovi (hyos, mitis); - ichterohaemorhagiae; - canicola; - hebdomadis; - wolffi; - ballum; - sejroe; - bataviae; - australis; - hardjo; - autumnalis; - gnppotyphosa;
    III. La porcine: Întregul efectiv de porcine din ţara să fie supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Inspecţia vizuala în zonele în care: a) exista antecedente epizootice de boala; b) s-a diagnosticat recent boala; 2. Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 4 serotipuri la: a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinati antileptospiric sau 10% din cei vaccinati de doua ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât sa se examineze minimum 10 probe; b) 10% din scroafele şi scrofitele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât sa se examineze minimum 10 probe; c) 10% din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturala; e) porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; f) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infectie leptospirica; g) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal. 3. Supraveghere histologica: a) Supraveghere histologica a avortonilor; b) Examene histologice în cazul înregistrării de mortalitati la purceii sugari şi tineret când se suspicioneaza boala. 6. Examenele serologice se executa la LSVSJ şi IDSA pe probele recoltate pentru bruceloza folosindu-se următoarele serotipuri: - pomona; - tarassovi (hyos, mitis); - ichterohaemorhagiae; - hardjo; 7. Pentru animalele din import se va folosi setul de 13 serotipuri Leptospira interrogans: - pomona; - tarassovi (hyos, mitis); - ichterohaemorhagiae; - canicola; - hebdomadis; - wolffi; - ballum; - sejroe; - bataviae; - australis; - hardjo; - autumnalis; - gnppotyphosa;
    IV. La canide Supraveghere clinica, anatomopatologica, serologica, hematologica şi histologica. 8. Examenele serologice se efectuează la LSVSJ şi IDSA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorhagiae, canicola, hardjo
    3. TOXOPLASMOZA C-612 A. La ovine Supravegherea serologica prin ELISA la: - 10% berbecii de reproducţie din efectivele cu avorturi, înainte cu 2 săptămâni de perioada de monta sau recoltarea spermei pentru însămânţări artificiale; - 5% de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează la IDSA şi la LSVSJ cu personal instruit, pe probele care se recolteaza pentru bruceloza. Numărul probelor recoltate şi expediate la IDSA sau LSVSJ.
    B. La porcine Supraveghere serologica prin ELISA la: vierii pentru reproducţie din efectivele cu avorturi; scroafele de reproducţie cu avorturi la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează la IDSA şi la LSVSJ cu personal instruit, pe probe de ser care se recolteaza pentru bruceloza. Numărul probelor recoltate şi expediate la IDSA sau LSVSJ, vor fi de 10% în cazul vierilor şi de 5% în cazul scroafelor.
    C. La carnasiere (pisici) Supraveghere serologica la cerere. Examenele ELISA se efectuează la IDSA sau LSVSJ, cu personal instruit la cerere, contra cost.
    4. ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) B-053 Supraveghere prin examene coproparazitologice la toţi cainii din ferme şi/sau stani, de doua ori pe an. Examenele se efectuează la LSVSJ.
    5. ANAPLASMOZA B-101 ŞI BABESIOZA B-102 Inclusiv NUTALIOZA cabalinelor şi THEILERIOZA B-111 bovinelor şi ovinelor I. La taurine şi bubaline: 1. Supraveghere în zonele în care: a. exista antecedente epizootice de boala; b. s-a diagnosticat recent boala; c. a celor în tranzit (în special în transhumanta); 2. Supravegherea hematologica prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maxima a capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respective. I. La taurine şi bubaline: 1. Supraveghere în zonele în care: a. exista antecedente epizootice de boala; b. s-a diagnosticat recent boala; c. a celor în tranzit (în special în transhumanta); 2. Supravegherea hematologica prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maxima a capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie) în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respective.
    II. La ovine şi caprine: 1. Supravegherea în zonele în care: a. exista antecedente epizootice de boala; b. s-a diagnosticat recent boala; c. a animalelor în transhumanta; d. a celor aflate în perioada de carantina profilactica după import. 2. Supravegherea hematologica prin efectuarea şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârsta de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maxima a capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv. 1. La ovine pentru babesioza şi anaplasmoza se procedează ca în cazul bovinelor. 2. Pentru theilerioza, atât la bovine, cat şi la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicioneaza boala se efectuează în completare frotiuri din materialul rezultat în urma funcţiei limfonodurilor abdominali.
    III. La cabaline: 1. Supravegherea clinica a cabalinelor din zonele în care: a. exista antecedente epizootice de boala; b. s-a diagnosticat recent boala; c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile); d. a celor aflate în perioada de carantina profilactica de import. 2. Supravegherea hematologica prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maxima a capuselor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv. 1. La cabaline pentru babesioza şi anaplasmoza se procedează ca în cazul bovinelor. 2. Pentru babesioza şi anaplasmoza la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor. În toate cazurile examenele se efectuează la LSVSJ, cu confirmare la IDSA.
    IV. La canide Supraveghere clinica, serologica şi hematologica în colectivitatile de animale cunoscute cu antecedente, inclusiv în cazurile particulare.
    6. METRITA CONTAGIOASA ECVINA (cai, magari, catari, bardou) B-201 Supraveghere prin examene clinice: - în caz de suspiciune examene serologice şi bacteriologice la iepe înainte de monta, armasari la autorizare pentru monta naturala şi însămânţări artificiale. Examenele se efectuează la IDSA.
    7. FEBRA Q B-057 Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor: a. 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care s-au diagnosticat cazuri de febra Q la persoane ce au acces în ferma sau legături cu aceasta; b. în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile; c. 0,2% din efectivul fermelor de producţie. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz.
    8. BOALA DE ALEUTINE LA NURCI Supraveghere serologica prin imunoelectroosmoforeza, la întregul efectiv, în perioada septembrie-octombrie, înainte de sacrificare. Efectivul pentru reproducţie, se retesteaza înainte de formarea familiilor. Supraveghere prin examene histologice a 1-3% din animalele care se sacrifica pentru blana. Examenele se efectuează în ferma sau la LSVS Judeţean.
    9. AGALAXIA CONTAGIOASA A OILOR ŞI CAPRELOR B-154 - Supraveghere prin examene clinice - În caz de suspiciune, examene serologice (ELISA) Examenele se efectuează la IDSA.
    10. AVORTUL SALMONELICAL OILOR (Chlamydioza ovina) B-156 Supraveghere serologica prin RFC sau ELISA a. 5% din efectivele de reproducţie în care s-au semnalat în antecedente cazuri de avort, b. în cazurile de avort cu diagnostic neprecizat de probe de sânge recoltate după 14-21 zile. Examenele se efectuează la IDSA.
    11. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR B-214 Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al iepelor. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe avortoni, învelitori şi lichide fetale.
    12. LISTERIOZA (C-611) Examene de laborator pe probe de la animale moarte. Examenele se efectuează la LSVSJ.
    13. BOTULISM (C-615) Supraveghere serologica pe probe provenite de la animale din speciile receptive. 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. 2. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioproba pe soareci şi testele imunologice (ELISA, RIA, s.a.)
    14. SALMONELOZA (C-620) 1. Supraveghere anatomopatologica şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive. 2. Tineretul bovin şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează: I. - La bovine - lunar câte o proba de fecale din adapostul pentru tineret; - 10% din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe de limfonoduri. II. - La porcine - lunar câte o proba de fecale din halele pentru purcei 2-6 luni şi din maternitate; - 10% din porcii taiati vor fi examinati pe probe de limfonoduri. 3. Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne clinice şi pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. 1. Examenele se efectuează la LSVSJ iar tipizarea tulpinilor la IDSA şi/sau IISPV. 2. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. 3. Probele recoltate (os lung, splina, porţiuni de ficat) se trimit la LSVSJ sau IISPV. De la păsări se recolteaza carcase întregi: - trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul taierilor normale din unităţi şi ferme indemne. - zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constata leziuni suspecte. 4. Sancţiuni: - în cazul contaminarii de profunzime (septicemie, bacteriemie) carnea şi organele se confisca în totalitate şi se dirijeaza pentru prelucrarea în făina furajera sau se denatureaza. - subprodusele necomestibile se transforma în fainuri proteice sau, după caz, se prelucreaza industrial, după o prealabilă dezinfecţie. - în cazul contaminarii de suprafaţa a carcaselor sau organelor sau în cazul carnii şi subproduselor comestibile provenite de la animale sanatoase dar suspecte de contaminare se confisca organele iar carnea şi grasimile se dau în consum condiţionat după sterilizare prin căldură.
    15 Studiul acarienilor şi insectelor hematofage vectoare pentru agenţii etiologici ai unor boli virale, bacteriene şi parazitare la om şi animale Supravegherea arahnoentomologica în perioada mai-octombrie prin recoltarea şi examinarea exemplarelor de acarieni şi insecte hematofage, îndeosebi specii din genul culicoides. Recoltarea insectelor hematofage se face cu ajutorul capcanelor luminoase. Examenele se efectuează la LSVJ abilitate şi instruite, cu confirmare la IDSA.
     +  Secţiunea V ACŢIUNI DE PROFILAXIE SANITARĂ VETERINARA OBLIGATORIIA ROLELOR LA ANIMALEI. Acţiuni obligatorii de profilaxie sanitară veterinara specificăa. Profilaxia sanitară veterinara specifică a unor bolidin lista "A" a O.I.E.
    *Font 8*
    Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE
    1 2 3 4
    1. PESTA PORCINA CLASICA A-130 Conform reglementărilor legale în vigoare (H.G. nr. 1.026/2003, ordinul MAAP nr. 404/2002), în caz de necesitate. Notificarea se face conform Ord. MAA nr. 156/27.12.1999. 1. În cazul apariţiei bolii măsurile de combatere se vor aplica cu aprobarea ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologica din fiecare judeţ, ţinând cont de programul de profilaxie care se aplică. 2. În fermele de porcine în care se practica legal vaccinari antipestoase porcine, măsurile de biosecuritate vor fi inasprite, unităţile fiind în atenţia specială a medicilor veterinari oficiali. 3. Se va efectua supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge/seruri recoltate pentru detectia de antigen viral şi anticorpi pentru porcinele domestice şi sălbatice.
    2. BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviara) A-160 Conform normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii şi suportate de proprietarii de animale 1) ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului pentru păsările proprietatea persoanelor fizice, în cazul utilizării vaccinurilor vii preparate din tulpini lenfogene. 2) Supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge/seruri recoltate pentru controlul imunitatii în pseudopesta aviara.
    b. Profilaxia sanitară veterinara specifică a unor bolidin lista "B" a O.I.E.
    *Font 8*
    1 2 3 4
    1. ANTRAX Vaccinarea speciilor receptive din zona Deltei Dunării şi restul teritoriului este obligatorie şi se efectuează în conformitate cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002. Vaccinarea se efectuează în trim. II, completări lunare. ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare în Delta Dunării şi a manoperei de vaccinare în restul teritoriului.
    2. RABIA (Turbarea) B-058 1. Vaccinarea orala a vulpilor pe întreg teritoriul României conform programului aprobat. 2. Se efectuează vaccinarea generală a cainilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni o dată pe an, în lunile ianuarie, noiembrie, decembrie, şi vaccinari de completare. 3. Se efectuează vaccinarea loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau de necesitate, în zone rabigene stabilite de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti. 1. Vaccinarea pe cale orala a vulpilor se efectuează de doua ori pe an în lunile februarie-martie şi noiembrie-decembrie, contravaloarea momelilor vaccinale fiind suportată de către ANSVSA. Contravaloarea manoperei de vaccinare pe cale orala a vulpilor este suportată de gestionării fondurilor de vânătoare care sunt responsabili de efectuarea acestei acţiuni. 2. Momelile vaccinate sunt marcate cu marker pentru a usura posibilitatea verificării eficientei vaccinarii pe probe recoltate de la aceste animale. 3. Contravaloarea vaccinului şi a manoperei pentru vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor proprietate a persoanelor fizice se suporta de către proprietari. 4. ANSVSA suporta contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, din zone rabigene stabilite de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, responsabile de aplicarea vaccinarii.
    II. Acţiuni generale de medicina veterinara preventivă,de protecţia şi bunăstarea animalelor şi protecţia mediului
    *Font 8*
    1 2 3 4
    1. INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MĂSURILOR GENERALE DE PROFILAXIE - Asigurarea imprejmuirii, în vederea opririi accesului şi iesirii necontrolate a animalelor şi personalului; - Asigurarea functionalitatii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar veterinar; - Amplasarea rampei de încărcare/ descărcare animale la nivelul imprejmuirii; - Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor; - Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului; Control permanent privind: - aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; - accesul în ferme sau unităţi; - livrări de animale şi produse; - condiţii de igiena din adaposturi, spaţii de prelucrare şi incinte; - respectarea parametrilor de microclimat; - asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare; - atestări medicale privind sănătatea personalului; - amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentara şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; - potabilitatea apei; - salubritatea furajelor; - instituirea şi respectarea condiţiilor de carantina profilactica; - starea de sănătate a animalelor din zona de protecţie a unităţilor industriale specializate şi instituţiilor sanitare veterinare, (unităţile de creşterea porcinelor nu angajează personal ce deţin porci în gospodăria proprie); - condiţiile sanitare veterinare din târguri, baze şi alte locuri de aglomerare temporară a animalelor; - miscarea efectivelor de animale; - importul, exportul şi tranzitul de animale, produse de origine animala, furaje şi alte mărfuri care pot fi purtătoare de contagiu; - protecţia animalelor pentru asigurarea stării de sănătate şi a capacităţii de producţie; - protecţia mediului. Control şi supraveghere privind: - vânzările şi cumpărările de animale; - aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantina profilactica; - respectarea regulilor de igiena privind creşterea animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animala; - controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. - Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii. - Legea zootehniei nr. 72/2002 - Ordinul MS nr. 981/1994 - H.G. nr. 267/1991 - H.G. nr. 794/1993 - Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 - Ordinele MAAP nr. 373/2001; nr. 475/2001; nr. 476/2001; nr. 495/2001; nr. 498/2001; nr. 504/2001; nr. 20/2002; nr. 21/2002; nr. 22/2002; nr. 23/2002; - H.G. nr. 100/2002; - H.G. nr. 118/2002; - O.G. nr. 42/2004; - H.G. nr. 1.247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. - Alte reglementări în vigoare. - Se identifica şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.
    2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR I. BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale şi alte vietuitoare de interes veterinar a condiţiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrana, îngrijire, apa) pe cai rutiere, maritime, aeriene, feroviare; b) controlul densitatii de încărcare a animalelor şi altor vietuitoare de interes veterinar în mijloace de transport în funcţie de specie, vârsta, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologica; c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport; d) controlul intervalelor de oprire, odihna, furajare, adapare şi îngrijire a animalelor şi a altor vietuitoare de interes veterinar în timpul transportului acestora; e) controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în timpul transportului la: bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire la transfer şi la descărcarea acestora din mijloacele de transport; f) controlul identificarii şi înregistrării animalelor şi a altor vietuitoare de interes veterinar destinate transportului la încărcare, în timpul transportului, în bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire şi transfer şi la descărcarea animalelor; g) controlul înregistrării transportatorilor de animale şi a altor vietuitoare de interes veterinar şi a mijloacelor de transport a animalelor precum şi a autorizării acestora de către autoritatea veterinara competenţa; h) controlul documentelor de origine şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mica de 8 ore; i) controlul autorizaţiei de transport, a scrisorii de garanţie, a planului de ruta şi a celorlalte documente insotitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore; j) controlul punctelor de oprire şi transfer pentru transportul de animale şi alte vietuitoare de interes veterinar, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie veterinara, condiţii de sănătatea animalelor şi igiena adapostirii, furajarii, adaparii, etc.); k) evidenta mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru transportul animalelor şi a altor vietuitoare de interes veterinar; l) evidenta transportatorilor de animale autorizaţi de autoritate veterinara; m) evidenta transporturilor de animale interne şi internaţionale cu origine sau destinaţie în judeţul respectiv; n) completarea trimestriala a fişelor de control privind bunăstarea animalelor în timpul transportului (densitatile de încărcare pentru diferite specii, intervalele de furajare şi de adapare, durata călătoriei şi perioadele de odihnă); o) completarea fisei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului (număr de animale transportate: pentru sacrificare, exportate, importate pentru creştere, alte animale transportate; număr de inspecţii: în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate; număr de sancţiuni aplicate: în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate). 1. O.G. nr. 42/2004; 2. H.G. nr. 267/1991 privind aderarea României la Convenţia Europeană privind protecţia animalelor în transportul internaţional, publicată în Monitorul Oficial nr. 11f din 22.05.1991; 3. Nota de serviciu ANSV nr. 155.008/9.07.2003 referitoare la respectarea cerinţelor minime pentru asigurarea bunastarii animalelor în timpul transportului (densitatea animalelor, intervalele de furajare şi de adapare, durata călătoriei şi perioadele de odihnă, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele care transporta animale pe durate mai mari de 8 ore); 4. H.G. nr. 1.247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare; 5. Ordinul MAA nr. 170/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare pentru protecţia animalelor pe timpul transportului; 6. H.G. 1.247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare; 7. Ordinul MAAP nr. 315/24.04.2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul transportului, cu referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer şi a planului de ruta în cazul transportului internaţional. 8. Protocolul oficial 39294/3/848/1993 între ANSV şi Direcţia medicală din Ministerul Transporturilor privind colaborarea în domeniul veterinar. 9. Ordinul MAA nr. 11/1998 privind Norma sanitară veterinara referitoare la prerogativele şi responsabilităţile medicale veterinare din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, alte ministere şi unităţi centrale ce au structuri veterinare altele de cat MAA. 10. Ordinele MAAP nr. 414/2001; nr. 74/2002.
    II. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII a) evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSV şi evidenta semestriala a acestora; b) controlul respectării normelor de igiena privind adăposturile, instalaţiile şi sistemele din dotarea acestora, sisteme de furajare, adapare, de supraveghere şi inspecţie veterinara; c) controlul asigurării condiţiilor de microclimat (luminozitate, temperatura, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora; d) controlul libertăţii de mişcare a animalelor; e) completarea fişelor de evaluare bianual; f) controlul aplicării tehnologiilor veterinare în unităţile de producţie industriala a animalelor. 1. Ordinul MAA nr. 24/1982 ce aproba "Tehnologiile de producţie pentru animale"; 2. Ordinul MAA nr. 55/1982 ce aproba "Tehnologiile sanitare veterinare pentru animalele crescute în ferma"; 3. Ordinul MAA nr. 168/13.09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de ferma; 4. Ordinul MAA nr. 169/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia viteilor; 5. Ordinul MAA nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia purceilor; 6. Norma sanitară veterinara privind protecţia gainilor ouatoare ţinute în baterii, ordinul MAA nr. 462/2001; 7. Ordinul MAIA nr. 76/1985 privind normativul veterinar pentru proiectarea, amplasarea, construirea şi dotarea obiectivelor zootehnice şi a celor de industrie alimentara; 8. Legea nr. 40/1975 privind creşterea şi ameliorarea animalelor; 9. Ordinul MAA nr. 6/1978 ce aproba "Tehnologia sanitară veterinara pentru unităţile industriale de creştere a pasarilor"; 10. H.G. nr. 1.247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare; 11. Nota ANSV nr. 154.937/8.07.2003 (modul de hranire şi de adapare al animalelor, modul de inspectare al acestora, modul de îngrijire, condiţii de microclimat care trebuie asigurate în adapost); 12. O.G. nr. 42/2004; 13. Legea zootehniei nr. 72/2002.
    3. PROTECŢIA ANIMALELOR I. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII a) controlul, evidenta şi existenta autorizaţiilor veterinare pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor şi punctelor de tăiere; b) controlul atestării veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi tăiate sau ucise; c) controlul şi existenta condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere; d) controlul şi evidenta condiţiilor de manipulare, contentie, asomare, sangerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări; e) controlul şi evidenta procedurilor de ucidere a animalelor pentru blana; f) controlul şi evidenta procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi a embrionilor de pasare; g) supravegherea şi evidenta taierilor rituale religioase; 1. Ordinul MAAP nr. 425/2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii sau a uciderii; 2. Legea zootehniei nr. 72/2002; 3. O.G. nr. 42/2004; 4. H.G. 1.247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare: 5. Nota ANSV nr. 153.921/30.05.2003 (respectarea cerinţelor pentru miscarea şi cazarea animalelor în abatoare: cerinţe generale, cerinţe pentru animalele care nu sunt livrate în containere sau custi; contentia animalelor înainte de asomare, sacrificare sau ucidere; asomarea sau uciderea animalelor, altele decât cele crescute pentru blana; uciderea puilor supranumerari şi a embrionilor din deşeurile de incubaţie).
    II. PROTECŢIA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE a) controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adapare, odihna, etc., din grădinile zoologice, rezervaţii naturale, parcuri zoologice; b) evidenta rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a gradinelor zoologice şi parcurilor zoologice urbane şi a speciilor de animale existente în acestea. III. PROTECŢIA ANIMALELOR DIN FAUNA SALBATICA SAU PE CALE DE DISPARIŢIE a) controlul prohibitiei sezoniere privind vanatul şi pescuitul; b) supravegherea privind principalele boli diagnosticate la animale din fauna sălbatică; c) evaluarea acţiunilor de hranire de necesitate a animalelor sălbatice din speciile necarnivore; d) evidenta faunei sălbatice existente şi a bolilor diagnosticate la acestea. IV. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI a) evidenta laboratoarelor ori a institutelor în care se manipuleaza germeni patogeni sau organisme modificate genetic şi în care se realizează experimente pe animale; b) evidenta metodelor de experimentare utilizate; c) evidenta speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare. 1. Legea nr. 69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de fauna şi flora pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr. 211 din 12.08.1994; 2. O.G. nr. 42/2004; 3. O.G. nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale; 4. H.G. nr. 1.247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare; 5. Ordinul MAAP nr. 143/1.04.2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale.
    4. DETERMINĂRI DE MEDIU (unităţi zootehnice, sanitare veterinare şi de industrie alimentara) 1. Determinarea prin examene de laborator a emisiilor rezultate din incinerarea deşeurilor toxice şi de risc (DTR) 2. Controlul neutralizarii DTR din apele vizate Se preleveaza probe reprezentative din punctele de control, înainte de debusarea în reţeaua de canalizare, a localităţilor sau în receptorii naturali, conform programului de prelevare prevăzut de normele în vigoare. 3. Determinarea prezentei DTR 4. Determinarea factorilor fizici, chimici şi biologici de poluare care influenţează sănătatea animalelor şi/sau salubritatea produselor provenite de la acestea Se recolteaza probe de apa, aer, sol, de doua ori pe an sau de câte ori impune situaţia. De către LSV şi IDSA, conform Ordinului MAAP nr. 373/2001, Ordinului MAPAM nr. 723/2003, Ordinului MAAP nr. 495/2001 H.G. nr. 128/2002, H.G. nr. 78/2000, Legea nr. 426/2000, H.G. nr. 155/1999, H.G. nr. 188/2002, ISO 5667-10, Directiva 73/404/EEC , Directiva 2000/76/EC .
    5. DETERMINAREA REZIDUURILOR LA ICRELE EMBRIONATE Examenele se efectuează pe probe trimise de direcţiile sanitare veterinare judeţene la IISPV.
    III. Acţiuni generale de medicina preventivă
    *Font 8*
    1 2 3 4
    1. EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PASUNILOR Supraveghere înainte de începerea sezonului de pasunat/recoltare şi ulterior periodic atât a pasunilor, pajiştilor, cat şi a drumului de acces pentru animale, sub raportul: a. prezentei biotopilor pentru paraziti şi gazde intermediare; b. prezentei plantelor toxice sau potenţial toxice; c. prezentei ingrasamintelor chimice sau pesticidelor; d. prezentei resturilor metalice sau a cadavrelor; e. modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârsta, succesiunea acestora); f. surselor de apa de pe pajişti şi păşuni. Se stabilesc măsuri privind: a. desecarea zonelor inundate sau imprejmuirea acestora; b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede; c. eliminarea corpurilor străine; d. eliminarea plantelor toxice; e. modul de utilizare a pasunii/pajistei şi furajelor recoltate de pe acestea. Se identifica şi apreciază pe număr de acţiuni şi efective de animale, pe specii şi categorii de vârsta - La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloza, dicrocelioza şi paramfistomoza. - Laboratoarele de parazitologie vor avea în colectie moluste şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv.
    2. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA UNOR SITUAŢII MORBIDE Supravegherea prin examene de laborator în toate episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerala, fainuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc.) 1. Se preleveaza probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează la LSVSJ şi după caz la IDSA: botanic, organoleptic bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate.
    3. ACŢIUNI PROFILACTICE DE: - DECONTAMINARE - DERATIZARE - DEZINSECŢIE - Controlul executării în fermele gospodăreşti a doua acţiuni generale de decontaminare şi deratizare: - primavara şi toamna. - în laptarii, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejectiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsectii saptamanale, în funcţie de intensitatea invaziei. - în unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se executa în tot cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de producţie. - în industria alimentara, unităţile şi locurile autorizate în care se prelucreaza şi valorifica produse de origine animala, operaţiunile DDD se înscriu în programele de igienizare şi se executa, cel puţin o dată pe săptămâna. În cazuri de necesitate şi la cerere. Lucrările DDD se executa numai de către personal autorizat. Deratizarile vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie din jurul unităţilor. În situaţii de necesitate, acţiunile se executa conform măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare. Acţiunile profilactice de decontaminare, deratizare şi dezinsecţie se executa la cerere pe cheltuiala proprietarului. Atestarea eficientei decontaminarii se face printr-un buletin de analiza emis de LSVSJ sau IDSA.
    4. CONTROLUL PRIVIND IGIENA VETERINARA 1. Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, privind: - colectarea, transportul şi prelucrarea industriala a cadavrelor de animale, resturilor şi deşeurilor de origine animala; - amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, puţuri seci şi crematoriilor; - igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea şi evacuarea acestora; 2. Controlul privind organizarea în mod corespunzător a acţiunilor de: - strangere a cainilor comunitari şi supranumerari; - sterilizarea chirurgicala sau biologica a cainilor comunitari şi supranumerari; - eutanasia cainilor bolnavi comunitari şi supranumerari; - Norme şi măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap. III, pag. 157-163. Organizarea şi efectuarea acestor acţiuni revin autorităţilor administraţiei publice locale, formatiunilor specializate, conducătorilor de unităţi şi cetăţenilor. - Norma metodologică comuna MF şi MAA nr. 5415 şi 41540/1993, modificată cu nr. 8098/1994. - Se identifica şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.
     +  Secţiunea VI 1. Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode şi metodologii de diagnostic.2. Activitatea de evaluare a legislaţiei sanitare veterinare româneşti şi elaborarea noii legislaţii veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene.3. Activităţi în domeniul cercetării sănătăţii animalelor şi mediului, a diagnosticului bolilor la animale.4. Activitate de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar.5. Instruire specialişti din DSVSA şi LSVS judeţene de către specialişti din ANSVSA, IDSA, IISPV şi ICPBMV.6. Perfecţionarea continua a specialiştilor din ANSVSA, IDSA, IIPSV, ICPBMV, DSVSA şi LSVS judeţene în ţara şi străinătate.7. Analize epidemiologice, de statistica medicală veterinara, analiza de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului.8. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinara a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.9. Monitorizarea activităţilor şi situaţiei sanitare veterinare la nivel local, judeţean, al institutelor centrale de profil şi Administraţiei Centrale Veterinare astfel:
    *Font 8*
    1. MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM - Prelucrarea statistica a activităţii de supraveghere prin examene de laborator a bolilor la animale. - Prelucrarea statistica a activităţilor de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. - Elaborarea de analize epidemiologice şi de risc privind animalele de import, la solicitarea AVSA. Se executa la IDSA.
    2. MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ECOPATOLOGIE, ŞI LISTAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DVSA şi raportarea semestriala la IDSA şi IISPV. 1. La nivelul DVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi localităţi. 2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSJ şi IDSA: - semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei. 3. Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanti. 4. Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentara. 5. Identificarea unităţilor zootehnice, sanitare veterinare sau de industrie alimentara care au implementat 6. un sistem de management de mediu (SMM) în vederea introducerii lor într-o schema comuna de 7. management de mediu şi auditare (EMAS). 8. Rezultatele se raportează anual la IDSA pentru centralizare.
    3. MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. Se executa la IDSA.
    4. MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICA Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSAJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizarii.
    5. MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR 1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreturi 3. combinate. Rezultatele se raportează anual la DSVSA judeţene respectiv a municipiului Bucureşti.
    6. MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE Gestionarea şi prelucrarea statistica a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactiva a produselor de origine animala şi furaje se realizează de I.I.S.P.V. Bucureşti şi se raportează trimestrial la ANSVSA.
    7. MONITORIZAREA REZISTENTEI ANTIMICROBIENE BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM - Efectuarea testelor de sensibilizare la substantele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp., Escherichia coli, Listeria spp., Streptococcus spp., s.a.), izolate la IDSA şi LSVS judeţene; - Înregistrarea şi prelucrarea computerizata a datelor privind rezistenta la antibiotice. Se executa la IDSA.
    8. MONITORIZAREA ŞI INVESTIGAŢII DE LABORATOR A MODIFICĂRILOR ANATOMOPATOLOGICE CONSTATATE CU OCAZIA SACRIFICARILOR DE ANIMALE - Prelucrarea statistica a activităţii de supraveghere a modificărilor anatomopatologice cu ocazia sacrificarilor de animale. Se trimit probe de tesuturi şi organe la LSVS judeţene de la locurile de sacrificare a animalelor.
    9. MONITORIZAREA CONDIŢIILOR DE INCINERARE A DEŞEURILOR TOXICE ŞI DE RISC (DTR) Identificarea şi evaluarea unităţilor de procesare sau incinerare/coincinerare a cadavrelor de animale, produselor şi subproduselor provenite de la acestea. Rezultatele se raportează lunar la IISPV. Ordinul MAPAM nr. 723/2003, Directiva 2000/76/EC
     +  Secţiunea VII Produse farmaceutice
    *Font 8*
    Nr. crt. ACŢIUNEA TEHNICA MĂSURI ŞI MODALITĂŢI DE REZOLVARE PRECIZĂRI TEHNICE
    1. Acţiunea de supraveghere şi control a produselor farmaceutice de uz veterinar a) Controlul de stat al calităţii produselor de uz veterinar indigene şi din import în conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare, cu reglementările în vigoare şi cerinţele OIE prevăzute în Manualul de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi directivele U.E. în domeniu (sistemul de farmacovigilenta, respectarea regulilor şi principiilor de buna practica de laborator (GMP) de către producătorii care fabrica medicamente de uz veterinar). b) Supravegherea permanenta şi controlul modului de realizare a acţiunii de import a produselor farmaceutice veterinare şi a altor produse de uz veterinar (inclusiv furaje medicamentate şi premixuri). Monitorizarea reactiilor adverse suspecte apărute în teritoriu urmare a utilizării produselor farmaceutice veterinare şi obligaţia producătorului de a raporta aceste reactii la ANSV şi ICPBMV, precum şi obligaţia autorităţii competente veterinare de a supraveghea sistemul de farmacovigilenta veterinara. c) Urmărirea în condiţii de teren a eficacitatii produselor farmaceutice şi a altor produse de uz veterinar înregistrate în Registrul naţional al produselor farmaceutice şi a altor produse de uz veterinar de la Agenţia Naţionala Sanitară. d) Asigurarea conform prevederilor legale a supravegherii şi controlului pe fluxul tehnologic de producţie a produselor farmaceutice de uz veterinar indigene garanţie a asigurării calităţii, eficientei şi siguranţei produselor fabricate. e) Supravegherea modului de păstrare, depozitare, difuzare şi comercializare a produselor farmaceutice de uz veterinar în teritoriu şi rolul şi rolul autorităţii sanitare veterinare implicate în aceasta acţiune. - 1. ANSV - 2. I.C.P.B.M.V. - 3. D.S.V. Judeţene - 1. ANSV - 2. ICPBMV - 3. DSV Judeţene şi Mun. Bucureşti - ANSV - 2. ICPBMV - 3. DSV Judeţene şi Mun. Buc. - ANSV - 2. ICPBMV - 3. DSV Judeţene şi Mun. Buc. - ANSV - 2. ICPBMV - 3. DSV Judeţene şi Mun. Buc.
     +  Secţiunea VIII EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA ŞIA FURAJELOR PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI SĂNĂTĂŢII ANIMALELORA. DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE) PRINMANIPULAREA ŞI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA*)
    *Font 8*
    Nr. crt. Boala (cod OIE) Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice
    1. TRICHINELOZA (B-062) I. ANIMALE VII - toate animalele tăiate pentru consum uman porc domestic, mistreti, urs, cabaline şi alte specii receptive) trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella. II. CARNE Carnea proaspăta şi produsele din carne proaspăta provenite de la animale receptive, se admit pentru consum uman numai după efectuarea examenului trichineloscopic de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea sanitară veterinara competenţa, sau personal cu pregătire medie special instruit de către personalul de specialitate din DSVSA, verificat şi atestat oficial în acest scop, sub supravegherea medicului veterinar. Examenul trichineloscopic se efectuează la: - fiecare porc tăiat; - fiecare carcasa de vanat - mistret, urs; - carnea şi produsele crude din carnea de porc sau vanat aduse în pieţe şi alte locuri de desfacere autorizate; - fiecare carcasa de cal (numai prin metoda digestiei); - carnurile provenite de la alte specii de animale receptive (nutrie, s.a.). Examenul trichineloscopic se efectuează în circumscripţiile sanitare veterinare, CSVSA, laboratoarele DSVSA judeţene, IISPV, precum şi în laboratoarele de trichineloscopie autorizate. I. ANIMALE VII - supraveghere serologica a porcinelor vii (vezi Secţiunea III-a, lit. E); II. CARNE Recoltarea şi examinarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează printr-una din metodele aprobate, conform normelor sanitare veterinare în vigoare (Ord. MAA nr. 45/1995). Examenul pentru decelarea Trichinellei sp. se efectuează prin: 1. examen trichineloscopic direct prin compresie pe lama; 2. metoda digestiei: a) digestie artificiala; b) digestie artificiala pe probe colective; c) cu agitator mecanic (tehnica de sedimentare); d) cu agitator mecanic (tehnica de "izolare prin filtrare"). Marcarea carnurilor care au fost supuse examenului trichineloscopic se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI: Carnea de la animalele la care a fost diagnosticata Trichinella spiralis se declara improprie consumului uman (Ordinul MAAP nr. 401/2002, art. 6, lit. a, punctul 3) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea vânzării carnurilor la care a fost depistata Trichinella, distrugerea acestora, identificarea fermei (sursei) şi iniţierea investigatiilor epidemiologice. Toate cazurile de trichineloza constatate de către medicii veterinari care au efectuat examinarea carnii, se notifica la DSVSA din judeţul de provenienţă a animalelor. DSVSA notifica în aceeaşi zi cazurile la IISPV şi la ANSVSA.
    2. CISTICERCOZA (B-252) I. ANIMALE VII (bovine, porcine) - bovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem şi post mortem. II. CARNE ŞI ORGANE Carnea proaspăta provenită de la animale receptive se supune examinării imediat după tăiere. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea sanitară veterinara competenţa. I. ANIMALE VII (bovine, porcine) - supravegherea prin examene de laborator (vezi Secţiunea III-a, lit. E) II. CARNE ŞI ORGANE - se examinează fiecare carcasa de bovine, porcine, destinate consumului uman. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Carnea infestata se supune următoarelor sancţiuni: - în cazul infestatiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări organoleptice se confisca şi se denatureaza; - în cazul infestatiei localizate, portiunile infestate se confisca, restul carnii se da în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când caracterele organoleptice ale carnii, organelor şi subproduselor sunt normale (Ord. MAAP nr. 401/2002 art. 6). Grasimea de porc se topeste la la temp. de 100°C, după care se poate utiliza pentru consum. Masa gastrointestinala dacă nu prezintă chisturi în musculatura, se poate utiliza în consum fără restrictii. Toate cazurile de cisticercoza constatate, se comunică la DSVSA, de către medicii veterinari care au efectuat examinarea carnii, în al cărui teritoriu au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, conform sistemului rapid de alerta.
    3. ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA) (B-053) I. ANIMALE VII - toate animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman trebuie examinate după tăiere pentru echinococoza. II. CARNE ŞI ORGANE Carnea şi organele provenite de la animalele receptive se supun inspecţiei după tăiere. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea veterinara competenţa. I. ANIMALE VII - supravegherea prin examene de laborator (vezi Secţiunea III-a, lit. E) II. CARNE ŞI ORGANE - se examinează fiecare carcasa şi organele de bovine, porcine şi ovine destinate consumului uman. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Carnea şi organele infestate se supun următoarelor sancţiuni: - se confisca şi se denatureaza în cazul prezentei chisturilor hidatici în musculatura şi organe; - organele cu infestatie slabă se dau în consum după extirparea portiunilor parazitate. Grasimea se da în consum fără restrictii. Toate cazurile de echinococoza constatate de către medicii veterinari care au efectuat examinarea carnii, se notifica la DSVSA din judeţul de provenienţă a animalelor , conform sistemului rapid de alerta.
    4. LISTERIOZA (C-611) I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine) Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari desemnaţi de autoritatea sanitară veterinara competenţa. II. PRODUSE LACTATE, PESTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine) - supraveghere prin examene de laborator (vezi Secţiunea III-a, lit. E) II. CARNE ŞI ORGANE - în caz de suspiciune se recolteaza probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculari în medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de o săptămâna. III. PRODUSE LACTATE, PESTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT Recoltarea de probe conform Secţiunii VIII lit. B IV. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI: În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grasimea, care nu prezintă modificări organoleptice se dirijeaza pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. În cazul confirmării prezentei L. monocytogenes în produse lactate, peste şi produse din pescuit acestea se retrag din consum, se confisca şi se distrug.
    5. SALMONELOZA (C-620) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări): Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem. Examinarea animalelor vii şi recoltarea de probe se efectuează în ferme şi abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. 2. Inspecţia include şi sălile de transare sau unităţile de transare a carnii proaspete şi a carnii de pasare, precum şi depozitele destinate pentru aceste carnuri. III. OUA Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare oua, unităţi de desfacere, autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa (vezi Secţiunea VIII-a, lit. B şi lit. C). IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA Alimentele de origine animala sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare (vezi Secţiunea a VIII-a, lit. B şi lit. C). V. HRANA ANIMALA (Furaje) - (vezi Secţiunea VIII, lit. F) I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare (vezi Secţiunea II-a, lit. b) II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe şi analize în condiţiile legii: 1. Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: - se recolteaza probe de tesut (metoda distructiva) sau probe tampon (metoda nedistructiva) de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat; - noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine, recoltati randomizat la fiecare lot; - os lung nedeschis şi tesut muscular (în cazul taierilor în abatorul sanitar). 2. Carcase de păsări: - se recolteaza carcase întregi. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI: A.1. În cazul carnii roşii şi a carnii de vanat se declara improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticata salmoneloza acuta (Ordinul MAAP nr. 401/2002 art. 6, lit. a, pct. 1); În cazul identificarii în carnea roşie şi carnea de vanat a prezentei Salmonellei enteritidis şi/sau Salmonellei typhimurium, aceasta se confisca şi se distruge. În situaţia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la carnea roşie şi carnea de vanat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinara, şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricaţie care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vanat la care s-a decelat prezenta S.enteritidis şi/sau S.typhimurium, acestea se confisca şi se distrug. În situaţia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vanat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinara şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricaţie care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic. B.1.a) Taierea în partida separată a loturilor de păsări la care în ferma s-a decelat prezenta în mod sporadic (neinvaziv) a Salmonellei (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cat şi la abator; b) În cazul abatorizarii unor loturi de păsări, la care a fost decelata prezenta în mod sporadic (neinvaziv) a Salmonellei (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele), tăiate în partida separată, carnea de pasare se poate admite în consumul uman, în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinara şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricaţie, care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic; Decizia poate fi luată având în vedere situaţia epidemiologica a efectivelor. În toate cazurile în care s-a izolat S.enteritidis şi/sau S. typhimurium carnea se confisca şi se distruge. DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella. DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depisteaza Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animala sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infectie sau contaminare. 2. În cazul decelarii Salmonellei serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele în produsele din carne, se adoptă următoarea procedura: a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca şi se distrug; b) produsele din carne de pasare care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinara şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricaţie, care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic; c) semipreparatele culinare din carne de pasare care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca şi se distrug; d) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat S.enteritidis şi/sau S.typhimurium produsele din carne de pasare se confisca şi se distrug. 3. Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat Salmonella (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. infantis, S. Berta, S. Thompson şi altele) se prelucreaza în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatura pentru înregistrarea grafica a temperaturii şi duratei tratamentului termic (Ord. MAAP nr. 655/2002) sub supraveghere sanitară veterinara şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricaţie, care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic. Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat S.enteritidis şi/sau S.typhimurium se confisca şi se distrug. 4. Ouale provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) de Salmonella (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson şi altele) se pot admite în consum numai după procesare în produse din oua tratate termic (Ord. MAAP nr. 356/2002). Ouale provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonella (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson şi altele) a fost invaziva se confisca şi se distrug. Ouale provenite din ferme în care s-a decelat S.enteritidis şi/sau S.typhimurium se confisca şi se distrug. În toate cazurile în care a fost depistata prezenta Salmonellei în carnea proaspăta, carnea de pasare, alimentele de origine animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolata se trimite la Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara pentru confirmare şi tipizare. Măsurile şi sancţiunile anterior precizate care se iau în cazul carnii, carnii de pasare şi oualor se notifica autorităţii veterinare competente.
    6. TUBERCULOZA (B-105) I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele, păsări) - bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun examenului ante mortem şi post mortem; II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, porcine, cabaline) Inspecţia post mortem se examinează inclusiv ganglioni limfatici ai capului şi organelor. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa, conform Ord. MAAP nr. 401/2002. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijeaza la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijeaza către sala sanitară. I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele, păsări) - testarea bovinelor în ferme şi supraveghere conform Secţiunii II, lit. b; II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, porcine, cabaline) În cazul animalelor care au reactionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constata leziuni, se vor recolta următorii ganglioni: - submaxilari, retrofaringieni, bronhici; - mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt mariti în volum), portali şi retromamari. În cazul suspiciunii de TBC se recolteaza probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare. Se recolteaza porţiuni de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi, în lipsa organelor afectate se recolteaza numai ganglionii limfatici cu leziuni. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplica în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
    (B-303) Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor. În caz de suspiciune se recolteaza carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splina). Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasare sunt următoarele: - confiscarea carcasei şi organelor în caz de infectie generalizata sau de leziuni pe organe însoţite de slabire avansată şi de infiltratii în musculatura; - confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificări.
    7. LEPTOSPIROZA (B-056) I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) - bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei (individuale) ante şi post mortem. II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) În caz de suspiciune se recolteaza: - sânge şi urina de la animalele în viaţa. II. CARNE ŞI ORGANE - se recolteaza porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Carnea şi organele se supun următoarelor sancţiuni: - se confisca în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; - se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare în cazul prezentei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; - grasimea se da în consum după topire iar glandele endocrine şi sangele se confisca; - pieile se prelucreaza prin sarare uscata şi se livreaza după 14 zile.
    8. ANTRAX (B-051) I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. II. CARNE ŞI ORGANE - Examinarea carcaselor se efectuează unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele) - supraveghere anatomopatologica şi de laborator pentru speciile receptive (vezi Secţiunea III-a, lit. e). II. ORGANE - în forma localizata la porci (glosantrax) se recolteaza porţiuni de splina, ganglioni limfatici, os lung nedeschis de la animalele izolate sub restrictii. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI: - izolarea animalelor bolnave, serumizarea şi tratarea cu antibiotice; - acceptarea animalelor la tăiere după 14 zile de la vindecare; - animalele clinic sanatoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijeaza la abatorul sanitar sau se taie în sala normală, în partida separată, la sfârşitul zilei de lucru. În toate situaţiile în care se suspicioneaza sau se confirma o forma de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminarii mediului de lucru.
    9. BRUCELOZA (B-103) (B-151) (B-152) (B-153) I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se supun inspecţiei ante şi post mortem. II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, iepuri) - supraveghere anatomopatologica şi de laborator pentru speciile receptive (vezi Secţiunea III-a, lit. e). II. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune precum şi de la animalele reactionate pozitiv, se recolteaza: - organe de la animalele tăiate. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni: 1) de la bovinele infectate: - carnea şi subprodusele comestibile, cu excepţia ugerului, se sterilizeaza prin tratament termic şi se dau în consum; - se confisca şi distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sangele; - pieile se supun dezinfectiei prin sarare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare. 2) de la porcii din efectivele cu bruceloza: - carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restrictii; - organele cu leziuni se confisca.
    10. CAMPILO- BACTERIOZA (B-104) I. ANIMALE VII (bovine, porcine, păsări): - bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei (individuale) ante şi post mortem. II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. I. ANIMALE VII (bovine, porcine, păsări): Supravegherea stării de sănătate, recoltarea de probe şi examene de laborator (vezi Secţiunea II, lit. b) II. CARNE ŞI ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări) Recoltarea de probe din: - carcase şi organe de bovine, ovine, porcine; - carcase şi organe de pasare (pui broiler); Taierea în partida separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile. III. Recoltarea de probe din apa potabilă. IV. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Carnea şi organele contaminate se dirijeaza pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
    11. BOTULISM (C-615) I. ANIMALE VII - speciile receptive se supun inspecţiei ante-mortem; Inspecţia ante-mortem şi post-mortem a animalelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenţa. I. ANIMALE VII În caz de suspiciune se recolteaza probe de sânge. II. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recolteaza probe din loturile de produse de origine animala. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioproba pe soareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.). III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI În cazul în care este diagnosticata boala, carnea se declara improprie consumului uman, se confisca şi denatureaza.
    12. YERSINIOZA I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vanat, păsări): - bovinele, ovinele, porcinele, vanatul şi păsări se supun inspecţiei ante- şi post-mortem. II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vanat, păsări): - supraveghere anatomopatologica şi de laborator (vezi Secţiunea III-a, lit. E) II. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune, se recolteaza: - probe de pe suprafaţa carcaselor; - ganglioni limfatici mezenterici, intestinul subtire, organele cu leziuni. III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Prevenirea contaminarii în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere îmbunătăţite care includ protejarea rectului cu punga de plastic. Carnea, organele şi grasimea, fără modificări organoleptice, se dirijeaza pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
    13. ESCHERICHIA COLI 0 157 H 7 I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, păsările): - se supun inspecţiei ante- şi post-mortem. Examinarea carcaselor şi organelor şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenţa. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, păsări) - se recolteaza probe de fecale în vederea examenului de laborator (vezi Secţiunea III-a, lit. E) II. CARNE - se recolteaza probe de pe suprafaţa carcaselor conform normelor sanitare veterinare în vigoare (Program ANSV nr. 75544/05.02.98). III. MĂSURI ŞI SANCŢIUNI Carcasele cu rezultate pozitive se confisca şi denatureaza.
    14. TOXOPLASMOZA (C-612) Toate speciile de animale de interes economic se supun inspecţiei post-mortem. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitară veterinara competenţa. I. ANIMALE VII - supraveghere clinica, anatomopatologica şi de laborator pentru speciile receptive (vezi Secţiunea II-a, şi a III-a, lit. E) MĂSURI ŞI SANCŢIUNI: Carnea, organele şi grasimea, fără modificări organoleptice, se dirijeaza pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.
    15. PARAZITOZE LA PEŞTI Fiecare lot de peste, icre şi lapti se supun examenului prin inspecţie vizuala. Se recolteaza probe reprezentative din fiecare lot de peste, icre şi lapti. În scopul detectarii şi indepartarii parazitilor vizibili, medicii veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenţa, vor efectua un control vizual randomizat (prin sondaj), pentru depistarea parazitilor vizibili cu ochiul liber, înainte de prelucrare sau comercializare. Peştele întreg sau părţile parazitate din acesta nu trebuie comercializate pe piaţa pentru consum uman. Peştele se admite în consum fără restrictii dacă formaţiunile parazitare sunt situate numai la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale şi acestea pot fi indepartate în totalitate.
    __________
       *) Notă: În toate cazurile în care se depisteaza boli transmisibile la om
                (zoonoze) prin manipularea şi consumul unor produse de origine
                animala, este obligatorie notificarea prin Sistemul Rapid de Alerta.
    B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR AUNITĂŢILOR CARE PRELUCREAZA, DEPOZITEAZA ŞI VALORIFICAPRODUSE DE ORIGINE ANIMALA
    *Font 8*
    ┌────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ││ │ ├───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ │ │ │ PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR ││Nr. │ UNITATEA │ PRIN ├────────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┤│crt.│ │ INSPECŢIE │ │Frecventa recoltarii │ ││ │ │ Frecventa │ Natura probei │ probelor pentru │ Precizări tehnice*) ││ │ │ │ │ examenele de la │ ││ │ │ │ │litera C din program │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│ 1. │Abator │Pe toată │tesut muscular, organe (ficat, │O dată pe luna pentru│- În cazul unor ││ │a) de capacitate mare│perioada │rinichi, splina, ganglioni). │fiecare specie. │rezultate de laborator ││ │ > 20 UMV/săptămâna│activităţii│Probe de pe suprafaţa carcaselor│Conform programelor │necorespunzătoare, ││ │b) capacitate mica │ │de bovine, porcine, pentru │specifice │frecventa de recoltare a││ │ < 20 UMV/săptămâna│ │testarea E. coli şi Salmonella │ │probelor va fi │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤reconsiderata până la ││ 2. │Abator de păsări │Pe toată │tesut muscular, organe. │O dată pe luna pentru│identificarea şi ││ │a) de capacitate mare│perioada │Probe de pe suprafaţa carcaselor│fiecare specie. │eliminarea cauzei. ││ │ > 150000 păsări/an│activităţii│pentru testarea E. coli şi │Conform programelor │- În cazul în care în ││ │b) capacitate mica │ │Salmonella │specifice │urma inspecţiei se ││ │ < 150000 păsări/an│ │ │ │suspicioneaza sau se │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤constata o neregula care││ 3. │Depozit frigorific │Pe toată │Produse antrepozitate │O dată pe trimestru │necesita investigaţii de││ │a) de capacitate mare│perioada │ │pentru fiecare │laborator se vor preleva││ │ > 500 tone/an │activităţii│ │categorie de carne pe│probe pentru efectuarea ││ │b) capacitate mica │ │ │specii │analizelor de laborator.││ │ < 500 tone/an │ │ │ │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ 4. │Depozit frigorific │Pe toată │Materii prime recepţionate │O dată pe trimestru │ ││ │cu sala de transare │perioada │Produse finite │pentru fiecare │ ││ │ │activităţii│ │sortiment │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│ 5. │Unităţi pentru │Pe toată │materii prime │O dată pe trimestru │- În cazul unor ││ │prelucrare a carnii │perioada │ │pentru fiecare specie│rezultate de laborator ││ │şi a subproduselor │activităţii│ │ │necorespunzătoare, ││ │comestibile │ │ │ │frecventa de recoltare a│├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤probelor va fi ││ │ 1. unităţi de │ │produse finite │O dată pe trimestru │reconsiderata până la ││ │ transarea carne │ │ │pentru fiecare │identificarea şi ││ │ 2. unităţi pentru │ │ │categorie de produse │eliminarea cauzei. ││ │ produse din carne│ │ │ │- În cazul în care în ││ │- de capacitate mare │ │ │ │urma inspecţiei se ││ │> 7,5 tone/săptămâna │ │ │ │suspicioneaza sau se ││ │- capacitate mica │ │ │ │constata o neregula care││ │< 7,5 tone/săptămâna │ │ │ │necesita investigaţii de││ │ 3. unităţi pentru │ │ │ │laborator se vor preleva││ │ producerea carnii│ │ │ │probe pentru efectuarea ││ │ preparate │ │ │ │analizelor de laborator.││ │ (unităţi tip │ │ │ │ ││ │ carmangerie, │ │ │ │ ││ │ unităţi pentru │ │ │ │ ││ │ producerea de │ │ │ │ ││ │ semipreparate │ │ │ │ ││ │ culinare din │ │ │ │ ││ │ carne şi mixte) │ │ │ │ ││ │ 4. unităţi │ │ │ │ ││ │ prelucrare │ │ │ │ ││ │ membrane naturale│ │ │ │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ 6. │Unităţi depozitare, │Pe toată │Materii prime recepţionate │O dată pe luna pentru│ ││ │transare, prelucrare │perioada │Produse finite │fiecare categorie de │ ││ │vanat │activităţii│ │carne pe specii │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│ 7. │Depozit pentru │Trimestrial│Produse recepţionate │ - │- În cazul unor ││ │subproduse │şi ori de │ │ │rezultate de laborator ││ │necomestibile brute │câte ori se│ │ │necorespunzătoare, ││ │de origine animala │considera │ │ │frecventa de recoltare a││ │(piei, lana, par, │necesar │ │ │probelor va fi ││ │coarne, ongloane, │ │ │ │reconsiderata până la ││ │pene, puf) │ │ │ │identificarea şi │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤eliminarea cauzei. ││ 8. │Punct de colectare │Lunar şi în│Produse recepţionate │ - │- În cazul în care în ││ │produse din │sezon ori │ │ │urma inspecţiei se ││ │pescuit/cherhana │de câte ori│ │ │suspicioneaza sau se ││ │ │este │ │ │constata o neregula care││ │ │necesar │ │ │necesita investigaţii de│├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤laborator se vor preleva││ 9. │Vase fabrica │Semestrial │Produse finite │O dată pe semestru │probe pentru efectuarea ││ │ │ │ │pentru fiecare specie│analizelor de laborator.││ │ │ │ │şi categorie de │ ││ │ │ │ │produse │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││10. │Antrepozit frigorific│Pe toată │Produse depozitate │O dată pe trimestru │ ││ │pentru produse din │perioada │ │pentru fiecare │ ││ │pescuit │activităţii│ │categorie de produs │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││11. │Unităţi pentru │Pe toată │Materii prime │O dată pe trimestru │ ││ │prelucrarea │perioada │ │pentru fiecare specie│ ││ │produselor din │activităţii├────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │pescuit │ │Produse finite │O dată pe trimestru │ ││ │ │ │ │pentru fiecare │ ││ │ │ │ │categorie de produse │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││12. │Punct pentru │Ori de câte│Peste şi produse din pescuit │O dată pe semestru │ ││ │desfacerea peştelui │ori se │ │pentru fiecare │ ││ │şi produselor din │considera │ │specie şi categorie │ ││ │pescuit │necesar │ │de produse │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│13. │Punct de colectare │Lunar şi în│Produse recepţionate │O dată pe semestru │- În cazul unor ││ │batracieni, │sezon ori │ │pentru fiecare specie│rezultate de laborator ││ │crustacee, │de câte ori│ │ │necorespunzătoare, ││ │gasteropode │este │ │ │frecventa de recoltare a││ │ │necesar │ │ │probelor va fi │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤reconsiderata până la ││14. │Unitate de prelucrare│Lunar şi în│Materii prime │O dată pe trimestru │identificarea şi ││ │batracieni, │sezon ori │ │pentru fiecare specie│eliminarea cauzei. ││ │crustacee, │de câte ├────────────────────────────────┼─────────────────────┤- În cazul în care în ││ │gasteropode, fructe │ori este │Produse finite │O dată pe semestru │urma inspecţiei se ││ │de mare │necesar │ │pentru fiecare │suspicioneaza sau se ││ │ │ │ │categorie de produse │constata o neregula care││ │ │ │ │ │necesita investigaţii de││ │ │ │ │ │laborator se vor preleva││ │ │ │ │ │probe pentru efectuarea ││ │ │ │ │ │analizelor de laborator.│├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│15. │Exploataţii de vaci │Trimestrial│Lapte materie prima │Câte o proba de la │În cazul unor rezultate ││ │producătoare de │şi ori de │ │5% din vacile care │de laborator ││ │lapte materie prima │câte ori │ │produc lapte │necorespunzătoare, va fi││ │destinat procesarii │este │ │materie prima │reconsiderata frecventa ││ │ │necesar │ │destinat procesarii │de recoltare a probelor ││ │ │ │ │industriale │în cadrul programelor de││ │ │ │ │ │autocontrol ale ││ │ │ │ │ │unităţilor care ││ │ │ │ │ │proceseaza laptele ││ │ │ │ │ │provenit de la ││ │ │ │ │ │exploatatiile ││ │ │ │ │ │respective, până la ││ │ │ │ │ │identificarea şi ││ │ │ │ │ │eliminarea cauzei. │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│16. │Centru de colectare, │Lunar │Lapte materie prima receptionat │Într-un trimestru vor│În cazul unor rezultate ││ │răcire şi depozitare │ │ │fi acoperite toate │de laborator ││ │a laptelui │ │ │centrele de │necorespunzătoare, va fi││ │ │ │ │colectare │reconsiderata frecventa │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤de recoltare a probelor ││17. │Fabrica de produse │Pe toată │Materii prime │Într-un trimestru vor│în cadrul programelor de││ │lactate │perioada │ │fi acoperite toate │autocontrol ale ││ │a) capacitate mare > │activităţii│ │rutele │unităţilor care ││ │ 2.000.000 l/an │ │ │ │proceseaza laptele ││ │b) capacitate medie │ │ │ │provenit de la centrele ││ │ 500.000-2.000.000 │ │ │ │de colectare respective,││ │ l/an │ │ │ │până la identificarea şi││ │c) capacitate mica │ │ │ │eliminarea cauzei. ││ │ < 500.000 l/an │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │ │Produse finite │Lunar pentru │- În cazul unor ││ │ │ │ │produsele proaspete. │rezultate de laborator ││ │ │ │ │Trimestrial pentru │necorespunzătoare, ││ │ │ │ │celelalte produse │frecventa de recoltare │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤a probelor va fi ││18. │Punct de colectare şi│Lunar │Materii prime │O dată pe luna pentru│reconsiderata până la ││ │prelucrare a oualor │ │ │fiecare specie │identificarea şi ││ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────┤eliminarea cauzei. ││ │ │ │Produse finite │O dată pe luna │- În cazul în care în ││ │ │ │ │pentru fiecare │urma inspecţiei se ││ │ │ │ │categorie de produs │suspicioneaza sau se │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤constata o neregula care││19. │Unităţi de prelucrare│Lunar │Miere şi produse apicole │O dată pe luna pentru│necesita investigaţii de││ │a mierii de albine şi│ │ │fiecare categorie de │laborator se vor preleva││ │a altor produse │ │ │produse │probe pentru efectuarea ││ │apicole │ │ │ │analizelor de laborator.│├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││20. │Depozit alimentar │Lunar │Produse alimentare de origine │ - │ ││ │ │ │animala │ │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││21. │Unitate de │Lunar │Produse alimentare de origine │ - │ ││ │preambalare a │ │animala │ │ ││ │produselor alimentare│ │ │ │ ││ │de origine animala │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││22. │A. Unităţi de │Trimestrial│Materii prime de origine animala│ - │ ││ │alimentaţie publică │şi ori de │şi semipreparate culinare │ │ ││ │ │câte ori se│negatite │ │ ││ │ │considera │ │ │ ││ │ │că nu sunt │ │ │ ││ │ │respectate │ │ │ ││ │ │condiţiile │ │ │ ││ │ │de │ │ │ ││ │ │funcţionare│ │ │ ││ │ │sanitare │ │ │ ││ │ │veterinare │ │ │ ││ │ │şi pentru │ │ │ ││ │ │siguranţa │ │ │ ││ │ │alimentelor│ │ │ ││ ├─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │B. Unităţi de │Semestrial │Produse alimentare de origine │ - │ ││ │desfacere │şi ori de │animala │ │ ││ │- magazin alimentar │câte ori se│ │ │ ││ │şi mixt, punct │considera │ │ │ ││ │alimentar │că nu sunt │ │ │ ││ ├─────────────────────┤respectate ├────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │- supermarket │condiţiile │Materii prime de origine │ - │ ││ │- macelarie │de │animala │ - │ ││ │- hala pentru │funcţionare│ │ - │ ││ │ desfacerea │sanitare │ │O dată pe semestru │ ││ │ produselor de │veterinare │ │ │ ││ │ origine animala │şi pentru │ │ │ ││ │- laboratoare de │siguranţa │ │ │ ││ │ cofetarie şi │alimentelor│ │ │ ││ │ patiserie │ │ │ │ ││ ├─────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────┤ ││ │C. Cattering │Pe toată │Materii prime de origine │O dată pe semestru │ ││ │ │perioada │animala şi semipreparate │ │ ││ │ │activităţii│culinare negatite │ │ │└────┴─────────────────────┴───────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘_________   *) Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (coloana 5)      vor fi însoţite de o nota justificativă cu precizarea motivatiei      recoltarii acestora în afară frecvenţei stabilite prin      Programul de supraveghere.C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELORA PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA PRIN EXAMENEDE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII
    *Font 8*
    Nr. crt. Produsul Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic
    1. Carne proaspăta şi subproduse comestibile da Bacterioscopic/STAS 2356/82 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V. Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune E.coli O157:H7 pentru carnea de bovina conform programului ANSV aprobat cu nr. 1617/24.05.96 Testare carcaselor pentru E. coli şi Salmonella de suprafaţa Prog. ANSV 78323/1998 şi 74032/1999 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Prospetime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil STAS 9065/8/74 - determinarea pH-ului STAS 9065/10/75 - reactia Kreis şi indicele de peroxid STAS 9065/11/75 - reactia pentru H2S
    2. Carne tocata şi carne preparata (toate sortimentele din carne care nu au suportat tratament termic care sa modifice structura fibrei musculare). Carne dezosata mecanic (MDM) da NTG/SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V. Determinare specie/metoda USDA-FSIS - atunci când se impune E.coli O157:H7 pt. carnea de bovina conform programului specific aprobat cu nr. 1617/24.05.96 Listeria monocytogenes/SR IS0 11290/1/2/2000 B.cereus/SR ISO 7932/2003 Prospetime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil STAS 9065/10/75 - reactia Kreis şi indicele de peroxid Pentru carnea tocata conform Ord. nr. 490/2002: - conţinutul de grasime - raportul colagen/ proteina Pentru carnea dezosata mecanic, parametrii fizico-chimici conform Ord. nr. 333/2002, cu modificările şi completările ulterioare
    3. Produse din carne - tratate şi salamuri crude-uscate da NTG/SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V. Determinare specie/metoda Imunoenzimatică - atunci când se impune Listeria monocytogenes/SR IS0 11290/1/2/2000 B. cereus/SR ISO 7932/2003 Prospetime: STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil STAS 9065/10/75 - reactia Kreis şi indicele de peroxid
    4. Conserve în recipienţi ermetic inchisi Proba termostatarii şi examen microbiologic/ SR ISO 8924/95 Pentru conservele indigene de peste: Histamina (la speciile din familiile Scombridae şi Clupeidae)*) prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA. STAS 6511/90 - analize ponderale. STAS 9065/75 - determinarea NaCl% STAS 6510/74 - determinarea aciditatii. Pentru conservele indigene din carne: STAS 1089/71 - conţinutul de carne şi grasime. STAS 1089/71 - conţinutul de grasime. STAS 9065/7/74 - azot uşor hidrolizabil. STAS 9065/75 - conţinutul de NaCl%.
    5. Peste proaspăt şi congelat întreg da Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV Examen parazitologic Prospetime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil Histamina (la speciile din familiile Scombridae şi Clupeidae)*) prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA.
    6. Peste proaspăt şi congelat decapitat, eviscerat, filetat da NTG/SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV Examen parazitologic Prospetime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil Histamina (la speciile din familiile Scombridae şi Clupeidae)*) prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA.
    7. Peste preparat - semiconserve (care nu a suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare) da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV Vibrio parahaemolyticus/SR ISO 8914/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 Prospetime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
    8. Produse din peste (preparate şi semipreparate) da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V. Prospetime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
    9. Icre, lapti şi produse din icre şi lapti da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V. Examen parazitologic Prospetime: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
    10. Moluste, batracieni, gasteropode, crustacee da N.T.G./SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda IISPV Vibrio parahaemolyticus/SR ISO 8914/92 Prospetime pentru batracieni: STAS 6513/78 - azot uşor hidrolizabil
    11. Lapte crud (materie prima) din centre de colectare şi fabrici de procesare lapte da N.T.G./SR ISO 6610/97 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Celule somatice/SR ISO 13366-1/98**) sau SR ISO 13366-3/97 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Bacterii anaerobe sporogene gazogene (Weinzirl)/ STAS 6349/5/80 Examen fizico-chimic conform Ord. nr. 389/2002: - punct crioscopic conform Ord. MAAP nr. 10/2001 - densitate cf. STAS 6347/73 - substanţa uscata negrasa cf. STAS 6344/68 - proteina conform STAS 6355-81 - grasime cf. Ord. nr. 80/2003
    Lapte crud (materie prima) din exploatatiile de vaci producătoare de lapte destinat procesarii N.T.G./SR ISO 6610/97 Celule somatice/SR ISO 13366-1/98**), SR ISO 13366-3/97 sau metode rapide - punct crioscopic conform Ord. MAAP 10/2001 - grasime cf. Ord. 80/2003
    12. Lapte consum, produse lactate şi subproduse din lapte tratate termic da N.T.G./SR ISO 6610/97 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 Prospetime: - aciditate cf. STAS 6353/75 la lapte şi produse lactate acide
    13. Produse lactate din lapte netratat termic da Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 Prospetime: - aciditate cf. STAS 6353/75
    14. Oua consum şi produse din oua da N.T.G./SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacterii/SR ISO 7402/96 Analize ponderale cf. STAS 142/80 Determinări de: acid 3-hidroxibutiric, acid lactic, acid succinic conform Ordinului MAAP nr. 356/2002***)
    15. Miere de albine da Drojdii şi Mucegaiuri/g/SR ISO 7954/2001 Examen fizico-chimic: - conţinutul de apa cf. STAS 784/89 - conţinutul de glucide cf. STAS 784/3/89 - aciditate, indice diastazic, HMF, indice polen cf. STAS 784/3/89
    16. Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animala da N.T.G./SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Listeria monocytogenes/SR ISO 11290/1/2/2000 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96 Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducatoare/g/metoda I.I.S.P.V. -
    ______________
       *) Determinarile de histamina se vor efectua la speciile respective
          pescuite de nave aparţinând sau închiriate de persoane fizice sau
          juridice româneşti destinate pieţei naţionale.
      **) Aceasta determinare se face în decurs de 6-8 ore de la muls,
          laptele pastrandu-se în acest timp la temperatura de
          refrigerare.
     ***) Determinarile vor fi efectuate începând cu semestrul
          al II-lea 2005 după instruirea personalului de specialitate
          din teritoriu.
    Determinări rapide efectuate pe autolaborator în interes turisticsau alte programe de supraveghere de necesitate dispusede Autoritatea centrala
    *Font 8*
    Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice
    Teste de sanitatie - metoda ATP total****) Potabilitate apa - metoda ATP total****) Examene de prospetime prin analize pentru (pH, aciditate, Nessler, H2S, Kreis) în funcţie de produs. Examene rapide de prospetime pentru determinarea: (azotiti, azotati. peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza) în funcţie de produs****).
    __________
       ****) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate,
             în laborator, prin metodele standardizate.
    NOTĂ:La tulpinile bacteriene patogene (Salmonella spp, Stafilococ coagulazo-pozitiv, Bacilul cereus şi Listeria monocytogenes) izolate din produse alimentare se va monitoriza antibiorezistenta prin metoda difuzimetrica.Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de la punctul C se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu normativele legale în vigoare.D. SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRAÎN COMPOZITIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIMEŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALA
    *Font 8*
    Nr. crt. Produsul Frecventa controlului Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic
    1. Apa potabilă Lunar Conform prevederilor Legii nr. 458/2002 da N.T.G./STAS 3001/91 Bacterii coliforme/STAS 3001/91 Escherichia coli/STAS 3001/91 Streptococi fecali/STAS 3001/91 Clostridium perfringens/Directiva 98/83 Conformitate: Legea nr. 458/2002
    2. Aditivi alimentari şi condimente trimestrial da Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Escherichia coli./SR ISO 7251/96 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003 Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V Stafilococ coagulazopozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
    3. Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animala trimestrial da N.T.G./SR ISO 4833/94 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 Drojdii şi Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001
    NOTĂ:Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2% de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.E. EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEIOPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE
    *Font 8*
    Nr. crt. Examene Frecventa controlului*) Microbiologic Fizico-chimic
    1. Teste de sanitatie Lunar N.T.G./SR ISO 4833/94 Salmonella/SR ISO 6579/2003 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 832/92 Stafilococ cp/SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacterii/SR ISO 7402/96 Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 -
    2. Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, păsări din abatoare Lunar Escherichia coli generica - Program ANSV 78323/98 Salmonella - Program ANSV 74032/99 -
    3. Controlul eficientei acţiunilor DDD Lunar Teste de sanitatie Programe specifice -
    _______________
       *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa
          controlului va fi marita până la obţinerea de rezultate
          corespunzătoare.
    F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARA A FURAJELOR
    *Font 8*
    Nr. crt. Grupa de furaje Unităţile controlate Examene de laborator Frecventa recoltarii probelor*)
    1. Nutreturi de volum Ferme Gospodării populaţie Examen micologic - SR ISO 7954/2001 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Trimestrial Trimestrial randomizat
    2. Nutreturi suculente Ferme Gospodării populaţie Acizi de fermentaţie şi pH - STAS 12254/84 Listeria monocytogenes (în caz de suspiciuni) - SR EN 11290-1/2000 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Trimestrial Trimestrial randomizat
    3. Materii prime vegetale pentru nutreturi combinate (cereale şi sroturi) Unităţi producătoare de nutret combinat Examen micologic - SR ISO 7954/2001 Indice de ureaza - SR ISO 5506/1995 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie
    4. Materii prime de origine minerala pentru nutreturi combinate (fosfati, carbonati) Unităţi producătoare de nutret combinat Substanţe contaminante (metale grele) - Ord. MAAP nr. 76/2003 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepţie
    5. Făina de peste Unităţi furnizoare Salmonella - Ordin MAPAM nr. 723/2003 - SR EN ISO 6579/2003 Enterobacterii - Ordin MAPAM 723/2003 - SR ISO 7402/1996 Identificarea microscopica a constituientilor de natura animala în făina de peste - Ord. MAAP nr. 475/2001 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 O dată pe luna din fiecare lot
    6. Fainuri proteice de origine animala (făina de carne, de sânge, de oase) folosite în hrana carnasierelor Unităţi furnizoare Salmonella - Ordin MAPAM nr. 723/2003 - SR EN ISO 6579/2003 Enterobacterii - Ordin MAPAM nr. 723/2003 - SR ISO 7402/1996 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 O dată pe trimestru prin sondaj dintr-um lot
    7. Premixuri vitamino-minerale (zooforturi) Amestecuri minerale Unităţi producătoare de nutret combinat Substanţe contaminante (metale grele) - Ord. MAAP nr. 76/2003 Conform Ord. MAAP nr. 294/2002 Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 tone/an Anual din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mica de 6000 tone/an
    Ferme Substanţe contaminante (metale grele) - Ord. MAAP nr. 76/2003 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 O dată pe trimestru prin sondaj
    8. Premixuri sau concentrate proteino- vitamino-minerale Unităţi producătoare de nutret combinat Salmonella - SR EN ISO 6579/2003 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 tone/an Anual din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mica de 6000 tone/an
    Ferme Salmonella - SR EN ISO 6579/2003 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 O dată pe trimestru prin sondaj
    9. Nutreturi combinate Unităţi producătoare de nutret combinat Examen micologic SR ISO 7954/2001 Salmonella - SR EN ISO 6579/2003 Coccidiostatice**) - ISO 13210/1994; ISO 13236/1994; IONO 96/01 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Identificarea microscopica a constituientilor de natura animala - Ord. MAAP nr. 475/2001 O dată pe luna din fiecare reteta
    Ferme Gospodării populaţie Identificarea microscopica a constituientilor de natura animala - Ord. MAAP nr. 475/2001 O dată pe luna prin sondaj Trimestrial randomizat (maxim 2 probe/ circumscripţie)
    10. Nutreturi combinate pentru rumegatoare Unităţi producătoare de nutret combinat Salmonella - SR EN 12824/2001 Identificarea microscopica a constituientilor de natura animala - Ord. MAAP nr. 475/2001 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; STAS 9597/16/87; STAS 9597/17/87; STAS 9597/19/93; SR EN ISO 14181/2001 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Lunar din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mare de 6000 tone/an Trimestrial din fiecare sortiment la unităţile cu o producţie mai mica de 6000 tone/an
    Ferme Gospodării populaţie Identificarea microscopica a constituientilor de natura animala - Ord. MAAP nr. 475/2001 O dată pe luna prin sondaj Trimestrial randomizat (maxim 2 probe/ circumscripţie)
    11. Hrana pentru animale de companie-conserve Unităţi producătoare Termostatare 14 zile la 35°C şi culturi microbiene pe medii aerobe şi anaerobe - SR 8924/1995 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot
    12. Hrana deshidratata pentru animale de companie Unităţi producătoare Salmonella - SR EN 12824/2001 Enterobacterii - SR ISO 7402/1996 Clostridium perfringens - SR EN 13401/2000 Substanţe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001; Ord. MAAP nr. 76/2003; Ord. AVSA nr. 14/2004 Conform Ord. MAAP nr. 294/02 Trimestrial prin sondaj dintr-un lot
    _____________
       *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecventa de
          recoltare a probelor va fi marita până la obţinerea de rezultate
          corespunzătoare.
      **) Determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Amprol, Salinomicin)
          se efectuează la retetele pentru care nu este prevăzută utilizarea
          acestor substanţe.
    G. EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII,PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APA
    *Font 8*
    ┌────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┐│ Grupa │ │ Specia de │ Loc de │Substratul(rile)│Numărul minim de probe recoltate*)││ şi denumirea │ Compusii │animale/categoria│ recoltare │ care se │ (care va fi defalcat pe ││ │ │ de vârsta │ │ recolteaza │ trimestre şi luni) │├────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.1. Stilbene şi│DES │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,04% din numărul de viţei taiati ││derivati │ │ │ │vii │ │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Hexoestrol │ │- tineret│ │urina │0,04% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Dienoestrol │ │- vaci │ │urina │0,04% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine │- viţei │abator-animale│urina, bila, │0,03% din numărul de viţei taiati ││ │ │ │ │tăiate │ficat │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │urina, bila, │0,03% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ficat │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │urina, bila, │0,03% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ficat │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │urina, bila, │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ficat │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │urina, bila, │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │urina, bila, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │urina, ficat │0,03% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │bila, ficat, │0,05% din producţia de carne ││ │ │ │abator │furaje │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne (kg) a││ │ │ │abator │ │anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne (kg) a││ │ │crescatorie │abator │ │anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,08% din producţia de peste ││ │ │crescatorie │piscicolă │ │(tone) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.2. Substanţe │- 2-metiltiouracil│bovine │- viţei │abator-animale│glanda tiroida, │0,03% din numărul de viţei taiati ││tireostatice │ │ │ │tăiate │muschi │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │- 2-tiouracil │ │- tineret│ │glanda tiroida, │0,03% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │muschi │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │glanda tiroida, │0,03% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │muschi │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │glanda tiroida, │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │muschi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │glanda tiroida, │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │muschi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │glanda tiroida, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │muschi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │glanda tiroida, │0,03% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │muschi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ │muschi │0,05% din producţia de carne de ││ │ │ │ │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │muschi │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi │0,5% din producţia de carne vanat ││ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.3. Steroizi │Oestradiol │bovine │- viţei │ferma-animale │ser, urina │0,04% din numărul de viţei taiati ││ │ │ │ │vii │ │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Testosteron │ │- tineret│ │ser, urina │0,04% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Nortestosteron │ │- vaci │ │ser, urina │0,04% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Trenbolon │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Melengestrol │bovine │- viţei │abator-animale│ser, urina, │0,03% din numărul de viţei taiati ││ │acetat │ │ │tăiate │bila, tesut gras│în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │ser, urina, │0,03% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │bila, tesut gras│tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │ser, urina, │0,03% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │bila, tesut gras│în anul precedent │├────────────────┼──────────────────┼───────┴─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│A.3. Steroizi │Oestradiol │ovine │ │ser, urina, │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │bila, tesut gras│în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Testosteron │caprine │ │ser, urina, │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │bila, tesut gras│tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Nortestosteron │porcine │ │ser, urina, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │bila, tesut gras│tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Trenbolon │cabaline │ │ser, urina, │0,03% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │tesut gras │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Melengestrol │păsări**) │ferma şi │ser, bila, tesut│0,05% din producţia de carne de ││ │acetat │ │abator │gras, furaj │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │bila, ficat │0,5% din producţia de carne vanat ││ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,08% din producţia de peste ││ │ │crescatorie │piscicolă │ │(tone) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.4. Lactone ale│Zeranol │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,04% din numărul de viţei taiati ││acidului │ │ │ │vii │ │în anul precedent ││rezorcilic │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │urina │0,04% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │urina │0,04% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine │- viţei │abator-animale│urina, bila │0,03% din numărul de viţei taiati ││ │ │ │ │tăiate │ │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │urina, bila │0,03% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │urina, bila │0,03% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │urina, bila │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │urina, bila │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │urina, bila │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │urina │0,03% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │bila │0,05% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │bila │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │bila │0,5% din producţia de carne vanat ││ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.5. Substanţe │Clenbuterol │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,04% din numărul de viţei taiati ││beta agoniste │ │ │ │vii │ │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │urina │0,04% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │urina │0,04% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ │ └─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine │- viţei │abator-animale│urina, ficat │0,03% din numărul de viţei taiati ││ │ │ │ │tăiate │ │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │urina, ficat │0,03% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │urina, ficat │0,03% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │urina, ficat │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │urina, ficat │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │urina, ficat │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │urina, ficat │0,3% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │ficat │0,05% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │ficat │0,5% din producţia de carne vanat ││ │ │crescatorie │abator │ │(kg) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.6. Substanţe │Cloramfenicol │bovine │- viţei │ferma-animale │urina │0,01% din numărul de viţei taiati ││incluse în anexa│ │ │ │vii │ │în anul precedent ││IV a Directivei │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│CEE 2377/90 │ │ │- tineret│ │urina │0,01% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │ │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │urina │0,01% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │urina │0,002% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├───────┬─────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine │- viţei │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati ││ │ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- tineret│ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │rinichi │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,02% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,1% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma │oua │0,05% din producţia de oua ││ │ │ │ │ │(în tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere ││ │ │ │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ │ ├──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.6. Substanţe │Dimetridazol │bovine │- viţei │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati ││incluse în anexa│ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││IV a Directivei │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│CEE 2377/90 │ │ │- tineret│ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de tineret ││ │ │ │ bovin │ │rinichi │bovin tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,02% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat │0,1% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări │ferma │oua │0,05% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent ││ │ │ ├──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│A.6. Substanţe │Nitrofurani │bovine │- viţei │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati ││incluse în anexa│ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││IV a Directivei │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│CEE 2377/90 │ │ │- tineret│ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de tineret bovin││ │ │ │ bovin │ │rinichi │tăiat în anul precedent ││ │ │ ├─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ │- vaci │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de vaci tăiate ││ │ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├───────┴─────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,02% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat │0,1% din producţia de oua (tone) ││ │ │ │abator │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări │ferma │oua │0,05% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent ││ │ │ ├──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │furaje combinate│câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanti │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│B.1. Substanţe antimicrobiene │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.1. Substanţe │antibiotice, │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,05% din numărul de bovine tăiate││antimicrobiene │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │sulfamide, │ovine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de ovine tăiate ││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │quinolone │caprine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,05% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │rinichi │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări │producător │oua │0,05% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat, │0,7% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │rinichi │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,5% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │incl. │albine │producător │miere │1,0% din producţia de miere (tone)││ │Streptomicina │ │ │ │a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.1. Sulfamide │Sulfamethazina, │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,05% din numărul de bovine tăiate││ │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Sulfamethina, │ovine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de ovine tăiate ││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Sulfathiazola, │caprine │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Sulfamethoxina, │porcine │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Sulfaquinoxalina │cabaline │ │muschi, ficat, │0,05% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │rinichi │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări │producător │oua │0,05% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │muschi, ficat, │0,7% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │rinichi │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,5% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │albine │producător │miere │1,0% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│B.2. Alte medicamente veterinare │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.2.a. Substanţe│Ivermectin │bovine │abator-animale│tesut gras, │0,01% din numărul de bovine tăiate││antihelnitice │ │ │tăiate │ficat │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │ovine │ │tesut gras, │0,005% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ficat │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │tesut gras, │0,005% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │tesut gras, │0,005% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │tesut gras, │0,01% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │tesut gras, │0,2% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │ficat │vanat (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,2% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,012% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Flubendazol │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.2.b. │Monenzin │bovine │abator-animale│muschi, ficat │0,01% din numărul de bovine tăiate││Coccidiostatice │ │ │tăiate │ │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Salinomicin │ovine │ │muschi, ficat │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │muschi, ficat │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat │0,002% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat │0,01% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări │producător │oua │0,02% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.2.c. Carbamati│Carbaril │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,01% din numărul de bovine tăiate││şi piretroide │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Carbofuran │ovine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Cypermetrin │caprine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Deltametrin │porcine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent │├────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│Carbamati şi │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de ││piretroide │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │albine │producător │miere │1,0% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.2.d. │Azaperon │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,01% din numărul de bovine tăiate││Tranchilizante │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││şi Beta blocante│ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Propriopromazina │ovine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Carazolol │caprine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.2.e. Agenţi │Caprofen │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,01% din numărul de bovine tăiate││antiinflamatori │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││nesteroidici │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Metamizol │ovine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │caprine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │porcine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │cabaline │ │muschi, ficat, │0,01% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │muschi, ficat, │0,1% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │rinichi │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │bovine, ovine, │producător │lapte │0,01% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│B.3. Alte substanţe şi contaminanti din mediul înconjurător │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.3.a. Pesticide│alfa HCH │bovine │abator-animale│tesut gras │0,03% din numărul de bovine tăiate││organoclorurate │ │ │tăiate │ │în anul precedent ││şi PCB***) │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Lindan │ovine │ │tesut gras │0,006% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │beta HCH │caprine │ │tesut gras │0,006% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │DDT total │porcine │ │tesut gras │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aldrin │cabaline │ │tesut gras │0,03% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Dieldrin │păsări**) │ferma şi │tesut gras │0,04% din producţia de carne ││ │ │ │abator │(carcasa) │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Endrin │toate speciile │producător │produse din │0,01% din producţia (în tone) a ││ │ │ │ │carne │anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Heptaclor │bovine, ovine, │producător │lapte, produse │0,02% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │lactate │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │PCB │păsări │producător │oua │0,02% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │iepuri │ferma şi │tesut gras │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │(carcasa) │iepure (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat de │ferma şi │tesut gras │0,2% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │(carne) │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │vanat impuscat │depozit │tesut gras │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │ │(carne) │vanat (kg) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │albine │producător │miere │0,5% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │apa │câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.3.b. Pesticide│Phosdrin │bovine │abator-animale│tesut gras, │0,01% din numărul de bovine tăiate││organofosforice │ │ │tăiate │ficat │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Phorate │ovine │ │tesut gras, │0,002% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │ficat │în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Di Syston │caprine │ │tesut gras, │0,002% din numărul de caprine ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Diazinon │porcine │ │tesut gras, │0,002% din numărul de porcine ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Ronnel │cabaline │ │tesut gras, │0,01% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ficat │tăiate în anul precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Paration │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Metil Paration │bovine, ovine, │producător │lapte │0,002% din producţia de lapte ││ │ │caprine │ │ │(tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Malation │păsări │producător │oua │0,005% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Etion │albine │producător │miere │0,2% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ │ ├─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ │toate speciile │ferma de │apa │câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.3.c. Metale │Pb, Cd, As │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de viţei taiati ││grele***) │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │ovine │ │muschi, ficat, │0,005% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │caprine │ │muschi, ficat, │0,005% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │porcine │ │muschi, ficat, │0,004% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │cabaline │ │muschi │0,02% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │ │tăiate în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,03% din producţia de carne ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd │toate speciile │producător │produse din │0,01% din producţia în tone a ││ │ │ │ │carne │anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb │bovine, ovine, │producător │lapte, produse │0,01% din producţia în tone a ││ │ │caprine │ │lactate │anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd │păsări │producător │oua │0,01% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, Hg │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd │albine │producător │miere │0,4% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │iepuri │ferma şi │carcasa, ficat │0,5% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │iepure (kg) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │vanat de │ferma şi │muschi, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │crescatorie │abator │ │vanat (kg) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, As │vanat impuscat │depozit │muschi, ficat │0,2% din producţia de carne de ││ │ │ │ │ │vanat (kg) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Pb, Cd, Cu, Zn │toate speciile │ferma de │apa │câte o proba corespunzătoare ││ │ │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.3.d. │Aflatoxina B1 │bovine │abator-animale│muschi, ficat, │0,02% din numărul de bovine tăiate││Micotoxine │ │ │tăiate │rinichi │în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │ │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de ovine tăiate││ │ │ │ │rinichi │în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │caprine │ │muschi, ficat, │0,003% din numărul de caprine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │porcine │ │muschi, ficat, │0,002% din numărul de porcine ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │cabaline │ │muschi, ficat, │0,02% din numărul de cabaline ││ │ │ │ │rinichi │tăiate în anul precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │păsări**) │ferma şi │carcasa, ficat │0,02% din producţia de carne de ││ │ │ │abator │ │pasare (tone) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │toate speciile │producător │produse din │0,01% din producţia în tone a ││ │ │ │ │carne │anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina M1 │bovine, ovine, │producător │lapte, produse │0,01% din producţia în tone a ││ │ │caprine │ │lactate │anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │păsări │producător │oua │0,01% din producţia de oua (în ││ │ │ │ │ │tone) a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1 │albine │producător │miere │0,3% din producţia de miere (tone)││ │ │ │ │ │a anului precedent ││ ├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Aflatoxina B1, │toate speciile │ferma de │furaje │câte o proba corespunzătoare ││ │Ochratoxina A │ │creştere │ │loturilor de animale testate │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │├────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────┤│B.3.e. Coloranti│Malachite green │peste de │ferma │peste │0,1% din producţia de peste (tone)││ │ │crescatorie │piscicolă │ │a anului precedent │├────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────┤│Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘____________   *) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de      numărul de animale tăiate sau productiile obţinute în      anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 proba/trimestru      pentru fiecare specie în parte.  **) Pentru păsări, iepuri şi vanat de crescatorie o parte din      probe (aprox. 40%) vor fi recoltate direct din fermele      de producţie - recoltarea se va face de către medicul      veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de      diagnostic.      La recoltarile din ferma se vor recolta şi furaje. ***) Pentru contaminanti (pesticide organoclorurate şi metale      grele) la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale      limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse)      se impune ca în zonele în cauza intensitatea controlului      să fie marita prin recoltari de probe cu o frecventa dubla      faţă de program.Observatie:- Substantele analizate, frecventa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul M.A.A.P. numărul nr. 357/2001 (conformă cu Directiva 96/23/CEE , Deciziile 97/747/CEE şi 98/179/CEE ).- Examenele pentru reziduuri la produsele de origine animala provenite din import, se efectuează conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001, privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completările şi modificările ulterioare.H. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELORDE ORIGINE ANIMALA ŞI A FURAJELOR
    *Font 8*
    Nr. crt. Produsele care se controlează Natura probei Frecventa recoltarii probelor şi examinării
    1. Materii prime şi produse de origine animala Tesuturi comestibile, preparate şi produse finite de origine animala, ingrediente - STAS 12327/1985 O dată pe trimestru la unităţile producătoare
    2. Furaje Nutreturi fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime şi nutreturi combinate - STAS 12327/1985 O dată pe trimestru în ferme şi fabrici de nutreturi combinate
    3. Apa Apa din unităţile de industrie alimentara Apa utilizata în fermele de creştere a animalelor O dată pe an din unităţi de industrie alimentara O dată pe an din fermele de creştere
    Observatie:- Determinarea gradului de contaminare radioactive a produselor de origine animala provenite din import, se efectuează conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001, privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completările şi modificările ulterioare.__________________