DECIZIE nr. 536 din 7 decembrie 2004referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 21 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorIon Tiucă - procurorBenke Karoly - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrişor Vasile Sfărăşan şi Ana Bob în Dosarul nr. 3.348/2004 al Tribunalului Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin consilier juridic, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul părţii prezente arată că posibilitatea instituţiei publice implicate de a solicita consiliului de administraţie sau administratorilor societăţii convocarea adunării generale a acţionarilor, adunare în care se va putea adopta orice hotărâre în ceea ce priveşte fuziunea, divizarea sau lichidarea societăţii, nu impietează nici asupra libertăţii comerţului, nici asupra protecţiei concurenţei loiale şi nici asupra valorificării plenare a factorilor de producţie. Prin urmare, se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate , arătând că prevederile criticate nu contravin textului constituţional al art. 135 alin. (2) lit. a).CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 3.348/2004, Tribunalul Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrişor Vasile Sfărăşan şi Ana Bob. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un litigiu având ca obiect anularea unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că prevederile art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării contravin textului constituţional al art. 135 alin. (2) lit. a). Se arată că, "indiferent de situaţia în care o societate comercială are sau nu posibilitatea reală de a se redresa pe baza unui proiect de reorganizare", dispoziţia legală criticată instituie în favoarea instituţiei publice implicate, prin posibilitatea acesteia de a cere măsura lichidării societăţii, "un drept discreţionar în raport cu ceilalţi acţionari, fiind astfel posibil ca voinţa societăţii să se supună în mod discreţionar unuia dintre acţionari". Totodată, se susţine că "ar putea fi luate în considerare şi alte soluţii referitoare la redresarea societăţii comerciale, cum ar fi, de exemplu, privatizarea individuală sau reorganizarea acesteia", iar soluţia lichidării unei societăţi comerciale la iniţiativa instituţiei publice implicate "a fost prevăzută de abia în capitolul VI, fiind foarte clară intenţia legiuitorului în sensul prevederii acestei măsuri, ca o soluţie finală în situaţia în care procedurile prevăzute în capitolele anterioare nu au dat rezultate". Se mai apreciază că, dacă nu s-ar da posibilitatea adoptării de către instituţia publică implicată a "unor măsuri discreţionare, contrare intereselor societăţii pe acţiuni, aceasta ar fi obligată să procedeze la adoptarea unor măsuri de redresare reală a societăţii şi, doar în situaţia în care aceste măsuri de redresare nu ar da rezultate, s-ar putea proceda la lichidarea voluntară a societăţii pe acţiuni".Tribunalul Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ nu şi-a exprimat opinia în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată, încălcând astfel dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.În argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul arată că "instituţia publică implicată, ca reprezentant al statului în calitatea acestuia de acţionar, poate solicita, în condiţiile legii, ca adunarea generală să decidă, în raport cu situaţia de fapt existentă în societatea comercială supusă privatizării, asupra fuziunii, divizării ori dizolvării şi lichidării, după caz, şi nu este obligată să solicite numai dizolvarea sau lichidarea societăţilor cu capital majoritar de stat, indiferent de situaţia acestora".De asemenea, potrivit punctului de vedere exprimat, "criticile de neconstituţionalitate [...] se întemeiază pe interpretarea eronată a textelor criticate" şi nesocotesc celelalte prevederi ale Legii nr. 137/2002, precum şi reglementările cuprinse în Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, care la art. 167 prevăd că "Instituţia publică implicată poate decide încetarea procedurii de lichidare voluntară în situaţia în care se înregistrează o scrisoare de intenţie prin care se solicită cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni".Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Se susţine că "din sesizarea pe care instanţa de judecată a înaintat-o Curţii Constituţionale nu rezultă textele constituţionale presupuse a fi încălcate de art. 31 din Legea nr. 137/2002". Se apreciază că, "având în vedere dispoziţiile imperative ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, modificată şi completată, [...] numai Curtea Constituţională poate decide cadrul constituţional în care urmează să fie examinată excepţia de neconstituţionalitate". În concluzie, Avocatul Poporului consideră totuşi că dispoziţiile criticate nu contravin nici unui text din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. În realitate, astfel cum rezultă din întreaga motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, critica vizează numai dispoziţiile alin. (1) al art. 31 din Legea nr. 137/2002, acestea având următorul cuprins:- Art. 31 alin. (1): "Instituţia publică implicată va solicita consiliului de administraţie sau administratorilor convocarea adunării generale a acţionarilor din societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, care se va întruni în termen de 5 zile de la data solicitării pentru a decide asupra fuziunii, divizării ori dizolvării şi lichidării."Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este art. 135 alin. (2) lit. a), care are următorul cuprins:- Art. 135 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; [...]".În esenţă, autorul excepţiei apreciază că lichidarea unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat din iniţiativa instituţiei publice implicate, fără ca textul legal să pună la dispoziţia acesteia şi alte soluţii cu privire la redresarea societăţii în cauză, astfel cum prevede dreptul comun în materie, este de natură a încălca prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. De asemenea, se mai susţine că, în aceste condiţii, instituţia publică implicată are "un drept discreţionar în raport cu ceilalţi acţionari".Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că Legea nr. 137/2002 instituie o procedură specială în materia dizolvării şi lichidării voluntare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, iar textul criticat prin excepţia de neconstituţionalitate prevede doar posibilitatea instituţiei publice implicate, care reprezintă statul, ca acţionar majoritar, să ceară consiliului de administraţie sau administratorilor convocarea adunării generale a acţionarilor, urmând ca aceasta să decidă asupra fuziunii, divizării ori dizolvării şi lichidării. În consecinţă, nu este cu nimic afectată autonomia de decizie a organelor de conducere ale societăţii comerciale în cauză, acestea având deplină putere să hotărască cu privire la cererea instituţiei publice implicate.Curtea constată că dispoziţia criticată nu contravine textului constituţional al art. 135 alin. (2) lit. a), întrucât, în cauză, nu se pune problema încălcării obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului, a protecţiei concurenţei ori a creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, ci aceea a drepturilor pe care le are acţionarul majoritar de a cere convocarea adunării generale a acţionarilor pentru luarea măsurii care se impune în raport cu situaţia concretă a societăţii comerciale, ceea ce este absolut firesc, chiar şi în lumina dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care reprezintă reglementarea generală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrişor Vasile Sfărăşan şi Ana Bob în Dosarul nr. 3.348/2004 al Tribunalului Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly-------------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorIon Tiucă - procurorBenke Karoly - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrişor Vasile Sfărăşan şi Ana Bob în Dosarul nr. 3.348/2004 al Tribunalului Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin consilier juridic, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul părţii prezente arată că posibilitatea instituţiei publice implicate de a solicita consiliului de administraţie sau administratorilor societăţii convocarea adunării generale a acţionarilor, adunare în care se va putea adopta orice hotărâre în ceea ce priveşte fuziunea, divizarea sau lichidarea societăţii, nu impietează nici asupra libertăţii comerţului, nici asupra protecţiei concurenţei loiale şi nici asupra valorificării plenare a factorilor de producţie. Prin urmare, se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate , arătând că prevederile criticate nu contravin textului constituţional al art. 135 alin. (2) lit. a).CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 3.348/2004, Tribunalul Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrişor Vasile Sfărăşan şi Ana Bob. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un litigiu având ca obiect anularea unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că prevederile art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării contravin textului constituţional al art. 135 alin. (2) lit. a). Se arată că, "indiferent de situaţia în care o societate comercială are sau nu posibilitatea reală de a se redresa pe baza unui proiect de reorganizare", dispoziţia legală criticată instituie în favoarea instituţiei publice implicate, prin posibilitatea acesteia de a cere măsura lichidării societăţii, "un drept discreţionar în raport cu ceilalţi acţionari, fiind astfel posibil ca voinţa societăţii să se supună în mod discreţionar unuia dintre acţionari". Totodată, se susţine că "ar putea fi luate în considerare şi alte soluţii referitoare la redresarea societăţii comerciale, cum ar fi, de exemplu, privatizarea individuală sau reorganizarea acesteia", iar soluţia lichidării unei societăţi comerciale la iniţiativa instituţiei publice implicate "a fost prevăzută de abia în capitolul VI, fiind foarte clară intenţia legiuitorului în sensul prevederii acestei măsuri, ca o soluţie finală în situaţia în care procedurile prevăzute în capitolele anterioare nu au dat rezultate". Se mai apreciază că, dacă nu s-ar da posibilitatea adoptării de către instituţia publică implicată a "unor măsuri discreţionare, contrare intereselor societăţii pe acţiuni, aceasta ar fi obligată să procedeze la adoptarea unor măsuri de redresare reală a societăţii şi, doar în situaţia în care aceste măsuri de redresare nu ar da rezultate, s-ar putea proceda la lichidarea voluntară a societăţii pe acţiuni".Tribunalul Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ nu şi-a exprimat opinia în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată, încălcând astfel dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.În argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul arată că "instituţia publică implicată, ca reprezentant al statului în calitatea acestuia de acţionar, poate solicita, în condiţiile legii, ca adunarea generală să decidă, în raport cu situaţia de fapt existentă în societatea comercială supusă privatizării, asupra fuziunii, divizării ori dizolvării şi lichidării, după caz, şi nu este obligată să solicite numai dizolvarea sau lichidarea societăţilor cu capital majoritar de stat, indiferent de situaţia acestora".De asemenea, potrivit punctului de vedere exprimat, "criticile de neconstituţionalitate [...] se întemeiază pe interpretarea eronată a textelor criticate" şi nesocotesc celelalte prevederi ale Legii nr. 137/2002, precum şi reglementările cuprinse în Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, care la art. 167 prevăd că "Instituţia publică implicată poate decide încetarea procedurii de lichidare voluntară în situaţia în care se înregistrează o scrisoare de intenţie prin care se solicită cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni".Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Se susţine că "din sesizarea pe care instanţa de judecată a înaintat-o Curţii Constituţionale nu rezultă textele constituţionale presupuse a fi încălcate de art. 31 din Legea nr. 137/2002". Se apreciază că, "având în vedere dispoziţiile imperative ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, modificată şi completată, [...] numai Curtea Constituţională poate decide cadrul constituţional în care urmează să fie examinată excepţia de neconstituţionalitate". În concluzie, Avocatul Poporului consideră totuşi că dispoziţiile criticate nu contravin nici unui text din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. În realitate, astfel cum rezultă din întreaga motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, critica vizează numai dispoziţiile alin. (1) al art. 31 din Legea nr. 137/2002, acestea având următorul cuprins:- Art. 31 alin. (1): "Instituţia publică implicată va solicita consiliului de administraţie sau administratorilor convocarea adunării generale a acţionarilor din societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, care se va întruni în termen de 5 zile de la data solicitării pentru a decide asupra fuziunii, divizării ori dizolvării şi lichidării."Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este art. 135 alin. (2) lit. a), care are următorul cuprins:- Art. 135 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; [...]".În esenţă, autorul excepţiei apreciază că lichidarea unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat din iniţiativa instituţiei publice implicate, fără ca textul legal să pună la dispoziţia acesteia şi alte soluţii cu privire la redresarea societăţii în cauză, astfel cum prevede dreptul comun în materie, este de natură a încălca prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. De asemenea, se mai susţine că, în aceste condiţii, instituţia publică implicată are "un drept discreţionar în raport cu ceilalţi acţionari".Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că Legea nr. 137/2002 instituie o procedură specială în materia dizolvării şi lichidării voluntare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, iar textul criticat prin excepţia de neconstituţionalitate prevede doar posibilitatea instituţiei publice implicate, care reprezintă statul, ca acţionar majoritar, să ceară consiliului de administraţie sau administratorilor convocarea adunării generale a acţionarilor, urmând ca aceasta să decidă asupra fuziunii, divizării ori dizolvării şi lichidării. În consecinţă, nu este cu nimic afectată autonomia de decizie a organelor de conducere ale societăţii comerciale în cauză, acestea având deplină putere să hotărască cu privire la cererea instituţiei publice implicate.Curtea constată că dispoziţia criticată nu contravine textului constituţional al art. 135 alin. (2) lit. a), întrucât, în cauză, nu se pune problema încălcării obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului, a protecţiei concurenţei ori a creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, ci aceea a drepturilor pe care le are acţionarul majoritar de a cere convocarea adunării generale a acţionarilor pentru luarea măsurii care se impune în raport cu situaţia concretă a societăţii comerciale, ceea ce este absolut firesc, chiar şi în lumina dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care reprezintă reglementarea generală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrişor Vasile Sfărăşan şi Ana Bob în Dosarul nr. 3.348/2004 al Tribunalului Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly-------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari