HOTĂRÂRE nr. 1.435 din 2 septembrie 2004pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 23 septembrie 2004
În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 77 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, prevăzute în anexa nr. 1. + Articolul 2Structura-cadru a rapoartelor care se întocmesc, potrivit prezentelor norme metodologice, pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi pe perioada de urmărire postadopţie este prevăzută în anexa nr. 2. + Articolul 3Conţinutul şi forma certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, denumită în continuare Convenţia de la Haga, sunt prevăzute în anexa nr. 3. + Articolul 4Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. + Articolul 5Prezentele norme metodologice se completează cu prevederile Ordinului secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 aprilie 2004. + Articolul 6Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.PRIM-MINISTRUADRIAN NĂSTASEContrasemnează:---------------Ministrul muncii,solidarităţii sociale şi familiei,Dan Mircea PopescuMinistru de stat,ministrul administraţiei şi internelor,Marian Florian SăniuţăMinistrul delegatpentru administraţia publică,Gheorghe EmacuMinistrul afacerilor externe,Mircea GeoanăMinistrul finanţelor publice,Mihai Nicolae Tănăsescup. Secretarul de stat alAutorităţii Naţionale pentruProtecţia Copilului şi Adopţie,Vali Sonia BotezatuBucureşti, 2 septembrie 2004.Nr. 1.435. + Anexa 1 NORME METODOLOGICEde aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei + Capitolul I Procedura de evaluare/reevaluare în vederea obţinerii atestatului de persoană sau familie aptă să adopte + Articolul 1Persoana sau familia cu domiciliul în România care doreşte să obţină atestatul de persoană sau familie aptă să adopte formulează o cerere scrisă adresată direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare direcţie, în a cărei rază teritorială domiciliază, în vederea evaluării garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale prevăzute de lege. + Articolul 2La cererea de evaluare pentru obţinerea atestatului de persoană/familie adoptatoare solicitanţii trebuie să anexeze următoarele acte: a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, copie legalizată de pe certificatul de naştere, căsătorie/hotărâre de divorţ, copie legalizată de pe titlul de proprietate sau alt titlu care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei, certificat de cazier judiciar, certificat medical tip Ministerul Sănătăţii, cu semnătura şi parafa fiecărui medic specialist, şi adeverinţe de venit; b) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul; c) caracterizări de la ultimul loc de muncă (minimum două pentru fiecare persoană/membru al cuplului conjugal); d) certificat medical privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care domiciliază solicitantul; e) declaraţie pe propria răspundere a persoanei/fiecărui membru al cuplului conjugal, dată în faţa notarului public, că nu au fost decăzuţi din drepturile părinteşti; f) declaraţie privind motivaţia de a adopta şi aşteptările persoanei/familiei în legătură cu vârsta, sexul şi situaţia psihosociomedicală a copilului pe care doresc să îl adopte; g) declaraţie privind indicarea motivelor pentru care unul dintre soţi nu doreşte să adopte, în cazul în care cererea este formulată numai de către unul dintre soţi şi celălalt nu se asociază la cerere. + Articolul 3La înregistrarea cererii privind evaluarea, reprezentantul serviciului de adopţie din cadrul direcţiei este obligat să informeze solicitantul cu privire la: a) etapele procedurii de adopţie; b) serviciile/grupurile de suport care activează în comunitate; c) procedura de evaluare şi pregătire în vederea obţinerii atestatului; d) termenul de soluţionare a cererii privind evaluarea; e) dreptul de a solicita reevaluarea şi de a contesta rezultatul acesteia în cazul neacordării atestatului. + Articolul 4După înregistrarea cererii de evaluare, responsabilul de caz desemnat este obligat să stabilească de comun acord cu persoana/familia solicitantă programul interviurilor, al vizitelor la domiciliul acestora, al întâlnirilor cu rude, vecini, colegi de la locul de muncă, precum şi cu orice alte persoane în privinţa cărora responsabilul de caz apreciază că este util a fi contactate, în vederea obţinerii tuturor informaţiilor relevante pentru stabilirea capacităţii de a adopta. + Articolul 5 (1) Procesul de evaluare a persoanei/familiei adoptatoare cuprinde: a) evaluarea din punct de vedere social; b) evaluarea psihologică; c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte. (2) Procesul de evaluare a persoanei/familiei adoptatoare se structurează atât pe întâlniri şi discuţii cu persoana, respectiv cu cuplul conjugal, cât şi pe întâlniri individuale cu membrii familiei adoptatoare şi cu celelalte persoane prevăzute la art. 4. (3) Numărul minim al întâlnirilor este de 6, numărul maxim fiind stabilit de responsabilul de caz împreună cu psihologul din cadrul serviciului de adopţie, în funcţie de disponibilitatea persoanei/familiei adoptatoare pe perioada procesului de evaluare; întâlnirile se realizează atât la domiciliul persoanei/familiei, cât şi la sediul direcţiei. + Articolul 6 (1) Evaluarea din punct de vedere social în vederea atestării ca persoană/familie aptă să adopte este adaptată specificului persoanei/familiei şi cuprinde cel puţin următoarele etape: a) informarea şi consilierea privind procedura adopţiei, metodologia de evaluare şi pregătire şi crearea unei relaţii de respect şi încredere între responsabilul de caz şi persoana/familia adoptatoare; b) determinarea profilului individual al solicitantului/ solicitanţilor, capacităţilor parentale şi resurselor persoanei/familiei, percepţia familiei lărgite şi rolul jucat de comunitate în structurarea atitudinii familiei faţă de adopţie; la această vizită participă şi psihologul din cadrul serviciului de adopţie; c) culegerea informaţiilor cu privire la structura familiei, istoria maritală şi relaţiile actuale ale solicitanţilor, modelul de viaţă al familiei, comunicarea, nivelul educaţiei, statutul profesional, habitatul şi inserţia comunitară, relaţia cu familia lărgită, trăsăturile de personalitate, interesele, capacitatea de adaptare; culegerea informaţiilor se realizează şi prin contactarea unor persoane de referinţă desemnate de persoană/familie, precum şi a unor membri semnificativi ai comunităţii; dacă adoptatorii au copii, se evaluează interacţiunea cu aceştia, starea de sănătate, rezultatele şcolare, precum şi relaţiile acestora cu: fraţii, colegii de şcoală, comunitatea locală; d) informarea familiei cu privire la concluziile preliminare rezultate, precum şi la propunerile ce urmează a fi formulate vizând acordarea atestatului. (2) Responsabilul de caz are obligaţia de a obţine şi de a consemna toate informaţiile în fişa de evaluare care va sta la baza întocmirii raportului de evaluare. + Articolul 7 (1) Evaluarea psihologică cuprinde observaţia, interviul, chestionarele şi aplicarea unei baterii de teste cu scopul determinării profilului psihologic al persoanei/familiei adaptatoare. (2) Rezultatele evaluării psihologice şi recomandările psihologului din cadrul Serviciului de adopţii sunt consemnate de către acesta în fişa de evaluare psihologică care va sta la baza întocmirii raportului de evaluare. + Articolul 8 (1) Pregătirea persoanei/familiei pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte este destinată dezvoltării capacităţii acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat şi constă în furnizarea de informaţii vizând prezentarea motivelor instituţionalizării şi efectele acesteia asupra copilului, posibile tulburări reactive de ataşament, modalităţi de interacţiune, atitudinea nediscriminatorie şi acceptarea identităţii şi istoriei copilului, precum şi acceptarea diferenţei dintre imaginea unui copil "ideal" şi copilul care va fi considerat compatibil din punct de vedere teoretic cu persoana/familia adaptatoare. (2) Pe parcursul acestei etape se evaluează sentimentele şi capacităţile parentale ale solicitanţilor: propria copilărie, înţelegerea nevoilor copilului şi a dezvoltării acestuia, maturizarea, acceptarea sarcinilor parentale şi a modificărilor din stilul de viaţă al familiei apărute o dată cu adopţia copilului, modul în care solicitanţii înţeleg să informeze copilul că este adoptat. + Articolul 9 (1) După obţinerea şi analizarea tuturor informaţiilor, inclusiv a celor obţinute cu ocazia derulării componentei de pregătire, responsabilul de caz şi psihologul din cadrul serviciului de adopţie vor întocmi un raport de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitanţilor, care va conţine şi propunerea privind acordarea sau neacordarea atestatului de persoană ori de familie aptă să adopte. (2) Raportul se înaintează conducerii direcţiei, care decide cu celeritate, prin dispoziţie a directorului general (executiv) asupra acordării/neacordării atestatului; dispoziţia se comunică solicitanţilor, în termen de 3 zile de la emiterea ei. + Articolul 10 (1) În cazul în care se decide neacordarea atestatului, persoana sau familia poate solicita o nouă evaluare, formulată în scris în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului nefavorabil. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) şeful Serviciului de adopţie desemnează un alt responsabil de caz şi se procedează la reluarea întregului proces de evaluare, astfel cum este reglementat în prezentele norme metodologice. + Articolul 11În situaţia în care perioada de valabilitate a atestatului prevăzută de lege a expirat, solicitanţii sunt obligaţi să formuleze o nouă cerere de evaluare şi să anexeze actele prevăzute la art. 2, procedura de evaluare urmând a fi reluată. + Capitolul II Demersuri pe care Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să le realizeze pentru stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie + Articolul 12 (1) Pentru fiecare copil pentru care s-a stabilit în condiţiile legii o măsură de protecţie specială direcţia este obligată să verifice trimestrial împrejurările care au stat la baza stabilirii acesteia şi să procedeze la revizuirea planului individualizat de protecţie. (2) În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), direcţia desemnează un manager de caz. + Articolul 13Demersurile întreprinse de managerul de caz trebuie să vizeze: a) reintegrarea copilului în familie; b) integrarea copilului în familia extinsă. + Articolul 14În evaluarea potenţialului de reintegrare familială sunt luate în considerare aspecte vizând disponibilitatea afectivă a copilului şi a familiei, nivelul socioeconomic al acesteia, precum şi serviciile asociate, necesare pentru realizarea şi menţinerea reintegrării, managerul de caz procedând la efectuarea cel puţin a următoarelor demersuri: a) evaluarea situaţiei care a determinat stabilirea unei măsuri de protecţie specială; b) verificarea existenţei actelor de identitate ale copilului şi iniţierea măsurilor prevăzute de lege pentru întocmirea lor, în situaţia în care se constată inexistenţa acestora; c) identificarea şi contactarea părinţilor copilului; d) acordarea de consiliere şi sprijin tatălui care nu a recunoscut iniţial copilul şi care ulterior îşi exprimă această dorinţă; e) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a părinţilor; f) consilierea părinţilor şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor legale de sprijin financiar sau material; g) informarea periodică a părinţilor asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială, precum şi asupra condiţiilor în care pot menţine relaţiile personale cu copilul; acordarea de sprijin în realizarea acestui drept; organizarea şi facilitarea de întâlniri periodice între copil şi părinţi; h) informarea părinţilor asupra posibilităţii redării de către instanţa judecătorească a exerciţiului drepturilor părinteşti, precum şi asupra condiţiilor redării, în situaţia în care acestora le-a fost limitat exerciţiul drepturilor părinteşti sau au fost decăzuţi din drepturile părinteşti. + Articolul 15În evaluarea potenţialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14, managerul de caz procedând la efectuarea cel puţin a următoarelor demersuri: a) identificarea şi contactarea rudelor fireşti ale copilului până la gradul al IV-lea inclusiv; b) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a rudelor identificate; c) consilierea rudelor asupra posibilităţilor de luare spre creştere şi îngrijire a copilului şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor legale de sprijin financiar sau material; d) informarea rudelor identificate asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, precum şi asupra condiţiilor în care se pot menţine relaţii personale cu acesta; e) organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi rudele identificate; f) solicitarea adresată fiecărei rude identificate şi care a împlinit vârsta majoratului de a-şi exprima opinia cu privire la disponibilitatea de a lua spre creştere şi îngrijire proprie copilul, precum şi opinia asupra posibilităţii adopţiei copilului de către o altă persoană. Opiniile exprimate se consemnează în scris. + Articolul 16În vederea atestării efectuării demersurilor menţionate la art. 14-15 se întocmesc şi se păstrează următoarele documente: a) raportul sau, după caz, fişa de evaluare psihosocială iniţială a copilului şi familiei sale; b) raportul de evaluare detaliată a situaţiei copilului în context sociofamilial; c) rapoartele de evaluare a situaţiei socioeconomice şi morale a părinţilor şi rudelor identificate; d) documentele care atestă toate evaluările efectuate în cadrul etapei de evaluare detaliate; e) rapoartele privind vizitarea copilului de către părinţi şi rude, precum şi cele care consemnează exercitarea altor modalităţi de menţinere a relaţiilor cu copilul; f) documentele care atestă efectuarea demersurilor legate de identificarea şi contactarea părinţilor şi rudelor copilului (adresele formulate în atenţia acestora, a organelor de poliţie, primăriei de domiciliu, rapoartele de anchetă socială la domiciliul părinţilor sau al rudelor etc.); g) documentele care atestă monitorizarea planului individualizat de protecţie (rapoartele de monitorizare, rapoartele de reevaluare, rapoartele de revizuire, planurile revizuite etc.); h) notificările formulate în atenţia părinţilor sau a rudelor copilului, vizând informarea acestora asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, precum şi asupra modului în care pot menţine relaţii personale cu acesta; i) referatele sau notele întocmite cu ocazia consilierii părinţilor şi rudelor copilului; j) documentele care consemnează opinia rudelor copilului cu privire la aspectele menţionate la art. 15 lit. f). + Articolul 17 (1) În baza efectuării demersurilor menţionate anterior, a întocmirii şi analizării documentaţiei aferente, dacă managerul de caz apreciază că reintegrarea copilului în familie sau în familia extinsă nu este posibilă poate propune stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie. (2) Propunerea managerului de caz de stabilire a adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie nu poate fi fundamentată exclusiv pe situaţia economică precară a părinţilor copilului. (3) Propunerea formulată de către managerul de caz este supusă avizării şefului ierarhic superior şi se anunţă Serviciul de adopţie în vederea luării în evidenţă a cazului şi realizării programului de intervenţie specifică pentru adopţia copilului. + Capitolul III Stabilirea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, căreia urmează să îi fie încredinţat copilul în vederea adopţiei + Articolul 18 (1) Procesul de stabilire a compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare constă în identificarea şi selectarea celei mai potrivite persoane/familii care să răspundă nevoilor copilului, pentru care instanţa judecătorească a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne. (2) Pentru fiecare copil aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) psihologul şi responsabilul de caz al copilului din cadrul Serviciului de adopţii sunt obligaţi să identifice şi să selecteze o persoană/familie căreia îi poate fi încredinţat copilul în vederea adopţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. + Articolul 19 (1) Procedura de selectare a persoanei/familiei adoptatoare se realizează pe baza unei potriviri teoretice, care constă în analiza şi luarea în considerare a tuturor informaţiilor referitoare la copil, la familia lui naturală şi la persoana/familia adoptatoare, după cum urmează: a) informaţii referitoare la copil: vârsta, sexul, naţionalitatea, etnia, rasa, temperamentul, religia, relaţiile cu alţi copii şi persoane adulte, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care trăieşte, programul zilnic; b) informaţii referitoare la familia naturală: vârsta, temperamentul, ocupaţia, înclinaţiile, nivelul de educaţie, religia, istoricul marital, naţionalitatea, etnia, rasa, istoricul medical; c) informaţii referitoare la persoana/familia adoptatoare: vârsta, temperamentul, ocupaţia, înclinaţiile, aptitudinile, interesele pentru diverse domenii, educaţia, rasa, naţionalitatea, etnia, religia, istoricul marital, aşteptările familiei în legătură cu vârsta, sexul şi situaţia psihosocio-medicală a copilului. (2) În urma realizării potrivirii teoretice se selectează o persoană/familie adoptatoare. + Articolul 20 (1) În vederea stabilirii compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare selectată ca urmare a realizării potrivirii teoretice, se realizează potrivirea practică, care presupune informarea copilului, a persoanei/familiei care a fost selecţionată, a altor persoane de referinţă pentru copil, precum şi pregătirea părţilor implicate în vederea acomodării copilului cu persoana/familia adoptatoare. (2) Informarea şi pregătirea se realizează de către responsabilul de caz al copilului şi, respectiv, al persoanei/familiei adoptatoare. + Articolul 21Activitatea de informare vizează: a) informarea copilului; se realizează potrivit capacităţii de înţelegere şi gradului său de maturitate, acordându-se atenţie opiniilor exprimate de acesta; b) informarea, după caz, a specialiştilor din centrul de plasament, asistentului maternal sau a persoanei/familiei la care copilul se află în îngrijire; se realizează respectând interesul superior al copilului şi principiul confidenţialităţii; c) informarea persoanei/familiei adoptatoare; responsabilul de caz aduce la cunoştinţă familiei/persoanei toate informaţiile pe care le are despre copil şi prezintă fotografii ale copilului, încurajează familia să pună cât mai multe întrebări referitoare la copil şi la familia biologică a acestuia. + Articolul 22 (1) În vederea pregătirii părţilor implicate pentru acomodarea copilului cu persoana/familia adoptatoare selectată, responsabilul de caz al copilului şi cel al persoanei/familiei stabilesc de comun acord cu aceştia şi cu persoana/familia care are în îngrijire copilul sau cu persoana de referinţă a copilului din instituţia de ocrotire un program de vizitare a copilului de către persoana/familia adoptatoare. (2) Prima întâlnire dintre copil şi persoana/familia adoptatoare se desfăşoară în mediul de viaţă al copilului, fără ca acestuia să i se aducă la cunoştinţă scopul vizitei; la întâlnire vor participa în mod obligatoriu cei doi responsabili de caz, care vor consemna rezultatele acestei întâlniri într-un raport comun. (3) Concluziile raportului comun vor menţiona dacă se continuă potrivirea practică sau se reia procedura de potrivire a copilului cu altă persoană/familie adoptatoare; propunerea de reluare a procedurii de potrivire se motivează. (4) În situaţia în care se apreciază ca indicată continuarea procedurii de potrivire practică a copilului cu aceeaşi persoană/familie adoptatoare, următoarele vizite sunt destinate dezvoltării treptate a relaţiei de ataşament dintre aceştia, întâlnirile şi vizitele fiind realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia sau în mediul de viaţă al persoanei/familiei adoptatoare. (5) Numărul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilităţii se stabileşte de către cei doi responsabili de caz, în funcţie de evoluţia cazului. + Articolul 23La finalul procedurii de potrivire practică cei doi responsabili de caz întocmesc un raport care consemnează concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei. + Capitolul IV Întocmirea rapoartelor pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi a rapoartelor postadopţie + Articolul 24 (1) Pe întreaga perioadă în care copilul este încredinţat în vederea adopţiei, direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana/familia adoptatoare căreia i-a fost încredinţat copilul are obligaţia de a urmări evoluţia acestuia, întocmind în acest sens rapoarte bilunare. (2) Rapoartele bilunare conţin constatările rezultate ca urmare a evaluării relaţiilor dintre copil şi familie în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz din cadrul serviciului de adopţie împreună cu un psiholog, precum şi propuneri vizând menţinerea sau revocarea încredinţării în vederea adopţiei. (3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se supun avizării şefului Serviciului de adopţie, iar în situaţia în care acestea conţin propuneri care impun sesizarea instanţei pentru revocarea încredinţării în vederea adopţiei se supun aprobării conducerii direcţiei. + Articolul 25 (1) La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei responsabilul de caz împreună cu psihologul întocmesc un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, care se transmite instanţei judecătoreşti competente să încuviinţeze adopţia. (2) Raportul final se elaborează luându-se în considerare constatările şi concluziile rapoartelor bilunare, precum şi rezultatele acomodării copilului cu familia, consemnate într-un raport separat întocmit de către un psiholog din cadrul serviciului de adopţie. (3) Raportul final se aprobă de către directorul general (executiv) al direcţiei şi poate conţine propuneri vizând încuviinţarea adopţiei sau, după caz, prelungirea perioadei pentru care s-a hotărât încredinţarea în vederea adopţiei, respectiv revocarea acesteia. + Articolul 26Responsabilul de caz are obligaţia de a informa persoana/familia adoptatoare căreia i-a fost încredinţat copilul asupra concluziilor şi propunerilor conţinute în cuprinsul rapoartelor bilunare şi al celui final. + Articolul 27Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana/familia adoptatoare are obligaţia de a depune raportul final până cel mai târziu cu 5 zile înaintea termenului la care a fost citată pentru judecarea cauzei privind încuviinţarea adopţiei. + Articolul 28Responsabilul de caz ţine evidenţa rapoartelor bilunare, precum şi a celor întocmite la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei în dosarul de adopţie al fiecărui caz. + Articolul 29 (1) Monitorizarea adopţiei pe întreaga perioadă prevăzută de lege, după ce hotărârea instanţei judecătoreşti prin care aceasta a fost încuviinţată a rămas irevocabilă, se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, prin intermediul Serviciului de adopţie - Compartimentul postadopţie. (2) Responsabilul de caz al copilului şi psihologul din cadrul compartimentului prevăzut la alin. (1) au obligaţia de a întocmi rapoarte trimestriale care consemnează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori. + Articolul 30 (1) Responsabilul de caz are obligaţia de a supune avizării şefului ierarhic superior rapoartele postadopţie, de a ţine evidenţa acestor rapoarte şi de a le transmite familiei adoptatoare, precum şi managerului de caz. (2) În cazul netransmiterii, neîntocmirii sau întocmirii defectuoase a rapoartelor postadopţie, managerul de caz este obligat să sesizeze în scris conducerea instituţiei, care va dispune, în condiţiile legii, sancţionarea disciplinară a persoanei vinovate. + Articolul 31La sfârşitul perioadei obligatorii prevăzute de lege pentru realizarea urmăririi adopţiei responsabilul de caz întocmeşte un referat privind închiderea cazului, care se supune avizării şefului Serviciului de adopţie şi se înaintează managerului de caz care a elaborat planul individualizat de protecţie a copilului. + Articolul 32În funcţie de fiecare caz, pe baza constatărilor şi concluziilor monitorizărilor postadopţie efectuate, urmărirea postadopţie poate continua, la propunerea responsabilului de caz, şi după perioada prevăzută de lege, dacă această propunere este apreciată ca fiind în interesul copilului şi dacă există aprobarea directorului direcţiei. + Articolul 33 (1) Serviciul de adopţie, prin Compartimentul postadopţie, va furniza şi va asigura accesul copilului şi familiei la servicii postadopţie, în funcţie de nevoile identificate. (2) Aceste servicii pot fi furnizate de specialiştii Compartimentului postadopţie sau de specialişti ai altor servicii şi vor fi menţionate ca recomandări în rapoartele postadopţie trimestriale, în funcţie de caz. (3) Responsabilul de caz ţine evidenţa serviciilor de care beneficiază copilul şi/sau familia adoptatoare, pe care le va consemna, împreună cu rezultatele obţinute, în dosarul copilului. + Articolul 34 (1) În cazul adopţiilor internaţionale, obligaţia prevăzută la art. 29 alin. (1) revine Oficiului Român pentru Adopţii, denumit în continuare Oficiu. (2) La solicitarea direcţiei, Oficiul poate transmite acesteia copii ale rapoartelor postadopţie a căror evidenţă o deţine. + Articolul 35Rapoartele postadopţie se păstrează pe o perioadă de minimum 10 ani şi se arhivează în condiţiile legii. + Capitolul V Atestarea de către Oficiul Român pentru Adopţii a existenţei în ţara străină a garanţiilor şi normelor echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale + Articolul 36 (1) În vederea întocmirii documentului care atestă îndeplinirea obligaţiei prevăzute de art. 46 alin. (3) din Legea nr. 273/2004, după primirea cererii privind adopţia unui copil din România, formulată de către persoana sau familia cu domiciliul pe teritoriul altui stat. Oficiul verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia în evidenţă şi notifică autorităţii centrale străine sau organizaţiei acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu acordul privind continuarea procedurii adopţiei internaţionale. (2) O dată cu notificarea prevăzută la alin. (1), în cazul în care statul de primire este parte la Convenţia de la Haga, Oficiul solicită autorităţii centrale străine competente încuviinţarea continuării procedurii de adopţie internaţională a copilului, potrivit art. 17 lit. c) din Convenţia de la Haga. (3) Această încuviinţare a continuării procedurii de adopţie este cerută şi în cazul statelor care nu sunt părţi ale Convenţiei de la Haga, dar care au încheiat cu Oficiul acorduri de cooperare în domeniul adopţiei internaţionale. (4) În vederea încuviinţării continuării procedurii de adopţie de către autoritatea străină competentă, Oficiul transmite acesteia un raport cuprinzând informaţii asupra copilului, referitoare la identitatea şi la statutul de copil adoptabil al acestuia, şi informaţii vizând exprimarea consimţămintelor prevăzute de lege; raportul se transmite însoţit de traducerea autorizată în limba statului de primire. + Articolul 37 (1) În vederea întocmirii documentului care atestă faptul că adoptatul va beneficia în ţară străină de garanţiile şi normele echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale, Oficiul solicită autorităţii centrale străine sau organizaţiei acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu ca, o dată cu transmiterea încuviinţării continuării procedurii de adopţie internaţională prevăzute la art. 36, aceasta să îi furnizeze şi informaţii privind dreptul intern în materia adopţiei şi dreptul familiei. (2) Oficiul transmite autorităţilor centrale competente din alte state sau organizaţiilor acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu, la cererea acestora, informaţii privind dreptul intern român în materia adopţiei. + Articolul 38Informaţiile solicitate de către Oficiu autorităţilor competente din ţara străină vizează: a) normele juridice care guvernează efectele adopţiei, în general, în statul respectiv; b) dacă legea străină admite adopţia care produce efectele unei filiaţii fireşti şi adopţia internaţională; c) condiţiile încetării adopţiei prin desfacere sau ca urmare a declarării nulităţii acesteia şi măsurile de protecţie a copilului care pot fi dispuse în acest caz; drepturile şi îndatoririle părinteşti şi sancţiunea neîndeplinirii acestora; d) existenţa serviciilor postadopţie, în special modalităţile în care se asigură consilierea părinţilor adoptivi; e) modalităţile de supraveghere a evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, precum şi măsurile de protecţie care se pot dispune în cazul în care se constată neadaptarea copilului cu familia adoptatoare; f) modul în care adoptatul şi adoptatorii intră în evidenţa autorităţilor sau a organismelor cu atribuţii în materia evaluării adopţiei; g) dacă adoptatul poate primi încuviinţarea de intrare şi de a locui permanent în statul primitor; h) legislaţia în materia adopţiei şi alte informaţii generale cu privire la protecţia copilului; i) recunoaşterea adopţiei în statul primitor; j) condiţiile în care copilul adoptat dobândeşte cetăţenia străină. + Articolul 39 (1) În baza informaţiilor primite, Oficiul întocmeşte un raport care conţine prezentarea succintă a datelor obţinute potrivit art. 38, precum şi concluziile Oficiului cu privire la existenţa garanţiilor că adoptatul va beneficia în ţara străină de norme echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale. (2) Raportul poate cuprinde şi date cu privire la aplicarea Convenţiei de la Haga în situaţia statelor părţi la această convenţie sau, după caz, a acordurilor ori convenţiilor de colaborare încheiate cu celelalte state. (3) Raportul prevăzut la alin. (1) se transmite instanţei judecătoreşti o dată cu cererea de încuviinţare a adopţiei internaţionale. + Capitolul VI Eliberarea certificatului care atestă că adopţia internaţională este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga + Articolul 40Certificatul prin care se atestă că adopţia internaţională încuviinţată de instanţa judecătorească română este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga este înscris autentic şi se eliberează de către Oficiu. + Articolul 41Atestarea conformităţii adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se înscrie în registrul special înfiinţat în acest scop şi se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră. + Articolul 42 (1) Pe baza înscrierii prevăzute la art. 41 se eliberează adoptatorului sau familiei adoptatoare certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. (2) După întocmirea certificatului se face menţiune cu privire la aceasta şi în Registrul Naţional pentru Adopţii. + Articolul 43Atribuţiile legate de întocmirea şi de eliberarea actului şi a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se îndeplinesc de un funcţionar public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului, desemnat în acest scop prin ordin al secretarului de stat. + Articolul 44Pe baza comunicării hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, funcţionarul prevăzut la art. 43 trece de îndată la întocmirea actului şi a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. + Articolul 45 (1) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare. (2) Cererea se face personal de către adoptator sau prin mandatar, pe bază de procură specială, şi se depune la sediul Oficiului. (3) Funcţionarul care primeşte cererea solicită prezentarea actelor de identitate ale adoptatorului/ adoptatorilor sau, după caz, prezentarea procurii persoanei mandatate. + Articolul 46În vederea întocmirii actului şi a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga, funcţionarul desemnat verifică conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei cu datele conţinute în evidenţa Oficiului, referitoare la copil şi la familie, respectiv la persoana adoptatoare. + Articolul 47 (1) Certificatul specifică faptul că adopţia s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga, precizează de către cine şi când au fost date acceptările prevăzute de art. 17 lit. c) din Convenţia de la Haga, precum şi că adopţia are ca efect ruperea legăturilor de filiaţie şi rudenie existente între copil şi părinţii săi fireşti, respectiv rudele sale fireşti, fiind o adopţie cu efecte depline. (2) Oficiul va transmite o copie legalizată şi tradusă în limba străină şi autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate din statul de primire. + Articolul 48Actul şi certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se semnează de funcţionar şi de secretarul de stat al Oficiului. + Articolul 49Întocmirea actului şi eliberarea certificatului se realizează şi în cazul în care adoptatorii domiciliază în state care nu sunt părţi ale Convenţiei de la Haga, dar ale căror autorităţi competente în materia adopţiei au încheiat acorduri de colaborare cu Oficiul. + Articolul 50 (1) Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, prescurtări şi adăugări ori alte modificări în actul sau în certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. (2) Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actului ori a certificatului şi a menţiunilor înscrise pe acestea se fac numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. + Capitolul VII Procedura de întocmire şi organizare la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei (Registrul Naţional pentru Adopţii) + Articolul 51 (1) În scopul constituirii la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei Oficiul are obligaţia întocmirii Registrului Naţional pentru Adopţii, denumit în continuare Registru. (2) Registrul conţine datele referitoare la adoptatorul sau la familia adoptatoare, română şi străină, precum şi cele referitoare la copiii pentru care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească irevocabilă de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne, de încredinţare în vederea adopţiei, de încuviinţare a adopţiei sau de declarare a nulităţii acesteia. (3) În Registru se operează şi menţiunile privind transmiterea rapoartelor postadopţie întocmite pentru copiii care au fost adoptaţi conform procedurii adopţiei internaţionale, precum şi cele vizând eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. + Articolul 52Întocmirea şi organizarea la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei se realizează pe baza transmiterii informaţiilor care sunt solicitate de către Oficiu, precum şi pe baza transmiterii în termenele legale a documentelor prevăzute de Legea nr. 273/2004 de către direcţie sau, după caz, de către autoritatea străină competentă sau de organizaţia acreditată de statul străin şi autorizată de Oficiu. + Articolul 53Datele care se consemnează în registru sunt: a) date privind copilul: numele şi prenumele, data naşterii, codul numeric personal, numele şi prenumele tatălui biologic, numele şi prenumele mamei biologice, situaţia fraţilor biologici, direcţia în a cărei evidenţă se află, forma de protecţie, hotărârea judecătorească de deschidere a procedurii adopţiei interne, hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii adopţiei, numărul şi data fiecărui raport privind urmărirea evoluţiei postadopţie, în cazul adopţiei internaţionale, numărul şi data eliberării certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga; b) date privind persoana sau familia adoptatoare cu domiciliul în România: numărul şi data cererii de adopţie formulate de persoana sau de familia adoptatoare, numele şi prenumele, domiciliul, numărul şi data de eliberare a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte; c) date privind familia adoptatoare cu domiciliul în străinătate: numărul şi data cererii de adopţie formulate de persoana sau de familia adoptatoare, numele şi prenumele, domiciliul, autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată care transmite cererea de adopţie şi care a atestat persoana sau familia ca fiind aptă să adopte, oferind garanţiile prevăzute de lege. + Articolul 54 (1) În cazul în care cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare care are domiciliul în străinătate nu este însoţită de documentele prevăzute la art. 44-45 din Legea nr. 273/2004, aceasta se înregistrează în registru cu menţiunea "incomplet". (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) Oficiul notifică autorităţii străine competente sau organizaţiei acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu necesitatea anexării documentelor prevăzute de lege, soluţionarea cererii urmând a fi realizată după transmiterea tuturor documentelor care trebuie să însoţească cererea; data la care Oficiul primeşte documentele solicitate se menţionează în Registru. + Articolul 55 (1) Datele cuprinse în Registru se consemnează periodic, sarcina întocmirii, organizării şi actualizării acestuia revenind unui compartiment cu atribuţii specifice în acest sens din cadrul Oficiului. (2) Registrul are fiecare pagină numerotată şi ştampilată şi se vizează anual pentru deschidere şi închidere de către şeful compartimentului prevăzut la alin. (1) şi de către secretarul de stat al Oficiului. (3) În situaţia în care Registrul nu s-a completat în întregime, la data de 31 decembrie a fiecărui an, pe prima pagină rămasă liberă se întocmeşte un proces-verbal de închidere, semnat de către persoanele prevăzute la alin. (2), din care să rezulte numărul adopţiilor interne şi internaţionale încuviinţate şi rămase irevocabile în anul expirat, precum şi numărul total al persoanelor cu domiciliul în România care au fost atestate ca apte să adopte; înregistrările pentru anul care începe se fac, în continuare, în acelaşi registru, până la epuizarea tuturor filelor. + Articolul 56 (1) Evidenţa conţinută de Registru este structurată într-o bază de date, gestionată prin intermediul unui sistem informatizat, care să asigure securitatea datelor înregistrate. (2) Accesul la această bază de date este permis doar utilizatorilor identificaţi prin intermediul unei parole de acces. (3) Orice modificare sau adăugare în baza de date este înregistrată automat, indicându-se utilizatorul şi data la care aceasta a fost operată. (4) Pe baza datelor conţinute în această evidenţă se pot întocmi situaţii şi rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fără a exista posibilitatea modificării lor ulterioare. (5) Pentru siguranţa şi păstrarea datelor conţinute în evidenţă vor fi realizate periodic copii ale datelor pe medii de stocare securizate cu parolă de acces. + Articolul 57 (1) Persoanele care, conform fişei postului, au atribuţii privind culegerea, evidenţa şi transmiterea informaţiilor referitoare la adopţii sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestor date, sub sancţiunile prevăzute de lege. (2) Transmiterea datelor privind adopţiile poate fi făcută, în condiţiile legii, numai către persoane fizice sau juridice autorizate. + Articolul 58Păstrarea şi arhivarea Registrului, precum şi a documentelor care au stat la baza întocmirii acestuia se realizează conform prevederilor legale în materie. + Anexa 2 STRUCTURA-CADRU a rapoartelor ce se întocmesc pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi pe perioada de urmărire postadopţieA. STRUCTURA-CADRU A RAPOARTELOR BILUNAREAprobatDirector general (executiv)AvizatŞef serviciuRAPORT BILUNAR privind evoluţia copilului şi rezultatele acomodării acestuia cu persoana/familia adoptatoare pe perioada încredinţării în vederea adopţieiCalitatea interacţiunilor copil-familieAtitudinea copilului faţă de familieAtitudinea familiei faţă de copilNevoi ale copiluluiNevoi ale familieiResurse identificateConcluzii, recomandări şi propuneriData vizitei:Data întocmirii raportului:Psiholog, Asistent social (responsabil de caz),.......... ...................................B. STRUCTURA-CADRU A RAPORTULUI FINALAprobatDirector general (executiv)AvizatŞef serviciuRAPORT FINALreferitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şipersoana/familia adoptatoare, ce se comunică instanţeila sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţieiDate personale despre copil- numele:- prenumele:- sexul:- părinţii biologici:- data, locul şi înregistrarea naşterii:- certificatul de naştere: nr. .... seria .....- codul numeric personal:- naţionalitatea:- religia:- domiciliul actual:- hotărârea de încredinţare în vederea adopţiei:Istoria personală şi familialăDate despre familia potenţial adoptatoareDate despre locuinţăRelaţia copilului cu familia potenţial adoptatoareEvoluţia stării de sănătate a copiluluiStarea de sănătate actuală a copiluluiDezvoltarea psihologică a copilului:- psihomotrică- cognitivă- socioemoţională- limbaj- autoservire- aptitudini, intereseNevoi speciale ale copiluluiConcluzii şi propuneriObservaţiiData:Asistent social (responsabil de caz), Psiholog,...................................... ...........C. STRUCTURA-CADRU A RAPORTULUI POSTADOPŢIEAvizatŞef serviciuRAPORT TRIMESTRIAL POSTADOPŢIEprivind evoluţia copilului adoptat şi arelaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatoriNumele copilului:Prenumele copilului:Data naşterii:Sentinţa civilă de adopţie:Numele şi prenumele părinţilor adoptatori:Adresa:Circumstanţele viziteiIgiena locuinţeiClimatul familialStarea de sănătate actuală a copiluluiDezvoltarea psihologică a copiluluiSituaţia şcolară a copiluluiModalitatea de relaţionare copil-familieAtitudinea copilului faţă de familieAtitudinea familiei faţă de copilNevoile copiluluiNevoile familieiResurse identificateConcluzii şi recomandăriObservaţiiData vizitei:Data întocmirii raportului: Psiholog, Asistent social (responsabil de caz),......... ...................................... + Anexa 3 CONŢINUTUL ŞI FORMA certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993
-----------
| EMITENT |
În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 77 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, prevăzute în anexa nr. 1. + Articolul 2Structura-cadru a rapoartelor care se întocmesc, potrivit prezentelor norme metodologice, pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi pe perioada de urmărire postadopţie este prevăzută în anexa nr. 2. + Articolul 3Conţinutul şi forma certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, denumită în continuare Convenţia de la Haga, sunt prevăzute în anexa nr. 3. + Articolul 4Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. + Articolul 5Prezentele norme metodologice se completează cu prevederile Ordinului secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 aprilie 2004. + Articolul 6Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.PRIM-MINISTRUADRIAN NĂSTASEContrasemnează:---------------Ministrul muncii,solidarităţii sociale şi familiei,Dan Mircea PopescuMinistru de stat,ministrul administraţiei şi internelor,Marian Florian SăniuţăMinistrul delegatpentru administraţia publică,Gheorghe EmacuMinistrul afacerilor externe,Mircea GeoanăMinistrul finanţelor publice,Mihai Nicolae Tănăsescup. Secretarul de stat alAutorităţii Naţionale pentruProtecţia Copilului şi Adopţie,Vali Sonia BotezatuBucureşti, 2 septembrie 2004.Nr. 1.435. + Anexa 1 NORME METODOLOGICEde aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei + Capitolul I Procedura de evaluare/reevaluare în vederea obţinerii atestatului de persoană sau familie aptă să adopte + Articolul 1Persoana sau familia cu domiciliul în România care doreşte să obţină atestatul de persoană sau familie aptă să adopte formulează o cerere scrisă adresată direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare direcţie, în a cărei rază teritorială domiciliază, în vederea evaluării garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale prevăzute de lege. + Articolul 2La cererea de evaluare pentru obţinerea atestatului de persoană/familie adoptatoare solicitanţii trebuie să anexeze următoarele acte: a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, copie legalizată de pe certificatul de naştere, căsătorie/hotărâre de divorţ, copie legalizată de pe titlul de proprietate sau alt titlu care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei, certificat de cazier judiciar, certificat medical tip Ministerul Sănătăţii, cu semnătura şi parafa fiecărui medic specialist, şi adeverinţe de venit; b) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul; c) caracterizări de la ultimul loc de muncă (minimum două pentru fiecare persoană/membru al cuplului conjugal); d) certificat medical privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care domiciliază solicitantul; e) declaraţie pe propria răspundere a persoanei/fiecărui membru al cuplului conjugal, dată în faţa notarului public, că nu au fost decăzuţi din drepturile părinteşti; f) declaraţie privind motivaţia de a adopta şi aşteptările persoanei/familiei în legătură cu vârsta, sexul şi situaţia psihosociomedicală a copilului pe care doresc să îl adopte; g) declaraţie privind indicarea motivelor pentru care unul dintre soţi nu doreşte să adopte, în cazul în care cererea este formulată numai de către unul dintre soţi şi celălalt nu se asociază la cerere. + Articolul 3La înregistrarea cererii privind evaluarea, reprezentantul serviciului de adopţie din cadrul direcţiei este obligat să informeze solicitantul cu privire la: a) etapele procedurii de adopţie; b) serviciile/grupurile de suport care activează în comunitate; c) procedura de evaluare şi pregătire în vederea obţinerii atestatului; d) termenul de soluţionare a cererii privind evaluarea; e) dreptul de a solicita reevaluarea şi de a contesta rezultatul acesteia în cazul neacordării atestatului. + Articolul 4După înregistrarea cererii de evaluare, responsabilul de caz desemnat este obligat să stabilească de comun acord cu persoana/familia solicitantă programul interviurilor, al vizitelor la domiciliul acestora, al întâlnirilor cu rude, vecini, colegi de la locul de muncă, precum şi cu orice alte persoane în privinţa cărora responsabilul de caz apreciază că este util a fi contactate, în vederea obţinerii tuturor informaţiilor relevante pentru stabilirea capacităţii de a adopta. + Articolul 5 (1) Procesul de evaluare a persoanei/familiei adoptatoare cuprinde: a) evaluarea din punct de vedere social; b) evaluarea psihologică; c) pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte. (2) Procesul de evaluare a persoanei/familiei adoptatoare se structurează atât pe întâlniri şi discuţii cu persoana, respectiv cu cuplul conjugal, cât şi pe întâlniri individuale cu membrii familiei adoptatoare şi cu celelalte persoane prevăzute la art. 4. (3) Numărul minim al întâlnirilor este de 6, numărul maxim fiind stabilit de responsabilul de caz împreună cu psihologul din cadrul serviciului de adopţie, în funcţie de disponibilitatea persoanei/familiei adoptatoare pe perioada procesului de evaluare; întâlnirile se realizează atât la domiciliul persoanei/familiei, cât şi la sediul direcţiei. + Articolul 6 (1) Evaluarea din punct de vedere social în vederea atestării ca persoană/familie aptă să adopte este adaptată specificului persoanei/familiei şi cuprinde cel puţin următoarele etape: a) informarea şi consilierea privind procedura adopţiei, metodologia de evaluare şi pregătire şi crearea unei relaţii de respect şi încredere între responsabilul de caz şi persoana/familia adoptatoare; b) determinarea profilului individual al solicitantului/ solicitanţilor, capacităţilor parentale şi resurselor persoanei/familiei, percepţia familiei lărgite şi rolul jucat de comunitate în structurarea atitudinii familiei faţă de adopţie; la această vizită participă şi psihologul din cadrul serviciului de adopţie; c) culegerea informaţiilor cu privire la structura familiei, istoria maritală şi relaţiile actuale ale solicitanţilor, modelul de viaţă al familiei, comunicarea, nivelul educaţiei, statutul profesional, habitatul şi inserţia comunitară, relaţia cu familia lărgită, trăsăturile de personalitate, interesele, capacitatea de adaptare; culegerea informaţiilor se realizează şi prin contactarea unor persoane de referinţă desemnate de persoană/familie, precum şi a unor membri semnificativi ai comunităţii; dacă adoptatorii au copii, se evaluează interacţiunea cu aceştia, starea de sănătate, rezultatele şcolare, precum şi relaţiile acestora cu: fraţii, colegii de şcoală, comunitatea locală; d) informarea familiei cu privire la concluziile preliminare rezultate, precum şi la propunerile ce urmează a fi formulate vizând acordarea atestatului. (2) Responsabilul de caz are obligaţia de a obţine şi de a consemna toate informaţiile în fişa de evaluare care va sta la baza întocmirii raportului de evaluare. + Articolul 7 (1) Evaluarea psihologică cuprinde observaţia, interviul, chestionarele şi aplicarea unei baterii de teste cu scopul determinării profilului psihologic al persoanei/familiei adaptatoare. (2) Rezultatele evaluării psihologice şi recomandările psihologului din cadrul Serviciului de adopţii sunt consemnate de către acesta în fişa de evaluare psihologică care va sta la baza întocmirii raportului de evaluare. + Articolul 8 (1) Pregătirea persoanei/familiei pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte este destinată dezvoltării capacităţii acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat şi constă în furnizarea de informaţii vizând prezentarea motivelor instituţionalizării şi efectele acesteia asupra copilului, posibile tulburări reactive de ataşament, modalităţi de interacţiune, atitudinea nediscriminatorie şi acceptarea identităţii şi istoriei copilului, precum şi acceptarea diferenţei dintre imaginea unui copil "ideal" şi copilul care va fi considerat compatibil din punct de vedere teoretic cu persoana/familia adaptatoare. (2) Pe parcursul acestei etape se evaluează sentimentele şi capacităţile parentale ale solicitanţilor: propria copilărie, înţelegerea nevoilor copilului şi a dezvoltării acestuia, maturizarea, acceptarea sarcinilor parentale şi a modificărilor din stilul de viaţă al familiei apărute o dată cu adopţia copilului, modul în care solicitanţii înţeleg să informeze copilul că este adoptat. + Articolul 9 (1) După obţinerea şi analizarea tuturor informaţiilor, inclusiv a celor obţinute cu ocazia derulării componentei de pregătire, responsabilul de caz şi psihologul din cadrul serviciului de adopţie vor întocmi un raport de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitanţilor, care va conţine şi propunerea privind acordarea sau neacordarea atestatului de persoană ori de familie aptă să adopte. (2) Raportul se înaintează conducerii direcţiei, care decide cu celeritate, prin dispoziţie a directorului general (executiv) asupra acordării/neacordării atestatului; dispoziţia se comunică solicitanţilor, în termen de 3 zile de la emiterea ei. + Articolul 10 (1) În cazul în care se decide neacordarea atestatului, persoana sau familia poate solicita o nouă evaluare, formulată în scris în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului nefavorabil. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) şeful Serviciului de adopţie desemnează un alt responsabil de caz şi se procedează la reluarea întregului proces de evaluare, astfel cum este reglementat în prezentele norme metodologice. + Articolul 11În situaţia în care perioada de valabilitate a atestatului prevăzută de lege a expirat, solicitanţii sunt obligaţi să formuleze o nouă cerere de evaluare şi să anexeze actele prevăzute la art. 2, procedura de evaluare urmând a fi reluată. + Capitolul II Demersuri pe care Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să le realizeze pentru stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie + Articolul 12 (1) Pentru fiecare copil pentru care s-a stabilit în condiţiile legii o măsură de protecţie specială direcţia este obligată să verifice trimestrial împrejurările care au stat la baza stabilirii acesteia şi să procedeze la revizuirea planului individualizat de protecţie. (2) În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), direcţia desemnează un manager de caz. + Articolul 13Demersurile întreprinse de managerul de caz trebuie să vizeze: a) reintegrarea copilului în familie; b) integrarea copilului în familia extinsă. + Articolul 14În evaluarea potenţialului de reintegrare familială sunt luate în considerare aspecte vizând disponibilitatea afectivă a copilului şi a familiei, nivelul socioeconomic al acesteia, precum şi serviciile asociate, necesare pentru realizarea şi menţinerea reintegrării, managerul de caz procedând la efectuarea cel puţin a următoarelor demersuri: a) evaluarea situaţiei care a determinat stabilirea unei măsuri de protecţie specială; b) verificarea existenţei actelor de identitate ale copilului şi iniţierea măsurilor prevăzute de lege pentru întocmirea lor, în situaţia în care se constată inexistenţa acestora; c) identificarea şi contactarea părinţilor copilului; d) acordarea de consiliere şi sprijin tatălui care nu a recunoscut iniţial copilul şi care ulterior îşi exprimă această dorinţă; e) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a părinţilor; f) consilierea părinţilor şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor legale de sprijin financiar sau material; g) informarea periodică a părinţilor asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială, precum şi asupra condiţiilor în care pot menţine relaţiile personale cu copilul; acordarea de sprijin în realizarea acestui drept; organizarea şi facilitarea de întâlniri periodice între copil şi părinţi; h) informarea părinţilor asupra posibilităţii redării de către instanţa judecătorească a exerciţiului drepturilor părinteşti, precum şi asupra condiţiilor redării, în situaţia în care acestora le-a fost limitat exerciţiul drepturilor părinteşti sau au fost decăzuţi din drepturile părinteşti. + Articolul 15În evaluarea potenţialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14, managerul de caz procedând la efectuarea cel puţin a următoarelor demersuri: a) identificarea şi contactarea rudelor fireşti ale copilului până la gradul al IV-lea inclusiv; b) evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a rudelor identificate; c) consilierea rudelor asupra posibilităţilor de luare spre creştere şi îngrijire a copilului şi informarea acestora asupra existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi asupra posibilităţilor legale de sprijin financiar sau material; d) informarea rudelor identificate asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, precum şi asupra condiţiilor în care se pot menţine relaţii personale cu acesta; e) organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi rudele identificate; f) solicitarea adresată fiecărei rude identificate şi care a împlinit vârsta majoratului de a-şi exprima opinia cu privire la disponibilitatea de a lua spre creştere şi îngrijire proprie copilul, precum şi opinia asupra posibilităţii adopţiei copilului de către o altă persoană. Opiniile exprimate se consemnează în scris. + Articolul 16În vederea atestării efectuării demersurilor menţionate la art. 14-15 se întocmesc şi se păstrează următoarele documente: a) raportul sau, după caz, fişa de evaluare psihosocială iniţială a copilului şi familiei sale; b) raportul de evaluare detaliată a situaţiei copilului în context sociofamilial; c) rapoartele de evaluare a situaţiei socioeconomice şi morale a părinţilor şi rudelor identificate; d) documentele care atestă toate evaluările efectuate în cadrul etapei de evaluare detaliate; e) rapoartele privind vizitarea copilului de către părinţi şi rude, precum şi cele care consemnează exercitarea altor modalităţi de menţinere a relaţiilor cu copilul; f) documentele care atestă efectuarea demersurilor legate de identificarea şi contactarea părinţilor şi rudelor copilului (adresele formulate în atenţia acestora, a organelor de poliţie, primăriei de domiciliu, rapoartele de anchetă socială la domiciliul părinţilor sau al rudelor etc.); g) documentele care atestă monitorizarea planului individualizat de protecţie (rapoartele de monitorizare, rapoartele de reevaluare, rapoartele de revizuire, planurile revizuite etc.); h) notificările formulate în atenţia părinţilor sau a rudelor copilului, vizând informarea acestora asupra locului unde se execută măsura de protecţie specială a copilului, precum şi asupra modului în care pot menţine relaţii personale cu acesta; i) referatele sau notele întocmite cu ocazia consilierii părinţilor şi rudelor copilului; j) documentele care consemnează opinia rudelor copilului cu privire la aspectele menţionate la art. 15 lit. f). + Articolul 17 (1) În baza efectuării demersurilor menţionate anterior, a întocmirii şi analizării documentaţiei aferente, dacă managerul de caz apreciază că reintegrarea copilului în familie sau în familia extinsă nu este posibilă poate propune stabilirea adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie. (2) Propunerea managerului de caz de stabilire a adopţiei interne ca finalitate a planului individualizat de protecţie nu poate fi fundamentată exclusiv pe situaţia economică precară a părinţilor copilului. (3) Propunerea formulată de către managerul de caz este supusă avizării şefului ierarhic superior şi se anunţă Serviciul de adopţie în vederea luării în evidenţă a cazului şi realizării programului de intervenţie specifică pentru adopţia copilului. + Capitolul III Stabilirea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, căreia urmează să îi fie încredinţat copilul în vederea adopţiei + Articolul 18 (1) Procesul de stabilire a compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare constă în identificarea şi selectarea celei mai potrivite persoane/familii care să răspundă nevoilor copilului, pentru care instanţa judecătorească a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne. (2) Pentru fiecare copil aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) psihologul şi responsabilul de caz al copilului din cadrul Serviciului de adopţii sunt obligaţi să identifice şi să selecteze o persoană/familie căreia îi poate fi încredinţat copilul în vederea adopţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. + Articolul 19 (1) Procedura de selectare a persoanei/familiei adoptatoare se realizează pe baza unei potriviri teoretice, care constă în analiza şi luarea în considerare a tuturor informaţiilor referitoare la copil, la familia lui naturală şi la persoana/familia adoptatoare, după cum urmează: a) informaţii referitoare la copil: vârsta, sexul, naţionalitatea, etnia, rasa, temperamentul, religia, relaţiile cu alţi copii şi persoane adulte, nevoile lui speciale, istoricul medical, caracteristicile mediului în care trăieşte, programul zilnic; b) informaţii referitoare la familia naturală: vârsta, temperamentul, ocupaţia, înclinaţiile, nivelul de educaţie, religia, istoricul marital, naţionalitatea, etnia, rasa, istoricul medical; c) informaţii referitoare la persoana/familia adoptatoare: vârsta, temperamentul, ocupaţia, înclinaţiile, aptitudinile, interesele pentru diverse domenii, educaţia, rasa, naţionalitatea, etnia, religia, istoricul marital, aşteptările familiei în legătură cu vârsta, sexul şi situaţia psihosocio-medicală a copilului. (2) În urma realizării potrivirii teoretice se selectează o persoană/familie adoptatoare. + Articolul 20 (1) În vederea stabilirii compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare selectată ca urmare a realizării potrivirii teoretice, se realizează potrivirea practică, care presupune informarea copilului, a persoanei/familiei care a fost selecţionată, a altor persoane de referinţă pentru copil, precum şi pregătirea părţilor implicate în vederea acomodării copilului cu persoana/familia adoptatoare. (2) Informarea şi pregătirea se realizează de către responsabilul de caz al copilului şi, respectiv, al persoanei/familiei adoptatoare. + Articolul 21Activitatea de informare vizează: a) informarea copilului; se realizează potrivit capacităţii de înţelegere şi gradului său de maturitate, acordându-se atenţie opiniilor exprimate de acesta; b) informarea, după caz, a specialiştilor din centrul de plasament, asistentului maternal sau a persoanei/familiei la care copilul se află în îngrijire; se realizează respectând interesul superior al copilului şi principiul confidenţialităţii; c) informarea persoanei/familiei adoptatoare; responsabilul de caz aduce la cunoştinţă familiei/persoanei toate informaţiile pe care le are despre copil şi prezintă fotografii ale copilului, încurajează familia să pună cât mai multe întrebări referitoare la copil şi la familia biologică a acestuia. + Articolul 22 (1) În vederea pregătirii părţilor implicate pentru acomodarea copilului cu persoana/familia adoptatoare selectată, responsabilul de caz al copilului şi cel al persoanei/familiei stabilesc de comun acord cu aceştia şi cu persoana/familia care are în îngrijire copilul sau cu persoana de referinţă a copilului din instituţia de ocrotire un program de vizitare a copilului de către persoana/familia adoptatoare. (2) Prima întâlnire dintre copil şi persoana/familia adoptatoare se desfăşoară în mediul de viaţă al copilului, fără ca acestuia să i se aducă la cunoştinţă scopul vizitei; la întâlnire vor participa în mod obligatoriu cei doi responsabili de caz, care vor consemna rezultatele acestei întâlniri într-un raport comun. (3) Concluziile raportului comun vor menţiona dacă se continuă potrivirea practică sau se reia procedura de potrivire a copilului cu altă persoană/familie adoptatoare; propunerea de reluare a procedurii de potrivire se motivează. (4) În situaţia în care se apreciază ca indicată continuarea procedurii de potrivire practică a copilului cu aceeaşi persoană/familie adoptatoare, următoarele vizite sunt destinate dezvoltării treptate a relaţiei de ataşament dintre aceştia, întâlnirile şi vizitele fiind realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia sau în mediul de viaţă al persoanei/familiei adoptatoare. (5) Numărul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilităţii se stabileşte de către cei doi responsabili de caz, în funcţie de evoluţia cazului. + Articolul 23La finalul procedurii de potrivire practică cei doi responsabili de caz întocmesc un raport care consemnează concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei. + Capitolul IV Întocmirea rapoartelor pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi a rapoartelor postadopţie + Articolul 24 (1) Pe întreaga perioadă în care copilul este încredinţat în vederea adopţiei, direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana/familia adoptatoare căreia i-a fost încredinţat copilul are obligaţia de a urmări evoluţia acestuia, întocmind în acest sens rapoarte bilunare. (2) Rapoartele bilunare conţin constatările rezultate ca urmare a evaluării relaţiilor dintre copil şi familie în urma vizitelor efectuate de către responsabilul de caz din cadrul serviciului de adopţie împreună cu un psiholog, precum şi propuneri vizând menţinerea sau revocarea încredinţării în vederea adopţiei. (3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se supun avizării şefului Serviciului de adopţie, iar în situaţia în care acestea conţin propuneri care impun sesizarea instanţei pentru revocarea încredinţării în vederea adopţiei se supun aprobării conducerii direcţiei. + Articolul 25 (1) La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei responsabilul de caz împreună cu psihologul întocmesc un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi persoana/familia adoptatoare, care se transmite instanţei judecătoreşti competente să încuviinţeze adopţia. (2) Raportul final se elaborează luându-se în considerare constatările şi concluziile rapoartelor bilunare, precum şi rezultatele acomodării copilului cu familia, consemnate într-un raport separat întocmit de către un psiholog din cadrul serviciului de adopţie. (3) Raportul final se aprobă de către directorul general (executiv) al direcţiei şi poate conţine propuneri vizând încuviinţarea adopţiei sau, după caz, prelungirea perioadei pentru care s-a hotărât încredinţarea în vederea adopţiei, respectiv revocarea acesteia. + Articolul 26Responsabilul de caz are obligaţia de a informa persoana/familia adoptatoare căreia i-a fost încredinţat copilul asupra concluziilor şi propunerilor conţinute în cuprinsul rapoartelor bilunare şi al celui final. + Articolul 27Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana/familia adoptatoare are obligaţia de a depune raportul final până cel mai târziu cu 5 zile înaintea termenului la care a fost citată pentru judecarea cauzei privind încuviinţarea adopţiei. + Articolul 28Responsabilul de caz ţine evidenţa rapoartelor bilunare, precum şi a celor întocmite la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei în dosarul de adopţie al fiecărui caz. + Articolul 29 (1) Monitorizarea adopţiei pe întreaga perioadă prevăzută de lege, după ce hotărârea instanţei judecătoreşti prin care aceasta a fost încuviinţată a rămas irevocabilă, se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, prin intermediul Serviciului de adopţie - Compartimentul postadopţie. (2) Responsabilul de caz al copilului şi psihologul din cadrul compartimentului prevăzut la alin. (1) au obligaţia de a întocmi rapoarte trimestriale care consemnează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori. + Articolul 30 (1) Responsabilul de caz are obligaţia de a supune avizării şefului ierarhic superior rapoartele postadopţie, de a ţine evidenţa acestor rapoarte şi de a le transmite familiei adoptatoare, precum şi managerului de caz. (2) În cazul netransmiterii, neîntocmirii sau întocmirii defectuoase a rapoartelor postadopţie, managerul de caz este obligat să sesizeze în scris conducerea instituţiei, care va dispune, în condiţiile legii, sancţionarea disciplinară a persoanei vinovate. + Articolul 31La sfârşitul perioadei obligatorii prevăzute de lege pentru realizarea urmăririi adopţiei responsabilul de caz întocmeşte un referat privind închiderea cazului, care se supune avizării şefului Serviciului de adopţie şi se înaintează managerului de caz care a elaborat planul individualizat de protecţie a copilului. + Articolul 32În funcţie de fiecare caz, pe baza constatărilor şi concluziilor monitorizărilor postadopţie efectuate, urmărirea postadopţie poate continua, la propunerea responsabilului de caz, şi după perioada prevăzută de lege, dacă această propunere este apreciată ca fiind în interesul copilului şi dacă există aprobarea directorului direcţiei. + Articolul 33 (1) Serviciul de adopţie, prin Compartimentul postadopţie, va furniza şi va asigura accesul copilului şi familiei la servicii postadopţie, în funcţie de nevoile identificate. (2) Aceste servicii pot fi furnizate de specialiştii Compartimentului postadopţie sau de specialişti ai altor servicii şi vor fi menţionate ca recomandări în rapoartele postadopţie trimestriale, în funcţie de caz. (3) Responsabilul de caz ţine evidenţa serviciilor de care beneficiază copilul şi/sau familia adoptatoare, pe care le va consemna, împreună cu rezultatele obţinute, în dosarul copilului. + Articolul 34 (1) În cazul adopţiilor internaţionale, obligaţia prevăzută la art. 29 alin. (1) revine Oficiului Român pentru Adopţii, denumit în continuare Oficiu. (2) La solicitarea direcţiei, Oficiul poate transmite acesteia copii ale rapoartelor postadopţie a căror evidenţă o deţine. + Articolul 35Rapoartele postadopţie se păstrează pe o perioadă de minimum 10 ani şi se arhivează în condiţiile legii. + Capitolul V Atestarea de către Oficiul Român pentru Adopţii a existenţei în ţara străină a garanţiilor şi normelor echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale + Articolul 36 (1) În vederea întocmirii documentului care atestă îndeplinirea obligaţiei prevăzute de art. 46 alin. (3) din Legea nr. 273/2004, după primirea cererii privind adopţia unui copil din România, formulată de către persoana sau familia cu domiciliul pe teritoriul altui stat. Oficiul verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia în evidenţă şi notifică autorităţii centrale străine sau organizaţiei acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu acordul privind continuarea procedurii adopţiei internaţionale. (2) O dată cu notificarea prevăzută la alin. (1), în cazul în care statul de primire este parte la Convenţia de la Haga, Oficiul solicită autorităţii centrale străine competente încuviinţarea continuării procedurii de adopţie internaţională a copilului, potrivit art. 17 lit. c) din Convenţia de la Haga. (3) Această încuviinţare a continuării procedurii de adopţie este cerută şi în cazul statelor care nu sunt părţi ale Convenţiei de la Haga, dar care au încheiat cu Oficiul acorduri de cooperare în domeniul adopţiei internaţionale. (4) În vederea încuviinţării continuării procedurii de adopţie de către autoritatea străină competentă, Oficiul transmite acesteia un raport cuprinzând informaţii asupra copilului, referitoare la identitatea şi la statutul de copil adoptabil al acestuia, şi informaţii vizând exprimarea consimţămintelor prevăzute de lege; raportul se transmite însoţit de traducerea autorizată în limba statului de primire. + Articolul 37 (1) În vederea întocmirii documentului care atestă faptul că adoptatul va beneficia în ţară străină de garanţiile şi normele echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale, Oficiul solicită autorităţii centrale străine sau organizaţiei acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu ca, o dată cu transmiterea încuviinţării continuării procedurii de adopţie internaţională prevăzute la art. 36, aceasta să îi furnizeze şi informaţii privind dreptul intern în materia adopţiei şi dreptul familiei. (2) Oficiul transmite autorităţilor centrale competente din alte state sau organizaţiilor acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu, la cererea acestora, informaţii privind dreptul intern român în materia adopţiei. + Articolul 38Informaţiile solicitate de către Oficiu autorităţilor competente din ţara străină vizează: a) normele juridice care guvernează efectele adopţiei, în general, în statul respectiv; b) dacă legea străină admite adopţia care produce efectele unei filiaţii fireşti şi adopţia internaţională; c) condiţiile încetării adopţiei prin desfacere sau ca urmare a declarării nulităţii acesteia şi măsurile de protecţie a copilului care pot fi dispuse în acest caz; drepturile şi îndatoririle părinteşti şi sancţiunea neîndeplinirii acestora; d) existenţa serviciilor postadopţie, în special modalităţile în care se asigură consilierea părinţilor adoptivi; e) modalităţile de supraveghere a evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, precum şi măsurile de protecţie care se pot dispune în cazul în care se constată neadaptarea copilului cu familia adoptatoare; f) modul în care adoptatul şi adoptatorii intră în evidenţa autorităţilor sau a organismelor cu atribuţii în materia evaluării adopţiei; g) dacă adoptatul poate primi încuviinţarea de intrare şi de a locui permanent în statul primitor; h) legislaţia în materia adopţiei şi alte informaţii generale cu privire la protecţia copilului; i) recunoaşterea adopţiei în statul primitor; j) condiţiile în care copilul adoptat dobândeşte cetăţenia străină. + Articolul 39 (1) În baza informaţiilor primite, Oficiul întocmeşte un raport care conţine prezentarea succintă a datelor obţinute potrivit art. 38, precum şi concluziile Oficiului cu privire la existenţa garanţiilor că adoptatul va beneficia în ţara străină de norme echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale. (2) Raportul poate cuprinde şi date cu privire la aplicarea Convenţiei de la Haga în situaţia statelor părţi la această convenţie sau, după caz, a acordurilor ori convenţiilor de colaborare încheiate cu celelalte state. (3) Raportul prevăzut la alin. (1) se transmite instanţei judecătoreşti o dată cu cererea de încuviinţare a adopţiei internaţionale. + Capitolul VI Eliberarea certificatului care atestă că adopţia internaţională este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga + Articolul 40Certificatul prin care se atestă că adopţia internaţională încuviinţată de instanţa judecătorească română este conformă cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga este înscris autentic şi se eliberează de către Oficiu. + Articolul 41Atestarea conformităţii adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se înscrie în registrul special înfiinţat în acest scop şi se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră. + Articolul 42 (1) Pe baza înscrierii prevăzute la art. 41 se eliberează adoptatorului sau familiei adoptatoare certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. (2) După întocmirea certificatului se face menţiune cu privire la aceasta şi în Registrul Naţional pentru Adopţii. + Articolul 43Atribuţiile legate de întocmirea şi de eliberarea actului şi a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se îndeplinesc de un funcţionar public cu studii juridice care face parte din personalul Oficiului, desemnat în acest scop prin ordin al secretarului de stat. + Articolul 44Pe baza comunicării hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, funcţionarul prevăzut la art. 43 trece de îndată la întocmirea actului şi a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. + Articolul 45 (1) Eliberarea certificatului se face la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare. (2) Cererea se face personal de către adoptator sau prin mandatar, pe bază de procură specială, şi se depune la sediul Oficiului. (3) Funcţionarul care primeşte cererea solicită prezentarea actelor de identitate ale adoptatorului/ adoptatorilor sau, după caz, prezentarea procurii persoanei mandatate. + Articolul 46În vederea întocmirii actului şi a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga, funcţionarul desemnat verifică conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei cu datele conţinute în evidenţa Oficiului, referitoare la copil şi la familie, respectiv la persoana adoptatoare. + Articolul 47 (1) Certificatul specifică faptul că adopţia s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga, precizează de către cine şi când au fost date acceptările prevăzute de art. 17 lit. c) din Convenţia de la Haga, precum şi că adopţia are ca efect ruperea legăturilor de filiaţie şi rudenie existente între copil şi părinţii săi fireşti, respectiv rudele sale fireşti, fiind o adopţie cu efecte depline. (2) Oficiul va transmite o copie legalizată şi tradusă în limba străină şi autorităţii centrale sau organizaţiei străine acreditate din statul de primire. + Articolul 48Actul şi certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga se semnează de funcţionar şi de secretarul de stat al Oficiului. + Articolul 49Întocmirea actului şi eliberarea certificatului se realizează şi în cazul în care adoptatorii domiciliază în state care nu sunt părţi ale Convenţiei de la Haga, dar ale căror autorităţi competente în materia adopţiei au încheiat acorduri de colaborare cu Oficiul. + Articolul 50 (1) Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, prescurtări şi adăugări ori alte modificări în actul sau în certificatul care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. (2) Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actului ori a certificatului şi a menţiunilor înscrise pe acestea se fac numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. + Capitolul VII Procedura de întocmire şi organizare la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei (Registrul Naţional pentru Adopţii) + Articolul 51 (1) În scopul constituirii la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei Oficiul are obligaţia întocmirii Registrului Naţional pentru Adopţii, denumit în continuare Registru. (2) Registrul conţine datele referitoare la adoptatorul sau la familia adoptatoare, română şi străină, precum şi cele referitoare la copiii pentru care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească irevocabilă de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne, de încredinţare în vederea adopţiei, de încuviinţare a adopţiei sau de declarare a nulităţii acesteia. (3) În Registru se operează şi menţiunile privind transmiterea rapoartelor postadopţie întocmite pentru copiii care au fost adoptaţi conform procedurii adopţiei internaţionale, precum şi cele vizând eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga. + Articolul 52Întocmirea şi organizarea la nivel naţional a evidenţei în materia adopţiei se realizează pe baza transmiterii informaţiilor care sunt solicitate de către Oficiu, precum şi pe baza transmiterii în termenele legale a documentelor prevăzute de Legea nr. 273/2004 de către direcţie sau, după caz, de către autoritatea străină competentă sau de organizaţia acreditată de statul străin şi autorizată de Oficiu. + Articolul 53Datele care se consemnează în registru sunt: a) date privind copilul: numele şi prenumele, data naşterii, codul numeric personal, numele şi prenumele tatălui biologic, numele şi prenumele mamei biologice, situaţia fraţilor biologici, direcţia în a cărei evidenţă se află, forma de protecţie, hotărârea judecătorească de deschidere a procedurii adopţiei interne, hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii adopţiei, numărul şi data fiecărui raport privind urmărirea evoluţiei postadopţie, în cazul adopţiei internaţionale, numărul şi data eliberării certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga; b) date privind persoana sau familia adoptatoare cu domiciliul în România: numărul şi data cererii de adopţie formulate de persoana sau de familia adoptatoare, numele şi prenumele, domiciliul, numărul şi data de eliberare a atestatului de persoană sau familie aptă să adopte; c) date privind familia adoptatoare cu domiciliul în străinătate: numărul şi data cererii de adopţie formulate de persoana sau de familia adoptatoare, numele şi prenumele, domiciliul, autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată care transmite cererea de adopţie şi care a atestat persoana sau familia ca fiind aptă să adopte, oferind garanţiile prevăzute de lege. + Articolul 54 (1) În cazul în care cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare care are domiciliul în străinătate nu este însoţită de documentele prevăzute la art. 44-45 din Legea nr. 273/2004, aceasta se înregistrează în registru cu menţiunea "incomplet". (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) Oficiul notifică autorităţii străine competente sau organizaţiei acreditate de către statul străin şi autorizate de Oficiu necesitatea anexării documentelor prevăzute de lege, soluţionarea cererii urmând a fi realizată după transmiterea tuturor documentelor care trebuie să însoţească cererea; data la care Oficiul primeşte documentele solicitate se menţionează în Registru. + Articolul 55 (1) Datele cuprinse în Registru se consemnează periodic, sarcina întocmirii, organizării şi actualizării acestuia revenind unui compartiment cu atribuţii specifice în acest sens din cadrul Oficiului. (2) Registrul are fiecare pagină numerotată şi ştampilată şi se vizează anual pentru deschidere şi închidere de către şeful compartimentului prevăzut la alin. (1) şi de către secretarul de stat al Oficiului. (3) În situaţia în care Registrul nu s-a completat în întregime, la data de 31 decembrie a fiecărui an, pe prima pagină rămasă liberă se întocmeşte un proces-verbal de închidere, semnat de către persoanele prevăzute la alin. (2), din care să rezulte numărul adopţiilor interne şi internaţionale încuviinţate şi rămase irevocabile în anul expirat, precum şi numărul total al persoanelor cu domiciliul în România care au fost atestate ca apte să adopte; înregistrările pentru anul care începe se fac, în continuare, în acelaşi registru, până la epuizarea tuturor filelor. + Articolul 56 (1) Evidenţa conţinută de Registru este structurată într-o bază de date, gestionată prin intermediul unui sistem informatizat, care să asigure securitatea datelor înregistrate. (2) Accesul la această bază de date este permis doar utilizatorilor identificaţi prin intermediul unei parole de acces. (3) Orice modificare sau adăugare în baza de date este înregistrată automat, indicându-se utilizatorul şi data la care aceasta a fost operată. (4) Pe baza datelor conţinute în această evidenţă se pot întocmi situaţii şi rapoarte care vor fi stocate în forma în care au fost realizate, fără a exista posibilitatea modificării lor ulterioare. (5) Pentru siguranţa şi păstrarea datelor conţinute în evidenţă vor fi realizate periodic copii ale datelor pe medii de stocare securizate cu parolă de acces. + Articolul 57 (1) Persoanele care, conform fişei postului, au atribuţii privind culegerea, evidenţa şi transmiterea informaţiilor referitoare la adopţii sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestor date, sub sancţiunile prevăzute de lege. (2) Transmiterea datelor privind adopţiile poate fi făcută, în condiţiile legii, numai către persoane fizice sau juridice autorizate. + Articolul 58Păstrarea şi arhivarea Registrului, precum şi a documentelor care au stat la baza întocmirii acestuia se realizează conform prevederilor legale în materie. + Anexa 2 STRUCTURA-CADRU a rapoartelor ce se întocmesc pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi pe perioada de urmărire postadopţieA. STRUCTURA-CADRU A RAPOARTELOR BILUNAREAprobatDirector general (executiv)AvizatŞef serviciuRAPORT BILUNAR privind evoluţia copilului şi rezultatele acomodării acestuia cu persoana/familia adoptatoare pe perioada încredinţării în vederea adopţieiCalitatea interacţiunilor copil-familieAtitudinea copilului faţă de familieAtitudinea familiei faţă de copilNevoi ale copiluluiNevoi ale familieiResurse identificateConcluzii, recomandări şi propuneriData vizitei:Data întocmirii raportului:Psiholog, Asistent social (responsabil de caz),.......... ...................................B. STRUCTURA-CADRU A RAPORTULUI FINALAprobatDirector general (executiv)AvizatŞef serviciuRAPORT FINALreferitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şipersoana/familia adoptatoare, ce se comunică instanţeila sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţieiDate personale despre copil- numele:- prenumele:- sexul:- părinţii biologici:- data, locul şi înregistrarea naşterii:- certificatul de naştere: nr. .... seria .....- codul numeric personal:- naţionalitatea:- religia:- domiciliul actual:- hotărârea de încredinţare în vederea adopţiei:Istoria personală şi familialăDate despre familia potenţial adoptatoareDate despre locuinţăRelaţia copilului cu familia potenţial adoptatoareEvoluţia stării de sănătate a copiluluiStarea de sănătate actuală a copiluluiDezvoltarea psihologică a copilului:- psihomotrică- cognitivă- socioemoţională- limbaj- autoservire- aptitudini, intereseNevoi speciale ale copiluluiConcluzii şi propuneriObservaţiiData:Asistent social (responsabil de caz), Psiholog,...................................... ...........C. STRUCTURA-CADRU A RAPORTULUI POSTADOPŢIEAvizatŞef serviciuRAPORT TRIMESTRIAL POSTADOPŢIEprivind evoluţia copilului adoptat şi arelaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatoriNumele copilului:Prenumele copilului:Data naşterii:Sentinţa civilă de adopţie:Numele şi prenumele părinţilor adoptatori:Adresa:Circumstanţele viziteiIgiena locuinţeiClimatul familialStarea de sănătate actuală a copiluluiDezvoltarea psihologică a copiluluiSituaţia şcolară a copiluluiModalitatea de relaţionare copil-familieAtitudinea copilului faţă de familieAtitudinea familiei faţă de copilNevoile copiluluiNevoile familieiResurse identificateConcluzii şi recomandăriObservaţiiData vizitei:Data întocmirii raportului: Psiholog, Asistent social (responsabil de caz),......... ...................................... + Anexa 3 CONŢINUTUL ŞI FORMA certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale încuviinţate de instanţa judecătorească română cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993
| 1. Subscrisa: | |
| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (numele şi adresa autorităţii centrale competente din statul unde a fost încuviinţată adopţia) | |
| 2. Atestă că minorul: | |
| Numele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Prenumele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Data naşterii: ziua . . . . . . luna . . . . . . . . . . anul . . . . . . . | |
| Sexul: masculin [ ] feminin [ ] | |
| Locul naşterii: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Domiciliul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| 3. A fost adoptat în baza hotărârii următoarei instanţe: | |
| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (denumirea instanţei, felul şi numărul hotărârii) | |
| Din data: | |
| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (data pronunţării) | |
| Hotărârea este irevocabilă din data de: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| 4. De către următorul/următorii adoptator/adoptatori: | |
| a) Numele de familie al tatălui adoptiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Data naşterii: ziua . . . . . . . luna . . . . . . . . . anul . . . . . . . . | |
| Locul naşterii: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Domiciliul la data încuviinţării adopţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; | |
| b) Numele de familie al mamei adoptive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Data naşterii: ziua . . . . . . . . luna . . . . . . . . . . anul. . . . . . . . | |
| Locul naşterii: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| Domiciliul la data încuviinţării adopţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| 5. Subscrisa autoritate atestă că adopţia a fost încuviinţată în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la Haga şi că acceptările prevăzute la art. 17 lit. c) au fost date de: | |
| a) denumirea şi adresa autorităţii centrale din statul de origine: | |
| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; | |
| data acceptării: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; | |
| b) denumirea şi adresa autorităţii centrale din statul de primire: (sau ale autorităţii publice ori ale organismului care exercită funcţiile acesteia conform art. 22 alin. 1 sau 2 din Convenţia de la Haga din 1993) | |
| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| data acceptării: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . | |
| 6. Încuviinţarea adopţiei are ca efect încetarea legăturilor de filiaţie cu părinţii fireşti, precum şi a legăturilor de rudenie existente între copil şi părinţii săi fireşti, respectiv rudele sale fireşti. | |
| Localitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . data . . . . . . . . . . . . . . |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari