STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*)
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 619 bis din 8 iulie 2004



    ------------ Notă *) Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882 din 03.06.2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 8 iulie 2004GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORSTRATEGIA NAŢIONALAPRIVINDALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA ALOCALITĂŢILOR PRIN SISTEME DE PRODUCEREŞI DISTRIBUŢIE CENTRALIZATEABREVIERI
      CET- Centrală Electrică de Termoficare
      CTE- Centrală Termoelectrică
      CTZ- Centrală Termică de Zonă
      PT; HOB- Punct Termic
      SCIU- Sistem Centralizat de Încălzire Urbană
      ITG- Instalaţie de Turbină cu Gaze
      IU- Încălzire Urbană
      UE- Uniunea Europeană
      PPP- Parteneriat Public Privat
      PNR- Preţ Naţional de Referinţă
      MAI- Ministerul Administraţiei şi Internelor
      MEC- Ministerul Economiei şi Comerţului
      CSI- Comunitatea Statelor Independente
      CNE- Centrală Nuclear Electrică
      CLU- Combustibil Lichid Uşor
      OUG- Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
      OG- Ordonanţă a Guvernului
      HG- Hotărâre de Guvern
      ANRSC- Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală
      ANRE- Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
      ARCE- Agenţia Română pentru Conservarea Energiei
      SRM- Staţie reglare-măsurare gaze
      SER- Sursă de Energie Regenerabilă
      TVA- Taxa pe Valoarea Adăugată
      ONG- Organizaţie Non-Guvernamentală
      IMM- Întreprinderi Mici şi Mijlocii
      IRR- Rata Internă de Revenire
      NPV- Valoare Netă Prezentă
      PIB- Produs Intern Brut
      CHP- Cogenerare
      CHPP- Instalaţie de cogenerare
      SSCHP- Instalaţie de cogenerare de mică putere
     +  Capitolul 1 Introducere1.1. Scopul şi necesitatea elaborării unei strategii privind alimentarea cu energie termica a localităţilor. Principii.Sectorul alimentarii cu energie termica a localităţilor a suferit transformări importante după decembrie 1989 din punct de vedere tehnic, organizatoric şi instituţional. Până în anul 2001 aceste transformări s-au produs în mod aleator şi conjunctural fără să aibă la baza o strategie sectoriala adoptată de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România se afla într-un moment decisiv pentru viitorul acestui domeniu, acela al elaborării şi adoptării unei strategii naţionale privind alimentarea cu energie termica a localităţilor care să definească obiectivele, sa identifice soluţiile şi sa stabilească politicile apte să asigure atingerea scopului fundamental: crearea acelor condiţii prin care fiecărui cetăţean să-i fie asigurat accesul, într-o maniera performanta şi nediscriminatorie, la o formă de alimentare cu energie termica pentru încălzirea locuinţei şi pentru prepararea apei calde de consum.Legislaţia actuala defineste rolul şi responsabilităţile Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice centrale, respectiv ale autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la asigurarea alimentarii cu energie termica a localităţilor şi clarifica competentele şi atribuţiile ce revin fiecărui factor implicat în realizarea acesteia.Pachetul de acte normative adoptate până în prezent, precum şi seturile de acte normative în curs de elaborare şi adoptare, creează un cadru legislativ coerent, de conceptie moderna, europeană, care permite dezvoltarea sectorului alimentarii cu energie termica a localităţilor în concordanta cu prevederile directivelor europene şi care are ca finalitate asigurarea alimentarii cu energie termica a localităţilor în condiţii optime, la preţuri accesibile şi cu respectarea principiului autonomiei locale, al dezvoltării durabile, al economisirii resurselor şi al protecţiei mediului.La nivel central sarcina coordonării din punct de vedere organizatoric şi metodologic a sectorului alimentarii cu energie termica a localităţilor revine Ministerului Administraţiei şi Internelor.Pentru motivele prezentate mai sus, Ministerul Administraţiei şi Internelor supune spre aprobare o strategie pe termen scurt cu orizont 2007 şi pe termen lung cu orizont 2017 în domeniul alimentarii cu energie termica a localităţilor care, plecand de la analiza situaţiei existente, identifica direcţiile de acţiune, creioneza scenariile posibile pentru modernizarea şi dezvoltarea acestui domeniu în contextul integrării României în Uniunea Europeană şi contribuie astfel la adoptarea unor decizii majore cu privire la politicile şi măsurile ce urmează a fi adoptate şi implementate în etapele ce vor urma.Structurarea strategiei pe doua orizonturi de timp, respectiv 2007 şi 2017, este impusa, pe de o parte, de obiectivul fundamental al României, acela de integrare în Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, de momentul când, conform evaluărilor făcute, se vor putea atinge obiectivele propuse şi angajamentele asumate în documentele de aderare la Uniunea Europeană.Primul orizont de timp, 2004-2007, corespunde perioadei de lansare a strategiei şi de probare a ipotezelor pe care aceasta a fost construită şi la sfârşitul căreia se pot face evaluarile şi corectiile necesare.Al doilea orizont de timp, 2007-2017, corespunde posibilităţilor şi ritmului de a face investiţii în acest domeniu şi va trebui verificat şi ajustat în funcţie de evoluţia generală a economiei, dezvoltarea tehnologiilor, deschiderea pieţei serviciilor de încălzire urbana etc.Strategia de faţa plaseaza alimentarea cu energie termica a localităţilor în sfera serviciilor publice de gospodărie comunală, denumite şi servicii publice de interes general - asa cum acestea sunt definite în Cartea Verde a Serviciilor Publice de Interes General aflată în prezent în dezbaterea membrilor Uniunii Europene - şi aliniaza aceste servicii la conceptul european asupra serviciilor, având la baza următoarele principii fundamentale:● descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populaţiei;● extinderea sistemelor centralizate de încălzire urbana şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii;● utilizarea resurselor energetice neconventionale şi regenerabile pentru producerea energiei termice;● restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei şi reconsiderarea raportului preţ / calitate;● promovarea principiilor economiei de piaţa şi reducerea gradului de monopol;● atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii aferente sectorului;● institutionalizarea creditului local şi extinderea contribuţiei acestuia la finanţarea serviciilor;● promovarea măsurilor de dezvoltare durabila;● promovarea parteneriatului social şi pregătirea continua a resurselor umane.Principalele probleme care se ridica astăzi în Uniunea Europeană cu privire la viitorul serviciilor publice, inclusiv al serviciilor de alimentare cu energie termica a localităţilor sunt:● globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera concurenta;● privatizarea;● descentralizarea;● întărirea coeziunii sociale;● păstrarea caracterului teritorial;● dezvoltarea durabila.Serviciile publice de alimentare cu energie termica în conceptia europeană trebuie să aibă următoarele caracteristici:● universalitate;● egalitatea tratamentului;● continuitate;● siguranţa persoanelor şi a serviciului;● adaptabilitate şi gestiune pe termen lung;● transparenta.Actualele evolutii.de pe piaţa europeană a serviciilor publice de interes general, implicit şi a serviciilor de alimentare cu energie termica a localităţilor, marcheaza doua tendinte majore, respectiv:=> tendinta de globalizare a serviciilor publice şi de deschidere a pieţei, însoţită de apariţia şi dezvoltarea unor mari companii transnationale; acest proces poate conduce, dacă nu este bine stapanit, la transformarea vechilor monopoluri de stat în monopoluri private;=> tendinta de menţinere a acestor servicii sub autoritatea statului sau a autorităţilor administraţiei publice locale, tendinta dezbatuta pe larg în ţările U.E. şi încă foarte controversata.1.2. Alimentarea cu energie termica - procedee de obţinere a energiei termiceAlimentarea cu energie termica este activitatea prin care se asigura energia necesară pentru prepararea hranei, pentru încălzirea spaţiilor construite indiferent de destinaţie (locuinţe, instituţii publice, social-culturale, sedii administrative, spaţii de producţie) şi pentru prepararea apei calde de consum.Necesarul de energie termica se obţine prin arderea combustibililor fosili (cărbune, pacura, gaze naturale), a altor resurse energetice (lemn, deşeuri menajere, agricole, industriale, biomasa) sau prin captarea şi conversia altor forme de energie (energie solara, energie geotermala, energie electrica s.a.).Combustibilii fosili, denumiţi şi combustibili clasici, deţin ponderea în producţia de energie termica.Arderea acestor combustibili evacueaza în atmosfera dioxid de carbon CO(2), dioxid de sulf SO(2), oxizi de azot NO(x), pulberi şi alte substanţe poluante care afectează echilibrul mediului ambiant.Asigurarea necesarului propriu de energie termica şi a resurselor primare de energie termica a fost, din cele mai vechi timpuri, o preocupare a indivizilor şi a comunităţilor locale.Multă vreme producerea energiei termice a fost o problemă a fiecăruia şi a avut în vedere numai satisfacerea propriilor nevoi, obţinerea energie termice făcându-se prin utilizarea unor soluţii / sisteme individuale.Soluţiile / sistemele individuale - traditionale - pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde menajere au fost supuse permanent unui proces de perfecţionare şi reevaluare, rezultatele obţinute fiind spectaculoase sub aspectul performantelor tehnico-economice atinse.Explozia demografică şi dezvoltarea economică au determinat însă, la nivel planetar, un consum de energie termica mereu în creştere, ceea ce a generat şi a agravat continuu poluarea mediului, în special prin acumularea în atmosfera a dioxidului de carbon şi a altor gaze de ardere care provoacă efectul de sera şi încălzirea globală. În prezent, protecţia şi conservarea mediului a devenit, prin implicatiile ei ce depăşesc frontierele unui stat, o problemă planetara şi o potenţiala sursa de conflicte interstatale, impunând cu necesitate găsirea unor soluţii.Conceptul dezvoltării durabile în domeniul alimentarii cu energie termica a localităţilor presupune aplicarea unor soluţii tehnice performanţe capabile să asigure, pe de o parte, condiţii normale de viaţa şi de muncă comunităţilor locale şi satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiţii de rentabilitate economică şi eficienta energetica şi, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecţia şi conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei şi accesul generaţiilor viitoare la resursele energetice primare.Evoluţia demografică, dezvoltarea economică, tehnologică şi socială, urbanizarea şi constrangerile generate de modul de viaţa modern în mari aglomerari urbane, au condus la apariţia şi generalizarea unor sisteme de alimentare cu energie termica din ce în ce mai complexe şi mai eficiente. S-a ajuns, astfel, la actualele sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica a localităţilor, pe scurt sisteme centralizate de încălzire urbana - SCIU.Sistemele / soluţiile individuale de producere a energiei termice pentru încălzirea locuinţelor şi pentru prepararea apei calde de consum (încălzire cu sobe, încălzire electrica, centrale de bloc, centrale de apartament), din ce în ce mai performanţe, vor continua să fie utilizate pentru a răspunde necesităţilor de energie termica ale locuinţelor / clădirilor izolate sau situate în zone cu densitate redusă a populaţiei.Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studii realizate la nivel naţional şi internaţional au condus la concluzia ca, din punct de vedere al eficientei energetice şi al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termica sunt mai avantajoase. Din punct de vedere funcţional, componentele acestor sisteme, legate prin procesul tehnologic comun, sunt: sursa de producere a energiei termice (CT, CTZ, CET), reţeaua de transport a agentului termic primar, staţii intermediare de transformare (PT), reţeaua de distribuţie a agentului termic secundar pentru încălzire şi a apei calde pentru consum şi bransamentele către utilizatori.Trebuie menţionat faptul ca, pe lângă utilizarea eficienta a combustibililor, producerea combinata a energiei termice şi electrice - cogenerarea - are şi alte consecinţe foarte importante, cum ar fi: reducerea substantiala a emisiilor de gaze cu efect de sera, posibilitatea controlului strict al emisiilor poluante, reducerea poluarii directe a oraşelor prin faptul ca aceste instalaţii sunt situate de obicei la marginea oraşelor.Analiza situaţiei existente la nivel european scoate în evidenta următoarele:● sectorul serviciilor publice de alimentare cu energie termica în sistem centralizat trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga Europa;● deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt doua provocari de mare actualitate, la care fiecare ţara membra, sau în curs de aderare, trebuie să dea un răspuns;● serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat au o importanţa dimensiune socială şi un impact major asupra menţinerii coeziunii sociale;● necesitatea infiintarii, acolo unde piaţa concurentiala a fost deschisă şi unde procesul de privatizare s-a finalizat, a unor autorităţi de reglementare la nivel central care să elaboreze norme şi reglementări specifice şi care să organizeze monitorizarea şi controlul implementarii acestora;● menţinerea caracterului de piaţa locală sau regionala la serviciile publice de alimentare cu energie termica în sistem centralizat;● funcţionarea eficienta a sectorului de alimentare centralizata cu energie termica a localităţilor este singura în măsura sa stopeze continuarea debransarilor de la sistemele existente şi utilizarea unor soluţii individuale de încălzire.Concluzii:În contextul actual, alimentarea cu energie termica în sistem centralizat a localităţii a devenit una din preocuparile majore ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale întrucât aceasta activitate are o importanţa dimensiune socială şi un rol esenţial în menţinerea coeziunii sociale, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa şi în lupta pentru evitarea excluderii şi marginalizarii sociale.În abordarea acestei strategii s-a ţinut seama de faptul ca responsabilitatea asigurării resurselor energetice primare necesare la nivelul întregii tari, atât pentru sectorul rezidential - prepararea hranei, încălzire şi prepararea apei calde de consum - cat şi pentru celelalte sectoare ale economiei naţionale revine Ministerului Economiei şi Comerţului.De asemenea, la elaborarea strategiei s-a ţinut seama de prevederile legale în vigoare potrivit cărora sistemele centralizate de încălzire urbana sunt proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt administrate şi gestionate de autorităţilor administraţiei publice locale cărora le revine responsabilitatea asigurării cu energie termica a localităţilor şi care, în funcţie de mărimea localităţilor, de particularităţile acestora şi accesul la resursele energetice primare, trebuie să adopte acel set de măsuri capabile să asigure liberul acces al oricărui membru al comunităţii la o formă de energie.În acest context, Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitatea sa de coordonator al administraţiei publice locale, şi-a asumat sarcina de a elabora Strategia naţionala privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate.Scopul acestei strategii consta în:● stabilirea, la nivel naţional, a politicilor şi orientarilor generale cu privire la organizarea, funcţionarea şi reglementarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat a localităţilor,● trasarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune pentru elaborarea programelor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor centralizate de încălzire urbana (infrastructura aferentă acestor servicii);● identificarea căilor, mijloacelor şi modalităţilor de implementare a programelor de investiţii şi a posibilelor surse de finanţare a acestora.În ceea ce priveşte asigurarea resurselor energetice primare necesare alimentarii cu energie termica în sistem individual - sobe cu lemn sau gaze naturale, încălzire electrica, centrale termice de imobil sau de apartament s.a. - s-a considerat ca aceasta constituie o problemă ce tine de politica energetica generală a tarii şi care revine Ministerului Economiei şi Comerţului. În ceea ce priveşte alegerea soluţiei efective de încălzire şi prepare a apei calde de consum în sistem individual, aceasta revine fiecărui utilizator în parte, funcţie de resursele energetice primare disponibile pe plan local la care aceasta are acces.  +  Capitolul 2 Situaţia actuala a alimentarii cu energie termica produsă centralizat în localităţile din România2.1. Aspecte generale. Prezentarea sumară a climei din RomâniaRomânia este situata în emisfera nordica - paralela 45° latitudine nordica strabate teritoriul tarii prin nordul Olteniei, pe lângă Ploiesti şi pe la Gurile Dunării - în plină zona temperata, având un climat temperat - continental, pe alocuri excesiv - continental.Analiza sumară a unei harti arata o mare varietate a formelor de relief, de la înălţimi care depăşesc 2000 m, până la campii cu înălţimi de 100-200 m şi 10 - 20 m în Delta Dunării. La nivelul întregii tari clima depinde de două categorii de factori: generali şi locali, ceea ce face ca, în detaliu, climatul României să fie de o mare varietate de nuante.În ceea ce priveşte durata iernii se constata, de asemenea, o mare variatie a acesteia de la o zona la alta şi chiar pentru aceiaşi zona într-un interval de timp multianual.Putem defini pentru România următoarele nuante de clima legate de regiuni:● clima de campie;● clima de dealuri;● etaj de climat subalpin;● etaj de climat alpin;● regiuni sub influenţa maselor de aer mediteranean;● clima de depresiune;● clima de litoral marin.Temperatura medie anuală pe ţara este în jur de + 10° C, având variatii mari funcţie de altitudine şi anotimp (- 38° C iarna şi + 44,5° C vara).Lantul Carpatilor desparte România în doua regiuni diferite sub aspect eolian. Viteza vantului predominant este mai mare decât viteza medie a vanturilor locale. Numărul anual al zilelor cu vant este mai mare decât acela al zilelor de calm eolian. Vanturile cu viteze mari (depasind 11 m/s) apar în medie 70-80 zile / an în zonele de campie şi 25 - 45 zile / an în Ardeal.Precipitatiile primite pe timp de un an sunt în medie de 640 mm (640 l/mp). Repartiţia nu este uniforma nici în timp nici în suprafaţa (800 - 1400 mm în zone de munte şi sub 400 mm în zona Dobrogei).Durata perioadei de încălzire (sezonul de iarna) pe an variaza de la 160 zile/an (Giurgiu) până la 222 - 232 zile (Gheorghieni respectiv Vatra Dornei) ceea ce reprezintă în medie 43,8 % până la 63,5 % dintr-un an.Numărul mediu anual cel mai mic al zilelor de inghet este în regiunea Arad (115 zile). La munte, acest număr depăşeşte 200 de zile, iar în regiunea Campiei Dunarene el este de 145 zile (Turnu Severin şi Turnu Magurele). În nordul Moldovei sunt în medie 180-190 de zile inghet, iar în podisul Ardealului 205 - 210 zile (Cluj, Sibiu, Miercurea Ciuc). Rezultă de aici ca durata medie a iernii este de 5-7 luni/an.2.2. Evaluarea resurselor energetice disponibile ale RomânieiSituaţia energetica din punctul de vedere al combustibililor clasici utilizaţi pentru producerea energiei termice (cărbune, pacura, gaze), precum şi din perspectiva utilizării energiilor neconventionale este următoarea:2.2.1. Utilizarea combustibililor clasici (cărbune, petrol, gaze)România dispune de unele rezerve de cărbune, petrol şi gaze, dar în cantităţi limitate: a) Huila - rezerva probabila este evaluată la cca. 925 mil. tone, din care rezerva sigura este estimată la 390 mil. tone; concentrarea acesteia în campurile miniere Valea Jiului şi Banat constituie însă un dezavantaj; producţia interna de huila este insuficienta şi are puterea calorifica de cca. 3.500-4.500 kcal/kg, ceea ce obliga unele centralele electrice de termoficare (CTE) din administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sa apeleze la huila energetica din import cu putere calorifica de 5.500-6000 kcal/kg; b) Lignitul şi carbunele brun - reprezintă rezerva sigura a României; însă, cea mai mare parte (88%) a rezervelor confirmate de lignit (2.800 mii. tone) şi cărbune brun (20 mii. tone) sunt situate în Oltenia; c) Petrolul (ţiţeiul) - ultima valoare estimată a rezervelor de ţiţei recuperabile este de cca. 90 mii. tone; termocentralele utilizează pentru acoperirea cererii de energie electrica şi termica 65-70% din producţia de pacura al tarii; deoarece pacura rezultată din rafinarea ţiţeiului din producţia interna este insuficienta, pentru acoperirea necesarului de pacura CET - urile din administrarea consiliilor locale sau judeţene apelează la importuri; d) Gazele naturale - rezerva de gaze naturale a fost estimată la cca. 407 miliarde mc; în prezent se face import masiv de gaze din CSI (cca. 30%); capacitatea de depozitare este de 4,2% din consum faţă de un necesar de cca. 25% dimensionat pentru a preintampina scăderea presiunii şi respectiv a debitului la consumatori pe timp friguros.Elementul determinant pentru analiza programelor de reabilitare şi dezvoltare cu costuri minime ale capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice este evoluţia preţurilor combustibililor. Pe de altă parte, se constată că preţul mediu (fără transport) al combustibililor clasici este supus unor oscilatii imprevizibile funcţie de calităţile acestora, de conjunctura pieţei şi de factori politici.2.2.2. Utilizarea energiilor neconventionale - energia nuclearaÎn viitorul nu prea îndepărtat (cca. 3 ani), pe lângă grupul nr. 1 de 700 MW, la CNE Cernavoda va intră în exploatare încă un grup similar, cu reactor canadian tip CANDU. Valorificarea energiei termice reziduale s-a limitat deocamdată la oraşul Cernavoda. Consideram ca se impune un studiu de fezabilitate care să analizeze oportunitatea extinderii acestei soluţii pentru alimentarea cu energie termica a municipiilor Fetesti şi Medgidia ca şi a altor localităţi limitrofe.2.2.3. Utilizarea energiilor regenerabile - geotermala, solara, gaz de fermentaţieResurselor energetice regenerabile sunt puţin utilizate, existând puţine aplicaţii bazate pe aceste tehnologii, cu excepţia preparării apei calde de consum din energie solara sau din energie geotermala.Energia geotermala este disponibilă în special în vestul tarii unde exista rezerve însemnate de apa geotermala. Spre exemplu, oraşul Beius utilizează în prezent accasta resursa energetica, iar în municipiul Oradea exista o instalatie de captare. - preparare care deserveşte un întreg cartier de locuinţe. De asemenea, în localităţile Jimbolia şi Nadlac, pentru prepararea apei calde menajere, şi parţial pentru încălzire, se foloseşte energia geotermala. Exista un potenţial însemnat de energie geotermala, şi chiar instalaţii în funcţiune, în zona de nord a municipiului Bucureşti (cartier Baneasa, Otopeni, Balotesti). O problema importanţa, care ingreuneaza utilizarea pe scara mai larga a acestei energii, o constituie duritatea şi mineralizarea foarte mare a apei geotermale.În ceea ce priveşte gazul de fermentaţie rezultat de la tratarea namolurilor în staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi de la depozitelor de deşeuri menajere şi orăşeneşti se constată că acesta nu au încă o pondere semnificativă în aplicatiile existente din cauze tehnice şi economice. Recuperarea gazului de fermentaţie şi utilizarea lui în instalaţii de cogenerare ar contribui, în plus, la reducerea poluarii atmosferei cu gaze cu efect sera, cunoscut fiind faptul ca metanul din componenta gazului de fermentaţie este de 21 de ori mai poluant din acest punct de vedere comparativ cu bioxidul de carbon. Utilizarea tehnologiilor de gazeificare şi de producere a gazelor combustibile din deşeurile biodegradabile este o soluţie mai puţin folosită în prezent dar reprezintă o alta direcţie de acţiune în viitor.Energia solara este disponibilă mai ales în sudul tarii unde gradul de insolatie este maxim. Menţionăm ca în municipiul Giurgiu a fost realizată şi pusă în funcţiune, cu consultanţa daneza, o instalatie de furnizare a apei calde menajere şi parţial a încălzirii pentru un cvartal de locuinţe care utilizează energia solara.Este important de menţionat interesul actual pentru sursele regenerabile de energie. Încă din decembrie 1997, Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara şi un Plan de Acţiune "Energie pentru viitor: sursele regenerabile" a definit strategia în domeniu şi a lansat "Campania de demarare" a investiţiilor. Obiectivul strategic propus de Cartea Alba este dublarea până în 2010 a contribuţiei surselor regenerabile la totalul consumului de energie din ţările Uniunii Europene, şi anume de la 6% la 12%.2.2.4. Folosirea deşeurilor menajere, a deşeurilor agricole şi a lemnului combustibilArderea directa (incinerarea) a deşeurilor menajere, a deşeurilor de lemn (rumegus) şi a deşeurilor vegetale (coji de seminţe etc.) reprezintă o alta soluţie care în viitorul apropiat va fi utilizata şi la noi întrucât asigura rezolvarea simultană atât a problemelor de mediu generate de depozitarea deşeurilor, cît şi valorificarea potenţialului energetic al acestora pentru producerea de energie termica.În ţara funcţionează deja, sau sunt în curs de realizare, centrale termice care folosesc deşeuri de lemn şi rumegusul drept combustibil la Baia-Mare şi Bicaz, respectiv la Gheorghieni, Vlahita, Huedin, intorsura Buzaului, Vatra Dornei.Concluzii> carbunele inferior (lignit, cărbune brun) existent în ţara noastră este utilizabil cu bune rezultate tehnico-economice de marile centrale termoelectrice (CTE) ale sistemului energetic naţional, dotate cu instalaţii performanţe pentru producerea de energie electrica;> gazele naturale din ţara şi din import, adică combustibilul de baza avut în vedere pentru asigurarea energiei primare pe termen scurt şi mediu în România, presupun extinderea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie, a spaţiilor de depozitare subterana;> importul de pacura este o problemă de conjunctura grevata de oscilatia costului acestui tip de combustibil pe o piaţa destul de agitata şi imprevizibila.> energiile neconventionale şi/sau regenerabile constituie o alternativa viabila din punct de vedere tehnico-economic care trebuie incurajata şi aplicată local în măsura în care asigura economii reale de energie.2.3. Alimentarea cu energie termica produsă centralizat. Situaţia SCIU în EuropaActualele sisteme centralizate de alimentare cu energie termica a localităţilor, bazate în special pe producerea combinata a energiei electrice şi termice (cogenerare), s-au dezvoltat în România, în principal, din următoarele ratiuni:● construirea unor mari platforme industriale şi a unor mari ansambluri de locuinţe care au avantajat, în mod evident, alimentarea centralizata cu energie termica;● cogenerarea, ca tehnologie de producere combinata a energiei electrice şi termice, are cele mai bune randamente energetice globale;● centralele mari de cogenerare, amplasate în general la marginea oraşelor, pe marile platforme industriale, pot utiliza combustibili inferiori (lignit, pacura) disponibili pe plan naţional;● în centralele mari de cogenerare se pot utiliza cel puţin două combinatii de tipuri de combustibil (pacura cu gaze naturale, lignit cu pacura), reducand pericolul major al dependentei faţă de un anumit tip de combustibil;● instalaţiile mari de ardere permit adoptarea unor măsuri mai eficiente din punct de vedere tehnico-economic pentru reducerea emisiilor de gaze de ardere şi de pulberi în atmosfera.În timp, însă, efectul acestor elemente favorizante s-a redus treptat, în principal datorită neglijarii investiţiilor şi sumelor mici alocate lucrărilor de mentenanţă şi modernizare. Acest lucru a condus la uzura fizica şi morala treptata a instalaţiilor şi a echipamentelor, la reducerea continua a performantelor şi randamentelor acestora, la creşterea permanenta a pierderilor de energie termica pe lantul producere - transport - distribuţie şi, implicit, la creşterea facturii plătite de consumatori. În cazul consumatorilor casnici, fenomenul s-a suprapus cu scăderea capacităţii de plată a acestora şi a condus la introducerea preţului naţional de referinţa, a subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale pentru încălzire, acordate de stat producătorilor şi distribuitorilor de energie termica, respectiv familiilor cu venituri reduse.Distribuitorul / furnizorul de energie termica se găseşte într-o relaţie comercială contractuală cu consumatorii individuali sau cu asociaţiile acestora. Livrarea energiei termice, fie sub forma de agent termic pentru încălzire, fie inglobata în apa calda de consum, se face pe bază de contract de furnizare. În principiu, stabilirea cantităţilor efectiv livrate se face prin măsurare directa cu ajutorul contoarelor de energie termica, respectiv a contoarelor de apa calda, iar contravaloarea acestora se plăteşte prin factura.Montarea echipamentelor de măsurare - înregistrare a cantităţilor consumate se face, de regula, la limita de proprietate a consumatorului sau în alt punct convenit de părţi prin contractul de furnizare (în punctul de delimitare /separare a instalaţiilor din punct de vedere al proprietăţii sau la intrarea în subsolul tehnic al clădirii).Toate aceste activităţi comerciale sunt reglementate de către doua autorităţi de reglementare naţionale: Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - ANRSC pentru energia termica produsă prin centrale de termoficare sau centrale termice de cvartal şi Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE pentru energia termica produsă în cogenerare.În prezent în sfera serviciilor publice de alimentare cu energie termica în sistem centralizat din România îşi desfăşoară activitatea un număr de 184 operatori, din care 159 operatori furnizează energie termica produsă în centrale de termoficare (CT, CTZ) iar 25 operatori furnizează energie termica produsă în centrale electrice de termoficare (CET).Aceşti operatori sunt organizaţi sub forma de regii autonome, societăţi comerciale sau servicii publice cu personalitate juridică în structura consiliilor locale. Ca forma juridică de organizare deosebim:● regiile autonome şi servicii publice - definite ca persoane juridice ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, înfiinţate prin hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale. Ele dobândesc calitatea de persoane juridice de drept public, actionand în numele unităţii administrativ-teritoriale, sub autoritatea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale.● societăţile comerciale pe acţiuni - cu capital public, privat sau mixt. Potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, consiliul local / judeţean poate înfiinţa societăţi comerciale în scopul executării unor lucrări şi servicii de interes local, cu capital social integral al consiliului local sau cu capital social provenit prin aportul consiliului local şi al altor persoane juridice şi fizice.În ceea ce priveşte formele de gestiune a serviciilor publice de încălzire urbana, acestea sunt:● gestiunea directa - realizată de structuri înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale şi subordonate direct acestora;● gestiunea indirecta sau delegată - realizată de societăţi comerciale în baza unui contract de delegare a gestiunii care poate fi contract de concesionare sau contract de parteneriat public - privat.Activitatea specifică a operatorilor - regii autonome de interes local şi societăţi comerciale subordonate direct sau indirect autorităţilor administraţiei publice locale - este reglementată, în principal, prin: Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, Ordonanţa Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, Legea energiei electrice nr. 318/2003 şi Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei.Raportate la situaţia din ţările Uniunii Europene, serviciile publice de alimentare cu energie termica în sistem centralizat a localităţilor din România marcheaza o ramanere în urma deosebit de accentuata atât sub aspectul performantelor tehnice, al calităţii, al continuităţii cat şi sub aspectul costurilor şi consumurilor de materii prime, materiale şi energie.Încălzirea prin SCIU a devenit o problemă critica în România. Uzura fizica şi morala a construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor, lipsa de management, lipsa resurselor financiare pentru întreţinere, reabilitare şi modernizare, pierderile mari în transport şi distribuţie, izolare termica necorespunzătoare a fondului locativ existent, lipsa contorizarii sunt cativa factori care au condus la aceasta situaţie caracterizată prin costuri mari de producţie şi distribuţie, continua scădere a calităţii serviciilor şi creşterea valorii facturii energetice şi, în final, la sporirea neincrederii populaţiei în SCIU şi la debransarea de la acestea a cca. 21% din numărul de apartamente iniţial racordate. Politica statului în domeniu, determinata de prăbuşirea economică şi a nivelului de trai după 1989, a urmărit aspectul suportabilitatii costurilor încălzirii pentru populaţie, asigurându-se subvenţionarea producţiei şi distribuţiei energiei termice livrata populaţiei şi, pentru cazurile sociale, ajutoare pentru încălzire.Situaţia SCIU în EuropaPractica ţărilor dezvoltate a demonstrat ca sistemele centralizate de încălzire urbana, bine concepute, realizate şi exploatate asigura necesarul de energie termica pentru încălzire şi apa calda de consum la preţuri mai mici sau cel mult egale cu cele oferite de soluţiile alternative individuale.Pentru ariile cu densitate de locuire ridicată, asa cum sunt localităţile urbane cu clădiri de locuinţe multietajate, producerea şi distribuţia energiei termice prin sistemele publice de încălzire urbana are avantaje multiple şi evidente:● asigurarea unui climat sanatos, nepoluat, în ariile locuite, prin reducerea, gurilor de emisie, amplasarea centralelor la marginea oraşelor şi dispersia emisiilor poluante asigurata de coşuri de fum suficient de înalte;● evitarea depozitarii şi manipulării combustibililor şi a produselor de ardere în zone intens populate;● posibilitatea utilizării tehnologiilor cu eficienta energetica ridicată;● posibilitatea folosirii combustibililor inferiori, inclusiv a deşeurilor cu potenţial energetic;● posibilitatea utilizării resurselor energetice alternative la combustibili fosili;Toate acestea fac din sistemele centralizate de încălzire urbana un factor important în implementarea politicilor energetice naţionale şi locale, prin care se asigura:● siguranţa alimentarii cu energie;● utilizarea pe scara larga a resurselor locale;● accesul populaţiei la energie în condiţii acceptabile de preţ;● reducerea impactului asupra mediului generat de activitatea de producere a energiei;● asocierea cogenerarii cu conceptul de "producere distribuita" a energiei electrice.Producerea energiei termice în cogenerare asociata cu SCIU este recunoscută de asemenea ca un factor de creştere a eficientei energetice, de economisire a resurselor energetice şi de reducere a emisiilor de C(O)2. În comparatie cu 1999, producţia de energie în SCIU bazată pe cogenerare a crescut anual în majoritatea statelor europene (Italia 7,4%, Austria 7,4%).2.4. Analiza soluţiilor utilizate în România pentru alimentarea cu energie termica produsă centralizat a localităţilorPrezentul subcapitol constituie o prezentare foarte succintă a situaţiei actuale şi a soluţiilor utilizate în prezent în ţara noastră pentru alimentarea cu energie termica în sistem centralizat a localităţilor, prezentare în care se incearca sublinierea atât a avantajelor cat şi a dezavantajelor legate de aceste soluţii.2.4.1. Producerea energiei termice în centrale electrice determoficare (cogenerare). Situaţia cogenerarii în Europa.În prezent, în Bucureşti şi în principalele oraşe din ţara, energia termica este produsă în centrale electrice de termoficare (CET - uri) ce utilizează grupuri de cogenerare cu cazane şi turbine cu abur, în contrapresiune sau în condensatie. Actualul sistem de producţie în cogenerare are la baza producţia simultană a energiei electrice şi a energiei termice într-o instalatie tehnologică special proiectata în acest scop.Centralele electrice de termoficare (CET), dotate cu instalaţii energetice clasice (cazane energetice pe cărbune, gaze naturale sau pacura), sunt situate de obicei în afară localităţilor şi necesita un sistem de transport în circuit închis - bifilar - a agentului termic de înaltă temperatura - apa fierbinte - de la sursa la staţiile de transformare şi distribuţie (punctele termice) situate în cvartalele de locuinţe.În aceste puncte termice (PT) se transfera căldură de la agentul termic primar către agentul termic secundar de încălzire care la rândul lui cedează căldură inmagazinata instalaţiilor de utilizare din locuinţe (corpuri de încălzire). De asemenea, prin intermediul schimbatoarelor de căldură, agentul termic primar asigura prepararea apei calde menajere.Producerea combinata a energiei termice şi electrice (cogenerarea) are următoarele avantaje:● economie de combustibil primar faţă de producerea aceloraşi cantităţi de energie electrica şi căldură separat în centrale electrice (CTE) şi centrale termice clasice(CT, CTZ);● poluare redusă, cu posibilitatea de control şi reducere a noxelor;● posibilitatea planificarii achiziţiilor de combustibili şi a stocării combustibilului, rezolvandu-se astfel vârfurile de consum;● simplificarea achiziţiei şi plăţii combustibililor primari necesari;● programarea şi urmărirea uşoară a reparaţiilor ce se executa la cazane şi turbine;● cogenerarea asigura implementarea conceptului de "producere distribuita a energiei electrice";● micşorarea pericolelor de accidente prin concentrarea echipamentelor cu grad ridicat de periculozitate în câteva puncte precum şi prin aplicarea unor regulamente de exploatare specifice;● costul redus al energiei, comparativ cu alte sisteme de producţie a energiei termice (fără cogenerare);● creşterea lenta a costului energiei termice în viitor, chiar în cazul în care costul gazului natural va fi adus la nivelul impus de Uniunea Europeană.Este important de observat ca, pentru marile centrale electrice de termoficare, renunţarea la cogenerare şi funcţionarea în condensatie atrage după sine următoarele probleme:● creşterea costului energiei electrice produse;● apariţia unui cost tehnologic suplimentar datorat necesităţii racirii agentului energetic ce iese din turbina;● necesitatea unor investiţii în echipamente suplimentare pentru racirea agentului energetic;Actualele instalaţii de producere în cogenerare prezintă următoarele probleme:● performanţe scăzute datorită funcţionarii cu sarcina parţială;● necorelare cu sarcina termica urbana şi supradimensionarea necesarului de energie termica;● costurile mari de reabilitare a componentelor sistemelor (surse, reţele de transport primare şi secundare, puncte termice);Pentru creşterea randamentelor centralelor sunt necesare următoarele acţiuni:● redimensionarea acestora în funcţie de necesarul termic urban actual;● modernizare şi retehnologizarea centralelor;● echiparea acestora cu dispozitive de reglare, măsurare şi control performanţe, inclusiv la interfata dintre CET-uri şi magistralele primare de transport.Situaţia cogenerarii în EuropaPrincipalul argument în favoarea cogenerarii este reducerea consumului de combustibil primar şi, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de sera. Promovarea cogenerarii este una din căile prin care ţările din UE cauta sa îndeplinească obiectivele pe care şi le-au asumat prin semnarea Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice la care şi România este parte. În acest context au fost adoptate Directiva 93/76/CE privind limitarea emisiilor poluante prin îmbunătăţirea randamentului energetic, Directiva 2003/87/CE referitoare la stabilirea unei scheme de schimburi admisibile de emisii de gaze cu efect de sera în cadrul Comunităţii şi Directiva 2000/80/CE privind reducerea emisiilor la cos.Pe ansamblul Uniunii Europene, ponderea instalaţiilor de cogenerare în producţia totală de energie electrica era, în anul 2000, de 7%. Directiva Comisiei Europene din 2002 fixează pentru 2010 un obiectiv de 20%. Redam în continuare situaţia cogenerarii în câteva tari europene:● Danemarca. În anul 1999 ponderea instalaţiilor de cogenerare în producţia totală de energie electrica a fost 54%. Aceasta pondere va ajunge, în 2006, la 60%. Capacitatile instalate în unităţile de cogenerare au crescut, între 1995 şi 2000, cu peste 700 MW. Se asteapta pentru 2005 o putere instalata, pentru toate tipurile de unităţi în cogenerare, de peste 2300 MW;● Olanda. Capacitatea instalaţiilor de cogenerare a crescut de la 2000 MWe, în 1980, la 9600 MWe în 2000, adică la peste 47% din capacitatea totală;● Spania. Capacitatea instalaţiilor de cogenerare a crescut de la 374 MWe în 1990, la 4256 MWe în 1999, adică la o pondere de 12% din producţia energiei electrice a tarii;● Italia. În 1998 instalaţiile de cogenerare produceau 18% din totalul energiei electrice. Puterea lor instalata era de 10.000 MWe. Creşterea a fost, în perioada 1993-1998, de 3938 MWe, majoritatea în ciclu combinat;● Germania. Instalaţiile de cogenerare au o pondere de 18% în producţia tarii de energie electrica;● Marea Britanie. Între anii 1996 şi 2000, capacitatea instalaţiilor de cogenerare a crescut cu 40,3%, atingand circa 8% din totalul energiei electrice produse;● Polonia. Ponderea instalaţiilor de cogenerare a crescut în totalul producţiei de energie electrica de la 11% la 16% între anii 1988 şi 1999. Se prevede, pentru 2010, o valoare de 20% şi o creştere a consumului de gaz metan cu 30%;● Ungaria. Ponderea instalaţiilor de cogenerare în producţia totală de energie electrica este de 13%. Peste 74% din energia lor termica este utilizata în sistemele de încălzire centralizata;● Japonia. În 1995 capacitatile instalate în instalaţiile de cogenerare erau de 3400 MWe. Obiectiv pentru anul 2010 este o valoare de 19.000 MWe.Obiectivele majore ale politicii Uniunii Europene în domeniul energiei sunt:● siguranţa alimentarii cu energie, cu utilizarea pe scara din ce în ce nai larga a resurselor alternative de energie;● eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica;● accesul consumatorilor la energie în condiţii acceptabile de preţ;● utilizarea eficienta a energiei şi conservarea resurselor;● reducerea impactului asupra mediului generat de activitatea de producere a energiei şi reducerea emisiilor poluante.Din cele prezentate mai sus rezultă ca, în Europa, tendinta pentru alimentarea cu energie termica a localităţilor este: a) în marile oraşe, de regula alimentate prin CET- uri, soluţia alimentarii centralizate conduce la economii de combustibili; b) la exploatarea CET- urilor se pot utiliza şi combustibili inferiori (cărbune), reziduuri de combustibili lichizi (pacura); c) prin utilizarea în CET- uri a mai multor tipuri de combustibil (cărbune, pacura, gaze) se măreşte gradul de elasticitate şi posibilitatea de a asigura o siguranţa a alimentarii consumatorului final (populaţia); d) retehnologizarea blocurilor existente (cazan-turbina) din CET- uri şi modernizarea acestora utilizând cogenerarea în ciclul mixt abur-gaze, ceea ce conduce obţinerea unor randamente de peste 80%; e) folosirea unor instalaţii din CET- urile existente (cazanele de apa fierbinte care pot fi utilizate drept cazane recuperatoare ale caldurii evacuate din instalaţii cu turbine cu gaze - ITG), duce la obţinerea simultană a energiei electrice şi a energiei termice (cogenerare) cu randamente ridicate; f) realizarea contorizarii energiei termice pe întregul lant al sistemelor centralizate de încălzire urbana: contoare la interfata dintre CET- uri şi magistralele de transport, în punctele critice ale reţelei primare de transport, la intrarea şi ieşirea în / din punctele termice, pe reţeaua secundară de transport (distribuţie), pe bransamente la limita de proprietate, respectiv contoare de energie termica sau repartitoare de costuri la nivelul consumatorilor; g) pentru economisirea resurselor de energie primara din combustibili fosili se apelează la energia neconventionala şi la resursele energetice regenerabile; h) nu trebuie eliminata nici o soluţie posibila, opţiunea între acestea făcându-se pe baza indicatorilor tehnico-economici stabiliţi prin studii de fezabilitate care trebuie să conducă la alegerea soluţiilor optime pentru fiecare caz în parte în funcţie de caracteristicile fiecărei localităţi sau zone, pentru perioade de timp determinate; i) evoluţia unor tehnologii avansate poate modifica actualele puncte de vedere având la baza sursele şi resursele de combustibil precum şi preţul tehnologiilor folosite pentru utilizarea energiei.2.4.2. Producerea energiei termice în centrale de termoficareÎn cazul centralelor termice (CT şi CTZ) echipate cu cazane de apa calda şi cazane de abur se produce numai abur tehnologic, agent termic pentru încălzire şi apa calda de consum. De regula aceste centrale sunt amplasate în centrul de greutate al cvartalului de blocuri de locuinţe deservit sau pe platforme industriale. Legătură cu consumatorii se face fie prin intermediul unui sistem de transport a agentului termic primar şi staţii de transformare locale situate în cvartalele de locuinţe, fie direct prin reţeaua termica secundară de distribuţie agent termic pentru încălzire şi apa calda de consum.Avantaje:● reglarea automată a procesului termic în funcţie de temperatura exterioară şi în funcţie de consum;● posibilitatea utilizării structurilor de PT - urile existente;● personal de urmărire / supraveghere existent.Dezavantaje:● investiţie mare pentru realizarea unei asemenea centrale termice, inclusiv a instalaţiilor de automatizare şi a reţelelor de transport şi distribuţie;● costuri mari de producţie datorită combustibililor folosiţi (gaze naturale, CLU);● probleme de urbanism legate de amplasament şi de poluare;● probleme referitoare la construcţiile anexe ce trebuiesc realizate (inclusiv cosul de fum);● construcţia unei gospodării de pacura (în cazul în care centrala nu va funcţiona cu gaz natural);● în cazul în care centrala funcţionează cu gaz natural - consum relativ mare de gaz natural şi posibila incapacitate a reţelelor actuale de distribuţie gaz natural de a suporta consumul total al unei asemenea configuratii (trebuie realizat un studiu pentru fiecare caz în parte);● necesitatea construirii unei staţii de reglare-măsurare (SRM) gaz natural;● necesitatea redimensionarii şi reabilitării reţelelor de distribuţie gaz natural existente;● în cazul unei presiuni reduse a gazului nu exista sursa alternativa de combustibil, centrala intrand în regim de avarie, asigurarea cu energie termica fiind oprită.2.4.3. Transportul energiei termiceTransportul agentului termic primar între sursa de energie termica (CET, CT, CTZ) şi staţiile de transformare (punctele termice - PT) dispersate pe teritoriul unui oraş este asigurat prin intermediul unui sistem de conducte tur-retur în circuit închis denumit reţelele termice primare.Acest sistem trebuie reglat astfel încât să se obţină un optim din punctul de vedere al randamentului energetic. Factorii care determina acest optim sunt viteza de curgere în conducte şi calitatea izolatiei termice a conductelor.Pierderile de energie din sistemul de transport sunt:● pierderi de presiune locale şi liniare proporţionale cu viteza de curgere, tipul şi vechimea conductelor;● pierderi de volum (şi implicit de energie) datorate sparturilor în conducte sau în schimbatoarele de căldură din punctele termice;● pierderi de energie termica datorate radiatiei termice; factorii ce determina mărimea pierderilor de energie sunt calitatea izolatiei conductelor şi viteza de curgere a agentului termic în conducte.În concluzie, pentru creşterea randamentelor sistemului de transport sunt necesare următoarele acţiuni:● măsurarea integrală a consumurilor;● reabilitarea reţelelor termice primare (conducte, elemente de secţionare;● conducerea automată a procesului.2.4.4. Transformarea energiei termiceAducerea energiei termice la parametri de debit, temperatura şi presiune necesari la punctele de utilizare se realizează în staţiile de transformare a energiei termice (punctele termice). Din punctul de vedere al principalelor echipamente ce intră în compunerea acestora, situaţia actuala a punctelor termice este următoarea:a. Contorizare:■ parţial, pe primar;■ parţial pe apa rece;■ lipsa pe secundar (apa calda menajera şi încălzire);b. Schimbatoare de căldură:■ parţial schimbatoare de căldură în plăci;■ parţial schimbatoare de căldură tubulare în contracurent;c. Reglaje de pompe în frecventa, automatizări - practic inexistente.În aceste condiţii, randamentele energetice ale punctelor termice au de suferit datorită:● pierderilor masice şi de energie în schimbatoarele de căldură tubulare în contracurent (sparturi);● randament energetic scăzut al schimbatoarelor de căldură tubulare în contracurent şi pierderi de sarcina mare;● lipsa reglajelor corespunzătoare pe magistralele de transport astfel încât transferul termic în schimbatoare nu se face în punctul de randament maxim al acestora şi nu este corelat cu temperatura exterioară;● pierderi de energie datorate pomparii unor debite pe circuitul secundar necorelate cu caracteristicile reţelei secundare.Soluţiile ce se impun pentru creşterea randamentelor punctelor termice sunt următoarele: a) montarea de schimbatoare de căldură în plăci; b) montarea de pompe cu turatie variabila comandate în frecventa; c) automatizarea propriu-zisa a punctelor termice; d) contorizarea la intrarea şi ieşirea din PT.2.4.5. Distribuţia energiei termiceDistribuţia energiei termice sub forma de agent secundar pentru încălzire şi apa calda de consum este asigurata prin intermediul unui sistem de conducte tur-retur între punctele termice şi consumatori denumit reţelele termice secundare.Şi acest sistem trebuie reglat astfel încât să se obţină un optim din punctul de vedere al randamentului energetic. Factorii care determina acest optim sunt viteza de curgere în conducte şi calitatea izolatiei termice a conductelor.Pierderile de energie din sistemul de distribuţie secundar sunt:● pierderi de presiune locale şi liniare proporţionale cu viteza de curgere, tipul şi vechimea conductelor;● pierderi de volum (masice) (şi implicit de energie) datorate sparturilor în conducte;● pierderi de energie termica datorate radiatiei termice; factorii ce determina mărimea pierderilor de energie sunt calitatea izolatiei conductelor şi viteza de curgere a agentului termic în conducte.În concluzie, pentru creşterea randamentelor sunt necesare următoarele acţiuni:● măsurarea integrală a consumurilor;● reabilitarea reţelelor termice secundare (conducte preizolate cu fir de control, elemente de secţionare, conducere automată de proces);● montarea robinetilor de echilibrare pe instalatia interioară de utilizare (coloanele) aparţinând consumatorilor.2.4.6. Furnizarea şi facturarea energiei termicePotrivit legislaţiei în vigoare, furnizarea energiei termice sub forma de agent termic pentru încălzire şi apa calda de consum se face pe bază de contract-abonament de furnizare. În cazul imobilelor de locuit cu mai multe apartamente, datorită sistemului în care acestea au fost proiectate şi realizate (având bransamente şi instalaţii interioare de utilizare comune), calitatea de abonat revine asociaţiei de proprietari / locatari. Deşi legislaţia specifică în vigoare prevede obligativitatea contorizarii la nivelul bransamentului consumatorului, determinarea cantităţilor de energie termica furnizate în vederea facturarii şi repartizarea pe consumatorii individuali a cheltuielilor aferente se face, în majoritatea localităţilor, încă prin metode indirecte bazate pe măsurători şi calcule.Gradul de contorizare la bransament de imobil sau scara este de numai 55% la nivelul întregii tari, iar pe judeţe este conform situaţiei prezentate în anexa 1.Măsurarea consumurilor de energie termica (contorizarea) la nivelul de bransament este primul pas spre reducerea consumurilor şi deci a facturii energetice întrucât fiecare consumator (asociaţie de proprietari / locatari) se va gospodari şi va consuma în conformitate cu nevoile şi cu puterea financiară a membrilor săi.La celălalt pol, lipsa contorizarii şi "plata în pausal" determina creşterea consumurilor şi, automat, creşterea presiunilor asupra bugetelor datorită creşterii sumelor pe care autorităţile trebuie să le asigure sub forma de subvenţie. Este de preferat ca o parte din subvenţie să fie investită în montarea de contoare la nivel de bransament întrucât aceasta investiţie va determina imediat o micşorare a consumurilor şi deci implicit o diminuare a sumei necesare ca subventiei.Practica a demonstrat ca montarea sistemelor de măsurare, reglare şi control, inclusiv a contoarelor de energie termica pe bransamentul consumatorului, este singura modalitate eficienta de imbunatatire a randamentului unui sistem de termoficare prin intervenţii la consumatorRepartizarea consumurilor totale înregistrate la nivel de bransament între membrii asociaţiei prin intermediul contoarelor individuale sau al repartitoarelor de energie termica montate pe corpurile de încălzire este al doilea pas spre reducerea consumurilor şi deci a facturilor şi înseamnă de fapt a constientiza în rândul membrilor asociaţiei nevoia de a economisi.În concluzie, la nivelul consumatorului sunt necesare măsuri urgente pentru introducerea contractelor individuale, pentru generalizarea contorizarii la nivel de bransament şi pentru stimularea contorizarii la nivel de apartament, întrucât prin efectul de reducere a facturii energetice individuale, acestea sunt singurele acţiuni capabile sa genereze o schimbare comportamentala a consumatorului vis-a-vis de utilizarea eficienta a energie termice şi de nevoia economisirii resurselor, precum şi responsabilizarea acestuia cu privire la achitarea facturii energetice.  +  Capitolul 3 Analiza serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat3.1. Aspecte generaleLa nivelul anului 2001 cantitatea de energie primara consumată în CET-uri a fost de 8.857 mii tep, iar cantitatea de energie transformata (energia utila) a fost de 5.174 mii tep.Diferenţa dintre cantitatea de energie primara consumată şi cantitatea de energie transformata - 3.683 mii tep, reprezentând 41,6% - reflecta gradul de imperfectiune al conversiei resurselor primare în energie electrica şi termica şi scoate în evidenta importanţa cogenerarii în valorificarea parţială a disponibilului de resurse energetice primare (respectiv de 58,4% în 2001). Dacă se ia în considerare faptul ca, raportat la anul 1999, consumul total a scăzut cu 2,9% iar producţia totală cu 6,1%, se constată că o scădere a producţiei nu atrage după sine o scădere la fel de mare a consumului de resurse primare. Acest fapt este datorat scaderii randamentelor prin utilizarea capacităţilor de producţie la sarcini parţiale.În mod similar, la nivelul anului 2001, cantitatea de energie primara consumată în CT - uri a fost de 1.739 mii tep, iar cantitatea de energie transformata în energie utila a fost de 1.486 mii tep (respectiv 85,4%).Situaţia din sectorul de producere a energiei în centralele termice arata ca aceste diferenţe, exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în anul în anul 2001 de 254 mii tep (14,5% din total).Raportat la 1999, consumul total a scăzut cu 11,6% iar producţia totală, cu 12,9%. Diferenţa dintre consum şi producţie este mai mica decât în cazul cogenerarii ceea ce scoate în evidenta şi faptul ca sistemele de cogenerare au funcţionat în afară regimului optim (număr redus de ore de funcţionare, încărcare sub sarcina optima).Pe ansamblul clădirilor de locuit, eficienta utilizării energiei termice pentru încălzire, apa calda şi prepararea hranei, este de 43% din cantitatea de energie termica furnizată de surse; pentru municipiul Bucureşti, aceasta este de 63%. Valorile indicilor de consum pentru asigurarea confortului termic în spaţiile locuite, atesta caracterul puternic disipativ al clădirilor existente dar şi potenţialul ridicat al soluţiilor de modernizare energetica a clădirilor.Datorită problemelor legate de starea precara a unor sisteme de alimentare centralizata cu energie termica şi a lipsei contorizarii la nivel de scara / bloc şi individual, în ultimul timp s-a înregistrat o creştere a numărului de consumatori care renunţa la serviciile sistemelor centralizate în favoarea sistemelor individuale de încălzire.Astfel, sunt oraşe în care mai mult de 50% din consumatori s-au deconectat, aceştia utilizând alte forme de încălzire. În unele cazuri, numărul consumatorilor deconectati depăşeşte 90%.3.2. Starea actuala a serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat3.2.1. Accesul consumatorilor la serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizatÎn România exista cca. 250 de localităţi care au dispus, până în anii '90, de sisteme de alimentare centralizata cu energie termica - denumite şi sisteme centralizate de încălzire urbana sau sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice - aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale. Marea parte a acestor sisteme sunt sisteme complete care dispun de infrastructura necesară întregului lant tehnologic, de la producţie până la furnizare, iar altele asigura numai distribuţia energiei termice preluată de la terţi, în special de la S.C. Termoelectrica SA.Conform datelor obţinute în urma recensamantului populaţiei şi locuinţelor din data de 18 martie 2002, sectorul rezidential cuprinde 8.110.407 locuinţe situate în 4.846.572 clădiri, din care 4.260.752 locuinţe în mediul urban situate în 1.141.687 clădiri şi 3.849.655 locuinţe în mediul rural situate în 3.704.885 clădiri.Dintre acestea, 53% sunt mai vechi de 40 ani, 37% au o vechime cuprinsă între 20 şi 40 ani, iar 10% sunt sub 20 ani vechime. Locuintele individuale reprezintă în mod preponderent soluţia locativă pentru familiile din zonele rurale (91,5%), iar apartamentele în blocuri, pentru cele din zonele urbane (81,5%). Clădirile cu destinaţie birouri sunt incluse în sectorul tertiar.Populaţia care beneficia de încălzire şi apa calda menajera prin intermediul sistemelor publice centralizate de alimentare cu energie termica era, la recensământul din martie 2002, de 6.229.793 locuitori reprezentând 28,7% din populaţia tarii, din care 6.175.634 locuitori în mediul urban reprezentând 54% din populaţia urbana şi 54.150 locuitori în mediul rural reprezentând 0,53% din populaţia rurală.Conform aceleiaşi surse, numărul locuinţelor racordate la sistemele centralizate de termoficare era, în iarna 2001-2002, de 2.485.295 din care 2.464.898 locuinţe în mediul urban şi 20.397 locuinţe în mediul rural, iar numărul localităţilor în care aceste sisteme erau în funcţiune era de 214, din care 185 municipii şi oraşe.În iarna 2002-2003, numărul locuinţelor racordate la sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice era de 2.353.506, din care 2.330.012 locuinţe în mediul urban - ceea ce reprezintă 54,7% din totalul locuinţelor din mediul urban şi 28,7% din totalul locuinţelor recenzate la recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 2002.Numărul de familii care primeau energie termica prin sistemele centralizate de producere şi distribuţie, la data de 01 septembrie 2003, era de cca. 1.950.000 familii, reprezentând cca. 5,5 milioane de locuitori.Sectorul rezidential este al doilea mare sector din punct de vedere al consumului energetic (cca. 7200 mii tep la nivelul anului 2001, reprezentând 32,1% din consumul total) cu un consum lunar - mediu anual - de energie termica pe familie: 1,03 Gcal, structura acestuia în funcţie de destinaţie fiind:● 57% pentru încălzire.;● 25% pentru apa calda menajera;● 11 % pentru electricitate;● 7% pentru prepararea hranei.Din punctul de vedere al sistemelor de încălzire, ponderea diverselor modalităţi de încălzire raportată la numărul de locuinţe este de:● 57% sobe cu combustibil solid;● 29% SCIU;● 12% CT de bloc sau individuale;● 2% încălzire electrica şi altele.Cu privire la situaţia debransarilor de la sistemele centralizate de alimentare cu energie termica, potrivit unei analize efectuate la data de 01.09.2003 de Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu consiliile judeţene, au rezultat următoarele:● numărul de unităţi locative (apartamente) racordate din construcţie la sistemele centralizate de alimentare centralizata cu energie termica este de 2.696.360;● număr de unităţi locative rămase în sistem: 2.115.186;● număr de apartamente debransate: 581.174.În ultimii 4 ani aproximativ 21% din apartamente s-au debransat de la sistemele centralizate de încălzire urbana. Fenomenul debransarilor este în curs de stabilizare datorită unui complex de factori obiectivi şi subiectivi, printre care: creşterea preţului gazelor naturale, măsurile luate la nivel central şi local care au asigurat funcţionarea în condiţii mult mai bune a sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energie termice şi creşterea calitativă şi cantitativă a serviciilor de încălzire şi, nu în ultimul rând, a măsurilor adoptate pe plan social pentru acordarea unor ajutoare de încălzire familiilor cu venituri reduse.3.2.2. Starea actuala a infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat3.2.2.1. Piaţa de energie termica şi rolul sistemelor de termoficareRomânia are un sector de termoficare bine dezvoltat. Aproximativ 29% din fondul total de locuinţe al României, primeşte căldură şi apa calda de la sistemele de termoficare, o cifra care se ridica la 55% din zonele urbane. Sistemele de termoficare furnizează aproximativ 60% din necesarul total de căldură şi apa calda al tarii.În 2003, piaţa finala de energie termica era aprovizionata de către 179 de operatori de termoficare, din care 7 companii doar achizitionau energia termica de la alţi producători şi o distribuiau la consumatorii finali.Pe lângă companiile specificate mai sus exista 5 companii producătoare de energie termica care nu au relaţii directe cu beneficiarii de căldură.Îndeosebi în oraşele mai mici, termoficarea face parte dintr-un serviciu public municipal integrat care furnizează de asemenea apa potabilă, administrează sistemele de canalizare, fondul de locuinţe, transportul public, etc.Energia termica totală produsă şi achizitionata în 2003 de către aceste companii este arătată în următorul tabel:
    Companii de termoficare reprezentând sectorul de termoficare Achizitionare energie termica Producţie energie termica Energie termica pentru consum final înainte de distribuţie
    Tipul ele exploatare termoficare Număr de companii Gcal /an 2003
    Producţie şi vânzări de energie termica la alţi operatori de energie termica fără vânzări la consumatorii finali 5 0 14.082.916 0
    Achizitionare energie termica şi distribuţie la consumatorii finali 7 1.752.942 0 1.752.942
    Producţie energie termica şi achizitionare energie termica şi distribuţie la consumatorii finali 17 12.329.974 12.702.377 25.032.351
    Total 184 26.785.293
    Toate cele 184 de companii de energie termica reprezentante în prezent ale sectorului, operează sub îndrumarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a autorităţilor de reglementare A.N.R.E. şi A.N.R.S.C. (vezi mai jos în acest raport).Trebuie să fie luată în considerare o particularitate a pieţei de termoficare din România. Cel mai mare producător de energie termica din România, este încă furnizorul principal de energie electrica: S.C. Termoelectrica SA în anul 2003 energia termica produsă de către Termoelectrica a fost de 8.662.636 Gcal, care echivaleaza cu 32,2% din totalul producţiei de energie termica din România.Curba de saturatie de mai jos oferă o idee a pieţei de energie termica în care RADET Bucureşti deţine o cota - parte de 33,4%, în timp de 38 de operatori de energie termica din principalele oraşe şi municipii acoperă diferenţa până la 90,36% din piaţa.Figura 1. Piaţa de energie termica în România 2003Piaţa de energie termica din România se concentreaza asupra termoficarii prin centrale electrice de termoficare (CET), centralele termice (CT) care furnizează energie termica fie pentru o zona a oraşului, fie pentru un cartier (grup de locuinţe).3.2.2.2. Necesarul de energie termica, consumul şi evoluţia pieţei de energie termicaÎn medie, doar 15% din totalul de energie termica facturată de către cele 179 de companii de termoficare, este folosit de consumatorii necasnici cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile), clădirile deţinute de autorităţile locale şi instituţiile publice.Caracteristicile consumului de energie termica sunt arătate în tabelul de mai jos:┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Caracteristicile consumului de energie termica │├──────────────────────────┬────────────────┬───────┬──────────────────────────┤│Total energie termica │ 26.785.293 Gcal│100,00%│Numărul de apartamente ││înaintea distribuţiei │ │ │ incalzite │├──────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┬─────────────┤│Total distribuţie şi │ 5.144.082 Gcal│ 19,20%│ │ ││pierderi la facturare │ │ │La începutul│La sfârşitul │├──────────────────────────┼────────────────┼───────┤ anului │ anului ││Total energie termica │ 21.641.210 Gcal│100,00%│(31.12.2002)│(31.12.2003) ││facturată │ │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────────┼───────┤ │ ││Din aceasta către alţi │ 3.219.137 Gcal│ 14,88%│ │ ││beneficiari ai │ │ │ │ ││termoficarii │ │ │ │ │├──────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼─────────────┤│Din aceasta la consumatori│ 18.422.073 Gcal│ 85,12%│ 2.090.799│ 1.918.222││casnici │ │ │ │ │├──────────────────────────┴────────────────┴───────┼────────────┴─────────────┤│Debransari în timpul │ ││anului 2003 │ 172.577 apartamente│├───────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤│Procent debransare │ 8,25% │├───────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤│Consumul de căldură specific bazat pe energia │ ││termica distribuita │ 10,96 Gcal /apartament │└───────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘ Sectorul de termoficare din România trebuie să ia în considerare o descrestere continua a consumului de căldură utilizat de populaţie. În iarna 2001-2002, 2.485.295 de apartamente erau înregistrate ca fiind conectate la sistemele de termoficare, reprezentând 6.900.000 de locuitori. Aceasta cifra s-a diminuat la 2.115.186 de apartamente racordate cu 6.000.000 de locuitori, la 01.09.2003. La 31.03.2004 cifrele s-au diminuat la cca. 1.920.000 apartamente racordate cu 5.500.000 locuitori.Tabelul următor prezintă procentajul de debransare pentru anii 2002 şi 2003 şi descresterea consumului de căldură de către populaţie în aceşti ani. Procentul total de debransare de 21.5% este foarte ridicat şi dovedeşte ca populaţia este nemultumita de acest serviciu şi cauta soluţii alternative.Datele prezentate includ pierderile pe reţele şi pot conţine de asemenea posibile greşeli de facturare:
                 
      Descreşterea consumului de căldură la populaţie (inclusiv pierderile pe reţele şi posibile greşeli de facturare)
      AnApartamente alimentate prin termoficare la sfârşitul anuluiSchimburi anualeConsum anual de căldură [Gcal]Schimburi anualeConsum mediu pe apartament [Gcal]
      20002.696.360   28.700.000   10,6
      20012.485.2957,8%26.275.0008,45%10,6
      20022.353.5065,3%24.750.0005,80%10,5
      20032.115.18610,1%18.422.07325,57%8,7
    Consumul mediu de căldurăTabelul de mai sus arata consumul de căldură specific bazat pe energia termica distribuita de către 179 de companii de termoficare în 2003. Datele pentru ţările Europei Centrale arata ca aproximativ 81% din totalul necesarului de căldură casnic este folosit în sezonul de iarna din noiembrie până în martie, în timp ce 19% se foloseşte în sezonul de vara din aprilie până în octombrie, îndeosebi pentru furnizarea apei calde. Figura de mai jos arata necesarul de căldură repartizat lunar în sistemul de termoficare exemplificat în oraşul Ramnicu Valcea pentru anul 2003. Acest procent de 19% poate fi acceptat şi generalizat în condiţiile climatice din România, la nivelul întregii tari:Figura 2. Necesarul de căldură lunar în municipiul Ramnicu ValceaTendinteCantităţile de energie termica livrata beneficiarilor variaza între 224 Gcal/an facturată beneficiarilor sistemului de termoficare de la Primăria Faget până la 6.835.420 Gcal/an de către RADET Bucureşti. Figura de mai jos oferă o idee despre gama cantităţilor de energie termica facturate între 2000 şi 2002 de către un număr de 15 companii de termoficare selecţionate pentru analiza.Se poate observa ca mărimea necesarului de căldură, foarte diferit de la oraş la oraş, conduce la concluzia ca exista situaţii specifice diferite din punctul de vedere al cererii.Figura 3.Volumul facturarilor companiilor de termoficare selectate3.2.2.3. Preţurile combustibililorEvoluţia preţurilor combustibililor este elementul hotarator în determinarea costurilor pentru CET-uri şi CT, ce alimentează cu căldură sistemele de termoficare. Costul mediu pentru combustibilii clasici va fluctua în funcţie de caracteristicile combustibililor şi situaţia pieţei. Structura producţiei de căldură pentru termoficare este arătată în următorul tabel.
      Căldura produsă pe tipuri de combustibili
      Apă geotermală Gaz metanCărbuneAlteleMotorinăŢiţei uşor şi păcurăGaze NaturaleTotal
      Gcal
      22.70312.442.1612.132.7021.0181.693.49610.493.21226.785.292
      0,08%46,45%7,96%0,00%6,32%39,18%100,00%
    Se poate observa ca energia primara dominantă pentru alimentarea cu căldură în sectorul de termoficare este carbunele (huila, lignitul) reprezentând 46%, urmat de gazele naturale cu o cota parte de aproximativ 39%. În timp ce preţul pentru carbunele din producţia interna folosit pentru scopuri de termoficare este presupus a fi relativ constant în următorii ani, preţul pentru gazele naturale (în prezent fixat la 99 USD/1000 mc) se preconizeaza a se ridica la nivelul de pe piaţa internationala.Chiar în prezent, costurile de producţie ale caldurii ce se bazează pe gazele naturale, sunt mai mari decât cele ce au la baza carbunele din producţia interna, după cum se poate observa din următorul tabel. Implicatia principala pentru piaţa de energie prin sisteme de termoficare va fi creşterea costurilor de căldură în viitor datorată creşterii preţurilor combustibililor.
      Preţuri de vânzare căldură pe Gcal în funcţie de tipul combustibilului incl. TVA
      Sursa de căldură/tip de combustibilGaze naturalePăcură - medie -CărbuneCăldura achiziţionată de la producător
      Nr. de preţuri individuale predate de furnizorii de termoficare68301240
      Preţ maxim de căldură (ROL)3.676.0003.749.0001.239.0003.200.000
      Preţ minim de căldură (ROL)659.0001.550.000885.000518.000
      Preţ mediu de căldură (ROL)1.333.0002.551.0001.128.0001.349.000
      Rata de schimb: 1 EUR = 40.000,00 ROL
      Preţ mediu de căldură (EUR)33,33 Euro63,78 Euro28,20 Euro33,73 euro
      Preţ căldură RADET Bucureşti (ROL)722.000nnnn1.057.000
    3.2.3. Structuri de piaţa, cadru instituţional şi participarea sectorului particularParticipanţi importanti pe piaţaGrupurile importante participante pe piaţa de căldură din România sunt companiile de termoficare, asociaţiile de proprietari de locuinţe, consumatorii de energie, promotorii de sisteme de termoficare şi mass-media.Companii de exploatare a sistemelor de termoficare:- 5 companii de termoficare sunt producători de căldură dar ei doar livreaza energia termica la o companie de servicii de termoficare;- 7 companii de termoficare sunt doar distribuitori de energie termica şi achiziţionează energia termica de la alţi producători;- 172 companii de termoficare care au propria lor producţie de energie termica dar şi achiziţionează energie termica de la alţi producători.
           
      Producător principal de căldură (2003)Producţie de căldură Gcal/anSegmente de piaţă %
      SE Bucureşti (Termoelectrica)8.626.63632,2
      CET Ploieşti1.809.0446,8
      CET Govora1.201.2804,5
      CET Iaşi1.020.1363,8
      Electrocentrale Galaţi891.4813,3
      RAT Cluj817.0363,1
      Colterm Timişoara774.7782,9
      Electrocentrale Oradea759.3012,8
      CET Braşov749.8802,8
      Termoficare 2000 Piteşti673.8942,5
      CET Arad536.9722,0
      CET Brăila451.8411,7
      Termica Suceava380.1291,4
      RAM Buzău361.3711,3
      Termica Botoşani351.5281,3
      CET Bacău351.0361,3
      ENET Focşani332.1381,2
      RADET Bucureşti319.2251,2
      S.C. AquaCalor S.A. Brad262.1471,0
    Principalii producători de energie termica de pe piaţaFIG. 4. PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE CALDURA ŞI SEGMENTELE DE PIATA
    Principalii furnizori de căldură (2003, Energie termica furnizată Gcal/an Segmente de piaţa %
    RADET Bucureşti CET Govora SC Colterm SA Timişoara CET Iaşi RADET Constanta SC APATERM SA Galaţi - Distribuitor RAT Cluj Companie TERMOFICARE - CRAIOVA CET Oradea CET Braşov Termificare 2000 Pitesti SC DALKIA Ploieşti - Distribuitor 587.800 SC Arterm SA - Distribuitor CET Brăila TERMICA Suceava RAM Buzau TERMICA Botosani CET Bacau ENET Focsani RA Lotus - Drobeta Tr. Severin - Distribuitor SC AquaCalor SA Brad Primăria Brad SC Energie Termica SA TERMOELECTRICA Giurgiu SC Calor SA Deva - Distribuitor SC TERMICA SA Targoviste 8.945.861 1.201.280 1.167.514 1.020.136 913.751 892.791 841.359 805.561 759.301 749.880 673.894 2,19 510.833 451.841 380.129 361.371 351.528 351.036 332.138 266.100 262.147 208.848 203.670 201.116 197.891 191.173 33,40 4,48 4,36 3,81 3,41 3,33 3,14 3,01 2,83 2,80 2,52 1,91 1,69 1,42 1,35 1,31 1,31 1,24 0,99 0,98 0,78 0,76 0,75 0,74 0,71
    Principalii furnizori de energie termicaFIG. 5. PRINCIPALII FURNIZORI DE CALDURA ŞI SEGMENTELE DE PIATA Companiile de termoficare trebuie să facă faţa puternicelor activităţi de marketing ale concurenţilor lor care sunt furnizori de echipamente individuale de încălzire. Creşterea preconizata a preţului la gazele naturale trebuie să fie luată în considerare când se discuta despre oportunitatea menţinerii în funcţiune a sistemelor de termoficare. Deoarece România a semnat Protocolul de la Kyoto, va trebui să prezinte public prognoza creşterii în continuare a preţului gazelor naturale.În prezent costurile competitive pentru încălzirea în sistem individual şi cea prin termoficare se prezintă astfel:
    Costuri încălzire camere excl. TVA Sisteme individuale Sistem termoficare
    România 12,95 USD/Gcal căldură Cost mediu din sectorul de termoficare 27,77 USD/Gcal căldură
    Preţ naţional de referinţa plătit de consumatori casnici 17,90 USD/Gcal căldură
    3.3 Costuri şi tarife. Cadru de reglementare3.3.1. Reglementarea preţului energiei termiceÎn prezent preţurile şi tarifele pentru producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice sunt diferenţiate, fiecare operator având stabilit un preţ final cu avizul ANRSC sau al ANRE. Diferenţa dintre preţurile locale ale energiei termice şi preţul naţional de referinţa aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2002 se suporta de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Aceasta înseamnă ca populaţia plăteşte acelaşi preţ indiferent de venit, preţurile mai mari decât preţul de referinţa fiind subvenţionate. Totodată, pentru sprijinirea familiilor şi persoanelor singure cu venituri mici, prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 5/2003, modificată prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003, s-a stabilit acordarea unor ajutoare pentru încălzirea locuinţelor indiferent de combustibilul utilizat, cuantumul acestor ajutoare variind în funcţie de venitul net pe membru de familie.Preţul naţional de referinţa (PNR) pentru energia termica este stabilit (Hotărârea Guvernului nr. 686/2002) pe baza supozitiei ca energia termica este produsă într-o centrala termica cu performanţe tehnice medii care utilizează drept combustibil gazele naturale, iar transportul şi distribuţia sunt asigurate prin reţele corespunzătoare. Indicii tehnico-economici ai centralei termice şi pierderile de transport şi distribuţie sunt stabilite ca valori medii pentru dotările existente la nivelul tarii.Începând cu 2001, dar în special în 2002, preţul pentru energia termica livrata populaţiei a crescut treptat, în prezent atingand un PNR de 21,3 USD/Gcal inclusiv TVA, plătit de consumatori.Evoluţia preţului energiei termice plătit de către populaţie este arătat în tabelul de mai jos.Figura 6. Evoluţia preţului de referinţa pentru energia termica, inclusiv TVASe preconizeaza o creştere de 12% a PNR în cursul acestui an, respectiv începând cu 01 august 2004.Tabelul următor prezintă preţurile medii de vânzări ale energiei termice (cost, inclusiv ajutorul financiar de la stat) în funcţie de combustibili:
    Preţurile de vânzări energie termica pe Gcal (2003) în funcţie de tipul de combustibil, inclusiv TVA
    Sursa de căldură/tipul de combustibil Gaze naturale Pacura Cărbune Energie termica achizitionata de la producător
    Nr. de preţuri individuale prezentate de furnizorii de termoficare 68 30 12 40
    Preţ max. energie termica (ROL) 3.676.000 3.749.000 1.239.000 3.200.000
    Preţ min. energie termica (ROL) 659.000 1.550.000 885.000 518.000
    Preţ mediu energie termica (ROL) 1.333.000 2.551.000 1.128.000 1.349.000
    Preţ energie termica (ROL) RADET Bucureşti 722.000 nn nn 1.057.000
    Rata de schimb: 1 EUR = 40.000,00 ROL
    Preţ mediu energie termica 33,33 euro 63,78 euro 28,20 euro 33,73Ceuro
    3.3.2. Subvenţiile de stat pentru energia termica furnizată prin SCIUPreţul naţional de referinţa net pentru energia termica (PNR) pentru populaţie a atins în prezent valoarea de 21,30 USD/Gcal.Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice în colaborare cu autorităţile de reglementare (ANRE, ANRSC) fixează volumul subvenţiilor pentru diferenţa între PNR şi costurile locale de termoficare.Preţul de vânzare pentru energia termica este stabilit de către ANRE şi ANRSC pe bază de preţ de cost plus o cota marginala fixa. Diferenţa faţă de PNR se suporta de către stat şi autorităţile locale asa cum s-a specificat mai sus. Pentru anul 2003 subvenţiile necesare au atins un volum de 180,3 mil. USD. Luând în considerare plăţile TVA către stat, ajutorul financiar total acordat către sectorul de termoficare se ridica la 100,6 mil. USD în anul acesta (vezi tabelul de mai jos).Prezentam mai jos o analiza a efectelor economice a subventiei acordate pentru încălzire în anul 2003:
    Volumul vânzărilor din sectorul de termoficare, facturare şi subvenţii anul 2003
    Numărul de servicii publice de termoficare 184 Total energie termica înaintea distribuţiei din care 26.785.293 Gcal către consumatori casnici 22.669.589 Gcal 84,63% Total energie termica facturată 21.641.210 Gcal 80,80% din care către consumatori casnici 18.422.073 Gcal 85,12% din care către alţi beneficiari ai termoficarii 3.219.137 Gcal Total distribuţie şi pierderi facturare 5.144.082 Gcal 19,20% Rata de schimb: Toate preţurile include TVA 1 EUR = 40.000 Total energie termica facturată (incl. subvenţie) 27.502.543 m ROL 687.563.578 euro Din care către consumatori casnici (excl. subvenţii) 15.159.529 m ROL 378.988.231 euro 5,12%
    Din aceasta rezultă:
    Preţ unitar mediu energie termica (incl. subvenţie incl. TVA) 1.270.841 ROL/Gcal 31,77euro/Gcal Preţ unitar mediu energie termica pt. consumatori 822.900 ROL/Gcal 20,57euro/Gcal 64,75% casnici (incl. subvenţie incl. TVA) excl. TVA I Rata de schimb: 1 EUR = 1,04 USD Preţ unitar mediu net pentru consumatori casnici 691.513 ROL/Gcal 17,98 USD/Gcal Comparatie preţ naţional de referinţa energie termica: 17,90 USD/Gcal Preţ unitar mediu net 1.067.934 ROL/Gcal 27,77 USD/Gcal Diferenţa între preţul unitar mediu net şi tariful net care trebuie plătit de locatar: 376.421 R0L/Gca 9,79 USD/Gcal
    povara pentru bugetul de stat (subvenţii, ajutoare pentru încălzire)
    Consum energie termica /plata neta de locatar 18.422.073 Gcal 329.739.626 USD p.a. Plata TVA de către locatari către bugetul public 62.650.529 USD p.a. Plata TVA de către alţi beneficiari termoficare 16.982.859 USD p.a. Subvenţii la locatari 180.295.825 USD p.a. Subvenţii, ajutoare pentru încălzire 100.662.437 USD p.a.
    3.3.3. Performanta financiarăSistemele de termoficare nu recuperează în întregime costurile, din cauza sistemului existent de stabilire a tarifelor. Exista problema unei rate slabe a încasării veniturilor, a plăţilor fără numerar şi necorelarea obligaţiilor fiscale (ex. impozitul pe profit) cu caracterul ciclic al activităţii de termoficare care inregistraza profit iarna şi pierderi vara. Drept rezultat al facturarii sub valoare şi a neplatii de către consumatori, în multe oraşe serviciile publice de termoficare produc flux monetar insuficient pentru a plati investiţiile extrem de necesare în reabilitarea sistemului şi pentru îmbunătăţirea randamentului energetic.Performanta financiară a companiilor de termoficare poate fi analizata pe baza datoriilor neachitate, singurele raportate, şi "creditele" furnizorului la sfârşitul anului "trecut (vezi tabelul de mai jos).
    Datorii neachitate la 31.12.2003
    Rata de schimb: 1 EUR = 41.000 ROL % mil ROL EUR Bugetul de stat şi administraţia locală 18,67% 3.146.935 76.754.512 Agenţi economici şi instituţii publice 26,72% 4.503.063 109.830.805 Populaţie 54,60% 9.201.961 224.438.073 Total datorii neachitate 16.851.959 411.023.390 Total datorii ("creditul furnizorului") 24.677.716 601.895.512 din care: furnizor gaze 10,49% 2.588.513 63.134.468 furnizor cărbune 9,08% 2.241.887 54.680.171 furnizor energie termica 47,42% 11.701.809 285.409.984 alţii 33,01% 8.145.506 198.670.889
    Observaţii: datele raportate de către 129 operatori de termoficare inclusiv toţi operatorii principaliDatoriile neachitate în 2003 insumeaza mai mult de 411 milioane EURO din care aproape 55% (224 milioane EURO) erau din cauza neplatii subvenţiilor operationale.Figura 7. Structura datoriilor neachitateComparata cu anul 2001, când datoriile neachitate de la populaţie erau de aproximativ 105 milioane EUR (4.300 miliarde ROL), aceasta cifra prezintă o creştere peste dublu. Aceasta arata ca respectivele companii de termoficare au un procent foarte scăzut de încasare a banilor care indica perioada de timp medie pentru care sumele de încasat sunt neplătite.Se poate aprecia ca neplata de către populaţie este de aproximativ 60 mil. USD în 2003. Volumul facturat pe baza PNR a fost de aproximativ 230 mil. USD din care rezultă un procent de încasare de aproximativ 74%.Rezultă ca o problemă fundamentală a companiilor de termoficare este creşterea ratei încasărilor.3.4. Aspecte instituţionale. Reglementarea sectorului.Conform reglementărilor în vigoare, serviciile publice de încălzire urbana, denumite şi servicii de alimentare cu energie termica produsă centralizat, fac parte din domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală, fiind reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001.Potrivit prevederilor acestei legii şi în spiritul principiilor autonomiei locale şi al descentralizării serviciilor publice, autorităţile administraţiei publice locale au deplina competenţa, responsabilitate şi libertate de decizie în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, administrarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală, deci şi a serviciilor de încălzire urbana. Particularizarea acestei reglementări-cadru la specificul serviciilor de încălzire urbana s-a concretizat prin adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de alimentare cu energie termica produsă centralizat. În acest context este necesar ca autorităţile administraţiei publice din fiecare municipiu, oraş sau comuna care dispune în prezent de infrastructura necesară - sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice - sau care doreşte, din considerente tehnico-economice şi de mediu, sa înfiinţeze unul în viitorii ani, să-şi elaboreze propria strategie de încălzire, plecand de la principiile şi conceptele enunţate în strategia naţionala şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.Pe linia acestor preocupări, se înscrie şi iniţiativa Guvernului de a transfera din patrimoniul statului în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale centralele termice şi electrice de termoficare care asigura producerea energiei termice pentru un număr de 25 oraşe şi municipii şi trecerea acestora în administrarea consiliilor judeţene sau locale. Aceasta iniţiativa s-a concretizat prin adoptarea Ordonanţei de Urgenta nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 643/2002.Sectorul serviciilor publice de încălzire urbana este reglementat prin următoarele acte normative:1. Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, cu modificările şi completările ulterioare;2. Ordonanţa de Urgenta nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflatei în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 643/2002;3. Ordonanţa Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat;4. Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere;5. Ordonanţa Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 325/2002;6. Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 211/2003;7. Hotărârea Guvernului nr. 1070/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 174/2002;8. Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, aprobată prin Legea nr. 245/2003;9. Hotărârea Guvernului nr. 217/2003 pentru aprobarea Norme metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Ugenta nr. 5/2003;10. Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C;11. Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţa pentru energia termica furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 328/2002;12. Ordonanţa de Urgenta nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizarii energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2002;13. Ordonanţa de Urgenta nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizarii energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie, precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare, aprobată completării şi modificări prin Legea nr. 525/2003;14. Hotărârea Guvernului nr. 1206/2003 privind aprobarea Normelor metodologice a Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003.Baza legală a politicii energetice în Uniunea EuropeanăBaza legală a implementarii Politicii Energetice a UE este formată din pachete de Directive - CE. Toate statele membre UE sunt obligate sa preia aceste directive în propriile sistemele legislative naţionale. Câteva exemple sunt:● Directiva 96/92/CE a Parlamentului şi a Consiliului European referitoare la reglementările comune pentru piaţa interna de energie electrica şi consum;Directiva Consiliului UE 90/377/CEE referitoare la procedura Comunităţii de a imbunatatii transparenta preţurilor la energia electrica;● Directiva 90/547/CEE a Parlamentului şi a Consiliului European referitoare la tranzitul de energie electrica prin reţelele de transmisieDirectiva 2001/77/CE (din 27 Septembrie 2001) referitoare la promovarea energiei electrice produsă din resurse de energie regenerabile pe piaţa interna de energie electrica;● Directiva 98/30/CE referitoare la reglementările de pe piaţa interna de gaze naturale,Directiva 93/76/CE limitarea emisiilor poluante (emisiile de bioxid de carbon) prin îmbunătăţirea randamentului energetic, metodologia pentru revizia energetica a clădirilor, examinarea regulată a randamentului energetic a echipamentului de încălzire de peste 15 KW● Directiva 96/391/CE referitoare la reglementările pentru notificarea Comisiei de proiecte de investiţiiDirectiva 92/75/CEE referitoare la randamentul energetic şi indicarea prin denumire a produsului şi informaţii standard despre produse, a consumului de energie şi alte resurse ale aparaturii de uz casnic,● Directiva 96/737/CE referitoare la programe care privesc politica randamentului energetic,Directiva 98/181/CE referitoare la implementarea Protocolului Oficial al Energiei referitor la randamentul energetic şi problemele legate de protecţia mediului ambiant,● Directiva 92/42 referitoare la cerinţele de eficienta pentru noile cazane de apa fierbinte cu aprindere de combustibili lichizi sau gazosi,Directiva 78/170/CEE referitoare la performanta generatoarelor de căldură pentru încălzirea camerelor şi producerea de apa calda de consum în clădirile neindustriale noi şi existente şi izolatia reţelei de distribuţie a caldurii şi apei calde de consum în noile clădiri neindustriale,Directiva 2003/87/CE referitoare la stabilirea unei scheme de schimburi admisibile de emisii de gaze cu efect de sera în cadrul Comunităţii;Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de căldură pe piaţa interna a energiei;Directiva 2001/80/CE privind reducerea emisiilor la cos.3.5. Prognoza asupra cererii şi producţiei de energie termicaÎn aceasta prognoza se pleacă de la ipoteza ca la finele perioadei 2004 - 2017 se va menţine numărul de consumatori de 2.350.000 unităţi locative (apartamente) şi ca, prin măsuri de eficientizarea energetica în sistemele de producere şi distribuţie a energiei termice, se vor reduce pierderile şi se vor îmbunătăţi randamentele cu cca. 30% pe total SCIU, de la producere până la utilizare.După un asemenea scenariu, dacă se ia ca baza anul 2003, respectiv un consum de cca. 23.000.000 Gcal, înseamnă ca în anul 2017 se poate atinge o ţinta pentru acelaşi număr de consumatori, evaluată la cca. 16 - 17.000.000 Gcal energie consumată în condiţii de confort echivalent.Un scenariu optimist ar putea fi gandit plecand de la ipoteza ca, datorită măsurilor de reabilitare şi contorizare din primii 3 ani (2004, 2005 şi 2006), factura la consumatorul final sa scada în termeni reali, iar numărul de consumatori sa crească prin rebransari, infiintari de noi sisteme şi extinderi, în aceasta situaţie fiind posibil ca energia economisita prin îmbunătăţirea performantelor tehnologice ale sistemelor să fie folosită de noii consumatori, respectiv diferenţa de 6 - 7.000.000 Gcal să fie solicitată cu începere din 2006 - 2007.Evoluţia necesarului de energie termica
    Anul Număr locuinţe Energie termica consumată (mii Tep / mii Gcal /an)
    2004 cca. 1.950.000 2.300 / 23.000/an 2007 cca. 2.100.000 2.000 / 20.000/an 2017 cca. 2.350.000 1.600 / 16.000/an
    Figura 8 EVOLUŢIA NECESARULUI DE ENERGIE TERMICA 3.6 Situaţia centralelor externalizate din sistemul SC Termoelectrica SAEvaluarea situaţiei actuale s-a făcut pe doua componente:● evaluarea tehnica,● evaluarea financiară.3.6.1. Evaluare tehnica3.6.1.1. Analiza tehnicaTabelul 1 prezintă principalele rezultate corespunzătoare celor 22 de centrale analizate cu privire la:- combustibilul utilizat,- date referitoare la cazane,- randamentul global al centralei.Principalele concluzii ale analizei sunt: din cele 22 de centrale supuse evaluării:- 10 utilizează drept combustibil primar gazul, 9 carbunele şi 3 pacura;- 3 au randamentul global cuprins între 40...59%, 11 între 60...79% şi 3 mai mare de 80%;- durata de viaţa rămasă a cazanelor variaza între 2 ani şi 15 ani.O analiza a fiecărui caz în parte a fost efectuată în scopul de a identifica durata de viaţa remanenta a fiecărei unităţi de producţie. În general cazanele sunt vechi (Timişoara şi Gurabarza utilizează cazane din anii 1930); cu toate acestea durata de viaţa remanenta a cazanelor din centrale este ridicată, principala cauza fiind utilizarea lor limitată. Una din cauze este supra-dimensionarea capacităţii instalate faţă de nevoi:- până la de 2 ori 13 centrale- de la 2 la 5 ori 9 centraleSe remarca centralele Calafat, Comăneşti, Giurgiu, Govora, Gura Barza, Iaşi, Resita, Suceava, Vaslui, a căror dimensionare pentru producţia de energie termica pentru încălzire este de peste 2 ori necesarul anual.Figurile 1 şi 2 prezintă producţia de energie, respectiv consumul de combustibil pentru cele 22 de centrale.Se observa ca:- în ambele grafice centralele sunt ordonate în aceeaşi ordine,- centralele Ploiesti şi Govora se detaseaza de restul centralelor având o producţie mult mai mare; pentru Ploiesti aceasta este cauzată de o mare generare de electricitate şi pentru Govora de o mare producţie de abur pentru industrie.
                         
      Nr.OraşulNumărul de centraleCombustibil primarCombustibil secundarNr. cazaneConstruită în anulStarea cazanelorTimpul de viaţă rămasRandament global
      1.Arad2 CETCărbunePăcură111965-1992NespecificatăNespecificată70%
      2.Bacău1 CETCărbuneGaz31974-1991Satisfăcătoare> 15 ani46%
      3.Botoşani1 CETPăcurăPăcură121962-1978Satisfăcătoare< 2 - < 15 ani90%
      4.Brăila1 CETGaz-41964Bună< 2 - < 10 ani67%
      5.Braşov1 CETCărbuneGaz41989-1994Bună> 15 ani54%
      6.Buzău1 CTGazn/a21979-1980Satisfăcătoare< 2 - < 15 ani83%
      7.Calafat1 CTPăcurăn/a81984-2002Bună< 15 ani54%
      8.Comăneşti1 CTGazn/a31993Bună< 2 ani73%
      9.Focşani1 CETGazPăcură111969-1986Bună< 2 - < 15 ani78%
      10.Giurgiu1 CETCărbunePăcură51980-1986Nespecificată< 10 ani48%
      11.Govora1 CETCărbunePăcură51985-1993Bună> 15 ani66%
      12.Gurabarza1 CTCărbune-41937-1954Nespecificatănespecificat56%
      13.Iaşi I1 CET+(1 CET)*)GazPăcură91977Satisfăcătoare< 2 - < 10 ani68%
      14.Oneşti1 CETGazn/a31961-1966Bună< 10 ani61%
      15.Oradea1 CET+(1 CET)*)CărbuneGaz61966-1987Bună> 15 ani57%
      16.Piteşti2 CETGazPăcură141964-1980Satisfăcătoare< 10 ani53%
      17.Ploieşti1 CETPăcurăGaz151969-1986Bună< 15 ani65%
      18.Reşiţa1 CETGazPăcură71964-1978Nespecificată> 15 ani71%
      19.Suceava1 CETCărbunePăcură101965-1988Bună< 10 - > 15 ani58%
      20.Timişoara1 CET+1 CTGazCărbune161935-1994Bună> 15 ani83%
      21.Vaslui1 CTGazPăcură51987-1992Satisfăcătoare> 15 ani69%
      22.Zalău1 CET+(1 CT)*)CărbunePăcură51981-1995Nespecificată< 15 ani65%
    ----------* Centralele din paranteze nu au fost analizate din lipsa informaţiilor specifice- se observa ca pentru 20 de centrale producerea de energie termica pentru încălzire reprezintă cea mai mare pondere în activitatea acestora; se evidenţiază CET Govora şi CET Onesti, pentru care producerea de energie termica pentru încălzire reprezintă sub 50% din cantitatea totală de energie produsă anual. Figura 9. Producţia anuală de energieFigura 10. Consumul anual de combustibil 3.6.1.2. Analiza de mediuPentru fiecare centrala au fost calculate emisiile de sulf, NO(x) şi particule; rezultatele obţinute sunt prezentate în fig. 11, 12 şi 13. Principalele concluzii sunt:Figura 11. Emisiile specifice de sulfFigura 12. Emisiile specifice de NO(x) şi de particule- centrale cu cele mai mari emisii specifice de sulf sunt: Braşov, Govora, Gurabarza şi Zalau (toate centrale ce folosesc prioritar cărbune). Braşov are emisii extreme de ridicate de sulf pe MWh produs datorită calităţii carbunelui utilizat. De asemenea Oradea, Arad şi Bacau au emisii de sulf ridicate, cauzate de combinatia între conţinut ridicat de sulf al carbunelui şi o slabă eficienta a producţiei centralelor.- CET Bacau are cea mai mare emisie specifică de oxid de azot; Govora, Suceava, Braşov şi Ploiesti au de asemenea emisii specifice ridicate.- CET Oradea şi CT Gurabarza sunt centralele cu cea mai mare emisie de praf.Din punctul de vedere al emisiilor totale, se pot face următoarele afirmaţii:- centralele cu cele mai mari emisii de sulf sunt Govora, Braşov, Oradea şi Arad (toate centrale ce folosesc prioritar cărbune şi au producţii mari de energie);- centralele cu cele mai mari emisii de NO(x) sunt Ploiesti, Govora, Oradea şi Arad;- centrala cu cea mai mare emisie de praf (particule) este Oradea.3.6.2. Evaluare financiarăEvaluarea financiară a urmărit:- analiza structurii costurilor;- analiza cererii de căldură şi a lipsurilor privind consumul eficient de căldură;- comparatia costurilor cu PNR (preţul naţional de referinţa);- evaluarea aranjamentelor existente pentru preluarea energiei termice şi electrice produse;- analiza situaţiei financiare existente.3.6.2.1. Structura costurilorFigura 13 prezintă costul energiei produse de centralele evaluate în 2002 şi 2003. Se poate vedea ca majoritatea centralelor care raportează costuri mari în anul 2003 (Gurabarza, Giurgiu, Suceava, Bacau) sunt centrale ce folosesc carbunele drept combustibil principal.Figura 13. Costul energiei produsePentru toate centralele, mai mult de 70% din costurile de producţie sunt reprezentate de combustibil, salarii şi amortismente. Pentru anul 2003, din aceasta valoare totală:- pentru 15 centrale costul combustibilului reprezintă peste 60%. Pentru cele 7 centrale aflate sub acest plafon, cauza principala o reprezintă costurile ridicate cu amortizarea şi cu forta de muncă; este mai ales cazul centralelor care nu produc energie termica pe durata sezonului cald, dar trebuie să acopere toate costurile fixe de funcţionare;- pentru 5 centrale amortizarea reprezintă peste 15...20%: Braşov, Onesti, Timişoara, Zalau, Giurgiu şi Calafat;- pentru 3 centrale costul forţei de muncă reprezintă peste 30%: Comăneşti, Zalau şi Gurabarza.3.6.2.2. Decalajele faţă de consumul real de căldurăStudiile existente arata ca apartamentele tip de 2 sau 3 camere acoperă 82% din consumul de căldură al tuturor apartamentelor conectate la termoficare. 84% din blocuri au fost construite înainte de 1985. Cererea anuală de energie pentru un apartament de 60 mp este de aproximativ 25 MWh. Aceasta valoare este foarte ridicată în comparatie cu standardele din UE unde cererea anuală tipica este de 5-10 MWh.Toate cele 22 de centrale evaluate se confrunta cu decalaje ale consumului de căldură din cauza următoarelor motive: rate mari de debransare (10...70% în ultimii 3 ani), putere instalata supra-dimensionata (13 centrale - de doua ori, 9 centrale de 5 ori), eficienta mica, pierderi în reţelele de transport şi distribuţie (20...40%), lipsa de repartitoare de costuri, termostate şi alte dispozitive similare, lipsa izolatiei clădirilor.Consumul de căldură în blocurile de apartamente poate fi redus cu 15....30% prin introducerea unor noi măsuri de economisire a energiei precum: contoare de energie, instalaţii noi în subsol, inclusiv controlul temperaturii, robineti de echilibrare la coloane, ventile cu termostat la radiatoare, repartitoare de costuri la radiatoare, contoare individuale de apa calda.Reduceri estimate la 15-20% ale consumului de căldură pot fi obţinute prin ameliorarea izolatiei termice a clădirilor: etansarea ferestrelor şi uşilor, schimbarea ferestrelor cu unele noi cu 2 sau 3 straturi de sticlă, izolarea pereţilor şi a tavanului.3.6.2.3. Preţul naţional de referinţa şi sistemul de subvenţiiPreţul caldurii pentru consumatori finali e stabilit de Guvern, fiind cunoscut drept preţul naţional de referinţa (PNR). Diferenţa dintre preţurile energiei termice la consumatorii finali şi PNR e acoperită printr-un sistem de subventionare.Actualmente valoarea PNR este cea stabilită în august 2002, având valoarea de 800 000 lei / Gcal, inclusiv TVA, ceea ce corespunde la 688 000 lei/MWh; toate centralele evaluate au în prezent un preţ la consumatorul final mai mare decât PNR. Se prognozeaza o creştere cu 12% a PNR începând cu 1 august 2004.Figura 14. Nivelul subventiei în preţul la consumatorul final (preţurile includ TVA) 3.6.3. Costuri de mediuPentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia interna prevederile Directivei Europene 2001/80/EC .Ministerului Administraţiei şi Internelor îi revine sarcina de a coordona implementarea prevederilor acestui act normativ la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.Obligaţiile privind reducerea emisiilor la cos a instalaţiilor mari de ardere şi încadrarea în prevederile Directivei Europene 2001/80/EC , respectiv Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, revin deţinătorilor de astfel de instalaţii. Prin urmare, procesul de modernizare a acestor instalaţii trebuie initiat şi condus de autorităţile administraţiei publice locale.În prezent, autorităţile administraţiei publice locale deţin în proprietate publică sau privată 129 de instalaţii mari de ardere, din care:● 35 de instalaţii vor fi oprite după ianuarie 2007;● 87 de instalaţii vor fi menţinute în funcţiune şi după anul 2007.Din evaluarea lucrărilor de modernizare a centralelor ce vor rămâne în funcţiune după 2007 a rezultat un volum de investiţii de circa 570 milioane Euro.Costuri totale de investiţii - defalcarea costurilor totale pe tipuri de combustibili:┌────────────┬───────────┬──────────────────────┬───────────────┬──────────────┐│ │ │ Costuri pentru │Costuri pentru │Costuri pentru││ │ │ reducerea │ reducerea │ reducerea ││ │ │ emisiilor │emisiilor │ emisiilor ││ │ │ provenite │provenite │ provenite ││ │ │ din │ din │ din ││ │ │ utilizarea │utilizarea │ utilizarea ││ COSTURI │ VALOARE │combustibililor │combustibi- │ combustibi- ││ │ (euro) │ solizi │lilor lichizi │ lilor ││ │ ├───────────┬──────────┤ │ gazosi ││ │ │ lignit │ huila │ (euro) │ (euro) ││ │ │ (euro) │ (euro) │ │ ││ │ │ │ │ │ │├────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────────┼──────────────┤│Monitorizare│ 23.700.000│ │ │ │ ││emisii IMA │ │ │ │ │ ││ │ │141.650.000│15.500.000│144.100.000 │ 245.430 000 │├────────────┼───────────┤ │ │ │ ││Conformare │546.680.000│ │ │ │ ││ tehnica │ │ │ │ │ │└────────────┴───────────┴───────────┴──────────┴───────────────┴──────────────┘Măsurile întreprinse până în prezent pentru implementarea prevederilor acestor acte normative, sunt:● s-a efectuat inventarul instalaţiilor mari de ardere deţinute de autorităţile administraţiei publice locale;● s-au stabilit termene precise privind:- efectuarea masuratorii emisiilor la cos (1 martie 2004);- întocmirea studiilor de impact (30 aprilie 2004);- întocmirea programelor de reducere progresiva a emisiilor la cos (30 aprilie 2004).● dotarea cu aparatura de monitorizare continua a emisiilor la cos (31 decembrie 2006);● s-a aprobat "Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de C(O)2, NO(x) şi pulberi.Concluzii● Actualele sisteme de producere şi furnizare a energiei termice asigura serviciul de încălzire şi apa calda de consum pentru aproape 29% din populaţia tarii şi respectiv pentru 55% din populaţia urbana.● Sistemele sunt realizate după tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente scăzute, pierderi foarte mari între 25-35% şi costuri ridicate de producţie.● Costurile de producere, transport şi distribuţie foarte ridicate nu pot fi suportate de utilizatori în marea lor majoritate.● Datorită soluţiilor constructive şi a lipsei fondurilor de reparaţii, imobilele introduc, la rândul lor, pierderi suplimentare mari de energie termica (10-15%) şi nu permit separarea consumurilor individuale de căldură pe apartamente.
     +  Capitolul 4. Restructurarea serviciilor publice de încălzire urbana4.1. Premizele restructurării serviciilor publice de încălzire urbanaServiciile publice de încălzire urbana în sistem centralizat trebuie menţinute şi dezvoltate întrucât, în condiţiile specifice României şi ale tehnologiilor actuale, acestea pot asigura alimentarea cu energie termica pentru sectorul rezidential în condiţii de siguranţă, eficienta energetica şi performanta economică ridicată, având totodată un impact pozitiv asupra protecţiei şi conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante.Premizele de la care s-a plecat pentru elaborarea propunerilor de restructurare a serviciilor de alimentare cu energie termica produsă centralizat sunt: a) serviciul public de alimentare cu căldură poate deveni o activitate rentabila, sigura şi performanta dacă este realizat de operatori specializaţi care integreaza la nivelul localităţilor şi alte servicii publice adiacente cum ar fi: furnizarea apei potabile şi industriale, a energiei electrice, a gazelor naturale, recuperarea şi utilizarea în scop energetic a deşeurilor menajere etc; b) necesitatea promovării şi aplicării soluţiilor care asigura economisirea resurselor energetice clasice şi respectarea principiului dezvoltării durabile în toate situaţiile: de la înfiinţarea unor sisteme noi, până la modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea unor sisteme existente; c) necesitatea promovării şi aplicării tehnologiilor care asigura protejarea şi conservarea mediului ambiant prin utilizarea tehnologiilor cu impact minim asupra acestuia; d) termoficarea asociata cu cogenerarea, asigura producerea energiei termice la cele mai scăzute preţuri şi cu impactul cel mai redus asupra mediului, la cele mai bune randamente globale şi cu cel mai scăzut consum de resurse energetice primare; e) asigurarea accesului la serviciile de termoficare pentru clienţii potenţiali prin corelarea tarifelor cu gradul de suportabilitate al acestora; f) prioritizarea finanţării şi execuţiei proiectelor de reabilitare prin dirijarea şi concentrarea efortului investitional acolo unde eficienta acestuia este maxima, şi anume dinspre consumatori spre surse; g) generalizarea serviciului public de încălzire centralizata în toate localităţile unde studiile de specialitate demonstreaza ca acesta este viabil şi eficient economic.Obiectivele majore ale politicii Guvernului în domeniul serviciilor publice centralizate de alimentare cu energie termica a localităţilor sunt:● siguranţa alimentarii cu energie termica a localităţilor;● generalizarea producerii energiei termice în cogenerare cu energia electrica în toate situaţiile raţional posibile, în conformitate cu Directiva 2004/8/CE a Parlamentului european şi a Consiliului privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de căldură utila pe piaţa interna;● implementarea Directivei UE 93/76/EEC privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăţirea eficientei energetice şi a Directivei 2001/80/EC privind reducerea emisiilor la cos;● producerea şi distribuţia competitivă a energiei termice, la preţuri accesibile utilizatorilor;● promovarea principiilor economiei de piaţa, deschiderea pieţei şi diminuarea gradului de monopol;● creşterea eficientei energetice a sistemelor şi promovarea măsurilor de dezvoltare durabila;● respectarea prevederilor directivelor Uniunii Europene privind calitatea serviciile de încălzire urbana şi protecţia mediului;● atragerea participării capitalului privat la finanţarea investiţiilor aferente serviciilor energetice de interes local.Direcţii de acţiune:● scăderea costurilor de producţie prin modernizarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice şi reducerea pierderilor;● încurajarea investiţiilor pentru reabilitarea SCIU pentru creşterea eficientei energetice, reducerea corespunzătoare a consumurilor de resurse primare şi diminuarea emisiilor poluante în atmosfera;● orientarea investiţiilor pentru producerea energiei termice prin soluţii de cogenerare, în conformitate cu directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerarii pe baza cererii interne de căldură;● implementarea unor sisteme automatizate de măsurare, reglare şi control de tip dispecer, de la sursa până la nivelul consumatorului final, pentru conducerea "on-line" a proceselor tehnologice şi întocmirea bilanţurilor lunare;● modernizarea capacităţilor existente sau înlocuirea lor şi corelarea acestora cu necesarul de energie termica al localităţilor;● înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi, acolo unde este posibil, cu gaze naturale;● diversificarea resurselor energetice primare utilizate pentru producerea energiei termice şi promovarea soluţiilor optime sub raport cost / calitate;● introducerea contorizarii energiei termice livrate la nivel de imobil şi la nivel de apartament;● introducerea tarifului binom şi a contractelor sau convenţiilor de furnizare individuale;● eliminarea treptata, într-un interval de 4 ani a preţului naţional de referinţa şi a subventiei la producător pentru energia termica livrata populaţiei prin SCIU şi înlocuirea acestora cu ajutoare sociale pentru încălzire acordate familiilor şi persoanelor venituri reduse;● încurajarea apariţiei operatorilor unici (producere, transport, distribuţie, furnizare) şi privatizarea acestora;● promovarea gestiunii delegate prin concesionarea serviciilor şi a infrastructurii aferente şi prin contracte de parteneriat public-privat;● obligativitatea autorizării / atestării agenţilor economici specializaţi în proiectarea şi execuţia lucrărilor din infrastructura aferentă serviciilor de alimentare cu energie termica, în funcţie de categoria lucrărilor de construcţii - montaj - instalaţii ce urmează a fi executate, de către operatori, respectiv autorităţile de reglementare competente;● stimularea reabilitării termice a clădirilor prin facilităţi fiscale şi simplificarea procedurilor de acces a proprietarilor la fondurile destinate reabilitării termice a imobilelor în vederea reducerii pierderilor de căldură şi a necesarului termic printr-un pachet de reglementări tehnice şi economice coerent.4.2. Politici şi prioritati4.2.1. Continuarea perfecţionării cadrului legislativActele normative pentru reglementarea serviciul de încălzire în sistem centralizat, elaborate în baza Legii nr. 326/2001, Legii nr. 318/2003, Legii nr. 199/2000, republicată şi a Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 şi aflate în curs de avizare şi aprobare, vor conţine prevederi prin care să se asigure:● reglementarea procedurii de deconectare a consumatorilor / clădirilor în caz de neplata sau plata parţială a facturilor;● introducerea tarifului binom având o parte fixa constanta determinata în funcţie de capacitatea instalata şi o parte variabila calculată în funcţie de consumul efectiv de energie termica;● instalarea în apartamentele situate în imobilele condominiale a repartitoarelor de costuri şi a robinetelor cu reglaj termostatic pentru reglarea, măsurarea şi controlul cantităţilor de energie termica consumate;● introducerea contractelor individuale sau a convenţiilor individuale de furnizare a energiei termice;● introducerea obligativitatii atestării şi licentierii societăţilor comerciale care furnizează echipamente de contorizare individuală ca şi a societăţilor comerciale specializate în montarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor individuale de repartizare a costurilor;● promovarea gestiunii delegate a serviciilor de încălzire urbana bazate pe contracte de concesiune şi de parteneriat public - privat pentru atragerea investiţiilor private în managementul capacităţilor de cogenerare;● actualizarea normelor pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire, ventilaţie şi aer - condiţionat;● întocmirea programelor de eficienta energetica în corelare cu programele de investiţii, la nivelul tuturor localităţilor cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori;● introducerea conceptelor de: "planificare energetica la nivel local", "insule de energie", "oraşe energetice" "zone prioritare de termoficare", s.a.4.2.2. Politica de investiţii. Necesitaţi imediate pentru îmbunătăţirea randamentului consumului şi livrării de energie termica prin sisteme de termoficare4.2.2.1. Planificarea energetica la nivel localLa nivel naţional, principiile strategice relevante ale dezvoltării regionale sunt următoarele:- promovarea mecanismelor de piaţa în scopul de a îmbunătăţi competitivitatea şi de a realiza o creştere economică durabila;- creşterea capacităţii regiunilor pentru a susţine propria lor dezvoltare în ceea ce priveşte formarea instituţiilor, utilizarea resurse financiare şi luarea deciziilor;- promovarea principiilor de dezvoltare durabila.Evaluarea de baza a necesarului de energie este intemeiata pe consum. Principiile de consum trebuie să fie fundamentate pe evaluarea necesarului de energie care să susţină tendinta de dezvoltare a tarii precum şi pe necesitatea de a îmbunătăţi randamentul energetic, protecţia mediului şi a consumatorului.Domeniile ţinta ale planificarii energetice la nivel local corespunde cu trei axe principale:● elaborarea politicii locale,● caracterul cetatenesc al energiei termice şi● caracteristica de piaţa locală a pieţei energiei termice.Figura 15. Domeniile ţinta ale planificarii energetice Obiectivele ce trebuie abordate: 1. promovarea caracterului cetatenesc al energiei şi mobilizarea participanţilor locali din sectorul energetic;2. planificarea la nivelul comunităţii locale privind utilizarea eficienta a surselor de energie regenerabila şi a energiei convenţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociata;3. crearea de condiţii favorabile pentru pieţele şi serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizati.Scopurile tipice pentru (1) Promovarea caracterului cetatenesc al energiei şi mobilizarea participanţilor locali din sectorul energiei, sunt:- promovarea pe scara larga a constientizarii sociale necesară pentru abordarea problemelor energiei pe termen mediu şi lung şi necesitatea unei dezvoltări durabile, prin programe şi campanii informationale şi educatioale la nivelul consumatorului;- crearea de parteneriate locale în sectorul energetic care să implice sectorul public, reprezentanţii consumatorilor (locatari, IMM - uri) şi furnizori de energie conventionala;- efectuarea de studii de fezabilitate multicriteriale referitoare la aspectele formelor multiple de energie: administrarea sistemului, calitate şi fiabilitate, politici, tehnologie, socio-economie, finanţare;- introducerea conceptului de "noua administrare" în domeniul energiei, folosind o "abordare ascendenta, de jos în sus", (de la nivelul local) pentru a întări rolul consumatorului pe piaţa de energie (energia ca un serviciu pentru cetăţean şi administrarea cererii pentru a satisface nevoile reale ale consumatorilor) şi de asemenea pentru a consolida rolul altor noi participanţi în sectorul de energie (ONG ale consumatorilor, autorităţile locale, cooperative de servicii şi mici producători de energie din resursele regenerabile) prin promovarea unui nou caracter cetatenesc al energiei.Scopurile tipice pentru (2) Planificarea la nivelul comunităţii locale privind utilizarea eficienta a surselor de energie regenerabila şi a energiei convenţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociata,sunt:- stimularea planificarii locale de energie inclusiv integrarea planurilor de energie în planificarea dezvoltării locale, inventare de energie, bilanţuri energetice şi programare de energie;- întreprinderea de acţiuni ce au drept scop consolidarea angajamentelor factorilor cheie de decizie şi a participanţilor pe piaţa pentru comunităţi utilizatoare de energie durabila;- întărirea componentei de energie a planurilor de dezvoltare durabile ce au drept obiectiv dezvoltarea la nivel local;- iniţierea unui domeniu de reflectare pentru posibilele iniţiative de politica de viitor, de ex. un cadru de reglementări pentru politicile locale de planificare a energiei. Astfel de iniţiative de politica trebuie să fie create pe politicile energetice locale existente;- lansarea de măsuri concrete de implementare.Scopurile tipice pentru (3) Crearea de condiţii favorabile pentru pieţele şi serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizati, sunt:- facilitarea transferurilor de tehnologii pentru producţia descentralizata a energiei termice şi de administrare a cererii, prin implementarea cunoştinţelor tehnice corespunzătoare la nivel local;- dezvoltarea condiţiilor tehnice şi normalizarea situaţiei (îmbunătăţirea accesibilitatii la sursele de energie regenerabila, la reţelele electrice locale, cadru de reglementar adecvat);- dezvoltarea şi promovarea bunelor practici pentru reglementarea şi dezvoltarea pieţelor locale de energie (calcularea preţurilor, sisteme de garanţie, autorizaţiile publice, sisteme de finanţare ca "finanţare terţi", lansarea de noi servicii energetice);- stimularea unei abordari inovatoare referitoare la reducerea costurilor pentru implementarea măsurilor privind utilizarea raţională a energiei şi a surselor de energie regenerabila (grupare pentru achiziţii şi contracte colective pentru întreţinere echipamente), costuri care sunt influientate de barierele netehnologice cum ar fi: proceduri de aplicaţie şi procedee de aprobare a planificarii exagerat de dificile;- încercarea de a rezolva problemele legate de barierele pe termen scurt care îi opresc pe principalii participanţi (politicieni, planificatori, proiectanţi şi cetăţeni) de a lucra la proiectele de economisire şi conservare a energiei cu aceeaşi abordare pozitiva pe care ei o adopta la proiectele standard, de exemplu, în ceea ce priveşte planuri inovatoare de finanţare, coduri adaptate de clădiri, mecanisme ale controlului calităţii şi reţelele utilizatorilor.4.2.2.2. Măsuri prioritare de economisire a energiei la consumatorii racordati la SCIU4.2.2.2.1. Contorizarea şi controlul energiei termice, repartitoare de costuri de căldură, robinete de reglaj termostaticPractica în toate ţările din Europa Centrala şi de Est, unde au fost instalate robinete de reglaj termostatic şi repartitoare de costuri de căldură, a demonstrat efecte din care au rezultat reduceri ale consumului de energie termica de 15-25%.Aproximativ 55% din apartamentele conectate la sistemele de termoficare nu sunt echipate cu dispozitive similare. Potenţialul anual de economisire a consumului de energie termica este de aproximativ 1,5 mil. Gcal. Luând în considerare pierderile medii pe distribuţie, producţia de energie termica poate scădea cu 1,7 mil. Gcal/an (6,4%).Rezultatele viitoare preconizate din implementarea acestui concept sunt:- economii de energie în fiecare apartament;- creşterea nivelului de încasări prin reducerea costurilor la consumatori;- reducerea subvenţiilor plătite din buget pentru a acoperi diferenţa între costul care poate fi cerut (bazat pe capacitatea populaţiei de a plati) şi costul real al caldurii şi apei calde de consum;- Un "efect demonstrativ" cu privire la viabilitatea tehnica şi financiară a acestei abordari pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor de termoficare în România.Investiţia estimată este prezentată în tabelul următor:Reabilitarea la nivel de apartament┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Reabilitarea apartamentelor │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│(1) Repartitoare de cost a caldurii şi robineti termostataţi │├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤│Număr total de apt. conectate│ 1.918.222 unit. │Din care neechipate cf. │ 99% ││la SCIU │ │presupunerii │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤│Număr de apt. care trebuie │ │Număr mediu de │ ││echipate │ 1.899.040 unit. │echipamente pe apt. │ 2,8 │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤│Numărul total max. de │ │ ││echipament │ 5.317.311 unit. │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ Repartitor de căldură cu citire ││Preţ unitar al echipamentului│ 28,00 EUR incl. TVA│ automată + robinet termostatat ││produs în România │ │ (3/8'' şi 1/2''; corp + cap) + │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ montaj şi garanţie ││Investiţia medie pe apt. │ 78,40 EUR incl. TVA│ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ ││Total investiţie (1) │ 148.884.719 EUR incl. TVA│ │├─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┤│(2) Contoare de apa calda şi rece │├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤│Număr total de apt. conectate│ │Din care neechipate cf. │ ││la SCIU │ 1.918.222 unit │presupunerii │ 100% │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤│Număr de apt. care trebuie │ │Număr mediu de │ ││echipate │ 1.918.222 unit │echipamente pe │ 2,0 ││ │ │apartament │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤│Numărul total max. de │ 3.836.444 unit │ ││echipament │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ contor de apa calda + contor de ││Preţ unitar al echipamentului│ 10,50 EUR incl. TVA│ apa rece + montare şi garanţii ││produs în România │ │ (DN 15 mm, Q(min) = 0,03 mc/h, │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ Q(max) = 3,0 mc/h) ││Investiţia medie pe apt. │ 21,00 EUR incl. TVA│ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ ││Total investiţie (2) │ 40.282.662 EUR incl. TVA│ │├─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┤│(3) Refacerea conductelor de distribuţie a caldurii şi apei calde │├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤│Număr total de apt. conectate│ 1.918.222 unit │Din care neechipate │100% ││la SCIU │ │cf. presupunerii │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┼──────────┤│Număr de apt. care trebuie │ 1.918.222 unit │Număr mediu de │1,0 ││echipate │ │echipamente pe apt. │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤│Investiţia medie pe apt. │ 946,00 EUR incl. TVA│ Reabilitarea şi reproiectarea │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ distribuţiei de căldură şi apa ││Total investiţie (3) │1.814.638.012 EUR incl. TVA│ calda în apt. │├─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┤│Descresterea costurilor de căldură pe apartament │├─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────┬──────────┤│Consumul mediu de căldură pe │ 9,174 Gcal/an │ │ ││apartament │ │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤│Scăderea consumului de │ │ ││căldură după instalarea │ 1,376 Gcal/an │ 15% ││echipamentului │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┬──────────┤│ │ │ │EUR/Gcal ││Economii de cost presupuse │ 29,31 EUR/an │ 21,30 │NRP incl. ││ │ │ │TVA │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────┴──────────┤│Costuri de reabilitare │ 78,40 EUR │ Numai repartitoare de căldură şi ││ │ │ robineti termostataţi │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────┤│Timpul de recuperate simplu │ 2,7 ani │Este acceptabil considerând preţul ││ │ │ de căldură din următorii ani │└─────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────┘ 4.2.2.2.2. Izolatia termica a clădirilorReducerea consumului de energie pentru încălzirea locuinţelor, care este pe departe principala utilizare finala a energiei în cazul consumatorilor casnici din statele membre UE (57% faţă de 25% pentru încălzirea apei sau 11% pentru aparate electrocasnice şi iluminat) este direct condiţionată de performanţă energetica a clădirilor.Consumul total de energie finala în UE în 1997 a fost de aproximativ 930 Mtone. O defalcare simplificata a acestei cereri arata importanţa clădirilor în acest context: 40,7% din totalul cererii de energie este folosit în sectoarele de locuinţe şi tertiar, cea mai mare parte pentru servicii de energie la clădiri. Trebuie de asemenea să se evidentieze ca aproximativ 10% din energia consumată în clădiri provine de la sursele de energie regenerabila, producerea combinata de energie electrica şi termica prin cogenerare şi încălzirea/racirea prin sisteme de termoficare sau pompe de căldură (numai în cazuri specifice şi în anumite condiţii). Pentru sectorul tertiar, importanţa încălzirii spaţiilor este într-o oarecare măsura mai scăzută (52% din consumul total al sectorului).Aceasta problema este de importanţa deosebită pentru România. Noi presupunem ca în România procentajul consumului de energie folosit pentru încălzirea locuinţelor este mai mare de 70% din totalul consumului de energie la consumatorii casnici. În special clădirile realizate din panouri mari de beton prefabricate, care au fost construite în cea mai mare parte de la sfârşitul anilor '60 până în anii '90, sunt caracterizate de o foarte mare cerere de căldură care este de 2 până la 3 ori mai mare pe metru patrat decât cea din UE, în principal din cauza tipurilor de izolatie necorespunzătoare.Un program naţional de măsuri pentru izolatia termica a clădirilor trebuie să fie initiat imediat. Programul va avea ca rezultat o reducere a consumului de energie termica cu cca. 50% până la sfârşitul implementarii sale.Aceasta va atenua impactul social negativ şi de asemenea nu va permite investiţiile neviabile în sectorul de termoficare.Redam mai jos o schema de finanţare simpla precum şi efectele izolatiei clădirilor asupra funcţionarii SCIU:
    Anul 1 2 3
    Investiţie/Credit 100% garantat de stat 4.550,00 Euro 4.550,00 Euro 4.322,50 Euro 4.095,00 Euro
    Timp de recuperare 20 ani
    Principal 5,00% 227,50 Euro 227,50 Euro 227,50 Euro
    Dobânda comercială pe an 9,00% 409,50 Euro 389,03 Euro 368,55 Euro
    Serviciul datoriei 637,00 Euro 616,53 Euro 596,05 Euro
    Economie la costul caldurii pe an 95,87 Euro 95,87 Euro 95,87 Euro 95,87 Euro
    Economii din reabilitare 875,00 Euro 43,75 Euro 43,75 Euro 43,75 Euro 43,75 Euro
    Total economii 139,62 Euro 139,62 Euro 139,62 Euro
    Total costuri adiţionale 497,38 Euro 476,91 Euro 456,43 Euro
    Diferenţa dintre dobânda şi economii 269,88 Euro 249,41 Euro 228,93 Euro
    Statul va suporta o parte din dobânda
    Subvenţii maxime pe an 250,00 Euro 250,00 Euro 249,41 Euro 228,93 Euro
    Costuri anuale adiţionale pentru proprietar 247,38 Euro 227,50 Euro 227,50 Euro
    Costuri adiţionale lunare pentru proprietar 20,62 Euro 18,96 Euro 18,96 Euro
    Plata totală a proprietarului pe luna 52,87 Euro 49,55 Euro 49,55 Euro
    Economia anuală de căldură 4,501 Gcal 4,501 Gcal 4,501 Gcal 4,501 Gcal
    Economia de căldură cumulată 5 Gcal 9 Gcal 14 Gcal
    Schema de finanţare a izolarii clădirilor4.2.2.2.3. Calitatea serviciilor şi constientizarea publicăÎn scopul de a asigura un serviciu durabil al energiei termice, trebuie să ne concentram atenţia asupra reabilitării sistemelor şi a relaţiilor cu beneficiarii precum şi asupra unei politici active de relaţii cu publicul.Companiile de termoficare trebuie să ţină sub control toate activităţile care sunt hotărâtoare pentru asigurarea calităţii serviciilor, pe baza unui plan de control al calităţii serviciilor.Companiile de termoficare trebuie să implementeze un sistem activ şi eficient de primire, înregistrare, evidenta şi urmărire a reclamatiilor beneficiarilor în scopul de a asigura rezolvarea operativă a acestora, dirijarea lor către compartimentele vizate şi de a valorifica fluxurile informationale privind calitatea serviciilor.Bazându-se pe o procedură de aprobare a licenţei la perioade regulate, autorităţile naţionale de reglementare trebuie să incerce sa influenteze calitatea serviciilor mult mai pregnant decât în prezent.4.2.2.3. Îmbunătăţirea competitivitatii companiilor de termoficare prin reducerea costurilor de furnizare a energiei termice4.2.2.3.1. Măsuri urgente pentru reabilitarea capacităţilor de producţie şi de distribuţie a energiei termiceÎn scopul de a determina şi stabili priorităţile de investiţii în sectorul de termoficare, trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte:● evoluţia necesarului de căldură în viitor (începerea planificarii energetice la nivel local, luarea de decizii politice referitoare la o zona dimensionata optim de prioritate a termoficarii, analizarea posibilităţilor pentru noi servicii de energie termica, începerea atragerii de noi beneficiari dintre consumatorii industriali);● efectele economisirii de energie (începerea reabilitării reţelelor termice şi reducerea pierderilor de căldură);● securitatea alimentarii cu energie termica şi eficienta conversiei (începerea testarii catorva optiuni privind combustibilii, inclusiv a surselor de energie regenerabila şi incinerarea deşeurilor, folosirea resursele locale);● reflectarea optiunilor în valoarea de investiţii necesară şi posibilităţile de finanţare a proiectelor;● consideratii din punct de vedere al protecţiei mediului.Ca rezultat al celor de mai sus, trebuie să se formuleze o strategie de reabilitare şi de investiţii privind:● îmbunătăţirile care se pot face imediat cu investiţii puţine sau fără investiţii şi influenţa mica sau inexistenta asupra performantei tehnice a altor părţi a centralei sau a reţelei de termoficare şi care trebuie să fie executate imediat;● toate celelalte îmbunătăţiri care trebuie să fie ordonate conform rentabilitatii lor şi executate conform unui plan de investiţii financiar şi a unui grafic - program cu perioade şi activităţi coordonate pentru întregul sistem. Îmbunătăţirile care afectează în mod decisiv performanta optima a altor părţi ale sistemului, vor trebui sa aştepte până modificările acelor părţi din sistem reclama introducerea acestor îmbunătăţiri.4.2.2.3.2. Reabilitarea reţelei, reducerea pierderilor de căldură şi necesarul de investiţiiÎmbunătăţiri imediateTrebuie să fie analizate următoarele îmbunătăţiri imediate, cu costuri minime:● eliminarea pierderilor de apa din cauza reţelei şi a componentelor avariate prin campanii de detectare a scurgerilor, inspecţia planificata a reţelei şi a instalaţiilor şi prin reparaţii curente (temporare);● trebuie să fie introduse instrumente de planificare îmbunătăţite pentru planificarea costului minim al lucrărilor de reparatie şi renovare;● achiziţionarea şi utilizarea echipamentelor avansate pentru detectarea scurgerilor în canale de conducte inguste, cum ar fi camere foto, termografice, camere video mobile, teleghidate, detectoare ultrasonice de scurgeri sau echipament analizare zgomot.Îmbunătăţirile imediate trebuie să aibă drept scop reducerea consumului de apa de adaos şi îmbunătăţirea calităţii apei. Investiţiile în reţea sunt în general foarte costisitoare în comparatie cu economiile posibile şi de aceea numai investiţiile în înlocuirea reţelei care necesita renovare imediata pentru siguranţa alimentarii, pot fi recomandate pe un termen scurt.Recomandări pe termen mediuAcolo unde obiectivul recomandărilor pe termen scurt este să se mărească randamentul energetic al centralelor cu resurse financiare limitate, recomandările pe termen mediu se bazează pe profitabilitatea investiţiilor într-un cadru de timp mai îndelungat. În consecinţa, recomandările pe termen mediu se bazează pe o rentabilitate a costurilor şi o decizie a strategiei viitoare. Îmbunătăţirile recomandate pe termen mediu cuprind:● înlocuirea celor mai vechi şi mai corodate părţi ale reţelei;● înlocuirea componentelor avariate, în special a compensatorilor şi vanelor defecte.Recomandări pe termen lungPe termen lung, se recomanda să se modernizeze treptat întreaga reţea cu conducte preizolate. Totuşi, din cauza preţurilor foarte mari a conductelor, trebuie să se ia în considerare producerea pe plan local a conductelor preizolate de înaltă calitate.În scopul de a asigura o durată de exploatare lungă pentru reţeaua modernizata trebuie să se asigure calitatea îmbunătăţită a agentului termic prin reteua de termoficare prin investiţii în echipament nou pentru tratarea apei. Economia realizată prin modernizarea cu conducte preizolate este cea mai favorabilă pentru dimensiuni mici de conducte.Costul reabilităriiCostul reabilitării conductelor de termoficare cu conducte preizolate cu o secţiune a conductei de 100 mm şi 500 mm (atât conducta tur cat şi cea retur), estimat pe baza conductelor standard importate şi personal local este:● pentru d = 100 mm _____________ 97,78 Euro/m;● pentru d = 500 mm _____________ 327,80 Euro/m.Din analizarea Bazei de date 2003 actuale şi luând în considerare costurile de mai sus, ipoteza noastră de investiţii se bazează pe următoarele:
    Reţea termoficare, pierderi căldură, costuri reabilitare
    Lungime totală reţea, raportată Din care: 11.901 km Reţea primara 28,93% Reţea secundară 71,07%
    Pierderi de căldură specifice medii prin sparturi şi izolatie 0,5160 Gcal/m/an
    Total pierderi căldură 6.140.552 Gcal/an
    Costuri medii de reabilitare 164 EUR/m
    din care: 327,80 Euro/m 97,78 Euro/m
    Pierderi de căldură specifice calculate după reabilitare 0,227 Gcal/m/an
    Se pot obţine economii sub forma pierderilor reduse de apa şi căldură. În consecinţa, toate reţelele de termoficare au fost împărţite în trei grupe în funcţie de scăderea pierderilor de căldură după reabilitare:
    Prioritatea de Investiţii 1A: reducerea pierderilor de căldură mai mari de 70%
    Prioritatea de Investiţii 1B: reducerea pierderilor de căldură = 63% RADET Bucureşti
    Prioritatea de Investiţii 2: reducerea pierderilor cuprinse între 30% şi 70%
    Prioritatea de Investiţii 3: reducerea pierderilor mai mici de 30%
    Rezultatele calculelor sunt prezentate mai jos:
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Necesar reabilitare reţea de termoficare │├──────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┤│Prioritate investiţii 1 │ │├───────────────────────────────────────────────┬──────┤ Investiţii ││Număr total proiecte de reabilitare (1 proiect │ 34 │ ││pe operator din 186 operatori energie termica) │ │ │├─────────────────────────────────┬─────────────┴──────┼───────────────────────┤│ Prioritatea 1A: reducerea │ │ ││ pierderilor de căldură > 70% │ 2.049 km │ 336.738.529 EUR ││Prioritatea 1B: (RADET) reducerea│ │ ││ pierderilor de căldură 63% │ 3.369 km │ 553.563.044 EUR │├─────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤│ Economie căldură │ 3.293.762 Gcal/an │ 890.301.573 EUR │├─────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────┤│ 45,5% din sistemele de transport şi distribuţie ││ trebuie să fie reabilitate imediat. ││ Aceasta va conduce la: ││ 53,6% Scădere a pierderilor de căldură existente. ││ Pierderile de căldură existente vor scădea ││ de la 19,2% la 8,9% │├─────────────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┤│ │ EUR/Gcal │ 56.751.527 EUR ││ Economii de costuri calculate │17,23 │Aceasta este acceptabil││ │ NRP excl. TVA │ datorită efectelor ││ Perioada unica de recuperare a │ │interne şi externe ale ││ banilor │ 15,7 ani │reducerii suplimentare ││ │ │ de costuri │├─────────────────────────────────┴────────────────────┼───────────────────────┤├──────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤│Prioritate investiţii 2 şi 3 │ Investiţii │├─────────────────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────┤│ Prioritatea 2: reducerea │ 1.213 km │ 199.308.986 EUR ││ pierderilor de căldură între │ │ ││ 30% şi 70% │ │ ││ Prioritatea 3: reducerea │ 1.784 km │ 293.191.241 EUR ││ pierderilor de căldură < 30% │ │ │├─────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤│ Economii căldură │ 348.877 Gcal/an │ 492.500.226 EUR │├─────────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤│ Economii costuri calculate │ EUR/Gcal │ 6.011.146 EUR ││ │17,23 │ ││ │ PNR excl. TVA │ ││ Perioada unica de │ │ Aceasta nu este ││ recuperare a banilor │ 81,9 ani │ considerabila │└─────────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────┘ 4.2.2.3.3. Reabilitarea punctelor termice şi necesarul de investiţieCapacitatea termica a punctelor termice şi deci sumele necesare pentru investiţii pot fi determinate numai pe baza schemei individuale a SCIU, a topologiei optime a reţelei, a structurii clădirilor ca şi a distribuţiei consumatorilor de căldură.Astfel, pentru a determina valoarea investiţiei a trebuit sa facem presupunerile date în tabelul următor. Capacitatea totală instalata a punctelor termice se bazează pe capacitatea totală calculată a centralelor de producţie după reabilitare. Estimam ca aproximativ 2.500 puncte termice vor trebui înlocuite cu un efort de circa 240 mil. EURO. Mare parte dintre cele circa 32.000 de puncte termice la nivelul clădirilor vor trebui innoite cu un efort financiar de 940 mil. EURO. Aceste investiţii includ tehnologie de ultima ora, contoare şi echipament de control automat după standardele din UE.Investiţia totală este de circa 1.180 mil. EURO şi poate fi redusă la 400 mil. EURO pe baza optimizarii zonelor de IU şi a măsurilor de reducere a consumului (ex. izolarea termica a clădirilor).Capacitatea termica instalata va fi importanţa pentru ambele tipuri de puncte termice. Pe de o parte dacă se va introduce un tarif cu doua componente, cea fixa va depinde de capacitatea termica instalata şi va influenţa costurile consumatorilor. Pe de altă parte operatorul de IU va putea sa factureze numai acele capacităţi instalate care vor corespunde cererii reale, inclusiv rezerva de vârf de sarcina. De aici apare necesitatea unei planificari exacte a investiţiei altfel apare pericolul unor investiţii nefezabile. În Germania exista de circa 1 an noi puncte termice de clădire care pot descreşte capacitatea termica instalata cu 20% la 30% pe baza unui sistem de control sofisticat şi a stocării caldurii.Calculul investiţiei pentru punctele termice este prezentat în tabelul de mai jos: Puncte termice şi costuri de reabilitare┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Puncte termice şi costuri de reabilitare │├───────────────────────────────┬─────────────┬───────────┬──────────────┬────────────────────┤│Capacitatea termica la vârf de │ 13.255│ Gcal/h │ │ ││sarcina, calculată │ │ │Puncte termice│ Puncte termice de │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤ mari (sistem │ clădire (sistem ││Numărul total de puncte termice│ 35.000│ unităţi │cu 4 conducte)│ cu 2 conducte) ││presupus │ │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│ │ │Procentual │ 7,00% │ 93,00% ││ │ │ unităţi │ │ ││ ├─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│ Din care │ │Nr. unităţi│ 2.450 │ 32.550 ││ ├─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│ │ │Procentual │ │ ││ │ │ căldură │ 30% │ 70% ││ │ │ furnizată │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Capacitatea medie termica la │ │ Gcal/h │ 1,623 │ 0,285 ││vârf de sarcina │ │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Număr de apt. conectate la SCIU│ 1.918.222│ unit. │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Mr. mediu de apt. alimentate pe│ │ unit. │ 235 │ 41 ││tip de PT │ │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Costuri de reabilitare │ │Euro/Gcal/h│ 60.000 │ ││specifice excl. TVA │ ├───────────┼──────────────┼────────────────────┤│ │ │Euro/apt. │ │ 700 │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Costuri totale de reabilitare │1.178.516.730│ Euro │ 238.587.848 │ 939.928.882 ││fără măsuri de izolare clădiri │ │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┴────────────────────┤│Investiţia redusă considerând │ 412.480.856│ Euro │ 35% ││izolarea clădirilor │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┬────────────────────┤│Costuri totale de reabilitare │ 766.035.875│ Euro │ 155.082.101 │ 610.953.773 ││pentru PT │ │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Costul mediu al reabilitării pe│ │ Euro/PT │ 63.299 │ 18.770 ││statie │ │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Pierderi totale de căldură │ 6.140.552│ Gcal/an │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┴────────────────────┤│Scăderea pierderilor de căldură│ 1.842.166│ Gcal/an │ 30% ││după reabilitarea statiei │ │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┬────────────────────┤│Economii de cost presupuse │ 31.740.515│ Euro/an │ 17,23│Euro/Gcal ││ │ │ │ │NRP excl. TVA │├───────────────────────────────┼─────────────┼───────────┼──────────────┼────────────────────┤│Costuri de reabilitare │ 766.035.875│ Euro │ │ │├───────────────────────────────┼─────────────┴───────────┼──────────────┴────────────────────┤│Perioada de recuperare simpla │ 24,1 ani │ Aceasta este acceptabilă datorită ││ │ │efectelor adiţionale de reducere de││ │ │ costuri │└───────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────┘4.2.2.3.4. Reabilitarea producerii de energie termica prin sistemele de termoficare şi creşterea aportului CET-urilorSunt necesare măsuri urgente pentru reabilitarea capacităţilor de producţie a energiei termice. Principalul obiectiv al acestui raport este o ipoteza referitoare la volumul necesar de investiţii. Pe cat posibil aceasta ar trebui sa includă o mărime optima a capacităţilor de producţie de energie electrica şi termica, prin cogenerare, care trebuie să fie reabilitate. În plus, aceste cazane numai pentru încălzire trebuie să fie transformate în CET-uri.Noi am identificat capacitatile necesare ce au producţie de energie electrica şi termica de baza împreună cu capacitatile suplimentare de cazane numai pentru încălzire pentru a acoperi cererea de căldură existenta şi preconizata.Pe aceasta baza a fost calculat volumul de investiţii.În calcule nu au fost luate în considerare diferite optiuni de combustibil. Este normal să se întocmească un studiu de fezabilitate detaliat, ca baza pentru investiţia individuală, în fiecare caz în parte.Exista patru tipuri de investiţii:I. Reabilitarea CET-urilor mari existente;II. Reabilitarea centralelor termice mari existente unde sunt cazane numai pentru încălzire şi transformarea în CET-uri;III. Reabilitarea centralelor de dimensiuni medii cu cazane numai pentru încălzire şi transformare lor în CET-uri mai mici;IV. Reabilitarea centralelor existente cu cazane numai pentru încălzire, unde este preconizat ca cogenerare nu este fezabila din punct de vedere economic.Ca un criteriu de baza la calcularea capacităţii de energie electrica a CET-ului, s-a luat sarcina termica de baza pe timpul unui an întreg, care este de cca. 18-19% din totalul cererii de căldură anuală a populaţiei (pe baza informaţiilor din Baza de date 2003). Cererea trebuie să fie acoperită din căldură reziduala de la generatorul de energie electrica care funcţionează minimum 6.000 ore pe an. Raportul între energia electrica şi capacitatea calorica au fost propuse ca 1 la 1,3.Costurile specifice ale reabilitării capacităţilor de producere a energiei sunt presupuse după cum urmează:
    Costul reabilitării capacităţii de producţie Producere electrica energie Euro/KW el Producere energie termica Euro/Gcal/h
    Cazane numai pentru încălzire 200.000
    CET-uri (existente, la scara mare) 300 100.000
    CET (conversie de la cazane numai pentru încălzire) 350 165.000
    CET (scara mica, conversie de la cazane numai pentru încălzire) 500 200.000
    Centralele a căror randamente trebuie să fie reabilitate şi volumul de investiţii sunt prezentate în tabelele de mai jos:┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────┐│ Tipul proiectului de investiţie pt. │ Producere │ Producere ││ reabilitare │energie termica│energie electrica │├────────────────────────────────────────────┴───────────────┴──────────────────┤│Observaţii: ││(1) Acest calcul se bazează pe consumul de căldură existent. ││(2) Calculul capacităţii energiei electrice se bazează pe 19% din consumul ││existent de energie termica al populaţiei cu presupunerea ca acest consum se ││repartizează uniform pe întregul an. │├────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┤│ Cazane numai pentru │ Capacităţi de producţie ││ încălzire ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤│ │ Cazane │ 255 Gcal/h │ │├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ Număr de proiecte │ │ 51.087.172 Euro│ ││ individuale 29 │ Investiţie ├─────────────────┴────────────────┤│ │ │ 51.087.172 Euro │├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤│Investiţie medie pe proiect │ 1.761.627 Euro │├────────────────────────────┬───────────────┴──────────────────────────────────┤│ │ Capacităţi de producţie ││ ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤│ CET-uri │ Cogenerare │ 501 Gcal/h │ 385 MW ││ ├───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ │ Cazane pentru │ 5.591 Gcal/h │ ││ │sarcini de vârf│ │ │├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ Număr de proiecte │ │ 559.124.036 Euro│115.506.876 Euro││ individuale 20 │ Investiţie ├─────────────────┴────────────────┤│ │ │ 674.630.912 Euro │├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤│Investiţie medie pe proiect │ 33.731.546 Euro │├────────────────────────────┬───────────────┴──────────────────────────────────┤│ │ Capacităţi de Producţie ││ ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤│ CET │ Cogenerare │ 419 Gcal/h │ 322 MW ││ ├───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ │ Cazane pt. │ 6.218 Gcal/h │ ││ │Sarcini de vârf│ │ │├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ Număr de proiecte │ │1.026.033.860Euro│112.785.119 Euro││ individuale 30 │ Investiţie ├─────────────────┴────────────────┤│ │ │ 1.138.818.980 Euro │├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤│Investiţie medie de proiect │ 37.960.633 Euro │├────────────────────────────┬───────────────┴──────────────────────────────────┤│ │ Capacităţi de Producţie ││ ├───────────────┬─────────────────┬────────────────┤│ CET scara mica │ Cogenerare │ 24 Gcal/h │ 19 MW ││ ├───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ │ Cazane pt. │ 378 Gcal/h │ ││ │sarcini de vârf│ │ │├────────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤│ Număr de proiecte │ │ 75.660.996 Euro│ 9.362.597 Euro││ individuale 29 │ Investiţie ├─────────────────┴────────────────┤│ │ │ 85.023.593 Euro │├────────────────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────┤│Investiţie medie pe proiect │ 2.931.848 Euro │├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Total capacităţi de producţie după │ 108 ││reabilitare │ │├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┬────────────────┤│Total capacitate de furnizare după │ 13.387 Gcal/h │ 726 MW ││reabilitare │ │ │├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤│Suma de investiţii împărţită în producţie │1.711.906.065Euro│237.654.593 Euro││termica şi en. electrica │ │ │├────────────────────────────────────────────┼─────────────────┴────────────────┤│Suma totală de investiţii │ 1.949.560.657 Euro │└────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘Pe fiecare tip de proiect de reabilitare, investiţia totală de 1,95 mild. Euro pentru un număr de 108 operatori se împarte după cum urmează:Figura 16. Investiţie în producţia de energie termica pe fiecare tip de proiect Tabelul de mai jos arata ca noile capacităţi de producţie a energiei sunt calculate într-o maniera optima şi ca ele acoperă cererea de energie termica existenta şi prevăzută:┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Producţia anuală de energie termica de către capacitatile reabilitate de producere││ a energiei │├────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────││ │ Capacitatea calorica │ Capacitate sarcina de baza ││ │ │ energie termica cogenerare │├────────────────────┼─────────────┬───────────────────┼──────────┬─────────────────┤│Puncte termice (HOB)│ 200 Gcal/h│ 300.000 Gcal/an│ │ 0 Gcal/an│├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤│Instalaţii de │ 5.500 Gcal/h│ 9.600.000 Gcal/an│500 Gcal/h│3.000.000 Gcal/an││cogenerare (CHPP) │ │ │ │ │├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤│Cogenerare (CHP) │ 6.200 Gcal/h│ 10.800.000 Gcal/an│400 Gcal/h│2.400.000 Gcal/an│├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤│Instalaţii de │ 300 Gcal/h│ 500.000 Gcal/an│ 0 Gcal/h│ 0 Gcal/an││cogenerare de mica │ │ │ │ ││putere (SSCHP) │ │ │ │ │├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼──────────┼─────────────────┤│Total │12.200 Gcal/h│ 21.300.000 Gcal/an│900 Gcal/h│5.400.000 Gcal/an│├────────────────────┼─────────────┴───────────────────┴──────────┴─────────────────┤│Total producţie │ 26.700.000 Gcal/an ││căldură ├─────────────────────────────────┬────────────────────────────┤│ │ 79,8% │ 20,2% │└────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ Observaţii: (1) În 2003 producţia de energie termica a atins aproximativ 26,7 Gcal/an. Capacitatile reabilitate de producţie pot acoperi aceasta cerere. (2) După implementarea proiectelor de reabilitare a reţelelor de prima prioritate, producţia de căldură va scădea cu 3,3 mil. Gcal/an. (3) Până în anul 2030 consumul de căldură la consumatorii casnici va scădea continuu şi va conduce la economii de energie termica de 8-10 mil. Gcal/an la sfârşitul acestei perioade. Pentru aceeaşi perioadă noi presupunem o creştere economică în România şi reusirea atragerii consumatorilor industriali de energie termica de către operatorii de energie termica.4.2.2.3.5. Utilizarea surselor de energie regenerabila ca o sursa de energie locală pentru producerea de energie termica pentru sistemele de termoficareCel mai important act legislativ în domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piaţa interna de energie.Directiva impune statelor membre o serie de măsuri de încurajare a producţiei de energie electrica din surse regenerabile şi crearea de facilităţi pentru agenţii economici ce valorifica astfel de surse.Principalele prevederi ale Directivei sunt:● stabilirea unei cote-ţinta pentru fiecare ţara privind consumul de energie electrica produsă din surse regenerabile;● introducerea unor scheme financiare de suport;● simplificarea procedurilor administrative pentru proiectele care valorifica sursele regenerabile;● acces garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie;● garantarea originii energiei electrice produse din surse regenerabile.Potenţialul estimat de surse de energie regenerabila în România este după cum urmează:┌──────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────┐│ Tip de SER │ Producere energie, │ Tip de energie ││ │ Potenţiala pe an │ │├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ │ 50 PJ │ Căldură ││ Solara ├──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ │ 1 TWh │ Electricitate │├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ Eoliana │ 4 TWh │ Electricitate │├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ Microhidrocentrale │ 5,5 TWh │ Electricitate │├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ │ 220 PJ │ Căldură ││ Biomasa ├──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ │ nn │ Electricitate │├──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────┤│ Geotermala │ 7 PJ │ Căldură │└──────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────────┘România a adoptat un numar de acte legislative pentru apropierea politicii sale de directivele de energie şi protecţia mediului care ar putea deveni una din principalele forte motrice în restructurarea sectorului de termoficare.Referitor la utilizarea energiei regenerabile, cum ar fi biomasa, energia hidraulica, energia geotermala, energia solara şi cea eoliana, România intenţionează sa dezvolte o serie de proiecte care folosesc aceste surse. În aceasta privinta, datorită rezultatelor pozitive obţinute în doua proiecte Phare pentru biomasa şi energie geotermala, ARCE implementeaza alte cinci proiecte pentru biomasa în cooperare cu Agenţia Daneza pentru Protecţia Mediului.Cota-parte de energie electrica produsă din surse de energie regenerabila va atinge 30% din consumul naţional global de electricitate până în 2010, iar cota-parte de energie electrica produsă din surse de energie regenerabila va atinge 11% din consumul naţional global de energie electrica până în 2010.Cu toate acestea, în prezent, cea mai mare atenţie se acordă centralelor CET, cogenerarii industriale în centralele pe cărbune, ca prioritati pentru a scoate în evidenta utilizarea cea mai eficienta a resurselor de energie regenerabila interne de la începutul eforturilor reînnoite de a promova şi a extinde aplicatiile energiei obţinută din biomasa.Important pentru îmbunătăţirea serviciilor de termoficare este în primul rând ca sistemele de termoficare folosesc o tehnologie de conservare a energiei ce este prietenoasa pentru protecţia mediului, în comparatie cu alţi combustibili concurenţi şi, în al doilea rând, ca sistemele de termoficare care se bazează pe cogenerare şi biomasa reduc emisiile poluante de aer şi pentru acest motiv în viitor vor fi promovate mai mult.Sursa principala de energie regenerabila folosită pentru scopuri de încălzire în UE este biomasa, în formele sale variate. Totuşi, încălzirea pe bază de energie solara şi geotermala pot de asemenea să asigure o contribuţie de importanţa tot mai mare în majoritatea ţărilor europene.Măsurile ce se vor implementa trebuie să încurajeze extinderea mai larga a încălzirii ce utilizează surse de energie regenerabila în mediul construcţiilor, inclusiv în centralele de cogenerare a energiei electrice şi termice, precum şi în sistemele de termoficare.În multe clădiri se poate economisi energie cu ajutorul unei abordari integrate prin care economiile de energie traditionale pentru invelisul clădirii sunt combinate cu producerea ecologica de energie, de ex. energia solara şi cea a apei calde pentru sistemele de încălzire a spaţiilor, centrale de producere combinata a energiei la scara mica şi pompe de căldură care utilizează surse de energie regenerabila, îndeosebi pompe de căldură conectate la pământ care în multe cazuri funcţionează pe şantier.După cum s-a observat mai sus, România are un potenţial foarte mare de surse de energie regenerabila. Logistica asociata cu colectarea de materii prime, de exemplu, lemne deşeuri, pelete, aschiile de lemn sau producţia de biocombustibil vor conduce la crearea de noi locuri de muncă şi la cicluri economice care vor menţine banii plătiţi pentru căldură în regiune sau oraş, astfel sporind puterea de cumpărare a locatarilor.Sunt necesare acţiuni pregătitoare imediate pentru utilizarea acestui tip de energie primara şi pentru a reduce dependenta de "importurile de combustibili" din afară regiunii:● trebuie dezvoltate noi instrumente politice şi legislative la nivelul local şi regional;● factorii de decizie trebuie să fie convinsi de avantajele economice şi tehnice pe termen lung a sistemelor de producere combinata prin cogenerare a energiei electrice şi termice şi a sistemelor de termoficare care se bazează pe combustibili din biomasa;● consumatorii trebuie să fie convinsi ca sistemele sau combustibilii din biomasa le vor furniza energie la preţuri care sunt competitive;● trebuie să fie făcute eforturi sporite pentru constientizarea publică a încălzirii pe bază de surse de energie regenerabila;● trebuie să fie implementate acţiuni pentru încălzirea şi racirea cu surse de energie regenerabile şi instalaţii de cogenerare ce utilizează aceste resurse de energie regenerabile;● planuri de sprijin şi stimulente pentru încălzirea cu biomasa, folosind biocombustibil lichid şi tehnologii ce au la baza materialul lemnos;● dezvoltarea lantului de aprovizionare şi a reţelelor de instalatori pentru manevrarea automată a peletelor de biomasa şi tehnologii de instalaţii pentru combustie;● planuri financiare inovatoare trebuie să fie elaborate cum ar fi: finanţare terţi, contractare performanta, fonduri de investiţii pentru energie, capital/risc, finanţare proiect, asociate la alte surse de capital mai convenţionale, proiectate special pentru diferite tipuri de investitori/proprietari de instalaţii de încălzire şi răcire ce utilizează surse de energie regenerabile şi CET-uri utilizând aceste surse.4.2.2.4. Acţiuni pregătitoare pentru a îmbunătăţi formarea instituţiilor la nivel municipalPentru elaborarea strategiilor locale, aplicate la municipii şi oraşe, referitoare la modernizarea şi reabilitarea serviciilor de termoficare urbana, Legea nr. 326/2001, oferă autorităţilor administraţiei publice locale o libertate totală de decizie referitoare la organizarea şi conducerea serviciilor publice de gospodărie comunală, asadar şi a serviciilor de termoficare urbana.În acest context este necesar ca autorităţile administraţiei publice locale din fiecare municipiu sau oraş, care are deja disponibil un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice, sau intenţionează să aibă unul în următorii ani, trebuie să-şi elaboreze propria lor strategie pe baza principiilor declarate în strategia naţionala şi cu respectarea legilor în vigoare.Strategia trebuie să se bazeze pe un studiu de specialitate prin care se vor fundamenta şi stabili următoarele:● soluţiile tehnice ce se vor folosi în scopul de a asigura servicii de livrare a energiei termice prin sistemele de termoficare urbana;● evaluarea numărului prezent şi viitor de consumatori;● cantitatea de căldură necesară pentru încălzire şi pentru apa calda de consum;● alternativele referitoare la tipul de combustibil ce se va folosi;● costurile pentru modernizarea şi reabilitarea sistemului existent, dacă este necesar;● soluţiile posibile de finanţareÎn acest context se propune elaborarea unei legi speciale în scopul de a reglementa aspectele legate de modalitatea organizării serviciilor, problemele referitoare la proprietate, de reprezentare a autorităţilor administraţiei publice locale, de relaţii contractuale, etc.4.2.2.5. Acţiuni pregătitoare pentru găsirea unor alternative la actualul sistem de termoficareUna din problemele majore care periclitează funcţionarea sistemelor de termoficare existente este procentajul extrem de mare de debransari observate aproape în toată ţara.În unele cazuri livrarea energiei termice prin sistemele de termoficare este periclitata din cauza lipsei de resurse financiare ale societăţilor şi regiilor care prestează acest serviciu. Aceste societăţi sunt debitoare de arierate din perioada anterioară procesului de externalizare din Termoelectrica când ele au fost trecute în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale sau a procesului de unificare cu distribuitorul. Altele nu au încasat facturile pentru căldură livrata şi s-a creat un blocaj în lant care afectează şi pe furnizorii de combustibili şi/sau energie primara.În acest context, este necesar ca autorităţile administraţie publice locale din fiecare municipiu sau oraş care dispune de un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice sa analizeze situaţia reală a pieţei şi a cererii de energie termica şi sa hotărască care sunt soluţiile pentru asigurarea populaţie cu energiei termica pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum.În aceste analize se vor lua în calcul:● soluţiile alternative pe care le oferă infrastructura locală (existenta reţelelor de gaze naturale sau alte surse locale provenite din deşeuri sau masa lemnoasă);● posibilitatea înlocuirii actualului sistem cu centrale de bloc sau de scara;● posibilitatea asigurării serviciilor de termoficare cu ajutorul echipamentelor mobile;● posibilităţile de plată ale consumatorilor;● îndeplinirea angajamentele financiare ale statului şi municipalitatile faţă de furnizorii de căldură (vezi datoriile neachitate din anii precedenti în contul subventiei şi al serviciilor prestate);● oportunitatea menţinerii în funcţiune a unui sistem centralizat care este dictata de cerere şi de numărul de consumatori; în paralel trebuie avute în vedere şi aspectele sociale pe care le implica renunţarea la asigurarea serviciului de încălzire către locatarii condominiilor care nu îşi pot permite sa suporte costurile transformarii unui sistem de încălzire în alt sistem.4.2.2.6. Dezvoltarea pieţei de termoficarePolitica UE este îndreptată spre promovarea sistemelor de termoficare ca o soluţie optima pentru economia de resurse şi pentru protecţia mediului, în condiţiile în care energia termica este produsă în cogenerare împreună cu energia electrica.Ca o premiza pentru recunoaşterea priorităţii şi rentabilitatii SCIU este nevoie de:● o ancorare puternica a legislaţiei privind protecţia climei şi a mediului în hotărârile emise de autorităţile locale în baza legii, precum şi în conceptele de planificare ale oraşului şi în strategia energetica locală adoptată.● clădirile noi construite pe străzi publice care nu au instalate încă respectivele conducte de termoficare, trebuie să aibă echipamentul necesar pentru o racordare ulterioară la reţeaua de termoficare dacă este necesar;● termoficarea trebuie privită şi analizata nu din perspectiva unei constrângeri impuse consumatorilor ci ca o soluţie viabila pusă în slujba consumatorilor pe termen mediu şi lung, în perspectiva creşterii preţului cu amănuntul pentru gazele naturale asa cum se intampla în toate ţările membre UE.4.2.3. Politica privind subvenţiile şi ajutoarele pentru încălzirePolitica promovata în prezent de Guvernul României cu privire la subvenţii şi ajutoare sociale, are în vedere următoarele:● modernizarea instalaţiilor de producere şi distribuţie a energiei termice, în vederea scaderii costurilor de producţie şi aducerii acestor costuri la nivelul preţului naţional de referinţa;● reducerea treptata în următorii ani a fondurilor alocate în prezent ca subvenţiilor şi utilizarea acestora pentru modernizarea, retehnologizarea şi eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica;● reducerea graduala a subvenţiilor şi susţinerea prin ajutoare pentru încălzire numai a categoriilor defavorizate ale populaţiei;● creşterea cuantumului ajutoarelor pentru încălzire concomitent cu reducerea numărului beneficiarilor de asistenţa socială prin ridicarea generală a nivelului de trai.4.2.4. Politica privind creşterea gradului de încasare a facturilor, reducerea arieratelor şi încasarea creanţelorPentru îmbunătăţirea ratei de colectare şi încasare a facturilor la energia termica livrata consumatorilor sunt în curs de adoptare şi implementare o serie de măsuri legislative, din care amintim:● introducerea unor sisteme noi de tarifare în rate egale pe întregul an calendaristic;● introducerea unui sistem de corelare a tarifelor cu nivelul de calitate a serviciului furnizat/prestat;● reesalonarea la plata a datoriilor;● introducerea sistemului de contracte/convenţii individuale pentru furnizarea energiei termice;● generalizarea contorizarii individuale la nivel de apartament.Prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat s-a prevăzut ca, până la 31.12.2004, operatorii sa finalizeze acţiunea de contorizare a imobilelor cu destinaţie de locuinţe pe baza unor programe elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, prevedere devenită între timp caducă, fiind necesară actualizarea termenului. Ordonanţa mai prevede că utilizatorii de tip condominial care doresc contorizare în sistem integrat - contor general de bransament şi contoare secundare pe racordurile proprii, repartitoare (alocatoare) de costuri şi robinete termostatate - pot achizitiona şi monta aceste dispozitive pe cheltuiala proprie, în vederea individualizarii consumurilor.Aceasta prevedere trebuie corelata cu prevederile Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată, care instituie, atât pentru persoanele juridice cat şi pentru persoanele fizice, obligativitatea dotării instalaţiilor proprii cu aparate de măsura şi control individuale şi completată cu măsuri de sprijinire a persoanelor cu venituri reduse stabilite potrivit Legii venitului minim garantat nr. 416/2001 pentru dotarea cu aparate de măsura şi control individuale.
     +  Capitolul 5 Obiective şi direcţii de acţiune pentru restructurarea strategica a sectorului de încălzire urbana5.1. Adaptarea, completarea şi modificarea cadrului legislativ în vigoare privind serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizatPrincipalele măsuri necesare în aceasta direcţie sunt listate în tabelul următor:
    Nr. MĂSURA ACT NORMATIV AUTORITATEA COMPETENTA TERMEN ADOPTARE TERMEN REALIZARE
    1. Finalizarea contorizarii la bransamentul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau scara Revizuirea Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat + HG privind finalizarea contorizarii la nivel de bransament. MAI iunie 2004 pentru HG privind finalizarea contorizarii 30 iunie 2006
    2. Introducerea contractelor individuale sau a convenţiilor individuale pentru furnizarea energiei termice şi a apei calde de consum, respectiv a facturii individuale pentru consumul de energie termica şi apa calda de consum Este necesară adaptarea legislaţiei actuale cu privire la organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari (Legea locuinţei nr. 114/1996, cu modificările şi completările ulterioare, HG nr. 400/2003) + HG privind contractele individuale. MAI iunie 2004 pentru HG privind contractele individuale 31 iulie 2007
    3. Individualizarea consumurilor la nivel de apartament prin instalarea contoarelor de energie termica şi de apa calda individuale sau prin sisteme de măsurare, control, reglare şi repartizare a costurilor Este necesară finalizarea elaborării şi aprobării Normativului privind condiţiile de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apa calda de consum. ANRSC + MAI + ANRE august 2004 31 iulie 2007
    4. Introducerea tarifului binom Este necesară elaborarea şi aprobarea prin HG a Metodologiei de stabilire a componentelor tarifului binom. ANRSC + ANRE septembrie 2004 noiembrie 2005
    5. Actualizarea preţului naţional de referinţa Este necesar adoptarea prin HG a noului plafon al preţului naţional de referinţa. MAI + MFP + ANRE 15 iulie 2004 1 august 2004
    6. Eliminarea treptata a subvenţiilor la producător şi utilizare fondurilor disponibilizate pentru modernizarea, retehnologizarea şi eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica. Sistarea subvenţiilor şi a creditelor cu garanţia statului pentru achiziţia de combustibili pentru 15 din cei mai ineficienti producători de energie termica Este necesară modificarea şi completarea cadrului legislativ în vigoare. La nivelul primăriilor se vor organiza noi servicii de asistenţa pentru încălzire. Beneficiarii de ajutoare de încălzire în sistem centralizat se vor încadra în alte scheme de acordare de ajutoare de încălzire + OUG privind diminuarea treptata a subvenţiilor şi sistarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru operatorii ineficienti. MAI + MFP iunie 2004 pentru OUG privind eliminarea subvenţiilor de la bugetul de stat până în 2007 şi sistarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru operatorii ineficienti ianuarie 2007
    7. Revizuirea anuală a criteriilor şi nivelelor de venituri pentru acordarea ajutoarelor de încălzire categoriilor de populaţie defavorizate Modificarea şi completarea legislaţiei specifice în vigoare MAI + MFP + MMSS permanent până la 01 octombrie a fiecărui an permanent
    8. Introducerea în legislaţie a dreptului de sistare a furnizarii energiei termice şi deconectarii consumatorilor "rau platnici" Este necesară o HG privind condiţiile de deconectare MAI iunie 2004 pentru HG privind condiţiile de deconectare noiembrie 2004
    9. Executarea silită în justiţie de către asociaţiile de proprietari sau de către furnizori, după caz, a "rau platnicilor" Este necesară o HG privind condiţiile de deconectare MAI iunie 2004 pentru HG privind executarea silită a "rau platnicilor" noiembrie 2004
    10. Adoptarea unei strategii privind distribuţia energiei termice în următorii 5 ani HG pentru aprobarea strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termica prin SCIU MAI mai 2004 pentru HG privind aprobarea strategiei de încălzire urbana mai 2004
    MĂSURA 1Ritm contorizare BucureştiEvoluţia estimată a contorizarii în Bucureşti la bransamentulconsumatorului, nivel de imobil (bloc) sau scaraFinalizarea contorizarii la bransamentul consumatorului,nivel de imobil (bloc) sau scara Finalizarea contorizarii la bransamentul consumatorului,nivel de imobil (bloc) sau scara MĂSURA 4Introducerea tarifului binom MĂSURA 6Eliminarea treptata a subvenţiilor la producător5.2. Reorganizarea operatorilor şi îmbunătăţirea performantelor operationale şi financiare ale acestoraÎn următoarea perioada se impune reorganizarea tuturor operatorilor regii autonome şi/sau societăţi de comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale - care au ca obiect de activitate serviciile de încălzire urbana, acţiune care trebuie să se desfăşoare în baza următoarele criterii:● Separarea clara, pe baze contractuale, a atribuţiilor şi responsabilităţilor, a drepturilor şi obligaţiilor între autorităţile administraţiei publice locale în calitate de reprezentanţi ai comunitarilor locale şi de administratori ai patrimoniului public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi operatori, în calitate de gestionari şi furnizori ai serviciului public de încălzire urbana, indiferent de natura capitalului care poate fi 100% public, mixt sau 100% privat;● Indiferent de statutul juridic al operatorului, gestiunea serviciului va fi delegată de autoritatea administraţiei publice locale competente numai pe bază de contract - de concesiune sau de parteneriat public-privat - iar operatorul va fi desemnat numai prin procedurile legale în vigoare, specifice fiecărui tip de contract;● Procedurile, regulamentele şi contractele de delegare a gestiunii serviciilor de încălzire urbana vor avea la baza modelele-cadru elaborate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi ANRSC şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;● Toţi operatorii, indiferent de statutul lor juridic, vor fi supuşi procedurilor de licentiere şi autorizare de către ANRSC sau ANRE.În vederea atingerii obiectivului fundamental - asigurarea unor servicii de calitate către consumatori şi la preţuri accesibile acestora - procesul de reforma prezentat în aceasta strategie va trebui sa înceapă cu îmbunătăţirea performantelor operationale ale operatorilor plecand de la următoarele principii:● autorităţile administraţiei publice locale au în administrare bunurile proprietate publică sau privată ale unităţilor administrativ-teritoriale care constituie infrastructura specifică necesară realizării serviciilor;● operatorii, indiferent de statutul lor juridic, forma de proprietate sau mod de organizare, primesc dreptul de a opera în baza unui contract de delegare de gestiune atribuit potrivit procedurilor legale în vigoare;● contractele de delegare a gestiunii pentru operarea serviciului vor fi monitorizate de autorităţile administraţiei publice locale şi supervizare de autoritatea de reglementare competenţa;● tarifele şi ajustarea acestora vor fi calculate de către operatori conform unor metodologii-cadru elaborate în comun de autorităţile de reglementare (ANRSC şi ANRE) şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, vor fi verificate şi avizate de autoritatea naţionala de reglementare competenţa şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale responsabile;● activitatea managerială va fi evaluată în baza unor contracte de management şi a criteriilor de performanţă definite în acestea.Pentru a se obţine performanţele dorite sub raportul cost/calitate este necesar să se generalizeze metoda evaluării performantelor operatorilor în domeniul serviciilor publice de încălzire urbana şi în acest scop se va institutionaliza procedura de benchmarking. Aceasta înseamnă introducerea unor indicatori statistici de evaluare a performantelor tehnice şi operationale - analiza comparata a performantelor tehnice, economice, financiare ale fiecărui operator - şi compararea acestora, la sfârşitul unor etape stabilite anterior, cu performanţele impuse prin contractul de management pentru momentul respectiv, cu performanţele altor operatori sau cu performanţele medii din sector pentru aceeaşi perioadă.5.3. Elaborarea unor strategii proprii de alimentare cu energie termica la nivelul fiecărei localităţiLegea nr. 326/2001 conferă autorităţilor administraţiei publice locale o totală libertate de decizie în ceea ce priveşte organizarea, administrarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat a localităţilor.În acest context, este necesar ca autorităţile administraţiei publice locale din fiecare localitate - comuna, oraş, municipiu - care dispune de un sistem centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice, sau care doreşte sa înfiinţeze unul în viitor, să-şi elaboreze, cu respectarea legislaţiei în vigoare, propria strategie plecand de la principiile enunţate în strategia naţionala.Aceasta strategie va trebui să aibă la baza un studiu de specialitate prin care să fundamenteze:● necesitatea şi oportunitatea păstrării/infiintarii unui serviciu public de alimentare cu energie termica produsă centralizat;● soluţiile tehnice ce vor fi adoptate pentru modernizarea/înfiinţarea unui sistem centralizat de alimentare cu energie termica;● necesarul urban de energie termica pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum şi prognoza privind evoluţia viitoare a acestuia;● evaluarea numărului de consumatori în prezent şi în viitor;● costurile de modernizare şi/sau înfiinţare a sistemelor existente sau noi;● identificarea surselor de finanţare a investiţiilor.De asemenea, în conformitate cu Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată, în scopul realizării politicii naţionale de utilizare eficienta a energiei, autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia sa întocmească programe de eficienta energetica proprii care vor include şi investiţiile pe termen lung (3 până la 6 ani). Agenţia Română pentru Conservarea Energiei şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului acorda consultanţa gratuita pentru întocmirea acestor programe.5.4. Creşterea implicarii autorităţilor administraţiei publice locale în modernizarea sistemelor de încălzire urbana● crearea condiţiilor pentru atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor pentru reabilitarea şi eficientizarea sistemelor publice centralizate de alimentare cu energie termica;● utilizarea resurselor financiare proprii şi garantarea creditelor;● utilizarea emisiilor de obligaţiunilor municipale pentru asigurarea fondurilor de investiţii;● restructurarea mecanismelor de subventionare şi utilizarea resurselor eliberate pentru finanţarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a sistemelor;● pregătirea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiilor de execuţie.5.5. Stabilizarea şi extinderea pieţei sistemelor de încălzire urbana● implicarea operatorului în reabilitarea infrastructurii tehnice a imobilelor şi în reabilitarea termica a acestora;● generalizarea contorizarii individuale şi, pe aceasta baza, a contractelor individuale;● sprijinirea consumatorilor individuali pentru procurarea şi montarea dispozitivelor de contorizare individuală;● flexibilizarea metodelor de tarifare şi facturare a energiei termice şi a apei calde de consum, introducerea tarifului binom;● legiferarea achitării facturii de încălzire corespunzătoare unei asociaţii de proprietari (bloc, scara) diferenţiat: o cota fixe (30-50%) din valoarea facturii proporţional cu suprafaţa utila a apartamentelor, iar pentru diferenţa proporţional cu consumul individual;● eliminarea graduala a subventiei la producător pentru energia termica livrata populaţiei prin sisteme centralizate, respectiv renunţarea treptata în interval de 4 ani la preţul naţional de referinţa în favoarea ajutoarelor sociale directionate spre categoriile sociale defavorizate;● legiferarea dreptului operatorilor, de a deconecta de la reţelele publice de distribuţie a utilizatorilor "rai platnici";● executarea silită a consumatorilor cu datorii la plata facturii energetice de către asociaţiile de proprietari, respectiv de către operatori, după caz.5.6. Reducerea consumului de energie termica prin micşorarea pierderilor de căldură din imobile● acordarea deducerilor fiscale pentru investiţiile neguvernamentale destinate reabilitării termice a imobilelor;● acordarea unor facilităţi pentru asociaţiile de proprietari care realizează proiecte de reabilitare termica a locuinţelor: scutirea de taxe la eliberarea certificatului energetic al clădirii şi a autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare termica, coparticiparea autorităţilor la finanţarea elaborării proiectelor, scutire de impozit pe locuinta pe care o deţin, pe perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termica;● întocmirea de studii şi proiecte tip, finanţate din fonduri guvernamentale sau nerambursabile, pentru popularizarea celor mai eficiente soluţii posibile de aplicat la apartamentele din România;● crearea prin ANL a unui fond locativ de necesitate pentru transferarea temporară a locuitorilor până la finalizarea lucrărilor de reabilitare termica.5.7. Promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile şi neconventionale● energie eoliana;● energie solara;● energie geotermala;● energie obţinută din biomasa;● energie obţinută din gazul de fermentare;● energie obţinută din gazul de depozit;● energie obţinută din biogaz.5.8. Etapizarea implementarii proiectelorRespectarea principiilor care stau la baza strategiei presupune realizarea unor lucrări de mare anvergura pe întregul lant de la producătorul de energie termica până la consumatorul final de energie termica.În consecinţa, realizarea acestor lucrări presupune un efort financiar deosebit şi impune etapizarea realizării lor.Prin aceasta trebuie să se asigure, gradual, doua obiective principale şi anume:● introducerea conceptului de "gestiune a consumului de energie termica la consumatorul final";● creşterea randamentului global al sistemelor.Aceasta se realizează prin:● Proiecte pe termen scurt şi mediu (2004 - 2007):- finalizarea contorizarii consumatorilor de energiei termica la bransament - la nivel de incinta, imobil, scara;- generalizarea utilizării sistemelor de repartizare a costurilor care permit introducerea contractelor individuale de furnizare a energiei termice;- reabilitarea punctelor termice şi a reţelelor secundare de distribuţie adiacente.● Proiecte pe termen lung (2007 - 2017):- reabilitarea surselor de producere a energiei termice (CET, CT) şi introducerea cogenerarii de medie şi mica putere (CT);- reabilitarea reţelelor termice primare de transport a energiei termice;- reabilitarea termica clădirilor.
     +  Capitolul 6 Scenarii de dezvoltare ale sectorului de încălzire urbana în România6.1. Modelul de prognoza pentru dezvoltarea sistemelor de încălzire urbanaS-a făcut o analiza de identificare a posibilelor beneficii în scenariul "nici o acţiune" în vederea comparării acestuia cu situaţia scenariilor în care se executa investiţii de imbunatatire a sistemului. Pentru aceasta ultima categorie de scenarii s-a făcut de asemenea o evaluare pentru a determina dacă suma de investiţii necesară pentru reabilitarea SCIU poate fi absorbită de economie în sectorul IU (adică returnată pe baza beneficiilor obţinute) în proiecte având IRR peste 15% care sunt atractive pentru investitori. În plus, s-a arătat ca lipsa investiţiilor în SCIU în aceasta etapa conduce la apariţia de deficite în sectorul IU. Aceste deficite nu pot fi evitate din cauza unor limite naturale şi comerciale care, odată depăşite, generează consecinţe cu o importanţa semnificativă. Liniile de acţiune recomandate în strategie rezultă din aceasta analiza asa cum sunt:> elaborarea unei strategii pentru SCIU la nivelul întregii tari bazată pe planuri energetice strategice locale;> îmbunătăţirea politicii fiscale (ex. eliminarea subvenţiilor comerciale în scopul creşterii responsabilităţii factorilor locali de decizie şi a operaţiilor pentru reducerea costurilor şi promovarea unui management eficient);> stabilirea unei pieţe a energiei termice transparente şi bine reglementată;> pregătirea SCIU pentru privatizare (pregătirea atât a unui bun cash flow cat şi a unei structuri de finanţare care să atragă investiţii);> întărirea capacităţii instituţionale la nivel municipal (modelul ajuta la luarea deciziilor de către consiliul local şi de compania de IU);> definirea politicii de investiţii în SCIU (analizarea scenariilor corespunzătoare pentru stabilirea investiţiilor);> diminuarea impactului social negativ (prin posibilitatea de a acorda ajutoare sociale semnificative şi pentru perioada în care este necesar);> îndeplinirea cerinţelor de protecţie a mediului (şi folosirea mecanismelor de transfer credite de emisie din Protocolul Kyoto).În plus, eliminarea subvenţiilor comerciale rezultă în mod natural ca o necesitatea de a creşte preţul de referinţa în conformitate cu paritatea puterii de cumpărare, cu 9% până la 12% (valoarea acestuia a rămas neschimbata în ultimii 2 ani).Cel mai important rezultat îl reprezintă instrumentul şi metodologia care pot fi utilizate la nivel local pentru a evalua oportunitatea executării unor proiecte durabile precum şi posibilitatea de a clasifica performanta operatorilor IU astfel încât să se poată lua decizii asupra dezvoltării sau închiderii şi restructurării SCIU.6.1.1. Structura generală a modeluluiModelul este construit ca un instrument de decizie pentru a trata evoluţia SCIU. El include toţi parametrii importanti fizici şi financiari care contribuie la obţinerea de cash flow-uri acceptabile şi care permit calculul subvenţiilor şi taxelor ca o măsura a situaţiei costurilor şi beneficiilor Guvernului. Modelul este un model tipic de "venituri minus cheltuieli" (V-C).S-a făcut presupunerea ca subvenţiile sunt rezultatul diferenţei dintre venituri şi cheltuieli astfel încât sa aducă la zero profitul atunci când acesta este negativ. Dacă V-C este pozitiv nu sunt necesare subvenţii.Conform celor prezentate în Anexa 1 sunt luate în considerare diverse ipoteze; menţionăm pe scurt numai câteva dintre acestea:- preţul caldurii la paritatea puterii de cumpărare creşte la fel cu creşterea PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare pentru a tine cont de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei; (paritatea puterii de cumpărare are sensul folosit de Banca Mondială ex. World Bank Atlas 2003);- preţurile electricitatii şi ale combustibililor cresc la fel ca valoarea nominală a PIB/cap de locuitor;- subvenţii pentru a compensa profitul dacă acesta este negativ; ajutoare sociale pentru a menţine ponderea cheltuielilor pentru căldură în bugetul familiei la un nivel selectat din valoarea PIB/familie (în condiţia o familie pe apartament); vezi punctul subvenţii mai jos pentru detalii;- includerea impactului ERU (unităţi de reducere de emisii) în cash flow-ul investiţiilor;- curbe de evoluţie (modificabile după caz) a pierderilor, a eficientei de generare, a cheltuielilor de reparatie şi operare, ca şi a evoluţiei numărului de apartamente conectate la SCIU.Orizontul de timp al modelului este 2017 asigurând o perioadă de cel puţin 15 ani pentru a acoperi timpii de recuperare uzuali pentru credite de investiţie în sector. Mai mult, acest termen acoperă o perioadă de 10 ani după 2007, an în care România va accede la UE. Consideram ca 10 ani este o perioadă suficient de lungă pentru ca beneficiile investiţiilor în SCIU să se facă simtite.Pentru a evalua strategia din punctul de vedere al Guvernului am inclus un calcul al diferenţei taxe minus subvenţii (T-S) astfel încât să se vizualizeze câştigul total net al Guvernului. De exemplu, cu creşterea preţurilor energiei termice şi a energiei electrice, cresc şi veniturile ceea ce da un profit mai mare care, taxat, asigura un mai mare venit pentru Guvern şi reduce (elimina) nevoia de subvenţii comerciale. Dar ajutorul social creşte, lucru care erodeaza venitul Guvernului. Prin contrast, dacă preţurile sunt mici, taxele şi ajutorul social sunt mici dar subvenţiile comerciale cresc semnificativ pentru a atrage investiţie. În ambele situaţii măsurile legislative sunt importante deoarece la preţuri mari creşte numărul de apartamente deconectate de la SCIU, diminuand astfel veniturile provenite dintr-o piaţa în descrestere (trebuie analizata oportunitatea introducerii zonelor prioritare de IU); în timp ce la preţuri mici se poate inversa procesul de deconectare dar trebuie alocate ajutoare sociale în mod corespunzător.Atragerea de investiţii constituie un alt aspect important considerat în studiu şi am aplicat modelul pentru a determina valoarea estimativă a sumei maxime de investiţie care poate fi absorbită de sector (adică să poată fi recuperată în orizontul de timp considerat şi în condiţiile reale de preţ al caldurii, consum etc.) astfel încât să asigure o IRR mai mare de 15%, limita selectata din motiv de atractivitate a investiţiei pentru entităţi de finanţare străine. În acest scop s-au considerat 16 scenarii pentru diferite preţuri ale caldurii şi energiei electrice. Detaliile şi rezultatele sunt prezentate mai jos:Structura generală a datelor modelului este prezentată în tabelul de mai jos:
    Intrari Curbe de evoluţie Date singulare
    Date fizice Pierderi Consum de combustibil Capacităţi (electrice, termice, CET/CT) Randamente
    Date comerciale Întreţinere Preţuri el./căldură (nominale şi PPC) şi coeficienţii lor de creştere Costuri de întreţinere şi reparaţii Coeficienţi de emisie şi preţuri ERU Preţul combustibilului şi rata sa de creştere
    Date financiare Deprecierea Taxa Rata de scont Dobânda Suma investită
    Iesiri Curbe de evoluţie Date singulare
    Financiare Cash flow (DCF şi cu ERU) IRR% NPV PBT Venit total din vânzarea de ERU
    Deficit Subvenţii comerciale şi ajutoare sociale Taxe Total subvenţii comerciale şi ajutoare sociale
    Vom prezenta în continuare tendintele majore şi rezultatele care justifica măsurile propuse în strategie pentru SCIU din România.6.2. Scenarii şi rezultate6.2.1. SubvenţiileSubvenţiile considerate în model corespund structurii subvenţiilor alocate sectorului de IU. Exista doua tipuri de subvenţii: acelea comerciale (la producători şi/sau distribuitori) şi cele sociale pentru ajutor de încălzire.6.2.1.1. Subvenţiile comercialeFondurile alocate pentru a compensa costurile de restructurare a sectorului energetic au rezultat din separarea CET-urilor de Termoelectrica şi transferarea lor la consiliile locale sau judeţene, ca de exemplu participarea statului la capitalul social care contribuie la o posibila structurare a investiţiei cu participare locală.Fondurile folosite pentru a garanta creditele, a acoperi dobânzile în vederea atragerii investitorilor prin ameliorarea cash flow-lui în prima parte a ciclului de investiţie sau, fonduri destinate sa compenseze politica de preţ scăzut a guvernului bazată pe motive în special sociale. De asemenea, sume pierdute din motiv de reducere a arieratelor şi a serviciului datoriilor vechi sunt incluse în această categorie. În model aceste fonduri sunt considerate ca sumele care aduc la zero pierderile de profit care pot apare în primii ani ai investiţiei.6.2.1.2. Ajutoarele socialeAjutoarele sociale au fost considerate ca sume plătite de Guvern pentru a menţine procentul costului caldurii din PIB/familie la o valoare suportabila (aceasta valoare a rezultat a fi 2%-4%). Aceste subvenţii sunt considerate în raport cu venitul familiei asa cum sunt specificate în Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003. Dacă ajutorul social local (ex. rezultat din rata mare a somajului) ar fi luat în considerare, atunci este necesar să se facă o analiza mai profunda pentru fiecare oraş. Figura de mai jos da, în % din venitul apartamentelor (familiei), pentru treptele de venit ale familiilor, costul caldurii, ajutorul social şi costul rezultat al caldurii după acordarea ajutorului a cărui valoare medie este 5,3%. Am reprezentat de asemenea separat şi ponderea costului caldurii din venitul familiei pentru familiile foarte sarace ajutate conform Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003 - se pot observa nivele de ordinul 20%. Pentru a explica de ce am ales valoarea de 2% în calculele din model ca o limita peste care se acordă ajutor social, trebuie să menţionăm ca exista o diferenţa între PIB/familie considerat în model şi venitul familiei. Din datele disponibile pentru anul 2000, venitul total pe familii în România reprezintă 46,4% din PIB - ul acelui an. În mod corespunzător, făcând comparatia cu o baza largita, vom avea un procent mai mic al costului caldurii care pe medie da 5,3% x 46,4% = 2,4%. Acesta este motivul pentru care am considerat, în mod conservativ, valoarea de 2% în calcule. Mai mult, folosind aceasta valoare nivelul ajutorului social ajunge să fie apropiat de valoarea reală din anul 2003. Pentru a estima şi numărul de apartamente care beneficiază de ajutor am reprezentat numărul cumulat de apartamente pe aceeaşi figura dar la o alta scara. Numărul aproximativ de apartamente care beneficiază de ajutor este de 1.375.000 din cele circa 1.920.000 de apartamente care sunt conectate la sistemele de încălzire urbana.Figura 17 Sursa: Anuarul Statistic al României, Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 81/2003O imagine generală a subvenţiilor este data în tabelul de mai jos pentru 2001 care acoperă atât căldură cat şi energia electrica. Structura subvenţiilor este data pentru 2001.
    Tipul de ajutor Procent Fonduri [mil. Euro]
    Subvenţii, alocaţii, facilităţi fiscale, acoperirea dobânzii, alte ajutoare 27.57% 48.11
    Reducerea fiscalitatii 0.16% 0.28
    Capital de stat 20.07% 35.02
    Exceptarea şi reducerea arieratelor şi a penalitatilor 5.55% 9.68
    Garanţii de stat 46.65% 81.4
    Total 100.00% 174.49
    Ajutor pentru energie electrica şi termica în 2001.Sursa: Monitorul Oficial al României nr. 625 bis/2003, Partea IResursele financiare reprezentate de subvenţii sunt semnificative şi folosirea lor în cadrul structurii financiare a investiţiilor poate fi benefica. De exemplu, putem considera ca fondurile de garantare sunt alocate 50% (adică 40 mil. Euro) pentru garantarea creditelor de combustibil iar restul de 50% pentru a garanta investiţia. Cele 40 mil. Euro vor acoperi, luând ca ex. rata Băncii Mondiale de 0,5%/an o garanţie pentru un credit pe 8 ani de 1.000 mil. Euro (=40 mil. euro/0,5%/8). Un milion de Euro participare locală la investiţie poate aduce alte doua milioane de investiţie străină dacă sunt îndeplinite şi alte condiţii specifice. Cu o participare locală de 33% sindicalizarea restului până la 100% este posibil de realizat asigurând o evoluţie promitatoare a economiei şi capabilitatea sa de a returna creditul conform celor arătate în model. Returnarea creditului depinde de preţ şi de mărimea pieţei de IU.6.2.2. Evoluţia numărului de apartamente conectate la SCIU în funcţie de preţul caldurii şi preţul gazelorPornind de la cifrele privind numărul considerat de apartamente conectate la SCIU în fiecare oraş am trasat o curba de tendinta la nivel naţional care este reprezentată alături de curba de evoluţie a preţului caldurii (valori medii luate pentru anii consideraţi în Euro/Gcal); preţurile echivalente la paritatea puterii de cumpărare variaza de la 35 la 39 la 45 şi la 63 Euro PPP/Gcal). Graficul de mai jos arata o scădere a numărului de apartamente conectate odată cu creşterea preţului. Aceasta tendinta este influentata şi de un alt factor adică presiunea de piaţa a promotorilor de centrale de apartament folosind drept combustibil gazul metan. Dependenta crescanda a apartamentului mediu de gazele naturale este rezultatul acestei tendinte.Figura 18Evoluţia apartamentelor conectate în funcţie de preţul caldurii Modul în care numărul de apartamente conectate variaza cu preţul caldurii este dat în figura următoare; dependenta este o funcţie putere cu coeficient negativ.Evoluţia apartamentelor conectate este influentata şi de preţul gazelor naturale, care va creşte în următorii ani în parte din cauza creşterii ponderii importului şi, de asemenea, ca rezultat al politicii Guvernului de a creşte preţul gazelor la valori apropiate de cele din UE. Alături de (i) creşterea preţului gazelor, care indeparteaza consumatorii de folosirea centralelor pe gaze pot fi luati în considerare alţi doi factori: (îi) acţiuni legale de stabilire a unor zone prioritare pentru IU şi (iii) îmbunătăţirea perceptiei preţului/confortului/capacităţii de control datorită investiţiilor în tehnologie (ex. utilizarea robinetelor termostatate şi contoarelor individuale) precum şi a efectelor ajutoarelor sociale.Graficul de mai jos prezintă evoluţia generală simulata a apartamentelor conectate la SCIU descrisă de funcţia de mai sus cu o corectie a evoluţiei bazată pe saturarea numărului de apartamente la numărul acestora din anul 2001 când au început deconectarile masive, (aceasta ipoteza poate fi schimbată dacă exista condiţii locale diferite, ca de exemplu investiţii de dezvoltare de noi sisteme de încălzire urbana).Figura 19 - Evoluţia apartamentelor conectate la SCIU în funcţie de preţul caldurii şi preţul gazelor naturale 6.2.3. Evitarea deficitului guvernamental şi atragerea investitorilor6.2.3.1. Scenarii pentru Guvern şi investitori Pentru determinarea parametrilor de baza ai modelului bazat pe date şi tendinte reale, vezi mai sus şi Anexa 1, consideram în continuare ca variabilele de control, preţul caldurii şi cel al energiei electrice, sunt cele pe care guvernul le poate schimba în situaţia în care toate celelalte rămân constante fiind fixate pentru un proiect de investiţie la nivelul întregii tari.Schimbarea de preţuri conduce la scenarii în care fiecare este caracterizat de o pereche de preţuri, respectiv pentru căldură şi pentru energia electrica. Am considerat 5 preţuri ale caldurii, de la 13 la 29 Euro/Gcal şi trei preţuri ale energiei electrice, de la 45 la 65 Euro/MWh. Definind aceste domenii de preţuri am determinat 15 scenarii pentru care am calculat valorile T-S (Taxe - Subvenţii), IRR şi NVP (valoare prezenta neta) în fiecare scenariu.Cele 15 scenarii considerate sunt rezumate în tabelul de mai jos. Repetam ca singurii parametri variabili sunt preţurile caldurii şi respectiv ale energiei electrice. Ceilalţi parametri sunt mentinuti constanti cu valorile date în Anexa 1. Subliniem ca suma de 3.000 mil. Euro investiţie reprezintă o valoare pentru care cash flow-ul prezintă valori ale IRR în jurul a 15%. Aceasta suma poate fi subiectul unei analize de senzitivitate separată pe care nu am făcut-o având în vedere faptul ca ea trebuie efectuată la nivel local pentru fiecare companie de IU în parte, cu toate datele schimbate pentru a reflecta condiţiile locale. La nivelul întregii tari calculele arata ca 3.000 mil. Euro reprezintă o sumă potenţiala de investiţie care poate fi returnată în condiţii bune.Aceasta suma rezultă de asemenea din evaluarile necesarului de investiţii în SCIU făcute pe baza datelor din 2003.
    Valori de intrare Valori de ieşire în mil. $
    Scenariu nr.
    $/Gcal $/MWh el. Taxe - Subvenţii IRR% NPV
    1 13 45 2.279 2% 330
    2 17 45 2.043 6% 965
    3 21 45 1.042 9% 1579
    4 25 45 -180 12% 2177
    5 29 45 -1.402 15% 2764
    6 13 55 3.282 10% 1845
    7 17 55 3.046 13% 2444
    8 21 55 2.045 16% 3023
    9 25 55 823 19% 3598
    10 29 55 -399 22% 4173
    11 13 65 4.284 17% 3283
    12 17 65 4.049 20% 3858
    13 21 65 3.048 23% 4433
    14 25 65 1.826 25% 4993
    15 29 65 604 28% 5550
    Valorile rezultate vor fi folosite pentru a determina dacă exista un scenariu în care atât Guvernul cat şi investitorul să-şi atinga obiectivele într-un mod care asigura un câştig acceptabil pentru fiecare dintre ei. Deoarece aceasta este o situaţie tipica de teoria jocurilor, o vom aborda în acest mod pentru găsi un răspuns.Situaţia creata confrunta Guvernul cu un "investitor", fiecare având matricea sa de câştiguri şi incercand sa aleagă o strategie care să le îndeplinească obiectivele stabilite.Pentru Guvern: Matricea de câştiguri prezintă pentru preţurile considerate ale caldurii şi energiei electrice, valorile corespunzătoare ale parametrului Taxe - Subvenţii în valori nominale.
    Valori nominale în matricea strategiei Guvernului mil. $ (Taxe - Subvenţii)
    Venit Guvern $/Gcal 45 55 65 $/MWh
    13 2279 3282 4284
    17 2043 3046 4049
    21 1042 2045 3048
    25 -180 823 1826
    29 -1402 -399 604
    Obiectivul este de a selecta preţul maxim al caldurii care evita deficitul (pentru perioada considerată până în 2017) la preţul minim al energiei electrice care va rezultă acceptabil pentru investitor din motive de cash flow. Preţul minim al energiei electrice este considerat şi din motive de piaţa a energiei electrice, adică de a asigura posibilitatea pentru CET de a-şi vinde energia electrica.În prezent, numai energia electrica ce corespunde caldurii generate este preluată obligatoriu de distribuitorul de energie electrica în timp ce restul energiei electrice poate fi oferită în conformitate cu mecanismele pieţei.Observam ca veniturile Guvernului care nu prezintă deficit sunt obţinute pentru preţul caldurii de 21 Euro/Gcal, banda verde pentru fiecare preţ al energiei electrice. Aceasta arata ca guvernul are o strategie pentru SCIU (sa menţină preţul iniţial al caldurii la 21 Euro/Gcal în condiţiile de creştere din model). Dacă investitorul va avea o strategie corespunzătoare în matricea sa de câştiguri, atunci vom putea găsi preţuri acceptabile pentru căldură şi energia electrica care să îndeplinească atât obiectivele Guvernului cat şi pe cele ale investitorului (soluţia se găseşte în intersectia setului de elemente corespunzătoare ale celor două matrici).Pentru investitor: Matricea de câştiguri prezintă pentru aceleaşi preţuri ale caldurii şi energiei electrice valorile IRR pentru cash flow-ul investiţiei. Într-o matrice separată am calculat şi NPV pentru a evalua câştigul investitorului în valori scontate.Matricea strategiei investitoruluiIRR şi NPV
             
      IRR455565 $/MWh
      $/Gcal 132%10%17%
      176%13%20%
      219%16%23%
      2512%19%25%
      2915%22%28%
      Obiectivul investi torului: IRR>15%
      NPV455565 $/MWh
      $/Gcal 1333018453283
      1796524443858
      21157930234433
      25217735984993
      29276441735550
    Obiectivul investitorului este de a păstra IRR peste 15% pentru ca proiectul să fie suficient de atractiv pentru orice entitate de finanţare (pentru perioada până în 2017).Observam ca obiectivul investitorului defineste zona inferioară a metricei IRR care conţine şi rândul corespunzător preţului caldurii de 21 Euro/Gcal unde Guvernul evita deficitul. Pentru a respecta şi preţul minim al energiei electrice şi IRR peste 15% pe acest rând avem un element unic identificat de preţul caldurii de 21 Euro/Gcal şi de preţul energiei electrice de 53 Euro/Gcal. Acest scenariu arata pentru guvern un câştig de 2.045 mil. Euro, iar pentru investitor o NPV de 3.023 mil. Euro pentru perioada considerată în model.
     +  Capitolul 7 Finanţarea proiectelor de reabilitare a sistemelor de încălzire urbana7.1. Pregătirea, evaluarea şi implementarea proiectelor de reabilitareMăsurile organizatorice, tehnice şi legislative propuse prin prezenta strategie trebuie să fie acompaniate şi de programe de investiţii prin care să se realizeze următoarele:● creşterea performantelor instalaţiilor şi aducerea lor la nivelul standardelor europene;● reducerea pierderilor pe întregul ciclu de producţie, transport şi distribuţie;● scăderea costurilor de producţie şi a tarifelor de distribuţie a energiei termice şi obţinerea unor preţuri de livrare la consumatorul final accesibile acestora;● măsurarea prin contorizare a cantităţilor de energie termica livrata şi facturarea în funcţie de consumul individual al fiecărui apartament;● introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare astfel încât să poată fi asigurata monitorizarea şi controlul permanent al funcţionarii instalaţiilor în cadrul parametrilor optimi, de la producere până la utilizator;● asigurarea posibilităţii consumatorilor de a-şi regla şi adapta consumul în funcţie de nevoi şi de capacitatea de plată.Realizarea obiectivelor de mai sus se poate obţine prin programe de investiţii concepute la nivel zonal care să grupeze mai multe localităţi cu specific asemănător şi pentru care să se poată asigura asistenţa tehnica de pregătire şi implementare a proiectelor necesară.Gruparea mai multor localităţi în cadrul unor programe de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii este necesară deoarece:● băncile şi în general instituţiile internaţionale de credit prefera sa negocieze şi sa finanteze proiecte de valori mari;● companiile internaţionale interesate să între pe piaţa românească a serviciilor de încălzire urbana doresc sa dialogheze cu parteneri români puternici;● pentru pregătirea şi finanţarea proiectelor cu valori mari pot fi utilizate mai eficient cadrele tehnice şi economice specializate.Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi propune să asigure interfata necesară pentru lansarea unor astfel de programe bazate pe propuneri venite de la municipii şi oraşe, coroborate cu ofertele venite din partea unor investitori/finanţatori externi.La stabilirea necesarului de investiţii pentru serviciile de producere, transport şi distribuţie a energiei termice s-au avut în vedere următoarele ipoteze:● perioada de aliniere la nivelul parametrilor stabiliţi prin directivele Uniunii Europene a serviciului public de încălzire urbana va fi de 15 ani cu începere din 2004;● populaţia care va beneficia de aceste servicii va fi de 6,5 milioane de locuitori repartizata în 2.335.000 de apartamente;● procesul de modernizare şi retehnologizare va cuprinde toate capacitatile de productie, sistemele de transport şi distribuţie a energiei termice care aparţin autorităţilor administraţiei publice locale şi acele capacităţi care în prezent aparţin S.C. Termoelectrica S.A. şi care urmează sa treacă în patrimoniul autorităţilor locale;● în procesul de modernizare 50% din capacitatile de producere a energiei termice vor fi transformate pentru a produce în regim de cogenerare;● costurile de investiţii au fost evaluate pe baza unor indicatori specifici ale căror valori sunt următoarele:
      - reţele de distribuţie97,8 Euro/m (d=100 mm);
        327,8 Euro/m (d=500 mm);
      - reţele primare de transport327,8 Euro/m (d=500 mm);
      - centrale termice200 Euro/Gcal/h;
      - centrale termice de cogenerare300 Euro/kWel;
        100 Euro/Gcal/h;
      - transformare CT în CET350 Euro/kWel;
        165.000 Euro/Gcal/h;
      - costuri pentru modernizarea IMA570 mil. Euro.
    Asa cum rezultă din datele analitice, necesarul total de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice este de 6,797 mld. USD.În condiţiile unei rate constante anuale a investiţiilor, efortul investitional anual este evaluat la cca. 453 mil. USD/an şi va putea fi asigurat din următoarele surse:● surse proprii ale operatorilor;● credite (alocaţii) bugetare;● credite bancare;● fonduri nerambursabile;● capital privat.7.2. Consideratii privind sursele alternative de finanţareBugetul de stat se confrunta în această perioadă, şi probabil şi în următorii ani, cu constrângeri mari încât apreciem ca finanţarea investiţiilor aferente serviciilor de încălzire urbana din aceasta sursa va continua să se reducă.Pe de altă parte, autorităţile administraţiei publice locale nu au încă suficiente resurse proprii pentru acoperirea necesarului de investiţii din bugetele locale. De aceea trebuie avute în vedere surse alternative de finanţare, şi anume:● stimularea implicarii capitalului privat prin utilizarea contractelor de parteneriat public-privat;● atragerea şi utilizarea de fonduri nerambursabile;● utilizarea creditelor bancare în baza garanţiilor de stat sau a garanţiilor proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale;● venituri proprii ale utilizatorilor.7.2.1. Capital privatCapitalul privat trebuie implicat în sfera serviciilor de încălzire urbana, sub forma contractelor de parteneriat public-privat, pentru ca:● interesul privat disciplineaza autoritatea din punct de vedere bugetar şi creşte eficienta economică a operatorului;● concentreaza capital pe termen lung în sfera serviciilor publice de încălzire urbana;● introduce elemente de concurenta într-un domeniu caracterizat în general ca monopolist, iar concurenta determina creşterea calităţii.În perioada următoare Ministerul Administraţiei Publice va sprijini implicarea capitalului privat în investiţiile din infrastructura aferentă serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat a localităţilor, în principal prin promovarea gestiunii delegate a serviciilor în baza contractelor de concesiune şi/sau de parteneriat public-privat. Investiţiile mari şi costisitoare, necesare pentru construirea unor centrale de cogenerare pentru asigurarea energiei termice, se vor putea realiza în perioada următoare cu predilectie prin aranjamente contractuale de aceasta forma.De asemenea va fi deschisă mai mult piaţa serviciilor de încălzire urbana pentru operatorii cu capital privat sau mixt. Procesul de licentiere, obligativitatea îndeplinirii unor criterii de performanţă, scoaterea la licitaţie publică a serviciilor prestate de operatorii care nu au obţinut licenta, sunt căile avute în vedere pentru deschiderea pieţei serviciilor către operatorii strategici.În acest scop legislaţia secundară, aflată în faza finala de elaborare şi adoptare, va trebui sa dea soluţii cu privire la modul de selecţie al partenerilor, la conţinutul contractelor de delegare a serviciului, la condiţiile de derulare şi garantare a investiţiei etc.Foarte important este ca mesajul autorităţilor locale şi centrale cu privire la interesul pentru astfel de aranjamente să fie transparent, riguros şi profesionist, în asa fel încât să fie incurajati parteneri seriosi cu potenţial economic şi tehnic.Valoarea mare a efortului investitional nu poate fi acoperită integral din surse ale bugetelor locale sau ale bugetului de stat. Este necesar de aceea să se apeleze la investitori privati care să aducă capital pentru investiţii. Formele oferite în prezent de legislaţia românească pentru atragerea/participarea capitalului în acest sector sunt:● crearea de societăţi joint-venture cu participarea autorităţilor locale şi respectiv a investitorilor privati;● privatizarea operatorilor şi concesionarea serviciilor cu condiţia modernizării infrastructurii aferente;● delegarea gestiunii pe baza contractelor de parteneriat public-privat;● operaţiuni de investiţii prin credit furnizor.Pentru a deschide piaţa serviciilor de încălzire urbana şi a stimula atragerea investitorilor străini şi a capitalului privat în sector sunt necesare o serie de măsuri după cum urmează:● garantarea de către stat a creditelor externe pentru proiectele importante din domeniu;● recunoaşterea prin lege a dreptului de proprietate asupra bunurilor realizate cu capital propriu al investitorului în cadrul contractelor de delegare a gestiunii, până la expirarea contractelor;● reglementări mai flexibile privind modul de aprobare a tarifelor; legislaţie mai dura pentru sancţionarea railor platnici;● scutirea de taxe vamale, comisioane vamale şi TVA la importul de echipamente destinate sectorului încălzirii urbane;● scutirea la plata impozitului pe profit pe durata rambursarii creditelor;● reesalonarea datoriilor acumulate de către operatorii din sistem;● asigurarea unor condiţii echitabile de vânzare a energiei electrice produsă în sistem de cogenerare.7.2.2. Fonduri nerambursabileScenariile de finanţare a proiectelor de investiţii din infrastructura urbana a României trebuie să aibă în vedere şi sursele de finanţare nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană, de la alte state europene sau din afară continentului european pentru următoarele argumente:● este o ţara candidata la integrare;● este parte a ecosistemului european, ca poluator şi în acelaşi timp ca receptor de poluare;● este o ţara care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi dezvoltare durabila.În această perioadă se afla în diferite faze de pregătire programe de investiţii în infrastructura locală, finanţate parţial din credite nerambursabile de la U.E.● Programul ISPA, componenta - mediu;● Programele de coeziune economică şi socială finanţate din Fondul de dezvoltare regionala (Phare);● Programul RICOP - componenta Lucrări Publice.Aceste programe sunt avansate din punct de vedere al pregătirii tehnice şi al aranjamentelor financiare, fiind deja stabilite comitetele de coordonare şi agenţiile de implementare.7.2.3. Credite interne sau externeFinanţarea infrastructurii aferente serviciilor de încălzire urbana prin utilizarea creditelor bancare trebuie extinsă pentru ca:● alocaţiile de la bugetul statului sunt reduse, ca urmare a constrangerilor bugetare;● interesul capitalului privat este încă mic, comparativ cu nevoile de investiţii ale acestui sector;● creditul impune eficienta economică şi disciplina financiară, caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector;● creditul permite împărţirea poverii investiţiilor urgente din infrastructura dargeneratoare de beneficii pe termen lung, pe mai multe generaţii de viitori beneficiari.De aceea, în prezent sunt în curs de pregătire mai multe programe de investiţii care se adresează reabilitării, modernizării şi eficientizarii infrastructurii serviciilor de încălzire, în principal din mediul urban. Schema de finanţare are în vedere pe lângă credite bancare pe termen lung de la instituţii financiare internaţionale şi atragerea unor granturi de la Uniunea Europeană, precum şi facilităţi ale programelor de joint - implementation, credit furnizor, etc.
     +  Capitolul 8 Plan de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate8.1. Liniile de acţiune şi elemente de monitorizare a implementariiLinia de acţiune 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativRomânia are nevoie de un cadru legal consistent pentru sectorul energiei termice. Cu toate ca Guvernul a adoptat, în vederea aderării la UE, "Foaia de parcurs din domeniul energetic din România" (prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003) şi "Strategia naţionala în domeniul eficientei energetice" (prin Hotărârea Guvernului nr. 163/2004), în ambele documente problemelor referitoare la energia termica sunt relativ reprezentate.În "Strategia naţionala în domeniul eficientei energetice" energia termica este considerată legată de centralele electrice de termoficare, iar în "Foaia de parcurs din domeniul energetic din România" de asemenea nu are o dezvoltare suficienta. Motivul principal pentru aceasta situaţie fiind, desigur, caracterul local al pieţei de energie termica, prin contrast cu sistemul interconectat de energie electrica şi acela al reţelelor de gaz metan.În plus, la nivel local nu exista strategii energetice în care încălzirea să aibă o poziţie importanţa, fie ea încălzire centralizata sau distribuita şi sa acopere toată piaţa de energie termica. Elaborarea unui plan de furnizare de energie la nivel local poate contribui la evitarea situaţiilor în care de exemplu carbunele şi deşeurile locale de lemn sunt neglijate în favoarea aducerii gazului din conducte aflate la distanţe mari. Piaţa energiei termice este o piaţa locală dar ea are o influenţa semnificativă asupra economiei în mai multe feluri (locuri de muncă, importuri de combustibil, eficienta, tehnologii, etc.).La nivel local este imperios necesară declanşarea unor acţiuni pentru formarea unei viziuni cu privire la viitorul încălzirii urbane urmate de elaborarea, aprobarea şi implementarea unor strategii energetice locale adaptate specificului local, posibilităţilor şi nevoilor comunităţilor locale.Elaborarea, adoptarea, gestionarea şi controlul implementarii "Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate":Acţiunea 1. Elaborarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate.Acţiunea 2. Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru IU.Acţiunea 3. Adoptarea Legii energiei termice.Acţiunea 4. Elaborarea legislaţiei secundare necesare.Acţiunea 5. Adoptarea unei Hotărâri a Guvernului privind relaţiile contractuale şi introducerea contractelor individuale.Acţiunea 6. Adoptarea unei Hotărârea Guvernului privind repartizarea costurilor de încălzire.Acţiunea 7. Adoptarea unei Ordonanţa Guvernului privind zonele prioritare pentru IU.Acţiunea 8. Elaborarea unor hotărâri ale consiliilor locale pentru funcţionarea asociaţiilor de proprietari.Acţiunea 9. Dezvoltarea strategiilor locale cu privire la încălzirea urbana.Acţiunea 10. Crearea zonelor prioritare pentru IU.Rezultate principale:● Strategia naţionala de IU;● Legea energiei termice;● Strategiile energetice locale.Linia de Acţiune 2: îmbunătăţirea politicii fiscaleMulte din sistemele de IU au zeci de ani de operare iar aducerea lor la nivelul tehnologic prezent necesita investiţii. În plus, măsurile de creştere a eficientei, a nivelului de confort şi a capacităţii de monitorizare şi control a producerii, transportului, distribuţiei şi consumurilor de energie termica necesita finanţări care nu pot fi cerute numai de la clienţi, ci şi de la administraţia locală şi de la Guvern. Politica fiscală necesita preţuri reale ale energiei termice, eliminarea subvenţiilor către producători, utilizare adecvată a instrumentelor de taxare şi de amortizare pentru atragerea de investiţii şi încurajarea măsurilor de economisire a energiei.Îmbunătăţirea politicii fiscale relevante pentru IU:Acţiunea 11. Implementarea unei politici fiscale atractive pentru IU.Acţiunea 12. Promovarea investiţiilor în IU prin mecanisme ale economiei de piaţa (contracte de PPP, PPI).Acţiunea 13. Crearea unui mediu favorabil pentru companiile specializate în servicii de eficienta energetica.Acţiunea 14. Aducerea preţurilor la nivelul real.Acţiunea 15. Internalizarea costurilor de mediu.Acţiunea 16. Eliminarea subvenţiilor de producţie directe şi indirecte.Acţiunea 17. Sprijinirea implementarii investiţiilor pentru economisirea energiei.Acţiunea 18. Stabilirea unor reguli şi responsabilităţi clare de separare între companiile de IU şi municipalitatea în proprietatea şi/sau coordonarea căreia se găsesc.Acţiunea 19. Creşterea volumului de finanţare mobilizat din surse interne şi externe.Rezultate principale:● Eliminarea pe termen mediu a preţului de referinţa;● Eliminarea subvenţiilor operationale.Linia de acţiune 3: Îmbunătăţirea capacităţilor de reglementareCu un nou cadru legal şi o politica fiscală mai buna autorităţile de reglementare vor trebui sa ia în considerare îmbunătăţirea metodelor de determinare a tarifului şi sa introducă un tarif cu doua componente. Va trebui elaborata o metodologie clara pentru stabilirea preţului naţional de referinţa care să ia în considerare puterea de cumpărare a clienţilor rezidentiali. De fapt, în timp, preţul de referinţa va trebui eliminat şi înlocuit cu ajutoare sociale mai bine orientate şi alocate. Facilitarea implementarii tehnologiilor energiilor alternative şi internalizarea unor externalitati importante (ex. costurile de mediu), pentru a crea o buna competiţie, va trebui sa devină o parte componenta a activităţii de reglementare.Îmbunătăţirea activităţii de reglementare:Acţiunea 20. Întărirea rolului, autonomiei şi competentelor autorităţilor de reglementare.Acţiunea 21. Introducerea tarifului cu doua componente (binom).Acţiunea 22. Elaborarea unei metodologii clare pentru stabilirea preţului naţional de referinţa.Acţiunea 23. Revizuirea metodologiei generale de calcul a tarifului.Acţiunea 24. Măsuri de promovare a companiilor private de colectare a plăţii energiei termice.Acţiunea 25. Promovarea tehnologiei SCIU asociata cu tehnologia cogenerarii.Acţiunea 26. Introducerea metodelor şi dispozitivelor de măsurare a energiei termice livrate la bransament.Acţiunea 27. Introducerea sistemelor de măsurare la nivel de apartament.Acţiunea 28. Verificarea funcţiunilor şi responsabilităţilor de reglementare.Rezultate principale:● Separare/corelare clara a sarcinilor între autorităţile de reglementare;● Codul comercial al sectorului IU;● Creşterea preţului de referinţa cu 9% - 12%;● Implementarea tarifului cu doua componente.Linia de acţiune 4: Stabilirea unei pieţe transparente de energie primaraÎn prezent diverse tehnologii intră în competiţie pe piaţa de energie termica iar preţurile lor prezintă distorsiuni rezultate din nevoile lor de combustibil, costuri ascunse sociale şi economice (ca de exemplu întreruperea ciclurilor economice rezultate din schimbarea de tehnologie pe partea de distribuţie a caldurii) precum şi costuri de mediu. Aceste distorsiuni trebuie eliminate. Necesitatea implementarii directivelor EU conduce de asemenea la acest rezultat. În plus, subvenţiile incrucisate vor trebui analizate pe o baza mai larga şi eliminate (adică unele subvenţii pot rezultă în afară sectorului IU la nivelul întregii economii ca de exemplu scutirea de taxe vamale pentru importurile de centrale termice de apartament). Pe de altă parte dacă fabricatia cazanelor mici este facuta în România efectul benefic de creare de locuri de muncă nu va trebui neglijat în raport cu acela de distrugere de locuri de muncă prin închiderea sistemelor de IU.Stabilirea de pieţe transparente şi libere pentru surse de energie primara:Acţiunea 29. Eliminarea distorsiunilor de preţ pentru diferite tipuri de energie folosită pentru încălzire.Acţiunea 30. Eliminarea tuturor subvenţiilor incrucisate şi a acelora directe din preţ.Rezultate principale:● Analiza şi elaborarea unui plan de eliminare a distorsiunilor de preţ.Linia de acţiune 5: Pregătirea SCIU pentru privatizareCadrul legal de reglementare adecvat susţinut de politica fiscală corespunzătoare într-o piaţa transparenta şi competitivă trebuie să conducă la atragerea investitorilor privati. Pot exista diverse niveluri de implicare a acestora şi trebuie acordată mai multă atenţie părţilor din active şi din pasive care sunt păstrate şi care sunt transferate investitorilor privati. Ultimii ani au arătat ca în sectorul energetic investiţiile mari (presupuse a fi aduse de investitorii privati) şi liberalizarea pieţei nu sunt evenimente simultane. În acest context, pregătirea privatizării SCIU presupune folosirea avantajelor unor investiţii făcute înainte de privatizare astfel ca folosind gestiunea privată să se reducă componentele de costuri pe perioada plăţii serviciului datoriei. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie elaborata o strategie separată de privatizare a SCIU care să folosească şi avantajul de scala (adică al grupării mai multor utilităţi) şi care să permită acordarea de garanţii pentru riscuri necomerciale de către Guvern şi/sau administraţia publică locală.Pregătirea infrastructurii de IU pentru privatizare:Acţiunea 31. Elaborarea unei strategii separate de privatizare a operatorilor de IU.Acţiunea 32. Pregătirea operatorilor pentru privatizare.Acţiunea 33. Gruparea mai multor SCIU în programe de modernizare agreate cu IFI.Acţiunea 34. Creşterea valorii garanţiilor de riscuri necomerciale acordate investitorilor privati.Acţiunea 35. Facilitarea implicarii companiilor de energie private din străinătate.Acţiunea 36. Transformarea sectorului IU într-un sector cu o participare privată mare.Rezultate principale:● Elaborarea planului de privatizare (gruparea companiilor, deciderea zonelor prioritare pentru IU şi a altor zone economice de încălzire, selectarea nivelului de implicare pentru investitorii privati etc.).Linia de acţiune 6: Întărirea capacităţii instituţionale la nivel municipalFurnizarea energiei termice constituie o piaţa locală şi, oricât de buna ar fi strategia guvernamentală şi măsurile legale financiare etc., dacă la nivel municipal nu exista capacitate instituţională atunci implementarea şi susţinerea strategiei vor fi o problemă.Fiecare municipalitate trebuie să înfiinţeze o direcţie de gestiune energetica. Aceasta va aduna date credibile şi va elabora Planul de optiuni pentru furnizarea de energie la nivel municipal şi va genera indicatorii statistici pentru urmărirea implementarii acestor planuri. În plus, se va elabora un plan de recuperare financiară bazat pe îmbunătăţirea ratei de colectare/încasare a facturilor, corelat cu ridicarea calităţii serviciului, diminuarea ratei de devalorizare a patrimoniului, optiuni alternative de locuri de muncă şi de asistenţa financiară de la Guvern. Reducerea poluarii va trebui sa constituie, de asemenea, o alta preocupare continua a acestora.Creşterea capacităţii instituţionale la nivel municipal:Acţiunea 37. Pregătirea planurilor de IU.Acţiunea 38. Introducerea indicatorilor statistici de evaluare.Acţiunea 39. Îmbunătăţirea calităţii serviciului.Acţiunea 40. Creşterea procentului de conectari.Acţiunea 41. Oprirea devalorizarii patrimoniului.Acţiunea 42. Elaborarea Planului de recuperare financiară şi eficientizare a serviciului.Acţiunea 43. Creşterea volumului de încasare a facturilor.Acţiunea 44. Dezvoltarea de programe alternative de locuri de muncă şi pentru asistenţa financiară pentru angajaţii companiilor de IU care îşi pierd locurile de muncă din cauza restructurării şi retehnologizării.Acţiunea 45. Reducerea poluarii.Acţiunea 46. Elaborarea de planuri de furnizare de energie la nivel municipal.Rezultate principale:● Plan de IU;● Plan de recuperare financiară;● Plan de alimentare cu energie la nivel municipal;● Program de pregătire pentru administraţia publică locală.Linia de acţiune 7: Definirea politicii de investiţii pentru IUNu exista o soluţie unica miracol pentru IU, ci un pachet de măsuri pornind de la consumator (izolare termica la clădiri, contorizare, robinete termostatate etc.) în amonte către distribuţie (conducte preizolate, urmărirea şi controlul pierderilor), transport (izolare conducte, puncte termice cu schimbatoare termice în plăci şi dispozitive de urmărire şi control sau chiar transferarea punctelor termice mai aproape de consumatori pentru a scurta lungimea reţelelor de distribuţie) şi generare (redimensionarea generarii bazat pe scăderea consumului din cauza creşterii eficientei, o alegere mai buna a tehnologiei pentru a optimiza portofoliul de combustibil, etc.).O analiza profunda a reţelei este necesară pentru stabilirea zonelor de prioritate pentru IU bazat pe densitatea de apartamente, configuraţia reţelei, etc. În plus, eficienta energetica generează reduceri de emisii de CO(2) care poate aduce mai multe fonduri pentru proiectele de investiţie (prin mecanismele Protocolului Kyoto). De asemenea folosirea energiilor alternative trebuie să aibă o componenta separate în Planul de eficienta energetica. Pe aceeaşi linie, pentru a asigura beneficiile investiţiei, ca parte a politici locale se vor desemna zone prioritate pentru IU, şi se vor elimina zonele neeficiente ale SCIU unde poate fi facuta schimbarea de tehnologie. Mai mult, în zonele de IU cu blocuri care au atât apartamente conectate la sistem cat şi apartamente deconectate, implementarea tarifului cu doua componente va acorda un termen de graţie de doi ani pentru apartamentele deconectate de a decide reconectarea sau a începe sa plătească oricum partea fixa. Aceasta măsura urmăreşte sa crească reconectarea astfel ca sa aducă densitatea de apartamente la nivel economic.Definirea politicii de investiţii pentru SCIU:Acţiunea 47. Plan de acţiune pentru eficienta energetica.Acţiunea 48. Adoptarea unui program de izolatie termica a clădirilor.Acţiunea 49. Optimizarea zonelor de IU.Acţiunea 50. Reducerea costurilor de producere şi distribuţie a caldurii.Acţiunea 51. Economisirea energiei primare şi reducerea emisiilor de CO(2).Acţiunea 52. Reabilitarea şi îmbunătăţirea SCIU.Acţiunea 53. Alocarea de fonduri guvernamentale pentru investiţii urgente în proiecte de eficienta energetica.Acţiunea 54. Plan de acţiune pentru surse de energie alternativa.Acţiunea 55. Reducerea poluarii.Acţiunea 56. Elaborarea de planuri de furnizare de energie la nivel municipal.Rezultate principale:● Selectarea grupului de prioritate 1 al oraşelor şi pregătirea Planului de investiţii la clienţi (incluzând contoare, robinete termostatate, izolatie termica etc.); Planul de investiţii în reţele; Planul de investiţii în generare; Planul de resurse financiare pentru fiecare oraş şi lansarea investiţiilor în aceasta ordine;● Selectarea zonelor prioritare pentru IU şi pentru sisteme de încălzire alternative;● Plan de eficienta energetica şi energii alternative.Linia de acţiune 8: Eliminarea impacturilor sociale negativeDiverse impacturi sociale pot fi luate în considerare când se implementeaza strategia de energie termica. Eliminarea subvenţiilor către furnizorii de energie, combinata cu introducerea în tarif a componentei de serviciului datoriei după executarea investiţiei, poate produce impacturi sociale negative în special pentru clienţii rezidentiali saraci.Diverse măsuri pot fi luate în acest caz începând cu suportul guvernamental pentru investiţia de economisire de energie la nivelul apartamentului, introducerea de tarife orientate social şi, posibil, cote de ajutor pentru a ajunge în final la reducerea procentului cheltuielilor pentru energie în venitul familiei.Un alt tip de impact este reprezentat de apariţia somajului, care scade puterea de cumpărare a clienţilor SCIU şi apariţia de arierate. Aici vor trebui considerate doua aspecte (i) restructurarea SCIU nu trebuie să conducă la distrugerea brusca a ciclurilor economice (ex. închiderea minei adiacente din cauza închiderii CET din lipsa de clienţi) şi (îi) locurile de muncă distruse la generarea energiei, datorate creării unor unităţi mai eficiente şi mai mici, vor trebui compensate cu locuri de muncă create datorită programelor de creştere a eficientei la consumatori.Componenta de timp este de asemenea importanţa: schimbarea sistemului de încălzire într-un oraş nu trebuie să fie discontinua, ci bine pregatita, pentru a permite clienţilor sa absoarba socul fără daune nenecesare şi fără presiune inutila asupra bugetelor locale.Eliminarea impactului social negativ a restructurării sectorului IU:Acţiunea 57. Eliminarea subvenţiilor operationale către furnizorul de IU.Acţiunea 58. Sprijinirea măsurilor de economie de energie la consumatori.Acţiunea 59. Introducerea tarifelor orientate social.Acţiunea 60. Reasezarea ajutoarelor pentru încălzire acordate familiilor cu venituri reduse.Acţiunea 61. Dezvoltarea unui program de scădere a procentului reprezentând cheltuielile pentru încălzire în venitul apartamentului la nivele acceptabile.Rezultate principale:● Decizie a Guvernului de eliminare a subvenţiilor operationale;● Selectarea companiilor care trebuie să fie închise şi elaborarea planului de reorientare socială;● Decizie a Guvernului asupra ajutoarelor către consumatorii rezidentiali saraci.Linia de acţiune 9: Protecţia mediuluiMediul trebuie să constituie o componenta permanenta în strategia de IU. Pe lângă măsurile directe de reducere a poluarii, diverse alte acţiuni produc efecte benefice de mediu. Printre cele mai importante menţionăm: structurarea portofoliului de combustibil pentru a minimiza poluarea, inclusiv folosirea surselor alternative; creşterea eficientei energetice ceea ce conduce la reducerea emisiilor poluante; sistemele de monitorizare a agenţilor poluanti. Utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto poate usura finanţarea costurilor asociate acestor măsuri.Protecţia mediului:Acţiunea 62. Stabilirea unui procent de energie alternativa pentru România.Acţiunea 63. Implementarea combustibililor şi tehnologiilor nepoluante.Rezultate principale:● Elaborarea unui plan de costuri şi beneficii de mediu pentru investiţiile în SCIU cu identificarea posibilităţilor de folosirea a finanţării prin mecanismele protocolului de la Kyoto.Linia de acţiune 10: Constientizarea publiculuiDecizia de schimbare a sistemului de încălzire este luată de fiecare consumator bazat pe cunoştinţele sale, pe perceptia calităţii serviciului şi a capabilitatilor de a controla consumul (factura). Am menţionat cunoştinţele consumatorilor ca un factor cheie de decizie. În multe cazuri însă, aceste cunoştinţe lipsesc sau, mai periculos, sunt incomplete sau deformate. Creşterea nivelului de constientizare a publicului devine în aceste situaţii o componenta cheie pentru implementarea strategiei de IU. Mijloacele de a realiza acest lucru variaza de la campanii periodice în mass media, la organizarea unor centre de servicii pentru consumatori până la promovarea iniţiativelor regionale. În final se cere crearea unei infrastructuri permanente de constientizare a publicului.Constientizarea publicului:Acţiunea 64. Executarea de campanii în mass media.Acţiunea 65. Stabilirea infrastructurii tehnice şi instituţionale pentru informarea permanenta a publicului.Acţiunea 66. Promovarea iniţiativelor regionale.Rezultate principale:● Stabilirea centrelor de servicii şi informare a consumatorilor în fiecare oraş.  +  Anexa 1  +  Anexa 2       Situaţia apartamentelor din municipii racordate la sistemele           centralizate de încălzire la data de 01.09.2003
                 
      Nr. crt.JUDEŢULNumăr total de apartamente existenteNumăr de apartamente branşate la SCIU la 01.09.2003Număr de apartamente debranşate până la 01.09.2003Număr estimat de apartamente ce se vor debranşa
      1ALBA26977839318584930
      2ARAD402943920010940
      3ARGEŞ8413161017231141100
      4BACĂU8125348661325921580
      5BIHOR60890598321058400
      6BISTRIŢA-NĂSĂUD20500145006000600
      7BOTOŞANI474833955579281300
      8BRAŞOV9290569360235453378
      9BRĂILA60867518679000500
      10BUZĂU4160330482111212522
      11CARAŞ-SEVERIN263001029916001100
      12CĂLĂRAŞI24677615818519550
      13CLUJ11363782487311508180
      14CONSTANŢA12730211561611686650
      15COVASNA1156740307537527
      16DÂMBOVIŢA176001300046002200
      17DOLJ85435809404495595
      18GALAŢI15877212463334139964
      19GIURGIU222401522770130
      20GORJ28783979718986790
      21HARGHITA23260189774283400
      22HUNEDOARA70018440302598819010
      23IALOMIŢA3253823698884012098
      24IAŞI1017708284518925600
      25ILFOV0000
      26MARAMUREŞ752316325891710
      27MEHEDINŢI26787267798216
      28MUREŞ5703240226168061800
      29NEAMŢ5600022950330501630
      30OLT321566950252067
      31PRAHOVA695646426453001400
      32SATU MARE344410344410
      33SĂLAJ196877687120001500
      34SIBIU361102255013560900
      35SUCEAVA574884084616642590
      36TELEORMAN317412822835131740
      37TIMIŞ10976210291268501400
      38TULCEA20974151455829593
      39VASLUI588193763621183179
      40VÂLCEA35352329462406300
      41VRANCEA397693294968201218
      42MUN. BUCUREŞTI602353576882254718800
      TOTAL2696360211518658117481957
                           Situaţia contorizarii la nivel de                bransament (de imobil sau de scara) şi la nivel                            individual la 31.03.2004
               
      Nr. crt.Denumire operatorNr. total apartamente branşate, din care:
      Totalcu contor la branşamentcu contor individual
      1RAT Cluj60.69059.69814
      2CET Brăila51.87641.0570
      3CET Arad35.7804.5100
      4Proditerm Bistriţa3.8821.7503.200
      5CET Târgovişte15.16215.0890
      6CET Zalău19.2759.15619.275
      7CET Iaşi89.1422.357111
      8CET Reşiţa26.30021.986  
      9CET Timişoara92.00092.000  
      10CET Giurgiu15.2273.698880
      11CET Botoşani22.24510.900600
      12CET Calafat3.3001412.700
      13CET Oradea55.97555.6750
      14CET Piteşti47.92647.9220
      15ENET Focşani29.43863919.356
      16CET Govora33.51633.5169
      17CET Bacău27.23822.3460
      18CET Vaslui9.303524  
      19CET Gurabarza3.5793.56118
      20CET Ploieşti61.22361.223  
      21RAM Buzău34.03432.8775.011
      22CET Braşov54.29547.200  
      23CET Oneşti9.9319.6689.931
      24CET Suceava27.9611.2000
      25RAT Craiova72.30018.798  
      26Apaterm Galaţi87.00066.12011.034
      27RADET Constanţa88.08588.085  
      28Radet Bucureşti586.700303.266  
      TOTAL1.663.3831.054.96272.139
    OBS. Extrapoland la nivelul întregii tari se poate estima ca numărul apartamentelor racordate în prezent la SCIU este de cca. 1.950.000.
     +  Anexa 3      Inventar al instalaţiilor mari de ardere din subordinea autorităţilor    publice locale şi evaluarea necesarului de investiţii pentru încadrarea în                        prevederile directivei 80/2001/EC
                                   
      No.JudeţulSucursalaCazanAn auto- rizaţie constru- cţie sau An PIFTip insta- laţiePute- re ter- mică (MW)Programul şi valoarea investiţiilor pentru conformarea la cerinţele Directivei 2001/80/ECAn con- for- mare
      DeSO2Inve- stiţii DeSO2 mil. EuroDeNOxInve- stiţii DeNOx mil. EuroRedu- cere pul- beriInve- stiţii redu- cere pul- beri mil. EuroValoare totală inve- stiţii mil. Euro
      1AradCET ARADSteam boiler CR-1244 no. 11981Type I403201120     20104242011
      2   CET ARAD-CET LIGNITIndustrial steam boiler 100 t/h nr. 11981Type I8020110.27520110.275     0.552011
      3     Boiler 100 t/h no. 21981Type I800.2750.275     0.552011
      4   CET ARADBoiler type BKZ - 75 t/h1964Type I57     20070.5     0.52007
      5   CET ARADBoiler type TKTI - 73 t/h1966Type I73     20070.5     0.52007
      6   CET ARADHot water boiler no. 1 100 Gcal/h1964Type I116     20070.04     0.042007
      7   CET ARADHot water boiler no. 1 100 Gcal/h1963Type I116     20070.04     0.042007
      8   CET ARADHot water boiler no. 3 100 Gcal/h1971Type I116     20053     32005
      9   CET ARADHot water boiler no. 4 100 Gcal/h1977Type I116     20063     32006
      10   CET ARADHot water boiler no. 5 100 Gcal/h1977Type I116     20063     32006
      11   CET ARADHot water boiler no. 6 100 Gcal/h1980Type I116     20073     32007
      12BacăuCET BACĂUSteam boiler CRG 1870.00 (420 t/h)1985Type I343200920     20074242009
      13   CET BACĂUSteam boiler Babcock 100 t/h2000Type II76.5             02003
      14   CET OneştiC 4 - Boiler 420 t/h TGM 851960Type I286     20102     22010
      15   CET OneştiC 5 - Boiler 420 t/h TGM 861964Type I286     20102     22010
      16   CET OneştiC 6 - Boiler 420 t/h TGM 84 A1966Type I286     20102     22010
      17Bistriţa NăsăudC.T. BISTRIŢAHot water boiler CAF no. 11980Type I116             02007
      18     Hot water boiler CAF no. 21981Type I116             02007
      19     Steam boiler 105 to/h no. 21981Type I69.0             02007
      20     Steam boiler 105 to/h no. 31984Type I69.0     20084     42008
      21BraşovS.C. CET BRAŞOV S.A.- Boiler 420 t/h, type CR 1244, no. 11983Type I33720112020072.52008426.52011
      22   S.C. CET BRAŞOV S.A.- Boiler 420 t/h, type CR 1244, no. 21984Type I33720112020072.52011426.52011
      23   S.C. CET BRAŞOV S.A.Hot water boiler CAF 1001984Type I133             02015
      24BotoşaniS.C. TERMICA S.A.Hot water boiler CAF 100 no. 11978Type I116     20112     22011
      25     Hot water boiler CAF 100 no. 21979Type I116     20112     22011
      26     Hot water boiler CAF 100 no. 31981Type I116     20112     22011
      27     Steam boiler no. 11978Type I84     20111     12011
      28     Steam boiler no. 21979Type I84     20111     12011
      29ClujRegia Autonomă de TermoficareHot water boiler CAF 8 no. 11981Type I116     20051     12005
      30     Hot water boiler CAF 8 no. 21981Type I116     20081     12008
      31Caraş SeverinCET ENERGOTERM S.A. REŞIŢABoiler type I.P. 01 no. 11966Type I39.65     20104     22010
      32     Boiler type I.P. 01 no. 21965Type I39.65         22010
      33   CET ENERGOTERM S.A. REŞIŢAHot water boiler CAF 11964Type I58     20072.5     2.52007
      34   CET ENERGOTERM S.A. REŞIŢAHot water boiler CAF 21973Type I116     20082.5     2.52008
      35   CET ENERGOTERM S.A. REŞIŢAHot water boiler CAF 31978Type I58     20092.5     2.52009
      36DâmboviţaTERMICA TârgovişteHot water boiler CAF no. 31977Type I58.15     20092     22009
      37Giurgiu   Energetic steam boiler no. 3-420 t/h1986Type I285201020     20094242010
      38   TERMOELECTRICA GIURGIUIndustrial steam boiler no. 1-105 t/h1980Type I72     20082     22008
      39     Industrial steam boiler no. 2-105 t/h1980Type I72     20082     22008
      40     Industrial steam boiler no. 5-105 t/h1980Type I72             02007
      41     Industrial steam boiler no. 6-105 t/h1980Type I72             02007
      42SălajS.C. Uzina Electrica ZalăuIndustrial steam boiler no. 1-120 t/h1983Type I85.4             02007
      43     Industrial steam boiler no. 2-120 t/h1983Type I85.4     20091.3     1.32011
      44     Industrial steam boiler no. 3-120 t/h1985Type I85.420111520090.520112.5182011
      45     Industrial steam boiler no. 4-120 t/h1985Type I85.420111520090.520112.5182011
      46   S.C. Uzina Electrica ZalăuHot water boiler CAF1982Type I230             02007
      47   S.C. Uzina Electrica ZalăuHot water boiler CAF 21982Type I83.7             02007
      48   S.C. Uzina Electrica ZalăuHot water boiler CAF 100 G1982Type I116.2             02007
      49   S.C. Uzina Electrica ZalăuSteam boiler C 1051981Type I72.3     20091     12009
      50SuceavaS.C. TERMICA S.A. SUCEAVABoiler type CRG-1244, no. 11984Type I296201120     20114242011
      51     Boiler type CRG-1244, no. 21984Type I296     20114     42011
      52   S.C. TERMICA S.A. SUCEAVABoiler type PTVM-50, no. 3 + Hot water boiler CAF-100, no. 41974Type I58             02015
      53   S.C. TERMICA S.A. SUCEAVASteam boiler CR-105, no. 51982Type I116             02015
      54   S.C. TERMICA S.A. SUCEAVASteam boiler CR-105, no. 61982Type I72             02015
      55     Steam boiler CR-105, no. 71983Type I72             02015
      56Vrancea   Hot water boiler CAF 31976Type I58     20070     02007
      57     Hot water boiler CAF 51980Type I116.3             02007
      58     Hot water boiler CAF 61981Type I116.3     20074.5     4.52007
      59   S.C. ENET S.A.Boiler CR 11969Type I18.5             02007
      60     Boiler CR 21969Type I18.5             02007
      61     Boiler CR 31970Type I18.5             02007
      62VasluiS.C. TERMICA VASLUI S.A.Steam boiler K 1 (40 t/h)1984Type I28.51             02007
      63     Steam boiler K 2 (40 t/h)1985Type I28.51             02007
      64     Steam boiler K 3 (40 t/h)1984Type I28.51             02007
      65ArgeşCET GĂVANAHot water boiler CAF 11968Type I116     20042.5     2.52004
      66     Hot water boiler CAF 21970Type I116     20042.5     2.52004
      67     Hot water boiler CAF 31971Type I116     20042.5     2.52004
      68     Hot water boiler CAF 41979Type I116     20042.5     2.52004
      69     Hot water boiler CAF 51964Type I58     20042.5     2.52004
      70   CET PITEŞTI SUDBoiler no. 1 type C2-PG - boilers group no. 11969Type I204.6     20042.5     2.52004
      71     Boiler no. 2 type C2-PG - boilers group no. 11969Type I204.6     20042.5     2.52004
      72     Boiler no. 3 type C2-PG - boilers group no. 11970Type I204.6     20042.5     2.52004
      73   CET PITEŞTI SUDBoiler no. 4 type C4-PG - boilers group no. 21973Type I212.8     20042.5     2.52004
      74     Boiler no. 5 type C4-PG - boilers group no. 21974Type I425.6     20042.5     2.52004
      75     Boiler no. 6 type C4-PG - Boilers group no. 21975Type I425.6     20042.5     2.52004
      76PrahovaS.C. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.A.Steam boiler no. 7 - Group no. 2 - 420 t/h1978Type I286     20064     42006
      77     Steam boiler no. 6 - type TGM84B - Group no. 2 - 420 t/h1973Type I286     20054     42005
      78     Steam boiler no. 5 - type TGM84B - Group no. 2 - 420 t/h1973Type I286     20034     42003
      79   S.C. TERMOELECTRICA PLOIEŞTI S.A.Hot water boiler CAF 1 - type C4P Group no. 41969Type I116             02007
      80     Hot water boiler CAF 2 - type C4P - Group no. 41969Type I116             02007
      81     CAI 5 105 t/h1982Type I72             02007
      82     Hot water boiler CAF 6 - type C4P - Group no. 4 - 100 gcal/h1970Type I116             02007
      83TeleormanS.C. TERMA SERVHot water boiler CAF 5M1983Type I56.5     20092     22009
      84   S.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELEHot water boiler CAF 1 type PTMV1970Type I58     20102     22010
      85   S.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELEHot water boiler CAF 2 type PTMV1982Type I58     20102     22010
      86TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 1 - type PTVM 1 - CET CENTRU1963Type I58.1     20072.5     2.52007
      87   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 2 - type PTVM 1 - CET CENTRU1969Type I58.1     20082.5     2.52008
      88   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 31973Type I116.3     ANR0.2     0.22006
      89   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 41977Type I116.3     20112.5     2.52011
      90   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 5 - type CAF 41981Type I116.3     20112.5     2.52011
      91   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Steam boiler CA 1 - CET SUD - 100 t/h1981Type I81.420116.6620112.520111.3310.52011
      92   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Steam boiler CA 2 - CET SUD - 100 t/h1981Type I81.420116.6620112.520111.3310.52011
      93   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Steam boiler CA 3 - CET SUD - 100 t/h1981Type I81.420116.6620112.520111.3310.52011
      94   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 1 CET SUD1984Type I116.3201010   2.52005214.52010
      95   S.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 2 CET SUD1985Type I116201010   2.52005214.52010
      96BihorS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.ASteam group boilers no. 11966Type I127     20085     52008
      97     Steam group boilers no. 21966Type I127     20095     52009
      98     Steam group boilers no. 31968Type I269     201010     102010
      99     Steam group boilers no. 41971Type I300201015     20102172010
      100     Steam group boilers no. 51976Type I300201115     20112172011
      101     Steam group boilers no. 61987Type I269201115     20112172011
      102TulceaConsiliul Local TulceaHot water boiler CAF 2   Type I58     20102     22010
      103BuzăuREGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ R.A.M. BUZĂUHot water boiler no. 11987Type I116     20092     22009
      104     Hot water boiler no. 21987Type I116     20092     22009
      105IaşiS.C. "CET IAŞI" S.A. - CET Iaşi ISteam boiler no. 1 - RO 120 - 120 t/h1965Type I94             02007
      106     Steam boiler no. 2 - RO 120 - 120 t/h1965Type I94             02007
      107     Steam boiler no. 3 - RO 120 - 120 t/h1966Type I94             02007
      108   S.C. "CET IAŞI" S.A. - CET Iaşi ISteam boiler no. 4 - CPG 420 - 420 t/h1970Type I283     20113     32011
      109     Steam boiler no. 5 - CPG 420 - 420 t/h1976Type I283     20113     32011
      110   S.C. "CET IAŞI" S.A. - CET Iaşi IHot water boiler no. 1 CAF 1 - 100 Gcal/h1963Type I116     20114     32011
      111     Hot water boiler no. 2 CAF 2 - 100 Gcal/h1963Type I116     20114     32011
      112     Hot water boiler no. 3 CAF 3 - 100 Gcal/h1968Type I116     20114     32011
      113     Hot water boiler no. 4 CAF 4 - 100 Gcal/h1971Type I116     20114     32011
      114   S.C. "CET IAŞI" S.A. - CET Iaşi IIBoiler no. 1 type CR 1244 - 420 t/h1981Type I305201010     20112122011
      115   S.C. "CET IAŞI" S.A. - CET Iaşi IIBoiler no. 2 type CR 1244 - 420 t/h1981Type I305201010     20112122011
      116VâlceaS.C. CET GOVORA S.A.Boiler no. 31973Type I285             02003
      117     Boiler no. 41976Type I285             02003
      118   S.C. CET GOVORA S.A.Boiler CR 1244 no. 51986Type I285201020     20094242010
      119     Boiler CR 1244 no. 61987Type I285201110     20112122011
      120   S.C. CET GOVORA S.A.Steam boiler type CR 1244 no. 71981Type I285201110     20112122011
      121BrăilaS.C. CET S.A. BRĂILABoiler 211966Type I142     20114     42011
      122     Boiler 221966Type I142     20114     42011
      123   S.C. CET S.A. BRĂILABoiler 231966Type I142     20104     42010
      124     Boiler 241966Type I142     20094     42009
      125   S.C. CET S.A. BRĂILABoiler 42 type Vulcan1983Type I85             02007
     +  Anexa 4                                             GRAFICUL                 de modernizare al instalaţiilor mari de ardere din subordinea autorităţilor publice locale
                                       
      No.JudeţUnitateCazaneAnul autori- zării sau al punerii în func- ţiuneInsta- lation typeNominal thermal power (MW)   Valoare de investiţie pentru BAT - mil Euro
            Tip Instalare       An con- form- mare200320042005200620072008200920102011
      1AradCET ARADSteam boiler CR - 1244 no. 11981Type I4032011               420
      2AradCET ARAD - CET LIGNITIndustrial steam boiler 100 t/h nr. 11981Type I802011                 0,275+ 0,275
      3Arad   Boiler 100 t/h no. 21981Type I802011                 0,278+ 0,275
      4AradCET ARADBoiler type BKZ - 75 t/h1964Type I572007         0,5        
      5AradCET ARADBoiler type TKTI - 73 t/h1966Type I732007         0,5        
      6AradCET ARADHot water boiler no. 1 100 Gcal/h1964Type I1162007         0,04        
      7AradCET ARADHot water boiler no. 1 100 Gcal/h1963Type I1162007         0,04        
      8AradCET ARADHot water boiler no. 3 100 Gcal/h1971Type I1162005     3            
      9AradCET ARADHot water boiler no. 4 100 Gcal/h1977Type I1162006       3          
      10AradCET ARADHot water boiler no. 5 100 Gcal/h1977Type I1162006       7          
      11AradCET ARADHot water boiler no. 6 100 Gcal/h1980Type I1162007         7        
      12BacăuCET BACĂUSteam boiler CRG 1870.00 (420 t/h)1985Type I3432009   4         20    
      13BacăuCET BACĂUSteam boiler Babcock 100 t/h2000Type II76,52003                  
      14BacăuCET OneştiC 4 Boiler 420 t/h TGM 851960Type I2862010               2  
      15BacăuCET OneştiC 5 Boiler 420 t/h TGM 861964Type I2862010               2  
      16BacăuCET OneştiC 6 - Boiler 420 t/h TGM 84 A1966Type I2862010               2  
      17BistriţaC.T. BISTRIŢAHot water boiler CAF no. 11980Type I1162007                  
      18Bistriţa   Hot water boiler CAF1981Type I1162007                  
      19Bistriţa   Steam boiler 105 to/h no. 21981Type I69,02007                  
      20Bistriţa   Steam boiler 105 to/h no. 31984Type I69,02008           4      
      21BraşovS.C. CET BRAŞOV S.A.Boiler 420 t/h, type CR 1244 no. 11983Type I3372011         2,54     20
      22BraşovS.C. CET BRAŞOV S.A.Boiler 420 t/h type CR 1244, no. 21984Type I3372011         2,5       20+4
      23BraşovS.C. CET BRAŞOV S.A.Hot water boiler CAF 1001984Type I1332015                  
      24BotoşaniS.C. TERMICA S.A.Hot water boiler CAF 100 no. 11978Type I1162011                 2
      25Botoşani   Hot water boiler CAF 100 no. 21979Type I1162011                 2
      26Botoşani   Hot water boiler CAF 100 no. 31981Type I1162011                 4
      27Botoşani   Steam boiler no. 11978Type I842011                 1
      28Botoşani   Steam boiler no. 21979Type I842011                 1
      29ClujRegia Autonomă de Termo- ficareHot water boiler CAF 8 no. 11981Type I1162005     1            
      30Cluj   Hot water boiler CAF 8 no. 21981Type I1162008           1      
      31Caraş SeverinCET ENERGO- TERM S.A. REŞIŢABoiler type I.P. 01 no. 11966Type I39,652010               2  
      32Caraş Severin   Boiler type I.P. 01 no. 21965Type I39,652010               2  
      33Caraş SeverinCET ENERGO- TERM S.A. REŞIŢAHot water boiler CAF 11964Type I582007         2,5        
      34Caraş SeverinCET ENERGO- TERM S.A. REŞIŢAHot water boiler CAF 21973Type I1162008           2,5      
      35Caraş SeverinCET ENERGO- TERM S.A. REŞIŢAHot water boiler CAF 31978Type I582009             2,5    
      36DâmboviţaTERMICA TârgovişteHot water boiler CAF no. 31977Type I58,152009             2    
      37Giurgiu   Energetic steam boiler no. 3-420 t/h1986Type I2852010             420  
      38GiurgiuTERMOELEC- TRICA GIURGIUIndustrial steam boiler no. 1-105t/h1980Type I722008           2      
      39Giurgiu   Industrial steam boiler no. 2-105t/h1980Type I722008           2      
      40Giurgiu   Industrial steam boiler no. 5- 105 t/h1980Type I722007                  
      41Giurgiu   Industrial steam boiler no. 6-105 t/h1980Type I722007                  
      42SălajS.C. Uzina Electrica ZalăuIndustrial steam boiler no. 1-120 t/h1983Type I85,42007                  
      43Sălaj   Industrial steam boiler no. 2-120 t/h1983Type I85,42011             1,3    
      44Sălaj   Industrial steam boiler no. 3-120 t/h1985Type I85,42011             0,5   15+2,6
      45Sălaj   Industrial steam boiler no. 4-120 t/h1985Type I85,42011             0,5   15+2,6
      46SălajS.C. Uzina Electrica ZalăuHot water boiler CAF1982Type I2302007                  
      47SălajS.C. Uzina Electrica ZalăuHot water boiler CAF 21982Type I83,72007                  
      48SălajS.C. Uzina Electrica ZalăuHot water boiler CAF 100 G1982Type I11622007                  
      49SălajS.C. Uzina Electrica ZalăuSteam boiler C 1051981Type I72,32009             1    
      50SuceavaS.C. TERMICA S.A. SUCEAVABoiler type CRG-1244 no. 11984Type I2962011                 20+4
      51Suceava   Boiler type CRG-1244 no. 21984Type I2962011                 4
      52SuceavaS.C. TERMICA S.A. SUCEAVABoiler type PTVM-50 no. 3 + Hot water boiler CAF-100 no. 41974Type I582015                  
      53SuceavaS.C. TERMICA S.A. SUCEAVASteam boiler CR-105 no. 51982Type I1162015                  
      54SuceavaS.C. TERMICA S.A. SUCEAVASteam boiler CR-105 no. 61982Type I722015                  
      55Suceava   Steam boiler CR-105 no. 71983Type I722015                  
      56Vrancea   Hot water boiler CAF31976Type I582007                  
      57Vrancea   Hot water boiler CAF51980Type I116,32007                  
      58Vrancea   Hot water boiler CAF61981Type I116,32007         4,8        
      59VranceaS.C. ENET S.A.Boiler CR11969Type I18,52007                  
      60Vrancea   Boiler CR21969Type I18,52007                  
      61Vrancea   Boiler CR31970Type I18,52007                  
      62VasluiS.C. TERMICA VASLUI S.A.Steam boiler K1 (40 t/h)1984Type I28,512007                  
      63Vaslui   Steam boiler K2 (40 t/h)1985Type I28,512007                  
      64Vaslui   Steam boiler K3 (40 t/h)1984Type]28,512007                  
      65ArgeşCET GĂVANAHot water boiler CAF 11968Type I1162004   2,5              
      66Argeş   Hot water boiler CAF 21970Type I1162004   2,5              
      67Argeş   Hot water boiler CAF 31971Type I1162004   2,5              
      68Argeş   Hot water boiler CAF 41979Type I1162004   2,5              
      69Argeş   Hot water boiler CAF 51964Type I582004   2,5              
      70ArgeşCET PITEŞTI SUDBoiler no. 1 type C2-PG-boilers group no. 11969Type I204,62004   2,5              
      71Argeş   Boiler no. 2 type C2-PG-boilers group no. 11969Type I204,62004   2,5              
      72Argeş   Boiler no. 3 type C2-PG-boilers group no. 11970Type I204,62004   2,5              
      73ArgeşCET PITEŞTI SUDBoiler no. 4 type C4-PG-boilers group no. 21973Type I212,82004   2,5              
      74Argeş   Boiler no. 5 type C4-PG-Boilers group no. 21974Type I425,62004   2,5              
      75Argeş   Boiler no. 6 type C4-PG-Boilers group no. 21975Type I425,62004   2,5              
      76PrahovaS.C. TER- MOELEC- TRICA PLOIEŞTI S.A.Steam boiler no. 7 Group no. 2-420 t/h1978Type I2862006       4          
      77Prahova   Steam boiler no. 6 type TGM84B - Group no. 2-420 t/h1973Type I2862005     4            
      78Prahova   Steam boiler no. 5 type TGM84B Group no. 2-420 t/h1973Type I2862003   4              
      79PrahovaS.C. TERMO- ELECTRICA PLOIEŞTI S.A.Hot water boiler CAF 1 type C4P - Group no. 41969Type I1162007                  
      80Prahova   Hot water boiler CAF 2 type C4P-Group no. 41969Type I1162007                  
      81Prahova   CAIS 105 t/h1982Type I722007                  
      82Prahova   Hot water boiler CAF 6 type C4P Group no. 4 100 gcal/h1970Type I1162007                  
      83TeleormanS.C. TERMA SERVHot water boiler CAF 5M1983Type I5652009             2    
      84TeleormanS.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELEHot water boiler CAF 1 type PTMV1970Type I582010               2  
      85TeleormanS.C. TURNU S.A. TURNU MĂGURELEHot water boiler CAF 2 type PTMV1982Type I582010               2  
      86TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 1 - type PTVM1 - CET CENTRU1963Type I58,12007         2,5        
      87TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 2 - type PTVM1 - CET CENTRU1969Type I58,12008           2,5      
      88TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 31973Type I116,32006       0,2          
      89TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 41977Type I116.32011                 2,5
      90TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 5 - type CAF 41981Type I116,32011                 2,5
      91TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Steam boiler CA 1 - CET SUD 100 t/h1981Type I81,42011                 6,66+ 2,5+ 1,33
      92TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Steam boiler CA 2 - CET SUD 100 t/h1981Type I81,42011                 6,66+ 2,5+ 1,34
      93TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Steam boiler CA 3 - CET SUD 100 t/h1981Type I81,42011                 6,66+ 2,6+ 1,35
      94TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 1 CET SUD1984Type I116,32010     2,5+ 2         10  
      95TimişS.C. TERMOCET 2002 S.A.Hot water boiler CAF 2 CET SUD1985Type I1162010     2,5+ 2         10  
      96BihorS.C. ELECTRO- CENTRALE ORADEA S.A.Steam group boilers no. 11966Type I1272008           5      
      97Bihor   Steam group boilers no. 21966Type I1272009             8    
      98Bihor   Steam group boilers no. 31968Type I2692010               30  
      99Bihor   Steam group boilers no. 41971Type I3002010               15+2  
      100Bihor   Steam group boilers no. 51976Type I3002011                 15+2
      101Bihor   Steam group boilers no. 61987Type I2692011                 15+2
      102TulceaConsiliul Local TulceaHot water boiler CAF 2   Type I582010                 2
      103BuzăuREGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ R.A.M. BUZĂUHot water boiler no. 11987Type I1162009             2    
      104Buzău   Hot water boiler no. 21987Type I1162009             2    
      105IaşiS.C. CET IAŞI S.A. - CET Iaşi ISteam boiler no. 1 - RO 120-120 t/h1965Type I942007                  
      106Iaşi   Steam boiler no. 2 - RO 120-120 t/h1965Type I942007                  
      107Iaşi   Steam boiler no. 3 - RO 120-120 t/h1966Type I942007                  
      108IaşiS.C. CET IAŞI S.A. - CET Iaşi ISteam boiler no. 4 - CPG 420-420 t/h1970Type I2832011                 3
      109Iaşi   Steam boiler no. 5 - CPG 420-420 t/h