LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004privind Consiliul Superior al Magistraturii
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 2 iulie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentant al autorităţii judecătoreşti, este garantul independenţei justiţiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune, în activitatea sa, numai legii. + Articolul 2Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. + Articolul 3Prin exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor. + Capitolul II Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii + Secţiunea 1 Structura Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 4Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale magistraţilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului. + Articolul 5Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din: a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) 4 judecători de la curţile de apel; c) 2 judecători de la tribunale; d) un judecător de la judecătorii. + Articolul 6Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din: a) un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie; c) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel; d) un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale; e) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. + Secţiunea a 2-a Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 7 (1) Magistraţii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor. (2) Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 8 (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat. (2) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de curriculum vitae. (5) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile. + Articolul 9 (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vor secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura. (2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în adunările generale ale procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, câte un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în adunările generale. (4) În cazul în care 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut un număr egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectivă în magistratură. + Articolul 10 (1) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor. (2) Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel. (3) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel. (4) Colegiul de conducere al fiecărui parchet de pe lângă curţile de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia curţii de apel. + Articolul 11 (1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la toate judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura. (2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Judecătorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea militară de apel sau, după caz, la parchetul militar de pe lângă această curte. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul militar teritorial şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d). (5) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete. (6) Listele prevăzute la alin. (5) se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 12 (1) Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează: a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel; b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel; c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate; d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate; e) lista cuprinzând cei 15 candidaţi de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor; f) lista cuprinzând cei 15 candidaţi de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii. (2) Listele prevăzute la alin. (1) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor. + Articolul 13 (1) Listele prevăzute la art. 12 alin. (1) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot şi de curriculum vitae. (2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot egal cu numărul judecătorilor din cadrul instanţei sau al procurorilor din cadrul parchetului. (3) Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii. + Articolul 14 (1) În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet de convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor. (2) Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 4 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. (3) Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. (4) Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, un judecător de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. + Articolul 15 (1) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcţie, inclusiv cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe sau parchete. (2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror are dreptul să voteze un număr de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora magistratul îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 16 (1) Magistratul care a prezidat adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor: a) asigură numărarea voturilor; b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii; c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2)-(4). (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), magistratul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi la începutul lucrărilor adunării generale dintre magistraţii care nu şi-au depus candidaturile. + Articolul 17 (1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea. (2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii: a) 4 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; c) un judecător de la judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; d) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; e) un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional. (3) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 18 (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui magistrat. (2) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data alegerilor. (3) Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data sesizării. Modul de soluţionare a contestaţiilor se comunică persoanelor care au făcut sesizarea. (4) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. + Articolul 19 (1) Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) şi art. 17 alin. (2) şi o transmite Biroului Permanent al Senatului. (2) Biroul Permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru a examina dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi numai dacă această încălcare a legii are drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. Dispoziţiile art. 18 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 20 (1) În vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile, care au ca obiect unic de activitate apărarea drepturilor omului, confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat. (2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior; b) se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală; c) nu au calitatea de membru al unui partid politic. (3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3). (5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului un curriculum vitae, declaraţia de avere şi o declaraţie pe propria răspundere că nu au apartenenţă politică. (6) Candidaturile se publică pe paginile de Internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora. + Articolul 21Senatul alege, dintre candidaţii prevăzuţi la art. 20, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în Regulamentul acestei Camere. + Articolul 22Hotărârile Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Capitolul III Funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 23 (1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 22, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire. (2) În şedinţa de constituire, prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se stabilesc responsabilităţile membrilor acestuia, pe domenii de activitate. + Articolul 24 (1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora. (2) În perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. + Articolul 25 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite. (2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: a) reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relaţiile interne şi internaţionale; b) coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; c) prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României; d) propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; e) semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; f) sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; g) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii; h) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; i) prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii. (4) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii şi de plen. (5) În lipsa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) se exercită de vicepreşedinte. (6) În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, al cărui mandat se exercită în perioada rămasă. + Articolul 26Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. + Articolul 27 (1) Lucrările secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţă, cu votul majorităţii celor prezenţi. (2) Magistratul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta. + Articolul 28 (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor. (2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. (3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se iau cu votul majorităţii membrilor Consiliului, iar hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor secţiilor. + Articolul 29 (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii. (2) Ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. (3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 30 (1) Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. (2) Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret. (4) Ordinea de zi şi hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii sau pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. + Capitolul IV Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii + Secţiunea 1 Dispoziţii comune + Articolul 31 (1) Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a magistraţilor. (2) Magistratul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii. (3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor. (4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera magistraţilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. + Articolul 32 (1) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le consideră necesare. (2) În scopul informării cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii şi reprezentanţii societăţii civile. + Articolul 33 (1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu. (2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului. + Articolul 34Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale magistraţilor, înfiinţează o bază de date referitoare la activitatea lor şi asigură actualizarea acesteia. + Articolul 35Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri. + Secţiunea a 2-a Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 36 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari. În cazul judecătorilor în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, plenul examinează şi recomandările primite de la Colegiul de conducere al acestei Curţi; b) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a adjuncţilor acestora; c) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de execuţie; d) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultării magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective; e) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; f) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari; g) aprobă transferul magistraţilor; h) dispune suspendarea din funcţie a magistraţilor; i) numeşte, pe perioade determinate, în posturi vacante, magistraţi de carieră pensionari; j) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru magistraţi, în condiţiile legii. + Articolul 37 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele magistraţilor: a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; b) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al magistraţilor şi aprobă programul de formare profesională continuă a magistraţilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea; c) dispune organizarea concursului de promovare a magistraţilor; d) numeşte comisiile pentru evaluarea anuală a activităţii profesionale a magistraţilor, în condiţiile legii; e) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii; f) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii; g) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemnează magistraţii membri în Consiliul de conducere al şcolii. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată, având în competenţă soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară. + Articolul 38Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor: a) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora şi ale parchetelor de pe lângă acestea, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; b) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor; c) stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege; d) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte; e) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabileşte numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi; f) convoacă adunările generale ale magistraţilor, în condiţiile legii; g) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe şi parchete; h) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor. + Articolul 39 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al magistraţilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi în Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al magistraţilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege. (5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei. (6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii publică anual, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, raportul privind starea justiţiei. + Articolul 40Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii. + Secţiunea a 3-a Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 41Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) dispun detaşarea şi delegarea magistraţilor, în condiţiile legii; b) analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către magistraţii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către magistraţii înscrişi la concursul de promovare în funcţii de execuţie şi de către cei care şi-au depus candidatura pentru promovarea în funcţii de conducere; c) soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a magistraţilor, constituite în condiţiile legii; d) emit avizul conform pentru menţinerea în funcţie a magistraţilor sau, după caz, pentru reîncadrarea în funcţie a magistraţilor pensionaţi, până la împlinirea vârstei de 68 de ani; e) iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a magistraţilor. + Articolul 42 (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi. (2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a procurorilor. (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă. + Articolul 43Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promovează magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii. + Secţiunea a 4-a Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor + Articolul 44 (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004, precum şi pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către aceştia, dacă fapta nu constituie infracţiune. (2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. + Articolul 45 (1) Acţiunea disciplinară se exercită de: a) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru preşedintele, vicepreşedintele, judecătorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru preşedinţii curţilor de apel; b) colegiile de conducere ale curţilor de apel, pentru judecătorii din cadrul curţilor de apel şi al instanţelor din circumscripţia acestora; c) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurorul general, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi pentru procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel; d) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru procurorul general, adjuncţii acestuia şi procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie; e) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestora. (2) În cazul exercitării acţiunii disciplinare, la lucrările colegiilor de conducere nu participă judecătorii, judecătorii inspectori sau, după caz, procurorii inspectori şi magistratul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară. + Articolul 46 (1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni. (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de judecătorii desemnaţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii inspectori din cadrul curţilor de apel ori, după caz, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticorupţie sau din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel. (3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. (4) După primirea rezultatului cercetării prealabile, titularul acţiunii disciplinare sesizează secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea judecării acţiunii disciplinare. (5) Acţiunea disciplinară se exercită în termen de 60 de zile de la data înregistrării actului de constatare a abaterii, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii. + Articolul 47Cercetarea prealabilă în cazul abaterilor disciplinare săvârşite de judecătorii, judecătorii inspectori sau procurorii inspectori prevăzuţi la art. 46 alin. (2) se efectuează de judecătorii sau, după caz, procurorii desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei ori al parchetului din care face parte judecătorul, judecătorul inspector sau procurorul inspector. + Articolul 48 (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea magistratului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. (2) Magistratul şi, după caz, reprezentantul sau avocatul său au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apărare. (3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de magistrat şi cu circumstanţele personale ale acestuia. + Articolul 49Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia; b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de magistrat; d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia; e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată; f) instanţa competentă să judece calea de atac. + Articolul 50 (1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată, în scris, magistratului şi titularului acţiunii disciplinare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi magistratul sancţionat disciplinar. (3) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare. (4) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă. + Articolul 51În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. + Capitolul V Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 52 (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. (2) Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, magistrat în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu. (3) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ori în caz de pierdere a funcţiei care a determinat desemnarea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi prin deces. (4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept, în situaţia în care a intervenit, potrivit legii, suspendarea din funcţia de magistrat. + Articolul 53 (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul neîndeplinirii atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului, poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Sancţiunea disciplinară aplicată unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii atrage de drept pierderea calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 54În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Senatului validarea magistratului care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, alegerea unuia dintre candidaţii prevăzuţi la art. 20. Mandatul noului membru durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost ales. + Articolul 55 (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie lunară egală cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată, indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată prin Legea nr. 347/2003. + Articolul 56 (1) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovaţi pe durata mandatului. (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor sau, după caz, a parchetelor. (3) Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv. + Capitolul VI Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 57Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu. + Articolul 58 (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat. (2) Bugetul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general. (4) Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite. + Articolul 59 (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general, numit pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. (2) Secretarul general este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre magistraţii care au cel puţin 10 ani vechime efectivă în magistratură şi îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege pentru promovarea în funcţii de conducere. (3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, numit în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui secretar de stat, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui subsecretar de stat. + Articolul 60În cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează inspecţia judiciară. Inspectorii generali din cadrul inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (2). + Articolul 61 (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri. (2) Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului. + Articolul 62 (1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen. (2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuţie, de secretarul general. (3) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii. (4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului. (5) Statele de funcţii şi de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului. + Articolul 63Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. + Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 64Numărul de posturi necesar funcţionării aparatului Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului. + Articolul 65Noul Consiliu Superior al Magistraturii îşi începe activitatea în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. + Articolul 66Lucrările în curs de soluţionare referitoare la atribuţiile trecute în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi dosarele profesionale ale magistraţilor în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi se transmit obligatoriu noului Consiliu Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la constituirea acestuia. + Articolul 67 (1) Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, consiliul în funcţie îşi continuă activitatea, potrivit Constituţiei României, republicată. (2) Consiliul Superior al Magistraturii în funcţie ia măsuri pentru organizarea alegerii membrilor primului Consiliu Superior al Magistraturii, constituit potrivit prezentei legi, în termenul prevăzut la art. 65. + Articolul 68Personalul din cadrul Ministerului Justiţiei şi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preluat în aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se consideră transferat. + Articolul 69În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 70La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsă în actele normative în vigoare, se înlocuieşte cu cea de Şcoala Naţională de Grefieri. + Articolul 71 (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română. (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecţie, conform legii, în condiţiile prevăzute prin protocolul încheiat între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul administraţiei şi internelor. + Articolul 72 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 69. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V "Consiliul Superior al Magistraturii" art. 86-90 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANU DORUp. PREŞEDINTELE SENATULUI,IOAN TĂRĂCILĂBucureşti, 1 iulie 2004.Nr. 317._______________
| EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentant al autorităţii judecătoreşti, este garantul independenţei justiţiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune, în activitatea sa, numai legii. + Articolul 2Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. + Articolul 3Prin exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor. + Capitolul II Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii + Secţiunea 1 Structura Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 4Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale magistraţilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului. + Articolul 5Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din: a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) 4 judecători de la curţile de apel; c) 2 judecători de la tribunale; d) un judecător de la judecătorii. + Articolul 6Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din: a) un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie; c) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel; d) un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale; e) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. + Secţiunea a 2-a Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 7 (1) Magistraţii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor. (2) Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 8 (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat. (2) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de curriculum vitae. (5) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile. + Articolul 9 (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vor secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura. (2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în adunările generale ale procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, câte un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în adunările generale. (4) În cazul în care 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut un număr egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectivă în magistratură. + Articolul 10 (1) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor. (2) Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel. (3) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel. (4) Colegiul de conducere al fiecărui parchet de pe lângă curţile de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia curţii de apel. + Articolul 11 (1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la toate judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura. (2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Judecătorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea militară de apel sau, după caz, la parchetul militar de pe lângă această curte. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul militar teritorial şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d). (5) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete. (6) Listele prevăzute la alin. (5) se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 12 (1) Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează: a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel; b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel; c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate; d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate; e) lista cuprinzând cei 15 candidaţi de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor; f) lista cuprinzând cei 15 candidaţi de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii. (2) Listele prevăzute la alin. (1) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor. + Articolul 13 (1) Listele prevăzute la art. 12 alin. (1) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot şi de curriculum vitae. (2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot egal cu numărul judecătorilor din cadrul instanţei sau al procurorilor din cadrul parchetului. (3) Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii. + Articolul 14 (1) În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet de convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor. (2) Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 4 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. (3) Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. (4) Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, un judecător de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. + Articolul 15 (1) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcţie, inclusiv cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe sau parchete. (2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror are dreptul să voteze un număr de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora magistratul îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 16 (1) Magistratul care a prezidat adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor: a) asigură numărarea voturilor; b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii; c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2)-(4). (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), magistratul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi la începutul lucrărilor adunării generale dintre magistraţii care nu şi-au depus candidaturile. + Articolul 17 (1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea. (2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii: a) 4 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; c) un judecător de la judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; d) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; e) un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional. (3) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 18 (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui magistrat. (2) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data alegerilor. (3) Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data sesizării. Modul de soluţionare a contestaţiilor se comunică persoanelor care au făcut sesizarea. (4) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. + Articolul 19 (1) Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) şi art. 17 alin. (2) şi o transmite Biroului Permanent al Senatului. (2) Biroul Permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru a examina dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi numai dacă această încălcare a legii are drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. Dispoziţiile art. 18 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. + Articolul 20 (1) În vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile, care au ca obiect unic de activitate apărarea drepturilor omului, confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat. (2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior; b) se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală; c) nu au calitatea de membru al unui partid politic. (3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3). (5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului un curriculum vitae, declaraţia de avere şi o declaraţie pe propria răspundere că nu au apartenenţă politică. (6) Candidaturile se publică pe paginile de Internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora. + Articolul 21Senatul alege, dintre candidaţii prevăzuţi la art. 20, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în Regulamentul acestei Camere. + Articolul 22Hotărârile Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Capitolul III Funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 23 (1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 22, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire. (2) În şedinţa de constituire, prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se stabilesc responsabilităţile membrilor acestuia, pe domenii de activitate. + Articolul 24 (1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora. (2) În perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. + Articolul 25 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite. (2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: a) reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relaţiile interne şi internaţionale; b) coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; c) prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României; d) propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; e) semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; f) sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; g) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii; h) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; i) prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii. (4) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii şi de plen. (5) În lipsa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) se exercită de vicepreşedinte. (6) În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, al cărui mandat se exercită în perioada rămasă. + Articolul 26Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. + Articolul 27 (1) Lucrările secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţă, cu votul majorităţii celor prezenţi. (2) Magistratul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta. + Articolul 28 (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor. (2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. (3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se iau cu votul majorităţii membrilor Consiliului, iar hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor secţiilor. + Articolul 29 (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii. (2) Ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. (3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 30 (1) Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. (2) Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret. (4) Ordinea de zi şi hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii sau pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. + Capitolul IV Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii + Secţiunea 1 Dispoziţii comune + Articolul 31 (1) Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a magistraţilor. (2) Magistratul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii. (3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor. (4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera magistraţilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. + Articolul 32 (1) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le consideră necesare. (2) În scopul informării cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii şi reprezentanţii societăţii civile. + Articolul 33 (1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu. (2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului. + Articolul 34Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale magistraţilor, înfiinţează o bază de date referitoare la activitatea lor şi asigură actualizarea acesteia. + Articolul 35Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri. + Secţiunea a 2-a Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 36 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari. În cazul judecătorilor în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, plenul examinează şi recomandările primite de la Colegiul de conducere al acestei Curţi; b) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a adjuncţilor acestora; c) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de execuţie; d) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultării magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective; e) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; f) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari; g) aprobă transferul magistraţilor; h) dispune suspendarea din funcţie a magistraţilor; i) numeşte, pe perioade determinate, în posturi vacante, magistraţi de carieră pensionari; j) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru magistraţi, în condiţiile legii. + Articolul 37 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele magistraţilor: a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; b) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al magistraţilor şi aprobă programul de formare profesională continuă a magistraţilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea; c) dispune organizarea concursului de promovare a magistraţilor; d) numeşte comisiile pentru evaluarea anuală a activităţii profesionale a magistraţilor, în condiţiile legii; e) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii; f) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii; g) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemnează magistraţii membri în Consiliul de conducere al şcolii. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată, având în competenţă soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară. + Articolul 38Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor: a) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora şi ale parchetelor de pe lângă acestea, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; b) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor; c) stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege; d) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte; e) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabileşte numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi; f) convoacă adunările generale ale magistraţilor, în condiţiile legii; g) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe şi parchete; h) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor. + Articolul 39 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al magistraţilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi în Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al magistraţilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege. (5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei. (6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii publică anual, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, raportul privind starea justiţiei. + Articolul 40Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii. + Secţiunea a 3-a Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 41Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) dispun detaşarea şi delegarea magistraţilor, în condiţiile legii; b) analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către magistraţii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către magistraţii înscrişi la concursul de promovare în funcţii de execuţie şi de către cei care şi-au depus candidatura pentru promovarea în funcţii de conducere; c) soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a magistraţilor, constituite în condiţiile legii; d) emit avizul conform pentru menţinerea în funcţie a magistraţilor sau, după caz, pentru reîncadrarea în funcţie a magistraţilor pensionaţi, până la împlinirea vârstei de 68 de ani; e) iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a magistraţilor. + Articolul 42 (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi. (2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a procurorilor. (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă. + Articolul 43Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promovează magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii. + Secţiunea a 4-a Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor + Articolul 44 (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004, precum şi pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către aceştia, dacă fapta nu constituie infracţiune. (2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. + Articolul 45 (1) Acţiunea disciplinară se exercită de: a) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru preşedintele, vicepreşedintele, judecătorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru preşedinţii curţilor de apel; b) colegiile de conducere ale curţilor de apel, pentru judecătorii din cadrul curţilor de apel şi al instanţelor din circumscripţia acestora; c) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurorul general, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi pentru procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel; d) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru procurorul general, adjuncţii acestuia şi procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie; e) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestora. (2) În cazul exercitării acţiunii disciplinare, la lucrările colegiilor de conducere nu participă judecătorii, judecătorii inspectori sau, după caz, procurorii inspectori şi magistratul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară. + Articolul 46 (1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni. (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de judecătorii desemnaţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii inspectori din cadrul curţilor de apel ori, după caz, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticorupţie sau din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel. (3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. (4) După primirea rezultatului cercetării prealabile, titularul acţiunii disciplinare sesizează secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea judecării acţiunii disciplinare. (5) Acţiunea disciplinară se exercită în termen de 60 de zile de la data înregistrării actului de constatare a abaterii, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii. + Articolul 47Cercetarea prealabilă în cazul abaterilor disciplinare săvârşite de judecătorii, judecătorii inspectori sau procurorii inspectori prevăzuţi la art. 46 alin. (2) se efectuează de judecătorii sau, după caz, procurorii desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei ori al parchetului din care face parte judecătorul, judecătorul inspector sau procurorul inspector. + Articolul 48 (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea magistratului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. (2) Magistratul şi, după caz, reprezentantul sau avocatul său au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apărare. (3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de magistrat şi cu circumstanţele personale ale acestuia. + Articolul 49Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia; b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de magistrat; d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia; e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată; f) instanţa competentă să judece calea de atac. + Articolul 50 (1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată, în scris, magistratului şi titularului acţiunii disciplinare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi magistratul sancţionat disciplinar. (3) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare. (4) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă. + Articolul 51În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. + Capitolul V Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 52 (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. (2) Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, magistrat în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu. (3) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ori în caz de pierdere a funcţiei care a determinat desemnarea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi prin deces. (4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept, în situaţia în care a intervenit, potrivit legii, suspendarea din funcţia de magistrat. + Articolul 53 (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul neîndeplinirii atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului, poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Sancţiunea disciplinară aplicată unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii atrage de drept pierderea calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 54În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Senatului validarea magistratului care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, alegerea unuia dintre candidaţii prevăzuţi la art. 20. Mandatul noului membru durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost ales. + Articolul 55 (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie lunară egală cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată, indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată prin Legea nr. 347/2003. + Articolul 56 (1) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovaţi pe durata mandatului. (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor sau, după caz, a parchetelor. (3) Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv. + Capitolul VI Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii + Articolul 57Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu. + Articolul 58 (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat. (2) Bugetul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general. (4) Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite. + Articolul 59 (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general, numit pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. (2) Secretarul general este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre magistraţii care au cel puţin 10 ani vechime efectivă în magistratură şi îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege pentru promovarea în funcţii de conducere. (3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, numit în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui secretar de stat, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui subsecretar de stat. + Articolul 60În cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează inspecţia judiciară. Inspectorii generali din cadrul inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (2). + Articolul 61 (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri. (2) Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului. + Articolul 62 (1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen. (2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuţie, de secretarul general. (3) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii. (4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului. (5) Statele de funcţii şi de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului. + Articolul 63Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. + Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 64Numărul de posturi necesar funcţionării aparatului Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului. + Articolul 65Noul Consiliu Superior al Magistraturii îşi începe activitatea în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. + Articolul 66Lucrările în curs de soluţionare referitoare la atribuţiile trecute în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi dosarele profesionale ale magistraţilor în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi se transmit obligatoriu noului Consiliu Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la constituirea acestuia. + Articolul 67 (1) Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, consiliul în funcţie îşi continuă activitatea, potrivit Constituţiei României, republicată. (2) Consiliul Superior al Magistraturii în funcţie ia măsuri pentru organizarea alegerii membrilor primului Consiliu Superior al Magistraturii, constituit potrivit prezentei legi, în termenul prevăzut la art. 65. + Articolul 68Personalul din cadrul Ministerului Justiţiei şi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preluat în aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se consideră transferat. + Articolul 69În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 70La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsă în actele normative în vigoare, se înlocuieşte cu cea de Şcoala Naţională de Grefieri. + Articolul 71 (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română. (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecţie, conform legii, în condiţiile prevăzute prin protocolul încheiat între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul administraţiei şi internelor. + Articolul 72 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 69. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V "Consiliul Superior al Magistraturii" art. 86-90 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANU DORUp. PREŞEDINTELE SENATULUI,IOAN TĂRĂCILĂBucureşti, 1 iulie 2004.Nr. 317._______________
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari