ORDIN nr. 1.044 din 31 mai 2004privind aprobarea Codului de conduită pentru activităţile de recreere din zona costieră
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 15 iunie 2004
În temeiul art. 67 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, al art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al art. 4 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul mediului şi gospodăririi apelor, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin: + Articolul UNICSe aprobă Codul de conduită pentru activităţile de recreere din zona costieră, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.p. Ministrul mediuluişi gospodăririi apelor,Florin Stadiu,secretar de statp. Ministrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Ileana Tureanu,secretar de statMinistrul sănătăţii,Ovidiu Brînzan + AnexăCOD DE CONDUITĂpentru activităţile de recreere din zona costierăI. Necesitatea integrării activităţilor de turism şi recreere cu cele de conservare a mediului costier + Articolul 1Ca oricare altă activitate care utilizează resursele mediului natural, activitatea de turism şi recreere trebuie să fie compatibilă cu planurile locale, naţionale şi internaţionale de conservare a resurselor mediului costier şi de aceea: a) activităţile de turism şi de recreere trebuie să fie planificate la niveluri acceptabile, într-un mod în care să fie integrate aspectele socioeconomice, culturale, de mediu şi sănătate; b) activităţile de turism şi dezvoltare a infrastructurii turismului care pot avea un impact negativ asupra cadrului natural şi a biodiversităţii costiere trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului acestora asupra mediului, în conformitate cu prevederile legale; c) companiile responsabile pentru activităţile turistice şi de recreere trebuie să coopereze cu organizaţiile de mediu şi alte grupuri de lucru pentru protecţia mediului; d) când este posibil, trebuie utilizate instrumente economice care să încurajeze sectorul privat să îşi asume responsabilităţi în realizarea unui turism durabil. + Articolul 2Pentru implementarea direcţiilor de acţiune prevăzute mai sus turiştii trebuie să ştie şi să ţină seama de următoarele: a) agenţii economici din turism au obligaţia de a conserva resursele naturale ale zonei de coastă şi de a dezvolta turismul durabil; b) pentru a vizita rezervaţiile naturale sau ariile protejate sunt necesare permise eliberate de autorităţile competente; c) este necesară cunoaşterea regulilor şi regulamentelor pentru protejarea cadrului natural şi a speciilor pe cale de dispariţie, evitându-se astfel activităţile de vânătoare şi pescuit ale acestora; d) opiniile turiştilor privind conservarea mediului natural vor fi luate în considerare de către manageri de turism, iar turiştii au datoria să le facă cunoscute.II. Necesitatea conservării şi protecţiei biodiversităţii mediului costier + Articolul 3Ariile naturale din zona costieră românească sunt resurse naturale unice, care necesită protecţie şi conservare. + Articolul 4 (1) Agenţii economici care desfăşoară activitate de turism pot sprijini menţinerea ariilor protejate existente. (2) Agenţii de turism care îşi desfăşoară activitatea în zona costieră trebuie să respecte legislaţia sanitară în vigoare. + Articolul 5Turismul şi activităţile de recreere trebuie să sprijine conservarea naturii din zona costieră, incluzând protecţia ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine. + Articolul 6Turismul trebuie să sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activităţi proprii. + Articolul 7Activităţile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau ştiinţifice. De asemenea, trebuie luată în considerare opinia turiştilor în luarea deciziilor asupra unor acţiuni cum ar fi amplasarea de locaţii pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marină şi costieră.III. Necesitatea utilizării resurselor naturale într-un mod durabil + Articolul 8Sistemele de planificare a sejurului turiştilor trebuie adaptate pentru a se stabili o mai bună distribuţie a turiştilor în perioada sezonului estival. Este recomandat să se stabilească un număr acceptabil de vizitatori pe baza capacităţii de suport a zonei. + Articolul 9Activităţile recreaţionale care includ vânătoarea şi pescuitul în ariile sensibile din punct de vedere ecologic trebuie să fie în conformitate cu reglementările existente privind conservarea şi utilizarea durabilă a speciilor şi habitatelor. + Articolul 10Turiştii trebuie să respecte semnele de avertizare din zonele cu activităţi de recreere şi să nu aducă prejudicii ariilor naturale sălbatice care sunt de asemenea resurse naturale ale zonei de coastă. De asemenea, activităţile de recreere care implică utilizarea terenului vor trebui să se desfăşoare cu respectarea regulamentelor locale de urbanism, în condiţiile cerinţelor de protecţie a cadrului natural, a mediului zonei costiere şi a sănătăţii.IV. Necesitatea reducerii consumului de resurse, a deşeurilor solide şi a poluării + Articolul 11Reducerea poluării din diverse surse conduce la reducerea prejudiciilor aduse mediului costier, la îmbunătăţirea imaginii turismului şi la reducerea costurilor de menţinere a stării mediului în condiţii corespunzătoare prin: a) încurajarea utilizării tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deşeurilor solide, cum ar fi sistemele de reciclare şi management al deşeurilor solide; b) depozitarea deşeurilor într-un mod sigur şi potrivit, care să nu afecteze mediul costier; c) utilizarea produselor biodegradabile sau reciclabile pentru ambalarea produselor; d) reducerea consumului de combustibil fosil şi evitarea transportului motorizat pe cât posibil în zona litorală. Impactul negativ produs de transport asupra mediului costier trebuie să fie redus mai ales în zonele ecologice sensibile. + Articolul 12Agenţii economici cu activitate turistică au obligaţia de a respecta prevederile legale privind dotarea cu sisteme efective de tratare a deşeurilor şi, dacă este posibil, cu surse de energie naturală (solară, eoliană). + Articolul 13Reducerea consumului de energie, apă caldă şi utilizarea transportului public cu vehicule care nu au impact negativ asupra mediului pot să conducă la menţinerea calităţii mediului natural în zona de coastă şi la practicarea unui turism durabil.V. Necesitatea luării în considerare a culturii şi specificului local + Articolul 14La elaborarea planului general de urbanism, a planurilor urbanistice zonale şi a planurilor urbanistice de detaliu din zona costieră trebuie să se stabilească faptul ca noile construcţii, inclusiv cele cu destinaţie turistică, să se realizeze în concordanţă cu arhitectura şi tradiţiile locale. + Articolul 15Activităţile de recreere trebuie să respecte drepturile şi dorinţele localnicilor, să ofere oportunităţi pentru întreaga comunitate de a lua parte la discuţiile şi consultările privind problemele de planificare a activităţilor de recreere. + Articolul 16Trebuie luate în considerare tradiţiile locale atunci când se construiesc locuri de cazare, iar arhitectura acestora trebuie să se armonizeze cu mediul şi peisajul zonei costiere. + Articolul 17Activităţile de turism trebuie să ofere posibilitatea utilizării patrimoniului local, cultural şi tradiţional împreună cu vizitatorii. + Articolul 18Se recomandă ca turiştii să aibă în vedere următoarele: a) înainte de a vizita un loc de vacanţă să se documenteze şi să cunoască obiceiurile şi cultura localnicilor; b) să ceară permisiunea de a fotografia anumite locuri sau de a intra pe proprietatea localnicilor; c) să respecte cultura acestora şi să nu o impună pe a lor; d) să respecte sfaturile ghizilor referitor la obiceiurile locale.VI. Necesitatea protejării valorilor de patrimoniu cultural de interes naţional şi local + Articolul 19Valorile de patrimoniu cultural sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a turismului, deci trebuie păstrate pentru generaţiile viitoare. Dezvoltarea activităţilor de recreere este reglementată de regulamentele locale de urbanism, în condiţiile protejării valorilor de patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale. + Articolul 20Inscripţionările valorilor de patrimoniu de către turişti sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.VII. Necesitatea realizării de beneficii pentru comunităţile locale + Articolul 21În planificarea activităţilor de recreere, pentru punerea în valoare a aspectelor culturale şi de mediu ce pot aduce mari beneficii şi pot minimiza pierderile, vor fi implicate comunităţile locale. + Articolul 22Creşterea calităţii activităţilor de turism şi recreere se poate asigura prin: a) identificarea şi sprijinirea implicării comunităţii locale şi a parteneriatelor pentru turism; b) recrutarea şi instruirea localnicilor pentru a fi angajaţi în activităţile de recreere. + Articolul 23Turiştii trebuie să ia în considerare faptul că veniturile provenite din activităţile de turism şi de recreere contribuie la dezvoltarea economică a comunităţii din zona de coastă. Pe cât posibil, turiştii sunt sfătuiţi să achiziţioneze produse autohtone locului vizitat, care să contribuie la creşterea economiei locale. De asemenea, sunt sfătuiţi să folosească agenţiile locale pentru excursii organizate şi tour operatori locali.VIII. Necesitatea educaţiei şi instruirii personalului pentru un turism durabil + Articolul 24În procesul de educaţie şi instruire a personalului din turism şi pentru activităţile de recreere trebuie incluse problemele de mediu, aspecte de promovare şi protejare a sănătăţii, culturale, sociale şi de legislaţie. Acest tip de instruire va creşte calitatea turismului desfăşurat în zona costieră. De aceea, personalul din turism trebuie să constituie un model pentru turişti, comportându-se responsabil şi încurajând turiştii să procedeze în acelaşi mod. Totodată, personalul trebuie să fie informat şi să deţină date actualizate privind regulamentele şi legislaţia în vigoare. + Articolul 25 (1) Turiştii sunt sfătuiţi să aleagă locul de vacanţă prin tour operatori, agenţii de turism sau manageri de hotel, care au în planul lor de management obiective vizând conservarea resurselor naturale (aplicarea managementului deşeurilor solide, al apei şi energiei). (2) Turiştii pot să îşi aleagă locul de recreere în funcţie de: a) nivelul de instruire a personalului pentru aplicarea principiilor de conservare a resurselor naturale; b) certificarea locului de cazare de către asociaţii care promovează conservarea resurselor naturale; c) certificarea locurilor de recreere (de exemplu, distincţia Blue Flag pentru porturi de agrement şi plaje curate).IX. Necesitatea practicării unui turism educaţional + Articolul 26Activitatea de turism oferă cele mai mari beneficii pentru economia locală şi nu va provoca daune atunci când turiştii învaţă să respecte obiceiurile locale şi mediul natural al zonei costiere. Cunoştinţele şi experienţa acumulate de turişti pot să îi facă pe aceştia să se simtă responsabili şi direct implicaţi în conservarea mediului. + Articolul 27Informaţii despre problemele de mediu, culturale şi sociale trebuie să fie oferite turiştilor ca o parte componentă a atitudinilor şi acţiunilor turismului responsabil. + Articolul 28Turiştii care îşi aleg locul de vacanţă pe litoralul românesc vor căuta: a) să îşi îmbunătăţească cunoştinţele despre protecţia şi conservarea mediului marin şi costier; b) să încurajeze eforturile locale de conservare a naturii; c) să aleagă excursii care să le ofere informaţii despre climă, specii, habitate, cultură şi obiceiuri locale.X. Necesitatea conformării cu reglementările în vigoare + Articolul 29Dezvoltarea activităţilor de turism şi de recreere din zona costieră trebuie să respecte cadrul natural, caracterul şi capacitatea fizică şi socială a mediului în care acestea se desfăşoară. + Articolul 30Se vor pune la dispoziţia turiştilor informaţii despre activităţile de turism şi impactul acestora asupra mediului şi sănătăţii, precum şi regulamentele în vigoare aplicabile în zonă. + Articolul 31Activităţile de turism şi recreere trebuie să fie în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale şi naţionale şi să respecte legile cu privire la protecţia zonei costiere. + Articolul 32Cei care sunt responsabili pentru dezvoltarea activităţilor de turism trebuie să ia în considerare, oricând este necesar, implementarea adecvată a regulilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii. + Articolul 33Turiştii trebuie să respecte regulile şi regulamentele şi să acorde o atenţie deosebită indicatoarelor şi marcajelor.__________________
| EMITENT |
În temeiul art. 67 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003, al art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al art. 4 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul mediului şi gospodăririi apelor, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin: + Articolul UNICSe aprobă Codul de conduită pentru activităţile de recreere din zona costieră, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.p. Ministrul mediuluişi gospodăririi apelor,Florin Stadiu,secretar de statp. Ministrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Ileana Tureanu,secretar de statMinistrul sănătăţii,Ovidiu Brînzan + AnexăCOD DE CONDUITĂpentru activităţile de recreere din zona costierăI. Necesitatea integrării activităţilor de turism şi recreere cu cele de conservare a mediului costier + Articolul 1Ca oricare altă activitate care utilizează resursele mediului natural, activitatea de turism şi recreere trebuie să fie compatibilă cu planurile locale, naţionale şi internaţionale de conservare a resurselor mediului costier şi de aceea: a) activităţile de turism şi de recreere trebuie să fie planificate la niveluri acceptabile, într-un mod în care să fie integrate aspectele socioeconomice, culturale, de mediu şi sănătate; b) activităţile de turism şi dezvoltare a infrastructurii turismului care pot avea un impact negativ asupra cadrului natural şi a biodiversităţii costiere trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului acestora asupra mediului, în conformitate cu prevederile legale; c) companiile responsabile pentru activităţile turistice şi de recreere trebuie să coopereze cu organizaţiile de mediu şi alte grupuri de lucru pentru protecţia mediului; d) când este posibil, trebuie utilizate instrumente economice care să încurajeze sectorul privat să îşi asume responsabilităţi în realizarea unui turism durabil. + Articolul 2Pentru implementarea direcţiilor de acţiune prevăzute mai sus turiştii trebuie să ştie şi să ţină seama de următoarele: a) agenţii economici din turism au obligaţia de a conserva resursele naturale ale zonei de coastă şi de a dezvolta turismul durabil; b) pentru a vizita rezervaţiile naturale sau ariile protejate sunt necesare permise eliberate de autorităţile competente; c) este necesară cunoaşterea regulilor şi regulamentelor pentru protejarea cadrului natural şi a speciilor pe cale de dispariţie, evitându-se astfel activităţile de vânătoare şi pescuit ale acestora; d) opiniile turiştilor privind conservarea mediului natural vor fi luate în considerare de către manageri de turism, iar turiştii au datoria să le facă cunoscute.II. Necesitatea conservării şi protecţiei biodiversităţii mediului costier + Articolul 3Ariile naturale din zona costieră românească sunt resurse naturale unice, care necesită protecţie şi conservare. + Articolul 4 (1) Agenţii economici care desfăşoară activitate de turism pot sprijini menţinerea ariilor protejate existente. (2) Agenţii de turism care îşi desfăşoară activitatea în zona costieră trebuie să respecte legislaţia sanitară în vigoare. + Articolul 5Turismul şi activităţile de recreere trebuie să sprijine conservarea naturii din zona costieră, incluzând protecţia ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine. + Articolul 6Turismul trebuie să sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activităţi proprii. + Articolul 7Activităţile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau ştiinţifice. De asemenea, trebuie luată în considerare opinia turiştilor în luarea deciziilor asupra unor acţiuni cum ar fi amplasarea de locaţii pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marină şi costieră.III. Necesitatea utilizării resurselor naturale într-un mod durabil + Articolul 8Sistemele de planificare a sejurului turiştilor trebuie adaptate pentru a se stabili o mai bună distribuţie a turiştilor în perioada sezonului estival. Este recomandat să se stabilească un număr acceptabil de vizitatori pe baza capacităţii de suport a zonei. + Articolul 9Activităţile recreaţionale care includ vânătoarea şi pescuitul în ariile sensibile din punct de vedere ecologic trebuie să fie în conformitate cu reglementările existente privind conservarea şi utilizarea durabilă a speciilor şi habitatelor. + Articolul 10Turiştii trebuie să respecte semnele de avertizare din zonele cu activităţi de recreere şi să nu aducă prejudicii ariilor naturale sălbatice care sunt de asemenea resurse naturale ale zonei de coastă. De asemenea, activităţile de recreere care implică utilizarea terenului vor trebui să se desfăşoare cu respectarea regulamentelor locale de urbanism, în condiţiile cerinţelor de protecţie a cadrului natural, a mediului zonei costiere şi a sănătăţii.IV. Necesitatea reducerii consumului de resurse, a deşeurilor solide şi a poluării + Articolul 11Reducerea poluării din diverse surse conduce la reducerea prejudiciilor aduse mediului costier, la îmbunătăţirea imaginii turismului şi la reducerea costurilor de menţinere a stării mediului în condiţii corespunzătoare prin: a) încurajarea utilizării tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deşeurilor solide, cum ar fi sistemele de reciclare şi management al deşeurilor solide; b) depozitarea deşeurilor într-un mod sigur şi potrivit, care să nu afecteze mediul costier; c) utilizarea produselor biodegradabile sau reciclabile pentru ambalarea produselor; d) reducerea consumului de combustibil fosil şi evitarea transportului motorizat pe cât posibil în zona litorală. Impactul negativ produs de transport asupra mediului costier trebuie să fie redus mai ales în zonele ecologice sensibile. + Articolul 12Agenţii economici cu activitate turistică au obligaţia de a respecta prevederile legale privind dotarea cu sisteme efective de tratare a deşeurilor şi, dacă este posibil, cu surse de energie naturală (solară, eoliană). + Articolul 13Reducerea consumului de energie, apă caldă şi utilizarea transportului public cu vehicule care nu au impact negativ asupra mediului pot să conducă la menţinerea calităţii mediului natural în zona de coastă şi la practicarea unui turism durabil.V. Necesitatea luării în considerare a culturii şi specificului local + Articolul 14La elaborarea planului general de urbanism, a planurilor urbanistice zonale şi a planurilor urbanistice de detaliu din zona costieră trebuie să se stabilească faptul ca noile construcţii, inclusiv cele cu destinaţie turistică, să se realizeze în concordanţă cu arhitectura şi tradiţiile locale. + Articolul 15Activităţile de recreere trebuie să respecte drepturile şi dorinţele localnicilor, să ofere oportunităţi pentru întreaga comunitate de a lua parte la discuţiile şi consultările privind problemele de planificare a activităţilor de recreere. + Articolul 16Trebuie luate în considerare tradiţiile locale atunci când se construiesc locuri de cazare, iar arhitectura acestora trebuie să se armonizeze cu mediul şi peisajul zonei costiere. + Articolul 17Activităţile de turism trebuie să ofere posibilitatea utilizării patrimoniului local, cultural şi tradiţional împreună cu vizitatorii. + Articolul 18Se recomandă ca turiştii să aibă în vedere următoarele: a) înainte de a vizita un loc de vacanţă să se documenteze şi să cunoască obiceiurile şi cultura localnicilor; b) să ceară permisiunea de a fotografia anumite locuri sau de a intra pe proprietatea localnicilor; c) să respecte cultura acestora şi să nu o impună pe a lor; d) să respecte sfaturile ghizilor referitor la obiceiurile locale.VI. Necesitatea protejării valorilor de patrimoniu cultural de interes naţional şi local + Articolul 19Valorile de patrimoniu cultural sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a turismului, deci trebuie păstrate pentru generaţiile viitoare. Dezvoltarea activităţilor de recreere este reglementată de regulamentele locale de urbanism, în condiţiile protejării valorilor de patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale. + Articolul 20Inscripţionările valorilor de patrimoniu de către turişti sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.VII. Necesitatea realizării de beneficii pentru comunităţile locale + Articolul 21În planificarea activităţilor de recreere, pentru punerea în valoare a aspectelor culturale şi de mediu ce pot aduce mari beneficii şi pot minimiza pierderile, vor fi implicate comunităţile locale. + Articolul 22Creşterea calităţii activităţilor de turism şi recreere se poate asigura prin: a) identificarea şi sprijinirea implicării comunităţii locale şi a parteneriatelor pentru turism; b) recrutarea şi instruirea localnicilor pentru a fi angajaţi în activităţile de recreere. + Articolul 23Turiştii trebuie să ia în considerare faptul că veniturile provenite din activităţile de turism şi de recreere contribuie la dezvoltarea economică a comunităţii din zona de coastă. Pe cât posibil, turiştii sunt sfătuiţi să achiziţioneze produse autohtone locului vizitat, care să contribuie la creşterea economiei locale. De asemenea, sunt sfătuiţi să folosească agenţiile locale pentru excursii organizate şi tour operatori locali.VIII. Necesitatea educaţiei şi instruirii personalului pentru un turism durabil + Articolul 24În procesul de educaţie şi instruire a personalului din turism şi pentru activităţile de recreere trebuie incluse problemele de mediu, aspecte de promovare şi protejare a sănătăţii, culturale, sociale şi de legislaţie. Acest tip de instruire va creşte calitatea turismului desfăşurat în zona costieră. De aceea, personalul din turism trebuie să constituie un model pentru turişti, comportându-se responsabil şi încurajând turiştii să procedeze în acelaşi mod. Totodată, personalul trebuie să fie informat şi să deţină date actualizate privind regulamentele şi legislaţia în vigoare. + Articolul 25 (1) Turiştii sunt sfătuiţi să aleagă locul de vacanţă prin tour operatori, agenţii de turism sau manageri de hotel, care au în planul lor de management obiective vizând conservarea resurselor naturale (aplicarea managementului deşeurilor solide, al apei şi energiei). (2) Turiştii pot să îşi aleagă locul de recreere în funcţie de: a) nivelul de instruire a personalului pentru aplicarea principiilor de conservare a resurselor naturale; b) certificarea locului de cazare de către asociaţii care promovează conservarea resurselor naturale; c) certificarea locurilor de recreere (de exemplu, distincţia Blue Flag pentru porturi de agrement şi plaje curate).IX. Necesitatea practicării unui turism educaţional + Articolul 26Activitatea de turism oferă cele mai mari beneficii pentru economia locală şi nu va provoca daune atunci când turiştii învaţă să respecte obiceiurile locale şi mediul natural al zonei costiere. Cunoştinţele şi experienţa acumulate de turişti pot să îi facă pe aceştia să se simtă responsabili şi direct implicaţi în conservarea mediului. + Articolul 27Informaţii despre problemele de mediu, culturale şi sociale trebuie să fie oferite turiştilor ca o parte componentă a atitudinilor şi acţiunilor turismului responsabil. + Articolul 28Turiştii care îşi aleg locul de vacanţă pe litoralul românesc vor căuta: a) să îşi îmbunătăţească cunoştinţele despre protecţia şi conservarea mediului marin şi costier; b) să încurajeze eforturile locale de conservare a naturii; c) să aleagă excursii care să le ofere informaţii despre climă, specii, habitate, cultură şi obiceiuri locale.X. Necesitatea conformării cu reglementările în vigoare + Articolul 29Dezvoltarea activităţilor de turism şi de recreere din zona costieră trebuie să respecte cadrul natural, caracterul şi capacitatea fizică şi socială a mediului în care acestea se desfăşoară. + Articolul 30Se vor pune la dispoziţia turiştilor informaţii despre activităţile de turism şi impactul acestora asupra mediului şi sănătăţii, precum şi regulamentele în vigoare aplicabile în zonă. + Articolul 31Activităţile de turism şi recreere trebuie să fie în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale şi naţionale şi să respecte legile cu privire la protecţia zonei costiere. + Articolul 32Cei care sunt responsabili pentru dezvoltarea activităţilor de turism trebuie să ia în considerare, oricând este necesar, implementarea adecvată a regulilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii. + Articolul 33Turiştii trebuie să respecte regulile şi regulamentele şi să acorde o atenţie deosebită indicatoarelor şi marcajelor.__________________
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari