LEGE nr. 67 din 25 martie 2004pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 29 martie 2004
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari. (2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primării se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentării proporţionale. (4) Primării comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. (5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale. (6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti, dacă nu se dispune altfel. + Articolul 2 (1) Cetăţenii români exercita, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 122. + Articolul 3 (1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta vârsta în ziua alegerilor. (2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului, fiecare alegator are dreptul la câte un singur vot. (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegatorul îşi are domiciliul. (4) Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o alta unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectiva, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 4 (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată. (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. (3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector. + Articolul 5 (1) Nu pot alege: a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; b) persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. (2) Nu pot fi aleşi: a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată; b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1). + Articolul 6 (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe. (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta electorală. (3) Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, iar în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (1) sau în situaţia în care se organizează alegeri într-o singura circumscripţie electorală comunală, oraseneasca sau municipala, la biroul electoral judeţean ori al municipiului Bucureşti, respectiv la biroul electoral al circumscripţiei în care au loc alegeri. (4) Într-o circumscripţie electorală, partidele politice din alianţele politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele aliantei. Partidele politice din alianţele electorale participa la alegeri numai pe listele aliantei. (5) O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singura funcţie de primar. (6) O persoana poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. (7) Numărul de candidaţi de pe fiecare lista poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, cu până la un sfert din numărul mandatelor. (8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cat şi ca independent sunt nule de drept. + Articolul 7 (1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naţionala se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale. (2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. (3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o lista de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective. (4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele tarii şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti. (5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor. + Articolul 8Organizaţiile prevăzute la art. 7 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii. + Articolul 9 (1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 50 de zile înaintea votării. (2) În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 30 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus. Fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul. (3) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica. + Capitolul II Organizarea alegerilor + Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale + Articolul 10 (1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală. (2) Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscriptiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 11 (1) Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscriptiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor. (2) Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţa de judeţ şi continua cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetica a fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale. + Articolul 12Numărul circumscripţiei electorale se aduce la cunoştinţa alegătorilor de către primar, o dată cu aducerea la cunoştinţa a delimitării şi numerotarii secţiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15. + Secţiunea a 2-a Secţiile de votare + Articolul 13 (1) Secţiile de votare se organizează după cum urmează: a) în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regula în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori. (2) Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare. + Articolul 14 (1) La aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar. (2) În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti. + Articolul 15Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. + Secţiunea a 3-a Listele electorale + Articolul 16 (1) Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Listele electorale permanente îi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista. (2) În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), primarul este obligat sa pună la dispoziţie partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare. (3) Cetăţenii au dreptul sa verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente. Intampinarile împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricăror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar. (4) Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării. (5) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare. (6) Primării împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei executa copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegatorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în doua exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar. (7) Orice neconcordanta între lista electorală permanenta şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanenta. (8) Orice modificare intervenita în lista electorală permanenta, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore. (9) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful serviciului de evidenta informatizata a persoanei. + Articolul 17Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrica destinată semnăturii alegătorului. + Articolul 18Primării asigura condiţiile necesare consultării de către alegatori a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cat şi la sediul secţiei de votare. + Articolul 19 (1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit cu cel puţin 3 luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. (2) Primarul solicita radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanenta de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic. Solicitarile telefonice sunt consemnate într-un registru special. (3) În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate. (4) În lista suplimentară sunt înscrise de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele omise din copia de pe lista electorală permanenta, care se prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, ca domiciliază în raza secţiei de votare respective. (5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 121. + Articolul 20Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală. + Articolul 21 (1) În cazul în care alegatorul îşi schimba domiciliul în alta circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanenta la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală a noului domiciliu, pe baza cărţii de identitate provizorii. (2) În ziua alegerilor, la biroul electoral al secţiei de votare de la noul domiciliu, alegatorul este înscris în lista electorală suplimentară de către preşedinte, pe baza cărţii de identitate provizorii. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), serviciul de evidenta informatizata a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgenta. + Articolul 22Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie numărul de alegatori rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea acestuia. Numărul definitiv de alegatori se comunică de către primar biroului electoral de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente şi în lista suplimentară. + Secţiunea a 4-a Birourile electorale + Articolul 23 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercita o funcţie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie. + Articolul 24 (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri. (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (3) Biroul electoral de circumscripţie oraseneasca, municipala şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeteana sunt formate din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţiile electorale respective. (5) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia se face în şedinţa publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din lista, care nu sunt desemnaţi presedinti sau loctiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţa ale persoanelor propuse. (6) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din nici un partid politic. (7) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în faţa locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, din nici un partid politic şi care au cel puţin studii medii. (8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa, precum şi prin afişare la usa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. (9) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi loctiitor. (10) Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) constituie actul de investitura. (11) La solicitarea scrisă a partidelor politice, aliantelor politice sau a aliantelor electorale, preşedintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactati ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale loctiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripţie. (12) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva, după definitivarea candidaturilor. (13) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. (14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală pentru consiliul local în cauza, la care se adauga, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală pentru consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repeta până la ocuparea tuturor locurilor. La aceasta faza participa numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii. (15) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei aliante politice sau aliante electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (13). (16) În cazul în care doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale aflate, potrivit alin. (14), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii tuturor partidelor politice, ai aliantelor politice şi aliantelor electorale aflate în situaţie de egalitate să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, în prezenta delegaţilor partidelor politice, ai aliantelor politice şi aliantelor electorale în cauza. (17) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic. Tragerea la sorţi se face dintr-o lista întocmită potrivit alin. (7), în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 25 (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează; b) verifica dacă listele electorale permanente au fost actualizate şi veghează la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente şi la organizarea secţiilor de votare; c) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constata rămânerea definitivă a acestora; d) comunică biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, denumirea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au depus liste complete de candidaţi; e) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi la candidaturile pentru funcţia de primar; f) stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, comunicat conform dispoziţiilor art. 22, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente; g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; h) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; i) biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală în care funcţionează; eliberează consilierilor şi primarului aleşi certificatul doveditor al alegerii; j) biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 95 alin. (5), în vederea validării mandatelor; k) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari; l) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; m) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. (2) Prin lista completa de candidaţi se înţelege lista care cuprinde numărul maxim de candidaţi pentru funcţia de consilier, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7). (3) Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti acreditează observatorii interni. + Articolul 26Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al municipiului Bucureşti, indeplinind în mod corespunzător şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeteana. + Articolul 27În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, prefectii aduc la cunoştinţa publică sediile unde îşi desfăşoară activitatea birourile electorale de circumscripţie, precum şi programul de activitate al acestora. + Articolul 28 (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 3-5 membri în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 7-9 membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti. (2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o lista întocmită de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la sorţi se face pe funcţii. (3) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regula, jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din nici un partid politic. (4) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista întocmită de prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar, care au, de regula, cel puţin studii medii, se bucura de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din nici un partid politic. Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în lista, care nu sunt desemnate presedinti sau loctiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2). Lista trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5). (5) Prevederile art. 24 alin. (8) şi (11) se aplică în mod corespunzător. (6) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor. (7) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 24 alin. (14). (8) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală. În acelaşi termen, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi sau propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectiva sunt obligate sa comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod corespunzător. (9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8). (10) Prevederile art. 24 alin. (15)-(17) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuandu-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. (11) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de investitura. (12) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezenta delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale. (13) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (11). + Articolul 29Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii: a) primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare şi asigura condiţiile necesare în vederea verificării acestora de către alegatori; b) primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegatorii care urmează sa voteze la secţia respectiva, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; c) conduc operaţiunile de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia; d) numara voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectiva, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti; e) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate; f) întocmesc şi înaintează biroului electoral de circumscripţie dosarele prevăzute la art. 88; g) predau cu proces-verbal biroului electoral de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. + Articolul 30Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25, precum şi următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti; b) asigura aducerea la cunoştinţa celorlalte birouri electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, a hotărârilor Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare şi respectare a acestora; c) efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului; d) realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, şi transmit Biroului Electoral Central situaţia centralizata, în termen de 24 de ore de la întocmire; e) primesc de la birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi şi le dau publicităţii. Rezultatul centralizarii datelor pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti, se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 31 (1) În judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale, se constituie un birou electoral judeţean format din 3 dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi potrivit procedurii prevăzute la art. 32, ale cărui prevederi se aplică în mod corespunzător. (2) Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. (3) În judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singura circumscripţie electorală, soluţionarea sesizarilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. h) este de competenţa judecătoriei în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, aceasta urmând a se pronunţa în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizarilor şi contestaţiilor. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. (4) Prevederile alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul municipiului Bucureşti. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (3), atribuţiile stabilite la art. 33 alin. (2) şi art. 123 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie. + Articolul 32 (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale. (2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţa publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa scrisă şi audiovizuala, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. (3) În termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. (4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. (5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi. + Articolul 33 (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: a) urmăreşte întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale permanente; b) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul sa participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora; c) urmăreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al tarii; asigura interpretarea unitară a prevederilor acestora; d) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti; e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti; f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizata, în termen de 24 de ore de la întocmire; g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, şi asigura publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presa; h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constata, pe baza probelor administrate, ca votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenta fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o; i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege. (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum şi delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni. (3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 34Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 35 (1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componentei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a loctiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale. (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca sau municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, şi de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de doua zile de la înregistrarea contestaţiilor. (3) Hotărârea pronunţată este definitivă şi irevocabilă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi loctiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o noua desemnare. + Articolul 36Birourile electorale lucrează în prezenta majorităţii membrilor care le compun şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + Articolul 37Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi ai aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afară celor prevăzute de prezenta lege. + Articolul 38Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale. + Secţiunea a 5-a Candidaturile + Articolul 39Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. + Articolul 40Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. + Articolul 41 (1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. (2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid politic din alianta. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orasenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea aliantei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coalitie. (3) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul politic care i-a propus. (4) Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi. (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. + Articolul 42O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru o singura circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cat şi pentru consiliul judeţean. + Articolul 43Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar. + Articolul 44 (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectiva, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I. (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o lista de sustinatori, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti. (3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier. + Articolul 45 (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnatura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor. (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. (3) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier local, câte unul la funcţia de consilier judeţean şi câte unul la funcţia de primar. (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria lor răspundere. (5) Lista de sustinatori trebuie însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, data în condiţiile art. 41 alin. (4) şi (5), şi se depune la biroul electoral al circumscripţiei pentru care candidează. + Articolul 46 (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de forma se resping de către biroul electoral de circumscripţie. (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie. Celelalte doua exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal. (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc vizibil. (4) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripţie. + Articolul 47Candidaţii pot renunţa la candidatura până la data tipăririi buletinelor de vot. În acest scop, aceştia depun la biroul electoral de circumscripţie o declaraţie de renunţare scrisă, semnată şi datată de cel în cauza. + Articolul 48 (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea candidaturii. (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere. (3) Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa îl reprezinte. (4) Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanţa competenţa să le soluţioneze, sub sancţiunea nulităţii. (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică. (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. (7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă. + Articolul 49După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 48 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile definitive se afişează la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui şi prenumelui, apartenentei politice, profesiunii şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi. + Secţiunea a 6-a Buletinele de vot + Articolul 50Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti. + Articolul 51 (1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, în asa fel încât ultima pagina sa rămână alba pentru aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; paginile buletinului de vot se numeroteaza. Buletinele de vot se capseaza. (2) Patrulaterele se imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. Patrulaterele se numeroteaza, începând cu primul patrulater al coloanei din stanga a primei pagini interioare, care primeşte numărul de ordine 1, şi continuand cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primeşte numărul de ordine 2, numerotarea continuand până la ultimul patrulater. (3) În unghiul din partea stanga sus a fiecărui patrulater se imprima denumirea partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprima semnul electoral. (4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprima listele de candidaţi; candidaţii se identifica pe lista prin nume şi prenume şi se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care a depus lista. (5) Pentru alegerea primarului se imprima în patrulaterele buletinului de vot, în afară elementelor prevăzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului. (6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3), (4) şi (5). (7) Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. (8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, precum şi pentru primari, se procedează astfel: a) în prima etapa, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenta majorităţii membrilor acestuia; b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprima în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti. (9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electorală judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilă şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului. (10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar, se imprima un patrulater distinct în partea finala a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor. (11) Ordinea stabilită potrivit alin. (8)-(10) se comunică prefectului de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv de către preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi. (12) Tragerea la sorţi prevăzută la alin. (8) se face în prezenta reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care depun liste de candidaţi. + Articolul 52 (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia. (2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au participat la alegerile locale anterioare îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, aliante politice sau aliante electorale decât cu consimţământul scris al celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianta iniţială. (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. (4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebeasca clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a aliantei politice. (5) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, formate la nivel naţional, respectiv judeţean, trebuie să folosească acelaşi semn electoral. (6) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice ori aliante electorale, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, aliantei politice ori aliantei electorale care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central. (7) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi le comunică prefecţilor, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot. + Articolul 53 (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigura, prin grija prefecţilor, de către birourile electorale de circumscripţie. (2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în listele electorale, cu un plus de 10%. (3) Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie judeteana. Aceştia au dreptul să solicite prefectului retiparirea buletinelor de vot dacă numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a aliantelor politice ori a aliantelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile. (4) Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor. + Articolul 54 (1) Buletinele de vot se distribuie circumscriptiilor electorale prin grija prefecţilor. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, incuiate şi sigilate. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. (2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi. + Articolul 55La sediul primăriei şi al biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediile secţiilor de votare se afişează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 56La cererea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie eliberează, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat. + Secţiunea a 7-a Campania electorală + Articolul 57Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sambata care preceda data alegerilor, la ora 7,00. + Articolul 58 (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. (2) În timpul campaniei electorale se asigura candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se intalni cu alegatorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultura, cămine culturale şi cinematografe şi se asigura pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. (4) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor. + Articolul 59 (1) Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale: a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată vota în cunoştinţa de cauza; b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale; c) ale radiodifuziunilor, de a-şi exercită drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist. (2) Radiodifuzorii publici şi privati sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii. + Articolul 60 (1) În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni: a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop durata programata a emisiunii informative poate fi marita cu cel mult 15 minute; b) emisiuni electorale - în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie electorală; c) dezbateri electorale - în care candidaţii, jurnalistii, analistii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public. (2) Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). (3) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală. (4) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care indeamna electoratul sa voteze un candidat sau o lista de candidaţi pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). (5) Este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale. + Articolul 61 (1) Accesul partidelor politice parlamentare, aliantelor politice şi aliantelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situaţii trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. Timpul de antena se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participa la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României. (3) Până la calcularea timpilor de antena, conform alin. (1) şi (2) partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antena proporţional cu ponderea lor parlamentară. (4) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispoziţiilor art. 60. (5) Este interzisă contractarea de timpi de antena în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală, sau cedarea timpilor de antena candidaţilor de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice. (6) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la cunoştinţa publică a datei alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antena. Solicitarile făcute după acest termen nu se iau în considerare. (7) Timpii de antena la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marti, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, insumate pe întreaga durata a desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din municipiile reşedinţa de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp de cel mult 5 minute, insumate pe întreaga durata a desfăşurării campaniei electorale. (8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice şi aliante electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în direct sau se înregistrează, în proportiile stabilite de aceştia. (9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. + Articolul 62 (1) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 59, 60 şi 61. (2) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privati. + Articolul 63 (1) Radiodifuzorii publici şi privati au obligaţia de a asigura, prin măsuri tehnice şi redactionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi impartial. (2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corecta a publicului. (3) Candidaţii care au deja funcţii publice pot aparea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor. (4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus. + Articolul 64 (1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanta. (2) În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: a) sa nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; b) sa nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice; c) sa probeze eventualele acuzatii cu incidenţa penală sau morala aduse unui alt candidat; d) sa nu incite la ura sau discriminare pe considerente de rasa, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. + Articolul 65Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au următoarele obligaţii: a) să fie impartiali; b) să asigure echilibrul necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale; c) sa formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau partinitoare; d) să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite; e) sa intervină atunci când, prin comportamente sau exprimari, invitaţii încalcă dispoziţiile art. 64 alin. (2); în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz. + Articolul 66 (1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul; b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizata; c) dimensiunea esantionului şi marja maxima de eroare; d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. (2) Televotul sau anchetele făcute pe strada, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. + Articolul 67Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise: a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală; b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 69 alin. (4); c) comentarii privind campania electorală. + Articolul 68În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării. + Articolul 69 (1) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replica. (2) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte beneficiază de drept la rectificare. (3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replica şi rectificare: a) sa decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării; b) sa comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordarii dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului; c) sa difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării; d) sa difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului da câştig de cauza solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului. (4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativa de seara, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificarilor şi a replicilor ca urmare a sesizarilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie. + Articolul 70 (1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului. (2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor. + Articolul 71 (1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 59-70 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Faptele se constata şi sancţiunile se aplică de Consiliul Naţional al Audiovizualului care se autosesizeaza sau poate fi sesizat de către cei interesaţi. + Articolul 72 (1) Primării sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care declara ca depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. (2) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri şi candidaţilor independenţi. (3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral, astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral. (4) Un afis electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltă latura. (5) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deţinătorilor. (6) Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte semne grafice astfel încât sa evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. (7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi a afiselor electorale. + Articolul 73 (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale. (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie judeteana sau de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitivă. (4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa şi se afişează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis. + Capitolul III Desfăşurarea alegerilor + Articolul 74 (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de către primari. (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. (4) Preşedintele dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. + Articolul 75 (1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, cabinele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor necesare votării, după care închide şi sigileaza urnele prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagina a acestora. + Articolul 76 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii. În acest scop puterile lui se întind şi în afară localului secţiei de votare, până la o distanta de 500 metri. (2) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini şi observatori interni, acreditaţi în acest scop. (3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic. (4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central. (5) În afară membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. (6) Pentru menţinerea ordinii în localul secţiei de votare şi în împrejurimile acestuia, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie prin grija prefecţilor. + Articolul 77Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00. + Articolul 78 (1) Alegatorii votează numai la secţia de votare la care este arondata strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform art. 15, şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente sau în lista suplimentară întocmită de primar conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1). (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegator prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală a celui în cauza, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "votat". (3) Alegatorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. (4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotunda şi astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul în care se aplică. (5) După ce au votat, alegatorii indoaie buletinele de vot astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rămână în afară şi le introduc în urna, având grija sa nu se deschidă. (6) Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. (7) În cazul în care buletinul de vot se deschide în asa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. (8) Ştampila cu menţiunea "votat", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplica pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "votat" şi data scrutinului. (9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat. + Articolul 79Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectiva. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie radiati din copia de pe lista electorală permanenta existenta la secţia de votare în a carei raza domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. + Articolul 80Candidaţii şi alegatorii au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauza se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl opreşte de la vot pe alegatorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal şi sesizează autorităţile poliţieneşti. + Articolul 81 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o ora şi este anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi doua ore. (2) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub paza permanenta, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp. (3) Persoanele care, potrivit art. 76 alin. (5), au dreptul sa asiste la votare nu pot fi obligate sa părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor. + Articolul 82 (1) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă. (2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. + Articolul 83 (1) Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora sau a conducătorului instituţiei sanitare ori de ocrotire socială în care cei în cauza sunt internati, ca o echipa formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urna specială şi cu materialul necesar votării - ştampila cu menţiunea "votat" şi buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singura urna specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secţia respectiva. Lista se semnează de preşedinte şi se stampileaza, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie. (3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) şi (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în raza circumscripţiei electorale respective şi numai dacă se asigura secretul votului. + Articolul 84La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea închisă. + Capitolul IV Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor + Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării + Articolul 85 (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neintrebuintate şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neintrebuintate se face prin înscrierea pe acestea a cuvantului "ANULAT" sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor judeţene ale acestora. (2) Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arata buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numarate şi legate separat. (3) Sunt nule buletinele de vot care nu poarta ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de vot care nu au aplicată ştampila cu menţiunea "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater, dacă opţiunea alegătorului este totuşi evidenta. (4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul sa întocmească şi ei un tabel. La municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti. (5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votantilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare. + Articolul 86 (1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, precum şi pentru primar, câte un proces-verbal, în doua exemplare. (2) În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti. (3) Procesul-verbal cuprinde: a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanenta, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale, din care:- numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanenta;- numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţie, care s-au prezentat la urne, din care:- numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanenta;- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar; g) expunerea pe scurt a intampinarilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie; h) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării; i) numărul buletinelor de vot primite; j) numărul buletinelor de vot neintrebuintate şi anulate. (4) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi poarta ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, al apartenentei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintă. (5) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului electoral nu are nici o influenţa asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal. + Articolul 87 (1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la aceste operaţiuni. (2) Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra intampinarilor formulate. (3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvarii întâmpinării se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează depunatorului o dovadă de primire. + Articolul 88 (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigileaza, se stampileaza, se transporta cu paza militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte. (2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal. + Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor + Articolul 89 (1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri. (2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numararii voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 88 se predau loctiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transporta cu paza militară şi le preda biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. (3) Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripţie judeteana se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesulverbal menţionat la alin. (2) şi numărul de dosare predate efectiv. + Articolul 90 (1) După primirea dosarelor conţinând proceseleverbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti şi judeteana, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei legi. (2) În acest scop biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute. (3) Biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, insumeaza numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti. (4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele prevăzute la art. 85 alin. (1). + Articolul 91Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, îndiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. + Articolul 92 (1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectiva. În cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%. (2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1). (3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel: a) în prima etapa, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripţia respectiva; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectiva; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; b) în a doua etapa, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianta politica şi alianta electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repeta până la epuizarea acestora. (4) În cazul în care nici una dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiara, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapa, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii. (5) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (3) se constată că doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi. (6) Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi. (7) Dacă unui partid politic, alianta politica sau alianta electorală i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în lista, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (3). (8) În situaţia în care nici un partid politic, nici o alianta politica sau alianta electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaţilor independenţi care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripţia respectiva, diferenţa de mandate este repartizata primelor 3 partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice sau aliante electorale i se repartizează câte un mandat. Operaţiunea se repeta până la epuizarea tuturor mandatelor. (9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirma în scris, sub semnatura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit aliante politice sau aliante electorale, ca supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele politice sau alianţele electorale, după caz. (10) În caz de vacanta a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale, care nu mai are supleanţi pe lista, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. + Articolul 93 (1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie. (2) Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. (3) Dacă nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin. (4) Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar. (5) La al doilea tur de scrutin participa numai candidaţii clasaţi pe primele doua locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. (6) Al doilea tur de scrutin are loc la doua săptămâni de la primul tur. (7) În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. + Articolul 94 (1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. (2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarandu-l primar pe celălalt candidat. + Articolul 95 (1) Biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. (2) Procesul-verbal cuprinde: a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţia electorală, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului prin urna specială, din care:- numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală, care s-au prezentat la urne, din care:- numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi pentru funcţia de consilier sau de fiecare candidat independent; f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti; g) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent; h) numele şi prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti, ales şi partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent; i) expunerea pe scurt a intampinarilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie. Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive; j) numărul buletinelor de vot neintrebuintate şi anulate. (3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poarta ştampila acestuia. (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripţie nu are nici o influenţa asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. (5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. (6) Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. (7) La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, în mod obligatoriu, de către preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal. (8) Biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau judeteana, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni. (9) Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripţie de sector. + Articolul 96 (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 95 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar şi primarul general al municipiului Bucureşti. (2) Procesul-verbal se încheie în doua exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde: a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţiile electorale din judeţ, în listele electorale suplimentare şi în extrasele folosite la exprimarea votului prin urna specială, din care:- numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din judeţ, care s-au prezentat la urne, din care:- numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice, aliante politice sau aliante electorale, precum şi pe candidaţi independenţi. f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; h) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi. (3) Procesul-verbal se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv de circumscripţie a municipiului Bucureşti, şi poarta ştampila acestuia. (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenţa asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. (5) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu paza militară, la Biroul Electoral Central. (6) Biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, da publicităţii, prin monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauza, respectiv pentru municipiul Bucureşti. + Articolul 97 (1) Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secţiilor de votare se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul Bucureşti. (2) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca şi municipala se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti şi, după caz, biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti. (3) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeteana se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti. + Articolul 98Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cat şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele doua calităţi. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 92 alin. (9) şi (10). Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. + Capitolul V Contravenţii şi infracţiuni + Articolul 99Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înscrierea, cu buna ştiinţa, a unui alegator în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art. 45; b) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale; c) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare; d) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente; e) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate; f) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie; g) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art. 76 alin. (1); h) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală; i) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale; j) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică; k) neaducerea la cunoştinţa publică de către membrii birourilor electorale de circumscripţie a propunerilor de candidaturi; l) refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 76 alin. (5) în localul de vot; m) refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 76 alin. (1); n) refuzul nejustificat de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în lista, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă actul de identitate; o) încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art. 85 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 86; p) părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal; q) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 57, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 76 alin. (1), sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale ori candidaţi independenţi; r) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală; s) absenta nejustificată a preşedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora; s) refuzul preşedintelui biroului electoral sau a loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi; t) nerespectarea de către primar a prevederilor art. 16 alin. (2). + Articolul 100Contravenţiile prevăzute la art. 99 lit. h), i), l) şi t) se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) şi f), cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi s), cu amendă de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n), cu amendă de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 101 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 99, respectiv art. 100, se fac de: a) politisti, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), g), h), i), k), l), m), n) şi q); b) primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. e) şi h); c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. j), o), p) şi r); d) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către loctiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. s) şi s); e) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), c), d), e) şi f); f) prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. t). (2) Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 100, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal. (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 99 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. + Articolul 102 (1) Menţionarea în declaraţia de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. (2) Înscrierea, cu ştiinţa, în copia de pe lista electorală permanenta a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanenta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Articolul 103 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau a unui organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 104 (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 105 (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze o anumită lista de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar sau de consilier, precum şi primirea acestora de către alegatori constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 106 (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegatori, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 107 (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 108 (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 83 constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 109 (1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Aceeaşi pedeapsa se aplică şi persoanei care transporta urna specială fără a face parte din biroul electoral al secţiei de votare. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 110Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special. + Articolul 111Pentru toate infracţiunile prevăzute în prezenta lege, săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. + Articolul 112Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 99 lit. i) şi r) ori a infracţiunilor prevăzute la art. 105 şi 106 sau rezultate din comiterea acestora se confisca. + Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 113 (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, după caz. (2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigura de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale de circumscripţie judeteana şi, după caz, ale birourilor electorale judeţene se asigura de către primării municipiilor reşedinţa de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefectii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefectii. (3) Membrilor birourilor electorale, statisticienilor şi personalului tehnic auxiliar li se acordă o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 114Prefectii şi subprefectii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decât în situaţia în care demisioneaza cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor. + Articolul 115Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru. + Articolul 116 (1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primării trebuie să asigure, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cat funcţionează acestea. (2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiţi într-o funcţie publică, se considera detasati, pe perioada cat îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale. (3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularităţi. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare. + Articolul 117 (1) Judecarea de către instanţa a intampinarilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac. + Articolul 118 (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare. (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată trebuie să asigure permanenta activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. Programul de activitate al acestora pentru toată perioada electorală este afişat la loc vizibil şi respectat cu stricteţe. + Articolul 119 (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participa la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durata stabilită prin hotărâre. (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 83 privind urna specială, în măsura în care se solicita aceasta modalitate de vot. (3) În condiţiile alin. (2) votează numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale în care au loc alegeri. + Articolul 120În sensul prezentei legi, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite sunt asimilate partidelor politice. + Articolul 121 (1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare şi al listei susţinătorilor, precum şi al stampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi ale Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea "votat", al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului. (2) Predarea şi primirea formularelor, stampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal. + Articolul 122Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. + Articolul 123Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti îi acreditează ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale. + Articolul 124Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 123, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator ca va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se da pe propria răspundere şi constituie act de drept public, cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 116 alin. (3) şi sunt menţionate în actul de acreditare. + Articolul 125Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 123 le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 116 alin. (3). + Articolul 126Guvernul stabileşte durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neintrebuintate, a stampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării. + Articolul 127 (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar. (2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru primarul general al municipiului Bucureşti. + Articolul 128Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită în prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, inclusiv a municipiului Bucureşti, şi judeteana, precum şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului. + Articolul 129Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUBucureşti, 25 martie 2004.Nr. 67-----
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari. (2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primării se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentării proporţionale. (4) Primării comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. (5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale. (6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti, dacă nu se dispune altfel. + Articolul 2 (1) Cetăţenii români exercita, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 122. + Articolul 3 (1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta vârsta în ziua alegerilor. (2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului, fiecare alegator are dreptul la câte un singur vot. (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegatorul îşi are domiciliul. (4) Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o alta unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectiva, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 4 (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată. (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. (3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector. + Articolul 5 (1) Nu pot alege: a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; b) persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. (2) Nu pot fi aleşi: a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată; b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1). + Articolul 6 (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe. (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta electorală. (3) Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, iar în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (1) sau în situaţia în care se organizează alegeri într-o singura circumscripţie electorală comunală, oraseneasca sau municipala, la biroul electoral judeţean ori al municipiului Bucureşti, respectiv la biroul electoral al circumscripţiei în care au loc alegeri. (4) Într-o circumscripţie electorală, partidele politice din alianţele politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele aliantei. Partidele politice din alianţele electorale participa la alegeri numai pe listele aliantei. (5) O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singura funcţie de primar. (6) O persoana poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. (7) Numărul de candidaţi de pe fiecare lista poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, cu până la un sfert din numărul mandatelor. (8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cat şi ca independent sunt nule de drept. + Articolul 7 (1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naţionala se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale. (2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. (3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o lista de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective. (4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele tarii şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti. (5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor. + Articolul 8Organizaţiile prevăzute la art. 7 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii. + Articolul 9 (1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 50 de zile înaintea votării. (2) În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 30 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus. Fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul. (3) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica. + Capitolul II Organizarea alegerilor + Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale + Articolul 10 (1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală. (2) Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscriptiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 11 (1) Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscriptiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor. (2) Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţa de judeţ şi continua cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetica a fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale. + Articolul 12Numărul circumscripţiei electorale se aduce la cunoştinţa alegătorilor de către primar, o dată cu aducerea la cunoştinţa a delimitării şi numerotarii secţiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15. + Secţiunea a 2-a Secţiile de votare + Articolul 13 (1) Secţiile de votare se organizează după cum urmează: a) în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regula în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori. (2) Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare. + Articolul 14 (1) La aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar. (2) În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti. + Articolul 15Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. + Secţiunea a 3-a Listele electorale + Articolul 16 (1) Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Listele electorale permanente îi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista. (2) În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), primarul este obligat sa pună la dispoziţie partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare. (3) Cetăţenii au dreptul sa verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente. Intampinarile împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricăror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar. (4) Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării. (5) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare. (6) Primării împreună cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei executa copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegatorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în doua exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar. (7) Orice neconcordanta între lista electorală permanenta şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanenta. (8) Orice modificare intervenita în lista electorală permanenta, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore. (9) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful serviciului de evidenta informatizata a persoanei. + Articolul 17Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrica destinată semnăturii alegătorului. + Articolul 18Primării asigura condiţiile necesare consultării de către alegatori a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cat şi la sediul secţiei de votare. + Articolul 19 (1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit cu cel puţin 3 luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. (2) Primarul solicita radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanenta de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic. Solicitarile telefonice sunt consemnate într-un registru special. (3) În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate. (4) În lista suplimentară sunt înscrise de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele omise din copia de pe lista electorală permanenta, care se prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, ca domiciliază în raza secţiei de votare respective. (5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 121. + Articolul 20Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală. + Articolul 21 (1) În cazul în care alegatorul îşi schimba domiciliul în alta circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanenta la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală a noului domiciliu, pe baza cărţii de identitate provizorii. (2) În ziua alegerilor, la biroul electoral al secţiei de votare de la noul domiciliu, alegatorul este înscris în lista electorală suplimentară de către preşedinte, pe baza cărţii de identitate provizorii. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), serviciul de evidenta informatizata a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgenta. + Articolul 22Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie numărul de alegatori rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea acestuia. Numărul definitiv de alegatori se comunică de către primar biroului electoral de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente şi în lista suplimentară. + Secţiunea a 4-a Birourile electorale + Articolul 23 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercita o funcţie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie. + Articolul 24 (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri. (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (3) Biroul electoral de circumscripţie oraseneasca, municipala şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeteana sunt formate din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţiile electorale respective. (5) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia se face în şedinţa publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din lista, care nu sunt desemnaţi presedinti sau loctiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţa ale persoanelor propuse. (6) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din nici un partid politic. (7) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în faţa locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, din nici un partid politic şi care au cel puţin studii medii. (8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa, precum şi prin afişare la usa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. (9) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi loctiitor. (10) Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) constituie actul de investitura. (11) La solicitarea scrisă a partidelor politice, aliantelor politice sau a aliantelor electorale, preşedintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactati ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale loctiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripţie. (12) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva, după definitivarea candidaturilor. (13) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. (14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală pentru consiliul local în cauza, la care se adauga, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală pentru consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repeta până la ocuparea tuturor locurilor. La aceasta faza participa numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii. (15) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei aliante politice sau aliante electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (13). (16) În cazul în care doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale aflate, potrivit alin. (14), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii tuturor partidelor politice, ai aliantelor politice şi aliantelor electorale aflate în situaţie de egalitate să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, în prezenta delegaţilor partidelor politice, ai aliantelor politice şi aliantelor electorale în cauza. (17) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic. Tragerea la sorţi se face dintr-o lista întocmită potrivit alin. (7), în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 25 (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează; b) verifica dacă listele electorale permanente au fost actualizate şi veghează la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente şi la organizarea secţiilor de votare; c) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constata rămânerea definitivă a acestora; d) comunică biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, denumirea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au depus liste complete de candidaţi; e) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi la candidaturile pentru funcţia de primar; f) stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, comunicat conform dispoziţiilor art. 22, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente; g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; h) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; i) biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală în care funcţionează; eliberează consilierilor şi primarului aleşi certificatul doveditor al alegerii; j) biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 95 alin. (5), în vederea validării mandatelor; k) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari; l) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; m) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. (2) Prin lista completa de candidaţi se înţelege lista care cuprinde numărul maxim de candidaţi pentru funcţia de consilier, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7). (3) Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti acreditează observatorii interni. + Articolul 26Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al municipiului Bucureşti, indeplinind în mod corespunzător şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeteana. + Articolul 27În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, prefectii aduc la cunoştinţa publică sediile unde îşi desfăşoară activitatea birourile electorale de circumscripţie, precum şi programul de activitate al acestora. + Articolul 28 (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 3-5 membri în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 7-9 membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti. (2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o lista întocmită de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la sorţi se face pe funcţii. (3) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regula, jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, nu fac parte din nici un partid politic. (4) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista întocmită de prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar, care au, de regula, cel puţin studii medii, se bucura de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din nici un partid politic. Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în lista, care nu sunt desemnate presedinti sau loctiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2). Lista trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5). (5) Prevederile art. 24 alin. (8) şi (11) se aplică în mod corespunzător. (6) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor. (7) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 24 alin. (14). (8) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală. În acelaşi termen, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi sau propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectiva sunt obligate sa comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod corespunzător. (9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8). (10) Prevederile art. 24 alin. (15)-(17) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuandu-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. (11) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de investitura. (12) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezenta delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale. (13) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (11). + Articolul 29Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii: a) primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare şi asigura condiţiile necesare în vederea verificării acestora de către alegatori; b) primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegatorii care urmează sa voteze la secţia respectiva, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; c) conduc operaţiunile de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia; d) numara voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectiva, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti; e) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate; f) întocmesc şi înaintează biroului electoral de circumscripţie dosarele prevăzute la art. 88; g) predau cu proces-verbal biroului electoral de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. + Articolul 30Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 25, precum şi următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti; b) asigura aducerea la cunoştinţa celorlalte birouri electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, a hotărârilor Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare şi respectare a acestora; c) efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului; d) realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, şi transmit Biroului Electoral Central situaţia centralizata, în termen de 24 de ore de la întocmire; e) primesc de la birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi şi le dau publicităţii. Rezultatul centralizarii datelor pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti, se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 31 (1) În judeţele în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale, se constituie un birou electoral judeţean format din 3 dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi potrivit procedurii prevăzute la art. 32, ale cărui prevederi se aplică în mod corespunzător. (2) Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. (3) În judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singura circumscripţie electorală, soluţionarea sesizarilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. h) este de competenţa judecătoriei în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, aceasta urmând a se pronunţa în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizarilor şi contestaţiilor. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. (4) Prevederile alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul municipiului Bucureşti. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (3), atribuţiile stabilite la art. 33 alin. (2) şi art. 123 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie. + Articolul 32 (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale. (2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţa publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa scrisă şi audiovizuala, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. (3) În termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. (4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. (5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi. + Articolul 33 (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: a) urmăreşte întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale permanente; b) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul sa participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora; c) urmăreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al tarii; asigura interpretarea unitară a prevederilor acestora; d) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti; e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti; f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizata, în termen de 24 de ore de la întocmire; g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, şi asigura publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presa; h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constata, pe baza probelor administrate, ca votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenta fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o; i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege. (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum şi delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni. (3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 34Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 35 (1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componentei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a loctiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale. (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca sau municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, şi de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de doua zile de la înregistrarea contestaţiilor. (3) Hotărârea pronunţată este definitivă şi irevocabilă şi se comunică, în cazul preşedintelui biroului electoral şi loctiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedează la o noua desemnare. + Articolul 36Birourile electorale lucrează în prezenta majorităţii membrilor care le compun şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + Articolul 37Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi ai aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afară celor prevăzute de prezenta lege. + Articolul 38Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale. + Secţiunea a 5-a Candidaturile + Articolul 39Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. + Articolul 40Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. + Articolul 41 (1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. (2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid politic din alianta. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orasenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea aliantei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coalitie. (3) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul politic care i-a propus. (4) Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi. (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. + Articolul 42O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru o singura circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cat şi pentru consiliul judeţean. + Articolul 43Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar. + Articolul 44 (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectiva, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I. (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o lista de sustinatori, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti. (3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier. + Articolul 45 (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnatura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor. (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. (3) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier local, câte unul la funcţia de consilier judeţean şi câte unul la funcţia de primar. (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria lor răspundere. (5) Lista de sustinatori trebuie însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, data în condiţiile art. 41 alin. (4) şi (5), şi se depune la biroul electoral al circumscripţiei pentru care candidează. + Articolul 46 (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de forma se resping de către biroul electoral de circumscripţie. (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie. Celelalte doua exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal. (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc vizibil. (4) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripţie. + Articolul 47Candidaţii pot renunţa la candidatura până la data tipăririi buletinelor de vot. În acest scop, aceştia depun la biroul electoral de circumscripţie o declaraţie de renunţare scrisă, semnată şi datată de cel în cauza. + Articolul 48 (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea candidaturii. (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere. (3) Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa îl reprezinte. (4) Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanţa competenţa să le soluţioneze, sub sancţiunea nulităţii. (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică. (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. (7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă. + Articolul 49După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 48 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile definitive se afişează la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui şi prenumelui, apartenentei politice, profesiunii şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi. + Secţiunea a 6-a Buletinele de vot + Articolul 50Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti. + Articolul 51 (1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, în asa fel încât ultima pagina sa rămână alba pentru aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; paginile buletinului de vot se numeroteaza. Buletinele de vot se capseaza. (2) Patrulaterele se imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. Patrulaterele se numeroteaza, începând cu primul patrulater al coloanei din stanga a primei pagini interioare, care primeşte numărul de ordine 1, şi continuand cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primeşte numărul de ordine 2, numerotarea continuand până la ultimul patrulater. (3) În unghiul din partea stanga sus a fiecărui patrulater se imprima denumirea partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprima semnul electoral. (4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprima listele de candidaţi; candidaţii se identifica pe lista prin nume şi prenume şi se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care a depus lista. (5) Pentru alegerea primarului se imprima în patrulaterele buletinului de vot, în afară elementelor prevăzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului. (6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3), (4) şi (5). (7) Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. (8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, precum şi pentru primari, se procedează astfel: a) în prima etapa, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenta majorităţii membrilor acestuia; b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprima în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti. (9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electorală judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilă şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului. (10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar, se imprima un patrulater distinct în partea finala a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor. (11) Ordinea stabilită potrivit alin. (8)-(10) se comunică prefectului de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv de către preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi. (12) Tragerea la sorţi prevăzută la alin. (8) se face în prezenta reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care depun liste de candidaţi. + Articolul 52 (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia. (2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au participat la alegerile locale anterioare îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, aliante politice sau aliante electorale decât cu consimţământul scris al celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianta iniţială. (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. (4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebeasca clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a aliantei politice. (5) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, formate la nivel naţional, respectiv judeţean, trebuie să folosească acelaşi semn electoral. (6) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice ori aliante electorale, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, aliantei politice ori aliantei electorale care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central. (7) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi le comunică prefecţilor, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot. + Articolul 53 (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigura, prin grija prefecţilor, de către birourile electorale de circumscripţie. (2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în listele electorale, cu un plus de 10%. (3) Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie judeteana. Aceştia au dreptul să solicite prefectului retiparirea buletinelor de vot dacă numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a aliantelor politice ori a aliantelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile. (4) Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor. + Articolul 54 (1) Buletinele de vot se distribuie circumscriptiilor electorale prin grija prefecţilor. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, incuiate şi sigilate. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. (2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi. + Articolul 55La sediul primăriei şi al biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediile secţiilor de votare se afişează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 56La cererea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie eliberează, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat. + Secţiunea a 7-a Campania electorală + Articolul 57Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sambata care preceda data alegerilor, la ora 7,00. + Articolul 58 (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. (2) În timpul campaniei electorale se asigura candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se intalni cu alegatorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultura, cămine culturale şi cinematografe şi se asigura pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. (4) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor. + Articolul 59 (1) Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale: a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată vota în cunoştinţa de cauza; b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale; c) ale radiodifuziunilor, de a-şi exercită drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist. (2) Radiodifuzorii publici şi privati sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii. + Articolul 60 (1) În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni: a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop durata programata a emisiunii informative poate fi marita cu cel mult 15 minute; b) emisiuni electorale - în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie electorală; c) dezbateri electorale - în care candidaţii, jurnalistii, analistii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public. (2) Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). (3) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală. (4) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care indeamna electoratul sa voteze un candidat sau o lista de candidaţi pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). (5) Este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale. + Articolul 61 (1) Accesul partidelor politice parlamentare, aliantelor politice şi aliantelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situaţii trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. Timpul de antena se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participa la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României. (3) Până la calcularea timpilor de antena, conform alin. (1) şi (2) partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antena proporţional cu ponderea lor parlamentară. (4) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispoziţiilor art. 60. (5) Este interzisă contractarea de timpi de antena în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală, sau cedarea timpilor de antena candidaţilor de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice. (6) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la cunoştinţa publică a datei alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antena. Solicitarile făcute după acest termen nu se iau în considerare. (7) Timpii de antena la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marti, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, insumate pe întreaga durata a desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din municipiile reşedinţa de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp de cel mult 5 minute, insumate pe întreaga durata a desfăşurării campaniei electorale. (8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice şi aliante electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în direct sau se înregistrează, în proportiile stabilite de aceştia. (9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. + Articolul 62 (1) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 59, 60 şi 61. (2) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privati. + Articolul 63 (1) Radiodifuzorii publici şi privati au obligaţia de a asigura, prin măsuri tehnice şi redactionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi impartial. (2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corecta a publicului. (3) Candidaţii care au deja funcţii publice pot aparea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor. (4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus. + Articolul 64 (1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanta. (2) În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: a) sa nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; b) sa nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice; c) sa probeze eventualele acuzatii cu incidenţa penală sau morala aduse unui alt candidat; d) sa nu incite la ura sau discriminare pe considerente de rasa, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. + Articolul 65Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au următoarele obligaţii: a) să fie impartiali; b) să asigure echilibrul necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale; c) sa formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau partinitoare; d) să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite; e) sa intervină atunci când, prin comportamente sau exprimari, invitaţii încalcă dispoziţiile art. 64 alin. (2); în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz. + Articolul 66 (1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul; b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizata; c) dimensiunea esantionului şi marja maxima de eroare; d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. (2) Televotul sau anchetele făcute pe strada, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. + Articolul 67Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise: a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală; b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 69 alin. (4); c) comentarii privind campania electorală. + Articolul 68În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării. + Articolul 69 (1) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replica. (2) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte beneficiază de drept la rectificare. (3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replica şi rectificare: a) sa decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării; b) sa comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordarii dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului; c) sa difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării; d) sa difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului da câştig de cauza solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului. (4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativa de seara, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificarilor şi a replicilor ca urmare a sesizarilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie. + Articolul 70 (1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului. (2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor. + Articolul 71 (1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 59-70 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Faptele se constata şi sancţiunile se aplică de Consiliul Naţional al Audiovizualului care se autosesizeaza sau poate fi sesizat de către cei interesaţi. + Articolul 72 (1) Primării sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care declara ca depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. (2) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri şi candidaţilor independenţi. (3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral, astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral. (4) Un afis electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltă latura. (5) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deţinătorilor. (6) Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte semne grafice astfel încât sa evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. (7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi a afiselor electorale. + Articolul 73 (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale. (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie judeteana sau de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitivă. (4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa şi se afişează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis. + Capitolul III Desfăşurarea alegerilor + Articolul 74 (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de către primari. (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. (4) Preşedintele dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. + Articolul 75 (1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, cabinele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor necesare votării, după care închide şi sigileaza urnele prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagina a acestora. + Articolul 76 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii. În acest scop puterile lui se întind şi în afară localului secţiei de votare, până la o distanta de 500 metri. (2) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini şi observatori interni, acreditaţi în acest scop. (3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic. (4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central. (5) În afară membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. (6) Pentru menţinerea ordinii în localul secţiei de votare şi în împrejurimile acestuia, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie prin grija prefecţilor. + Articolul 77Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00. + Articolul 78 (1) Alegatorii votează numai la secţia de votare la care este arondata strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform art. 15, şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente sau în lista suplimentară întocmită de primar conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1). (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegator prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală a celui în cauza, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "votat". (3) Alegatorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. (4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotunda şi astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul în care se aplică. (5) După ce au votat, alegatorii indoaie buletinele de vot astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rămână în afară şi le introduc în urna, având grija sa nu se deschidă. (6) Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. (7) În cazul în care buletinul de vot se deschide în asa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. (8) Ştampila cu menţiunea "votat", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplica pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "votat" şi data scrutinului. (9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat. + Articolul 79Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectiva. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie radiati din copia de pe lista electorală permanenta existenta la secţia de votare în a carei raza domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. + Articolul 80Candidaţii şi alegatorii au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauza se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl opreşte de la vot pe alegatorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal şi sesizează autorităţile poliţieneşti. + Articolul 81 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o ora şi este anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi doua ore. (2) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub paza permanenta, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp. (3) Persoanele care, potrivit art. 76 alin. (5), au dreptul sa asiste la votare nu pot fi obligate sa părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor. + Articolul 82 (1) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă. (2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. + Articolul 83 (1) Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora sau a conducătorului instituţiei sanitare ori de ocrotire socială în care cei în cauza sunt internati, ca o echipa formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urna specială şi cu materialul necesar votării - ştampila cu menţiunea "votat" şi buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singura urna specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secţia respectiva. Lista se semnează de preşedinte şi se stampileaza, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie. (3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) şi (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în raza circumscripţiei electorale respective şi numai dacă se asigura secretul votului. + Articolul 84La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea închisă. + Capitolul IV Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor + Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării + Articolul 85 (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neintrebuintate şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neintrebuintate se face prin înscrierea pe acestea a cuvantului "ANULAT" sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor judeţene ale acestora. (2) Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arata buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numarate şi legate separat. (3) Sunt nule buletinele de vot care nu poarta ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de vot care nu au aplicată ştampila cu menţiunea "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater, dacă opţiunea alegătorului este totuşi evidenta. (4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul sa întocmească şi ei un tabel. La municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti. (5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votantilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare. + Articolul 86 (1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, precum şi pentru primar, câte un proces-verbal, în doua exemplare. (2) În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti. (3) Procesul-verbal cuprinde: a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanenta, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale, din care:- numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanenta;- numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţie, care s-au prezentat la urne, din care:- numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanenta;- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar; g) expunerea pe scurt a intampinarilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie; h) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării; i) numărul buletinelor de vot primite; j) numărul buletinelor de vot neintrebuintate şi anulate. (4) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi poarta ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, al apartenentei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintă. (5) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului electoral nu are nici o influenţa asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal. + Articolul 87 (1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la aceste operaţiuni. (2) Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra intampinarilor formulate. (3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvarii întâmpinării se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează depunatorului o dovadă de primire. + Articolul 88 (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigileaza, se stampileaza, se transporta cu paza militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte. (2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal. + Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor + Articolul 89 (1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri. (2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numararii voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 88 se predau loctiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transporta cu paza militară şi le preda biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. (3) Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripţie judeteana se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesulverbal menţionat la alin. (2) şi numărul de dosare predate efectiv. + Articolul 90 (1) După primirea dosarelor conţinând proceseleverbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti şi judeteana, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei legi. (2) În acest scop biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute. (3) Biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, insumeaza numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti. (4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele prevăzute la art. 85 alin. (1). + Articolul 91Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, îndiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. + Articolul 92 (1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectiva. În cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%. (2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1). (3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel: a) în prima etapa, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripţia respectiva; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectiva; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; b) în a doua etapa, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianta politica şi alianta electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repeta până la epuizarea acestora. (4) În cazul în care nici una dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiara, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapa, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii. (5) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (3) se constată că doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi. (6) Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi. (7) Dacă unui partid politic, alianta politica sau alianta electorală i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în lista, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (3). (8) În situaţia în care nici un partid politic, nici o alianta politica sau alianta electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaţilor independenţi care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripţia respectiva, diferenţa de mandate este repartizata primelor 3 partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice sau aliante electorale i se repartizează câte un mandat. Operaţiunea se repeta până la epuizarea tuturor mandatelor. (9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirma în scris, sub semnatura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit aliante politice sau aliante electorale, ca supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele politice sau alianţele electorale, după caz. (10) În caz de vacanta a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale, care nu mai are supleanţi pe lista, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. + Articolul 93 (1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie. (2) Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. (3) Dacă nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin. (4) Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar. (5) La al doilea tur de scrutin participa numai candidaţii clasaţi pe primele doua locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. (6) Al doilea tur de scrutin are loc la doua săptămâni de la primul tur. (7) În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. + Articolul 94 (1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. (2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarandu-l primar pe celălalt candidat. + Articolul 95 (1) Biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. (2) Procesul-verbal cuprinde: a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţia electorală, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului prin urna specială, din care:- numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală, care s-au prezentat la urne, din care:- numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi pentru funcţia de consilier sau de fiecare candidat independent; f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti; g) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent; h) numele şi prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti, ales şi partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent; i) expunerea pe scurt a intampinarilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie. Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive; j) numărul buletinelor de vot neintrebuintate şi anulate. (3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poarta ştampila acestuia. (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripţie nu are nici o influenţa asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. (5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. (6) Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. (7) La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, în mod obligatoriu, de către preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal. (8) Biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala sau judeteana, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni. (9) Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripţie de sector. + Articolul 96 (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 95 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar şi primarul general al municipiului Bucureşti. (2) Procesul-verbal se încheie în doua exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde: a) numărul total al alegătorilor prevăzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţiile electorale din judeţ, în listele electorale suplimentare şi în extrasele folosite la exprimarea votului prin urna specială, din care:- numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale din judeţ, care s-au prezentat la urne, din care:- numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;- numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;- numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice, aliante politice sau aliante electorale, precum şi pe candidaţi independenţi. f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; h) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi. (3) Procesul-verbal se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv de circumscripţie a municipiului Bucureşti, şi poarta ştampila acestuia. (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenţa asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea. (5) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu paza militară, la Biroul Electoral Central. (6) Biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, da publicităţii, prin monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauza, respectiv pentru municipiul Bucureşti. + Articolul 97 (1) Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secţiilor de votare se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul Bucureşti. (2) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca şi municipala se aplică în mod corespunzător şi birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti şi, după caz, biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti. (3) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeteana se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti. + Articolul 98Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cat şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele doua calităţi. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 92 alin. (9) şi (10). Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. + Capitolul V Contravenţii şi infracţiuni + Articolul 99Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înscrierea, cu buna ştiinţa, a unui alegator în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art. 45; b) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale; c) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare; d) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente; e) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate; f) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie; g) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art. 76 alin. (1); h) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală; i) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale; j) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică; k) neaducerea la cunoştinţa publică de către membrii birourilor electorale de circumscripţie a propunerilor de candidaturi; l) refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 76 alin. (5) în localul de vot; m) refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 76 alin. (1); n) refuzul nejustificat de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în lista, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă actul de identitate; o) încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art. 85 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 86; p) părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal; q) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 57, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 76 alin. (1), sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale ori candidaţi independenţi; r) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală; s) absenta nejustificată a preşedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora; s) refuzul preşedintelui biroului electoral sau a loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi; t) nerespectarea de către primar a prevederilor art. 16 alin. (2). + Articolul 100Contravenţiile prevăzute la art. 99 lit. h), i), l) şi t) se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) şi f), cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi s), cu amendă de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n), cu amendă de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei. + Articolul 101 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 99, respectiv art. 100, se fac de: a) politisti, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), g), h), i), k), l), m), n) şi q); b) primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. e) şi h); c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. j), o), p) şi r); d) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către loctiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. s) şi s); e) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), c), d), e) şi f); f) prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la art. 99 lit. t). (2) Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 100, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal. (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 99 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. + Articolul 102 (1) Menţionarea în declaraţia de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. (2) Înscrierea, cu ştiinţa, în copia de pe lista electorală permanenta a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanenta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Articolul 103 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau a unui organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 104 (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 105 (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze o anumită lista de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar sau de consilier, precum şi primirea acestora de către alegatori constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 106 (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegatori, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 107 (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 108 (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 83 constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 109 (1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Aceeaşi pedeapsa se aplică şi persoanei care transporta urna specială fără a face parte din biroul electoral al secţiei de votare. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 110Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special. + Articolul 111Pentru toate infracţiunile prevăzute în prezenta lege, săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. + Articolul 112Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 99 lit. i) şi r) ori a infracţiunilor prevăzute la art. 105 şi 106 sau rezultate din comiterea acestora se confisca. + Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 113 (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, după caz. (2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigura de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale de circumscripţie judeteana şi, după caz, ale birourilor electorale judeţene se asigura de către primării municipiilor reşedinţa de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefectii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefectii. (3) Membrilor birourilor electorale, statisticienilor şi personalului tehnic auxiliar li se acordă o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 114Prefectii şi subprefectii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decât în situaţia în care demisioneaza cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor. + Articolul 115Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru. + Articolul 116 (1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primării trebuie să asigure, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cat funcţionează acestea. (2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiţi într-o funcţie publică, se considera detasati, pe perioada cat îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale. (3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularităţi. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare. + Articolul 117 (1) Judecarea de către instanţa a intampinarilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac. + Articolul 118 (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare. (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată trebuie să asigure permanenta activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. Programul de activitate al acestora pentru toată perioada electorală este afişat la loc vizibil şi respectat cu stricteţe. + Articolul 119 (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participa la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durata stabilită prin hotărâre. (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 83 privind urna specială, în măsura în care se solicita aceasta modalitate de vot. (3) În condiţiile alin. (2) votează numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale în care au loc alegeri. + Articolul 120În sensul prezentei legi, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite sunt asimilate partidelor politice. + Articolul 121 (1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare şi al listei susţinătorilor, precum şi al stampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi ale Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea "votat", al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului. (2) Predarea şi primirea formularelor, stampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal. + Articolul 122Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. + Articolul 123Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti îi acreditează ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale. + Articolul 124Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 123, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator ca va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se da pe propria răspundere şi constituie act de drept public, cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 116 alin. (3) şi sunt menţionate în actul de acreditare. + Articolul 125Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 123 le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 116 alin. (3). + Articolul 126Guvernul stabileşte durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neintrebuintate, a stampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării. + Articolul 127 (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar. (2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru primarul general al municipiului Bucureşti. + Articolul 128Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită în prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, inclusiv a municipiului Bucureşti, şi judeteana, precum şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului. + Articolul 129Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUBucureşti, 25 martie 2004.Nr. 67-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari