DECRET nr. 210 din 14 iunie 1960 (*republicat*)privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 56 din 17 mai 1972
+ Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1Deţinerea cu orice titlu, a mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase, precum şi operaţiile de orice fel cu acestea şi cu pietrele preţioase constituie monopol valutar de stat şi sînt interzise, cu excepţiile expres prevăzute prin lege.Politica valutară se exercită de Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, potrivit normelor legale în vigoare.Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, după caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, au dreptul exclusiv de a efectua cumpărări şi vînzări de mijloace de plată străine, de metale preţioase şi de pietre preţioase, precum şi de a face decontările cu străinătatea.Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior vor putea autoriza şi alte organizaţii socialiste să efectueze, potrivit normelor legale în vigoare, operaţii de schimb valutar, operaţii cu metale preţioase şi pietre preţioase, precum şi încasări în valută pentru prestări de servicii, vînzări de mărfuri şi altele.Cursul oficial al valutelor se stabileşte de către Banca Naţională a Republicii Socialiste România, potrivit normelor legale în vigoare.Introducerea în ţară şi scoaterea din ţară de monedă românească sînt interzise, în afară de cazurile prevăzute prin legi speciale. + Articolul 2Prin mijloace de plată străine, în sensul prezentului decret, se înţeleg: a) biletele de bancă şi monedele de orice fel, emise în străinătate, cu putere circulatorie, precum şi cele fără putere circulatorie, care pot fi preschimbate în bilete de bancă sau monede cu putere circulatorie; b) înscrisurile, ca: ordinele sau dispoziţiile de plată, mandatele, acreditivele, scrisorile de credit, cecurile, biletele la ordin, cambiile, orice efecte de comerţ, precum şi orice alte înscrisuri cuprinzînd obligaţii de plată, exprimate în monedă străină, dacă emitentul are domiciliul în străinătate sau dacă locul plăţii este în ţară străină; c) disponibilităţile în monedă străină, aflate în conturi sau sub orice altă formă, în străinătate. + Articolul 3Se asimilează mijloacelor de plată străine: a) de orice drepturi sau obligaţii patrimoniale, indiferent de felul sau forma în care sînt exprimate, ce pot fi realizate sau lichidate în străinătate sau referitoare la bunuri aflate în străinătate, dacă aceste drepturi sau obligaţii aparţin unor persoane cu domiciliul în ţară sau aflate temporar în ţară de mai mult de un an; b) hîrtiile de valoare emise de statul român sau de orice persoană juridică română a căror valoare este exprimată în lei şi plătibile în ţară, dacă aceste hîrtii sînt destinate a fi scoase din ţară sau introduse în ţară; c) sumele de bani, indiferent în ce monedă, cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate sau aflate temporar în ţară, pînă la un an, ori persoanelor arătate în cap. V.Termenul prevăzut la lit. a şi c poate fi prelungit de Ministerul Finanţelor. + Articolul 4Prin metale preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg: a) aurul, platina şi metalele din grupa platinei - paladium, osmium, iridium, rhodium, ruthenium - în orice stare s-ar afla: pură, aliaje, nativă, în minereuri, nisipuri, concentrate, săruri, soluţii şi alte asemenea şi în orice formă s-ar găsi, ca: lingouri, bare, sîrmă, plăci, foiţă, deşeuri, aur dentar, obiecte de laborator, obiecte de uz casnic, de artă, de cult, bijuterii, ceasornice cu capac şi carcasă din aur sau platină, orice alte obiecte de uz personal, aparate, dispozitive, utilaje, părţi sau resturi din acestea şi alte asemenea, indiferent de conţinutul lor în metal preţios fin, precum şi monedele şi medaliile de aur dacă nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. a; b) argintul în bare, lingouri sau în orice altă formă s-ar găsi în fazele procesului său de producţie, precum şi aparatele, dispozitivele şi utilajele din argint.Nu se consideră ca fiind obiecte confecţionate din metale preţioase - făcînd excepţie de la dispoziţiile alin. 1 lit. a - bijuteriile, obiectele de artă, de cult, de uz casnic sau personal, cînd: a) titlul aliajului cu aur, din care sînt confecţionate, este sub 375%. pentru aur, sau b) au părţi de aliaj din aur, cu titlurile legale, în proporţie mai mică de 25% din greutatea totală a obiectelor. + Articolul 5Prin pietre preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg: diamantele, briliantele, rubinele, safirele, smaraldele şi perlele naturale. + Articolul 6Este îngăduit oricărei persoane să deţină: a) bijuterii sau obiecte de artă, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecţionate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; b) salbe confecţionate din ducaţi (galbeni) mari austrieci şi ducaţi (galbeni) mici austrieci şi ungureşti, precum şi ducaţii (galbenii) găuriţi, cu toartă sau în ramă, desprinşi din salbă ori montaţi în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; c) mahmudele şi icuşari; d) bijuterii confecţionate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv.Obiectele arătate în prezentul articol nu sînt supuse obligaţiei de predare către Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, prevăzute în art. 9 lit. b.Transmiterea sau dobîndirea bijuteriilor şi a celorlalte obiecte arătate în alin. 1 lit. a - d inclusiv, precum şi cea privind pietrele preţioase, efectuate de persoane fizice, dacă dobîndirea nu s-a făcut în scop de revînzare, este îngăduită, fără nici o autorizare. + Articolul 7Persoanele fizice şi juridice particulare pot deţine, cu autorizarea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, aparate, dispozitive şi utilaje, inclusiv obiecte de laborator din metale preţioase, necesare activităţii lor, sau dacă acestea servesc unor scopuri ştiinţifice.De asemenea, pot fi deţinute colecţiile numismatice, recunoscute ca atare de către Banca Naţională a Republicii Socialiste România care are, în mod exclusiv, calitatea de a elibera autorizaţiile nominale de păstrare.În lipsa autorizării, obiectele prevăzute în prezentul articol trebuie predate Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile de la dobîndire sau deîndată în caz de retragere a autorizării. + Articolul 8Organizaţiile de cult pot deţine obiecte de cult din metale preţioase în orice cantitate şi sînt obligate să ţină evidenţa acestora. Orice asemenea obiect trebuie înregistrat într-un registru special de evidenţă, imediat după dobîndire.Pentru obiectele de cult din metale preţioase aflate în patrimoniul organizaţiilor de cult la data intrării în vigoare a prezentului decret, înregistrarea se va face în termen de 60 zile de la această dată.Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în alin. 1 şi 2 se asimilează cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 9. + Capitolul II Obligaţiile şi drepturile celor care dobîndesc sau deţin mijloace de plată străine şi metale preţioase + Articolul 9Cei care dobîndesc în condiţiile legii mijloace de plată străine sau metale preţioase, ori care produc asemenea metale, au următoarele obligaţii: a) să predea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 30 zile, mijloacele de plată străine enumerate în art. 2 lit. a agreate de acestea; mijloacele de plată străine neagreate se vor depune spre valorificare, potrivit instrucţiunilor de aplicare a prezentului decret; b) să predea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile, metalele preţioase care nu provin din producţie şi imediat pe acelea care provin din producţie; c) să cedeze Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, disponibilităţile arătate în art. 2 lit. c, precum şi sumele constituind venituri din bunuri imobiliare aflate în străinătate sau contravaloarea drepturilor valorificate privind asemenea bunuri, dînd şi dispoziţii corespunzătoare debitorilor respectivi; d) să declare şi totodată să dea mandat de încasare sau valorificare Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, pentru mijloacele de plată străine art. 2 lit. b; e) să declare Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, orice alte mijloace de plată străine reprezentînd active, la care se referă art. 3 lit. a. + Articolul 10Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili categoriile de dobînditori de valută care sînt exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare prevăzută la art. 9, precum şi condiţiile în care aceştia au dreptul să utilizeze, în ţară sau în străinătate, valuta rămasă la dispoziţia lor.În ţară, valuta rămasă la dispoziţia dobînditorilor exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare va putea fi utilizată pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe, cumpărarea de mărfuri ori plata unor servicii, care au preţuri sau tarife stabilite în valută. + Articolul 11Prin derogare de la dispoziţiile art. 9, întreprinderile de stat pentru comerţul exterior şi celelalte organizaţii socialiste care realizează devize din operaţii cu străinătatea sînt obligate să le cedeze Băncii Române de Comerţ Exterior, imediat după realizare.Organizaţiile socialiste nu sînt supuse obligaţiilor arătate în art. 9 pentru metalele preţioase ce le-au fost repartizate prin dispoziţii speciale.Regimul cantităţilor de metale preţioase nefolosite şi al deşeurilor, regimul aparatelor, dispozitivelor şi utilajelor din metale preţioase aflate în orice stare la organizaţiile socialiste sau care vor intra în folosinţa lor, precum şi al colecţiilor numismatice, se reglementează prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Articolul 12Toate termenele stabilite în art. 9 curg de la data dobîndirii mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase.Prin data dobîndirii, în ce priveşte mijloacele de plată la care se referă art. 3 lit. a, se înţelege, în sensul prezentului decret, data la care titularul din ţară a luat cunoştinţă de dreptul său printr-o comunicare oficială, dintr-un act oficial sau din orice alt act emanat de la o instituţie autorizată. + Articolul 13Mijloacele de plată străine, precum şi metalele preţioase, predate ori cedate, vor fi plătite la cursurile în vigoare cu prima stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri pentru valutele străine, respectiv la preţurile în vigoare pentru metalele preţioase.Sumele nete realizate din valorificarea mijloacelor de plată străine, potrivit art. 9 lit. c şi d, vor fi decontate în lei beneficiarilor, îndată ce Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerţ Exterior va putea dispune liber de ele. + Capitolul III Operaţiile cu mijloace de plată străine, metale preţioase şi pietre preţioase + Articolul 14Prin operaţii cu mijloace de plată străine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se înţeleg orice acte sau fapte care dau naştere, modifică sau sting drepturi sau obligaţii referitoare la mijloacele de plată străine, la cele asimilate lor, precum şi la metalele preţioase sau pietrele preţioase.Se asimilează acestor operaţii: a) introducerea în ţară sau scoaterea din ţară de înscrisuri reprezentînd mijloace de plată străine; b) scoaterea din ţară de metale preţioase sau pietre preţioase; c) producţia, prin orice metodă, şi extragerea de metale preţioase, inclusiv afinarea, precum şi orice tratament al minereurilor şi nisipurilor, în scopul obţinerii metalelor preţioase; d) prelucrarea sau folosirea în industrie a metalelor preţioase, precum şi transformarea, repararea şi orice alte lucrări cu metale preţioase sau pietre preţioase; e) mijlocirea cumpărării sau a vînzării de mijloace de plată străine, metale preţioase sau pietre preţioase; f) transportul fizic, precum şi încredinţarea sau primirea în vederea transportului fizic, al mijloacelor de plată străine arătate în art. 2 lit. a şi b, precum şi al metalelor preţioase, supuse obligaţiei de predare. + Articolul 15Operaţiile cu metale preţioase, obiecte şi bijuterii din metale preţioase, inclusiv cele confecţionate din argint, sau operaţiile cu pietre preţioase, ca acte de comerţ sau ca îndeletnicire meşteşugărească ori industrială, nu sînt îngăduite decît în sectorul socialist.Repartizarea aurului dentar către policlinici, laboratoare şi populaţie, precum şi evidenţa şi modul de autorizare a prelucrării aurului dentar, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Articolul 16Orice operaţii cu mijloace de plată străine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se pot efectua numai cu autorizarea Ministerului Finanţelor.Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior efectuează direct, după caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, fără, autorizarea prevăzută la alin. 1: a) plăţile în străinătate ale statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi ale celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu străinătatea, în cadrul prevederilor actelor normative referitoare la asemenea plăţi; b) operaţiile autorizate prin Statutul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Statutul Băncii Române de Comerţ Exterior. + Articolul 17Următoarele operaţii cu caracter tehnic bancar sînt supuse autorizării Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior: a) importul şi exportul de titluri, acţiuni, obligaţii şi cupoanele lor, precum şi viramentul lor în conturi; b) emiterea de cambii, tratate şi acceptarea acestora în valută în favoarea unor beneficiari din străinătate. + Articolul 18Actele juridice efectuate fără autorizare, au legătură cu operaţiile arătate în art. 16 şi 17, sînt nule de drept, independent de sancţiunile penale. + Articolul 19Nu sînt supuse autorizării: a) folosirea sumelor în lei cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate, constituind venituri din bunuri imobiliare situate în ţară, ori reprezentînd produsul valorificării unor bunuri situate în ţară sau a accesiunilor deschise în ţară, ori avînd orice altă provenienţă legală; b) darurile, precum şi transmiterea cu titlu de moştenire, dacă aceste operaţii privesc colecţiile numismatice; c) operaţiile arătate în art. 6 alin. ultim; d) operaţiile arătate în art. 14 lit. f făcute în vederea îndeplinirii obligaţiilor de predare sau cedare către Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau unităţile de stat anume autorizate; e) orice alte operaţii prevăzute în instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Articolul 20Analiza şi marcarea metalelor preţioase în orice formă se efectuează numai de Banca Naţională a Republicii Socialiste România. + Capitolul IV Dispoziţii aplicabile călătorilor + Articolul 21Persoanele cu domiciliul în Republica Socialistă România, care călătoresc în străinătate, sînt obligate să declare organelor vamale, atît la ieşirea din ţară cît şi la înapoiere, obiectele din metale preţioase sub orice formă, precum şi pietrele preţioase montate sau nemontate, cu excepţia obiectelor de uz personal.După intrarea în ţară, călătorii arătaţi la alineatul precedent au obligaţia de a se conforma dispoziţiilor art. 9 în ceea ce priveşte mijloacele de plată străine şi metalele preţioase, supuse obligaţiei de predare, cedare sau declarare, termenele prevăzute în acel articol curgînd de la data intrării în ţară. + Articolul 22La intrarea în ţară, călătorii cu domiciliul în străinătate sînt obligaţi să declare organelor vamale obiectele din metale preţioase sub orice formă, pietrele preţioase montate sau nemontate, cu excepţia obiectelor de uz personal.După intrarea în ţară, călătorii arătaţi în alineatul precedent pot să valorifice metalele preţioase şi pietrele preţioase sub orice formă, precum şi mijloacele de plată străine, numai la Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la organizaţiile socialiste autorizate de acestea. + Articolul 23Prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret se vor prevedea înscrisurile din acele arătate în art. 2 lit. b, care trebuie depuse la organele vamale, în vederea obţinerii autorizaţiei legale de introducere a lor în ţară de către călătorii prevăzuţi în art. 21 şi 22. + Articolul 24Valorile declarate conform prevederilor art. 22 alin. 1, precum şi mijloacele de plată străine introduse în ţară de călători cu domiciliul în străinătate şi neutilizate, vor putea fi scoase din ţară de către aceştia, fără a fi necesară vreo autorizare în acest scop. + Articolul 25Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor călătorii la ieşirea din ţară sau la intrarea în ţară vor fi declarate organelor vamale.În afară de cazurile prevăzute prin legi speciale, sumele în lei efectivi declarate la ieşirea din ţară vor fi depuse contra chitanţă: a) de călătorii cu domiciliul în Republica Socialistă România, organelor vamale, cu dreptul de a fi folosite în ţară; b) de călătorii cu domiciliul în străinătate, organelor vamale, care le vor depune Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România pe numele călătorului. + Articolul 26Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor călătorii la intrarea în ţară şi pe care le declară se confiscă de organele vamale, în afara cazurilor prevăzute prin legi speciale. + Articolul 27Sumele în lei rămase neutilizate în ţară de către călătorii cu domiciliul în străinătate, rezultînd din vînzări ori transfer de devize, sau din preschimbul de cecuri de călătorie în lei, emise de Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerţ Exterior, vor putea fi folosite pentru plăţi în ţară sau vor putea fi transferate în străinătate în valută din care provin.Sumele în lei rămase neutilizate în ţară, provenind din vînzarea metalelor preţioase, se vor putea folosi de asemenea pentru plăţi în ţară sau vor putea fi transferate în străinătate în valută ţării în care domiciliază călătorii sau în orice altă valută pe care aceştia o cer.Sumele în lei rămase neutilizate în ţară, vărsate Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior şi care sînt de altă provenienţă decît acea prevăzută în alin. 1 şi 2, vor putea fi folosite exclusiv pentru plăţi în ţară. + Articolul 28Dispoziţiile privind mijloacele de plată străine, metalele preţioase şi pietrele preţioase, aplicabile personalului îmbarcat pe navele sub pavilion român, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Capitolul V Dispoziţii privind reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale + Articolul 29Membrii reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor străine în Republica Socialistă România, cetăţeni străini, precum şi membrii familiilor lor, sînt scutiţi de obligaţiile prevăzute în art. 9 ca şi de obligaţia de a declara organelor vamale, la intrarea în ţară, mijloacele de plată străine, metalele preţioase şi pietrele preţioase pe care le au asupra lor.Aceeaşi scutire se aplică şi întregului personal al reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor străine în Republica Socialistă România, compus din cetăţeni străini, precum şi membrilor familiilor lor, dacă în afara serviciului la reprezentanţă nu exercită vreo activitate lucrativă în Republica Socialistă România.Persoanele arătate în alin. 1 şi 2 vor putea scoate, la ieşirea din ţară, fără îndeplinirea vreunei formalităţi, mijloacele de plată străine, metalele preţioase şi pietrele preţioase pe care le au asupra lor, proprietatea lor personală sau care aparţin reprezentanţei respective. Valorificarea acestora pe teritoriul Republicii Socialiste România se va putea face numai la Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la unităţile de stat anume autorizate.Dispoziţiile prevăzute în acest articol se aplică şi cetăţenilor străini, persoane oficiale, posesoare de paşapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizită sau în trecere prin Republica Socialistă România, precum şi persoanelor care se bucură de privilegii diplomatice, în baza convenţiilor internaţionale la care Republica Socialistă România a aderat. + Articolul 30Ministerul Finanţelor poate acorda scutirea prevăzută în art. 29 şi altor categorii de cetăţeni străini. + Capitolul VI Efectuarea plăţilor în străinătate + Articolul 31Orice transfer sau plată comercială şi necomercială în străinătate a statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi a celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu străinătatea, precum şi plăţile necomerciale în străinătate ale particularilor, se fac exclusiv prin Banca Română de Comerţ Exterior. + Capitolul VII Dispoziţii privind conturile străine + Articolul 32Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior pot deschide în registrele lor conturi în lei, provenind din operaţii legale, precum şi conturi în monedă străină, pe numele persoanelor fizice sau juridice cu domiciliul în străinătate. + Articolul 33Conturile care se deschid în registrele Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Băncii Române de Comerţ Exterior în conformitate cu art. 32, pot fi de trei feluri:- conturi "A", ţinute în monede străine liber convertibile sau în lei proveniţi din asemenea monede ori din vînzări de metale preţioase, monedă sau lingouri, cu excepţia argintului;- conturi "B", ţinute în alte monede străine care sînt cotate de Banca Naţională a Republicii Socialiste România, sau în lei proveniţi din aceste monede;- conturi "C", ţinute în lei de orice altă provenienţă. + Articolul 34Disponibilităţile din conturile "A" pot fi folosite, fără autorizarea prevăzută de lege, pentru plăţi în străinătate, în orice monedă, pentru obţinerea de orice monedă efectivă străină, precum şi pentru orice plăţi în lei, în ţară.Disponibilităţile din conturile "B" pot fi folosite de asemenea, fără autorizare, pentru plăţi în străinătate în moneda străină în care disponibilităţile din aceste conturi sînt transferabile, pentru orice plăţi în lei, în ţară, precum şi pentru stornarea în moneda străină respectivă a soldurilor nefolosite în Republica Socialistă România. + Articolul 35Disponibilităţile din conturile "C" pot fi folosite numai pentru plăţi în ţară, fără a fi necesară vreo autorizare.Prin derogare de la prevederile alin. 1, viramentele între asemenea conturi de lei şi plăţile în ţară dispuse pentru contul unei alte persoane, domiciliate în străinătate, sînt supuse autorizării potrivit art. 16. + Capitolul VIII Dispoziţii sancţionatorii şi finale + Articolul 36Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior exercită controlul operaţiilor cu mijloace de plată străine şi al înregistrărilor în conturi străine, în condiţiile ce se vor stabili prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.Banca Naţională a Republicii Socialiste România exercită controlul producţiei, circulaţiei şi prelucrării metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior sînt în drept să exercite atribuţiile arătate în prezentul articol, în sectorul socialist, indiferent de sistemul căruia îi aparţin unităţile ce efectuează operaţiile la care se referă controlul, precum şi în sectorul particular. + Articolul 37Fapta de a nu preda, ceda sau declara mijloacele de plată străine şi metalele preţioase, în cazurile şi termenele prevăzute de lege, ori de a efectua operaţii interzise cu aceste valori, inclusiv cu obiectele confecţionate din argint, precum şi cu pietre preţioase, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.Cînd, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în alineatul precedent, persoana în cauză face să dispară, în orice mod, valorile supuse predării, cedării sau declarării sau le face improprii destinaţiei lor, maximul special al pedepsei se sporeşte cu un an.Dacă operaţiile interzise constau în cumpărarea în vederea revînzării sau în mijlocirea, cu scopul obţinerii unui folos material, a vînzării ori a cumpărării de valori din cele arătate la alin. 1, ori în trecerea ilegală peste graniţă a unor asemenea valori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi confiscarea parţială a averii.Tentativa se pedepseşte.Persoana care, potrivit art. 9, este obligată la predarea, cedarea sau declararea drepturilor patrimoniale ce i se cuvin din străinătate, indiferent de felul ori forma în care sînt exprimate şi care, la cererea instituţiei bancare competente, nu prezintă actele sau nu dă lămuririle necesare pentru înlesnirea valorificării acestor drepturi, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.Este apărată de pedeapsă, în ce priveşte fapta de a nu fi predat, cedat sau declarat valorile arătate la alin. 1, persoana care, după începerea urmăririi penale contra sa, recunoaşte fapta ori dă informaţiile necesare organului judiciar în faţa căruia se află cauza, despre fapta comisă, îndeplinindu-şi obligaţiile nerespectate.Persoanele arătate la alineatele precedente sînt apărate de pedeapsă, în ce priveşte oricare dintre faptele prevăzute în prezentul articol, dacă, după ce s-a început urmărirea penală contra lor, înlesnesc descoperirea altor făptuitori. Persoana denunţată este de asemenea apărată de pedeapsă dacă, la invitaţia făcută de autorităţi, predă sau cedează, după caz, de îndată, valorile arătate la alin. 1. + Articolul 38Constituie contravenţie nedeclararea la organele vamale a următoarelor valori pe care călătorii le au asupra lor la ieşirea din ţară sau la intrarea în ţară: a) sumele în lei efectivi, libretele şi obligaţiunile C.E.C.; b) obiectele din metale preţioase, sub orice formă, şi pietrele preţioase, cu excepţia obiectelor de uz personal.Contravenţia prevăzută în alin. 1 lit. a se sancţionează amendă de la 300 la 3.000 lei, iar cea prevăzută în alin. 1 lit. b, cu amendă de la 500 la 5.000 lei.Valorile nedeclarate se confiscă. + Articolul 39Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 lei valorificarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase, sub orice formă, precum şi a mijloacelor de plată străine, de către străinii care nu au domiciliul în România, altfel decît la Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la organizaţiile socialiste autorizate de acestea.Amenda se aplică atît celui care transmite cît şi celui care dobîndeşte valorile.Valorile în cauză se confiscă. + Articolul 40Contravenţiile prevăzute la art. 38, 39 şi 45 se constată şi amenda se aplică de organele Ministerului de Interne şi Ministerului Comerţului Exterior, precum şi de alte organe anume împuternicite în acest scop.Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.În cazul contravenţiilor a căror amendă sau valoare a bunurilor confiscate nu depăşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţionează de organul ierarhic superior al agentului constatator.În cazul contravenţiilor a căror amendă sau valoare a bunurilor confiscate depăşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvîrşit contravenţia.Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică şi contravenţiilor prevăzute la art. 38, 39 şi 45, fără reducerea cuantumului amenzilor prevăzută la art. 25 şi 26 din această lege.Faptele prevăzute în art. 38 şi 39 constituie contravenţii, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni.În vederea garantării executării sancţiunii amenzii, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, ia măsuri asigurătorii, care constau în indisponibilizarea bunurilor mobile urmăribile ale contravenientului prin instituirea unui sechestru şi ridicarea acestor bunuri.În contra măsurilor asigurătorii, contravenientul, precum şi orice altă persoană interesată, pot face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia.Hotărîrea prin care se soluţionează plîngerea este definitivă.Dispoziţiile Codului de procedură penală referitoare la procedura sechestrului, procesul-verbal de sechestru şi restituirea lucrurilor se aplică în mod corespunzător. + Articolul 41Faptele prevăzute în art. 38 sau 39 dacă au avut caracter de trafic organizat sau au cauzat ori ar fi putut cauza prejudicii însemnate intereselor financiar-valutare ale statului, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani, iar valorile în cauză se confiscă.Tentativa se pedepseşte. + Articolul 42Amenzile aplicate străinilor care nu au domiciliul în România pentru contravenţiile prevăzute în art. 38 şi 39 se vor plăti în lei proveniţi din schimb de valută, în lei obţinuţi prin valorificarea bunurilor urmăribile ale străinilor sau în orice alte sume în lei provenite din surse legale. + Articolul 43În cauzele referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 37 şi 41, organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti vor cita, în calitate de mandatară a statului, Banca Naţională a Republicii Socialiste România, cu excepţia cauzelor privind mijloacele de plată străine, în care se va cita, în aceeaşi calitate, Banca Română de Comerţ Exterior.În toate cazurile, se va pronunţa şi confiscarea valorilor în cauză, potrivit legii penale.Dacă valorile supuse confiscării nu se găsesc, instanţele judecătoreşti vor obliga pe cel în cauză la plata unei sume echivalente calculate, după caz, potrivit art. 46, art. 47 sau art. 48.La orice executare silită, cînd bunurile scoase în vînzare sînt bijuterii sau obiecte din metale preţioase, ori pietre preţioase, se va cita şi Banca Naţională a Republicii Socialiste România. + Articolul 44Cei care, după expirarea termenelor legale, dar înainte de a se fi început urmărirea penală contra lor, îşi vor îndeplini obligaţiile de predare, cedare sau declarare a mijloacelor de plată străine ori a metalelor preţioase pe care le au sau de care dispun, vor primi contravaloarea acestora potrivit dispoziţiilor art. 13, fiind apăraţi de răspundere penală.Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatul precedent este îngăduită la orice unitate autorizată de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de domiciliul persoanei care îşi îndeplineşte obligaţia.Este interzisă orice cercetare a provenienţei mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase vîndute sau cedate.Este, de asemenea, interzisă identificarea persoanelor care predau, în condiţiile prezentului articol, mijloacele de plată străină sau metale preţioase.Celor care vor cere în mod expres li se vor elibera dovezi nominale de predare.Dispoziţiile art. 19 lit. d sînt aplicabile. + Articolul 45Neaducerea în ţară a sumelor în lei efectivi, scoase cu această condiţie la plecarea în străinătate, constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă egală cu suma neadusă în ţară. + Articolul 46În cazul nerespectării obligaţiilor de declarare, predare sau cedare a mijloacelor de plată străine prevăzute la art. 9, în cazul nejustificării legale a sumelor pentru care s-a obţinut autorizarea de transfer sau de plată în străinătate, precum şi în cazul nejustificării legale a sumelor în valută puse la dispoziţia cetăţenilor români avînd o însărcinare de stat sau de interes obştesc, evaluarea prejudiciului se face în lei, la preţul valutei stabilit potrivit legii. Sînt legal justificate diurnele în valută, dacă au fost plătite în limitele legii pe perioada cît a durat însărcinarea. + Articolul 47Prejudiciul în valută cauzat organizaţiilor socialiste, în orice alt mod decît cel prevăzut la articolul precedent, se evaluează în lei, asigurîndu-se repararea integrală a pagubei suferite de economia naţională prin fapta care a generat-o. + Articolul 48Pentru evaluarea pagubelor privind metalele preţioase şi pietrele preţioase, calculul prejudiciului se face la preţul de vînzare cu amănuntul al acelor obiecte sau la preţurile stabilite de Banca Naţională a Republicii Socialiste România cînd nu este fixat un preţ de vînzare cu amănuntul. + Articolul 49Ministerul Finanţelor va putea plăti o recompensă pînă la 20% din contravaloarea mijloacelor de plată străine şi metalelor preţioase celor care au găsit şi predat respectivele valori.Aceste recompense vor fi plătite din sumele realizate prin valorificarea mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase sus-menţionate. + Articolul 50Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior vor da instrucţiuni pentru aplicarea decretului de faţă. + Articolul 51Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abrogă următoarele acte normative:- Legea pentru comerţul de devize din 1 octombrie 1932, promulgată prin Decretul nr. 2864;- Regulamentul nr. 39 de aplicare a Legii pentru comerţul de devize din 25 octombrie 1932, declarat ca avînd putere de lege prin Legea din 15 aprilie 1937, promulgată prin Decretul nr. 1897;- Legea pentru completarea unor dispoziţii din Legea pentru comerţul de devize din 15 aprilie 1935, promulgată prin Decretul nr. 1061;- Legea pentru adăugirea unor dispoziţii la Legea pentru comerţul de devize din 28 martie 1936, promulgată prin Decretul nr. 594;- Legea pentru completarea unor dispoziţii legale, privitoare la comerţul de devize din 15 aprilie 1937, promulgată prin Decretul nr. 1897;- Decretul pentru modificarea unor dispoziţii din legile reglementînd comerţul devizelor din 9 iulie 1937, promulgat prin Decretul nr. 2727;- Legea pentru interzicerea scoaterii din ţară a unor obiecte preţioase din 18 octombrie 1940, promulgată prin Decretul nr. 3494, în măsura în care se referă la metale sau pietre preţioase;- Legea nr. 638 pentru controlul producţiei, prelucrării şi circulaţiei metalelor preţioase din 12 august 1946;- Legea nr. 1058 pentru interzicerea în convenţii a clauzei de plată în aur, monede străine şi medalii comemorative, precum şi a operaţiunilor de gaj pe asemenea valori din 28 decembrie 1946;- Legea nr. 1061 privitoare la regimul mărfurilor aflate în străinătate plătite sau acontate de comercianţi, industriaşi şi orice proprietari de mărfuri români, prin devize puse la dispoziţie de Banca Naţională a României sau prin creditări în cliring din 28 decembrie 1946;- Legea nr. 283 pentru înfiinţarea comisiunii aurului şi devizelor din 15 august 1947;- Legea nr. 284 pentru cedarea către Banca Naţională a României a aurului, valutelor efective şi a altor mijloace de plată străine din 15 august 1947;- Legea nr. 285 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea pentru comerţul de devize din 1 octombrie 1932, din 15 august 1947;- Decretul nr. 433 pentru înfiinţarea Comitetului Valutar din 2 decembrie 1949;- Decretul nr. 209 pentru modificarea unor dispoziţii din Legea nr. 284 din 15 august 1947, din Legea pentru comerţul de devize, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 285 din 15 august 1947, şi din Legea nr. 638 pentru controlul producţiei, prelucrării şi circulaţiei metalelor preţioase din 10 septembrie 1947, din 12 august 1950;- Decretul nr. 262 pentru autorizarea vînzării şi stabilirea preţului de vînzare a aurului către populaţie din 16 iulie 1954;- Decretul nr. 263 pentru stabilirea preţului de vînzare a aurului către întreprinderile şi organizaţiile economice din sectorul socialist din 16 iulie 1954;- Decretul nr. 302 pentru unele măsuri referitoare la obiectele confecţionate din metale preţioase, la metalele şi pietrele preţioase din 12 iulie 1955;- Decretul nr. 279 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 638 din 12 august 1946, republicată la 10 septembrie 1946, din 21 iunie 1958, precum şi orice alte dispoziţii contrare din oricare alte legi.___________________
| EMITENT |
+ Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1Deţinerea cu orice titlu, a mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase, precum şi operaţiile de orice fel cu acestea şi cu pietrele preţioase constituie monopol valutar de stat şi sînt interzise, cu excepţiile expres prevăzute prin lege.Politica valutară se exercită de Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, potrivit normelor legale în vigoare.Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, după caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, au dreptul exclusiv de a efectua cumpărări şi vînzări de mijloace de plată străine, de metale preţioase şi de pietre preţioase, precum şi de a face decontările cu străinătatea.Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior vor putea autoriza şi alte organizaţii socialiste să efectueze, potrivit normelor legale în vigoare, operaţii de schimb valutar, operaţii cu metale preţioase şi pietre preţioase, precum şi încasări în valută pentru prestări de servicii, vînzări de mărfuri şi altele.Cursul oficial al valutelor se stabileşte de către Banca Naţională a Republicii Socialiste România, potrivit normelor legale în vigoare.Introducerea în ţară şi scoaterea din ţară de monedă românească sînt interzise, în afară de cazurile prevăzute prin legi speciale. + Articolul 2Prin mijloace de plată străine, în sensul prezentului decret, se înţeleg: a) biletele de bancă şi monedele de orice fel, emise în străinătate, cu putere circulatorie, precum şi cele fără putere circulatorie, care pot fi preschimbate în bilete de bancă sau monede cu putere circulatorie; b) înscrisurile, ca: ordinele sau dispoziţiile de plată, mandatele, acreditivele, scrisorile de credit, cecurile, biletele la ordin, cambiile, orice efecte de comerţ, precum şi orice alte înscrisuri cuprinzînd obligaţii de plată, exprimate în monedă străină, dacă emitentul are domiciliul în străinătate sau dacă locul plăţii este în ţară străină; c) disponibilităţile în monedă străină, aflate în conturi sau sub orice altă formă, în străinătate. + Articolul 3Se asimilează mijloacelor de plată străine: a) de orice drepturi sau obligaţii patrimoniale, indiferent de felul sau forma în care sînt exprimate, ce pot fi realizate sau lichidate în străinătate sau referitoare la bunuri aflate în străinătate, dacă aceste drepturi sau obligaţii aparţin unor persoane cu domiciliul în ţară sau aflate temporar în ţară de mai mult de un an; b) hîrtiile de valoare emise de statul român sau de orice persoană juridică română a căror valoare este exprimată în lei şi plătibile în ţară, dacă aceste hîrtii sînt destinate a fi scoase din ţară sau introduse în ţară; c) sumele de bani, indiferent în ce monedă, cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate sau aflate temporar în ţară, pînă la un an, ori persoanelor arătate în cap. V.Termenul prevăzut la lit. a şi c poate fi prelungit de Ministerul Finanţelor. + Articolul 4Prin metale preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg: a) aurul, platina şi metalele din grupa platinei - paladium, osmium, iridium, rhodium, ruthenium - în orice stare s-ar afla: pură, aliaje, nativă, în minereuri, nisipuri, concentrate, săruri, soluţii şi alte asemenea şi în orice formă s-ar găsi, ca: lingouri, bare, sîrmă, plăci, foiţă, deşeuri, aur dentar, obiecte de laborator, obiecte de uz casnic, de artă, de cult, bijuterii, ceasornice cu capac şi carcasă din aur sau platină, orice alte obiecte de uz personal, aparate, dispozitive, utilaje, părţi sau resturi din acestea şi alte asemenea, indiferent de conţinutul lor în metal preţios fin, precum şi monedele şi medaliile de aur dacă nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. a; b) argintul în bare, lingouri sau în orice altă formă s-ar găsi în fazele procesului său de producţie, precum şi aparatele, dispozitivele şi utilajele din argint.Nu se consideră ca fiind obiecte confecţionate din metale preţioase - făcînd excepţie de la dispoziţiile alin. 1 lit. a - bijuteriile, obiectele de artă, de cult, de uz casnic sau personal, cînd: a) titlul aliajului cu aur, din care sînt confecţionate, este sub 375%. pentru aur, sau b) au părţi de aliaj din aur, cu titlurile legale, în proporţie mai mică de 25% din greutatea totală a obiectelor. + Articolul 5Prin pietre preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg: diamantele, briliantele, rubinele, safirele, smaraldele şi perlele naturale. + Articolul 6Este îngăduit oricărei persoane să deţină: a) bijuterii sau obiecte de artă, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecţionate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină; b) salbe confecţionate din ducaţi (galbeni) mari austrieci şi ducaţi (galbeni) mici austrieci şi ungureşti, precum şi ducaţii (galbenii) găuriţi, cu toartă sau în ramă, desprinşi din salbă ori montaţi în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă; c) mahmudele şi icuşari; d) bijuterii confecţionate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv.Obiectele arătate în prezentul articol nu sînt supuse obligaţiei de predare către Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, prevăzute în art. 9 lit. b.Transmiterea sau dobîndirea bijuteriilor şi a celorlalte obiecte arătate în alin. 1 lit. a - d inclusiv, precum şi cea privind pietrele preţioase, efectuate de persoane fizice, dacă dobîndirea nu s-a făcut în scop de revînzare, este îngăduită, fără nici o autorizare. + Articolul 7Persoanele fizice şi juridice particulare pot deţine, cu autorizarea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, aparate, dispozitive şi utilaje, inclusiv obiecte de laborator din metale preţioase, necesare activităţii lor, sau dacă acestea servesc unor scopuri ştiinţifice.De asemenea, pot fi deţinute colecţiile numismatice, recunoscute ca atare de către Banca Naţională a Republicii Socialiste România care are, în mod exclusiv, calitatea de a elibera autorizaţiile nominale de păstrare.În lipsa autorizării, obiectele prevăzute în prezentul articol trebuie predate Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile de la dobîndire sau deîndată în caz de retragere a autorizării. + Articolul 8Organizaţiile de cult pot deţine obiecte de cult din metale preţioase în orice cantitate şi sînt obligate să ţină evidenţa acestora. Orice asemenea obiect trebuie înregistrat într-un registru special de evidenţă, imediat după dobîndire.Pentru obiectele de cult din metale preţioase aflate în patrimoniul organizaţiilor de cult la data intrării în vigoare a prezentului decret, înregistrarea se va face în termen de 60 zile de la această dată.Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în alin. 1 şi 2 se asimilează cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 9. + Capitolul II Obligaţiile şi drepturile celor care dobîndesc sau deţin mijloace de plată străine şi metale preţioase + Articolul 9Cei care dobîndesc în condiţiile legii mijloace de plată străine sau metale preţioase, ori care produc asemenea metale, au următoarele obligaţii: a) să predea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 30 zile, mijloacele de plată străine enumerate în art. 2 lit. a agreate de acestea; mijloacele de plată străine neagreate se vor depune spre valorificare, potrivit instrucţiunilor de aplicare a prezentului decret; b) să predea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile, metalele preţioase care nu provin din producţie şi imediat pe acelea care provin din producţie; c) să cedeze Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, disponibilităţile arătate în art. 2 lit. c, precum şi sumele constituind venituri din bunuri imobiliare aflate în străinătate sau contravaloarea drepturilor valorificate privind asemenea bunuri, dînd şi dispoziţii corespunzătoare debitorilor respectivi; d) să declare şi totodată să dea mandat de încasare sau valorificare Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, pentru mijloacele de plată străine art. 2 lit. b; e) să declare Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, orice alte mijloace de plată străine reprezentînd active, la care se referă art. 3 lit. a. + Articolul 10Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili categoriile de dobînditori de valută care sînt exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare prevăzută la art. 9, precum şi condiţiile în care aceştia au dreptul să utilizeze, în ţară sau în străinătate, valuta rămasă la dispoziţia lor.În ţară, valuta rămasă la dispoziţia dobînditorilor exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare va putea fi utilizată pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe, cumpărarea de mărfuri ori plata unor servicii, care au preţuri sau tarife stabilite în valută. + Articolul 11Prin derogare de la dispoziţiile art. 9, întreprinderile de stat pentru comerţul exterior şi celelalte organizaţii socialiste care realizează devize din operaţii cu străinătatea sînt obligate să le cedeze Băncii Române de Comerţ Exterior, imediat după realizare.Organizaţiile socialiste nu sînt supuse obligaţiilor arătate în art. 9 pentru metalele preţioase ce le-au fost repartizate prin dispoziţii speciale.Regimul cantităţilor de metale preţioase nefolosite şi al deşeurilor, regimul aparatelor, dispozitivelor şi utilajelor din metale preţioase aflate în orice stare la organizaţiile socialiste sau care vor intra în folosinţa lor, precum şi al colecţiilor numismatice, se reglementează prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Articolul 12Toate termenele stabilite în art. 9 curg de la data dobîndirii mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase.Prin data dobîndirii, în ce priveşte mijloacele de plată la care se referă art. 3 lit. a, se înţelege, în sensul prezentului decret, data la care titularul din ţară a luat cunoştinţă de dreptul său printr-o comunicare oficială, dintr-un act oficial sau din orice alt act emanat de la o instituţie autorizată. + Articolul 13Mijloacele de plată străine, precum şi metalele preţioase, predate ori cedate, vor fi plătite la cursurile în vigoare cu prima stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri pentru valutele străine, respectiv la preţurile în vigoare pentru metalele preţioase.Sumele nete realizate din valorificarea mijloacelor de plată străine, potrivit art. 9 lit. c şi d, vor fi decontate în lei beneficiarilor, îndată ce Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerţ Exterior va putea dispune liber de ele. + Capitolul III Operaţiile cu mijloace de plată străine, metale preţioase şi pietre preţioase + Articolul 14Prin operaţii cu mijloace de plată străine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se înţeleg orice acte sau fapte care dau naştere, modifică sau sting drepturi sau obligaţii referitoare la mijloacele de plată străine, la cele asimilate lor, precum şi la metalele preţioase sau pietrele preţioase.Se asimilează acestor operaţii: a) introducerea în ţară sau scoaterea din ţară de înscrisuri reprezentînd mijloace de plată străine; b) scoaterea din ţară de metale preţioase sau pietre preţioase; c) producţia, prin orice metodă, şi extragerea de metale preţioase, inclusiv afinarea, precum şi orice tratament al minereurilor şi nisipurilor, în scopul obţinerii metalelor preţioase; d) prelucrarea sau folosirea în industrie a metalelor preţioase, precum şi transformarea, repararea şi orice alte lucrări cu metale preţioase sau pietre preţioase; e) mijlocirea cumpărării sau a vînzării de mijloace de plată străine, metale preţioase sau pietre preţioase; f) transportul fizic, precum şi încredinţarea sau primirea în vederea transportului fizic, al mijloacelor de plată străine arătate în art. 2 lit. a şi b, precum şi al metalelor preţioase, supuse obligaţiei de predare. + Articolul 15Operaţiile cu metale preţioase, obiecte şi bijuterii din metale preţioase, inclusiv cele confecţionate din argint, sau operaţiile cu pietre preţioase, ca acte de comerţ sau ca îndeletnicire meşteşugărească ori industrială, nu sînt îngăduite decît în sectorul socialist.Repartizarea aurului dentar către policlinici, laboratoare şi populaţie, precum şi evidenţa şi modul de autorizare a prelucrării aurului dentar, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Articolul 16Orice operaţii cu mijloace de plată străine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se pot efectua numai cu autorizarea Ministerului Finanţelor.Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior efectuează direct, după caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, fără, autorizarea prevăzută la alin. 1: a) plăţile în străinătate ale statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi ale celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu străinătatea, în cadrul prevederilor actelor normative referitoare la asemenea plăţi; b) operaţiile autorizate prin Statutul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Statutul Băncii Române de Comerţ Exterior. + Articolul 17Următoarele operaţii cu caracter tehnic bancar sînt supuse autorizării Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior: a) importul şi exportul de titluri, acţiuni, obligaţii şi cupoanele lor, precum şi viramentul lor în conturi; b) emiterea de cambii, tratate şi acceptarea acestora în valută în favoarea unor beneficiari din străinătate. + Articolul 18Actele juridice efectuate fără autorizare, au legătură cu operaţiile arătate în art. 16 şi 17, sînt nule de drept, independent de sancţiunile penale. + Articolul 19Nu sînt supuse autorizării: a) folosirea sumelor în lei cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate, constituind venituri din bunuri imobiliare situate în ţară, ori reprezentînd produsul valorificării unor bunuri situate în ţară sau a accesiunilor deschise în ţară, ori avînd orice altă provenienţă legală; b) darurile, precum şi transmiterea cu titlu de moştenire, dacă aceste operaţii privesc colecţiile numismatice; c) operaţiile arătate în art. 6 alin. ultim; d) operaţiile arătate în art. 14 lit. f făcute în vederea îndeplinirii obligaţiilor de predare sau cedare către Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau unităţile de stat anume autorizate; e) orice alte operaţii prevăzute în instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Articolul 20Analiza şi marcarea metalelor preţioase în orice formă se efectuează numai de Banca Naţională a Republicii Socialiste România. + Capitolul IV Dispoziţii aplicabile călătorilor + Articolul 21Persoanele cu domiciliul în Republica Socialistă România, care călătoresc în străinătate, sînt obligate să declare organelor vamale, atît la ieşirea din ţară cît şi la înapoiere, obiectele din metale preţioase sub orice formă, precum şi pietrele preţioase montate sau nemontate, cu excepţia obiectelor de uz personal.După intrarea în ţară, călătorii arătaţi la alineatul precedent au obligaţia de a se conforma dispoziţiilor art. 9 în ceea ce priveşte mijloacele de plată străine şi metalele preţioase, supuse obligaţiei de predare, cedare sau declarare, termenele prevăzute în acel articol curgînd de la data intrării în ţară. + Articolul 22La intrarea în ţară, călătorii cu domiciliul în străinătate sînt obligaţi să declare organelor vamale obiectele din metale preţioase sub orice formă, pietrele preţioase montate sau nemontate, cu excepţia obiectelor de uz personal.După intrarea în ţară, călătorii arătaţi în alineatul precedent pot să valorifice metalele preţioase şi pietrele preţioase sub orice formă, precum şi mijloacele de plată străine, numai la Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la organizaţiile socialiste autorizate de acestea. + Articolul 23Prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret se vor prevedea înscrisurile din acele arătate în art. 2 lit. b, care trebuie depuse la organele vamale, în vederea obţinerii autorizaţiei legale de introducere a lor în ţară de către călătorii prevăzuţi în art. 21 şi 22. + Articolul 24Valorile declarate conform prevederilor art. 22 alin. 1, precum şi mijloacele de plată străine introduse în ţară de călători cu domiciliul în străinătate şi neutilizate, vor putea fi scoase din ţară de către aceştia, fără a fi necesară vreo autorizare în acest scop. + Articolul 25Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor călătorii la ieşirea din ţară sau la intrarea în ţară vor fi declarate organelor vamale.În afară de cazurile prevăzute prin legi speciale, sumele în lei efectivi declarate la ieşirea din ţară vor fi depuse contra chitanţă: a) de călătorii cu domiciliul în Republica Socialistă România, organelor vamale, cu dreptul de a fi folosite în ţară; b) de călătorii cu domiciliul în străinătate, organelor vamale, care le vor depune Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România pe numele călătorului. + Articolul 26Sumele în lei efectivi pe care le au asupra lor călătorii la intrarea în ţară şi pe care le declară se confiscă de organele vamale, în afara cazurilor prevăzute prin legi speciale. + Articolul 27Sumele în lei rămase neutilizate în ţară de către călătorii cu domiciliul în străinătate, rezultînd din vînzări ori transfer de devize, sau din preschimbul de cecuri de călătorie în lei, emise de Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerţ Exterior, vor putea fi folosite pentru plăţi în ţară sau vor putea fi transferate în străinătate în valută din care provin.Sumele în lei rămase neutilizate în ţară, provenind din vînzarea metalelor preţioase, se vor putea folosi de asemenea pentru plăţi în ţară sau vor putea fi transferate în străinătate în valută ţării în care domiciliază călătorii sau în orice altă valută pe care aceştia o cer.Sumele în lei rămase neutilizate în ţară, vărsate Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior şi care sînt de altă provenienţă decît acea prevăzută în alin. 1 şi 2, vor putea fi folosite exclusiv pentru plăţi în ţară. + Articolul 28Dispoziţiile privind mijloacele de plată străine, metalele preţioase şi pietrele preţioase, aplicabile personalului îmbarcat pe navele sub pavilion român, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret. + Capitolul V Dispoziţii privind reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale + Articolul 29Membrii reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor străine în Republica Socialistă România, cetăţeni străini, precum şi membrii familiilor lor, sînt scutiţi de obligaţiile prevăzute în art. 9 ca şi de obligaţia de a declara organelor vamale, la intrarea în ţară, mijloacele de plată străine, metalele preţioase şi pietrele preţioase pe care le au asupra lor.Aceeaşi scutire se aplică şi întregului personal al reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor străine în Republica Socialistă România, compus din cetăţeni străini, precum şi membrilor familiilor lor, dacă în afara serviciului la reprezentanţă nu exercită vreo activitate lucrativă în Republica Socialistă România.Persoanele arătate în alin. 1 şi 2 vor putea scoate, la ieşirea din ţară, fără îndeplinirea vreunei formalităţi, mijloacele de plată străine, metalele preţioase şi pietrele preţioase pe care le au asupra lor, proprietatea lor personală sau care aparţin reprezentanţei respective. Valorificarea acestora pe teritoriul Republicii Socialiste România se va putea face numai la Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la unităţile de stat anume autorizate.Dispoziţiile prevăzute în acest articol se aplică şi cetăţenilor străini, persoane oficiale, posesoare de paşapoarte diplomatice, în misiune temporară, în vizită sau în trecere prin Republica Socialistă România, precum şi persoanelor care se bucură de privilegii diplomatice, în baza convenţiilor internaţionale la care Republica Socialistă România a aderat. + Articolul 30Ministerul Finanţelor poate acorda scutirea prevăzută în art. 29 şi altor categorii de cetăţeni străini. + Capitolul VI Efectuarea plăţilor în străinătate + Articolul 31Orice transfer sau plată comercială şi necomercială în străinătate a statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi a celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu străinătatea, precum şi plăţile necomerciale în străinătate ale particularilor, se fac exclusiv prin Banca Română de Comerţ Exterior. + Capitolul VII Dispoziţii privind conturile străine + Articolul 32Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior pot deschide în registrele lor conturi în lei, provenind din operaţii legale, precum şi conturi în monedă străină, pe numele persoanelor fizice sau juridice cu domiciliul în străinătate. + Articolul 33Conturile care se deschid în registrele Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Băncii Române de Comerţ Exterior în conformitate cu art. 32, pot fi de trei feluri:- conturi "A", ţinute în monede străine liber convertibile sau în lei proveniţi din asemenea monede ori din vînzări de metale preţioase, monedă sau lingouri, cu excepţia argintului;- conturi "B", ţinute în alte monede străine care sînt cotate de Banca Naţională a Republicii Socialiste România, sau în lei proveniţi din aceste monede;- conturi "C", ţinute în lei de orice altă provenienţă. + Articolul 34Disponibilităţile din conturile "A" pot fi folosite, fără autorizarea prevăzută de lege, pentru plăţi în străinătate, în orice monedă, pentru obţinerea de orice monedă efectivă străină, precum şi pentru orice plăţi în lei, în ţară.Disponibilităţile din conturile "B" pot fi folosite de asemenea, fără autorizare, pentru plăţi în străinătate în moneda străină în care disponibilităţile din aceste conturi sînt transferabile, pentru orice plăţi în lei, în ţară, precum şi pentru stornarea în moneda străină respectivă a soldurilor nefolosite în Republica Socialistă România. + Articolul 35Disponibilităţile din conturile "C" pot fi folosite numai pentru plăţi în ţară, fără a fi necesară vreo autorizare.Prin derogare de la prevederile alin. 1, viramentele între asemenea conturi de lei şi plăţile în ţară dispuse pentru contul unei alte persoane, domiciliate în străinătate, sînt supuse autorizării potrivit art. 16. + Capitolul VIII Dispoziţii sancţionatorii şi finale + Articolul 36Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior exercită controlul operaţiilor cu mijloace de plată străine şi al înregistrărilor în conturi străine, în condiţiile ce se vor stabili prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.Banca Naţională a Republicii Socialiste România exercită controlul producţiei, circulaţiei şi prelucrării metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior sînt în drept să exercite atribuţiile arătate în prezentul articol, în sectorul socialist, indiferent de sistemul căruia îi aparţin unităţile ce efectuează operaţiile la care se referă controlul, precum şi în sectorul particular. + Articolul 37Fapta de a nu preda, ceda sau declara mijloacele de plată străine şi metalele preţioase, în cazurile şi termenele prevăzute de lege, ori de a efectua operaţii interzise cu aceste valori, inclusiv cu obiectele confecţionate din argint, precum şi cu pietre preţioase, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.Cînd, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în alineatul precedent, persoana în cauză face să dispară, în orice mod, valorile supuse predării, cedării sau declarării sau le face improprii destinaţiei lor, maximul special al pedepsei se sporeşte cu un an.Dacă operaţiile interzise constau în cumpărarea în vederea revînzării sau în mijlocirea, cu scopul obţinerii unui folos material, a vînzării ori a cumpărării de valori din cele arătate la alin. 1, ori în trecerea ilegală peste graniţă a unor asemenea valori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi confiscarea parţială a averii.Tentativa se pedepseşte.Persoana care, potrivit art. 9, este obligată la predarea, cedarea sau declararea drepturilor patrimoniale ce i se cuvin din străinătate, indiferent de felul ori forma în care sînt exprimate şi care, la cererea instituţiei bancare competente, nu prezintă actele sau nu dă lămuririle necesare pentru înlesnirea valorificării acestor drepturi, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.Este apărată de pedeapsă, în ce priveşte fapta de a nu fi predat, cedat sau declarat valorile arătate la alin. 1, persoana care, după începerea urmăririi penale contra sa, recunoaşte fapta ori dă informaţiile necesare organului judiciar în faţa căruia se află cauza, despre fapta comisă, îndeplinindu-şi obligaţiile nerespectate.Persoanele arătate la alineatele precedente sînt apărate de pedeapsă, în ce priveşte oricare dintre faptele prevăzute în prezentul articol, dacă, după ce s-a început urmărirea penală contra lor, înlesnesc descoperirea altor făptuitori. Persoana denunţată este de asemenea apărată de pedeapsă dacă, la invitaţia făcută de autorităţi, predă sau cedează, după caz, de îndată, valorile arătate la alin. 1. + Articolul 38Constituie contravenţie nedeclararea la organele vamale a următoarelor valori pe care călătorii le au asupra lor la ieşirea din ţară sau la intrarea în ţară: a) sumele în lei efectivi, libretele şi obligaţiunile C.E.C.; b) obiectele din metale preţioase, sub orice formă, şi pietrele preţioase, cu excepţia obiectelor de uz personal.Contravenţia prevăzută în alin. 1 lit. a se sancţionează amendă de la 300 la 3.000 lei, iar cea prevăzută în alin. 1 lit. b, cu amendă de la 500 la 5.000 lei.Valorile nedeclarate se confiscă. + Articolul 39Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 lei valorificarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase, sub orice formă, precum şi a mijloacelor de plată străine, de către străinii care nu au domiciliul în România, altfel decît la Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau la organizaţiile socialiste autorizate de acestea.Amenda se aplică atît celui care transmite cît şi celui care dobîndeşte valorile.Valorile în cauză se confiscă. + Articolul 40Contravenţiile prevăzute la art. 38, 39 şi 45 se constată şi amenda se aplică de organele Ministerului de Interne şi Ministerului Comerţului Exterior, precum şi de alte organe anume împuternicite în acest scop.Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.În cazul contravenţiilor a căror amendă sau valoare a bunurilor confiscate nu depăşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţionează de organul ierarhic superior al agentului constatator.În cazul contravenţiilor a căror amendă sau valoare a bunurilor confiscate depăşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvîrşit contravenţia.Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică şi contravenţiilor prevăzute la art. 38, 39 şi 45, fără reducerea cuantumului amenzilor prevăzută la art. 25 şi 26 din această lege.Faptele prevăzute în art. 38 şi 39 constituie contravenţii, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni.În vederea garantării executării sancţiunii amenzii, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, ia măsuri asigurătorii, care constau în indisponibilizarea bunurilor mobile urmăribile ale contravenientului prin instituirea unui sechestru şi ridicarea acestor bunuri.În contra măsurilor asigurătorii, contravenientul, precum şi orice altă persoană interesată, pot face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia.Hotărîrea prin care se soluţionează plîngerea este definitivă.Dispoziţiile Codului de procedură penală referitoare la procedura sechestrului, procesul-verbal de sechestru şi restituirea lucrurilor se aplică în mod corespunzător. + Articolul 41Faptele prevăzute în art. 38 sau 39 dacă au avut caracter de trafic organizat sau au cauzat ori ar fi putut cauza prejudicii însemnate intereselor financiar-valutare ale statului, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani, iar valorile în cauză se confiscă.Tentativa se pedepseşte. + Articolul 42Amenzile aplicate străinilor care nu au domiciliul în România pentru contravenţiile prevăzute în art. 38 şi 39 se vor plăti în lei proveniţi din schimb de valută, în lei obţinuţi prin valorificarea bunurilor urmăribile ale străinilor sau în orice alte sume în lei provenite din surse legale. + Articolul 43În cauzele referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 37 şi 41, organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti vor cita, în calitate de mandatară a statului, Banca Naţională a Republicii Socialiste România, cu excepţia cauzelor privind mijloacele de plată străine, în care se va cita, în aceeaşi calitate, Banca Română de Comerţ Exterior.În toate cazurile, se va pronunţa şi confiscarea valorilor în cauză, potrivit legii penale.Dacă valorile supuse confiscării nu se găsesc, instanţele judecătoreşti vor obliga pe cel în cauză la plata unei sume echivalente calculate, după caz, potrivit art. 46, art. 47 sau art. 48.La orice executare silită, cînd bunurile scoase în vînzare sînt bijuterii sau obiecte din metale preţioase, ori pietre preţioase, se va cita şi Banca Naţională a Republicii Socialiste România. + Articolul 44Cei care, după expirarea termenelor legale, dar înainte de a se fi început urmărirea penală contra lor, îşi vor îndeplini obligaţiile de predare, cedare sau declarare a mijloacelor de plată străine ori a metalelor preţioase pe care le au sau de care dispun, vor primi contravaloarea acestora potrivit dispoziţiilor art. 13, fiind apăraţi de răspundere penală.Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatul precedent este îngăduită la orice unitate autorizată de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de domiciliul persoanei care îşi îndeplineşte obligaţia.Este interzisă orice cercetare a provenienţei mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase vîndute sau cedate.Este, de asemenea, interzisă identificarea persoanelor care predau, în condiţiile prezentului articol, mijloacele de plată străină sau metale preţioase.Celor care vor cere în mod expres li se vor elibera dovezi nominale de predare.Dispoziţiile art. 19 lit. d sînt aplicabile. + Articolul 45Neaducerea în ţară a sumelor în lei efectivi, scoase cu această condiţie la plecarea în străinătate, constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă egală cu suma neadusă în ţară. + Articolul 46În cazul nerespectării obligaţiilor de declarare, predare sau cedare a mijloacelor de plată străine prevăzute la art. 9, în cazul nejustificării legale a sumelor pentru care s-a obţinut autorizarea de transfer sau de plată în străinătate, precum şi în cazul nejustificării legale a sumelor în valută puse la dispoziţia cetăţenilor români avînd o însărcinare de stat sau de interes obştesc, evaluarea prejudiciului se face în lei, la preţul valutei stabilit potrivit legii. Sînt legal justificate diurnele în valută, dacă au fost plătite în limitele legii pe perioada cît a durat însărcinarea. + Articolul 47Prejudiciul în valută cauzat organizaţiilor socialiste, în orice alt mod decît cel prevăzut la articolul precedent, se evaluează în lei, asigurîndu-se repararea integrală a pagubei suferite de economia naţională prin fapta care a generat-o. + Articolul 48Pentru evaluarea pagubelor privind metalele preţioase şi pietrele preţioase, calculul prejudiciului se face la preţul de vînzare cu amănuntul al acelor obiecte sau la preţurile stabilite de Banca Naţională a Republicii Socialiste România cînd nu este fixat un preţ de vînzare cu amănuntul. + Articolul 49Ministerul Finanţelor va putea plăti o recompensă pînă la 20% din contravaloarea mijloacelor de plată străine şi metalelor preţioase celor care au găsit şi predat respectivele valori.Aceste recompense vor fi plătite din sumele realizate prin valorificarea mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase sus-menţionate. + Articolul 50Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior vor da instrucţiuni pentru aplicarea decretului de faţă. + Articolul 51Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abrogă următoarele acte normative:- Legea pentru comerţul de devize din 1 octombrie 1932, promulgată prin Decretul nr. 2864;- Regulamentul nr. 39 de aplicare a Legii pentru comerţul de devize din 25 octombrie 1932, declarat ca avînd putere de lege prin Legea din 15 aprilie 1937, promulgată prin Decretul nr. 1897;- Legea pentru completarea unor dispoziţii din Legea pentru comerţul de devize din 15 aprilie 1935, promulgată prin Decretul nr. 1061;- Legea pentru adăugirea unor dispoziţii la Legea pentru comerţul de devize din 28 martie 1936, promulgată prin Decretul nr. 594;- Legea pentru completarea unor dispoziţii legale, privitoare la comerţul de devize din 15 aprilie 1937, promulgată prin Decretul nr. 1897;- Decretul pentru modificarea unor dispoziţii din legile reglementînd comerţul devizelor din 9 iulie 1937, promulgat prin Decretul nr. 2727;- Legea pentru interzicerea scoaterii din ţară a unor obiecte preţioase din 18 octombrie 1940, promulgată prin Decretul nr. 3494, în măsura în care se referă la metale sau pietre preţioase;- Legea nr. 638 pentru controlul producţiei, prelucrării şi circulaţiei metalelor preţioase din 12 august 1946;- Legea nr. 1058 pentru interzicerea în convenţii a clauzei de plată în aur, monede străine şi medalii comemorative, precum şi a operaţiunilor de gaj pe asemenea valori din 28 decembrie 1946;- Legea nr. 1061 privitoare la regimul mărfurilor aflate în străinătate plătite sau acontate de comercianţi, industriaşi şi orice proprietari de mărfuri români, prin devize puse la dispoziţie de Banca Naţională a României sau prin creditări în cliring din 28 decembrie 1946;- Legea nr. 283 pentru înfiinţarea comisiunii aurului şi devizelor din 15 august 1947;- Legea nr. 284 pentru cedarea către Banca Naţională a României a aurului, valutelor efective şi a altor mijloace de plată străine din 15 august 1947;- Legea nr. 285 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea pentru comerţul de devize din 1 octombrie 1932, din 15 august 1947;- Decretul nr. 433 pentru înfiinţarea Comitetului Valutar din 2 decembrie 1949;- Decretul nr. 209 pentru modificarea unor dispoziţii din Legea nr. 284 din 15 august 1947, din Legea pentru comerţul de devize, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 285 din 15 august 1947, şi din Legea nr. 638 pentru controlul producţiei, prelucrării şi circulaţiei metalelor preţioase din 10 septembrie 1947, din 12 august 1950;- Decretul nr. 262 pentru autorizarea vînzării şi stabilirea preţului de vînzare a aurului către populaţie din 16 iulie 1954;- Decretul nr. 263 pentru stabilirea preţului de vînzare a aurului către întreprinderile şi organizaţiile economice din sectorul socialist din 16 iulie 1954;- Decretul nr. 302 pentru unele măsuri referitoare la obiectele confecţionate din metale preţioase, la metalele şi pietrele preţioase din 12 iulie 1955;- Decretul nr. 279 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 638 din 12 august 1946, republicată la 10 septembrie 1946, din 21 iunie 1958, precum şi orice alte dispoziţii contrare din oricare alte legi.___________________
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari