DECIZIE nr. 53 din 12 februarie 2004referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 18 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinteCostică Bulai - judecătorNicolae Cochinescu - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorLucian Stângu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorIoan Vida - judecătorDana Titian - procurorGabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.La apelul nominal răspunde Uniunea Democrată Maghiară din România, prin avocat Gy'f6rgy Frunda, cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul părţii prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 nu numai că nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, ci constituie chiar aplicarea principiului egalităţii de şanse şi al nediscriminării consacrat de acestea. De asemenea, consideră că textul de lege criticat este în concordanţă cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciază că art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 mai 2003, pronunţată în Dosarul nr. 16.039/2002, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul România Mare într-o cauză civilă având ca obiect o cerere de dizolvare a Uniunii Democrate Maghiare din România.În motivarea excepţiei se susţine că dispoziţiile art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 contravin art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, întrucât "creează, în favoarea organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, un regim special, derogatoriu de la dreptul comun al asociaţiilor, astfel după cum este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000". De asemenea, se susţine că, prin stabilirea criteriului participării la alegeri, textul creează discriminare între asociaţii, ceea ce permite acestora să "desfăşoare o activitate pur politică, contrar scopului lor".Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că textul de lege criticat instituie o inegalitate între asociaţii pe criteriul unic al participării acestora la alegeri, cu consecinţa stabilirii unui regim privilegiat şi discriminatoriu de activitate, organizare şi obligaţii.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În esenţă, în susţinerea acestui punct de vedere, arată că art. 16 din Constituţie priveşte persoanele fizice şi are în vedere egalitatea de şanse între cetăţeni, pe când textul de lege criticat îşi are temeiul în prevederile constituţionale ale art. 62 alin. (2), care creează pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale un regim diferit de regimul celorlalte asociaţii şi fundaţii, menit "să le permită nu numai participarea la alegeri, dar şi reprezentarea lor în Parlament, chiar dacă nu întrunesc în alegeri numărul de voturi necesar reprezentării".Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcă art. 16 din Constituţie. În acest sens, arată că organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, al căror temei constituţional este art. 62 alin. (2), se află într-o situaţie diferită faţă de organizaţiile aparţinând celorlalţi cetăţeni români, ceea ce justifică regimuri juridice diferite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, care prevede: "Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată, care prevede: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează a fi respinsă.În esenţă, critica de neconstituţionalitate constă în susţinerea potrivit căreia art. 55 din Legea nr. 14/2003 asimilează organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă în alegeri cu partidele politice, creându-le astfel un regim special, derogatoriu de la dreptul comun cu privire la asociaţii şi fundaţii reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000. În consecinţă, se consideră că prevederile menţionate contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, consacrat de art. 16 din Constituţia republicată.În legătură cu aceste susţineri, Curtea constată că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcă art. 16 din Constituţia republicată, ci, în realitate, sunt chiar în sensul aplicării principiului egalităţii de şanse între cetăţeni, prin înlăturarea, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), a oricăror forme de discriminare, între altele, pe criterii "[...] de naţionalitate, de origine etnică, [...], de apartenenţă politică [...] ".Totodată, controlul de constituţionalitate a textului de lege criticat trebuie raportat şi la prevederile art. 62 alin. (2) din Constituţia republicată, care stabilesc că "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie". Rezultă că însăşi Constituţia conferă un regim special organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorităţii legiuitoare. Aşadar, art. 55 din Legea nr. 14/2003, care stabileşte că prevederile legii partidelor politice se aplică, cu excepţia articolelor pe care le menţionează, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, este în concordanţă cu acest text constituţional. În virtutea acestui text constituţional, care legitimează participarea organizaţiilor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale la alegerile parlamentare, aceste organizaţii urmează a fi asimilate celorlalţi actori electorali, în speţă partidele politice, în lipsa unei asemenea asimilări fiind pusă în pericol egalitatea de şanse a celor care participă la acest scrutin.Cu alte cuvinte, organizaţiile create în baza dreptului de asociere, stabilit în art. 40 din Constituţia republicată, se pot afla în situaţii juridice diferite, după cum participă sau nu la alegeri. Atunci când ele participă la alegeri, în condiţiile legii, asimilarea lor cu ceilalţi actori ai procesului electoral este impusă de principiul egalităţii de şanse în derularea procesului electoral.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţia republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu-----------------
| EMITENT |
Nicolae Popa - preşedinteCostică Bulai - judecătorNicolae Cochinescu - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorLucian Stângu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorIoan Vida - judecătorDana Titian - procurorGabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.La apelul nominal răspunde Uniunea Democrată Maghiară din România, prin avocat Gy'f6rgy Frunda, cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul părţii prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 nu numai că nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, ci constituie chiar aplicarea principiului egalităţii de şanse şi al nediscriminării consacrat de acestea. De asemenea, consideră că textul de lege criticat este în concordanţă cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciază că art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 mai 2003, pronunţată în Dosarul nr. 16.039/2002, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul România Mare într-o cauză civilă având ca obiect o cerere de dizolvare a Uniunii Democrate Maghiare din România.În motivarea excepţiei se susţine că dispoziţiile art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 contravin art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, întrucât "creează, în favoarea organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, un regim special, derogatoriu de la dreptul comun al asociaţiilor, astfel după cum este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000". De asemenea, se susţine că, prin stabilirea criteriului participării la alegeri, textul creează discriminare între asociaţii, ceea ce permite acestora să "desfăşoare o activitate pur politică, contrar scopului lor".Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, se arată că textul de lege criticat instituie o inegalitate între asociaţii pe criteriul unic al participării acestora la alegeri, cu consecinţa stabilirii unui regim privilegiat şi discriminatoriu de activitate, organizare şi obligaţii.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În esenţă, în susţinerea acestui punct de vedere, arată că art. 16 din Constituţie priveşte persoanele fizice şi are în vedere egalitatea de şanse între cetăţeni, pe când textul de lege criticat îşi are temeiul în prevederile constituţionale ale art. 62 alin. (2), care creează pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale un regim diferit de regimul celorlalte asociaţii şi fundaţii, menit "să le permită nu numai participarea la alegeri, dar şi reprezentarea lor în Parlament, chiar dacă nu întrunesc în alegeri numărul de voturi necesar reprezentării".Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcă art. 16 din Constituţie. În acest sens, arată că organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, al căror temei constituţional este art. 62 alin. (2), se află într-o situaţie diferită faţă de organizaţiile aparţinând celorlalţi cetăţeni români, ceea ce justifică regimuri juridice diferite.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, care prevede: "Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată, care prevede: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează a fi respinsă.În esenţă, critica de neconstituţionalitate constă în susţinerea potrivit căreia art. 55 din Legea nr. 14/2003 asimilează organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă în alegeri cu partidele politice, creându-le astfel un regim special, derogatoriu de la dreptul comun cu privire la asociaţii şi fundaţii reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000. În consecinţă, se consideră că prevederile menţionate contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, consacrat de art. 16 din Constituţia republicată.În legătură cu aceste susţineri, Curtea constată că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcă art. 16 din Constituţia republicată, ci, în realitate, sunt chiar în sensul aplicării principiului egalităţii de şanse între cetăţeni, prin înlăturarea, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), a oricăror forme de discriminare, între altele, pe criterii "[...] de naţionalitate, de origine etnică, [...], de apartenenţă politică [...] ".Totodată, controlul de constituţionalitate a textului de lege criticat trebuie raportat şi la prevederile art. 62 alin. (2) din Constituţia republicată, care stabilesc că "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie". Rezultă că însăşi Constituţia conferă un regim special organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorităţii legiuitoare. Aşadar, art. 55 din Legea nr. 14/2003, care stabileşte că prevederile legii partidelor politice se aplică, cu excepţia articolelor pe care le menţionează, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, este în concordanţă cu acest text constituţional. În virtutea acestui text constituţional, care legitimează participarea organizaţiilor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale la alegerile parlamentare, aceste organizaţii urmează a fi asimilate celorlalţi actori electorali, în speţă partidele politice, în lipsa unei asemenea asimilări fiind pusă în pericol egalitatea de şanse a celor care participă la acest scrutin.Cu alte cuvinte, organizaţiile create în baza dreptului de asociere, stabilit în art. 40 din Constituţia republicată, se pot afla în situaţii juridice diferite, după cum participă sau nu la alegeri. Atunci când ele participă la alegeri, în condiţiile legii, asimilarea lor cu ceilalţi actori ai procesului electoral este impusă de principiul egalităţii de şanse în derularea procesului electoral.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţia republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu-----------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari