STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004în domeniul eficienţei energetice
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 160 bis din 24 februarie 2004



    _________ Notă *) Aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 163/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 24 februarie 2004Lista tabelelor şi a figurilorTabele  +  Capitolul 1 Tabelul 1.1. Consumul final de energie în RomâniaTabelul 1.2. Consumul final de energie în industrieTabelul 1.3. Consumul final de energie în sectorul rezidenţialTabelul 1.4. Consumul final de energie în sectorul terţiarTabelul 1.5. Consumul final de energie în agriculturăTabelul 1.6. Consumul final de energie în transporturiTabelul 1.7. Consum şi generare în CET-uriTabelul 1.8. Consum şi generare în CT-uriTabelul 1.9. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1990 - 2000 [USD( 1995)]Tabelul 1.10. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1990 - 2000 [USD(1995ppp)]Tabelul 1.11. Evoluţia intensităţii energetice în perioada 1989 - 2002 [USD(1998)]Tabelul 1.12 Valori ale intensităţii energetice finale în România şi Uniunea Europeană [USD (1995)]Tabelul 1.13 Valori ale intensităţii energetice finale în România şi Uniunea Europeană [USD(1995ppp)]  +  Capitolul 2 Tabelul 2.1. Scenariul de creştere a Produsului Intern Brut în perioada 2004 - 2015Tabelul 2.2 Evoluţia necesarului intern de energie primară în perioada 2001 - 2015Tabelul 2.3. Scenariul de reducere cu 40% a intensităţii energetice în perioada 2004 - 2015Tabelul 2.4. Valori maximale ale economiilor sectoriale anuale de energie finalăTabelul 2.5. Valoarea maximă a economiei anuale de resurse primare la consumatorii finaliTabelul 2.6. Valoarea maximă a economiei anuale de resurse primare în alimentarea centralizatăTabelul 2.7. Investiţiile aferente valorificării întregului potenţial de economie de energieTabelul 2.8. Investiţiile aferente reducerii cu 40% a intensităţii energetice în 2004 - 2015  +  Capitolul 4 Tabelul 4.1. Proiecte tip pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajateTabelul 4.2. Investiţiile realizate în industria de îngrăşăminte chimiceTabelul 4.3. Investiţiile realizate în industria anorganicăTabelul 4.4 Investiţiile realizate în industria de prelucrare ţiţei şi petrochimieTabelul 4.5. Investiţiile în industria bunurilor de consumTabelul 4.6. Evoluţia consumurilor specifice în industria bunurilor de consumTabelul 4.7. Investiţiile în industria construcţiilor de maşiniTabelul 4.8. Investiţiile în industria siderurgicăTabelul 4.9. Evoluţia consumurilor specifice de energie în industria siderurgicăTabelul 4.10. Investiţiile în industria metalurgiei neferoaseTabelul 4.11. Evoluţia consumurilor specifice energetice în industria metalurgiei neferoaseTabelul 4.12. Finanţarea Programului de Conservare a Energiei TermiceTabelul 4.13. Programul de Conservare a Energiei Termice - investiţii faza ITabelul 4.14. Programul de Conservare a Energiei Termice - investiţii faza IITabelul 4.15. Proiecte derulate de Agenţia Română pentru Conservarea EnergieiTabelul 4.16. Investiţii pentru creşterea eficienţei energetice în perioada 1990 - 2002  +  Capitolul 6 Tabelul 6.1. Necesarul de resurse financiare pentru investiţii şi beneficiile realizateTabelul 6.2. Resurse financiareFiguri  +  Capitolul l Figura 1.1. Consumul de energie în industrieFigura 1.2. Consumul de energie în sectorul rezidenţialFigura 1.3. Consumul de energie în sectorul terţiarFigura 1.4. Consumul de energie în transporturiFigura 1.5. Gradul de utilizare a energiei termice în locuinţe (anul 2000)  +  Capitolul 5 Figura 5.1. Reducerea intensităţii energeticeGlosarAIE Agenţia Internaţională pentru EnergieANCER Asociaţia Naţională a Consumatorilor de Energie din RomâniaANPC Autoritatea Naţională pentru Protecţia ConsumatorilorANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul EnergieiANRGN Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor NaturaleANRM Agenţia Naţională pentru Resurse MineraleANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Serviciilor ComunaleAPER Asociaţia pentru Politici Energetice din RomâniaARCE Agenţia Română pentru Conservarea EnergieiATL Acord pe Termen LungBM Banca MondialăBOO Build - Operate - OwnBOOT Build - Operate - Own - TransferBOR Build - Operate - RenewalBOT Build - Operate - TransferCE Comisia EuropeanăCET Centrală electrică de termoficareC02 Bioxid de carbonCO Oxid de carbonCNR - CME Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al EnergieiCPT Consum propriu tehnologicCT Centrală termicăDBO Design - Build - OperateECE Europa Centrală şi de EstEEC Comunitatea Economică EuropeanăENERO Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în RomâniaESCO Energy Saving CompanyF-BOOT Finance - Build - Operate - Own - TransferFREE Fondul Român de Eficienţă EnergeticăGEF Global Environment FacilityHG Hotărâre de GuvernINSSE Institutul Naţional de Statistică şi Studii EconomiceIPCT Institutul de Proiectări Construcţii TipizateIRE Institutul Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de EnergieLDO Leasing - Development - OperateMAE Ministerul Afacerilor ExterneMAI Ministerul Administraţiei şi InternelorMAPAM Ministerul Agriculturii, Pădurilor Apelor şi MediuluiMEC Ministerul Economiei şi ComerţuluiMENER Programul de cercetare Mediu - EnergieMFP Ministerul Finanţelor PubliceMTCT Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi TurismuluiOECD Organizaţia Economică pentru Cooperare şi DezvoltareOEN Observatorul Energetic NaţionalOER Oraşe - Energie din RomâniaOPPSI Oficiul pentru Privatizare şi Participaţiile Statului în IndustriePHARE 'Poland Hungary Assistance for Restructuring' Program de Asistenţa Financiară a Uniunii EuropenePIB Produs Intern BrutPPA 'Power Purchasing Agreement' contract de achiziţie pe termen lungPPC Paritatea puterii de cumpărarePPP Parteneriat public - privatPT Punct termicRASC Regia Autonomă de Servicii ComunaleRAT Regia Autonomă de TermoficareRELANSIN Program de Relansare a Cercetării Ştiinţifice şi TehniceROT Rehabilitate - Operate - TransferS.A. Societate pe acţiuniSAVE Program al Uniunii Europene pentru promovarea eficientei energeticeSECISINERGY Program al Uniunii Europene pentru cooperarea energetica internaţionalăSOCER Societatea pentru Energie din RomâniaSUA Statele Unite ale AmericiiTECP Thermal Energy Conservation ProgrammeTHERMIE Program de Cercetare al Uniunii Europene m domeniul EnergieiTPF Third Party Financing - Finanţarea prin terţiUE Uniunea Europeanău.m. Unitate de măsurăUSAID Agenţia Internaţionala pentru Dezvoltare a SUAGJ Giga JouleGW Giga WatGWh Giga Wat orăkWh kilowatorăMJ Mega JouleMW Mega WatMW(el) Mega Wat (capacitate electrică instalată)MW(t) Mega Wat (capacitate termică instalată)PJ Peta JouleTJ Terra JouleTep tona echivalent petrolTabel de conversie
    MJ kWh koe Mcal
    l Mega Joule (MJ) 1 0,278 0,034 0,239
    l kilo wat oră (kWh) 3,6 1 0,123 0,86
    l kilo echivalent petrol (koe) 41,91 11,63 1 10,01
    l Mega calorie 41,187 1,163 0,1 1
    da deca 10^1h hecto 1O^2k kilo 10^3M mega 1O^6G giga 10^9T tera 1O^12P peta 1O^15E exa 1O^18Ratele de schimb utilizate în cadrul studiului1995 l ECU = 2.629,51 lei2003 l Euro = 37.300,00 leiIntroducereÎn primii ani ai perioadei de tranziţie, elaborarea şi implementarea politicii şi programelor de eficienţă energetică au avut un succes limitat. Pe fondul relansării activităţilor economice şi al accelerării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, eficienţa energetică s-a transformat într-o componentă esenţială a politicii energetice naţionale.Angajamentele internaţionale din domeniul schimbărilor climatice au consolidat importanţa acordată de către factorii de decizie şi de publicul larg eficienţei energetice.Principalul scop al prezentei Strategii este identificarea posibilităţilor şi mijloacelor de creştere a eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic, prin implementarea unor programe adecvate.Fundamentarea obiectivelor Strategiei se realizează pe evaluarea potenţialului de creştere a eficienţei energetice, în diferite scenarii de dezvoltare economică şi energetică a României, până în anul 2015. De asemenea, prezenta Strategie stabileşte programele anuale de creştere a eficienţei energetice şi identifică posibilele surse de finanţare ale acestora.Prognoza pentru anul 2003 a indicat o rată de creştere a Produsului Intern Brut de 4,8%, inferioară celei iniţiale de 5,2%, avută în vedere la fundamentarea scenariului de evoluţie a PIB în perioada 2003 - 2015. în aceste condiţii, ritmul mediu anual de creştere a PIB a fost modificat corespunzător, iar influenţele induse au fost luate în considerate la dimensionarea ţintelor de creştere a eficienţei energetice.
     +  Capitolul l Evoluţii şi tendinţe ale consumului de energieConsumul anual de energie electrică pe cap de locuitor a fost în anul 2001 de 2.404 kWh/loc şi se estimează o creştere a acestuia la circa 4.150 kWh/loc în anul 2015. Deşi intensitatea energetică s-a redus în perioada 1989-2000, cu circa 40%, valorile înregistrate în prezent rămân relativ mari, în comparaţie cu ţările din UE. Acest fapt este determinat, în principal, de consumurile mari de energie din unele sectoare economice, precum şi de unele tehnologii şi echipamente cu performanţe reduse.1.1 Evoluţia consumului de energieRomânia a traversat o perioadă de declin economic şi de reducere a consumului de energie, tipice procesului de tranziţie, determinate atât de reducerea activităţii economice, cât şi de restructurarea industriei.În anul 2001, nivelul total de resurse energetice s-a situat la valoarea de 44,722 mii tep, din care producţia internă de resurse primare a reprezentat 64,9% iar importul de resurse necesare acoperirii consumului 28,6%.Consumul intern brut de energie a fost de 37.971 mii tep. Combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale şi petrol), deţin cota majoritară în acoperirea necesarului de resurse primare (85 %).Consumul final de energie pentru anul 2001 a fost de 22.438 mii tep. Aproximativ 41,7% din consumul final de energie este atribuit industriei, în timp ce în sectorul rezidenţial a fost utilizat 32,1% din total. Ambele sectoare prezintă tendinţe descrescătoare, în raport cu anii anteriori. Transporturile şi sectorul terţiar intervin cu ponderi relativ apropiate în consumul de energie, în aceste sectoare înregistrându-se tendinţe crescătoare în perioada analizată (1999 - 2001). Această evoluţie este legată de creşterea volumului activităţilor economice în sectoarele respective. Agricultura deţine o cota mică din consumul final de energie.
      Tabelul 1.1 Consumul final de energie în România
    Sectorul de activitate Consumul final de energie în anul 2001 (mii tep) Pondere din consumul final (%) Raportat la anul 1999 (%)
    Total 22.438 100,0 95,4
    Agricultura şi silvicultura 286 1,3 60,9
    Industrie din care : - industria metalurgică - industria chimică, a fi- brelor sintetice şi arti- ficiale, prelucrarea cau- ciucului şi maselor plastice - industria construcţiilor metalice, maşinilor şi echipamentelor - construcţii 9.351 2.486 2.193 891 328 41,7 11,1 9,8 4,0 1,5 99,9 105,1 80,6 93,0 127,1
    Transporturi 3.975 17,7 123,1
    Sectorul rezidenţial 7.197 32,1 82,2
    Sectorul terţiar 1.280 5,7 174,0
    Alte sectoare 349 1,5 101,7
      Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică în anul 2001
    a). IndustriaReducerea consumului energetic în industrie, în anii '90, a fost determinată, în principal, de restructurarea industriei, care a implicat închiderea unor întreprinderi sau linii tehnologice neeficente, precum şi introducerea de tehnologii performante în cadrul capacităţilor noi de producţie.
    Tabelul 1.2. Consumul final de energie în industrie
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    Total mii tep 9.357 9.716 9.351
    electricitate mii tep 1.750 1.712 1.786
    energie termică mii tep 473 476 440
    produse petroliere mii tep 1.554 1.706 1.636
    gaze naturale mii tep 4.598 4.779 4.600
    cărbune mii tep 755 738 597
    alţi combustibili, regenerabile şi deşeuri mii tep 223 302 290
    alte tipuri mii tep 2 2 2
     Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    Industria, cu un consum total de 9.351 mii tep în 2001, este cel mai mare consumator final de energie. Consumul final de energie din industrie este prezentat în tabelul 1.2. O pondere de 85,8% din consumul industrial este reprezentată de consumul de gaze naturale, electricitate şi produse petroliere aferent proceselor tehnologice (49,2% gaze naturale, 19,1% electricitate şi 17,5% produse petroliere), restul 14,2% fiind reprezentat de consumul sub formă de energie termică, cărbune, alţi combustibili, resurse regenerabile şi deşeuri).Principalele ramuri energointensive ale industriei sunt în continuare metalurgia, chimia şi industria materialelor de construcţii. Sectorul construcţiei de maşini prezintă un potenţial considerabil de economisire a energiei şi poate influenţa cererea viitoare de electricitate.b). Sectorul rezidenţialSectorul rezidenţial cuprinde 8,110.407 locuinţe în 4.846.572 clădiri (conform datelor obţinute în urma recensământului populaţiei şi locuinţelor, din data de 18 martie 2002), din care în mediul urban sunt 1.141.687 clădiri (4.260.752 locuinţe).Ca formă de proprietate, 97% din locuinţe se află în proprietate privată (7,867.453) şi 2,7% în proprietate de stat.Dintre acestea, 53% sunt mai vechi de 40 ani, 37% au o vechime cuprinsă între 20 şi 40 ani, iar 10% sunt sub 20 ani vechime. Locuinţele singulare reprezintă în mod preponderent soluţia locativă pentru familiile din zonele rurale (91,5%), iar apartamentele în blocuri, pentru cele din zonele urbane (81,5%). Clădirile cu destinaţie birouri sunt incluse în sectorul terţiar.Sectorul rezidenţial este al doilea mare sector, din punct de vedere al consumului energetic. La nivelul anului 2001, consumul final de energie în sectorul casnic a fost 7.197 mii tep.
    Tabelul 1.3. Consumul final de energie în industrie sectorul rezidenţial
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    Total mii tep 8.746 8.438 7.197
    electricitate mii tep 687 658 665
    energie termică mii tep 3.052 2.600 2.496
    produse petroliere mii tep 424 446 422
    gaze naturale mii tep 2.032 2.216 2.532
    cărbune mii tep 47 42 45
    alţi combustibili, regenerabile şi deşeuri mii tep 2.509 2.471 1.037
    alte tipuri mii tep - - -
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    Evoluţia consumului de energie finală este prezentată în tabelul 1.3, iar structura acestuia în funcţie de destinaţie este prezentată în figura 1.2.Scăderea consumului total este atribuită reducerii utilizării energiei termice din sistemele de alimentare centralizată şi a altor tipuri de combustibili, în pofida creşterii consumului de gaze naturale.Consumul de electricitate în sectorul rezidenţial se păstrează la un nivel relativ constant.c). Sectorul terţiarSectorul terţiar cuprinde serviciile publice şi cele comerciale. Consumul final de electricitate pentru acest sector acoperă consumul de energie termică în clădirile publice şi în cele comerciale şi consumul de electricitate pentru iluminat şi aparate electrice.
    Tabelul 1.4. Consumul final de energie în industrie sectorul terţiar
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    Total mii tep 736 670 1.280
    electricitate mii tep 294 336 398
    energie termică mii tep - - -
    produse petroliere mii tep - - -
    gaze naturale mii tep 63 95 114
    cărbune mii tep 376 235 763
    alţi combustibili, regenerabile şi deşeuri mii tep 3 4 5
    alte tipuri mii tep - - -
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    În anul 2001, consumul de energie în sectorul terţiar a fost 1.280 mii tep, reprezentănd 5,7% din consumul final total.În raport cu anul 2000, consumul final în sectorul terţiar a crescut cu 91%.Din punct de vedere al consumului de resurse primare 31,1% reprezintă consumul de electricitate, 59,6% consumul de gaze naturale, 8,9% consumul de produse petroliere şi sub 0,4% consumul de cărbune(tabelul 1.4).În raport cu modul de consum, circa 704 mii tep (55%) reprezintă consumul de energie pentru încălzire şi prepararea apei calde, realizate în instalaţii utilizând gaze naturale, electricitate, petrol şi cărbune, 230 mii tep (18%) consumul pentru iluminat, 128 mii tep (6%) pentru alte utilizări (figura 1.3). Majoritatea clădirilor publice sunt conectate la sisteme de alimentare centralizată cu energie termică sau dispun de instalaţii proprii de producere a energiei termice, funcţionând în majoritatea cazurilor pe bază de gaze naturale.d). AgriculturaAcest sector include agricultura propriu-zisă, zootehnia, silvicultura şi piscicultura. În prezent, consumul final de energie în acest sector nu este important, deşi, există un potenţial ridicat de economisire a energiei. În anul 2001, consumul de energie al sectorului a fost de 286 mii tep, reprezentând cca. 1,3% din consumul final total de energie, iar proporţia sa este comparabilă cu aceea din statele membre ale Uniunii Europene. În ultimii ani s-a înregistrat o scădere a consumului de energie în agricultură, care poate fi explicată prin evoluţiile generale ale acestui sector în cadrul procesului de tranziţie.
    Tabelul 1.5. Consumul final de energie în agricultură
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    Total mii tep 470 400 286
    electricitate mii tep 68 53 41
    energie termică mii tep 74 58 52
    produse petroliere mii tep 263 264 179
    gaze naturale mii tep 51 22 13
    cărbune mii tep - - -
    combustibil, regenerabile, deşeuri mii tep 14 3 1
    alte tipuri mii tep - - -
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    e). TransporturiÎn anul 2001, consumul final de energie în transporturi a fost de 3.975 mii tep, reprezentând 17,7% din consumul final de energie.În raport cu anul 2000, consumul a crescut cu 14,2%. Structura acestui consum este prezentată în tabelul 1.6. şi figura 1.5.
    Tabelul 1.6. Consumul final de energie în transporturi
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    Total mii tep 3.229 3.480 3.975
    Electricitate mii tep 128 160 154
    Produse petroliere mii tep 3.077 3.293 3.790
    Gaze naturale mii tep 22 27 31
    Combustibil, regenerabile, deşeuri mii tep 2 - -
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    Consumul de energie în transportul rutier are o pondere de circa 80% din consumul total iar cel aferent transporturilor feroviare, de circa 10%. Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, deoarece numărul de vehicule pe cap de locuitor este mai mic, consumul de energie în transportul rutier este mai redus pentru că se utilizează mai intens transportul public. Tendinţa de scădere înregistrată pe parcursul ultimilor ani a fost urmată de o majorare a consumul de energie, în principal din cauza relansării activităţilor economice şi creşterii volumului de mărfuri transportate.În transporturile rutiere, a continuat modernizarea flotei de autovehicule prin utilizarea autovehiculelor cu motoare performante şi emisii poluante reduse de CO2 şi CO, extinderea utilizării combustibililor alternativi, în special pentru transporturile locale (autobuze, microbuze, taximetre), creşterea calităţii infrastructurii de transport rutier prin reabilitarea drumurilor europene şi naţionale şi extinderea utilizării tahografelor şi limitatoarelor de viteză la autovehicule.Consolidarea creşterii economice, simultan cu dezvoltarea infrastructurii vor determina o creştere a consumului de purtători de energie în transportul rutier cât şi în cel feroviar.f). Alimentarea centralizată cu energie termicăNumărul de clădiri conectate la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică în iarna 2001-2002 a fost de 2.353.506, din care 2.330.012 în zonele urbane.Marea parte a acestor sisteme include unităţile de producere a energiei termice aflate în proprietatea autorităţilor locale, altele asigurând distribuţia energiei termice produse de către alte societăţi, (este cazul societăţii Termoelectrica SA).
    Tabelul 1.7. Consum şi generare în CET-uri
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    u.m. 3.638 3.701 3.683
    Total generare (B) mii tep -5.522 -5.200 -5.174
    Electricitate mii tep -2.052 -2.129 -2.118
    Energie termică mii tep -3.470 -3.071 -3.056
    Total consum (A) mii tep 9.160 8.901 8.857
    Electricitate mii tep - - -
    Energie nucleară mii tep 1.362 1.428 1.421
    Produse petroliere mii tep 1.896 1.671 1.663
    Gaze naturale mii tep 2.898 2.618 2.605
    Cărbune mii tep 3.003 3.180 3.164
    Combustibil, regenerabile, deşeuri mii tep 1 4 4
    alte tipuri mii tep - - -
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    Diferenţa dintre cantitatea de energie primară consumată şi cantitatea de energie transformată (tabelul 1.7), aceasta din urmă reprezentând 39,7% în 1999 şi respectiv 41,6% în 2000, reflectă gradul de imperfecţiune al conversiei resurselor primare în energie electrică şi termică şi scoate în evidenţă importanţa cogenerării în valorificarea parţială a disponibilului de resurse energetice primare (diferenţele faţă de 100%, respectiv de 60,3%, în 1999 şi de 58,4%, în 2000). Dacă se ia în considerare faptul că, raportat la anul 1999, consumul total a scăzut cu 2,9% iar producţia totală cu 6,1%, se constată că o scădere a producţiei nu atrage după sine o scădere la fel de mare a consumului de resurse primare. Acest fapt este determinat de scăderea randamentelor, prin utilizarea capacităţilor de producţie la sarcini parţiale.În mod asemănător, investigarea situaţiei din sectorul de producere a energiei în centralele termice (tabelul l. 8), arată că aceste diferenţe exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în anul 1999, de 265 mii tep (13,6% din total) şi în anul 2000, de 255 mii tep (14,5% din total).
    Tabelul 1.8. Consumul şi generare în CT-uri
    Sortimente u.m. 1999 2000 2001
    u.m. 265 255 254
    Total generare (B) mii tep -1.686 -1.493 -1.486
    Energie termică mii tep -1.686 -1.493 -1.486
    Total consum (A) mii tep 1.951 1.748 1.739
    Produse petroliere mii tep 360 276 275
    Gaze naturale mii tep 1.521 1.407 1.400
    Cărbune mii tep 53 34 34
    Combustibil, regenerabile, deşeuri mii tep 17 31 31
    alte tipuri mii tep - - -
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003
    Raportat la 1999, consumul total a scăzut cu 11,6% iar producţia totală, cu 12,9%. Diferenţa dintre consum şi producţie este mai mică decât în cazul cogenerării, ceea ce scoate în evidenţă şi faptul că sistemele de cogenerare au funcţionat în afara regimului optim (număr redus de ore de funcţionare).Pe ansamblul clădirilor de locuit, eficienţa utilizării căldurii pentru încălzire, apă caldă şi prepararea hranei (figura 1.5), este de 43% din cantitatea de căldură furnizată de surse; pentru municipiul Bucureşti, aceasta este de 63%. Valorile indicilor de consum pentru asigu- rarea confortului termic în spaţiile locuite, atestă caracterul puternic disipaţiv al clădirilor existente, dar şi potenţialul ridicat al soluţiilor de modernizare energetică a clădirilor.Din cauza problemelor legate de starea precară a unor sisteme de alimentare centralizată cu energie termică şi a lipsei contorizării la nivel de scară/bloc şi individual, în ultimul timp s-a înregistrat o creştere a numărului de consumatori care renunţă la serviciile sistemelor centralizate în favoarea sistemelor individuale de încălzire. Astfel, sunt oraşe în care mai mult de 50% din consumatori s-au deconectat, aceştia utilizând alte forme de încălzire. În unele cazuri, numărul consumatorilor deconectaţi depăşeşte 90%. Până în prezent, peste 65.000 de unităţi de încălzire individuală utilizând gaze naturale au fost deja instalate în zona de sud a României.1.2 Intensitatea energeticăDupă cum se cunoaşte, intensitatea energetică a unei ţări este raportul dintre consumul total de energie şi produsul intern brut. În funcţie de consumul total luat în calcul se pot determina:● intensitatea energetică primară, prin considerarea consumului total de resurse primare,● intensitatea energetică finală, prin considerarea consumului total final,● intensitatea electrică, prin considerarea consumului final de energie electrică.România, stat aflat la sfârşitul perioadei de tranziţie şi caracterizat încă de o economie puternic energointensivă, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparaţie cu media înregistrată în Uniunea Europeană.Afirmaţia este parţial corectă dacă se are în vedere modul de calcul al acestui indicator (anexa 1).Evoluţia comparativă a intensităţii energetice finale în România şi Uniunea Europeană, în perioada 1990-2000 şi luând ca referinţă anul 1995, este prezentată în tabelul 1.9.
    *Font 9*
     
    Tabelul 1.9. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1990 - 2000
    Indicator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
    Intensitatea energetică finală în Ro- mânia [tep/ 10^3USD(95)] 1,083 1,020 0,912 0,803 0,753 0,721 0,756 0,758 0,721 0,635 0,639
    Media în Uni- unea Europea- nă [tep/ 10^3USD(95)] 0,115 0,115 0,115 0,115 0,113 0,113 0,114 0,113 0,110 0,109 0,109
    Raportul din- tre intensi- tatea energe- tică finală în România şi media în Uni- unea Europea- nă 9,417 8,870 7,930 6,983 6,664 6,381 6,632 6,708 6,555 5,826 5,862
      Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 2000-2001, International Energy Agency,
             1999-2002 Editions, Paris, France,2002
    Corectând Produsul Intern Brut cu paritatea puterii de cumpărare, valorile intensităţii energetice finale devin cele din tabelul 1.10.
    *Font 9*
     
    Tabelul 1.10. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1990 - 2000 (PPC)
    Indicator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
    Intensitatea energetică finală în Ro- mânia [tep/ 10^3USD(95PPP)] 0,272 0,251 0,234 0,213 0,202 0,181 0,221 0,217 0,212 0,187 0,179
    Media în Uni- unea Europea- nă [tep/ 10^3USD(95PPP)] 0,135 0,135 0,134 0,134 0,132 0,132 0,133 0,132 0,129 0,127 0,127
    Raportul din- tre intensi- tatea energe- tică finală în România şi media în Uni- unea Europea- nă 2,015 1,859 1,746 1,590 1,530 1,371 1,662 1,644 1,643 1,472 1,409
      Sursa: L'efficacite energetique dans Ies pays d'Europe Centrale et Orientale, Etude
              pour le Ministere des Affaires Etrangeres, Direction Generale de la
              Cooperation Internationale et du Developpement, Paris, France, 2002
    În tabelul 1.11. este prezentată eficienţa utilizării energiei în România, descrisă de evoluţia intensităţii energetice primare şi finale în perioada 1989-2002, calculată cu ajutorul indicilor Produsului Intern Brut pentru anul de referinţă 1998.Alegerea este justificată de faptul că, începând din anul 2002, indicii Produsului Intern Brut declaraţi de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice sunt calculaţi pentru anul de referinţă 1998.Aceste valori vor fi luate în considerare pentru determinarea economiilor anuale de energie obţinute prin ameliorarea eficienţei energetice la consumatorii finali.
    Tabelul 1.11. Evoluţia intensităţii energetice în perioada 1989 - 2002
    Indicator 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
    Consumul primar de energie raportat la PIB(98) [tep/10^3USD(98)] 1,33 1,237 1,172 1,183 1,122 1,015 1,025
    Consumul final de energie raportat la PIB(98) [tep/10^3USD(98)] - 0,848 0,799 0,715 0,629 0,590 0,565
    Indicator 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
    Consumul primar de energie raportat la PIB(98) [tep/10^3USD(98)] 1,059 1,011 0,965 0,875 0,857 0,853 0,853
    Consumul final de energie raportat la PIB(98) [tep/10^3USD(98)] 0,592 0,594 0,565 0,498 0,500 0,499 0,501
      Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 2000-2001, International          Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France,2002În raport cu informaţiile prezentate în tabelul 1.11. se poate aprecia că în perioada cuprinsă între anii 1989 şi 2002, intensitatea energiei finale s-a redus de la 1,33 tep/1000 USD98? la 0,853 tep/1000 USD98 (cu circa 36%), respectiv cu un ritm mediu anual de circa 3% (faţă de 0,6 % pe an în UE), dar cu variaţii mari (de la - 3,4 % la + 9,5 %) între diferiţi ani ai perioadei analizate.Această reducere este rezultatul restructurării economiei, dar şi al modificărilor în structura PIB, prin scăderea ponderii componentei energointensive (industria, cu scăderi de la 40,5%, în 1990, la 33,2%, în 1996 şi la 25,2%, în 2000) şi creşterea ponderii componentelor mai puţin energointensive (de exemplu, serviciile comerciale şi publice).Din informaţiile prezentate anterior rezultă că valorile intensităţii energetice în România, raportate la valorile medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene sunt de circa 1,4 până la 7,3 ori mai mari, în funcţie metoda de calcul a Produsului Intern Brut şi de anul de referinţă ales.Intensităţi energetice finale sectorialeValorile intensităţii energetice finale sectoriale în România şi Uniunea Europeană, în anul 2001, sunt prezentate în tabelul 1.12.Intensitatea energetică finală sectorială a fost calculată folosind prima metodă de calcul şi cu ajutorul indicilor Produsului Intern Brut pentru anul de referinţă 1995, urmând metodologia Băncii Mondiale şi folosind înregistrările Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
    Tabelul 1.12. Valori ale intensităţii energetice finale în Uniunea Europeană, în 2001
    Ţara Intensitatea energetică [tep/10^3USD(95)] Aus- tria Bel- gia Dane- marca Fin- landa Fran- ce Ger- mania Gre- cia Ir- landa
    Finală 0,095 0,135 0,073 0,151 0,096 0,091 0,139 0,105
    Industrie 0,024 0,055 0,014 0,068 0,025 0,027 0,032 0,024
    Transporturi 0,027 0,030 0,022 0,028 0,030 0,024 0,052 0,039
    Agricultură 0,003 0,002 0,005 0,005 0,002 0,001 0,008 0,002
    Rezidenţial 0,027 0,031 0,021 0,030 0,023 0,026 0,033 0,024
    Terţiar 0,009 0,012 0,009 0,010 0,013 0,009 0,010 0,014
    Ţara Intensitatea energetică [tep/10^3USD(95)] Ita- lia Olan- da Por- tuga- lia Spa- nia Su- edia Marea Bri- tanie Ro- mânia
    Finală 0,109 0,120 0,149 0,129 0,119 0,121 0,637
    Industrie 0,035 0,039 0,052 0,044 0,045 0,030 0,282
    Transporturi 0,035 0,029 0,051 0,048 0,028 0,039 0,120
    Agricultură 0,003 0,008 0,006 0,003 0,002 0,001 0,009
    Rezidenţial 0,029 0,021 0,022 0,017 0,026 0,033 0,217
    Terţiar 0,004 0,016 0,012 0,010 0,015 0,013 0,039
      Sursa: Energy Balances of OECD Countries 2000-2001, International          Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France,2002Compararea valorilor intensităţilor energetice finale sectoriale din tabelul 1.12. permite stabilirea corelărilor dintre acestea, astfel;● pentru industrie, intensitatea energetică în industria din România este între 4,28 şi 8,73 ori mai mare decât cele ale ţărilor din Uniunea Europeană,● pentru transporturi, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 2,31 şi 5,45,● pentru agricultură, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 1,13 şi 9,00,● pentru sectorul rezidenţial, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 6,58 şi 12,76,● pentru sectorul terţiar, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 2,44 şi 9,75.Valorile intensităţii energetice finale sectoriale în România şi Uniunea Europeană, în anul 2001 sunt prezentate în tabelul 1.13.Intensitatea energetică finală sectorială a fost calculată folosind corectarea Produsului Intern Brut, calculat cu ajutorul primei metode, cu paritatea puterii de cumpărare, pentru anul de referinţă 1995.
    Tabelul 1.13. Valori ale intensităţii energetice finale în Uniunea Europeană, în 2001
    Ţara Intensitatea energetică [tep/10^3USD(95PPP)] Aus- tria Bel- gia Dane- marca Fin- landa Fran- ce Ger- mania Gre- cia Ir- landa
    Finală 0,130 0,168 0,110 0,202 0,125 0,128 0,122 0,107
    Industrie 0,033 0,068 0,022 0,091 0,033 0,038 0,028 0,025
    Transporturi 0,037 0,038 0,034 0,037 0,038 0,034 0,046 0,040
    Agricultură 0,003 0,003 0,007 0,007 0,002 0,001 0,007 0,003
    Rezidenţial 0,037 0,039 0,032 0,041 0,030 0,037 0,029 0,024
    Terţiar 0,012 0,014 0,014 0,013 0,017 0,013 0,009 0,014
    Ţara Intensitatea energetică [tep/10^3USD(95PPP)] Ita- lia Olan- da Por- tuga- lia Spa- nia Su- edia Marea Bri- tanie Ro- mânia
    Finală 0,104 0,151 0,118 0,126 0,162 0,125 0,180
    Industrie 0,033 0,049 0,041 0,043 0,061 0,031 0,069
    Transporturi 0,033 0,037 0,040 0,047 0,038 0,040 0,029
    Agricultură 0,003 0,011 0,005 0,003 0,002 0,001 0,002
    Rezidenţial 0,028 0,026 0,017 0,017 0,035 0,035 0,053
    Terţiar 0,004 0,020 0,010 0,010 0,021 0,013 0,009
      Sursa: Energy Balances of OECD Countries 2000-2001, International          Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France,2002Compararea valorilor intensităţilor energetice finale sectoriale din tabelul 1.13. permite stabilirea corelărilor dintre acestea astfel:● pentru industrie, datele prezentate arată că intensitatea energetică în industria din România este între 0,76 şi 3,14 în raport cu cele ale ţărilor din Uniunea Europeană,● pentru transporturi, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 0,62 şi 0,88,● pentru agricultură, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 0,18 şi 2,00,● pentru sectorul rezidenţial raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între l,29 şi 3,12,● pentru sectorul terţiar, raportul dintre intensităţile energetice din România şi cele ale ţărilor din Uniunea Europeană este cuprins între 0,43 şi 2,25.Concluziile care se conturează în urma analizei comparative a intensităţilor energetice finale pentru cele cinci sectoare economice din România şi statele membre ale Uniunii Europene sunt următoarele:● în raport cu corelările identificate în cele două situaţii, valorile mari evidenţiate demonstrează existenţa unui important potenţial economic de eficientă energetică în industrie,● pentru transporturi, compararea intensităţilor energetice finale calculate prin metoda preţurilor actualizate scot în evidenţă un potenţial economic relativ mare de eficienţă energetică, corectarea Produsului Intern Brut cu paritatea puterii de cumpărare conducând la corelări între intensităţi subunitare,● deşi consumurile finale de energie rămân prea puţin însemnate în raport cu cele înregistrate în alte sectoare industriale, potenţialul economic de eficienţă energetică există şi poate fi valorificat,● ca şi sectorul industrial, corelările dintre intensităţile energetice finale din sectorul rezidenţial demonstrează existenţa unui important potenţial de eficientă energetică,● sectorul terţiar începe să se dezvolte în ritm accelerat (deşi puţin important, consumul final de energie în anul 2001 s-a dublat în raport cu 2000) iar corelarea dintre intensităţile energetice finale demonstrează existenţa unui potenţialul economic de eficienţă energetică.ConcluziiConsumul anual de energie primară pe cap de locuitor în România, la nivelul anului 2001, este de 2.404 kWh/locuitor şi se estimează că acesta va creşte odată cu relansarea economică şi îmbunătăţirea standardului de viaţă.Analiza balanţei energetice pe anul 2001 scoate în evidenţă faptul că industria şi sectorul rezidenţial sunt principalele ramuri consumatoare de energie, în timp ce în transporturi şi sectorul terţiar se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu anul 2000 (cu 14% în transporturi şi cu 91% în sectorul terţiar).Consumul de resurse primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, deşi descrescător, este cu circa 13% mai mare decât consumul final de resurse primare înregistrat în industrie.În acest context, sectoarele considerate relevante sunt industria, sectorul rezidenţial, transporturile, sectorul terţiar şi alimentarea centralizată cu energie termică.România, stat aflat la sfârşitul perioadei de tranziţie şi caracterizat de o economie puternic energointensivă mai ales înainte de anul 1989, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparaţie cu media înregistrată în Uniunea Europeană.Intensitatea energetică finală a fost determinată prin conversia Produsului Intern Brut în dolari SUA, calculat pentru fiecare an la preţurile şi ratele de schimb corespunzătoare anului 1995 şi corectarea acestuia cu paritatea puterii de cumpărare, în raport cu media în Uniunea Europeană, în România, intensitatea energetică finală este de 1,4 ori mai mare.La nivelul sectoarelor cu contribuţii importante în compunerea consumului total final de energie, compararea valorilor intensităţilor energetice finale din România cu cele înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene a pus în evidenţă corelări cuprinse între 0,76 şi 3,14 pentru industrie, între 0,62 şi 0,88, pentru transporturi, între 1,29 şi 3,12, pentru sectorul rezidenţial şi între 0,43 şi 2,25, pentru sectorul terţiar.În consecinţă, se poate aprecia că economia naţională se caracterizează prin valori relativ ridicate ale intensităţii energetice primare, comparativ cu media în Uniunea Europeană. Compararea intensităţilor energetice finale a pus în evidenţă o relativă apropiere între valori.Disproporţia semnificativă dintre intensităţile energetice primară şi finală în România a justificat, pe lângă investigarea modului în care sunt folosite resursele primare în sectoarele economice anterior menţionate şi analiza sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică.
     +  Capitolul 2 Potenţialul economic de eficienţă energetică în România2.1. Economia de energieEconomia de energie este cea mai ieftină resursă de energie, uşor de obţinut şi nepoluantă, comparativ cu resursele de combustibili fosili sau resursele regenerabile de energie.La nivel naţional, valoarea medie a potenţialul de economisire a energiei (determinată ca medie ponderată a potenţialelor de economisire din sectoare economice precum industria, transporturile, sectorul rezidenţial, alimentarea centralizată etc.) este în prezent estimată, ca fiind de circa 30-40%. Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile, fără creşterea eficienţei energetice. Astfel, se va asigura decuplarea majorării consumului de resurse energetice de creşterea economică.Guvernul are un rol esenţial şi legitim în implementarea unei politici energetice, orientate spre economia de energie şi în crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pieţei energiei.Sectorul energetic are următoarele particularităţi:● exploatează o infrastructură strategică în cadrul economiei naţionale;● susţine dezvoltarea economiei naţionale şi depinde de evoluţia populaţiei;● asigură necesarul de energie pentru acoperirea consumului, direct determinat de dezvoltarea economică şi tehnologică, de eficienţa pe întregul lanţ energetic, de nivelul de trai şi de cerinţele de protecţie a mediului;● dezvoltarea sectorului este, de asemenea, condiţionată de generarea capitalului în economie şi de capacitatea de susţinere a investiţiilor;● la nivel macroeconomic, consumul de energie se corelează direct cu PIB şi cu energointensivitatea, pe întregul ansamblu al economiei naţionale.Toate ţările dezvoltate înregistrează în prezent creşteri ale consumului de energie primară cu ritmuri mai mici decât cele ale creşterii economice, ceea ce demonstrează o continuă reducere a intensităţii energetice. Prin reducerea consumurilor de energie se realizează creşterea eficienţei economice, o mai bună protecţie a mediului, reducerea consumului şi importului de resurse energetice.2.2. Eficienta energetică în perioada 1999-2001Ritmul mediu anual de creştere economică a fost de 3,5%, fiind dublu faţă de cel al creşterii consumului total de resurse de energie primară (1,8%). Asigurarea necesarului s-a făcut în proporţie de 21,5% pe cărbune, 28,5% ţiţei şi produse petroliere, 35% gaze naturale, 3,1% energie hidroelectrică, 3,5% energie nucleară, 4,8% resurse energetice secundare şi 3,5% resurse energetice regenerabile şi alţi combustibili.Eficienţa energetică în România este scăzută în comparaţie cu ţările din UE. Aceasta este cauzată atât de unele randamente mai scăzute la transformarea, transportul şi utilizarea purtătorilor de energie, cât, mai ales, de structura economiei naţionale, în care ponderea ramurilor şi produselor energointensive, caracterizate de consumuri energetice mari şi cu valoare adăugată mică rămâne încă ridicată, în perioada 1999-2001 eficienta energetică a crescut cu circa 1% pe an, determinată atât de încetarea activităţii unor unităţi economice neeficiente, cât şi de apariţia unor agenţi economici, care utilizează energia în mod eficient.Independenţa energetică a scăzut de la 72% în 1999, la 67% în 2001, pe fondul creşterii importurilor de ţiţei şi produse petroliere pentru consumul intern.Hidrocarburile acoperă 63,5% din consumul de energie primară în România.Din consumul total de ţiţei, importurile reprezintă circa 47,8%. O parte importantă din producţia indigenă de ţiţei este exportată sub formă de produse petroliere. Importurile de gaze naturale reprezintă circa 18% din consumul total de gaze naturale.În sectorul producţiei de energie electrică a avut loc o continuă creştere a eficienţei energetice, marcată prin scăderea consumului specific de combustibil.În perioada 1997-2002 eficienţa energetică a crescut cu circa 6%, datorită reabilitării unor grupuri termoenergetice de puteri mari, cât şi retragerii din funcţiune a unor grupuri vechi şi neperformante.2.3. Evoluţia consumului de energie primară până în anul 2015Pe ansamblul celor 15 state membre ale Uniunii Europene, se estimează o creştere economică (a Produsului Intern Brut), în medie cu 2,1% pe an, în perioada 2001-2020, cu o rată anuală medie de creştere a consumului de energie de 0,4-0,5%. în condiţiile anterior precizate, rezultă că energointensitatea se va reduce cu 1,6-1,7%, în fiecare an.În perioada imediat următoare, dezvoltarea economică reprezintă garanţia îndeplinirii obiectivelor majore ale României, respectiv integrarea în Uniunea Europeană la nivelul anului 2007 şi reducerea decalajelor existente faţă de statele membre.La stabilirea ţintei referitoare la îmbunătăţirea eficienţei energetice în perioada 2002-2015, a fost luat în considerare următorul scenariu de creştere a PIB şi anume:
    Tabelul 2.1. Scenariul de creştere a Produsului Intern Brut în perioada 2003 - 2015
    Realizat 2000-2002 (%) Perioada 2003-2006 (%) Perioada 2007-2010 (%) Perioada 2011-2015 (%) Ritm mediu anual de creştere (%)
    Varianta de bază 4,2 5,2 6,0 5,2 5,4
    Pentru o dinamică a ritmului de creştere a PIB ca cea estimată în tabelul 2.1, se poate alege ca scop esenţial al Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice, reducerea intensităţii energetice primare, cu 50% până la finele anului 2015 (scenariul optimist), cu circa 40% (scenariul moderat) şi cu circa 30% (scenariul pesimist), pentru acelaşi orizont de timp.Obiectivul reducerii intensităţii energetice pe ansamblul economiei, nu se poate realiza numai prin perfecţionarea sau înlocuirea proceselor tehnologice cu consumuri ridicate de energie. îndeplinirea acestui obiectiv impune şi ajustarea structurală a economiei, în sensul dezvoltării unor ramuri economice cu consumuri reduse de energie şi valoare adăugată mare şi reducerea ponderii ramurilor energointensive, cu valoare adăugată mică în produse.Ipoteza privind evoluţia PIB (în varianta de bază) şi cerinţele de reducere a intensităţii energetice primare cu 30-50% până în 2015 conduc la evoluţia necesarului intern de energie primară prezentată în tabelul 2.2.
    Tabelul 2.2. Evoluţia necesarului intern de energie primară în perioada 2001 - 2015
    Consum intern total Intensitatea energetică Realizat 2001 (mii tep/an) Anul 2005 (mii tep/an) Anul 2010 (mii tep/an) Anul 2015 (mii tep/an) Creştere 2001-2015 (mii tep/an)
    a)reducere cu 50% 37.982 37.800 38.290 40.110 2.100
    a)reducere cu 40% 37.982 40.440 44.660 47.950 10.000
    a)reducere cu 30% 37.982 40.810 46.830 52.150 14.200
    În funcţie de ritmul de dezvoltare economică (valori superioare pentru ipotezele a şi b) şi de posibilitatea reducerii intensităţii energetice primare, creşterea cererii de energie primară comparativ cu anul 2001 este între 2 şi 14 milioane tep.2.4. Economia anuală maximă de energie finală şi investiţiile aferenteConsiderând că tendinţa de creştere anuală a eficienţei energetice de 1%, realizată în perioada 1999-2001 se păstrează şi în continuare, fără adoptarea unor măsuri speciale în cadrul unor programe de creştere a eficienţei energetice în industrie (parţial), în transporturi şi în sectorul terţiar, la finele anului 2015, reducerea intensităţii energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creşterea 'fără costuri' a eficienţei energetice).În contextul celor precizate anterior şi adoptând ca unică ipoteză pentru creşterea PIB, o rată medie anuală de 5,4% (varianta de bază), se poate considera ca realistă reducerea cu 40% a intensităţii energetice primare până în anul 2015.Prin urmare, pentru atingerea obiectivului moderat de reducere cu circa 40% a intensităţii energetice primare pe întreaga perioadă 2004 - 2015, comparativ cu 2001, sunt necesare programe pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure reducerea cu încă 25% a intensităţii energetice. Aceste programe vor fi orientate în două direcţii principale, şi anume (tabelul 2.3.):● creşterea eficienţei energetice în capacităţile existente; circa 50% din consum final sectorial reprezintă potenţialul de economisire a energiei în sectorul rezidenţial, circa 30%, în sectorul alimentării centralizate cu energie termică şi circa 17% în industrie (tabelul 2.4.);● impunerea unor standarde de eficienţă energetică ridicată în industrie, transporturi, construcţii, agricultură, servicii şi rezidenţial (reabilitarea termică a clădirilor, sistemele individuale de încălzire, iluminat, echipamente electrocasnice etc.).
    Tabelul 2.3. Scenariul de reducere cu 40% a intensităţii energetice în perioada 2004 - 2015
    Reducerea cu 40% a intensităţii energetice în perioada 2004 - 2015 (scenariul de bază): - economie anuală de energie primară tep/1000 USD(98) mii tep/an 0,859 0,742 1,273 0,613 1.878 0,511 1.942
    Reducerea cu 15% între 2004 - şi 2015 - economie anuală de energie primară tep/1000 USD(98) mii tep/an 0,859 - 0,817 457 0,778 568 0,740 724
    Reducerea cu 25% între 2004 - şi 2015 - economie anuală de energie primară tep/1000 USD(98) mii tep/an 0,859 - 0,742 816 0,613 1.310 0,511 1.219
    Economie totală anuală de energie primară mii tep/an - 1.273 1.878 1.942
    Economia anuală de energie prin creşterea eficienţei energetice în capacităţile de producţie existente mii tep/an - 816 1.310 1.219
    Economia anuală de energie prin introducerea de capacităţi noi (no cost measures) mii tep/an - 457 568 724
    Pe baza estimărilor privind potenţialele economice de eficienţă energetică pentru principalele sectoare consumatoare de energie, şi a consumurilor finale înregistrate în aceste sectoare, în anul 2001, se obţin economiile prezentate în tabelul 2.4.
    Tabelul 2.4. Valori maximale ale economiilor sectoriale anuale de energie finală
    Sectorul Consum final de energie în anul 2001 (mii tep/an) Potenţial economic estimat (%) Economia maximă de energie finală (mii tep/an)
    Industrie 9.351 10-17 1.590
    Rezidenţial 7.197 35-50 3.600
    Transporturi 3.975 30-35 1.390
    Terţiar 1.280 13-19 243
    Total 21.803 - 6.823
    Estimând la 70%, valoarea medie a ratei de transformare a resurselor primare în energie electrică şi termică şi considerând că pentru celelalte tipuri de purtători de energie, transformarea se realizează fără pierderi, rezultă rata de transformare şi economia maximă de resurse primare pentru fiecare sector în parte (tabelul 2.5).
    Tabelul 2.5. Valoarea maximă a economiei anuale de resurse primare la consumatorii finali
    Sectorul Economia maximă de energie finală (mii tep/an) Rata de conversie a energiei finale în resurse primare (-) Economia maximă de resurse primare (mii tep/an)
    Industrie 1.590 1,104 1.752
    Rezidenţial 3.600 1,188 4.278
    Transporturi 1.390 1,133 1.575
    Terţiar 243 1,017 247
    Total consumatori finali 6.823 - 7.852
    În sectorul de alimentare centralizată cu energie termică (constituit din centralele electrice de termoficare şi centralele termice, reţelele de transport şi distribuţie şi punctele termice), economia anuală maximă de resurse primare, pentru un potenţial de economie de energie de 30%, este de 3.179 mii tep (tabelul 2.6).
    Tabelul 2.6. Valoarea maxima a economiei anuale de resurse primare în alimentarea centralizată
    Sectorul Consum de resurse primare în anul 2001 (mii tep/an) Potenţial economic estimat (%) Economia maximă de resurse primare (mii tep/an)
    Alimentare centralizată 10.596 15 -30 3.179
    Total alimentare 10.596 - 3.179
    Economia anuală maximă de resurse primare care se poate obţine prin considerarea valorilor maxime ale potenţialelor economice de eficientă energetică la consumatorii finali (din industrie, sectorul rezidenţial, sectorul terţiar şi transporturi), precum şi în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică este de circa 11.031 mii tep. Dacă pentru 1 tonă echivalent petrol se adoptă o cotaţie de 133 EURO se obţine o reducere cu circa 1,47 miliarde EURO a efortului financiar pentru susţinerea achiziţiei de resurse primare. Pentru întreaga perioadă 2004 - 2015 rezultă o economie de circa 132 milioane tep. reprezentând o reducere a efortului financiar estimată la circa 17,6 miliarde EURO
    Ponderea cea mai importantă din economia de energie obţinută ca efect al reducerii consumurilor actuale se poate realiza în sectorul rezidenţial, în principal prin reabilitarea termică a clădirilor şi creşterea eficientei sistemelor de încălzire a locuinţelor, a instalaţiilor de iluminat şi a echipamentelor electrocasnice.Analizele efectuate conduc la concluzia că investiţia specifică medie estimată pentru economisirea unei cantităţi anuale de o tep este de circa 167 EURO. În mod similar, pentru celelalte sectoare (industrie, transporturi etc.), rezultă că investiţia specifică medie estimată pentru economisirea unei cantităţi anuale de o tep este cuprinsă între 145 şi 200 EURO iar pentru sectorul de alimentare centralizată cu energie termică este de circa 155 EURO.
    Tabelul 2.7. Investiţiile aferente valorificării întregului potenţial de economie de energie
    Sectorul Economia totală de resurse primare (mii tep/an) Economia 'fără costuri' mii tep /an) Economia realizată prin investiţii (mii tep/an) Investiţia specifică (EURO/tep) Investiţia totală (milioane EURO)
    Industrie 1.752 1.514 238 200 571
    Rezidenţial 4.278 1.198 3.080 167 6.173
    Transporturi 1.575 1.200 375 250 1.125
    Terţiar 247 225 22 145 38
    Alimentare 3.179 0 3.179 155 5.913
    TOTAL 11.031 4.137 6.894 - 13.820
    Având în vedere economiile de resurse primare realizate prin investiţii, în scopul modernizării tehnologice a proceselor, instalaţiilor şi echipamentelor şi estimate la circa 4,137 milioane tep în fiecare an, rezultă că valoarea totală maximală a investiţiilor necesare pentru creşterea eficienţei energetice (pentru reducerea consumului de energie finală cu 6,89 milioane tep în fiecare an) este de circa 13,8 miliarde EURO (tabelul 2.7.).2.5. Investiţiile aferente reducerii cu 40% a intensităţii energetice în perioada 2004 - 2015Ţinta de reducere, în perioada 2004 -2015, cu 40% a intensităţii energetice pe ansamblul activităţilor economico-sociale, în comparaţie cu nivelul anului 2001, se poate atinge atât prin scăderea, pe cale naturală a consumului de energie prin punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei energetice la capacităţile existente (tabelul 2.8.).
    Tabelul 2.8. Investiţiile aferente reducerii cu 40% a intensităţii energetice în 2004 - 2015
    Sectorul Economia sectorială totală de resurse primare (mii tep/an) Ponderea din total a economiilor realizate prin investiţii (%) Investiţia specifică (EURO/tep) Investiţia totală (milioane EURO)
    Industrie 337 13,6 200 110
    Rezidenţial 823 72,1 167 1.187
    Transporturi 303 23,8 250 218
    Terţiar 48 8,3 145 7
    TOTAL 1 1.510 47,3 - 1.522
    Alimentare 612 100,0 155 1.137
    TOTAL 2 612 100,0 - 1.137
    TOTAL 1+2 2.122 62,5 - 2.659
    Pentru a obţine pe întreaga perioadă 2004-2015 o reducere a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep, respectiv 2.122 mii tep anual, este necesară continuarea adoptării, în plan legislativ, a unor norme de eficienţă energetică ridicată la instalarea de noi capacităţi (având ca efect o reducere a consumului de energie de 9,5 milioane tep), precum şi iniţierea, dezvoltarea şi implementarea unor programe de măsuri organizatorice şi instituţionale pentru creşterea eficienţei energetice (având drept scop reducerea consumului de energie de 15,9 milioane tep), la toţi consumatorii semnificativi de energie (consumatori cu consumuri anuale de peste 1.000 tep, colectivităţi locale cu peste 20 mii locuitori şi clădiri administrative cu suprafeţe desfăşurate de peste 1.500 mp) şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică.În condiţiile precizate, efortul financiar estimat pentru susţinerea programelor de investiţii pentru creşterea eficientei energetice este de circa 2,7 miliarde EURO.Prin obţinerea unei reduceri a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, se creează premisele reducerii cu 3,4 miliarde EURO a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare. Efectele estimate ale acestor reduceri sunt: diminuarea costurilor în economie şi creşterea competitivităţii serviciilor şi produselor.Amplificarea efectelor măsurilor menţionate anterior se poate realiza şi prin ajustarea structurală a economiei naţionale, în sensul dezvoltării mai rapide a unor ramuri economice, produse şi activităţi (ex. turism) cu consumuri energetice reduse şi valoare adăugată ridicată.ConcluziiPrognozele arată că în lipsa unei politici energetice ferme, care să promoveze eficienţa energetică, consumul de energie primară asociat cu evoluţia estimată a Produsului Intern Brut, va creşte cu aproximativ 30% până în anul 2015. Independenta energetică a României este în prezent de circa 70%, evoluţiile înregistrate în ultimii ani în sectorul de producere a resurselor energetice primare evidenţiind descreşterea acesteia. Acest fapt impune adoptarea unei politici energetice active, bazată pe economia de energie.În acest context, îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă o prioritate a politicii energetice naţionale, care trebuie să contrabalanseze tendinţa de creştere exagerată a consumului energetic în toate sectoarele finale ale economiei (ex. sectorul rezidenţial, industrie şi transporturi), precum şi în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, în care o funcţionare eficientă este singura în măsură să stopeze continuarea debranşărilor de la sistemele existente şi utilizarea unor soluţii individuale de încălzire.Ţintele politicii de eficienţă energetică au fost stabilite în contextul adoptării, ca unică ipoteză pentru creşterea PIB, a unei rate medii anuale de 5,4% (varianta de bază) şi a unei reduceri cu 40% a intensităţii energetice primare până în anul 2015.Plecând de la premisa că tendinţa de creştere anuală a eficienţei energetice de 1%, realizată în perioada 1999-2001 se păstrează şi în continuare fără adoptarea unor măsuri speciale în cadrul unor programe de creştere a eficienţei energetice în industrie (parţial), în transporturi şi în sectorul terţiar, rezultă ca la finele anului 2015, reducerea intensităţii energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creşterea 'fără costuri' a eficienţei energetice), restul de 25% urmând a fi obţinută prin investiţii în proiecte de creştere a eficienţei energetice.Economia anuală maximă de resurse primare care se poate obţine prin considerarea valorilor maxime ale potenţialelor economice de eficientă energetică la consumatorii finali (din industrie, sectorul rezidenţial, sectorul terţiar şi transporturi), precum şi în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, este de circa 11.031 mii tep. Dacă pentru 1 tonă echivalent petrol se adoptă o cotaţie de 133 EURO, rezultă că se poate obţine o reducere cu circa 1,47 miliarde EURO a efortului financiar pentru susţinerea achiziţiei de resurse primare. Pentru întreaga perioadă 2004 - 2015, rezultă o economie de circa 132 milioane tep, reprezentând o reducere a efortului financiar estimată la circa 17,6 miliarde EURO.Având în vedere economiile de resurse primare realizate prin investiţii în scopul modernizării tehnologice a proceselor, instalaţiilor şi echipamentelor şi estimate la circa 4,137 milioane tep în fiecare an, se estimează că valoarea totală maximală a investiţiilor necesare pentru creşterea eficienţei energetice (pentru reducerea consumului de energie finală cu 6,89 milioane tep în fiecare an) este de circa 13,8 miliarde EURO.Pentru a obţine pe întreaga perioadă 2004-2015 o reducere a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep (respectiv 2.122 mii tep anual), în condiţiile unei rate medii anuale de creştere a PIB de 5,4% şi a unei reduceri cu 40% a intensităţii energetice primare până în anul 2015, este necesară:● continuarea adoptării, în plan legislativ, a unor norme de eficienţă energetică ridicată la instalarea de noi capacităţi (având ca efect o reducere a consumului de energie de 9,5 milioane tep),● iniţierea, dezvoltarea şi implementarea unor programe de măsuri organizatorice şi instituţionale pentru creşterea eficienţei energetice (având drept scop reducerea consumului de energie de 15,9 milioane tep), la toţi consumatorii semnificativi de energie (consumatori cu consumuri anuale de peste 1.000 tep, colectivităţi locale cu peste 20 mii locuitori şi clădiri administrative cu suprafeţe desfăşurate de peste 1.500 mp) şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică.Reducerea cu 40% a intensităţii energetice primare până la finele anului 2015 presupune realizarea ţintelor sectoriale prezentate în continuare.Astfel, în sectorul industrial va fi obţinută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep. În sectorul rezidenţial va fi obţinută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii tep, în transporturi cu 303 mii tep, iar în sectorul terţiar cu 48 mii tep. Aceste economii de energie vor fi realizate prin investiţii în proiecte de creştere a eficienţei energetice, a căror valoare este estimată la 1.522 milioane EURO.În sectorul alimentării centralizate cu energie termică se estimează o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii tep, care va fi integral obţinută prin investiţii în proiecte de creştere a eficientei energetice, a căror valoare este estimată la 1.137 milioane EURO.În condiţiile precizate, efortul financiar estimat pentru susţinerea programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice este de circa 2,7 miliarde EURO.Prin obţinerea unei reduceri a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, se creează premisele reducerii cu 3,4 miliarde EURO a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare.Rezultă că, investind 1 EURO într-un proiect de creştere a eficienţei energetice, se poate obţine o reducere a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare de 1,26 EURO.
     +  Capitolul 3 Cadrul legal şi instituţional de promovare a măsurilor de eficienţă energetică3.1. Cadrul legal actualÎn ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în elaborarea cadrului legislativ de promovare a eficienţei energetice. Principalele acte normative aprobate sunt:Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată. Scopul legii este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficientă a energiei. Modificările ulterioare ale legii şi intrarea în vigoare a Normelor metodologice de aplicare (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 393/2002), au întărit obligativitatea de realizare a obiectivelor politicii de eficienţă energetică şi anume: obţinerea beneficiului maxim pe întregul lanţ energetic, care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie.Ordonanţa Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată prin Legea nr. 325/27.05.2002. În urma aprobării acestei ordonanţe au fost adoptate diferite acte normative pentru iniţierea şi finalizarea reabilitării termice a clădirilor (normative, proceduri, metodologii, soluţii cadru şi ghiduri).Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 174/27.11.2002 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, aprobată prin Legea nr. 211/16.05.2003.Hotărârea Guvernului nr. 964/22.08.2003 privind unele măsuri de utilizare a Fondului elveţian de contrapartidă constituit în temeiul Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind acordarea asistentei financiare, semnat la Bucureşti la data de 26 noiembrie 1992 modificat prin Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2001.Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadra a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Monitorul Oficial al României nr. 81 din 16 februarie 2001). Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România are obligaţia de a reduce cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră fată de nivelul anului 1989, în prima perioadă de angajament 2008 - 2012.Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetică şi aspecte legate de mediu, încheiate la Lisabona, la 17 decembrie 1994. Se ratifică Tratatul Cartei Energiei şi Protocolul Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte legate de mediu prin care se cere statelor semnatare să formuleze strategii de eficienţă energetică şi să stabilească obiectivele politicii de eficienţă energetică, să creeze un cadrul legislativ corespunzător şi să promoveze programe specifice de eficientă energetică şi de reducere a impactului negativ asupra mediului în sectorul energetic.Completarea legislaţiei primare, referitoare la eficienţa energetică, s-a realizat prin transpunerea în legislaţia internă a marii majorităţi a Directivelor Europene privind eficienţa energetică, prin actele normative menţionate în anexa 2.3.2. Cadrul instituţionalCadrul instituţional aferent promovării măsurilor de utilizare eficientă a energiei în România a fost creat prin înfiinţarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE), prin Hotărârea Guvernului nr. 754 din 06 iulie 1990, organizarea activităţii sale fiind aprobată prin Ordinul ministrului resurselor şi industriei, nr. 648 din 19 octombrie 1990. În data de 29 august 2002 este adoptată Hotărârea Guvernului nr. 941 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, Hotărârea Guvernului nr. 941/2002 intră în vigoare în data de 11 septembrie 2002, în urma publicării acesteia în Monitorul Oficial nr. 673. De la această dată, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei a dobândit personalitate juridică.Următoarele ministere şi instituţii au atribuţii importante în domeniu:● Ministerul Economiei şi Comerţului, care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 318/2003 Legea energiei electrice, elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul energiei electrice, inclusiv a programelor de eficienţă energetică şi de promovare a surselor regenerabile de energie,● Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,● Ministerul Administraţiei şi Internelor,● Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului,● Fondul Român pentru Eficienţă Energetică (FREE), înfiinţat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001, aprobată prin Legea nr. 287/15.05.2002.Cadrul instituţional va fi completat prin înfiinţarea Observatorului Energetic Naţional, care va contribui la organizarea băncilor de date şi la determinarea principalilor indicatori de eficienţă energetică pentru România, după o metodologie compatibilă cu cea folosită în Uniunea Europeană.De asemenea se urmăreşte implicarea în realizarea politicii de eficientă energetică a asociaţiilor consumatorilor (Asociaţia Naţională a Consumatorilor de Energie din România, Oraşe Energie din România) precum şi cooperarea cu organizaţiile neguvernamentale, a căror activitate are un impact notabil în domeniul eficienţei energetice: Comitetul Naţional Roman al Consiliului Mondial al Energiei, Asociaţia pentru Politici Energetice din România, Societatea pentru Energie din România, Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în România, Institutul Naţional Roman pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie. a) Agenţia Române pentru Conservarea Energiei (ARCE)Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este organ de specialitate la nivel naţional în domeniul eficienţei energetice, instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie organizatorică, funcţională şi financiară, aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu finanţare din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei sunt: (1) În domeniul promovării şi aplicării politicii de eficienţă energetică: a) colaborează la elaborarea politicii naţionale de utilizare eficientă a energiei, împreună cu Ministerul Economiei şi Comerţului; b) implementează şi monitorizează politica naţională de eficienţă energetică şi programele de utilizare eficientă a energiei; c) elaborează sinteza programelor de eficienţă energetică, pe ansamblul economiei naţionale; d) elaborează norme şi reglementări tehnice, în scopul creşterii eficienţei energetice pentru aparate, echipamente, utilaje de producere, transport, distribuţie şi consum de energie pentru clădiri, precum şi pentru alte domenii de activitate; e) autorizează persoanele fizice şi juridice care au dreptul să realizeze bilanţuri energetice; f) cooperează cu instituţii şi organisme interne şi internaţionale, în vederea utilizării eficiente a energiei şi reducerii impactului negativ asupra mediului; g) coordonează elaborarea şi implementarea strategiei de valorificare a resurselor regenerabile. (2) În domeniul analizei şi gestiunii energetice: a) evaluarea tehnică şi avizarea unor proiecte de investiţii în domeniul eficienţei energetice, pentru care se solicită finanţare de la bugetul de stat şi din alte surse interne şi externe la dispoziţia Guvernului; b) elaborarea şi coordonarea programelor de pregătire şi instruire şi atestarea personalului cu atribuţii în domeniul gestiunii energiei; c) avizarea, împreună cu ministerele de resort, a programelor proprii de eficienţă energetică, întocmite de consumatori, în condiţiile Legii nr. 199/2000, republicată. (3) În domeniul motivării consumatorilor, cu privire la creşterea eficienţei energetice: a) acordarea de consultanţă gratuită, pentru elaborarea şi aplicarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice, autorităţilor administraţiei publice locale, administratorilor clădirilor publice, celor cu destinaţia de locuinţă şi agenţilor economici; b) crearea cadrului legal privind acordarea de stimulente fiscale şi financiare pentru consumatorii ce realizează proiecte de eficienţă energetică, în condiţiile Legii nr. 199/2000, republicată. (4) În domeniul informării-comunicării şi formării profesionale: a) cooperarea cu instituţiile abilitate, în vederea realizării balanţelor energetice şi formării unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, a realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional; b) prelucrarea informaţiilor şi elaborarea publicaţiilor periodice referitoare la reducerea consumurilor energetice, asigurarea schimbului de informaţii şi documentaţii (publicitate tehnică), organizarea de manifestări tehnico-ştiintifice, expoziţii, publicitate, prin mijloacele de informare în masă, seminarii, mese rotunde. (5) În domeniul controlului privind obiectivele de eficienţă energetică finanţate de la bugetul de stat: a) monitorizarea utilizării corecte a fondurilor publice şi urmărirea, la beneficiari, a realizării economiei de energie prevăzută în convenţiile de acordare a ajutorului financiar. (6) În domeniul controlului privind respectarea de către producătorii şi furnizorii de echipamente a reglementărilor tehnice privind etichetarea energetică a) asigurarea, în colaborare, după caz, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a supravegherii pieţei de echipamente electrocasnice. (7) În domeniul cooperării internaţionale: a) participarea la elaborarea acordurilor de cooperare internaţională cu organisme similare din străinătate şi supune spre aprobare aceste acorduri Ministerului Economiei şi Comerţului; b) participarea la programe de eficienţă energetică finanţate de instituţii sau organizaţii internaţionale în baza unor acorduri guvernamentale.În planul dezvoltării sale instituţionale, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei va ţine seama, în atingerea obiectivului fundamental al Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice, de necesitatea realizării următoarelor acţiunii:● echilibrarea raportului dintre cererea şi oferta de energie, cu costuri minime şi reducerea necesarului de investiţii pe termen lung,● creşterea rolului gestiunii energiei în fundamentarea opţiunilor de dezvoltare strategică,● asigurarea condiţiilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi din punct de vedere energetic, până în anul 2007,● întărirea capacităţii de culegere, prelucrare şi stocare a datelor necesare fundamentării opţiunilor de dezvoltare în sectorul energetic, în strânsă legătură cu procesul de restructurare şi privatizare,● realizarea capacităţii de cooperare cu bazele de date ale Uniunii Europene, prin preluarea sistemului de indicatori energetici de bază.Pentru promovarea unor elemente ale politicii de conservare a energiei este necesară corelarea activităţii ARCE cu activitatea instituţiilor cu atribuţii de reglementare în sectorul energiei:● ANRE, ANRGN, ANRSC pentru preţuri şi tarife stimulative faţă de economia de energie şi pentru unele reglementări specifice,● Agenţiile pentru protecţia mediului, în scopul monitorizării zonelor mari consumatoare de energie;● Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, din cadrul MEC, pentru introducerea unor clauze speciale în contractele de management şi în cele de privatizare,● Consiliul Concurenţei. b) Fondul Român pentru Eficientă Energetică (FREE)Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE) este un organism de interes public, cu personalitate juridică, independent şi autonom din punct de vedere financiar, FREE finanţează proiecte de investiţii pentru creşterea eficienţei utilizării energiei în România, conform priorităţilor stabilite prin programele anuale de către Guvern.FREE oferă servicii de finanţare pentru acoperirea a maximum 80% din costurile de investiţie ale proiectelor de eficienţă energetică aprobate. Acestea se vor materializa prin:● împrumuturi la termen oferite direct utilizatorului final,● împrumuturi către companiile de servicii de economie de energie (ESCO),● împrumuturi în care FREE formează un parteneriat cu un consorţiu de furnizare de produse şi servicii, oferind un pachet complet care include tehnologia, utilajele şi finanţarea acestora,● asistenţa tehnica pentru instruire şi dezvoltarea proiectelor.3.3. Direcţii de acţiune în vederea alinierii la Strategia naţională de dezvoltare energetică pe termen mediuUn obiectiv esenţial al Strategiei naţionale de dezvoltare energetică îl reprezintă creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse naturale, producţie, transport, distribuţie, comercializare şi utilizare finală, prin folosirea optimă a mecanismelor specifice economiei de piaţă, estimându-se o reducere cu 3% pe an a intensităţii energetice pe ansamblul economiei naţionale, în perioada 2001-2004.Pentru susţinerea acestui obiectiv, se au în vedere următoarele direcţii de acţiune:1. creşterea eficientei în utilizarea energiei electrice şi a gazelor naturale în industrie, prin realizarea unor proiecte demonstrative pentru atragerea de investiţii destinate modernizării echipamentelor şi utilajelor tehnologice;2. continuarea investiţiilor pentru reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din oraşe şi reducerea pierderilor de energie;3. susţinerea programelor de eficienţă energetică prin alocare de fonduri de la Fondul Român pentru Eficienţa Energetică;4. co-finanţarea de la buget a proiectelor vizând creşterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile;5. realizarea de proiecte şi zone demonstrative de eficienţă energetică;6. realizarea Programului naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit existente, adoptat de Guvern în luna iunie 2002;7. acordarea de stimulente fiscale şi financiare pentru realizarea proiectelor de creştere a eficientei energetice, cu respectarea condiţiilor legale privind ajutorul de stat;8. crearea Observatorului Energetic Naţional ca instituţie responsabilă în colectarea datelor energetice, constituirea şi actualizarea bazelor de date pentru tehnologii şi indicatori de eficienţă;9. îmbunătăţirea management-ului energetic în industrie;10. lansarea unui program naţional pentru contorizarea individuală a consumurilor de energie termică în clădirile de locuit mulţietajate.3.4.Instrumente economico-administrative pentru finanţarea măsurilor de promovare a eficienţei energeticeInstrumente economice pentru încurajarea conservării energiei● Facilităţi financiare pentru investiţii;● Facilităţi financiare de la buget pentru proiecte de cercetare-dezvoltare prin programele MENER (2,5 M'c7EURO în trei ani) şi RELANSIN;● Asistenţă tehnică şi financiară prin programele UE (PHARE, THERMIE, SINERGY, SAVE II), sau din alte surse de finanţare internaţionale.Instrumente administrativeInstrumentele administrative sunt menţionate în Legea nr. 199/2000 şi au în vedere:● auditarea energetică obligatorie;● obligativitatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 1000 tep/an şi a municipalităţilor, cu mai mult de 20000 de locuitori, de a dezvolta programe proprii de eficienţă energetică;● obligativitatea producătorilor de energie de a dezvolta activităţi de informare şi comunicare pentru clienţii lor;● obligativitatea consumatorilor de a instala şi opera sisteme de măsură şi de a avea propria baza de date asupra consumurilor energetice;● promovarea unor politici de tarifare a energiei electrice care să stimuleze utilizarea eficientă a energiei.Acordurile pe Termen LungAcordurile pe termen lung (ATL), ca un instrument nou de atingere a obiectivelor de eficientă energetică, au fost evaluate în cadrul unui proiect SAVE II. Reacţia pozitivă a celor 20 de asociaţii industriale invitate să participe la acest proiect, reprezintă un argument încurajator pentru începerea negocierilor derulate în scopul încheierii acestor acorduri.3.5. Integrarea eficienţei energetice în politici non-energeticePolitica de dezvoltare regională şi localăEficienţa energetică şi conservarea energiei pot fi integrate în politica de dezvoltare regională şi locală, prin cooperare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Integrării Europene.În cadrul politicii de dezvoltare regională, principalul instrument de aplicare va fi realizarea programelor proprii în oraşe cu peste 20 mii de locuitori, în condiţiile Legii nr. 199/2000. Includerea unui criteriu privind utilizarea raţională a energiei în selectarea proiectelor de dezvoltare regională, inclusiv a celor cu finanţare din partea Uniunii Europene, poate amplifica efectele realizării acestui obiectiv,Principalele direcţii de acţiune care pot fi urmate sunt:● reducerea pierderilor în sistemele de alimentare cu energie termică în regim centralizat şi promovarea cogenerării de mica putere,● reducerea consumului specific de energie la pomparea apei, în iluminatul public şi în transport local,● utilizarea resurselor energetice regenerabile în asigurarea necesarului de energie pe plan local (biomasa, energie geotermala, energie solara, micro-hidro)Politica de dezvoltare industrialăPolitica de dezvoltare industrială este coordonată de Ministerul Economiei şi Comerţului. Includerea de criterii specifice privind conservarea energiei printre obiectivele şi acţiunile politicii de dezvoltare regională, se poate realiza prin:● programele de dezvoltare şi restructurare a unităţilor industriale,● contractele de privatizare a agenţilor economici care activează în sectorul industrial şi sectorul energetic.Politica de protecţie socialăReducerea cheltuielilor cu energia în bugetul categoriilor sociale defavorizate are un puternic efect de protecţie socială. Acordarea subvenţiilor pentru plata facturilor la energie are un efect limitat în timp, valoarea subvenţiilor fiind din ce în ce mai mare, în concordanţă cu ajustarea preturilor la energie. Pentru furnizori, această subvenţionare facilitează menţinerea unor costuri bazate pe valori ridicate ale pierderilor de energie. În schimb, utilizarea aceloraşi fonduri destinate protecţiei sociale, la subvenţionarea realizării unor investiţii care să determine reducerea consumului de energie fără afectarea confortului se face o singură dată şi produce efecte pe termen mediu şi lung.Astfel de investiţii ar putea fi:● Contorizarea branşamentelor în punctul de delimitare a instalaţiilor distribuitorului de cele ale consumatorului,● Introducerea regulatoarelor termostatice şi alocatoarelor de costuri pentru energie termica,● Izolarea termică a locuinţelor,● Modernizarea aparatelor şi echipamentelor de utilizare a energiei şi combustibililor.Politica de integrare europeanăÎntre anii 1992 şi 1995, o parte importantă (circa 25%) din asistenţa financiară nerambursabilă, acordată de UE şi destinată sectorului energetic din România, a fost alocată programelor de eficienţă energetică,În contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană, îmbunătăţirea eficienţei energetică este o prioritate, având în vedere că astfel se realizează atât economia de resurse, cât şi protecţia mediului. Acest deziderat va fi obţinut şi prin:● respectarea întocmai a recomandărilor Uniunii Europene înscrise în 'Foaia de parcurs', aprobată la reuniunea la nivel înalt de la Copenhaga din decembrie 2002 (îmbunătăţirea eficienţei energetice în întreg sectorul energetic, orientarea politicii energetice dinspre producţie înspre economia de energie, întărirea capacităţii administrative a autorităţilor competente, dezvoltarea unei politici active de reducere a intensităţii energetice);● aplicarea recomandărilor din "în depth review" pentru eficienta energetică, conform raportului din mai 2002;● includerea în programele de asistenţă a unor proiecte substanţiale, care să permită aplicarea rapidă şi corectă a directivelor transpuse şi, în special, a noilor directive privind eficienta energetică;● includerea unor componente de eficienţă energetică în proiecte conexe, cum ar fi cele de coeziune socială, dezvoltare locala, protecţia mediului etc.Politica de protecţie a mediuluiPolitica de protecţie a mediului este coordonată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului (MAPAM). Conservarea energiei reprezintă un domeniu care contribuie major la protecţia mediului, în principal, prin reducerea emisiilor de C(O)2 Din acest motiv, este necesară o acţiune concertată a MEC şi MAPAM, în susţinerea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi asigurarea surselor de finanţare pentru acestea, prin:● cooperarea la nivel instituţional şi iniţierea unor acţiuni legislative comune,● atragerea de fonduri pentru proiecte de eficienţă energetică, inclusiv prin utilizarea mecanismelor prevăzute de Protocolul de la Kyoto,● promovarea, în comun, a utilizării surselor regenerabile de energie (costul unor astfel de investiţii poate fi substanţial redus printr-o serie de reglementari destinate protecţiei mediului),● susţinerea, în comun, a proiectelor în domeniul gestiunii deşeurilor,● realizarea unor noi micro hidrocentrale pentru valorificarea, într-o măsură cât mai mare, a potenţialului hidroenergetic al râurilor.ConcluziiPunerea în aplicare a legislaţiei în vigoare a necesitat dezvoltarea cadrului instituţional care a fost marcată de înfiinţarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei ca organ de specialitate la nivel naţional în domeniul eficienţei energetice şi instituţie publică cu personalitate juridică, autonomie organizatorică, funcţională şi financiară.Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au, de asemenea, atribuţii privind promovarea utilizării eficiente a energiei.Începerea activităţii Fondului Român de Eficienţă Energetică şi înfiinţarea Observatorului Energetic Naţional în perioada imediat următoare, creează perspectiva definitivării cadrului instituţional pentru eficienţă energetică.Prin structurile administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în domeniu, eficienţa energetică şi conservarea energiei vor fi integrate în politici non-energetice. Sunt avute în vedere politica de dezvoltare regională, politica de dezvoltare industrială, politica de protecţie socială, politica de integrare europeană şi politica de protecţie a mediului.  +  Capitolul 4 Analiza programelor şi proiectelor de eficienţă energetică încheiate sau aflate în derulare4.1. Sectorul rezidenţialÎn sectorul rezidenţial au fost realizate mai multe proiecte de investiţii, o campanie de sensibilizare şi informare şi studii referitoare la eficienţa energetică. În marea lor majoritate, aceste acţiuni au fost susţinute financiar prin programul PHARE al Uniunii Europene. Detaliile referitoare la aceste acţiuni sunt prezentate în continuare.Proiectul de investiţii 'Energy Efficiency în Buildings - Household Survey and Emergency Saving Measures în Collective Dewllings (Târgu Mureş)', pentru realizarea căruia au fost alocat 150 mii ECU, a avut drept scop analiza stării izolaţiei termice a sectorului clădiri de locuit şi realizarea unor proiecte demonstrative de implementare a unor măsuri urgente de economisire a energiei în cadrul imobilelor colective din municipiul Târgu Mureş.Pentru proiectul 'Study - Energy Rehabilitation of an Apartment Building (Bucureşti)' au fost alocate 45 mii ECU, scopul acestuia fiind realizarea unor măsuri de reducere a consumurilor de energie în apartamente. Proiectul a fost finalizat.Proiectul intitulat 'Awareness Campaign on Energy Efficiency în România', în valoare de 220 mii ECU a fost destinat iniţierii şi dezvoltării unei campanii de informare şi sensibilizare, susţinută prin evenimente şi activităţi focalizate pe eficienţa energetică, la nivel instituţional şi decizional, în sectorul industrial, autorităţi locale şi pentru publicul larg. Proiectul a fost finalizat.Studiul intitulat 'Save II Programme SACHA - State of the art of cooling household and other major appliances standards, market and technology în Central and Eastern European countries for energy efficiency improvement în ECE member states', a avut drept scop evaluarea gradului de dotare în sectorul rezidenţial, cu frigidere şi congelatoare, precum şi cu alte aparate casnice standard, a pieţei şi tehnologiei în ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în ţările membre ECEÎn prezent, în sectorul rezidenţial, sunt în curs de realizare trei proiecte. Acestea sunt prezentate în continuare.Proiectul intitulat 'Îmbunătăţirea eficienţei energetice în domeniul încălzirii urbane', în valoare de 5 milioane EURO, este finanţat prin Programul PHARE al Uniunii Europene. Scopul proiectului este de a introduce în apartamente situate în clădiri de locuit mulţi etaj aţe, racordate la sisteme de alimentare centralizată cu energie termică, echipamente de reglare a consumului de energie termică în funcţie de necesar şi a unor aparate de măsură a debitului de agent termic pentru crearea perspectivei facturării individuale a consumului de energie termică.Un al doilea proiect este destinat reabilitării termice a două clădiri pilot de locuit mulţi etaj aţe, situate în municipiul Piatra - Neamţ. Clădirile de locuit multietajate sunt realizate după proiecte tip (cu grad mare de repetabilitate) şi sunt în proprietatea administraţiei publice locale. Scopul proiectului este sensibilizarea, în primul rând, a proprietarilor, în legătură ce avantajele financiare rezultate din acţiunile de reabilitare termică. Costurile pentru reabilitarea termică a celor două clădiri se ridică la circa 340 mii EURO 'c7 şi urmează a fi acoperite cu resurse financiare provenind de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din alte sursele legal constituite. Detalii tehnice ale proiectului sunt prezentate în tabelul 4.1.
    Tabelul 4.1. Proiecte tip pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate
    N r c r t Acţiune Executant Coordona- tor Sursa de Finanţare Termen de realizare Stadiul actual
    1 Bloc de locuinţe executat după proiect tip (50 apartamente, P+4E, cu acoperiş şarpantă) IPCT/ MTCT Legea 10/95 privind calitatea în construcţii Alocaţii bugetare Expertizare, audit şi proiectare: 30.05.03 Execuţie: 6 luni de la atribuirea contractului de execuţie Finalizarea demersurilor care preced începerea execuţiei
    2 Bloc de locuinţe cu 100 garsoniere P+4E, cu şarpantă, proiect tip IPCT/ MTCT Legea 10/95 Alocaţii bugetare Expertizare, audit şi proiectare: 30.05.03 Execuţie: 6 luni de la atribuirea contractului de execuţie Finalizarea demersurilor care preced începerea execuţiei
    Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, 2003Tot în sectorul rezidenţial a fost iniţiat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi proiectul de reabilitare termică a 12 clădiri de locuit multietajate situate în 12 judeţe din patru zone climatice ale României, Costurile pentru proiectare şi execuţie, evaluate la circa 2,2 milioane EURO, vor fi acoperite în proporţie de 25% prin venituri proprii ale Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, restul fiind asigurat din fondul de Contrapartidă Româno - Elveţian. Finalizarea proiectului va fi realizată până la sfârşitul anului 2003.4.2. Sectorul industrialÎn principalele sectoare consumatoare de energie din industrie, au fost realizate studii şi proiecte de investiţii a căror prezentare sintetică este redată în continuare.Studiul intitulat 'Catalog - aparate de măsura, control, reglare automată şi gestiune a energiei (APAVE)', în valoare de 30 mii ECU, a fost finanţat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE şi a avut drept scop diseminarea informaţiilor cu privire la toate echipamentele disponibile din domeniul automatizării şi controlului, respectiv al contorizării energieiStudiul 'Audit energetic în fabrica de hârtie AMBRO Suceava', în valoare de 50 mii ECU, a fost finanţat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE şi a avut drept scop transferul de know-how în realizarea auditurilor energetice şi recomandări pentru utilizarea raţională a energiei şi a creşterii eficientei energetice în sectorul celulozei şi al hârtiei.Studiul 'Conservarea energiei şi schimbarea combustibilului în industria cimentului - MOLDOCIM', în valoare de 150 mii ECU, a fost finanţat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE şi a fost destinat implementării unor măsuri de reducere a consumului de energie în industria cimentului şi înlocuirea combustibilului lichid şi gazos cu cărbune.Studiul intitulat 'Instruire în tehnici manageriale pentru management energetic şi tehnologii de conservare a energiei', în valoare de 22 mii ECU, a fost finanţat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE şi a avut drept scop pregătirea şi realizarea unui curs de pregătire în domeniul gestiunii energiei şi al tehnologiilor de conservare a acesteia.Studiul 'Servicii integrate în industrie', în valoare de 600 mii ECU, a fost finanţat de către Uniunea Europeană prin programul PHARE şi a fost destinat identificării investiţiilor cu cost mediu şi ridicat şi pregătirii documentaţiei necesare pentru proiecte de investiţii de mari dimensiuni.Studiul 'Măsuri pentru implementarea în sectorul industrial din România a Acordurilor pe Termen Lung', în valoare de 133 mii EURO, a fost finanţat de către Uniunea Europeană prin programul SAVE II. Scopul studiului a constat în realizarea unei forme cadru a Acordului pe Termen Lung (ATL), prin care să reducă consumurile energetice din cadrul sectoarelor industriale mari consumatoare de energie (chimie şi metalurgie).Proiectul de investiţii intitulat 'Monitorizarea şi urmărirea consumurilor energetice în industrie', în valoare de 300 mii ECU, a fost finanţat prin programul PHARE al Uniunii Europene şi a avut ca scop desfăşurarea de proiecte demonstrative pe studii de caz şi organizarea de seminarii de lucru pentru diseminarea rezultatelor, în cadrul proiectului a fost testat modul de operare al schemei de monitorizare şi urmărire a proiectelor demonstrative implementate în întreprinderi cheie din trei sectoare industriale.În sectorul industrial au fost realizate şi două studii referitoare la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică. Acestea sunt prezentate în continuare.Studiul intitulat 'Creşterea capabilităţii de management energetic - finanţarea proiectelor de eficientă energetică pentru mari consumatori industriali', în valoare de 200 mii ECU, a fost finanţat prin programul PHARE al Uniunii Europene. Studiul a avut ca scop realizarea unui Plan de investiţii pe termen scurt cu finanţare din surse proprii ale companiilor şi contribuţii de la programul Phare.Studiul 'Scheme de finanţare a conservării energiei', în valoare de 330 mii EURO, a fost finanţat programul PHARE al Uniunii Europene. În cadrul acestui studiu a fost furnizată asistenţă pentru pregătirea personalului provenind din mai multe sectoare economice, în legătură cu diverse scheme de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică,Studiile şi proiectele realizate în sectorul industrial au permis identificarea unor portofolii de investiţii în valoare de 25 milioane dolari SUA, dintre care 15 milioane dolari SUA cu bancabilitate de 100% pentru linia de credit oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (România - Energy Conservation Financing Scheme) şi de peste 200 milioane dolari SUA pentru Fondul Român de Eficienţă Energetică (FREE).Reacţia consumatorilor industriali a fost deosebit de pozitivă în special faţă de proiectele care au avut şi componente demonstrative, proiecte amplificate ulterior şi cu contribuţii financiare proprii. Investiţiile analizate au demonstrat existenţa unor potenţiale economice de eficientă energetică cuprinse între 15 şi 60% şi de generare a resurselor financiare pentru rambursarea creditelor.În acest context au fost create instituţii specializate în finanţarea şi în realizarea unor investiţii (de exemplu Fondul Român de Eficienţă Energetică), care, pentru a îndeplini condiţiile de bancabilitate, au nevoie de mici corecţii şi instrumente de facilitare: surse proprii de finanţare, stimulente fiscale sau financiare (de tip Joint Implementation etc.).Un impact important şi cu costuri reduse se poate obţine prin activităţi de management energetic, însoţite de investiţii minore în echipamente de măsură şi control privind consumul de energie şi în programe de calcul pentru prelucrarea şi analiza datelor.Rolul filialelor teritoriale ale ARCE a fost deosebit de util în crearea interfeţei dintre consultant şi consumatorii industriali asistaţi, în motivarea şi activarea acestora şi, în mod special, în monitorizarea efectelor proiectelor demonstrative.În industrie, în paralel cu acţiunile coordonate de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, au fost luate şi măsuri de restructurare şi modernizare tehnologică. Conţinutul acestora, costurile implicate şi economiile realizate sunt prezentate în continuare.4.2.1 - Industria chimică şi petrochimicăIndustria de îngrăşăminte chimice
    Tabelul 4.2 Investiţiile realizate în industria de îngrăşăminte chimice
    Investiţia Valoarea investiţii (mii. USD) Surse de finanţare Economie energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 80,0 180,0
    Modernizare instalaţii de amoniac KELLOGG la AZOMURES Tg. Mureş, AMONIL Slobozia, DOLJCHIM Craiova şi NITRAMONIA Făgăraş 80,0 Surse proprii 180,0
    Investiţii în curs de derulare 55,3 96,0
    Modernizare instalaţie amoniac SALLZGITTER de la AZOCHIM Piatra Neamţ 55,3 Surse proprii 96,0
    Investiţii programate pentru 2004 - 2010 15,0 338,0
    Modernizarea instalaţiei KELLOGG din fabricile de amoniac 15,0 pe insta- laţie Surse proprii 338,0
        Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003    Industria anorganică
    Tabelul 4.3. Investiţiile realizate în industria anorganică
    Investiţia Valoarea investiţii (mil. USD) Surse de finanţare Economia energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 165,0 17,6
    Realizarea a 2 noi instalaţii de electroliză cu membrane cu schimbătoare de ioni la CHIMCOMPLEX Borzeşti şi OLTCHIM Rm. Vâlcea 165,0 Surse proprii 17,8
    Investiţii programate pentru 2004-2010 87,0 19,3
    Modernizare instalaţie sodă caustică cu catod de mercur la OLTCHIM Rm. Vâlcea 87,0 Surse proprii şi surse atrase 19,3
        Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003    Industria de prelucrare ţiţei şi petrochimie
    Tabelul 4.4. Investiţiile realizate în industria de prelucrare ţiţei şi petrochimie
    Investiţia Valoarea investiţii (mil. USD) Surse de finanţare Economie energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 104,0 31,7
    Realizarea instalaţiei de cogenerare la PETROBRAZI Retehnologizarea instalaţiei DAV de la PETROBRAZI Modernizare cuptoare piroliza IIARJPECHIM Piteşti Modernizare cazane abur la DMT ARPECHIM Piteşti Modernizare staţie frig ARPECHIM Piteşti Modernizare sistem oale condens ARPECHIM Piteşti 47,5 15,6 36,0 1,4 2,7 0,8 Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii - 1,6 8,3 11,1 7,0 3,7
    Investiţii în curs de derulare 14,3 12,0
    Recuperarea căldurii la instalaţia ACN de la ARPECHIM Piteşti" 14,3 Finanţare BERD 12,0
    Investiţii programate pentru perioada următoare (2004- 2010)
    Modernizare instalaţie extracţie hidrocarburi aromatice la PETROBRAZI Ploieşti Modernizare cuptoare la instalaţia DAV de la ARPECHIM Piteşti Studiu de fezabilitate în curs de elaborare Studiu de fezabilitate în curs de elaborare
        Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003    4.2.2 - Industria bunurilor de consum
    Tabelul 4.5. Investiţiile în industria bunurilor de consum
    Investiţia Valoarea investiţii (mil. USD) Surse de finanţare Economie energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 995,0 172,0
    Industria cimentului înlocuirea combustibilului lichid şi gazos la fabricarea clincheritului cu combustibili solizi Industria sticlei modificarea geometriei cuptoarelor de topit sticlă creşterea ponderii cioburilor de sticlă la elaborarea sticlei modernizarea cuptoarelor de topit sticlă schimbarea de tehnologie de geam tras cu tehnologii Float Industria ceramica înlocuirea celor două arderi clasice a ceramicii cu o singura ardere rapida Industria celulozei şi hârtiei înlocuirea parţială a materiei prime la fabricarea hârtiei de ambalaj cu maculatura Industria lemnului modernizarea uscătoarelor de cherestea realizarea a doua capacităţi producţie placi stratificate lemn 170,0 200,0 280,0 195,0 150,0 Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii 42,0 30,0 60,0 15,0 25,0
    Investiţii programate pentru 2004-2010 1.500,0 400,0 1.100,0 Surse proprii Surse atrase 300,0
    modernizare şi automatizare instalaţiilor mari consumatoare de resurse energetice modernizarea cuptoarelor creşterea ponderii materialelor secundare, reciclabile în procesele de fabricare a cimentului, sticlei, hârtiei şi celulozei asimilarea arderii gazelor naturale cu oxigen şi eliminarea aerului de combustie utilizarea căldurii din gazele de ardere pentru preîncălzirea prealabila a materiilor prime şi a deşeurilor
        Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003Eficienta investiţiilor realizate este pusă în evidentă de tendinţa descrescătoare a consumurilor energetice, cea mai semnificativa scădere înregistrându-se la produsul ceramică fină pentru construcţii şi ceramică fină pentru uz gospodăresc şi decorativă (tabelul 4.6.).┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Tabelul 4.6. Evoluţia consumurilor specifice în industria bunurilor de consum │├──────────┬────────┬──────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤│ material │Energie │ u.m. │ 1989 │ 1992 │ 1996 │ 2000 │ 2002│├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Ciment │Combust │tep/tona clincher │ 87,130│ 95,870│ 90,200│ 90,070│ 80,400││ ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │Electr. │tep/tonă ciment │ 12,420│ 11,800│ 11,220│ 10,540│ 10,060│├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Ceramica │Căldură │tep*l0^3/kg │ 0,384│ 0,415│ 0,235│ 0,134│ 0,107││fina de ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│construc- │Electr. │tep*10^3/kg │ 0,027│ 0,027│ 0,023│ 0,020│ 0,021││ţii │ │ │ │ │ │ │ │├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Sticlărie │Căldură │tep*10^3/kg │ 0,396│ 0,498│ 0,371│ 0,324│ 0,296││ ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │ Electr.│tep*10^6/kg │ 10,920│ 12,300│ 9,980│ 8,340│ 8,000│├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Ceramică │Căldură │tep*10^3/kg │ 0,572│ 0,647│ 0,364│ 0,304│ 0,266││fină uz ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│casnic, │Electr. │tep*10^6/kg │ 18,100│ 25,990│ 17,760│ 15,500│ 12,900││decorativă│ │ │ │ │ │ │ │├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Celuloză │Căldură │tep/kg │ 0,160│ 0,220│ 0,152│ 0,130│ 0,128││ ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │Electr. │tep/tonă │ 0,129│ 0,146│ 0,122│ 0,116│ 0,108│├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Hârtie │Căldură │tep/tonă │ 0,260│ 0,290│ 0,220│ 0,215│ 0,208││ ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│ │Electr. │tep/tonă │ 0,112│ 0,146│ 0,110│ 0,100│ 0,094│├──────────┼────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│Placi stra│Combust.│tep/1000mc │176,670│180,000│178,670│173,330│166,670││tificate ├────────┼──────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤│lemn │Electr. │tep/1000mc │ 12,900│ 16,360│ 15,530│ 14,660│ 14,620│└──────────┴────────┴──────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘  Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003    4.2.3 - Industria construcţiilor de maşini
    Tabelul 4.7. Investiţiile în industria construcţiilor de maşini
    Valoare investiţii (mil. USD) Surse finanţare (mil USD) Economie energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 39,4 15,7
    modernizare cuptor inducţie 1 tona modernizare linie turnare modernizare procedee de turnare sub presiune a reperelor de aluminiu modernizare presa de 12.000 tone 5,0 32,0 0,7 1,7 Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii 2,0 12,7 0,3 0,7
    Investiţii programate pentru 2004-2010 23,0 0,9
    extindere procedee şi modernizare echipamente 23,0 Surse proprii 0,9
    Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 20034.2.4 - Industria metalurgică SiderurgieRestructurarea şi modernizarea industriei siderurgice au fost realizate prin adoptarea următoarelor măsuri:● închiderea în totalitate a fluxurilor de otel Siemens-Martin,● concentrarea producţiei de oţel pe cuptoare electrice şi convertizoare cu oxigen,● înlocuirea cuptoarelor electrice vechi cu cuptoare noi şi modernizarea altor cuptoare, prin transformarea în cuptoare EBT cu putere specifică mare,● introducerea instalaţiilor de turnare continuă a otelului,● modernizarea cuptoarelor de încălzire în sectorul laminare,● introducerea insuflării cărbunelui pulverizat în furnale şi modernizarea instalaţiei de elaborare a oţelului (insuflare combinată).
    Tabelul 4.8. Investiţiile în industria siderurgică
    Valoare investi tii (mil USD) Surse finanţare (mil USD) Econo- mie energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 161,2 124,4
    Instalaţie insuflare cărbune pulverizat în furnalele nr. 3, 4, 5 şi modernizarea instalaţiei de elaborare a otelului la OLD 1 Instalaţie turnare continua a otelului la OE 2 modernizare cuptor electric modernizare oţelărie electrica modernizări cuptoare de încălzire la laminoare 36,0 39,2 15,0 71,0 - Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii 77,7 7,0 2,8 9,5 27,4
    Investiţii programate pentru 2004-2010 102,7 58,0
    Instalaţie insuflare cărbune pulverizat în furnalul nr. 2 Recuperare CO din gazele din convertizor modernizare laminor tabla groase modernizare cuptor electric modernizare cuptoare electrice cu transformatoare de mare putere modernizare maşina de turnare continua transformare cuptoare electrice în cuptoare electrice tip EBT şi LF 1,7 18,0 - 15,0 25,0 18,0 25,0 Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii Surse proprii 19,0 4,0 4,6 4,4 5,2 16,0 4,8
    Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003Eficienţa investiţiilor realizate şi a măsurilor adoptate este pusă în evidenţă de tendinţa descrescătoare a consumurilor specifice energetice (tabelul 4.9.)┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Tabelul 4.9. Evoluţia consumurilor specifice de energie în industria ││ siderurgică │├────────────────┬─────────────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┤│Tip consum │u.m. │ 1990 │ 1992 │ 1996 │ 2000 │ 2002 │2005 │2010 ││Consum specific ├─────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤│integrat │tep/tonă oţel│ 0,745 │0,668 │0,598 │0,561 │0,537 │0,513│0,466│└────────────────┴─────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┘Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003Metalurgia neferoasăRestructurarea şi modernizarea industriei metalurgiei neferoase a fost realizată prin retragerea din exploatare a unor hale de electroliză (ALRO Slatina) şi menţinerea celor viabile pentru modernizare (ALRO Slatina).
    Tabelul 4.10. Investiţiile în industria metalurgiei neferoase
    Valoare investi tii (mil USD) Surse de finanţare Econo- mie energie (mii tep/an)
    Investiţii derulate până în prezent 30,7 6,8
    Modernizare hale electroliza nr. 9 şi 10 Modernizarea a 2 grupuri transformare redresare 25,0 5,7 Surse proprii Surse proprii 5,0 1,8
    Investiţii programate pentru perioada 2004-2015 73,5 13,7
    Modernizare hale electroliza nr. 5-8 Modernizare cuptoare coacere anozi Modernizare prese de extruziune şi cuptoare de încălzire Instalarea cazan recuperator la cuptor topire Instalaţie producere energiei electrica cu aburul de la cazanul recuperator 44,0 20,7 3,0 5,5 0,3 Surse proprii Surse proprii Surse Proprii Surse proprii Surse proprii 10,3 2,0 0,5 0,8 0,1
    Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003Eficienţa investiţiilor realizate şi a măsurilor adoptate este materializată prin tendinţa descrescătoare a consumurilor specifice energetice (tabelul 4.11.).
    Tabelul 4.11. Evoluţia consumurilor specifice energetice în industria metalurgiei neferoase
    Tipul consumului u.m. 1990 1992 1996 2000 2002 2005 2010
    Consum specific energie electrica tep/tonă 1,582 1,600 1,686 1,505 1,488 1,462 1,376
    Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 20034.3. - Alimentarea cu energie termică în regim centralizatÎn domeniul alimentării cu energie termică în regim centralizat au fost realizate proiectele şi studiile prezentate în continuare.Proiectul 'Creşterea capacităţii autorităţilor locale de a elabora strategii energetice locale-asistenţă pentru întărirea activităţii Asociaţiei Oraşe Energie România Uniunea', în valoare de 125 mii EURO, cu finanţare prin programul PHARE al Uniunii Europene, a avut drept scop realizarea a 5 Master Plan-uri (strategii locale energetice) pentru 5 oraşe, însoţite de proiecte demonstrative.Proiectul demonstrativ 'Reabilitarea termică a căminului studenţesc T-14 Iaşi', în valoare de 400 mii ECU a fost finanţat prin programul ECOS-OUVERTURE al Uniunii Europene şi a avut ca obiectiv reabilitarea termică a căminului studenţesc T-14 Iaşi.Studiul privind 'Reabilitarea sistemului de încălzire a municipiului Bucureşti', în valoare de 1 milion ECU, a fost finanţat prin programul PHARE al Uniunii Europene şi a fost finalizat printr-un proiect demonstrativ.Studiul 'Sectorul consum - Proiect de reabilitare a reţelelor de încălzire în regim centralizat în România', în valoare de 250 mii ECU, a fost finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Studiul a fost realizat în 15 oraşe, reabilitarea reţelelor de încălzire în cinci dintre oraşele selectare fiind finanţată printr-un credit BERD în valoare de 45 milioane dolari SUA.Studiul 'Economia de energie în spitale', în valoare de 250 mii ECU, a fost finanţat de Uniunea Europeană, prin programul PHARE. Rezultatele studiului au fost valorificate prin realizarea unor Studii de fezabilitate şi implementarea măsurilor cu cost mediu în patru spitale.Ghidul pentru companiile de utilităţi "Modernizarea sistemului de încălzire districtual şi izolarea clădirilor" a fost realizat prin programul PHARE al Uniunii Europene. Cu această ocazie au mai fost realizate şi manuale de instruire şi informare pentru companiile de utilităţi, incluzând aspecte legate de management, legislaţie, finanţare.Studiul 'Implementarea măsurilor de eficienţă energetică în şcoli', în valoare de 250 mii ECU, a fost finanţat prin programul PHARE al Uniunii Europene. Rezultatele studiului au fost valorificate prin realizarea unor Studii de fezabilitate şi implementarea măsurilor cu cost mediu în patru şcoli.Proiectul 'Studiu de pre-fezabilitate - zona demonstrativă de eficienţă energetică Constanţa' a fost realizat cu ajutorul unei finanţări USAID prin Programul SECI. Studiul s-a materializat prin punerea la punct a unui Plan pentru reabilitarea sistemului de încălzire districtuală şi a clădirilor publice.Proiectul 'Promovarea eficienţei energetice prin intermediul autorităţilor locale la nivelul întregii Europe', în valoare de 1,3 milioane EURO, este finanţat prin programul SAVE II al Uniunii Europene. Scopul proiectului este realizarea unei baze de date conţinând 60 proiecte de succes.Proiectul 'Încălzire centralizată şi racire/cogenerare - materiale promoţionale în tarile candidate - acţiuni pilot în România şi Ungaria', în valoare de 138 mii EURO este finanţat prin programul SAVE II al Uniunii Europene. Scopul proiectului este promovarea trigenerării: producerea simultană şi combinată de energie electrică, căldură şi frig.Proiectul intitulat 'Energy Efficiency în District Heated Housing Sector' este de o importanţă cu totul specială, atât prin mărimea ariei de cuprindere (între 15 mii şi 20 de mii de apartamente situate în Olteniţa, Ploieşti, Paşcani, Făgăraş şi Bucureşti), cât şi prin impactul energetic şi social evaluat la o reducere cu 20-25% a facturii la energia termică a consumatorilor casnici. Acest proiect, prin bugetul alocat (5 milioane EURO), este primul care poate răspunde obiectivului strategic de formare a pieţei de eficienţă energetică şi care creează premisele aplicării Directivei 93/76 EEC, cu privire la facturarea individuala în clădiri colective.Referitor la programele derulate până în prezent în domeniul eficienţei energetice prin alte autorităţi decât ARCE, trebuie menţionat că, în baza Acordului de împrumut semnat la 13 aprilie 1997 între Guvernul României şi BERD, se implementează - prin intermediul Unităţii de Coordonare din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Programul de Conservare a Energiei Termice în cinci oraşe din ţară (Buzău, Ploieşti, Paşcani, Olteniţa şi Făgăraş).Planul de finanţare realizat conform Acordului de împrumut (exclusiv taxe şi impozite) este prezentat în tabelul 4.12. Data ultimei trageri din împrumut a fost 30 decembrie 2003, iar returnarea împrumutului, începută în anul 2002, când s-au rambursat 4,5 milioane dolari SUA, va continua până în anul 2011.Investiţiile, în valoare de 6,46 milioane franci elveţieni, realizate în cadrul proiectului STEP (Buzău şi Paşcani) au fost finanţate prin mecanismul AIJ/JI (Activities Implemented Jointly/Joint Implementation) pe baza articolului 6 din Protocolul de la Kyoto, în baza Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, Investiţiile constau în două centrale termice cu cogenerare cu o putere instalată unitară de 12 MW, reabilitarea, în municipiul Buzău, a reţelei de distribuţie având o lungime de 2,4 km, pentru alimentarea a 1.403 de apartamente şi reabilitarea, în municipiul Paşcani, a reţelei de distribuţie având o lungime de 3,5 km, pentru alimentarea a 1.120 de apartamente şi 24 de case.Asistenţa tehnică acordată de Guvernul German, în baza unui grant în valoare de 7 milioane mărci germane, vizează realizarea componentelor Programului, respectiv programul de investiţii şi programul de reconstrucţie instituţională. Până în prezent, în cadrul asistentei tehnice s-a realizat studiul de tarife (500.000 dolari SUA) şi se prestează servicii de consultanţă în domeniile organizare licitaţii, tehnic şi management.Proiectul de conservare a energiei termice în municipiul Făgăraş, în valoare de 5 milioane coroane norvegiene, a fost finanţat prin Joint Implementation pe baza articolului 6 din Protocolul de la Kyoto, în baza Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Norvegiei.Grantul PHARE, de circa 2,5 milioane EURO, a fost alocat municipiului Olteniţa.
    4.12. Finanţarea Programului de Conservare a Energiei Termice
    Sursa financiară Fonduri externe (dolari SUA) Fonduri centrale şi locale (dolari SUA) TOTAL (dolari SUA)
    Împrumut BERD 44.981.563 0 44.981.563
    Finanţare nerambursabilă BERD 488.000 0 488.000
    Fonduri centrale şi locale 0 37.461.840 37.461.840
    Finanţare nerambursabilă 5.450.000 acordată de terţi 0 5.450.000
    TOTAL 50.919.563 37.461.840 88.381.403
    Sursa; Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, 2003În cadrul acestui proiect au fost parcurse două etape. După fiecare etapă, la încheierea contractelor cu ofertanţii câştigători, au rezultat sume neutilizate, care au fost folosite, cu acordul BERD, la extinderea reabilitării în fiecare oraş.Realizările fizice ale fazelor sunt redate în tabelele 4.13 şi 4.14.
    Tabelul 4.13 Programul de Conservare a Energiei Termice - investiţii faza I
    N r r t Regiile cuprinse în TECP Capacitate termică MW CT Reţele reabilitate (km traseu) PT TOTAL CT PT MW km
    1 RAT Ploieşti 5,23 103,63 2,80 19,60 108,86 22,40 18 PT-uri; 2 CT-uri
    2 RAM Buzău 29,18 82,00 5,974 18,26 111,18 24,23 7 PT-uri; 5 CT-uri
    3 RASC Făgăraş 52,00 - 8,923 - 52,00 8,92 4 CT-uri
    4 RAGCL Paşcani 31,40 - 20,700 - 31,40 20,70 5 CT-uri
    5 RAGCL Olteniţa realizări grant PHARE *18,20 29,65 - 14,400 - *47,85 14,40 4 CT-uri 7 CT-uri
    TOTAL 165,66 185,63 52,797 37,86 351,29 90,66 25 PT-uri 27 CT-uri
    TOTAL GENERAL 351,29 90,657 351,29 90,66
        Sursa; Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, 2003
    Tabelul 4.14. Programul de Conservare a Energiei Termice - investiţii faza II
    N r r t Regiile cuprinse în TECP Capacitate termică MW CT Reţele reabilitate (km traseu) PT TOTAL CT PT MW km
    1 RAT Ploieşti - 112,58 - 29,90 112,58 29,90 18 PT-uri
    2 RASC Făgăraş 34,00 - 8,40 - 34,0 8,40 4 CT-uri
    3 RAGCL Paşcani 31,55 - 16,10 - 31,550 16,10 4 CT-uri
    TOTAL 65,55 112,58 24,50 29,90 178,13 54,40 18 PT-uri 8 CT-uri
    TOTAL GENERAL 178,13 54,40 178,13 54,40
    Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, 2003Agenţia Română pentru Conservarea Energiei a derulat, în perioada 2001 - 2003, proiecte de reabilitare şi modernizare a unor sisteme de alimentare cu energie termică în regim centralizat (producere, transport şi distribuţie), precum şi proiecte de utilizare a resurselor regenerabile în sisteme locale de producere a energiei termice. Finanţarea acestor proiecte a fost asigurată prin transferuri de la bugetul de stat, din fondul special de dezvoltare a sectorului energetic, către bugetele locale. Numărul proiectelor şi valoarea acestora (planificat şi realizat) sunt redate în tabelul 4.15.
    Tabelul 4.15. Proiecte derulate de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei
    U.M 2001 2002 2003
    Număr proiecte - 21 17 19
    Realizat milioane EURO 0,959 3,100 1,9
    Sursa: Ministerul Economiei şi Comerţului, 2003Pentru anul 2004, sunt create premisele pentru realizarea a 68 de proiecte, pentru care au fost alocate resurse financiare în valoare de circa 5,7 milioane EURO.Proiectele au asigurat baza de date, evaluarea ipotezelor şi creşterea capacităţii municipalităţilor pentru pregătirea studiilor de fezabilitate, în vederea promovării investiţiilor. În acest context, studiile pentru reabilitarea sistemului de încălzire a oraşelor Bucureşti, Constanţa şi a altor cinci oraşe au determinat atragerea unor investiţii de peste 120 milioane EURO. O concluzie importantă a fost furnizata de studiul finanţat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite ale Americii (USAID), pentru evaluarea limitei maxime de finanţare pe care municipalităţile o pot angaja în raport cu veniturile proprii şi cu capacitatea de garantare a creditelor.Facilitarea investiţiilor prin finanţările de peste 4 milioane dolari SUA, asigurate de Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Fondul Special de Dezvoltare a Sectorului Energetic, în perioada 1998-2000, a permis atât atragerea surselor municipale, cât şi atragerea unor surse comunitare şi finanţări bilaterale.În urma executării unor proiecte, a fost constituită asociaţia Oraşe-Energie din România (OER), similară celei europene (Energy Cities Network), asociaţie destinată promovării conservării energiei în mediul urban.Investiţiile aferente programelor de modernizări tehnologice, de instalare de noi capacităţi şi de ameliorare a eficienţei energetice, precum şi economiile de energie realizate sunt prezentate în tabelul 4.16.┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Tabelul 4.16. Investiţii pentru creşterea eficienţei energetice în perioada ││ 1990 - 2003 │├─────────────┬──────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────┤│ │ Total │ Sursa de finanţare │ Economie ││Sectorul │investiţie├─────────┬───────┬─────┬─────┬─────┤ energie ││ │(mil EURO │ SP │ BS │ UE │CBI │ CE │ (mii tep/an) ││ │ │ (mil. │ (mil. │(mil.│(mil.│(mil.│ ││ │ │ EURO) │EURO) │EURO)│EURO)│EURO)│ │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│Casnic │ 0,36│ │ │ 0,36│ │ │ 0,27 │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│ MLPTL│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│ ARCE │ 0,36│ - │ - │ 0,36│ - │ - │ 0,27 │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│Industrie │ 1.644,6*)│ 1.644,6│ - │ - │ - │ - │ 862,70 │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│Alimentare │ 94,0 │ 37,5│ 6,0│ 5,5│ - │ 45,0│ 593,54 ││centralizată │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│ MLPTL│ 88,0 │ 37,5│ - │ 5,5│ - │ 45,0│ 567,74 │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│ MAP │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│ ARCE │ 6,0 │ - │ 6,0│ - │ - │ - │ 25,80 │├─────────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────┤│TOTAL │ 1.738,9 │ 1.682,1│ 6,0│ 5,8│ - │ 45,0│ 1.456,20 │├─────────────┴──────────┴─────────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────────────────┤│SP - surse proprii, BS - bugetul de stat, UE - Uniunea Europeană (programe: ││Phare, Save, Synergy, Thermie, Ecos-Ouverture etc. şi grant-un: Elveţia, ││Germania, Norvegia), CBI - credite interne, CE - credite externe * ││- proiecte de modernizări tehnologice │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Sursa: Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, 2004ConcluziiAnaliza proiectelor încheiate sau aflate în derulare în perioada 1990 - 2003 a scos în evidenţă următoarele aspecte:● în sectorul industrial au fost realizate investiţii în proiecte de modernizări tehnologice şi de punere în funcţiune de capacităţi noi, în valoare de 1,64 miliarde EURO; efectul secundar, manifestat prin ameliorarea modului de utilizare a energiei a produs economii anuale evaluate la circa 862 mii tep,● în sectorul alimentării centralizate cu energie termică, investiţiile care au vizat în mod prioritar ameliorarea funcţionării sistemelor de producere a energiei termice au fost de circa 94 milioane EURO, efectul secundar, manifestat prin reducerea consumurilor specifice, a produs economii anuale evaluate la circa 594 mii tep,● în sectorul rezidenţial, valoarea totală a investiţiilor a fost de 360 mii EURO, economiile anuale de energie fiind de circa 270 tep.Obţinerea mijloacelor financiare, cunoaşterea şi stăpânirea tehnologiilor performante şi a practicilor existente la nivel mondial reprezintă condiţionări importante în promovarea eficientei energetice. Amplificarea preocupărilor privind utilizarea eficientă a energiei impune identificarea şi utilizarea unor instrumente şi mecanisme care se referă, în principal, la cadrul legislativ şi de reglementare, cadrul instituţional, politica de tarifare, sistemul fiscal şi informarea şi educarea consumatorilor.Identificarea şi implementarea unor proiecte demonstrative de eficienţă energetică susţinute financiar de bugetul de stat ar putea produce multiplicarea acestora pe scară largă. Succesul proiectelor ar putea conduce la creşterea interesului mediului economic şi de afaceri pentru realizarea unor astfel de proiecte.
     +  Capitolul 5 Obiectivele şi ţintele politicii în domeniul eficienţei energetice5.1. IntroducerePolitica de eficienţă energetică este, prin excelenţă, o politică ale cărei efecte sunt sesizabile pe termen lung. Obţinerea unor rezultate relevante este condiţionată de continuitatea şi coerenţa măsurilor luate în diferite perioade de dezvoltare.Succesul în definirea şi adoptarea unei politici naţionale de eficienţă energetică depinde de îndeplinirea a trei condiţii care se recomandă a fi avute în vedere:● eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investiţiile în proiecte de eficienţă energetică (de exemplu, reducerea barierelor);● interesarea şi implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru ameliorarea eficienţei energetice şi dezvoltării de noi oportunităţi;● extinderea domeniului pentru acţiuni de eficienţă energetică pe termen lung, prin stimularea creativităţii şi încurajarea invenţiilor şi inovaţiilor în domeniul tehnologiilor şi aplicării practice a eficienţei energetice.Factorul primordial în dimensionarea Strategiei naţionale în domeniul eficientei energetice este dinamica dezvoltării economiei naţionale.5.2. Obiectivele politicii în domeniul eficienţei energeticeIntegrarea în Uniunea Europeană constituie un obiectiv major pentru România. La orizontul anului 2015 viziunea strategică a României, în domeniul energetic, va fi cea a unei ţări membre a Uniunii Europene, care şi-a sincronizat politica din domeniu cu cea comunitară şi care pune accent pe siguranţă, eficienţă, protecţia mediului şi drepturile consumatorilor.Având în vedere recomandările formulate statelor membre de Comisia Europeană, în cadrul 'summit'-ului de la Stockholm (decembrie 2001), de a adopta o politică energetică axată pe economia de energie şi pe diversificarea producerii energiei prin utilizarea surselor regenerabile, coroborate cu priorităţile formulate în iniţiativa "Energie Inteligentă pentru Europa" a Comisiei Europene (aprilie 2002), este necesar ca România să aplice o politică energetică orientată către cea care guvernează întregul spaţiu comunitar, structurată pe două axe majore:● îndeplinirea responsabilităţilor legate de combaterea şi prevenirea schimbărilor climatice,● limitarea creşterii dependenţei de importurilor de resurse energetice primare.Din perspectiva aderării la Uniunea Europeană, politica României în domeniul eficienţei energetice trebuie să fie compatibilă cu cea comunitară, astfel încât reducerea intensităţii energetice să poată fi un proces transparent şi controlabil, care să reflecte potenţialul eficienţei energetice de a contribui la:● susţinerea creşterii economice;● creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi reducerea importurilor de resurse energetice primare;● creşterea competitivităţii în mediul de afaceri şi a eficienţei economice, atât în plan intern cât mai ales pe pieţele internaţionale,● îndeplinirea obiectivelor de încetinire a schimbărilor climatice, precum şi a altor obiective ale politicii de mediu;Acestea reprezintă unele dintre obiectivele pe care România trebuie să le aibă în vedere.Scopul esenţial al politicii în domeniul eficienţei energetice este reducerea intensităţii energetice.Pentru a asigura dezvoltarea în condiţii de eficientă şi durabilitate, se preconizează o reducere a intensităţii energetice primare cu 40% în perioada 2004 - 2015, Scopul propus poate fi atins prin perfecţionarea sau înlocuirea proceselor tehnologice cu consumuri specifice de energie şi resurse primare mari, printr-o ajustare structurală a economiei - în sensul dezvoltării ramurilor economice cu consumuri reduse de energie şi valoare adăugată mare şi reducerea ponderii ramurilor energointensive şi cu valoare adăugată mică în produse.Reducerea intensităţii energetice primare va conduce la scăderea consumului total de resurse energetice şi va contribui la o dezvoltare economică eficientă şi durabilă. Acest obiectiv a fost stabilit pornindu-se de la premisa consolidării creşterii economice, manifestată prin considerarea unor rate semnificative de creştere a produsului intern brut (PIB).Pentru perioada 2004-2015 se are în vedere un ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut de 5,4%.Pentru o dinamică a ritmului de creştere a produsului intern brut comparabilă cu cea estimată în cele trei scenarii prezentate în capitolul 2 şi în condiţiile analizei situaţiei curente în domeniul producerii şi consumului de energie, estimându-se o reducere a intensităţii energetice cu 50% până la finele anului 2015 (într-o varianta optimistă), cu circa 40% (într-o variantă moderată) şi cu circa 30% (într-o varianta pesimistă). Grafic, reducerea intensităţii energetice, în cele trei variante (optimistă, moderată şi pesimistă) este reprezentată în figura 5.1.Figura 5.1. Reducerea intensităţii energetice5.3. Ţintele politicii în domeniul eficienţei energetice5.3.1. Sectoarele care se au în vedere la implementarea măsurilor de eficienţă energeticăÎn urma analizei potenţialului economic disponibil, avut în vedere la implementarea măsurilor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice au fost identificate, ca prioritare, următoarele sectoare: a) Sectorul rezidenţial este, prin potenţialul economic estimat, cel mai important domeniu al intervenţiei prin măsuri de eficienţă energetică. Motivul esenţial al acestei alegeri este legat de necesitatea reducerii valorilor facturilor de energie pentru populaţie, acţionându-se asupra reducerii consumului de energie.În sectorul rezidenţial, principalele acţiuni pentru valorificarea potenţialului economic de eficienţă energetică sunt:● modernizarea instalaţiilor interioare de alimentare cu energie termică;● reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice (intervenţia atât asupra punctelor termice cât şi a reţelelor de distribuţie propriu-zise);● introducerea măsurilor de gestiune a consumurilor de energie la consumatorii finali prin montarea repartitoarelor de debit (apometre pentru apă caldă) la nivel de scară de bloc, a alocatoarelor de costuri la nivel de apartament şi într-o fază ulterioară, a contoarelor cu preplată;● izolarea termică a locuinţelor. b) Sectorul industrial reprezintă cea de a doua prioritate avută în vedere, în condiţiile în care acesta trebuie să constituie baza creşterii economice.În sectorul industrial ţintele le constituite ramurile mari consumatoare de energie, respectiv industria chimică şi petrochimică, industria siderurgică şi metalurgică, industria constructoare de maşini şi industria de celuloză şi hârtie.Acţiunile care pot conduce la valorificarea potenţialului economic de eficientă energetică al sectorului industrial sunt:● îmbunătăţirea managementului consumurilor de energie în cadrul societăţilor industriale;● iniţierea unor proiecte de modernizare tehnologică a instalaţiilor şi echipamentelor;● stimularea sectorului privat din industrie pentru implementare unor proiecte de eficienţă energetică.Suplimentar, reducerea intensităţii energetice în sectorul privat din industrie, sector cu o contribuţie care depăşeşte 70% la constituirea PIB, poate presupune şi realizarea următoarelor acţiuni:● introducerea mecanismului de Acord pe Termen Lung în politica de conservare a energiei,● preluarea experienţei existente în Uniunea Europeană privind parteneriatul dintre structurile administraţiei centrale şi locale şi sectorul privat, în legătură cu reducerea consumurilor de energie şi a emisiilor de substanţe poluante, în special a celor de C0(2), prin ameliorarea eficienţei energetice. c) Pe cel de al treilea nivel de prioritate se situează, în egală măsură, sectorul transporturi şi alimentarea cu energie termică în regim centralizatÎn sectorul de transporturi, cele mai mari ramuri consumatoare de energie sunt, în ordine descrescătoare, transporturile rutiere şi transporturile pe calea ferată.În acest sector acţiunile de valorificare a potenţialului economic de eficientă energetică vor avea în vedere reducerea intensităţii energetice în sectorul transporturilor rutiere şi creşterea eficienţei energetice în transporturile feroviare.Măsurile preconizate pentru reducerea intensităţii energetice în sectorul transporturilor rutiere sunt:● modernizarea flotei de autovehicule prin utilizarea autovehiculelor, cu motoare performante şi emisii poluante reduse,● extinderea utilizărilor combustibililor alternativi în transportul locale,● extinderea utilizării tahografelor şi limitatoarelor de viteză la autovehicule. Măsurile preconizate pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul transporturilor feroviare sunt:● modernizarea substaţiilor de tracţiune electrică a trenurilor,● introducerea unui sistem integrat de gestiune a consumurilor de energie utilizată în tracţiunea trenurilor,● extinderea electrificării liniilor de cale ferată, cu influenţă directă în reducerea consumurilor energetice,● reabilitarea infrastructurii feroviare prin ridicarea parametrilor liniilor ferate, urmărind eliminarea consumurilor energetice suplimentare cauzate de restricţiile de viteză,● modernizarea parcului de locomotive prin dotarea cu locomotive Diesel cu motoare cu randamente sporite şi emisii poluante reduse şi cu locomotive electrice cu transmisie în curent alternativ,● reducerea consumurilor energetice în transportul feroviar de călători, prin dotarea cu rame automotoare Diesel şi rame electrice,● dotarea metroului cu material rulant cu tracţiune în curent alternativ.Sectorul transporturilor va cunoaşte cea mai mare dezvoltare pe termen mediu şi lung. Finalizarea diferitelor etape ale programului naţional de construire de autostrăzi şi modernizare a drumurilor naţionale, modernizarea infrastructurii feroviare, perspectiva dezvoltării transportului fluvial intern reprezintă tot atâtea motive pentru a susţine această afirmaţie.Deşi inferior din punct de vedere al potenţialului economic de eficienţă energetică, sectorul alimentării cu energie termică în regim centralizat va cunoaşte importante modificări structurale, respectiv din punct de vedere tehnic şi organizatoric. Aceasta va duce la oportunitatea valorificării unui potenţial economic relativ redus şi ulterior, în noua structură, într-o dezvoltare la scară naţională, la creşterea semnificativă a potenţialului economic de eficienţă energetică.Alimentarea cu energie termică în regim centralizat, în condiţii de siguranţă şi calitate, conform standardelor Uniunii Europene, presupune realizarea a două acţiuni majore:● modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică;● promovarea cogenerării de mică şi medie putere.Ţintele sectoriale avute în vedere pentru definirea acţiunilor de valorificare a potenţialului economic de eficienţă energetică au fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considerate prioritare la balanţa de resurse energetice primare aferentă anului 2001 (sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2003).ConcluziiObiectivele şi ţintele politicii în domeniul eficienţei energetice sunt condiţionate de:● eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investiţiile în proiecte de eficienţă energetică;● înteresarea şi implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru ameliorarea eficienţei energetice şi dezvoltării de noi oportunităţi;● extinderea domeniului pentru acţiuni de eficienţă energetică pe termen lung, prin stimularea creativităţii şi încurajarea invenţiilor şt inovaţiilor în domeniul tehnologiilor şi aplicării practice a eficienţei energetice,Obiectivele politicii în domeniu] eficienţei energetice sunt:● susţinerea creşterii economice;● creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi reducerea importurilor de resurse energetice primare;● creşterea competitivităţii în mediul de afaceri şi a eficienţei economice, atât în plan intern cât mai ales pe pieţele internaţionale,● îndeplinirea obiectivelor de încetinire a schimbărilor climatice, precum şi a altor obiective ale politicii de mediu;Scopul esenţial al politicii în domeniul eficienţei energetice este reducerea intensităţii energetice primare cu 40%, în perioada 2004 - 2015, Acesta a fost stabilit pornindu-se de la premisa consolidării creşterii economice, manifestată prin considerarea unor rate semnificative de creştere a produsului intern brut (PIB). Pentru perioada 2004-2015 se are în vedere im ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut de 5,4%.Ţintele sectoriale avute în vedere pentru, definirea acţiunilor de valorificare a potenţialului economic de eficientă energetică au fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considerate prioritare la balanţa de resurse energetice primare aferentă anului 2001, Acestea sunt:● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep, în sectorul industrial;● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii tep, în sectorul rezidenţial;● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii tep, în transporturi;● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii tep, în sectorul terţiar;● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii tep în sectorul alimentării centralizate cu energie termică.Acţiunile şi măsurile aferente atingerii obiectivelor şi ţintelor politicii în domeniul eficienţei energetice, precum şi responsabilităţile, termenele de realizare, resursele financiare necesare şi sursele de finanţare sunt prezentate în Planul de acţiune 2004 - 2015, anexat.  +  Capitolul 6 Resurse financiare6.1. Estimări financiare preliminareConform estimărilor din capitolul 2, aplicarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice va conduce, pentru o creştere a PIB cu o rată media anuală de 5,4% şi o reducere a intensităţii energetice cu 40% pe întreaga perioadă 2004 - 2015, la reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă şi implicit, la reducerea efortului financiar pentru achiziţia de resurse energetice primare cu minimum 3,4 miliarde EURO.Dacă avem în vedere că în România, prin consumul unei tone echivalent petrol se obţin 2,38 tone CO(2), care pe piaţa internaţională a comerţului cu emisii valorează circa 3,1 - 3,5 EURO, rezultă că, prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep, respectiv a emisiilor de CO(2) cu circa 60,5 milioane tone, în afară de reducerea efortului financiar cu 3,4 miliarde EURO'c7 pentru susţinerea importurilor de resurse primare, se mai pot obţine, prin comercializarea acestor emisii, circa 215 milioane EURO.Din economiile de circa 25,4 milioane tep menţionate anterior, circa 9,5 milioane tep vor fi obţinute 'pe cale naturală', fără costuri direct legate de eficienţa energetică, prin punerea în funcţiune de echipamente şi instalaţii moderne cu eficienţă energetică ridicată.Restul, de circa 15,9 milioane tep, vor fi obţinute prin realizarea unor programe de investiţii, având ca scop ameliorarea eficienţei energetice la consumatorii semnificativi de energie din majoritatea sectoarelor economiei. Efortul financiar necesar susţinerii acestor programe de investiţii este estimat la circa 2,7 miliarde EURO.În concluzie, se poate aprecia că realizarea unui efort financiar de 2,7 miliarde EURO pentru reducerea consumului final cu 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, conduce atât la economisirea a 3,4 miliarde EURO, prin reducerea achiziţiei de resurse primare cât şi la obţinerea a minimum 215 milioane EURO, prin comercializarea emisiilor de CO(2).6.2. Acoperirea necesarului de resurse financiareSusţinerea financiară a programelor de investiţii având drept scop creşterea eficienţei energetice, implică mobilizarea a circa 2,7 miliarde EURO, pe întreaga perioadă considerată. Repartiţia necesarului de resurse financiare pe sectoare, efectuată pe baza datelor prezentate în capitolul 2, tabelul 2.4, este redată în tabelul 6.1.
    Tabelul 6.1. Necesarul de resurse financiare pentru investiţii şi beneficiile realizate
    Sectorul Economia de resurse primare (mii tep/an) Total investitii (mil.EURO) Economii obtinute la achizi- tia resur- se primare (mil.EURO) Beneficii realizate prin van- zarea emi- siilor de CO(2) (mil.EURO)
    Industrie 337 110 540 34
    Rezidenţial 823 1.187 1.319 83
    Transporturi 303 216 485 31
    Terţiar 48 7 76 5
    Alimentare 612 1.137 980 62
    TOTAL 2.122 2.659 3.400 215
    Susţinerea cu resurse financiare a programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice micşorează veniturile la bugetului de stat pe două căi: în mod direct, prin alocaţiile, transferurile consolidabile, subvenţiile şi creditele acordate şi în mod indirect, prin stimulente fiscale şi financiare prevăzute de legislaţia în vigoare (deducerea unor cheltuieli din impozitul pe venit şi subvenţionarea dobânzilor la creditele comerciale, în cazul reabilitării termice a clădirilor).Modalităţile prin care se pot constitui, prin cerinţe de la bugetul de stat, fondurile necesare susţinerii financiare a programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice sunt următoarele:● alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele unor ministere,● alocaţii de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autorităţile publice locale,● credite de la bugetul de stat,● finanţarea prin contracte de parteneriat public-privat.Finanţarea de la bugetul de stat se face în baza Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi a Legii Bugetului de Stat, aprobată anual de Parlamentul României (ex. Legea nr. 507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004),Intrarea în vigoare, cu începere de la 1 ianuarie 2004, a Directivei Comisiei Europene privind cadrul comunitar de impozitare a produselor energetice va conduce la amplificarea stimulentelor în direcţia unei utilizări mai eficiente a energiei [astfel încât să se reducă dependenţa de importurile de energie şi emisiile de C(O2)]. Directiva va lua în considerare competitivitatea companiilor comunitare faţă de ţările terţe, în acest scop fiind prevăzute:● măsuri de reducere a poverii fiscale pentru firmele care sunt preocupate de reducerea consumului de energie,● returnarea unei părţi a impozitelor plătite de firmele care au investit în utilizarea eficientă a energiei.Reducerea de impozite care va fi aplicată companiilor angajate în proiecte de utilizare eficientă a energiei va fi de 100% pentru marii consumatori de energie, respectiv de 50% pentru ceilalţi consumatori.6.3. Finanţarea prin alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele unor ministereAcest tip de finanţare se face în sectorul rezidenţial, pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate şi în sectorul alimentării centralizate cu energie termică, pentru modernizarea atât a sistemelor de producere a energiei termice cât şi pentru reabilitarea sistemelor aferente de transport şi distribuţie. Resursele financiare sunt obţinute prin alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi, respectiv, în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.6.3.1. Sectorul rezidenţialReabilitarea termică a clădirilor multietajate 'reprezintă una dintre acţiunile majore de reducere a consumului de energie în sectorul rezidenţial. Cadrul legal este constituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 211/2003.În conformitate cu prevederile legale, clădirile de locuit multietajate se includ în programe anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică, elaborate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. În limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sunt constituite resursele necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind:● expertizarea şi auditul energetic,● proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate,● executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate;● executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului precum şi a celorlalte instituţii publice, aflate în subordonarea acestuia.Programul naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, adoptat de Guvern în luna iulie 2002, prevede reabilitarea, în intervalul 2004 - 2015, a 25 de mii de clădiri de locuit multietajate (800.000 apartamente). Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, efortul financiar este de 940 milioane EURO (din care 240 milioane EURO vor fi alocate de la bugetul de stat iar restul din alte surse constituite în condiţiile legii), economiile anuale fiind estimate la 714 mii tep.În raport cu prevederile Programului naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, prezenta Strategie prevede că, pentru reducerea consumului anual final în sectorul rezidenţial, prin reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, cu circa 823 mii tep, este necesar un efort financiar de 1.187 milioane EURO (din care circa 303 milioane EURO alocate de la bugetul de stat, iar restul din surse constituite în condiţiile legii).6.3.2. Sectorul alimentării centralizate cu energie termicăModernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică poate conduce la însemnate economii de resurse primare atât prin creşterea eficienţei în funcţionare a sistemelor de producere a energie termice cât şi prin eliminarea pierderilor de energie termică şi de agent termic. Cadrul legal este constituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene şi locale.În conformitate cu prevederile legale, pentru realizarea lucrărilor de modernizare şi retehnologizare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale, se alocă sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în conformitate cu programele de investiţii aprobate, potrivit legii.În anul 2003, resursele financiare alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor au fost de circa 10 milioane de EURO. Prezenta Strategie prevede că, pentru reducerea consumului anual de resurse primare în sectorul alimentării centralizate cu energie termică cu circa 612 mii tep, este necesar un efort financiar de 1.137 milioane EURO.6.4. Finanţarea prin alocaţii de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autorităţile publice localeFinanţarea prin alocaţii de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autorităţile publice locale se face în baza Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, cu modificările ulterioare. Acest tip de finanţare este utilizat cu precădere pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, atât pentru modernizarea sistemelor de producere a energiei termice, cât şi pentru reabilitarea sistemelor aferente de transport şi distribuţie.6.4.1. Sectorul alimentării centralizate cu energie termicăÎn conformitate cu prevederile legale pentru realizarea investiţiilor care au ca scop principal creşterea eficienţei energetice în sistemele de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, autorităţile publice locale pot constitui fonduri prin alocaţii de la bugetele locale şi, în completare, prin transferuri consolidabile de la bugetul de stat către bugetele locale, în limita a maximum 50% din valoarea acestora, după ce, în prealabil, studiile de fezabilitate aferente investiţiilor şi alocarea de resurse financiare de la bugetele locale au fost aprobate prin hotărâri ale consiliilor judeţene, municipale sau locale.Pentru anul 2003, resursele financiare alocate prin transferuri consolidabile de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului, către bugetul Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei au fost de circa 3 milioane EURO. În anul 2004 sunt alocate circa 6 milioane EURO, pentru ca în perioada 2005-2007 să fie alocate sume medii anuale cuprinse între 7 şi 9 milioane EURO.6.5. Credite de la bugetul de statAcest tip de finanţare se face în sectorul rezidenţial, pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate. Resursele financiare sunt obţinute prin alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.6.5.1. Sectorul rezidenţialCadrul legal este constituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 211/2003.În limita fondurilor aprobate anual, în bugetul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sunt constituite, prin credite acordate de la bugetul de stat, resursele necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se asigură (fonduri care nu depăşesc 59,5% din totalul cheltuielilor de execuţie). La terminarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii, creditele se restituie în rate lunare egale, cu o dobândă de 5% pe an şi cu o durată de rambursare de 10 ani de la data recepţiei terminării lucrărilor.Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor aferente reabilitării termice a clădirilor de locuit multietajate în perioada 2004-2015 şi constituite prin credite acordate de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sunt estimate la circa 707 milioane EURO.6.6. Finanţarea prin contracte de parteneriat public-privatFinanţarea prin contracte de parteneriat public privat se poate face în toate sectoarele în care se impune creşterea eficienţei energetice.În funcţie de tipurile de proiecte de parteneriat public-privat, finanţarea poate fi asigurată integral de investitor sau parţial împreună cu autorităţile publice centrale şi locale.Resursele financiare puse la dispoziţie de acestea pot fi obţinute prin alocaţii de la bugetul de stat sau local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele autorităţilor publice centrale sau locale care încheie contractele de parteneriat public - privat. Este cazul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al autorităţilor administraţiei publice locale, care pot acoperi diferenţa de 897 milioane EURO până la incidenţa necesarului de 1.137 milioane EURO (în raport cu o alocare anuală de circa 20 milioane EURO sau 240 milioane EURO pe întreaga perioadă 2004-2015).6.7. Stimulentele fiscale şi financiareStimulentele fiscale şi financiare care pot susţine realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice în toate sectoarele economice sunt:● subvenţionarea dobânzilor la creditele comerciale,● reducerea impozitului pe venit.Prin aplicarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, sunt create condiţiile acordării de stimulente fiscale şi financiare pentru realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice.6.7.1. Subvenţionarea dobânzilor la creditele comercialeÎn conformitate cu prevederile Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, creditele pentru lucrări de creştere a eficientei energetice se acordă cu o dobândă de maximum 75% din cea stabilită de bănci, diferenţa urmând să fie asigurată prin alocaţii anuale de la bugetul de stat.6.7.2. Reducerea impozitului pe venitÎn conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene şi locale, pentru rambursarea ratelor de capital şi plata costurilor aferente creditelor pentru reabilitarea sistemelor de producere a energiei termice vor fi alocate sume defalcate din impozitul pe venit către bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.ConcluziiPentru o creştere a PIB cu o rată medie anuală de 5,4% şi o reducere a intensităţii energetice cu 40% în perioada 2004-2015, aplicarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice se va materializa prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă şi implicit, prin reducerea efortului financiar aferent achiziţiei de resurse energetice primare cu minimum 3,4 miliarde EURO.Dacă se are în vedere că în România, prin consumul unei tone echivalent petrol se obţin 2,38 tone CO(2) care pe piaţa internaţională a comerţului cu emisii valorează circa 3,1 - 3,5 EURO, rezultă că prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep, respectiv a emisiilor de CO(2) cu circa 60,5 milioane tone, în afară de reducerea efortului financiar cu 3,4 miliarde EURO, se mai pot obţine, prin comercializarea acestor emisii, circa 215 milioane EURO.Din economiile de circa 25,4 milioane tep menţionate anterior, circa 9,5 milioane tep vor fi obţinute 'pe cale naturală', fără costuri direct legate de eficienţa energetică, prin punerea în funcţiune de echipamente şi instalaţii moderne cu eficienţă energetică ridicată.Restul, de circa 15,9 milioane tep, vor fi obţinute prin realizarea unor programe de investiţii având ca scop ameliorarea eficientei energetice la consumatorii semnificativi de energie din majoritatea sectoarelor economiei. Efortul financiar necesar susţinerii acestor programe de investiţii este estimat la circa 2,7 miliarde EURO.În concluzie, se poate aprecia că realizarea unui efort financiar de 2,7 miliarde EURO pentru reducerea consumului final cu 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004-2015, conduce atât la economisirea a 3,4 miliarde EURO, prin reducerea achiziţiei de resurse primare, cât şi la obţinerea a minimum 215 milioane EURO, prin comercializarea emisiilor de CO(2).Modalităţile prin care se pot constitui, prin cerinţe de la bugetul de stat, fondurile necesare susţinerii financiare a programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice sunt următoarele:● alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele unor ministere,● alocaţii de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autorităţile publice locale,● credite de la bugetul de stat,● finanţarea prin contracte de parteneriat public-privat.Finanţarea de la bugetul de stat se face în baza Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi a Legii Bugetului de Stat, aprobată anual de Parlamentul României (ex. Legea nr. 507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004).Stimulentele fiscale şi financiare care pot susţine realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice în toate sectoarele economice sunt:● subvenţionarea dobânzilor la creditele comerciale,● reducerea impozitului pe venit.Prin aplicarea Legii nr. 314/2003 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, sunt create condiţiile acordării de stimulente fiscale şi financiare pentru realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice.┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Tabelul 6.2. Resurse financiare │├────────────┬────────────────┬──────────┬──────┬──────────────────┬───────────┤│ Sectorul │ Acţiunea │Perioada │Răs- │ Modul de alocare │ Total ││ │ │ │punde │ a resurselor │ resurse ││ │ │ │ │ financiare │(mil.│(mil.││ │ │ │ │ │EURO/│EURO)││ │ │ │ │ │ an) │ │├────────────┴────────────────┴──────────┴──────┴──────────────────┴─────┴─────┤│Sectorul rezidenţial │├─────────────────────────────┬──────────┬──────┬──────────────────┬─────┬─────┤│Reabilitarea termică a │2004-2015 │MTCT │ │ 99 │1.187││clădirilor de locuit │ │ │ │ │ ││multietajate │ │ │ │ │ ││Baza legală: Legea 211/2003 │ │ │Alocaţii de la │ │ ││şi OUG 174/2002 │ │ │bugetul de stat │ 25 │ 303││Baza legală: Legea 211/2003 │ │ │Credite de la │ │ ││şi OUG 174/2002 │ │ │bugetul de stat │ 74 │ 707│├─────────────────────────────┴──────────┴──────┴──────────────────┴─────┴─────┤├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Alimentare centralizată cu ││energie termică │├─────────────────────────────┬──────────┬──────┬──────────────────┬─────┬─────┤│Modernizarea centralelor │2004-2015 │ │ │ 95 │1.137││termice şi electrice de │ │ │ │ │ ││termoficare, reabilitarea │ │ │ │ │ ││reţelelor de transport şi │ │ │ │ │ ││distribuţie a agentului │ │ │ │ │ ││termic şi modernizarea │ │ │ │ │ ││punctelor termice │ │ │ │ │ ││Baza legală: OUG 78/2002 │ │MAI │Alocaţii bugetare │ │ ││ │ │ │şi credite │ 87 │1.041││Baza legală: Legea 199/2000 │ │ │Transferuri │ │ ││şi Legea 189/1998 │ │ARCE │consolidabile │ 8 │ 96│├─────────────────────────────┴──────────┴──────┴──────────────────┴─────┴─────┤├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Stimulente fiscale şi financiare pentru realizarea proiectelor de ││eficienţă energetică │├─────────────────────────────┬──────────┬──────┬──────────────────┬─────┬─────┤│Subvenţionarea cu 25% a │2004-2015 │ MEC, │Reducerea venitu- │ │ ││dobânzilor la creditele │ │ MFP │rilor la bugetul │ │ ││comerciale │ │ │de stat va fi │ │ ││Baza legală: Legea 199/2000, │ │ │compensată prin │ │ ││Legea 314/2003 │ │ARCE │reducerea achizi- │ │ ││ │ │ │ţiei de resurse │ │ ││ │ │ │primare │ │ │├─────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────────────────┼─────┼─────┤│Reducerea impozitului pe │2004-2015 │ MAI, │Reducerea venitu- │ │ ││venit │ │ MFP │rilor la bugetul │ │ ││Baza legală: OUG 78/2000, │ │ │de stat va fi │ │ ││Legea 314/2003 │ │ │compensată prin │ │ ││ │ │ │reducerea achizi- │ │ ││ │ │ │ţiei de resurse │ │ ││ │ │ │primare │ │ │├─────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────────────────┼─────┼─────┤├─────────────────────────────┼──────────┼──────┼──────────────────┼─────┼─────┤│TOTAL RESURSE FINANCIARE │ │ │ │ 194│2.324│└─────────────────────────────┴──────────┴──────┴──────────────────┴─────┴─────┘
     +  Capitolul 7 Impactul estimatÎn acest capitol se prezintă impactul posibil al aplicării politicilor de creştere a eficienţei energetic, propuse în capitolele anterioare, din punct de vedere al indicatorilor economici, sociali şi de mediu.Se apreciază că, prin promovarea acestor măsuri, se vor atinge, în general, următoarele obiective :● reducerea intensităţii energetice din România, până la valori comparabile cu cele înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene;● decuplarea ritmului de creştere a PIB de ritmul de creştere a consumului total de energie;● reducerea substanţială a consumului de resurse primare şi, implicit, a cantităţilor de emisii poluante, creându-se astfel, condiţii favorabile pentru respectarea obligaţiilor internaţionale asumate în privinţa limitării gazelor cu efect de seră;● relansarea economică a României pe baze de dezvoltare durabilă (economisirea resurselor de energie, în acord cu limitarea sau reducerea emisiilor poluante);● introducerea şi dezvoltarea metodelor de abordare sistemică a planificării resurselor de energie (planificarea integrată a resurselor), care permit optimizarea din punct de vedere energetic, la nivelul ansamblului economiei naţionale.7.1. Impactul la nivel macroeconomicDin punct de vedere macroeconomic, prin aplicarea politicilor de creştere a eficienţei energetice, se estimează că se vor induce următoarele efecte:● reducerea importurilor de resurse energetice;● finanţarea de investiţii în infrastructura unor sectoare economice, creşterea eficienţei şi dezvoltarea resurselor interne;● evitarea unor costuri suplimentare la producătorii de energie;● creşterea siguranţei în alimentarea cu energie a consumatorilor;● creşterea eficientei economice, a competitivităţii şi profitului în acele sectoare ale economiei naţionale care deţin ponderi importante din consumul total final de resurse energetice primare şi care au potenţial economic ridicat;● creşterea competitivităţii produselor româneşti pe piaţa internaţională, reducerea costurilor cu energia permiţând, în plus, investiţii în creşterea calităţii;● dezvoltarea producţiei de echipament eficient şi crearea de noi oportunităţi în acest domeniu (inclusiv crearea de locuri de muncă);● încurajarea iniţiativei private şi dezvoltarea societăţilor de servicii energetice;● atragerea de finanţare pentru investiţii în sectoarele economice existente sau nou create, care pot deveni atractive prin eficientizare, deci prin potenţialul de creştere a profitului;● evitarea sau limitarea schimbărilor climatice, precum şi limitarea creşterii importurilor de resurse energetice primare;● promovarea transferului de tehnologie performantă în România, dezvoltarea cercetării în domeniu, participarea la proiecte comune cu alte ţări, prin dezvoltarea cooperării internaţionale.7.2. Impactul la nivel socialPrin aplicarea politicilor de creştere a eficienţei energetice se pot obţine îmbunătăţiri semnificative şi în ceea ce priveşte scăderea ratei şomajului, creşterea calificării forţei de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.Astfel:● în industrie, prin reducerea costurilor cu energia consumată în procesele tehnologice, se pot crea posibilităţi de creştere a profitului, respectiv a sumelor investite în creşterea capacităţilor de producţie sau în extinderea gamei acestei, rezultând locuri suplimentare de muncă în acest domeniu;● prin programele de reabilitare termică a locuinţelor şi clădirilor se creează, de asemenea, noi locuri de muncă în construcţii şi instalaţii;● prin eficientizarea energetică a locuinţelor se vor reduce şi facturile pentru energie.7.3. Impactul asupra mediului ambiantImpactul asupra mediului ambiant, obţinut prin aplicarea politicilor de creştere a eficienţei energetice, se poate caracteriza prin:● reducerea emisiilor poluante, în general şi a emisiilor de gaze cu efect de seră [CO(2)], în special; se estimează, astfel, reducerea cu 4-7 milioane tone de CO(2) pe an a emisiilor produse prin utilizarea combustibililor, valorificarea acestui potenţial putând constitui o sursă de finanţare importantă;● reducerea la nivel local a impactului asupra mediului, atât la producere, cât şi la consumul de energie;● reducerea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, prin evitarea deversării unor mari cantităţi de ape uzate, începând de la producerea combustibilului până la utilizatorul final;● reducerea poluării solului, prin scăderea cantităţilor mari de zgură şi cenuşă depozitate la producătorii de energie electrică şi/sau termică.ConcluziiConsumul anual de energie primară pe cap de locuitor în România, la nivelul anului 2001, este de 2.404 kWh/locuitor şi se estimează că acesta va creşte odată cu relansarea economică şi îmbunătăţirea standardului de viaţă.Analiza balanţei energetice pe anul 2001 scoate în evidenţă faptul că industria şi sectorul rezidenţial sunt principalele ramuri consumatoare de energie, în timp ce în transporturi şi sectorul terţiar se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu anul 2000 (cu 14% în transporturi şi cu 91% în sectorul terţiar).Consumul de resurse primare în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, deşi descrescător, este cu circa 13% mai mare decât consumul final de resurse primare înregistrat în industrie.În acest context, sectoarele considerate relevante sunt industria, sectorul rezidenţial, transporturile, sectorul terţiar şi alimentarea centralizată cu energie termică.România, stat aflat la sfârşitul perioadei de tranziţie şi caracterizat de o economie puternic energointensivă mai ales înainte de anul 1989, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparaţie cu media înregistrată în Uniunea Europeană.Intensitatea energetică finală a fost determinată prin conversia Produsului Intern Brut în dolari SUA, calculat pentru fiecare an la preţurile şi ratele de schimb corespunzătoare anului 1995 şi corectarea acestuia cu paritatea puterii de cumpărare. În raport cu media în Uniunea Europeană, în România, intensitatea energetică finală este de 1,4 ori mai mare.La nivelul sectoarelor cu contribuţii importante în compunerea consumului total final de energie, compararea valorilor intensităţilor energetice finale din România cu cele înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene a pus în evidenţă corelări cuprinse între 0,76 şi 3,14 pentru industrie, între 0,62 şi 0,88, pentru transporturi, între 1,29 şi 3,12, pentru sectorul rezidenţial şi între 0,43 şi 2,25, pentru sectorul terţiar.În consecinţă, se poate aprecia că economia naţională se caracterizează prin valori relativ ridicate ale intensităţii energetice primare, comparativ cu media în Uniunea Europeană. Compararea intensităţilor energetice finale a pus în evidenţă o relativă apropiere între valori.Disproporţia semnificativă dintre intensităţile energetice primară şi finală în România a justificat, pe lângă investigarea modului în care sunt folosite resursele primare în sectoarele economice anterior menţionate şi analiza sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică.Prognozele arată că în lipsa unei politici energetice ferme, care să promoveze eficienţa energetică, consumul de energie primară asociat cu evoluţia estimată a Produsului Intern Brut, va creşte cu aproximativ 30% până în anul 2015. Independenţa energetică a României este în prezent de circa 70%, evoluţiile înregistrate în ultimii ani în sectorul de producere a resurselor energetice primare evidenţiind descreşterea acesteia. Acest fapt impune adoptarea unei politici energetice active, bazată pe economia de energie.În acest context, îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă o prioritate a politicii energetice naţionale, care trebuie să contrabalanseze tendinţa de creştere exagerată a consumului energetic în toate sectoarele finale ale economiei (ex. sectorul rezidenţial, industrie şi transporturi), precum şi în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, în care o funcţionare eficientă este singura în măsură să stopeze continuarea debranşărilor de la sistemele existente şi utilizarea unor soluţii individuale de încălzire.Ţintele politicii de eficienţă energetică au fost stabilite în contextul adoptării, ca unică ipoteză pentru creşterea PIB, a unei rate medii anuale de 5,4% (varianta de bază) şi a unei reduceri cu 40% a intensităţii energetice primare până în anul 2015.Plecând de la premisa că tendinţa de creştere anuală a eficientei energetice de 1%, realizată în perioada 1999-2001 se păstrează şi în continuare fără adoptarea unor măsuri speciale în cadrul unor programe de creştere a eficienţei energetice în industrie (parţial), în transporturi şi în sectorul terţiar, rezultă ca la finele anului 2015, reducerea intensităţii energetice comparativ cu anul 2001 va fi de 15% (creşterea 'fără costuri' a eficienţei energetice), restul de 25% urmând a fi obţinută prin investiţii în proiecte de creştere a eficienţei energetice.Economia anuală maximă de resurse primare care se poate obţine prin considerarea valorilor maxime ale potenţialelor economice de eficienţă energetică la consumatorii finali (din industrie, sectorul rezidenţial, sectorul terţiar şi transporturi), precum şi în sectorul de alimentare centralizată cu energie termică, este de circa 11.031 mii tep. Dacă pentru 1 tonă echivalent petrol se adoptă o cotaţie de 133 EURO, rezultă că se poate obţine o reducere cu circa 1,47 miliarde EURO a efortului financiar pentru susţinerea achiziţiei de resurse primare. Pentru întreaga perioadă 2004-2015, rezultă o economie de circa 132 milioane tep, reprezentând o reducere a efortului financiar estimată la circa 17,6 miliarde EURO.Având în vedere economiile de resurse primare realizate prin investiţii în scopul modernizării tehnologice a proceselor, instalaţiilor şi echipamentelor şi estimate la circa 4,137 milioane tep în fiecare an, se estimează că valoarea totală maximală a investiţiilor necesare pentru creşterea eficienţei energetice (pentru reducerea consumului de energie finală cu 6,894 milioane tep în fiecare an) este de circa 13,8 miliarde EURO.Pentru a obţine pe întreaga perioadă 2004-2015 o reducere a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep (respectiv 2.122 mii tep anual), în condiţiile a unei rate medii anuale de creştere a PIB de 5,4% şi a unei reduceri cu 40% a intensităţii energetice primare până în anul 2015, este necesară:● continuarea adoptării, în plan legislativ, a unor norme de eficienţă energetică ridicată la instalarea de noi capacităţi (având ca efect o reducere a consumului de energie de 9,5 milioane tep),● iniţierea, dezvoltarea şi implementarea unor programe de măsuri organizatorice şi instituţionale pentru creşterea eficienţei energetice (având drept scop reducerea consumului de energie de 15,9 milioane tep), la toţi consumatorii semnificativi de energie (consumatori cu consumuri anuale de peste 1.000 tep, colectivităţi locale cu peste 20 mii locuitori şi clădiri administrative cu suprafeţe desfăşurate de peste 1.500 mp) şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică.Reducerea cu 40% a intensităţii energetice primare până la finele anului 2015 presupune realizarea ţintelor sectoriale prezentate în continuare.Astfel, în sectorul industrial va fi obţinută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep. În sectorul rezidenţial va fi obţinută o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii tep, în transporturi cu 303 mii tep, iar în sectorul terţiar cu 48 mii tep. Aceste economii de energie vor fi realizate prin investiţii în proiecte de creştere a eficienţei energetice, a căror valoare este estimată la 1.522 milioane EURO.În sectorul alimentării centralizate cu energie termică se estimează o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii tep, care va fi integral obţinută prin investiţii în proiecte de creştere a eficienţei energetice, a căror valoare este estimată la 1.137 milioane EURO.În condiţiile precizate, efortul financiar estimat pentru susţinerea programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice este de circa 2,7 miliarde EURO.Prin obţinerea unei reduceri a consumului de resurse primare de circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004-2015, se creează premisele reducerii cu 3,4 miliarde EURO a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare.Rezultă că, investind 1 EURO într-un proiect de creştere a eficienţei energetice, se poate obţine o reducere a efortului financiar pentru achiziţia de resurse primare de 1,26 EURO.Cadrul legal şi instituţional de promovare a măsurilor de eficienţă energetică este marcat de progresele semnificative înregistrate în ultimii ani.Pe lângă aprobarea unor acte normative definitorii (ex. Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului Cartei Energiei etc.), a continuat preluarea în legislaţia naţională a acquis-ului communautaire constituit de Directivele Uniunii Europene privind eficienţa energetică.Punerea în aplicare a legislaţiei în vigoare a necesitat dezvoltarea cadrului instituţional, care a fost marcată de înfiinţarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei ca organ de specialitate la nivel naţional în domeniul eficienţei energetice şi instituţie publică cu personalitate juridică, autonomie organizatorică, funcţională şi financiară.Ministerul Economiei şi Comerţului precum şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au, de asemenea, atribuţii privind promovarea utilizării eficiente a energiei.În fine, începerea activităţii Fondului Român de Eficienţă Energetică şi înfiinţarea, în perioada imediat următoare, a Observatorului Energetic Naţional creează perspectiva finalizării acţiunii de dezvoltare şi completare a cadrului instituţional pentru eficienţa energetică.Prin structurile administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în domeniu, eficienţa energetică şi conservarea energiei vor fi integrate în politici non-energetice. Sunt avute în vedere politica de dezvoltare regională, politica de dezvoltare industrială, politica de protecţie socială, politica de integrare europeană şi politica de protecţie a mediului.Analiza proiectelor încheiate sau aflate în derulare în perioada 1990 - 2002 a scos în evidenţă următoarele aspecte:● în sectorul industrial au fost realizate investiţii în proiecte de modernizări tehnologice şi de punere în funcţiune de capacităţi noi, în valoare de 1,64 miliarde EURO; efectul secundar, manifestat prin ameliorarea modului de utilizare a energiei a produs economii anuale evaluate la circa 862 mii tep,● în sectorul alimentării centralizate cu energie termică, investiţiile care au vizat în mod prioritar ameliorarea funcţionării sistemelor de producere a energiei termice au fost de circa 94 milioane EURO, efectul secundar, manifestat prin reducerea consumurilor specifice, a produs economii anuale evaluate la circa 594 mii tep,● în sectorul rezidenţial, valoarea totală a investiţiilor a fost de 360 mii EURO, economiile anuale de energie fiind de circa 270 tep.Obţinerea mijloacelor financiare, cunoaşterea şi stăpânirea tehnologiilor performante şi practicilor existente la nivel mondial, reprezintă condiţionări importante în promovarea eficienţei energetice. Amplificarea preocupărilor privind utilizarea eficientă a energiei impune identificarea şi utilizarea unor instrumente şi mecanisme care se referă, în principal, la cadrul legislativ şi de reglementare, cadrul instituţional, politica de tarifare, sistemul fiscal şi informarea şi educarea consumatorilor.Identificarea şi implementarea unor proiecte demonstrative de eficienţă energetică susţinute financiar de bugetul de stat, ar putea produce multiplicarea acestora pe scară largă. Succesul proiectelor ar putea conduce la creşterea interesului mediului economic şi de afaceri pentru realizarea unor astfel de proiecte.Obiectivele şi ţintele politicii în domeniul eficienţei energetice sunt condiţionate de:● eliminarea cauzelor pentru care nu se promovează investiţiile în proiecte de eficienţă energetică;● interesarea şi implicarea mediului de afaceri, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru ameliorarea eficienţei energetice şi dezvoltării de noi oportunităţi;● extinderea domeniului pentru acţiuni de eficienţă energetică pe termen lung, prin stimularea creativităţii şi încurajarea invenţiilor şi inovaţiilor în domeniul tehnologiilor şi aplicării practice a eficienţei energetice.Obiectivele politicii în domeniul eficienţei energetice sunt:● susţinerea creşterii economice;● creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi reducerea importurilor de resurse energetice primare;● creşterea competitivităţii în mediul de afaceri şi a eficienţei economice, atât în plan intern cât mai ales pe pieţele internaţionale,● îndeplinirea obiectivelor de încetinire a schimbărilor climatice, precum şi a altor obiective ale politicii de mediu;Scopul esenţial al politicii în domeniul eficienţei energetice este reducerea intensităţii energetice primare cu 40%, în perioada 2004 - 2015. Scopul propus a fost stabilit pornindu-se de la premisa consolidării creşterii economice, manifestată prin considerarea unor rate semnificative de creştere a produsului intern brut (PIB). Pentru perioada 2004-2015 se are în vedere un ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut cuprins între 5,4%.Ţintele sectoriale avute în vedere pentru definirea acţiunilor de valorificare a potenţialului economic de eficienţă energetică au fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considerate prioritare la balanţa de resurse energetice primare aferentă anului 2001. Acestea sunt:● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii tep, în sectorul industrial;● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii tep, în sectorul rezidenţial;● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii tep, în transporturi;● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii tep, în sectorul terţiar;● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii tep în sectorul alimentării centralizate cu energie termică.Aplicarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice va conduce, pentru o creştere a PIB cu o rată media anuală de 5,4% şi o reducere a intensităţii energetice cu 40% pe întreaga perioadă 2004 - 2015, la reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă şi, implicit, la reducerea efortului financiar pentru achiziţia de resurse energetice primare cu minimum 3,4 miliarde EURO.Dacă avem în vedere că în România, prin consumul unei tone echivalent petrol se obţin 2,38 tone CO(2), care pe piaţa internaţională a comerţului cu emisii valorează circa 3,1 - 3,5 EURO, rezultă că prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane tep, respectiv a emisiilor de CO(2) cu circa 60,5 milioane tone, în afară de reducerea efortului financiar cu 3,4 miliarde EURO, se mai pot obţine, prin comercializarea acestor emisii, circa 215 milioane EURO.Din economiile de circa 25,4 milioane tep menţionate anterior, circa 9,5 milioane tep vor fi obţinute 'pe cale naturală', fără costuri direct legate de eficienta energetică, prin punerea în funcţiune de echipamente şi instalaţii moderne cu eficientă energetică ridicată.Restul, de circa 15,9 milioane tep, vor fi obţinute prin realizarea unor programe de investiţii având ca scop ameliorarea eficienţei energetice la consumatorii semnificativi de energie din majoritatea sectoarelor economiei. Efortul financiar necesar susţinerii acestor programe de investiţii este estimat la circa 2,7 miliarde EURO.În concluzie, se poate aprecia că realizarea unui efort financiar de 2,7 miliarde EURO pentru reducerea consumului final cu 25,4 milioane tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, conduce atât la economisirea a 3,4 miliarde EURO, prin reducerea achiziţiei de resurse primare, cât şi la obţinerea a minimum 215 milioane EURO, prin comercializarea emisiilor de CO(2).În conformitate cu Liniile Directoare ale Strategiei de Dezvoltare Energetică pe termen lung, axele majore ale politicii energetice sunt:● securitatea în alimentarea cu energie,● utilizarea la maximum a resurselor primare locale,● limitarea creşterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensităţii energetice în economie şi utilizarea surselor regenerabile de energie,● protecţia mediului,Balanţa de consum de energie primară acoperind întreaga perioadă 2004 - 2015, este realizată în concordanţă cu direcţiile strategice de dezvoltare avute în vedere.Fiind adoptată o variantă de bază pentru creşterea Produsului Intern Brut (o rată medie anuală de 5,4%) şi trei scenarii de bază pentru reducerea intensităţii energetice primare (scenariul optimist-pentru o reducere cu 50%, moderat-pentru 40% şi pesimist - pentru 30%), au fost estimate trei direcţii de evoluţie a consumului de resurse primare, avându-se în vedere diversitatea surselor de energie folosite, securitatea în alimentarea cu energie, prin utilizarea la maximum a surselor locale de energie şi respectarea principiului de merit.Evidenţierea cantitativă, în cele trei variante, a consumului intern, a impus evaluarea modului de acoperire a acestuia pe baza producţiei interne de energie şi resurse energetice primare şi, pe cale de consecinţă şi dimensionarea importului de resurse energetice primare pentru acoperirea în totalitate a consumului.Pentru o rată medie anuală de 5,4% de creştere a Produsului Intern Brut şi o reducere cu 40% a intensităţii energetice primare pe întreaga perioadă 2004 - 2015, rezultă, în conformitate cu estimările din balanţa de consum de energie primară, o creştere, pe întreaga perioadă, a consumului intern cu 10.000 mii tep (faţă de 2.000 mii tep, în cazul scenariului optimist şi 14.200 mii tep, în cazul scenariului pesimist) şi a importului de resurse primare cu circa 10.885 mii tep, însemnând o reducere a independentei energetice cu 15,7% în raport cu anul 2001 (faţă de 5,8%, în cazul scenariului optimist şi 19,8%, în cazul scenariului pesimist).În ipoteza menţinerii intensităţii energetice primare la valoarea înregistrată în anul 2001, consumul intern la nivelul anului 2015 ar fi depăşit consumul înregistrat în anul 2001, cu circa 35.400 mii tep.Rezultă că, prin realizarea ţintelor Strategiei Naţionale în domeniul Eficienţei Energetice, respectiv prin obţinerea unei economii de energie de circa 25.400 mii tep pe întreaga perioadă 2004 - 2015, creşterea consumului intern de energie şi resurse energetice primare va fi numai de 10.000 tep şi nu de 35.400 mii tep. Sunt astfel respectate direcţiile de evoluţie ale sectorului energetic urmând axele majore ale politicii energetice pe termen lung.Investiţiile din sectorul energetic au ca scop realizarea obiectivelor politicii energetice pe termen lung. Influenţând în mod direct valoarea intensităţii energetice primare, modernizările tehnologice vor produce importante economii de resurse primare, precum şi o influenţă favorabilă asupra preţurilor şi tarifelor (prin intermediul costurilor de producţie). În raport cu estimările resurselor financiare necesare susţinerii programului de investiţii în sectorul energetic pentru întreaga perioadă 2004 - 2015, se poate aprecia că ameliorările de eficienţă energetică din sectorul energetic ar putea fi efectul unor investiţii de circa 700 milioane EURO.În raport cu estimarea financiară iniţială avansată de prezenta Strategie, de circa 2,7 miliarde EURO, se poate accepta o estimare finală a resurselor financiare necesare realizării ţintelor de reducere a consumului de resurse energetice primare, de circa 3,4 miliarde EURO, din care contribuţia financiară indirectă a sectorului energetic reprezintă circa 0,7 miliarde EURO.Modalităţile prin care se pot constitui, prin cerinţe de la bugetul de stat, fondurile necesare susţinerii financiare a programelor de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice sunt următoarele:● alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele unor ministere,● alocaţii de la bugetele locale, în completare cu transferuri consolidabile de la bugetul de stat, în cazul programelor anuale aprobate în acest scop, de către autorităţile publice locale,● credite de la bugetul de stat,● finanţarea prin contracte de parteneriat public-privatFinanţarea de la bugetul de stat se face în baza Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi a Legii Bugetului de Stat, aprobată anual de Parlamentul României (ex. Legea nr. 507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004).Stimulentele fiscale şi financiare care pot susţine realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice în toate sectoarele economice sunt:● subvenţionarea dobânzilor la creditele comerciale,● reducerea impozitului pe venit.Pe întreaga perioadă 2004 - 2015, impactul măsurilor de eficienţă energetică se va materializa, în principal, prin reducerea relativă a importurilor de resurse primare, cu efecte favorabile asupra securităţii în alimentare şi prin limitarea emisiilor anuale de CO(2), estimate la circa 60,5 milioane tone.  +  Anexa 1Intensitatea energeticăIntensitatea energetică a unei ţări este raportul dintre consumul total de energie şi produsul intern brut. În funcţie de consumul total luat în calcul se pot determina:● intensitatea energetică primară, prin considerarea consumului total de resurse primare,● intensitatea energetică finală, prin considerarea consumului total final,● intensitatea electrică, prin considerarea consumului final de energie electrică.Intensitatea energetică este un indicator global care permite asocierea consumurilor de energie ale unei ţări la nivelul activităţilor economice desfăşurate în acea ţară. Raportul care exprimă intensitatea energetică depinde direct proporţional de înregistrări fizice (consumuri anuale de energie) şi invers proporţional de înregistrări monetare.Pentru a măsura variaţia în timp a intensităţii energetice a unei ţări se pot utiliza valorile anuale ale Produsului Intern Brut, exprimate în moneda naţională constantă a ţării (Produsul Intern Brut exprimat în preţuri curente şi corectat cu inflaţia).În situaţia în care se doreşte compararea evoluţiei intensităţii energetice a mai multor ţări este necesar ca Produsul Intern Brut să fie exprimat folosind aceeaşi unitate monetară. Determinarea intensităţii energetice se poate realiza prin două metode.Prima metodă constă în exprimarea Produsului Intern Brut în dolari SUA, calculat pentru fiecare stat şi pentru fiecare an la preţurile şi ratele de schimb corespunzătoare unui an de referinţă (de exemplu, 1990 sau 1995).Metoda are două lacune. Prima lacună o constituie faptul că, pe de o parte, rezultatele depind în mod direct de rata de schimb din anul de referinţă, iar pe de altă parte, ratele de schimb reflectă în mică măsură nivelul de viaţă şi puterea reală de cumpărare. Produsul Intern Brut calculat prin această metodă nu exprimă valori, ci volume aferente activităţilor economice. Cea de a doua lacună s-a manifestat la nivelul Uniunii Europene, în momentul în care state mai sărace au fost comparate cu statele bogate sau în lume, în momentul în care statele europene au fost comparate cu Japonia şi Statele Unite ale Americii.Distorsiunile introduse de această metodă se amplifică în momentul în care comparaţia ia în considerare o ţară în curs de dezvoltare sau o ţară în tranziţie.Cea de a doua metodă, care este din ce în ce mai frecvent folosită, este corectarea Produsului Intern Brut calculat cu ajutorul primei metode, cu paritatea puterii de cumpărare (PPC). Paritatea puterii de cumpărare este o rată de schimb monetar care permite exprimarea într-o unitate comună a puterilor de cumpărare ale diferitelor monede naţionale şi eliminarea diferenţelor de niveluri de preţuri existente între diferite state.În concluzie, analiza comparativă a evoluţiei intensităţii energetice, implicând două sau mai multe state cu niveluri diferite de dezvoltare, conduce la concluzii relevante dacă sunt avute în vedere ambele metode de determinare a Produsului Intern Brut.România, stat aflat la sfârşitul perioadei de tranziţie şi caracterizat de o economie puternic energointensivă, mai ales înainte de anul 1989, este considerat ca având o intensitate energetică ridicată în comparaţie cu media înregistrată în Uniunea Europeană.Evoluţia comparativă a intensităţii energetice primare în România şi Uniunea Europeană, în perioada 1990-2000 este prezentată în tabelul 1.Intensitatea energetică primară a fost calculată folosind prima metodă şi cu ajutorul indicilor Produsului Intern Brut pentru anul de referinţă 1995, urmând metodologia Băncii Mondiale şi folosind înregistrările Agenţiei Internationale pentru Energie.
    Tabelul 1. Evoluţia intensităţii energetice primară în perioada 1990 - 2000
    Indicator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
    Intensitatea energetică primară în România [tep/10^3 USD(95)] 1,579 1,496 1,511 1,433 1,296 1,308 1,352 1,291 1,232 1,117 1,095
    Media în Uniunea Europeană [tep/10^3 USD(95)] 0,165 0,167 0,163 0,164 0,160 0,160 0,163 0,158 0,156 0,153 0,149
    Raportul dintre intensitatea energetică primară în România şi media în Uniunea Europeană 9,565 8,974 9,268 8,747 8,081 8,188 8,317 8,183 7,899 7,302 7,336
    Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 2000-2001, International Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France, 2002Valorile intensităţii energetice primare au fost determinate luând în considerare consumul total anual de resurse energetice primare, care ţine seama inclusiv de resursele primare utilizate în sectorul energetic,Corectând Produsul Intern Brut cu paritatea puterii de cumpărare (PPC), valorile precedente ale intensităţii energetice primare devin cele din tabelul 2.
    Tabelul 2. Evoluţia intensităţii energetice primară în perioada 1990-2000 (PPC
    Indicator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
    Intensitatea energetică primară în România [tep/10^3 USD(95PPP)] 1,579 1,496 1,511 1,433 1,296 1,308 1,352 1,291 1,232 1,117 1,095
    Media în Uniunea Europeană [tep/10^3 USD(95PPP)] 0,196 0,198 0,194 0,194 0,190 0,190 0,193 0,187 0,185 0,181 0,177
    Raportul dintre intensitatea energetică primară în România şi media în Uniunea Europeană 8,063 7,561 7,803 7,368 6,807 6,903 7,017 6,911 6,673 6,170 6,200
    Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 1996-1997, International Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France, 2002Evoluţia comparativă a intensităţii energetice finale în România şi Uniunea Europeană, în perioada 1990-2000 şi luând ca referinţă anul 1995, este prezentată în tabelul 3.În acest caz, pentru calculul intensităţilor energetice a fost utilizat consumul final de resurse energetice primare aferent exclusiv consumatorilor finali (industrie, transporturi, sectorul rezidenţial, sectorul terţiar, agricultura etc,).
    Tabelul 3. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1990 - 2000
    Indicator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
    Intensitatea energetică finală în România [tep/10^3 USD(95)] 1,083 1,020 0,912 0,803 0,753 0,721 0,756 0,758 0,721 0,635 0,639
    Media în Uniunea Europeană [tep/10^3 USD(95)] 0,115 0,115 0,115 0,115 0,113 0,113 0,114 0,113 0,110 0,109 0,109
    Raportul dintre intensitatea energetică primară în România şi media în Uniunea Europeană 9,417 8,870 7,930 6,983 6,664 6,381 6,632 6,708 6,555 5,826 5,862
    Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 1996-1997, International Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France, 2002Corectând Produsul Intern Brut cu paritatea puterii de cumpărare, valorile intensităţii energetice primare devin cele din tabelul 4.
    Tabelul 4. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1990-2000 (PPC)
    Indicator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
    Intensitatea energetică finală în România [tep/10^3 USD(95PPP)] 0,272 0,251 0,234 0,213 0,202 0,181 0,221 0,217 0,212 0,187 0,179
    Media în Uniunea Europeană [tep/10^3 USD(95PPP)] 0,135 0,135 0,134 0,134 0,132 0,132 0,133 0,132 0,129 0,127 0,127
    Raportul dintre intensitatea energetică primară în România şi media în Uniunea Europeană 2,015 1,859 1,746 1,590 1,530 1,371 1,662 1,644 1,643 1,472 1,409
    Sursa: L'efficacite energetique dans les pays d'Europe Centrale et Orientale, Etude pour le Ministere des Affaires Etrangeres, Direction Generale de la Cooperation Internationale et du Developpement, Paris, France, 2002Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1989-2002 este prezentată în tabelul 5. Intensitatea energetică finală a fost calculată prin cele două metode cu ajutorul indicilor Produsului Intern Brut pentru anul de referinţă 1997 şi, respectiv cu corecţia PIB cu paritatea puterii de cumpărare.
    Tabelul 5. Evoluţia intensităţii energetice finale în perioada 1989 - 2002
    Indica- tor 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
    Consumul final de energie raportat la PIB(97) [tep/ 10^3 USD(97)] 1,33 1,21 1,06 1,07 1,02 0,92 0,88 0,89 0,99 0,96 0,84 0,83 0,81 0,79
    Consumul final de energie raportat la PIB(PPC) [tep/ 10^3 USD (97PPC)] 0,66 0,61 0,53 0,41 0,39 0,35 0,34 0,34 0,38 - - - - -
    Sursa: România în cifre 1996 şi 1998, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice). Media pe 10 ani a scăderii intensităţii finale este de 3,7% iar media pe 8 ani de scădere a intensităţii corectate este de 4,18%.În tabelul 6 este prezentată eficienţa utilizării energiei în România, descrisă de evoluţia intensităţii energetice primare şi finale în perioada 1989-2002, calculată cu ajutorul indicilor Produsului Intern Brut pentru anul de referinţă 1998. Alegerea este justificată de faptul că începând din anul 2002, indicii Produsului Intern Brut declaraţi de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice sunt calculaţi pentru anul de referinţă 1998. Aceste valori vor fi luate în considerare pentru determinarea economiilor anuale de energie obţinute prin ameliorarea eficienţei energetice la consumatorii finali.
    *Font 9*
    Tabelul 6. Evoluţia intensităţii energetice primare în perioada 1989 - 2002
    Indica- tor 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
    Consumul primar de energie raportat la PIB(98) [tep/ 10^3 USD(98)] 1,33 1,237 1,172 1,183 1,122 1,015 1,025 1,059 1,011 0,965 0,875 0,857 0,853 0,853
    Consumul final de energie raportat la PIB(98) [tep/ 10^3 USD(98)] - 0,848 0,799 0,715 0,629 0,590 0,565 0,592 0,594 0,565 0,498 0,500 0,499 0,501
    Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 1996-1997, International Energy Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France, 2002În raport cu informaţiile prezentate în tabelul 1,14. se poate aprecia că în perioada cuprinsă între anii 1989 şi 2002, intensitatea energiei finale s-a redus de la 1,33 tep/1000 USD(98), la 0,853 tep/1000 USD(98) (cu circa 36%), respectiv cu un ritm mediu anual de circa 3% (faţă de 0,6 % pe an în UE), dar cu variaţii mari (de la - 3,4 % la + 9,5 %), între diferiţi ani ai perioadei analizate.
     +  Anexa 2Lista actelor normative care asigurăpreluarea Directivelor Europene privind eficienţaenergetică în legislaţia românească-1-Hotărârea Guvernului nr. 573/14.06.2001 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piaţă, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr. 375, 11 iulie 2001;Hotărârea Guvernului nr. 598/21.06.2001 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienta energetică pentru introducerea pe piaţă a maşinilor de spălat rufe de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr. 377, 11 iulie 2001;Hotărârea Guvernului nr. 671/19.07.2001 privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa şi etichetarea energetică pentru introducerea pe piaţă a maşinilor combinate de spălat şi uscat rufe de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr. 445, 08 august 2001;Hotărârea Guvernului nr. 1056/18.10.2001 privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienta şi etichetarea energetică pentru introducerea pe piaţă a lămpilor electrice de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr. 727, 15 noiembrie 2001;Hotărârea Guvernului nr. 1274/20.12.2001 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienta energetică pentru introducerea pe piaţă a uscătoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIII - nr. 845, 28 decembrie 2001;Hotărârea Guvernului nr. 27/17.01.2002 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică pentru introducerea pe piaţă a maşinilor de spălat vase de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIV - Nr. 68, 30 ianuarie 2002;Hotărârea Guvernului nr. 1117/10.10.2002 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea energetică pentru introducerea pe piaţă a cuptoarelor electrice de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XIV - nr. 785, 29 octombrie 2002;Hotărârea Guvernului nr. 1549/18.12.2002 privind stabilirea cerinţelor de eficientă energetică pentru introducerea pe piaţă a balasturilor pentru sursele de iluminat fluorescent, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XV - nr. 20, 15 ianuarie 2003;Hotărârea Guvernului nr. 407/2.04.2003 privind stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică pentru introducerea pe piaţă a aparatelor de climatizare de uz casnic, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, anul XV - nr. 267, 17 aprilie 2003.  +  Anexa 3Finanţarea prin contracte de parteneriat public-privatFinanţarea prin contracte de parteneriat public privat se poate face în toate sectoarele în care se impune creşterea eficienţei energetice.Contractele de parteneriat public-privat se încheie între o autoritate publică centrală sau locală şi un investitor privat, în vederea pregătirii şi aplicării unui proiect pentru realizarea unor bunuri sau servicii şi exploatarea acestora pe durată determinata, dar nu mai mare de 50 ani.Proiectul public - privat este proiectul care se realizează în întregime sau în majoritate cu resurse financiare proprii ori atrase de către investitor, pe baza unui model de parteneriat public-privat, în urma căruia va rezultă un bun public.Autoritatea publică centrală este Guvernul României, reprezentat de unul sau mai multe ministere, direct sau prin unităţile aflate în subordinea, respectiv sub autoritatea acestora, autorităţi sau instituţii publice, responsabile pentru proiectele de parteneriat public-privat de interes naţional.Autoritatea administraţiei publice locale este organismul de decizie publică, constituit şi funcţionând, după caz, la nivelul judeţului, municipiului, oraşului sau comunei, responsabil pentru proiectele public - private de interes localCadrul legal este constituit de:Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,Hotărârea Guvernului nr. 621/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,Legea nr. 470/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,Legea nr. 293/2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,Tipurile principale de proiecte de parteneriat public-privatTipurile principale de proiecte de parteneriat public-privat sunt:● proiectare-construcţie-operate (DBO) - un contract între autoritatea publică şi investitor, în care proiectarea (începând cu faza de proiect tehnic), construcţia şi exploatarea sunt transferate investitorului pe o durată de maximum 50 de ani,● construcţie-operare-reînnoire (BOR) - investitorul îşi asumă finanţarea, construcţia şi costurile pentru operarea şi întreţinerea bunului public, pentru maximum 50 de ani,● construcţie-operare-transfer (BOT) - un contract în care investitorul îşi asumă construcţia, incluzând finanţarea, exploatarea şi întreţinerea unui bun public; investitorului i se permite să perceapă tarife de utilizare pentru a-şi recupera investiţia şi a-şi acoperi costurile de întreţinere, inclusiv pentru a obţine un profit rezonabil,● leasing-dezvoltare-operare (LDO) - un contract încheiat între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul preia în leasing un bun public existent (având şi dreptul de a obţine venituri din furnizarea anumitor servicii), pentru maximum 50 de ani,● reabilitare-operare-transfer (ROT) - un contract între autoritatea publică şi investitor, în care bunul public este transferat investitorului, care finanţează, reabilitează, operează şi întreţine bunul public pentru maximum 50 de ani.În funcţie de tipurile de proiecte de parteneriat public-privat, finanţarea poate fi asigurata integral de investitor sau parţial, împreună cu autorităţile publice centrale şi locale.Resursele financiare puse la dispoziţie de acestea pot ti obţinute prin alocaţii de la bugetul de stat sau local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele autorităţilor publice centrale sau locale care încheie contractele de parteneriat public-privat.    ANEXĂ    -----la strategie------------                  MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERTULUI         STRATEGIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE                             PLANUL DE ACŢIUNE                                 2004-2015    PLAN DE ACŢIUNE    Tabelul 1┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│1. Sectorul industrial │ │ 110│ 110│ -│ -│ 9│ 9│ 9│ 83││1.1. Program 2004-2006 │Ope- │ 27│ 27│ -│ -│ 9│ 9│ 9│ -││● Iniţierea unor proiecte de │ra- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ modernizare tehnologica a │tori │ │ │ │ │ │ │ │ ││ instalaţiilor şi echipa- │eco- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ mentelor │no- │ 21│ 21│ │ │ 7│ 7│ 7│ -││● Îmbunătăţirea managementului│mici │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetic în cadrul │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ societăţilor industriale │ │ 3│ 3│ │ │ 1│ 1│ 1│ -││● Stimularea sectorului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ stat şi privat pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ creşterea eficienţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetice │ │ 3│ 3│ │ │ 1│ 1│ 1│ -││● Introducerea planificării │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ integrate a resurselor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ strategia de dezvoltare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sectorului energetic, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ considerând economia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie ca o resursă │ │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││1.2. Program 2007-2015 │Ope- │ 83│ 83│ │ │ -│ -│ -│ 83││● Continuarea programului de │ra- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ creştere a eficienţei │tori │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetice în sectorul │eco- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ industrial │no- │ 83│ 83│ -│ -│ -│ -│ -│ 83││ │mici │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘    Tabelul 2┌─────────┬────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul │ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├─────────┴────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│2. Sectorul rezidenţial │ │1.187│ 577│ 610│ 3│ 96│ 99│ 99│ 890││2.1. Programul 2004 - 2006 │MTCT │ 297│ 144│ 153│ 3│ 96│ 99│ 99│ 890││● Promovarea unor acte │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ normative privind reabili- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tarea termică a clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ existente privind contrac- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tarea a unor credite │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ interne şi externe garantate│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ de Ministerul Finanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Publice şi utilizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Fondului de Contrapartidă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ constituit în temeiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Acordului dintre Guvernul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ României şi Guvernul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Confederaţiei Elveţiene │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ privind acordarea asistentei│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ financiare, semnat la │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Bucureşti, în data de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ 14 decembrie 2001. │ │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││● Reabilitarea termică a două │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ clădiri de locuit (proiect │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ pilot) din administrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ consiliului local Piatra │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Neamţ, judeţul Neamţ. │ │ 0,3│ 0,3│ -│ 0,3│ -│ -│ -│ -││● Reabilitarea termică a 13 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ clădiri de tip locuinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sociale proprietatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ statului şi amplasate în 13 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ judeţe situate în toate cele│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ patru zone climatice ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ României. │ │ 2,2│ 2,2│ -│ 2,2│ -│ -│ -│ -││● Continuarea Programului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Naţional de Reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termică a clădirilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ locuit multietajate şi │ │ 294│ 141│ 153│ -│ 96│ 99│ 99│ -││ individuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││● Modernizarea instalaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ interioare de alimentare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie termica. │ │ 0,5│ 0,5│ -│ 0,5│ -│ -│ -│ - ││2.2. Programul 2007-2015 │MTCT │ 890│ 433│ 457│ -│ -│ -│ -│ 890││● Continuarea Programului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Naţional de Reabilitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termică a clădirilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ locuit multietajate şi │ MEC │ 490│ 233│ 257│ -│ -│ -│ -│ 490││ individuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││● Modernizarea instalaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ interioare de alimentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ cu energie termica. │ │ 400│ 200│ 200│ -│ -│ -│ -│ 400│└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘  Tabelul 3┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│3. Transporturi │ │ 216│ 67│ 149│ -│ 18│ 18│ 18│ 162││3.1. Program 2004-2006 │MTCT │ 54│ 12│ 42│ -│ 18│ 18│ 18│ -││● Modernizarea flotei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ autovehicule prin utilizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ autovehiculelor cu motoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ performante şi emisii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ poluante reduse │ │ 6│ 2│ 4│ -│ 2│ 2│ 2│ -││● Extinderea utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ combustibililor alternativi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în transportul local │ │ 3│ 1│ 2│ -│ 1│ 1│ 1│ -││● Extinderea utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tahografelor şi limita- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ toarelor de viteză la │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ autovehicule │ │ 0,6│ 0,2│ 0,4│ -│ 0,2│ 0,2│ 0,2│ -││● Dotarea metroului cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ material rulant având │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tracţiune în curent │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alternativ │ │ 8,4│ 3,8│ 4,6│ -│ 2,8│ 2,8│ 2,8│ -││● Reducerea la minimum a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ timpului de funcţionare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ gol a maşinilor de şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ utilajelor de întreţinere şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ refacerea infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ feroviare │ │ 12│ 4│ 8│ -│ 4│ 4│ 4│ -││● Înlocuirea compresoarelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ existente tip Reşiţa, la │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reviziile de vagoane, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ compresoare cu răcire cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ aer │ │ 0,3│ -│ 0,3│ -│ 0,1│ 0,1│ 0,1│ -││● Reducerea consumului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ motorină prin dotarea cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ automotoare noi, │ │ 6│ 1│ 5│ -│ 2│ 2│ 2│ -││● Dotarea cu rame electrice │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în transportul de călători │ │ 9│ -│ 9│ -│ 3│ 3│ 3│ -││● Înzestrarea locomotivelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ diesel cu generatoare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ 450kW/1500v/50Hz pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ încălzirea electrică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ trenurilor de călători, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ pe liniile neelectrificate │ │ 6 │ -│ 6│ -│ 2│ 2│ 2│ -││● Încălzirea halelor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ panouri radiante │ │ 2,7│ -│ 2,7│ -│ 0,9│ 0,9│ 0,9│ -││3.2. Program 2007-2015 │MTCT │ 162│ 55│ 107│ -│ -│ -│ -│ 162││● Continuarea programului de │ │ 162│ 55│ 107│ -│ -│ -│ -│ 162││ reducere intensităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetice în transporturile│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ rutiere şi de creştere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ eficientei energetice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ transporturile feroviare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘  Tabelul 4┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│4. Sectorul terţiar │ │ 7│ 7│ -│ -│ 1│ 1│ 1│ 4││4.1. Program 2004 - 2006 │ MAI │ 3│ 3│ -│ -│ 1│ 1│ 1│ -││● Reducerea consumului │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ specific de energie în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ marile unităţi comerciale │ │ 2│ 2│ -│ -│ 1│ 0,5│ 0,5│ -││● Educarea şi motivarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ consumatorilor din servi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ciile publice şi comerciale │ │ 1│ 1│ -│ -│ 0,4│ 0,3│ 0,3│ ││4.2. Program 2007-2015 │MAI │ 4│ 4│ -│ -│ -│ -│ -│ 4││● Continuarea programului de │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reducere a consumului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ specific de energie în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ marile unităţi comerciale │ │ 4│ 4│ -│ -│ -│ -│ -│ 4││ şi de educare şi motivare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ a consumatorilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ serviciile publice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ comerciale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘     Tabelul 5┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│5. Sectorul de alimentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ centralizată cu energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termică │ │1.137│ 284│ 853│ 34│ 61│ 95│ 95│ 852││5.1. Program 2004 -2006 │MAI │ 285│ 72│ 213│ 34│ 61│ 95│ 95│ -││● Modernizarea sistemului de │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ producere energie termică │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în municipiul Oradea │ │ 2,4│ 0,6│ 1,8│ 0,3│ 0,5│ 0,8│ 0,8│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ distribuţie energie termica │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Micro 3 Drumul Taberei, │ │100,5│25,4│75,1│ 12│21,5│33,5│33,5│ -││ Bucureşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termica în municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Botoşani │ │ 10,2│ 2,5│ 7,7│ 1,2│ 2,2│ 3,4│ 3,4│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie termica│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în municipiul Brăila │ │ 0,9│ 0,2│ 0,7│ 0,1│ 0,2│ 0,3│ 0,3│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie termica│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în municipiul Cluj │ │ 6,0│ 1,5│ 4,5│ 0,7│ 1,3│ 2,0│ 2,0│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ încălzire urbană în munici- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ piul Mangalia │ │ 7,5│ 1,9│ 5,6│ 0,9│ 1,6│ 2,5│ 2,5│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ distribuţie energie termica │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în municipiul Iaşi │ │ 14,3│ 3,6│10,7│ 1,7│ 3,1│ 4,8│ 4,8│ -││● Reabilitarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie termica│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ la Spitalul Clinic │ │ 2,4│ 0,6│ 1,8│ 0,3│ 0,5│ 0,8│ 0,8│ -││ Judeţean 'Sfinţii Constantin │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ şi Elena' din municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Giurgiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││● Transformarea punctelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termice în centrale termice │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în oraşul Balş │ │ 1,8│ 0,4│ 1,4│ 0,2│ 0,4│ 0,6│ 0,6│ -││● Modernizarea centralelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termice în municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Roşiorii de Vede │ │ 6,0│ 1,5│ 4,5│ 0,7│ 1,3│ 2,0│ 2,0│ -││● Reabilitarea reţelei termice│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ secundare şi construirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reţelei de distribuţie gaze │ │ 0,9│ 0,2│ 0,7│ 0,1│ 0,2│ 0,3│ 0,3│ -││ naturale pentru centrala │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termică în municipiul Tulcea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││● Modernizarea punctelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termice ale sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termica în municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Focşani │ │ 6,6│ 1,7│ 4,9│ 0,8│ 1,4│ 2,2│ 2,2│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare centralizată cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie termica în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ municipiul Râmnicu Vâlcea │ │ 44,4│11,2│33,2│ 5,3│ 9,5│14,8│14,8│ -││● Realizarea programului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ modernizare şi reparaţii a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sistemului de alimentare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie termica în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ municipiul Vaslui │ │ 0,9│ 0,2│ 0,7│ 0,1│ 0,2│ 0,3│ 0,3│ -││● Modernizarea punctelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termice în municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Sighetul Marmaţiei │ │ 1,8│ 0,4│ 1,4│ 0,2│ 0,4│ 0,6│ 0,6│ -││● Modernizarea centralelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ electrice de termoficare din│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ marile oraşe (Arad, Bacău, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Braşov, Suceava, Timişoara) │ │ 68,7│17,4│51,3│ 8,2│14,7│22,9│22,9│ -││● Modernizarea sistemului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetic de interes local │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în municipiul Miercurea Ciuc│ │ 4,2│ 1,1│ 3,1│ 0,5│ 0,9│ 1,4│ 1,4│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termica în municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Slobozia │ │ 1,8│ 0,4│ 1,4│ 0,2│ 0,4│ 0,6│ 0,6│ -││● Modernizarea sistemului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare cu energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ termica în municipiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Bistriţa │ │ 4,2│ 1,1│ 3,1│ 0,5│ 0,9│ 1,4│ 1,4│ -││5.2. Program 2007-2015 │ MAI │ 852│ 212│ 640│ -│ -│ -│ -│ 852││● Continuarea programului de │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ investiţii pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ modernizarea sistemelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alimentare centralizata cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie termică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘    Tabelul 6┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│6. Dezvoltarea cadrului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ instituţional │ │ 1,5│ 1,5│ -│ 0,1│ 0,5│ 0,6│ 0,3│ -││6.1. Creşterea capacităţii │MEC │ │ │ │ │ │ │ │ ││ administrative a ARCE │ARCE │ 1,3│ 1,3│ -│ 0,1│ 0,3│ 0,6│ 0,3│ -││● creşterea graduală a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ personalului ARCE de la 40, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în prezent, la 84: 50 până │ │ 0,6│ 0,6│ -│ 0,1│ 0,1│ 0,2│ 0,2│ -││ la sfârşitul anului 2004, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ 66 în anul 2005 şi 84 până │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ la sfârşitul anului 2006 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││● înfiinţarea a 7 noi filiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ teritoriale: 2 până la │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sfârşitul anului 2004, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ 4 până la sfârşitul anului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ 2005 şi 1 până la sfârşitul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ anului 2006 │ │ 0,7│ 0,7│ -│ -│ 0,2│ 0,4│ 0,1│ -││6.2. Realizarea Observatorului│MEC │ │ │ │ │ │ │ │ ││ Energetic Naţional │ │ 0,2│ 0,2│ -│ -│ 0,2│ -│ -│ -││● promovarea actelor normative│ICEM │ │ │ │ │ │ │ │ ││ de organizare şi funcţionare│ENERG│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││● realizarea şi punerea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ funcţiune a pilotului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ funcţional │ │ 0,2│ 0,2│ -│ -│ 0,2│ -│ -│ -││6.3. Introducerea metodologiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ planificării integrate a │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ resurselor (I.R.P.) în │MEC │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││ realizarea prognozei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ dezvoltare energetica şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ alocarea resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ financiare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││6.4. Urmărirea evoluţiei │MEC │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││ acquis-ului comunitar şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ preluarea acestuia în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ legislaţia naţională │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││6.5. Sensibilizarea mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ bancar în legătură cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ promovarea unor mecanisme │ARCE │ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -│ -││ financiare pentru finanţarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ proiectelor de eficienta │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetica │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││6.6. Încurajarea iniţiativei │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ private şi dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ societăţilor specializate │MEC │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în economia de energie, în │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ cadrul reglementat al pieţei│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ aferente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘    Tabelul 7┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│7. Comunicare, informare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sensibilizare │ │ 3,2│ 3,2│ -│ -│0,45│0,45│0,45│ 1,95││7.1. Promovarea reducerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ consumului de energie în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ locuinţe, la nivelul marelui│ MEC │ 0,8│0,8 │ -│ -│0,10│0,10│0,10│ 0,50││ public, prin organizarea de │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ campanii de informare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sensibilizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││7.2 Promovarea reducerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ consumurilor de energie în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sectorul industrial prin │MEC │ 1,4│ 1,4│ -│ -│0,20│0,20│0,20│ 0,80││ organizarea de conferinţe, │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ seminarii şi mese rotunde │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ cu agenţii economici privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reducerea consumurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie, modalităţile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ finanţare, diseminarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ rezultatelor unor proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ de succes │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││7.3. Promovarea reducerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ consumului de energie la │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ nivelul autorităţilor locale │ MAI │ 0,8│ 0,8│ -│ -│0,10│0,10│0,10│ 0,50││ prin organizarea de întâlniri│ ARCE│ │ │ │ │ │ │ │ ││ cu factorii de decizie │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││7.4 Acţiuni la nivel institu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ţional privind organizarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ conferinţe, mese rotunde, │ ARCE│ 0,2│ 0,2│ -│ -│0,05│0,05│0,05│ 0,15││ acţiuni de formare continua, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││prezentări cu caracter tehnic,│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ oportunităţi, participarea la│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ emisiuni radio şi TV; │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ editarea de buletine │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ informative, publicaţii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ privind activitatea ARCE; │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reglementari în domeniul │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ eficientei energetice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ evenimente interne şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ internaţionale care au loc │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ în acest domeniu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘     Tabelul 8┌────────┬─────────────────────┬─────┬─────┬─────────┬─────────────────────────┐│ │ Acţiuni │ │Re- │ Surse │ ││Sectorul│ (Măsuri) │Ras- │sur- │ finan- │ Alocarea resurselor ││ │ │pun- │se │ ciare │ (mil. EURO) ││ │ │de │fi- │ (mil. │ ││ │ │ │nan- │ EURO) │ ││ │ │ │ci- ├────┬────┼────┬────┬────┬────┬─────┤│ │ │ │are │Sur-│Sur-│2003│2004│2005│2006│2007-││ │ │ │(mil.│se │se │ * │ │ │ │2015 ││ │ │ │EURO)│în- │ex- │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ter-│ter-│ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ne │ne │ │ │ │ │ │├────────┴─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│8. Sectorul energetic │ │ 761│ 200│ 561│ 45│ 100│ 100│ 40│ 476││8.1. Măsuri instituţionale şi │MEC │ │ │ │ │ │ │ │ ││ legislative în sectorul │Ope- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energiei electrice şi │rato-│ │ │ │ │ │ │ │ ││ termice privind dezvoltarea │rii │ │ │ │ │ │ │ │ ││ pieţei de electricitate şi │eco- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energie termică conform │no- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ prevederilor din Foaia de │mici │ │ │ │ │ │ │ │ ││ parcurs a sectorului │din │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetic şi atragerea │sec- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ capitalului privat prin │tor │ │ │ │ │ │ │ │ ││ continuarea procesului de │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ privatizare conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ strategiilor guvernamentale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ de privatizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││8.2. Măsuri instituţionale şi │MEC │ │ │ │ │ │ │ │ ││ legislative în sectorul │Ope- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ gazelor naturale privind │rato-│ │ │ │ │ │ │ │ ││ transmiterea semnalului │rii │ │ │ │ │ │ │ │ ││ corect privind costurile din│eco- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tarife, diminuarea până la │no- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ eliminarea completă a │mici │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sistemului de compensări; │din │ │ │ │ │ │ │ │ ││ promovarea unor politici de │sec- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tarife diferenţiate pe │tor │ │ │ │ │ │ │ │ ││ categorii de utilizatori │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ şi perioade de utilizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││8.3. Măsuri tehnice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ sectorul energiei electrice │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ şi termice privind │ MEC │ 507│ 133│ 374│ 30│ 67│ 67│ 27│ 317││ modernizarea infrastructurii│Ope- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reţelelor de transport şi │rato-│ │ │ │ │ │ │ │ ││ distribuţie cu accent pe │rii │ │ │ │ │ │ │ │ ││ reducerea CPT conform │eco- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ strategiei de dezvoltare │no- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetică a României, │mici │ │ │ │ │ │ │ │ ││ transmiterea semnalului │din │ │ │ │ │ │ │ │ ││ corect privind costurile │sec- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ din tarife, diminuarea │tor │ │ │ │ │ │ │ │ ││ până la eliminarea completă │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ a sistemului de compensări, │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ promovarea unor politici de │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tarife diferenţiate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ categorii de utilizatori şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ perioade de utilizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤│8.4. Măsuri de eficienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ energetică pe piaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ resurselor primare │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ referitoare la reducerea CPT│ MEC │ 254│ 67│ 187│ 15│ 33│ 33│ 13│ 159││ în sectorul de producere, │Ope- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ transport şi distribuţie │rato-│ │ │ │ │ │ │ │ ││ gaze naturale, creşterea │rii │ │ │ │ │ │ │ │ ││ eficienţei energetice la │eco- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ producerea, transportul şi │no- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ distribuţia de produse │mici │ │ │ │ │ │ │ │ ││ petroliere şi reducerea │din │ │ │ │ │ │ │ │ ││ consumurilor energetice │sec- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ pentru redresarea economică │tor │ │ │ │ │ │ │ │ ││ şi financiară a sectorului │ARCE │ │ │ │ │ │ │ │ ││ minier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘--------------* acţiuni realizate---------------