NORME METODOLOGICE din 10 septembrie 1996referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 15 octombrie 1996
+ Secţiunea A Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,având în vedere Tratatul de constituire a Comunităţii Europene şi, în special, art. 100 al acestuia,luând în considerare Directiva nr. 89/392/CEE referitoare la maşini, cu modificările din directivele nr. 91/368/CEE , nr. 93/44/CEE şi nr. 94/68/CEE ,luând în considerare Directiva nr. 89/336/CEE referitoare la compatibilitate electromagnetica şi Directiva nr. 73/23/CEE referitoare la materialele electrice utilizate la o tensiune nominală cuprinsă între 50-1.000 V.c.a. şi între 75-1.500 V.c.c.,în temeiul art. 12 alin. (2), (3) şi (4), art. 18 alin. (1) lit. a), art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,luând în considerare ca este de datoria Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de a asigura, pe teritoriul României, securitatea şi sănătatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor decurgind din utilizarea echipamentelor tehnice,luând în considerare faptul ca între statele membre ale Uniunii Europene şi România diferă cerinţele care trebuie îndeplinite, în ceea ce priveşte amploarea lor şi diferitele proceduri de certificare, şi ca asemenea diferenţe ar putea deci ridica unele bariere comerţului dintre statele membre ale Uniunii Europene şi România,luând în considerare ca armonizarea legislaţiei române cu cea existenta în statele membre ale Uniunii Europene este singurul mod de a elimina aceste bariere din comerţul liber; luând în considerare ca acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de România separat; luând în considerare ca aceste norme metodologice stabilesc cerinţele care sunt vitale pentru libertatea de mişcare a echipamentelor tehnice,luând în considerare ca reglementările destinate eliminării barierelor tehnice din comerţ trebuie să urmeze noua abordare a directivelor Uniunii Europene,luând în considerare ca costul social al numărului mare de accidente de muncă provocate direct de utilizarea echipamentelor tehnice poate fi redus prin integrarea măsurilor de securitate în conceptia şi fabricarea acestora,considerind ca respectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate constituie un imperativ pentru asigurarea securităţii echipamentelor tehnice,considerind ca, cu ocazia tirgurilor şi a expoziţiilor, este posibil să se expuna echipamente tehnice care nu sunt conforme cu prevederile normelor metodologice, ca este indicat, în acelaşi timp, să fie informati factorii interesaţi de aceasta neconformitate şi de imposibilitatea de a cumpara echipamentele tehnice în acest stadiu,luând în considerare ca aceste norme metodologice prezintă numai cerinţele esenţiale; luând în considerare faptul ca, în scopul de a se facilita sarcina dovedirii conformitatii cu cerinţele esenţiale, sunt necesare standardele româneşti, care preiau standarde europene armonizate, astfel încât conformitatea cu acestea să permită să se presupună ca un produs întruneşte cerinţele esenţiale,luând în considerare ca trebuie îmbunătăţită structura legislativă pentru a se asigura ca patronii şi lucrătorii să-şi aducă o contribuţie eficienta şi adecvată la procesul de standardizare,luând în considerare ca s-a prevăzut de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale aplicarea marcajului de fabricant; luând în considerare ca marcarea înseamnă ca produsul este în conformitate cu toate cerinţele esenţiale şi procedurile de evaluare care se aplică la produsul respectiv,luând în considerare ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, conform prevederii art. 100 A al Tratatului de constituire a Comunităţii Europene, poate lua măsuri temporare pentru a se limita sau pentru a se interzice punerea pe piaţa şi folosirea echipamentelor tehnice, în cazurile în care acestea prezintă un risc deosebit pentru securitatea persoanelor, cu condiţia ca măsurile să fie supuse unei proceduri de control,luând în considerare ca este necesar să se prevadă un angajament de tranzitie care să permită echipamentelor tehnice, fabricate în conformitate cu reglementările în vigoare la data adoptării prezentelor norme metodologice, să fie comercializate şi utilizate,a adoptat secţiunea "A" a prezentelor norme metodologice referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice utilizate în medii normale. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) În conformitate cu prevederile Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 se constituie Sistemul de certificare a calităţii din punct de vedere al securităţii muncii, format din organisme de certificare, cu centre şi filiale de certificare, respectiv laboratoare de încercări, coordonat şi gestionat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (2) Prezentele norme metodologice stabilesc procedurile de certificare a echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii, cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate (anexa nr. 1) pe care trebuie să le posede echipamentele tehnice pentru a garanta securitatea şi sănătatea salariaţilor, a altor persoane, precum şi integritatea bunurilor. (3) Echipamentele tehnice care fac obiectul operaţiunilor de expunere, punere în vînzare, vînzare, import, închiriere, punere la dispoziţie sau cedare, sub orice titlu, trebuie proiectate şi construite astfel ca amplasarea, punerea în funcţiune, utilizarea, reglajul, întreţinerea şi repararea lor, în condiţii conforme destinaţiei prevăzute de fabricant, sa nu expuna la nici un risc securitatea şi sănătatea persoanelor. + Articolul 2Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: a) elaborează şi stabileşte politica de certificare a echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii; b) urmăreşte aplicarea reglementărilor stabilite şi controlează modul în care se respecta procedurile şi condiţiile de certificare; c) dispune măsurile necesare pentru ca echipamentele tehnice, care trebuie supuse certificării în condiţiile prezentelor norme metodologice, sa nu fie comercializate şi utilizate, dacă nu au fost certificate conform procedurilor aplicabile; d) elaborează acte normative, reglementări tehnice specifice etc., conexe prezentelor norme metodologice. + Articolul 3 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu se poate opune expunerii la tîrguri şi expoziţii sau la demonstratii, pentru o perioadă determinata, a echipamentelor tehnice fabricate în ţara sau importate, care nu sunt conforme cu prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Expunerea este condiţionată de amplasarea în apropierea echipamentului tehnic a unui avertisment pe un panou vizibil, care să menţioneze neconformitatea cu anumite cerinţe şi imposibilitatea cumpărării echipamentului tehnic înainte de a fi certificat. (3) În timpul demonstratiilor trebuie luate măsuri de securitate adecvate pentru a se asigura protecţia persoanelor însărcinate cu aceste operaţiuni, precum şi a celor expuse la riscuri. + Capitolul 2 Domeniul de aplicare, cerinţe + Articolul 4 (1) Echipamentele tehnice fabricate în ţara sau importate se certifica conform prezentelor norme metodologice. (2) În sensul prezentelor norme metodologice, prin echipament tehnic se înţelege orice masina, utilaj, instalatie, aparatura, dispozitiv, unealta sau alt mijloc asemănător, folosit de salariaţi în procesul muncii. + Articolul 5Nu constituie obiectul prezentelor norme metodologice următoarele echipamente tehnice: a) maşini acţionate exclusiv prin energie umană, cu excepţia celor utilizate pentru ridicarea sarcinilor; b) maşini de uz medical, folosite direct pe pacient; c) materiale specifice pentru parcuri de distracţii; d) cazane de abur şi recipiente sub presiune; e) maşini proiectate special sau utilizate în scopuri nucleare şi a căror defectare poate provoca o emisie de substanţe radioactive; f) surse radioactive încorporate într-o masina; g) arme de foc; h) rezervoare de stocare şi conducte pentru transportul benzinei, carburantilor, lichidelor inflamabile şi al substanţelor periculoase; i) mijloace de transport, adică vehicule şi remorci, destinate transportului aerian, rutier, feroviar sau pe apa, de persoane şi/sau mărfuri, inclusiv echipamentele de bord ale acestora, cu excepţia mijloacelor de transport utilizate în industria extractiva, precum şi a celor pentru transportat material exploziv; k) instalaţii cu cablu pentru transport de persoane; l) ascensoare; m) mijloace de transport cu cremaliera pentru persoane; n) elevatoare teatrale; o) maşini proiectate şi construite special în scopuri militare sau de menţinere a ordinii; p) unelte manuale, scule; r) echipamente electrice pentru utilizări medicale şi electroradiologice; s) componente electrice pentru ascensoare de mărfuri şi persoane;s,) contoare electrice; t) echipamente gospodăreşti (menajere) pentru conectare la reţea;t,) dispozitive pentru alimentarea cu curent a imprejmuirilor de pajiste; u) echipamente electrice speciale pentru utilizare pe nave, aeronave sau pe cai ferate şi a căror prescripţii corespund instalaţiilor internaţionale. + Articolul 6 (1) Echipamentele tehnice la care se aplică prezentele norme metodologice trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în anexa nr. 1, transpuse, total sau parţial, în standarde şi norme de protecţia muncii. (2) Echipamentele şi sistemele protectoare, care funcţionează în atmosfere potenţial explozive, trebuie să satisfacă prevederile din secţiunea B a prezentelor norme metodologice. + Articolul 7Având în vedere Legea protecţiei muncii şi condiţiile concrete din economia naţionala, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale poate completa dispoziţiile prezentelor norme metodologice cu cerinţe suplimentare, necesare asigurării protecţiei salariaţilor şi a altor persoane. + Articolul 8Competenţa soluţionării sesizarilor privind gradul de acoperire a riscurilor prezentate de echipamentele tehnice atât prin cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate, cît şi prin standarde, norme, revine în exclusivitate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. + Capitolul 3 Proceduri de certificare + Articolul 9Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate, utilizate, numai dacă sunt certificate şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 din prezentele norme, astfel: a) echipamentele tehnice, care sunt prevăzute în anexa nr. 7, se supun procedurii certificării de conformitate prin examen CS de tip, în condiţiile art. 17; b) echipamentele tehnice care nu sunt prevăzute în anexa nr. 7 se supun procedurii certificării efectuate de fabricant, denumita şi autocertificare, în condiţiile art. 16. + Articolul 10 (1) Fabricantul, importatorul sau responsabilul cu punerea pe piaţa (distribuitorul autorizat) a unui exemplar nou de echipament tehnic, care face obiectul prezentelor norme metodologice, trebuie să întocmească şi să semneze o declaraţie CS de conformitate, redactată conform anexei nr. 2, care atesta ca respectivul echipament tehnic este conform cu prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Declaraţia de conformitate trebuie să fie transmisă beneficiarului echipamentului tehnic supus operaţiunilor de expunere, punere în vînzare, vînzare, import, închiriere, cedare sau punere la dispoziţie, sub orice titlu. + Articolul 11 (1) Echipamentele tehnice de ocazie se supun procedurilor de certificare, înainte de punerea pe piaţa. (2) În timpul expunerii, punerii în vînzare, vinzarii, importului, închirierii, cedarii sau punerii la dispoziţie, sub orice titlu, a unui echipament tehnic de ocazie, care face obiectul prezentelor norme metodologice, responsabilul operaţiunilor sus-menţionate trebuie să deţină şi/sau sa transmită beneficiarului o declaraţie de conformitate, redactată conform anexei nr. 2. + Articolul 12Se supun procedurilor de certificare şi echipamentele tehnice fabricate pentru uz propriu. + Articolul 13 (1) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat trebuie să aplice pe echipamentele tehnice certificate marcajul de securitate CS, conform anexei nr. 5. (2) Marcajul de securitate trebuie să fie aplicat în mod distinct, lizibil, durabil şi atesta ca exemplarul de echipament tehnic a fost supus procedurilor de certificare şi este conform cu prevederile prezentelor norme metodologice. (3) Este interzis să se aplice pe echipamentele tehnice alte mărci sau inscripţii care pot sa creeze confuzie cu marcajul CS. + Articolul 14 (1) Este interzisă punerea în vînzare, vânzarea, importul, închirierea, punerea la dispoziţie şi cedarea, sub orice titlu, a echipamentelor tehnice, dacă nu au fost certificate conform procedurilor de certificare. (2) Dacă fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat nu a îndeplinit obligaţiile ce îi revin conform prezentelor norme metodologice, aceste obligaţii trebuie îndeplinite de către beneficiarul echipamentului. (3) Este interzis să se aplice pe un echipament tehnic, pe ambalajul sau sau pe orice document referitor la acesta un marcaj prevăzut în cadrul certificării de conformitate sau de a se elibera o declaraţie de conformitate, dacă respectivul echipament tehnic nu a fost certificat. + Articolul 15Costurile aferente operaţiunilor de certificare pentru echipamentele tehnice, care se supun procedurilor de certificare, sunt suportate de solicitant.Procedura de certificare de conformitate efectuată de fabricant (autocertificare) + Articolul 16 (1) Certificarea efectuată de fabricant, denumita autocertificare, este procedura prin care fabricantul sau distribuitorul autorizat declara pe propria răspundere, prin întocmirea şi semnarea declaraţiei de conformitate, conform anexei nr. 2, ca exemplarul de echipament tehnic este conform cu prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Fabricantul sau distribuitorul autorizat trebuie să efectueze cercetările şi probele (încercările) necesare pe componente, accesorii sau pe întregul echipament tehnic, pentru a stabili dacă acesta, prin proiectare şi construcţie, poate fi asamblat şi pus în funcţiune în condiţii de securitate. (3) Fabricantul sau distribuitorul autorizat redactează o declaraţie de conformitate şi întocmeşte documentaţia tehnica, conform anexei nr. 3, pe care le prezintă organismului recunoscut, însoţite de o cerere scrisă de examinare şi înregistrare a echipamentului tehnic în Registrul echipamentelor tehnice supuse autocertificarii. (4) Organismul recunoscut va examina şi va păstra aceasta documentaţie, comunicând în termen de doua luni numărul de înregistrare al acesteia în Registrul echipamentelor tehnice supuse autocertificarii sau refuzul motivat al înregistrării. (5) Registrul echipamentelor tehnice supuse autocertificarii este administrat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi este gestionat de organismul recunoscut. (6) După obţinerea atestării, fabricantul sau distribuitorul autorizat poate aplica marcajul de securitate, iar echipamentele tehnice însoţite de declaraţia de conformitate pot fi puse pe piaţa. (7) Fabricantul sau distribuitorul autorizat poate solicita organismului recunoscut evaluarea documentaţiei tehnice, corespunzătoare prevederilor prezentelor norme.Procedura de certificare de conformitate prin examen CS de tip + Articolul 17 (1) Certificarea de conformitate prin examen CS de tip este procedura prin care un organism recunoscut constata şi atesta ca modelul de echipament tehnic satisface prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat trebuie să introducă cererea de certificare prin examen CS de tip la un singur organism recunoscut, pentru fiecare model de echipament tehnic. (3) Cererea de certificare prin examen CS de tip trebuie să conţină denumirea/numele şi sediul/adresa fabricantului, importatorului sau distribuitorului autorizat, locul de fabricare a echipamentului tehnic şi să fie însoţit de: a) documentaţia tehnica prevăzută la anexa nr. 3; b) un exemplar din modelul de echipament tehnic supus certificării sau, după caz, indicarea locului unde acesta poate fi examinat. (4) Organismul de certificare recunoscut, sesizat prin cererea de certificare de conformitate, prin examen CS de tip, va proceda la evaluarea sistemului de calitate, la examinarea documentaţiei tehnice şi va supune echipamentul tehnic încercărilor corespunzătoare în laboratoarele proprii sau în alte laboratoare de încercări recunoscute de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (5) După examinarea modelului de echipament tehnic, organismul de certificare recunoscut va întocmi procesul-verbal de certificare, în care se va concluziona dacă: a) modelul de echipament tehnic, supus procedurii de certificare, este conform cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate ce îi sunt aplicabile şi nu expune la riscuri utilizatorii sau alte persoane.Organismul recunoscut va lua în evidenta şi va păstra un exemplar din documentaţia tehnica şi, în înţelegere cu solicitantul, exemplarul modelului de echipament tehnic sau părţi de echipament tehnic, dacă sunt necesare pentru comparare cu procedura proprie. Aceste materiale de referinţa trebuie să fie confidenţiale.În acest caz, organismul recunoscut va transmite solicitantului certificatul de conformitate, întocmit conform anexei nr. 4, procesul-verbal de certificare şi va inregistra echipamentul tehnic în Registrul echipamentelor tehnice supuse examenului CS de tip.Registrul echipamentelor tehnice supuse examenului CS de tip este administrat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi gestionat de organismul recunoscut.După înregistrare, fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat poate aplica marcajul de securitate, iar echipamentele tehnice, însoţite de declaraţia de conformitate, pot fi puse pe piaţa; b) modelul de echipament tehnic supus procedurii de certificare prin examen CS de tip nu este conform cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate din prezentele norme metodologice.În acest caz, organismul recunoscut va transmite solicitantului un exemplar din procesul-verbal de certificare, în care se va motiva cauza respingerii şi, totodată, va informa despre aceasta Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. + Articolul 18 (1) Orice modificare facuta sau care se intenţionează a fi facuta modelului de echipament tehnic certificat trebuie adusă la cunoştinţa organismului de certificare. (2) Organismul de certificare ia cunoştinţa de aceste modificări şi, în cazul în care se asigura ca ele nu fac necesară o noua certificare, comunică solicitantului ca certificarea iniţială rămâne valabilă pentru modelul astfel modificat. (3) În caz contrar, organismul de certificare comunică fabricantului, importatorului sau distribuitorului autorizat ca certificarea iniţială îşi încetează valabilitatea pentru modelul astfel modificat. Dacă fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat decide sa menţină modificările aduse echipamentului tehnic, acesta trebuie să supună modelul modificat unei noi proceduri de certificare. + Capitolul 4 Organisme de certificare + Articolul 19 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte organismele de certificare a echipamentelor tehnice, conform prezentelor norme metodologice, şi publică, pentru informare, lista acestora. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 6 pentru evaluarea organismelor de certificare care urmează să fie recunoscute. (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale poate să retragă recunoaşterea unui organism de certificare, dacă constata ca acesta nu satisface criteriile prevăzute în anexa nr. 6, făcând publică decizia luată. (4) Organismele recunoscute vor întocmi proceduri proprii de certificare, având drept baza prevederile prezentelor norme metodologice, care vor fi aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (5) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte laboratoarele de încercări, conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 6, pentru evaluarea acestora. (6) Organismele de certificare, laboratoarele de încercări din cadrul altor sisteme de certificare a calităţii pot aplica prevederile prezentelor norme metodologice, numai după obţinerea recunoaşterii din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. + Articolul 20Organismele de certificare trebuie: a) sa îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 6; b) să permită persoanelor desemnate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale accesul liber, în vederea efectuării acţiunilor de control şi a verificărilor privind îndeplinirea obligaţiilor care le revin prin prezentele norme metodologice; c) sa furnizeze Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale toate informaţiile solicitate privind operaţiunile de certificare sau de control al conformitatii. + Articolul 21 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale abiliteaza Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucureşti să aplice procedurile de certificare prevăzute în prezentele norme metodologice, cu obligaţia încadrării în prevederile art. 20 lit. a). (2) I.C.S.P.M. Bucureşti aplica procedurile de certificare pentru echipamentele tehnice, fabricate în ţara sau importate, cu excepţia celor destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive. (3) Organismele de certificare recunoscute trebuie să colaboreze şi să se informeze reciproc, astfel ca împreună să asigure îndeplinirea corecta şi completa a prevederilor prezentelor norme metodologice. + Capitolul 5 Control şi prevenire + Articolul 22 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are dreptul şi este obligat sa controleze în unităţile de fabricaţie, depozitare, comercializare şi utilizare dacă echipamentele tehnice îndeplinesc prevederile prezentelor norme metodologice şi poate dispune prelevarea de esantioane pentru efectuarea unor verificări şi încercări la organismele recunoscute. (2) Costurile examinarilor sau ale încercărilor efectuate de organismele de certificare recunoscute, ca urmare a unor inspecţii sau controale dispuse de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în baza unor constatări, reclamaţii etc., vor fi suportate de către fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat. (3) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat comunică reprezentanţilor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale rezultatele verificărilor, cel tirziu în termen de 15 zile de la primirea lor de la organismul recunoscut. + Articolul 23Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale controlează modul de organizare, la fabricant, a activităţii de control al conformitatii pe fluxul de fabricaţie şi a echipamentului tehnic (E.T.) finit sau a sistemului de asigurare a calităţii pe care-l aplica. + Articolul 24Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu poate interzice sau restringe comercializarea, punerea în funcţiune şi utilizarea echipamentelor tehnice care respecta prevederile prezentelor norme metodologice. + Articolul 25Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale poate interzice punerea în vînzare, importul, închirierea, punerea la dispoziţie, cedarea, sub orice titlu, punerea în funcţiune şi utilizarea, şi poate dispune retragerea de pe piaţa a unui model de echipament tehnic care face obiectul prezentelor norme metodologice, dacă acesta: a) pune în pericol securitatea şi sănătatea persoanelor şi, după caz, a bunurilor; b) nu este conform cu prevederile art. 1 alin. (2) referitoare la cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate etc.; c) nu a fost supus procedurilor de certificare aplicabile, conform prezentelor norme metodologice; d) este însoţit de declaraţia de conformitate şi/sau este prevăzut cu marcajul de securitate CS, întocmit şi, respectiv, aplicat fără respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice. + Articolul 26 (1) În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca echipamentul tehnic însoţit de declaraţia de conformitate şi/sau prevăzut cu marcajul de securitate, utilizat conform destinaţiei prevăzute de fabricant, risca sa compromita securitatea persoanelor şi, după caz, a bunurilor, ia toate măsurile necesare pentru retragerea echipamentului tehnic de pe piaţa, interzicerea comercializării şi utilizării. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale informează imediat persoanele fizice şi/sau juridice interesate asupra măsurii luate, indicind ratiunile deciziei sale şi cauza neconformitatii rezultate: a) din nerespectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate şi/sau dintr-o necorespunzătoare aplicare a standardelor prevăzute la art. 6; b) dintr-o lacuna a standardelor prevăzute la art. 6. + Articolul 27În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca standardele şi normele referitoare la securitatea muncii nu satisfac în totalitate cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate, acesta expune ratiunile constatării, pe care le comunică organelor în drept, notificând, după caz, admiterea, completarea sau interzicerea aplicării acestora.Notificările se înscriu într-un registru special de evidenta. + Articolul 28 (1) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat trebuie să conserve şi sa ţină la dispoziţia Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi a organismelor de certificare recunoscute documentaţia tehnica, întocmită conform prevederilor prezentelor norme metodologice, minimum 10 ani de la data fabricaţiei ultimului exemplar al modelului de echipament tehnic. (2) Nepunerea la dispoziţie a respectivei documentaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în termenul stabilit constituie un indiciu de neconformitate a echipamentului tehnic şi va fi susceptibilă interzicerea comercializării şi utilizării oricărui exemplar al modelului de echipament tehnic care face obiectul documentaţiei tehnice. + Articolul 29 (1) Certificatul de conformitate, emis conform prezentelor norme metodologice, poate fi retras din dispoziţia Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, dacă se constata nerespectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate, a standardelor şi normelor de securitate a muncii aplicabile. Aceasta decizie este luată după ce titularul certificatului de conformitate a fost solicitat să-şi prezinte punctul de vedere. (2) Decizia trebuie să fie motivată prin neconformităţi suficient de importante pentru a justifica punerea în cauza a deciziei iniţiale de eliberare a certificatului de conformitate. + Articolul 30Deciziile luate de organismele recunoscute în ceea ce priveşte declaraţia de conformitate, întocmirea şi înregistrarea certificatului de conformitate stabilit prin procedura de certificare, neconfirmarea primirii documentaţiei tehnice şi nerespectarea de către organismele recunoscute a termenelor prevăzute pentru efectuarea acestor formalităţi pot constitui obiectul unei reclamaţii adresate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care trebuie să hotărască soluţia definitivă în termen de maximum doua luni. + Articolul 31 (1) Contestaţiile cu privire la deciziile luate de organismul de certificare recunoscut se adresează Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. (2) Rezolvarea contestaţiilor se face de către o comisie constituită în acest scop, după examinarea poziţiei solicitantului cererii de certificare şi a organismului recunoscut. + Capitolul 6 Dispoziţii finale + Articolul 32Încălcarea prevederilor prezentelor norme metodologice atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală, potrivit Legii protecţiei muncii. + Articolul 33Răspunderea pentru daunele provocate de echipamentele tehnice fabricate în ţara sau importate, care nu îndeplinesc prevederile prezentelor norme metodologice, revine celor care le-au fabricat, comercializat sau utilizat fără declaraţia de conformitate şi/sau marcajul de securitate. + Articolul 34Toate deciziile luate în vederea aplicării prezentelor norme metodologice, care conduc la interzicerea sau restrîngerea comercializării şi utilizării echipamentelor tehnice, trebuie bine argumentate, indicindu-se căile şi termenele de contestaţie. + Articolul 35Documentaţia tehnica, certificatul de conformitate, declaraţia de conformitate, reclamaţiile şi întreaga corespondenta legată de acestea etc., precum şi toate deciziile luate în aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice trebuie redactate în limba română. + Articolul 36Se interzice ca personalul propriu sau atras din instituţiile publice şi organismele recunoscute, care exercită activităţi legate de aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, sa divulge informaţiile obţinute în exercitarea atribuţiilor lor. + Articolul 37 (1) Specialiştii altor sisteme de certificare a calităţii, care desfăşoară activităţi de audit în domeniul securităţii muncii, trebuie să fie autorizaţi printr-un certificat de competenţa emis de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau de către organismele mandatate de acesta. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publică lista specialiştilor pe care îi autorizeaza pentru activitatea de audit. + Articolul 38 (1) Pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile prevăzute în anexa nr. 7 la poz. 5), 8), 14), 15) şi 16) şi, de asemenea, pentru dispozitivele de securitate, termenul pentru iniţierea procedurilor de certificare este de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. (2) Pentru celelalte categorii de maşini, utilaje şi instalaţii, termenul pentru iniţierea procedurilor de certificare este de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. + Secţiunea B Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,având în vedere Tratatul de constituire a Comunităţii Europene şi, în special, art. 100A al acestuia,luând în considerare Directiva nr. 94/9/EC privind echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive,în temeiul art. 12 alin. (2), (3), (4), art. 18 alin. (1) lit. a) şi al art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,luând în considerare ca este de datoria Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să asigure pe teritoriul României securitatea şi sănătatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor, în special cea a lucrătorilor împotriva pericolelor care rezultă din folosirea echipamentelor şi a sistemelor care asigura protecţia împotriva atmosferelor potenţial explozive,luând în considerare ca prevederi obligatorii din statele membre ale Uniunii Europene determina nivelul de securitate care trebuie atins de echipamente şi sisteme protectoare destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive; luând în considerare ca acestea sunt în general specificăţii electrice şi neelectrice, având un efect asupra conceptiei şi structurii echipamentelor care pot fi folosite în atmosfere potenţial explozive,luând în considerare faptul ca între statele membre ale Uniunii Europene şi România diferă cerinţele care trebuie îndeplinite, în ceea ce priveşte amploarea lor, şi diferitele proceduri de certificare; luând în considerare ca asemenea diferenţe ar putea deci ridica unele bariere comerţului dintre statele membre ale Uniunii Europene şi România,luând în considerare ca armonizarea legislaţiei române cu cea existenta în statele membre ale Uniunii Europene este singurul mod de a elimina aceste bariere ale comerţului liber; luând în considerare ca acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către România, separat; luând în considerare ca aceste norme metodologice stabilesc cerinţele care sunt vitale pentru libertatea de mişcare a echipamentelor la care se referă,luând în considerare ca reglementările destinate eliminării barierelor tehnice din comerţ trebuie să urmeze Noua abordare a directivelor Uniunii Europene, care impune o definire a cerinţelor privind securitatea şi a altor cerinţe ale societăţii, fără reducerea nivelurilor existente; luând în considerare ca rezoluţia Consiliului Uniunii Europene privind Noua abordare a directivelor Uniunii Europene din mai 1985 prevede că un număr foarte mare de produse să fie acoperit de o singura directiva pentru evitarea amendamentelor frecvente şi a proliferarii unor asemenea documente,luând în considerare ca directivele au contribuit ca legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene pentru echipamente electrice utilizate în atmosfere potenţial explozive să facă pasi concreti spre protecţia contra exploziilor, prin măsurile legate de structura echipamentelor în chestiune, şi ca au contribuit la eliminarea barierelor în comerţ în acest domeniu; luând în considerare ca, în paralel, este necesară o revizie şi o expansiune a directivelor existente, întrucît trebuie luate măsuri de apărare împotriva pericolelor potenţiale generate de asemenea echipamente. Aceasta înseamnă în special ca măsurile destinate garantarii protecţiei eficiente a utilizatorilor şi a terţelor părţi trebuie să fie deja avute în vedere în fazele de proiectare şi fabricare,luând în considerare ca formele de pericol, măsurile de protecţie şi metodele de încercare sunt adesea foarte asemănătoare, dacă nu identice, atât pentru echipamentele miniere cît şi pentru cele de suprafaţa; luând în considerare ca, din aceste motive, este absolut necesar să se acopere prin prezentele norme metodologice echipamentele şi sistemele protectoare ce intră în ambele grupe,luând în considerare ca cele doua grupe de echipamente menţionate mai sus sunt folosite într-un mare număr de sectoare comerciale şi industriale şi au o deosebită semnificaţie economică; luând în considerare ca respectarea cerinţelor de securitate şi sănătate sunt esenţiale pentru a se asigura securitatea echipamentelor şi a sistemelor protectoare, luând în considerare ca aceste cerinţe au fost subdivizate în cerinţe generale şi suplimentare care trebuie respectate de echipamente şi sisteme protectoare; luând în considerare ca, în special, cerinţele suplimentare sunt destinate pentru a se tine seama de pericolele existente sau potenţiale; luând în considerare ca echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să includă, deci, cel puţin una dintre aceste cerinţe, în cazul în care aceasta este necesară pentru funcţionarea lor corespunzătoare sau trebuie să se aplice la utilizarea destinată acestora; luând în considerare ca noţiunea de utilizare destinată este de importanţa primordială pentru asigurarea protecţiei la explozie a echipamentelor şi sistemelor protectoare; luând în considerare ca este esenţial ca fabricantii sa furnizeze informaţii complete; luând în considerare ca este, de asemenea, necesară marcarea clara, specifică a echipamentelor enunţate, care stabileşte utilizarea într-o atmosfera potenţial exploziva,luând în considerare, deci, ca aceste norme metodologice prezintă numai cerinţele esenţiale; luând în considerare faptul ca, în scopul de a se facilita sarcina dovedirii conformitatii cu cerinţele esenţiale, sunt necesare standarde româneşti care preiau standarde europene armonizate, mai ales cu privire la aspectele neelectrice ale protecţiei împotriva exploziilor, standardele privind proiectarea, fabricarea şi încercarea echipamentelor, încât conformitatea cu acestea să permită să se presupună ca un produs întruneşte asemenea cerinţe esenţiale,luând în considerare ca trebuie îmbunătăţită structura legislativă pentru a se asigura ca patronii şi lucrătorii să-şi aducă o contribuţie eficienta şi adecvată la procesul de standardizare,luând în considerare ca, având în vedere natura riscurilor implicate în folosirea echipamentelor în atmosfere potenţial explozive, este necesară stabilirea unor proceduri care să se aplice la evaluarea conformitatii cu cerinţele de baza ale normelor metodologice; luând în considerare ca aceste proceduri trebuie concepute în lumina nivelului de risc care poate fi inerent la echipamente şi/sau împotriva căruia sistemele trebuie să protejeze mediul înconjurător invecinat; luând în considerare, deci, ca fiecare categorie de conformitate a echipamentelor trebuie să fie completată printr-o procedură adecvată sau o selecţie între mai multe proceduri echivalente; luând în considerare ca s-a prevăzut de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale aplicarea marcajului de fabricant sau al reprezentantului sau autorizat din România; luând în considerare ca marcarea înseamnă ca produsul este în conformitate cu toate cerinţele de baza şi cu procedurile de evaluare care se aplică la produsul respectiv,luând în considerare ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, conform prevederii art. 100A al tratatului, poate lua măsuri temporare pentru a se limita sau interzice punerea pe piaţa şi folosirea echipamentelor şi sistemelor protectoare, în cazurile în care acestea prezintă un risc deosebit pentru securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a animalelor domestice sau a proprietăţii, cu condiţia ca măsurile să fie supuse unei proceduri de control,luând în considerare ca este necesar să se prevadă un aranjament de tranzitie care să permită echipamentelor fabricate în conformitate cu regulamentele naţionale în vigoare la data adoptării prezentelor norme metodologice să fie comercializate şi puse în serviciu,a adoptat Secţiunea "B" a prezentelor norme metodologice, referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii muncii a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial explozive. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Secţiunea B a prezentelor norme metodologice se referă la echipamente şi sisteme protectoare destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive. (2) Dispozitivele de siguranţă, dispozitivele de control şi dispozitivele de reglare, destinate folosirii în afară atmosferelor potenţial explozive, dar necesare pentru/sau care contribuie la funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare cu referire la riscurile de explozii, sunt, de asemenea, incluse sub incidenţa prezentelor norme metodologice. (3) În cadrul prezentelor norme metodologice sunt valabile următoarele definiţii:Echipamente şi sisteme protectoare destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive: a) echipamente - maşini, instalaţii, utilaje, aparatura, dispozitive fixe sau mobile, componente de control şi instrumentatia din acestea, sisteme de detectare sau prevenire care, separat sau împreună, sunt destinate generarii, transferului, stocării, masurarii, controlului sau transformarii energiei folosite pentru prelucrarea materiei şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potenţiale de aprindere; b) sisteme protectoare - entităţi constructive destinate opririi imediate a exploziilor incipiente şi/sau limitării domeniului efectiv al flacarilor de explozie şi al presiunilor de explozie. Sistemele protectoare pot fi integrate în echipamente sau pot fi puse separat pe piaţa în sisteme autonome; c) componente - orice piesa esenţială pentru funcţionarea sigura a echipamentelor şi sistemelor protectoare, dar fără a avea funcţie autonomă.Atmosfere explozive:Amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub forma de gaze, vapori, ceturi sau prafuri în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propaga la întregul amestec nears.Atmosfera potenţial exploziva:O atmosfera care poate deveni exploziva în urma condiţiilor locale şi operationale.Grupe şi categorii de echipamente:Echipamente din grupa I se referă la echipamente destinate folosirii în minele subterane şi la acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţa ale unor astfel de mine, care pot fi expuse la grizu şi/sau praf de combustibil.Echipamente din grupa a II-a se referă la echipamente destinate folosirii în alte locuri, care pot fi expuse la atmosfere explozive.Categoriile de echipamente care definesc nivelurile cerute de protecţie sunt descrise în anexa nr. 1.Echipamentele şi sistemele protectoare pot fi destinate numai unei anumite atmosfere explozive. În acest caz, acestea trebuie să fie marcate corespunzător.Utilizare destinată:Folosirea echipamentelor, sistemelor protectoare şi a dispozitivelor menţionate în art. 1 alin. (2) în conformitate cu grupa şi cu categoria echipamentelor, trebuie să se facă cu toate informaţiile furnizate de fabricant, care sunt necesare pentru funcţionarea sigura a echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor. (4) Următoarele echipamente sunt excluse din domeniul prezentelor norme metodologice:- dispozitive medicale destinate a fi folosite într-un mediu ambiant medical;- echipamente şi sisteme protectoare, la care pericolul de explozie rezultă exclusiv din prezenta substanţelor explozive sau a substanţelor chimice instabile;- echipamente destinate a fi folosite în medii ambiante domestice şi necomerciale în care atmosferele potenţial explozive pot fi create, doar rareori, numai în urma unei scurgeri accidentale de gaz combustibil;- echipamente individuale de protecţie (E.I.P.) cuprinse în Normele metodologice privind certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru şi avizarea introducerii lor în fabricaţie;- nave şi platforme marine mobile, împreună cu echipamentele de la bordul acestora;- mijloace de transport, adică vehicule şi remorcile lor, destinate numai pentru transportul aerian al pasagerilor sau pe reţelele rutiere, feroviare, sau pe apa, ca şi acele mijloace destinate transportului aerian de bunuri, pe reţele rutiere, feroviare sau pe apa. Nu trebuie excluse vehiculele destinate folosirii într-o atmosfera potenţial exploziva. + Articolul 2 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a se asigura ca echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate în art. 1 alin. (2) să poată fi puse pe piaţa şi puse în funcţiune, numai dacă, în cazul instalării, întreţinerii şi folosirii pentru scopul destinat, ele nu periclitează sănătatea şi securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor. (2) Prevederile prezentelor norme metodologice nu limitează dreptul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de a stabili şi alte cerinţe care apar necesare în scopul asigurării protecţiei persoanelor şi, în special, a lucrătorilor, atunci când folosesc echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2). (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu trebuie să împiedice expunerea la tîrguri, expoziţii sau demonstratii a echipamentelor, sistemelor protectoare sau dispozitivelor menţionate la art. 1 alin. (2), care nu sunt conforme prevederilor prezentelor norme metodologice, cu condiţia ca un semn vizibil sa indice clar ca asemenea echipamente, sisteme protectoare şi dispozitive nu se conformează şi ca ele nu se oferă la vînzare până când nu au fost aduse în conformitate de către fabricant sau de către reprezentantul sau autorizat stabilit în România. (4) Pe durata demonstratiilor trebuie luate măsuri de securitate adecvate pentru asigurarea protecţiei persoanelor. + Articolul 3Echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2), la care se referă prezentele norme metodologice, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate şi de sănătate în munca, stabilite în anexa nr. 2, care se aplică tinindu-se seama de utilizarea destinată lor. + Articolul 4 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu trebuie să interzică, sa restrângă sau sa împiedice punerea pe piaţa şi punerea în funcţiune pe teritoriul României a echipamentelor, sistemelor protectoare sau dispozitivelor menţionate la art. 1 alin. (2), care sunt conforme prevederilor acestor norme. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu trebuie să interzică, sa restrângă sau sa împiedice punerea pe piaţa a unor componente care, fiind însoţite de un certificat de conformitate, asa cum se menţionează în art. 8 alin. (3), sunt destinate incorporarii în echipamente sau sisteme protectoare, asa cum sunt ele definite în prezentele norme metodologice. + Articolul 5 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se conformează prevederilor prezentelor norme metodologice, inclusiv procedurilor relevante pentru evaluarea conformitatii stabilite la cap. 2, şi anume: a) echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2) vor fi însoţite de declaraţia de conformitate menţionată în anexa nr. 10B şi vor avea marcajul "Ex" prevăzut în art. 10; b) componentele menţionate la art. 4 alin. (2) vor fi însoţite de certificatul de conformitate menţionat la art. 8 alin. (3) din cap. 2. (2) În absenta unor standarde româneşti care preiau standarde europene armonizate, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa părţilor interesate standardele şi specificăţiile tehnice existente, referitoare la ceea ce este important sau relevant pentru implementarea cerinţelor esenţiale privind securitatea şi sănătatea în munca. (3) În cazul în care un standard românesc, care preia un standard european armonizat, cuprinde una sau mai multe dintre cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate, se presupune ca echipamentele şi sistemele protectoare, dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2) sau componentele menţionate la art. 4 alin. (2), construite în conformitate cu standardul respectiv, trebuie să fie considerate în conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate aplicabile. (4) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va publică lista standardelor româneşti de securitatea muncii obligatorii. (5) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să se asigure ca sunt luate măsuri adecvate pentru a permite partenerilor sociali sa influenteze procedeul de elaborare şi monitorizare a standardelor româneşti. + Articolul 6În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca standardele şi normele referitoare la securitatea muncii nu satisfac, în totalitate, cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate expune ratiunile constatării, pe care le comunică organelor în drept, notificând, după caz, admiterea, completarea sau interzicerea aplicării acestora. Notificările se înscriu într-un registru special de evidenta. + Articolul 7 (1) În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale considera ca echipamentele, sistemele protectoare sau dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2), prevăzute cu marcajul de securitate "Ex" şi folosite în conformitate cu utilizarea destinată, pot pune în pericol securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor şi animalelor domestice, acesta trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a retrage aceste echipamente, sisteme protectoare sau dispozitive de pe piaţa, pentru a interzice punerea pe piaţa, punerea în funcţiune sau folosirea acestora, sau pentru a restringe libera circulaţie a acestora. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va informa factorii interesaţi cu privire la orice măsură de acest gen, indicind motivele deciziei luate şi, în special, dacă neconformitatea se datorează: a) nesatisfacerii cerinţelor esenţiale menţionate la art. 3; b) aplicării incorecte a standardelor menţionate la art. 5 alin. (2); c) lacunelor din standardele menţionate la art. 5 alin. (2). (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va începe, fără întârziere, consultaţii cu părţile interesate. (4) În cazul în care, după consultări, acesta considera ca măsura este justificată, va informa imediat factorii interesaţi. (5) În cazul în care considera, după consultaţii, ca acţiunea este nejustificată, va informa pe fabricant sau pe reprezentantul acestuia. (6) În cazul în care decizia menţionată la alin. (1) se bazează pe o lacuna a standardelor şi în cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale îşi menţine poziţia, se va trece la modificarea standardului în cauza. (7) În cazul în care un echipament sau un sistem protector, care nu respecta conformitatea, are prevăzut marcajul de securitate "Ex", Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va lua măsurile corespunzătoare împotriva persoanei sau persoanelor care au aplicat acest marcaj şi va informa factorii interesaţi. (8) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să se asigure ca factorii interesaţi au fost informati asupra desfăşurării şi asupra rezultatelor acestei proceduri. + Capitolul 2 Proceduri pentru evaluarea conformitatii + Articolul 8 (1) Procedurile pentru evaluarea conformitatii echipamentelor, inclusiv, dacă este necesar, a dispozitivelor menţionate la art. 1 alin. (2) trebuie să ţină seama de următoarele:A) Echipamente din grupa I şi a II-a, categoriile M1 şi 1Fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România trebuie, pentru a aplica marcajul "Ex", să respecte procedura de certificare prin examen CS de tip (menţionată în anexa nr. 3), împreună cu: a) procedura referitoare la asigurarea calităţii producţiei (menţionată în anexa nr. 4); sau b) procedura referitoare la verificarea produsului (menţionată în anexa nr. 5).B) Echipamente din grupa I şi a II-a, categoriile M2 şi 2 (1) În cazul motoarelor cu combustie interna şi al echipamentelor electrice din aceste grupe şi categorii, fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România trebuie să urmeze procedura de certificare prin examen CS de tip (menţionată în anexa nr. 3), împreună cu: a) procedura referitoare la conformitatea de tip (menţionată în anexa nr. 6); sau b) procedura referitoare la asigurarea calităţii de produs (menţionată în anexa nr. 7). (2) În cazul altor echipamente din aceste grupe şi categorii, fabricantul sau reprezentantul sau autorizat în România trebuie, pentru a aplica marcajul "Ex", să respecte procedura privind controlul intern al producţiei (menţionată în anexa nr. 8) şi sa înainteze dosarul prevăzut la paragraful 3 al anexei nr. 8 organismului recunoscut, care trebuie să confirme primirea lui, îndată ce este posibil, şi sa-l retina.C) Echipamente din grupa a II-a, categoria 3Fabricantul sau reprezentantul sau autorizat în România trebuie, pentru a aplica marcajul "Ex", să urmeze procedura referitoare la controlul intern al producţiei (menţionată în anexa nr. 8).D) Echipamente din grupele I şi a II-aPe lângă procedurile menţionate în alin. 1 lit. a), b) şi c), fabricantul sau reprezentantul sau autorizat în România poate urma, de asemenea, pentru a aplica marcajul "Ex", procedura cu privire la verificarea entitatii (menţionată în anexa nr. 9). (2) Prevederile alin. 1 lit. a) sau d) de mai sus trebuie folosite pentru evaluarea conformitatii sistemelor protectoare autonome. (3) Prevederile menţionate la alin. (1) trebuie aplicate la componentele menţionate la art. 4 alin. (2), cu excepţia aplicării marcajului "Ex".Trebuie emis un certificat de către fabricant sau de către reprezentantul sau autorizat stabilit în România, declarind conformitatea componentelor cu prevederile care se referă la ele din prezentele norme metodologice şi enunţând caracteristicile lor şi cum trebuie să fie ele încorporate în echipamentele sau în sistemele protectoare, pentru a ajuta conformarea cu cerinţele esenţiale aplicabile la echipamente sau la sistemele protectoare complete. (4) Fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România poate urma, pentru a aplica marcajul "Ex", procedura referitoare la controlul intern al producţiei (menţionată în anexa nr. 8) cu referire la aspectele de securitate specificate la pct. 1.2.7. din anexa nr. 2. (5) Neluind în considerare paragrafele anterioare, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în caz de solicitări justificate, poate autoriza punerea pe piaţa şi punerea în funcţiune pe teritoriul României a echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor individuale menţionate la art. 1 alin. (2), în legătură cu care nu s-au aplicat procedurile menţionate la alineatele anterioare şi a căror folosire este în interesul protecţiei. (6) Documentele şi corespondenta privind procedurile menţionate la alineatele de mai sus trebuie redactate în limba română. + Articolul 9 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte organismele care trebuie să aplice procedurile menţionate la art. 8 alin. (1). (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 11 la evaluarea organismelor recunoscute. Organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute în standardele româneşti corespunzătoare trebuie considerate ca îndeplinesc aceste criterii. (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale care a recunoscut un organism poate să-şi retragă recunoaşterea, dacă constata ca organismul nu mai satisface criteriile menţionate în anexa nr. 11.În consecinţa, va informa imediat toţi factorii interesaţi. (4) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte Centrului autonom de încercare şi certificare de pe lângă Institutul Naţional pentru Securitate Miniera şi Protecţie Antiexploziva (I.N.S.E.M.E.X.) Petrosani dreptul de a aplica procedurile de certificare prevăzute la art. 8, cu obligaţia încadrării în prevederile anexei nr. 11. (5) Centrul autonom de încercare şi certificare de pe lângă I.N.S.E.M.E.X. Petrosani cuprinde serviciul pentru certificarea echipamentelor "Ex", care aplica procedurile de certificare pentru echipamente şi pentru sisteme protectoare pentru atmosfere potenţial explozive şi subterane. (6) Organismele de certificare recunoscute trebuie să colaboreze şi să se informeze reciproc, astfel ca, împreună, să asigure îndeplinirea corecta şi completa a procedurilor prevăzute în prezentele norme metodologice. + Capitolul 3 Marcajul de securitate "Ex" + Articolul 10 (1) Marcajul de securitate "Ex" va consta în initialele "Ex". Forma marcajului care trebuie folosit este prezentată în anexa nr. 10A. (2) Marcajul "Ex" trebuie să fie urmat de numărul de identificare a organismului recunoscut, acolo unde un asemenea organism este implicat în etapa de control al producţiei. (3) Marcajul "Ex" trebuie fixat distinct, vizibil, lizibil şi indelebil pe echipamente şi pe sisteme protectoare, în plus faţă de prevederile pct. 1.0.5. din anexa nr. 2. (4) Trebuie să se interzică aplicarea pe echipamente şi pe sisteme protectoare a marcajelor care ar putea induce în eroare terţe părţi, în ceea ce priveşte înţelesul şi forma marcajului "Ex". (5) Se poate aplica orice alt marcaj pe echipamente sau pe sisteme protectoare, cu condiţia sa nu se reducă prin aceasta vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului "Ex". + Articolul 11 (1) În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca marcajul "Ex" a fost aplicat incorect, fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România va fi obligat sa ia măsuri ca produsul să se conformeze prevederilor privind marcajul "Ex" şi sa înceteze încălcarea conformitatii în condiţiile impuse de prezentele norme metodologice. (2) În cazul în care se menţine neconformitatea, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va lua toate măsurile corespunzătoare pentru a limita sau pentru a interzice punerea produsului respectiv pe piaţa sau pentru a asigura retragerea lui de pe piaţa, în conformitate cu prevederile prevăzute la art. 7. + Capitolul 4 Dispoziţii finale + Articolul 12 (1) Toate deciziile luate în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, care limitează sau interzic punerea pe piaţa şi/sau punerea în funcţiune sau solicita retragerea de pe piaţa a unui echipament, sistem protector sau dispozitiv menţionat la art. 1 alin. (2) trebuie să stabilească temeiurile exacte pe care se bazează. (2) O asemenea decizie trebuie să fie notificată imediat părţii interesate, care trebuie informată în acelaşi timp asupra remedierilor legale pe care trebuie să le efectueze în cadrul legilor în vigoare şi asupra limitelor de timp la care sunt supuse aceste remedieri. + Articolul 13 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să se asigure ca toate părţile implicate în aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice sunt obligate să respecte confidenţialitatea în ceea ce priveşte toate informaţiile obţinute în procesul de desfăşurare a sarcinilor lor. (2) Aceasta nu afectează obligaţiile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale organismelor recunoscute în ceea ce priveşte informarea reciprocă şi difuzarea avertismentelor. + Articolul 14Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va permite, pe o perioadă de 6 ani, punerea pe piaţa şi în funcţiune a echipamentelor şi sistemelor protectoare care se conformează reglementărilor de securitate în vigoare la data adoptării prezentelor norme metodologice.---------
| EMITENT |
+ Secţiunea A Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,având în vedere Tratatul de constituire a Comunităţii Europene şi, în special, art. 100 al acestuia,luând în considerare Directiva nr. 89/392/CEE referitoare la maşini, cu modificările din directivele nr. 91/368/CEE , nr. 93/44/CEE şi nr. 94/68/CEE ,luând în considerare Directiva nr. 89/336/CEE referitoare la compatibilitate electromagnetica şi Directiva nr. 73/23/CEE referitoare la materialele electrice utilizate la o tensiune nominală cuprinsă între 50-1.000 V.c.a. şi între 75-1.500 V.c.c.,în temeiul art. 12 alin. (2), (3) şi (4), art. 18 alin. (1) lit. a), art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,luând în considerare ca este de datoria Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de a asigura, pe teritoriul României, securitatea şi sănătatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor decurgind din utilizarea echipamentelor tehnice,luând în considerare faptul ca între statele membre ale Uniunii Europene şi România diferă cerinţele care trebuie îndeplinite, în ceea ce priveşte amploarea lor şi diferitele proceduri de certificare, şi ca asemenea diferenţe ar putea deci ridica unele bariere comerţului dintre statele membre ale Uniunii Europene şi România,luând în considerare ca armonizarea legislaţiei române cu cea existenta în statele membre ale Uniunii Europene este singurul mod de a elimina aceste bariere din comerţul liber; luând în considerare ca acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de România separat; luând în considerare ca aceste norme metodologice stabilesc cerinţele care sunt vitale pentru libertatea de mişcare a echipamentelor tehnice,luând în considerare ca reglementările destinate eliminării barierelor tehnice din comerţ trebuie să urmeze noua abordare a directivelor Uniunii Europene,luând în considerare ca costul social al numărului mare de accidente de muncă provocate direct de utilizarea echipamentelor tehnice poate fi redus prin integrarea măsurilor de securitate în conceptia şi fabricarea acestora,considerind ca respectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate constituie un imperativ pentru asigurarea securităţii echipamentelor tehnice,considerind ca, cu ocazia tirgurilor şi a expoziţiilor, este posibil să se expuna echipamente tehnice care nu sunt conforme cu prevederile normelor metodologice, ca este indicat, în acelaşi timp, să fie informati factorii interesaţi de aceasta neconformitate şi de imposibilitatea de a cumpara echipamentele tehnice în acest stadiu,luând în considerare ca aceste norme metodologice prezintă numai cerinţele esenţiale; luând în considerare faptul ca, în scopul de a se facilita sarcina dovedirii conformitatii cu cerinţele esenţiale, sunt necesare standardele româneşti, care preiau standarde europene armonizate, astfel încât conformitatea cu acestea să permită să se presupună ca un produs întruneşte cerinţele esenţiale,luând în considerare ca trebuie îmbunătăţită structura legislativă pentru a se asigura ca patronii şi lucrătorii să-şi aducă o contribuţie eficienta şi adecvată la procesul de standardizare,luând în considerare ca s-a prevăzut de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale aplicarea marcajului de fabricant; luând în considerare ca marcarea înseamnă ca produsul este în conformitate cu toate cerinţele esenţiale şi procedurile de evaluare care se aplică la produsul respectiv,luând în considerare ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, conform prevederii art. 100 A al Tratatului de constituire a Comunităţii Europene, poate lua măsuri temporare pentru a se limita sau pentru a se interzice punerea pe piaţa şi folosirea echipamentelor tehnice, în cazurile în care acestea prezintă un risc deosebit pentru securitatea persoanelor, cu condiţia ca măsurile să fie supuse unei proceduri de control,luând în considerare ca este necesar să se prevadă un angajament de tranzitie care să permită echipamentelor tehnice, fabricate în conformitate cu reglementările în vigoare la data adoptării prezentelor norme metodologice, să fie comercializate şi utilizate,a adoptat secţiunea "A" a prezentelor norme metodologice referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice utilizate în medii normale. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) În conformitate cu prevederile Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 se constituie Sistemul de certificare a calităţii din punct de vedere al securităţii muncii, format din organisme de certificare, cu centre şi filiale de certificare, respectiv laboratoare de încercări, coordonat şi gestionat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (2) Prezentele norme metodologice stabilesc procedurile de certificare a echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii, cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate (anexa nr. 1) pe care trebuie să le posede echipamentele tehnice pentru a garanta securitatea şi sănătatea salariaţilor, a altor persoane, precum şi integritatea bunurilor. (3) Echipamentele tehnice care fac obiectul operaţiunilor de expunere, punere în vînzare, vînzare, import, închiriere, punere la dispoziţie sau cedare, sub orice titlu, trebuie proiectate şi construite astfel ca amplasarea, punerea în funcţiune, utilizarea, reglajul, întreţinerea şi repararea lor, în condiţii conforme destinaţiei prevăzute de fabricant, sa nu expuna la nici un risc securitatea şi sănătatea persoanelor. + Articolul 2Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: a) elaborează şi stabileşte politica de certificare a echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii; b) urmăreşte aplicarea reglementărilor stabilite şi controlează modul în care se respecta procedurile şi condiţiile de certificare; c) dispune măsurile necesare pentru ca echipamentele tehnice, care trebuie supuse certificării în condiţiile prezentelor norme metodologice, sa nu fie comercializate şi utilizate, dacă nu au fost certificate conform procedurilor aplicabile; d) elaborează acte normative, reglementări tehnice specifice etc., conexe prezentelor norme metodologice. + Articolul 3 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu se poate opune expunerii la tîrguri şi expoziţii sau la demonstratii, pentru o perioadă determinata, a echipamentelor tehnice fabricate în ţara sau importate, care nu sunt conforme cu prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Expunerea este condiţionată de amplasarea în apropierea echipamentului tehnic a unui avertisment pe un panou vizibil, care să menţioneze neconformitatea cu anumite cerinţe şi imposibilitatea cumpărării echipamentului tehnic înainte de a fi certificat. (3) În timpul demonstratiilor trebuie luate măsuri de securitate adecvate pentru a se asigura protecţia persoanelor însărcinate cu aceste operaţiuni, precum şi a celor expuse la riscuri. + Capitolul 2 Domeniul de aplicare, cerinţe + Articolul 4 (1) Echipamentele tehnice fabricate în ţara sau importate se certifica conform prezentelor norme metodologice. (2) În sensul prezentelor norme metodologice, prin echipament tehnic se înţelege orice masina, utilaj, instalatie, aparatura, dispozitiv, unealta sau alt mijloc asemănător, folosit de salariaţi în procesul muncii. + Articolul 5Nu constituie obiectul prezentelor norme metodologice următoarele echipamente tehnice: a) maşini acţionate exclusiv prin energie umană, cu excepţia celor utilizate pentru ridicarea sarcinilor; b) maşini de uz medical, folosite direct pe pacient; c) materiale specifice pentru parcuri de distracţii; d) cazane de abur şi recipiente sub presiune; e) maşini proiectate special sau utilizate în scopuri nucleare şi a căror defectare poate provoca o emisie de substanţe radioactive; f) surse radioactive încorporate într-o masina; g) arme de foc; h) rezervoare de stocare şi conducte pentru transportul benzinei, carburantilor, lichidelor inflamabile şi al substanţelor periculoase; i) mijloace de transport, adică vehicule şi remorci, destinate transportului aerian, rutier, feroviar sau pe apa, de persoane şi/sau mărfuri, inclusiv echipamentele de bord ale acestora, cu excepţia mijloacelor de transport utilizate în industria extractiva, precum şi a celor pentru transportat material exploziv; k) instalaţii cu cablu pentru transport de persoane; l) ascensoare; m) mijloace de transport cu cremaliera pentru persoane; n) elevatoare teatrale; o) maşini proiectate şi construite special în scopuri militare sau de menţinere a ordinii; p) unelte manuale, scule; r) echipamente electrice pentru utilizări medicale şi electroradiologice; s) componente electrice pentru ascensoare de mărfuri şi persoane;s,) contoare electrice; t) echipamente gospodăreşti (menajere) pentru conectare la reţea;t,) dispozitive pentru alimentarea cu curent a imprejmuirilor de pajiste; u) echipamente electrice speciale pentru utilizare pe nave, aeronave sau pe cai ferate şi a căror prescripţii corespund instalaţiilor internaţionale. + Articolul 6 (1) Echipamentele tehnice la care se aplică prezentele norme metodologice trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în anexa nr. 1, transpuse, total sau parţial, în standarde şi norme de protecţia muncii. (2) Echipamentele şi sistemele protectoare, care funcţionează în atmosfere potenţial explozive, trebuie să satisfacă prevederile din secţiunea B a prezentelor norme metodologice. + Articolul 7Având în vedere Legea protecţiei muncii şi condiţiile concrete din economia naţionala, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale poate completa dispoziţiile prezentelor norme metodologice cu cerinţe suplimentare, necesare asigurării protecţiei salariaţilor şi a altor persoane. + Articolul 8Competenţa soluţionării sesizarilor privind gradul de acoperire a riscurilor prezentate de echipamentele tehnice atât prin cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate, cît şi prin standarde, norme, revine în exclusivitate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. + Capitolul 3 Proceduri de certificare + Articolul 9Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate, utilizate, numai dacă sunt certificate şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 din prezentele norme, astfel: a) echipamentele tehnice, care sunt prevăzute în anexa nr. 7, se supun procedurii certificării de conformitate prin examen CS de tip, în condiţiile art. 17; b) echipamentele tehnice care nu sunt prevăzute în anexa nr. 7 se supun procedurii certificării efectuate de fabricant, denumita şi autocertificare, în condiţiile art. 16. + Articolul 10 (1) Fabricantul, importatorul sau responsabilul cu punerea pe piaţa (distribuitorul autorizat) a unui exemplar nou de echipament tehnic, care face obiectul prezentelor norme metodologice, trebuie să întocmească şi să semneze o declaraţie CS de conformitate, redactată conform anexei nr. 2, care atesta ca respectivul echipament tehnic este conform cu prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Declaraţia de conformitate trebuie să fie transmisă beneficiarului echipamentului tehnic supus operaţiunilor de expunere, punere în vînzare, vînzare, import, închiriere, cedare sau punere la dispoziţie, sub orice titlu. + Articolul 11 (1) Echipamentele tehnice de ocazie se supun procedurilor de certificare, înainte de punerea pe piaţa. (2) În timpul expunerii, punerii în vînzare, vinzarii, importului, închirierii, cedarii sau punerii la dispoziţie, sub orice titlu, a unui echipament tehnic de ocazie, care face obiectul prezentelor norme metodologice, responsabilul operaţiunilor sus-menţionate trebuie să deţină şi/sau sa transmită beneficiarului o declaraţie de conformitate, redactată conform anexei nr. 2. + Articolul 12Se supun procedurilor de certificare şi echipamentele tehnice fabricate pentru uz propriu. + Articolul 13 (1) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat trebuie să aplice pe echipamentele tehnice certificate marcajul de securitate CS, conform anexei nr. 5. (2) Marcajul de securitate trebuie să fie aplicat în mod distinct, lizibil, durabil şi atesta ca exemplarul de echipament tehnic a fost supus procedurilor de certificare şi este conform cu prevederile prezentelor norme metodologice. (3) Este interzis să se aplice pe echipamentele tehnice alte mărci sau inscripţii care pot sa creeze confuzie cu marcajul CS. + Articolul 14 (1) Este interzisă punerea în vînzare, vânzarea, importul, închirierea, punerea la dispoziţie şi cedarea, sub orice titlu, a echipamentelor tehnice, dacă nu au fost certificate conform procedurilor de certificare. (2) Dacă fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat nu a îndeplinit obligaţiile ce îi revin conform prezentelor norme metodologice, aceste obligaţii trebuie îndeplinite de către beneficiarul echipamentului. (3) Este interzis să se aplice pe un echipament tehnic, pe ambalajul sau sau pe orice document referitor la acesta un marcaj prevăzut în cadrul certificării de conformitate sau de a se elibera o declaraţie de conformitate, dacă respectivul echipament tehnic nu a fost certificat. + Articolul 15Costurile aferente operaţiunilor de certificare pentru echipamentele tehnice, care se supun procedurilor de certificare, sunt suportate de solicitant.Procedura de certificare de conformitate efectuată de fabricant (autocertificare) + Articolul 16 (1) Certificarea efectuată de fabricant, denumita autocertificare, este procedura prin care fabricantul sau distribuitorul autorizat declara pe propria răspundere, prin întocmirea şi semnarea declaraţiei de conformitate, conform anexei nr. 2, ca exemplarul de echipament tehnic este conform cu prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Fabricantul sau distribuitorul autorizat trebuie să efectueze cercetările şi probele (încercările) necesare pe componente, accesorii sau pe întregul echipament tehnic, pentru a stabili dacă acesta, prin proiectare şi construcţie, poate fi asamblat şi pus în funcţiune în condiţii de securitate. (3) Fabricantul sau distribuitorul autorizat redactează o declaraţie de conformitate şi întocmeşte documentaţia tehnica, conform anexei nr. 3, pe care le prezintă organismului recunoscut, însoţite de o cerere scrisă de examinare şi înregistrare a echipamentului tehnic în Registrul echipamentelor tehnice supuse autocertificarii. (4) Organismul recunoscut va examina şi va păstra aceasta documentaţie, comunicând în termen de doua luni numărul de înregistrare al acesteia în Registrul echipamentelor tehnice supuse autocertificarii sau refuzul motivat al înregistrării. (5) Registrul echipamentelor tehnice supuse autocertificarii este administrat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi este gestionat de organismul recunoscut. (6) După obţinerea atestării, fabricantul sau distribuitorul autorizat poate aplica marcajul de securitate, iar echipamentele tehnice însoţite de declaraţia de conformitate pot fi puse pe piaţa. (7) Fabricantul sau distribuitorul autorizat poate solicita organismului recunoscut evaluarea documentaţiei tehnice, corespunzătoare prevederilor prezentelor norme.Procedura de certificare de conformitate prin examen CS de tip + Articolul 17 (1) Certificarea de conformitate prin examen CS de tip este procedura prin care un organism recunoscut constata şi atesta ca modelul de echipament tehnic satisface prevederile prezentelor norme metodologice. (2) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat trebuie să introducă cererea de certificare prin examen CS de tip la un singur organism recunoscut, pentru fiecare model de echipament tehnic. (3) Cererea de certificare prin examen CS de tip trebuie să conţină denumirea/numele şi sediul/adresa fabricantului, importatorului sau distribuitorului autorizat, locul de fabricare a echipamentului tehnic şi să fie însoţit de: a) documentaţia tehnica prevăzută la anexa nr. 3; b) un exemplar din modelul de echipament tehnic supus certificării sau, după caz, indicarea locului unde acesta poate fi examinat. (4) Organismul de certificare recunoscut, sesizat prin cererea de certificare de conformitate, prin examen CS de tip, va proceda la evaluarea sistemului de calitate, la examinarea documentaţiei tehnice şi va supune echipamentul tehnic încercărilor corespunzătoare în laboratoarele proprii sau în alte laboratoare de încercări recunoscute de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (5) După examinarea modelului de echipament tehnic, organismul de certificare recunoscut va întocmi procesul-verbal de certificare, în care se va concluziona dacă: a) modelul de echipament tehnic, supus procedurii de certificare, este conform cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate ce îi sunt aplicabile şi nu expune la riscuri utilizatorii sau alte persoane.Organismul recunoscut va lua în evidenta şi va păstra un exemplar din documentaţia tehnica şi, în înţelegere cu solicitantul, exemplarul modelului de echipament tehnic sau părţi de echipament tehnic, dacă sunt necesare pentru comparare cu procedura proprie. Aceste materiale de referinţa trebuie să fie confidenţiale.În acest caz, organismul recunoscut va transmite solicitantului certificatul de conformitate, întocmit conform anexei nr. 4, procesul-verbal de certificare şi va inregistra echipamentul tehnic în Registrul echipamentelor tehnice supuse examenului CS de tip.Registrul echipamentelor tehnice supuse examenului CS de tip este administrat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi gestionat de organismul recunoscut.După înregistrare, fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat poate aplica marcajul de securitate, iar echipamentele tehnice, însoţite de declaraţia de conformitate, pot fi puse pe piaţa; b) modelul de echipament tehnic supus procedurii de certificare prin examen CS de tip nu este conform cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate din prezentele norme metodologice.În acest caz, organismul recunoscut va transmite solicitantului un exemplar din procesul-verbal de certificare, în care se va motiva cauza respingerii şi, totodată, va informa despre aceasta Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. + Articolul 18 (1) Orice modificare facuta sau care se intenţionează a fi facuta modelului de echipament tehnic certificat trebuie adusă la cunoştinţa organismului de certificare. (2) Organismul de certificare ia cunoştinţa de aceste modificări şi, în cazul în care se asigura ca ele nu fac necesară o noua certificare, comunică solicitantului ca certificarea iniţială rămâne valabilă pentru modelul astfel modificat. (3) În caz contrar, organismul de certificare comunică fabricantului, importatorului sau distribuitorului autorizat ca certificarea iniţială îşi încetează valabilitatea pentru modelul astfel modificat. Dacă fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat decide sa menţină modificările aduse echipamentului tehnic, acesta trebuie să supună modelul modificat unei noi proceduri de certificare. + Capitolul 4 Organisme de certificare + Articolul 19 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte organismele de certificare a echipamentelor tehnice, conform prezentelor norme metodologice, şi publică, pentru informare, lista acestora. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 6 pentru evaluarea organismelor de certificare care urmează să fie recunoscute. (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale poate să retragă recunoaşterea unui organism de certificare, dacă constata ca acesta nu satisface criteriile prevăzute în anexa nr. 6, făcând publică decizia luată. (4) Organismele recunoscute vor întocmi proceduri proprii de certificare, având drept baza prevederile prezentelor norme metodologice, care vor fi aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. (5) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte laboratoarele de încercări, conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 6, pentru evaluarea acestora. (6) Organismele de certificare, laboratoarele de încercări din cadrul altor sisteme de certificare a calităţii pot aplica prevederile prezentelor norme metodologice, numai după obţinerea recunoaşterii din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. + Articolul 20Organismele de certificare trebuie: a) sa îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 6; b) să permită persoanelor desemnate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale accesul liber, în vederea efectuării acţiunilor de control şi a verificărilor privind îndeplinirea obligaţiilor care le revin prin prezentele norme metodologice; c) sa furnizeze Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale toate informaţiile solicitate privind operaţiunile de certificare sau de control al conformitatii. + Articolul 21 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale abiliteaza Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucureşti să aplice procedurile de certificare prevăzute în prezentele norme metodologice, cu obligaţia încadrării în prevederile art. 20 lit. a). (2) I.C.S.P.M. Bucureşti aplica procedurile de certificare pentru echipamentele tehnice, fabricate în ţara sau importate, cu excepţia celor destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive. (3) Organismele de certificare recunoscute trebuie să colaboreze şi să se informeze reciproc, astfel ca împreună să asigure îndeplinirea corecta şi completa a prevederilor prezentelor norme metodologice. + Capitolul 5 Control şi prevenire + Articolul 22 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are dreptul şi este obligat sa controleze în unităţile de fabricaţie, depozitare, comercializare şi utilizare dacă echipamentele tehnice îndeplinesc prevederile prezentelor norme metodologice şi poate dispune prelevarea de esantioane pentru efectuarea unor verificări şi încercări la organismele recunoscute. (2) Costurile examinarilor sau ale încercărilor efectuate de organismele de certificare recunoscute, ca urmare a unor inspecţii sau controale dispuse de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în baza unor constatări, reclamaţii etc., vor fi suportate de către fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat. (3) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat comunică reprezentanţilor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale rezultatele verificărilor, cel tirziu în termen de 15 zile de la primirea lor de la organismul recunoscut. + Articolul 23Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale controlează modul de organizare, la fabricant, a activităţii de control al conformitatii pe fluxul de fabricaţie şi a echipamentului tehnic (E.T.) finit sau a sistemului de asigurare a calităţii pe care-l aplica. + Articolul 24Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu poate interzice sau restringe comercializarea, punerea în funcţiune şi utilizarea echipamentelor tehnice care respecta prevederile prezentelor norme metodologice. + Articolul 25Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale poate interzice punerea în vînzare, importul, închirierea, punerea la dispoziţie, cedarea, sub orice titlu, punerea în funcţiune şi utilizarea, şi poate dispune retragerea de pe piaţa a unui model de echipament tehnic care face obiectul prezentelor norme metodologice, dacă acesta: a) pune în pericol securitatea şi sănătatea persoanelor şi, după caz, a bunurilor; b) nu este conform cu prevederile art. 1 alin. (2) referitoare la cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate etc.; c) nu a fost supus procedurilor de certificare aplicabile, conform prezentelor norme metodologice; d) este însoţit de declaraţia de conformitate şi/sau este prevăzut cu marcajul de securitate CS, întocmit şi, respectiv, aplicat fără respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice. + Articolul 26 (1) În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca echipamentul tehnic însoţit de declaraţia de conformitate şi/sau prevăzut cu marcajul de securitate, utilizat conform destinaţiei prevăzute de fabricant, risca sa compromita securitatea persoanelor şi, după caz, a bunurilor, ia toate măsurile necesare pentru retragerea echipamentului tehnic de pe piaţa, interzicerea comercializării şi utilizării. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale informează imediat persoanele fizice şi/sau juridice interesate asupra măsurii luate, indicind ratiunile deciziei sale şi cauza neconformitatii rezultate: a) din nerespectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate şi/sau dintr-o necorespunzătoare aplicare a standardelor prevăzute la art. 6; b) dintr-o lacuna a standardelor prevăzute la art. 6. + Articolul 27În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca standardele şi normele referitoare la securitatea muncii nu satisfac în totalitate cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate, acesta expune ratiunile constatării, pe care le comunică organelor în drept, notificând, după caz, admiterea, completarea sau interzicerea aplicării acestora.Notificările se înscriu într-un registru special de evidenta. + Articolul 28 (1) Fabricantul, importatorul sau distribuitorul autorizat trebuie să conserve şi sa ţină la dispoziţia Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi a organismelor de certificare recunoscute documentaţia tehnica, întocmită conform prevederilor prezentelor norme metodologice, minimum 10 ani de la data fabricaţiei ultimului exemplar al modelului de echipament tehnic. (2) Nepunerea la dispoziţie a respectivei documentaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în termenul stabilit constituie un indiciu de neconformitate a echipamentului tehnic şi va fi susceptibilă interzicerea comercializării şi utilizării oricărui exemplar al modelului de echipament tehnic care face obiectul documentaţiei tehnice. + Articolul 29 (1) Certificatul de conformitate, emis conform prezentelor norme metodologice, poate fi retras din dispoziţia Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, dacă se constata nerespectarea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate, a standardelor şi normelor de securitate a muncii aplicabile. Aceasta decizie este luată după ce titularul certificatului de conformitate a fost solicitat să-şi prezinte punctul de vedere. (2) Decizia trebuie să fie motivată prin neconformităţi suficient de importante pentru a justifica punerea în cauza a deciziei iniţiale de eliberare a certificatului de conformitate. + Articolul 30Deciziile luate de organismele recunoscute în ceea ce priveşte declaraţia de conformitate, întocmirea şi înregistrarea certificatului de conformitate stabilit prin procedura de certificare, neconfirmarea primirii documentaţiei tehnice şi nerespectarea de către organismele recunoscute a termenelor prevăzute pentru efectuarea acestor formalităţi pot constitui obiectul unei reclamaţii adresate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care trebuie să hotărască soluţia definitivă în termen de maximum doua luni. + Articolul 31 (1) Contestaţiile cu privire la deciziile luate de organismul de certificare recunoscut se adresează Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. (2) Rezolvarea contestaţiilor se face de către o comisie constituită în acest scop, după examinarea poziţiei solicitantului cererii de certificare şi a organismului recunoscut. + Capitolul 6 Dispoziţii finale + Articolul 32Încălcarea prevederilor prezentelor norme metodologice atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală, potrivit Legii protecţiei muncii. + Articolul 33Răspunderea pentru daunele provocate de echipamentele tehnice fabricate în ţara sau importate, care nu îndeplinesc prevederile prezentelor norme metodologice, revine celor care le-au fabricat, comercializat sau utilizat fără declaraţia de conformitate şi/sau marcajul de securitate. + Articolul 34Toate deciziile luate în vederea aplicării prezentelor norme metodologice, care conduc la interzicerea sau restrîngerea comercializării şi utilizării echipamentelor tehnice, trebuie bine argumentate, indicindu-se căile şi termenele de contestaţie. + Articolul 35Documentaţia tehnica, certificatul de conformitate, declaraţia de conformitate, reclamaţiile şi întreaga corespondenta legată de acestea etc., precum şi toate deciziile luate în aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice trebuie redactate în limba română. + Articolul 36Se interzice ca personalul propriu sau atras din instituţiile publice şi organismele recunoscute, care exercită activităţi legate de aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, sa divulge informaţiile obţinute în exercitarea atribuţiilor lor. + Articolul 37 (1) Specialiştii altor sisteme de certificare a calităţii, care desfăşoară activităţi de audit în domeniul securităţii muncii, trebuie să fie autorizaţi printr-un certificat de competenţa emis de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau de către organismele mandatate de acesta. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publică lista specialiştilor pe care îi autorizeaza pentru activitatea de audit. + Articolul 38 (1) Pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile prevăzute în anexa nr. 7 la poz. 5), 8), 14), 15) şi 16) şi, de asemenea, pentru dispozitivele de securitate, termenul pentru iniţierea procedurilor de certificare este de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. (2) Pentru celelalte categorii de maşini, utilaje şi instalaţii, termenul pentru iniţierea procedurilor de certificare este de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. + Secţiunea B Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,având în vedere Tratatul de constituire a Comunităţii Europene şi, în special, art. 100A al acestuia,luând în considerare Directiva nr. 94/9/EC privind echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive,în temeiul art. 12 alin. (2), (3), (4), art. 18 alin. (1) lit. a) şi al art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,luând în considerare ca este de datoria Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să asigure pe teritoriul României securitatea şi sănătatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor, în special cea a lucrătorilor împotriva pericolelor care rezultă din folosirea echipamentelor şi a sistemelor care asigura protecţia împotriva atmosferelor potenţial explozive,luând în considerare ca prevederi obligatorii din statele membre ale Uniunii Europene determina nivelul de securitate care trebuie atins de echipamente şi sisteme protectoare destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive; luând în considerare ca acestea sunt în general specificăţii electrice şi neelectrice, având un efect asupra conceptiei şi structurii echipamentelor care pot fi folosite în atmosfere potenţial explozive,luând în considerare faptul ca între statele membre ale Uniunii Europene şi România diferă cerinţele care trebuie îndeplinite, în ceea ce priveşte amploarea lor, şi diferitele proceduri de certificare; luând în considerare ca asemenea diferenţe ar putea deci ridica unele bariere comerţului dintre statele membre ale Uniunii Europene şi România,luând în considerare ca armonizarea legislaţiei române cu cea existenta în statele membre ale Uniunii Europene este singurul mod de a elimina aceste bariere ale comerţului liber; luând în considerare ca acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către România, separat; luând în considerare ca aceste norme metodologice stabilesc cerinţele care sunt vitale pentru libertatea de mişcare a echipamentelor la care se referă,luând în considerare ca reglementările destinate eliminării barierelor tehnice din comerţ trebuie să urmeze Noua abordare a directivelor Uniunii Europene, care impune o definire a cerinţelor privind securitatea şi a altor cerinţe ale societăţii, fără reducerea nivelurilor existente; luând în considerare ca rezoluţia Consiliului Uniunii Europene privind Noua abordare a directivelor Uniunii Europene din mai 1985 prevede că un număr foarte mare de produse să fie acoperit de o singura directiva pentru evitarea amendamentelor frecvente şi a proliferarii unor asemenea documente,luând în considerare ca directivele au contribuit ca legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene pentru echipamente electrice utilizate în atmosfere potenţial explozive să facă pasi concreti spre protecţia contra exploziilor, prin măsurile legate de structura echipamentelor în chestiune, şi ca au contribuit la eliminarea barierelor în comerţ în acest domeniu; luând în considerare ca, în paralel, este necesară o revizie şi o expansiune a directivelor existente, întrucît trebuie luate măsuri de apărare împotriva pericolelor potenţiale generate de asemenea echipamente. Aceasta înseamnă în special ca măsurile destinate garantarii protecţiei eficiente a utilizatorilor şi a terţelor părţi trebuie să fie deja avute în vedere în fazele de proiectare şi fabricare,luând în considerare ca formele de pericol, măsurile de protecţie şi metodele de încercare sunt adesea foarte asemănătoare, dacă nu identice, atât pentru echipamentele miniere cît şi pentru cele de suprafaţa; luând în considerare ca, din aceste motive, este absolut necesar să se acopere prin prezentele norme metodologice echipamentele şi sistemele protectoare ce intră în ambele grupe,luând în considerare ca cele doua grupe de echipamente menţionate mai sus sunt folosite într-un mare număr de sectoare comerciale şi industriale şi au o deosebită semnificaţie economică; luând în considerare ca respectarea cerinţelor de securitate şi sănătate sunt esenţiale pentru a se asigura securitatea echipamentelor şi a sistemelor protectoare, luând în considerare ca aceste cerinţe au fost subdivizate în cerinţe generale şi suplimentare care trebuie respectate de echipamente şi sisteme protectoare; luând în considerare ca, în special, cerinţele suplimentare sunt destinate pentru a se tine seama de pericolele existente sau potenţiale; luând în considerare ca echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să includă, deci, cel puţin una dintre aceste cerinţe, în cazul în care aceasta este necesară pentru funcţionarea lor corespunzătoare sau trebuie să se aplice la utilizarea destinată acestora; luând în considerare ca noţiunea de utilizare destinată este de importanţa primordială pentru asigurarea protecţiei la explozie a echipamentelor şi sistemelor protectoare; luând în considerare ca este esenţial ca fabricantii sa furnizeze informaţii complete; luând în considerare ca este, de asemenea, necesară marcarea clara, specifică a echipamentelor enunţate, care stabileşte utilizarea într-o atmosfera potenţial exploziva,luând în considerare, deci, ca aceste norme metodologice prezintă numai cerinţele esenţiale; luând în considerare faptul ca, în scopul de a se facilita sarcina dovedirii conformitatii cu cerinţele esenţiale, sunt necesare standarde româneşti care preiau standarde europene armonizate, mai ales cu privire la aspectele neelectrice ale protecţiei împotriva exploziilor, standardele privind proiectarea, fabricarea şi încercarea echipamentelor, încât conformitatea cu acestea să permită să se presupună ca un produs întruneşte asemenea cerinţe esenţiale,luând în considerare ca trebuie îmbunătăţită structura legislativă pentru a se asigura ca patronii şi lucrătorii să-şi aducă o contribuţie eficienta şi adecvată la procesul de standardizare,luând în considerare ca, având în vedere natura riscurilor implicate în folosirea echipamentelor în atmosfere potenţial explozive, este necesară stabilirea unor proceduri care să se aplice la evaluarea conformitatii cu cerinţele de baza ale normelor metodologice; luând în considerare ca aceste proceduri trebuie concepute în lumina nivelului de risc care poate fi inerent la echipamente şi/sau împotriva căruia sistemele trebuie să protejeze mediul înconjurător invecinat; luând în considerare, deci, ca fiecare categorie de conformitate a echipamentelor trebuie să fie completată printr-o procedură adecvată sau o selecţie între mai multe proceduri echivalente; luând în considerare ca s-a prevăzut de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale aplicarea marcajului de fabricant sau al reprezentantului sau autorizat din România; luând în considerare ca marcarea înseamnă ca produsul este în conformitate cu toate cerinţele de baza şi cu procedurile de evaluare care se aplică la produsul respectiv,luând în considerare ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, conform prevederii art. 100A al tratatului, poate lua măsuri temporare pentru a se limita sau interzice punerea pe piaţa şi folosirea echipamentelor şi sistemelor protectoare, în cazurile în care acestea prezintă un risc deosebit pentru securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a animalelor domestice sau a proprietăţii, cu condiţia ca măsurile să fie supuse unei proceduri de control,luând în considerare ca este necesar să se prevadă un aranjament de tranzitie care să permită echipamentelor fabricate în conformitate cu regulamentele naţionale în vigoare la data adoptării prezentelor norme metodologice să fie comercializate şi puse în serviciu,a adoptat Secţiunea "B" a prezentelor norme metodologice, referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii muncii a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial explozive. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Secţiunea B a prezentelor norme metodologice se referă la echipamente şi sisteme protectoare destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive. (2) Dispozitivele de siguranţă, dispozitivele de control şi dispozitivele de reglare, destinate folosirii în afară atmosferelor potenţial explozive, dar necesare pentru/sau care contribuie la funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare cu referire la riscurile de explozii, sunt, de asemenea, incluse sub incidenţa prezentelor norme metodologice. (3) În cadrul prezentelor norme metodologice sunt valabile următoarele definiţii:Echipamente şi sisteme protectoare destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive: a) echipamente - maşini, instalaţii, utilaje, aparatura, dispozitive fixe sau mobile, componente de control şi instrumentatia din acestea, sisteme de detectare sau prevenire care, separat sau împreună, sunt destinate generarii, transferului, stocării, masurarii, controlului sau transformarii energiei folosite pentru prelucrarea materiei şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potenţiale de aprindere; b) sisteme protectoare - entităţi constructive destinate opririi imediate a exploziilor incipiente şi/sau limitării domeniului efectiv al flacarilor de explozie şi al presiunilor de explozie. Sistemele protectoare pot fi integrate în echipamente sau pot fi puse separat pe piaţa în sisteme autonome; c) componente - orice piesa esenţială pentru funcţionarea sigura a echipamentelor şi sistemelor protectoare, dar fără a avea funcţie autonomă.Atmosfere explozive:Amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub forma de gaze, vapori, ceturi sau prafuri în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propaga la întregul amestec nears.Atmosfera potenţial exploziva:O atmosfera care poate deveni exploziva în urma condiţiilor locale şi operationale.Grupe şi categorii de echipamente:Echipamente din grupa I se referă la echipamente destinate folosirii în minele subterane şi la acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţa ale unor astfel de mine, care pot fi expuse la grizu şi/sau praf de combustibil.Echipamente din grupa a II-a se referă la echipamente destinate folosirii în alte locuri, care pot fi expuse la atmosfere explozive.Categoriile de echipamente care definesc nivelurile cerute de protecţie sunt descrise în anexa nr. 1.Echipamentele şi sistemele protectoare pot fi destinate numai unei anumite atmosfere explozive. În acest caz, acestea trebuie să fie marcate corespunzător.Utilizare destinată:Folosirea echipamentelor, sistemelor protectoare şi a dispozitivelor menţionate în art. 1 alin. (2) în conformitate cu grupa şi cu categoria echipamentelor, trebuie să se facă cu toate informaţiile furnizate de fabricant, care sunt necesare pentru funcţionarea sigura a echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor. (4) Următoarele echipamente sunt excluse din domeniul prezentelor norme metodologice:- dispozitive medicale destinate a fi folosite într-un mediu ambiant medical;- echipamente şi sisteme protectoare, la care pericolul de explozie rezultă exclusiv din prezenta substanţelor explozive sau a substanţelor chimice instabile;- echipamente destinate a fi folosite în medii ambiante domestice şi necomerciale în care atmosferele potenţial explozive pot fi create, doar rareori, numai în urma unei scurgeri accidentale de gaz combustibil;- echipamente individuale de protecţie (E.I.P.) cuprinse în Normele metodologice privind certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru şi avizarea introducerii lor în fabricaţie;- nave şi platforme marine mobile, împreună cu echipamentele de la bordul acestora;- mijloace de transport, adică vehicule şi remorcile lor, destinate numai pentru transportul aerian al pasagerilor sau pe reţelele rutiere, feroviare, sau pe apa, ca şi acele mijloace destinate transportului aerian de bunuri, pe reţele rutiere, feroviare sau pe apa. Nu trebuie excluse vehiculele destinate folosirii într-o atmosfera potenţial exploziva. + Articolul 2 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a se asigura ca echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate în art. 1 alin. (2) să poată fi puse pe piaţa şi puse în funcţiune, numai dacă, în cazul instalării, întreţinerii şi folosirii pentru scopul destinat, ele nu periclitează sănătatea şi securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor. (2) Prevederile prezentelor norme metodologice nu limitează dreptul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de a stabili şi alte cerinţe care apar necesare în scopul asigurării protecţiei persoanelor şi, în special, a lucrătorilor, atunci când folosesc echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2). (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu trebuie să împiedice expunerea la tîrguri, expoziţii sau demonstratii a echipamentelor, sistemelor protectoare sau dispozitivelor menţionate la art. 1 alin. (2), care nu sunt conforme prevederilor prezentelor norme metodologice, cu condiţia ca un semn vizibil sa indice clar ca asemenea echipamente, sisteme protectoare şi dispozitive nu se conformează şi ca ele nu se oferă la vînzare până când nu au fost aduse în conformitate de către fabricant sau de către reprezentantul sau autorizat stabilit în România. (4) Pe durata demonstratiilor trebuie luate măsuri de securitate adecvate pentru asigurarea protecţiei persoanelor. + Articolul 3Echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2), la care se referă prezentele norme metodologice, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate şi de sănătate în munca, stabilite în anexa nr. 2, care se aplică tinindu-se seama de utilizarea destinată lor. + Articolul 4 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu trebuie să interzică, sa restrângă sau sa împiedice punerea pe piaţa şi punerea în funcţiune pe teritoriul României a echipamentelor, sistemelor protectoare sau dispozitivelor menţionate la art. 1 alin. (2), care sunt conforme prevederilor acestor norme. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu trebuie să interzică, sa restrângă sau sa împiedice punerea pe piaţa a unor componente care, fiind însoţite de un certificat de conformitate, asa cum se menţionează în art. 8 alin. (3), sunt destinate incorporarii în echipamente sau sisteme protectoare, asa cum sunt ele definite în prezentele norme metodologice. + Articolul 5 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se conformează prevederilor prezentelor norme metodologice, inclusiv procedurilor relevante pentru evaluarea conformitatii stabilite la cap. 2, şi anume: a) echipamentele, sistemele protectoare şi dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2) vor fi însoţite de declaraţia de conformitate menţionată în anexa nr. 10B şi vor avea marcajul "Ex" prevăzut în art. 10; b) componentele menţionate la art. 4 alin. (2) vor fi însoţite de certificatul de conformitate menţionat la art. 8 alin. (3) din cap. 2. (2) În absenta unor standarde româneşti care preiau standarde europene armonizate, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa părţilor interesate standardele şi specificăţiile tehnice existente, referitoare la ceea ce este important sau relevant pentru implementarea cerinţelor esenţiale privind securitatea şi sănătatea în munca. (3) În cazul în care un standard românesc, care preia un standard european armonizat, cuprinde una sau mai multe dintre cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate, se presupune ca echipamentele şi sistemele protectoare, dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2) sau componentele menţionate la art. 4 alin. (2), construite în conformitate cu standardul respectiv, trebuie să fie considerate în conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate aplicabile. (4) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va publică lista standardelor româneşti de securitatea muncii obligatorii. (5) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să se asigure ca sunt luate măsuri adecvate pentru a permite partenerilor sociali sa influenteze procedeul de elaborare şi monitorizare a standardelor româneşti. + Articolul 6În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca standardele şi normele referitoare la securitatea muncii nu satisfac, în totalitate, cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate expune ratiunile constatării, pe care le comunică organelor în drept, notificând, după caz, admiterea, completarea sau interzicerea aplicării acestora. Notificările se înscriu într-un registru special de evidenta. + Articolul 7 (1) În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale considera ca echipamentele, sistemele protectoare sau dispozitivele menţionate la art. 1 alin. (2), prevăzute cu marcajul de securitate "Ex" şi folosite în conformitate cu utilizarea destinată, pot pune în pericol securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a bunurilor şi animalelor domestice, acesta trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a retrage aceste echipamente, sisteme protectoare sau dispozitive de pe piaţa, pentru a interzice punerea pe piaţa, punerea în funcţiune sau folosirea acestora, sau pentru a restringe libera circulaţie a acestora. (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va informa factorii interesaţi cu privire la orice măsură de acest gen, indicind motivele deciziei luate şi, în special, dacă neconformitatea se datorează: a) nesatisfacerii cerinţelor esenţiale menţionate la art. 3; b) aplicării incorecte a standardelor menţionate la art. 5 alin. (2); c) lacunelor din standardele menţionate la art. 5 alin. (2). (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va începe, fără întârziere, consultaţii cu părţile interesate. (4) În cazul în care, după consultări, acesta considera ca măsura este justificată, va informa imediat factorii interesaţi. (5) În cazul în care considera, după consultaţii, ca acţiunea este nejustificată, va informa pe fabricant sau pe reprezentantul acestuia. (6) În cazul în care decizia menţionată la alin. (1) se bazează pe o lacuna a standardelor şi în cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale îşi menţine poziţia, se va trece la modificarea standardului în cauza. (7) În cazul în care un echipament sau un sistem protector, care nu respecta conformitatea, are prevăzut marcajul de securitate "Ex", Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va lua măsurile corespunzătoare împotriva persoanei sau persoanelor care au aplicat acest marcaj şi va informa factorii interesaţi. (8) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să se asigure ca factorii interesaţi au fost informati asupra desfăşurării şi asupra rezultatelor acestei proceduri. + Capitolul 2 Proceduri pentru evaluarea conformitatii + Articolul 8 (1) Procedurile pentru evaluarea conformitatii echipamentelor, inclusiv, dacă este necesar, a dispozitivelor menţionate la art. 1 alin. (2) trebuie să ţină seama de următoarele:A) Echipamente din grupa I şi a II-a, categoriile M1 şi 1Fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România trebuie, pentru a aplica marcajul "Ex", să respecte procedura de certificare prin examen CS de tip (menţionată în anexa nr. 3), împreună cu: a) procedura referitoare la asigurarea calităţii producţiei (menţionată în anexa nr. 4); sau b) procedura referitoare la verificarea produsului (menţionată în anexa nr. 5).B) Echipamente din grupa I şi a II-a, categoriile M2 şi 2 (1) În cazul motoarelor cu combustie interna şi al echipamentelor electrice din aceste grupe şi categorii, fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România trebuie să urmeze procedura de certificare prin examen CS de tip (menţionată în anexa nr. 3), împreună cu: a) procedura referitoare la conformitatea de tip (menţionată în anexa nr. 6); sau b) procedura referitoare la asigurarea calităţii de produs (menţionată în anexa nr. 7). (2) În cazul altor echipamente din aceste grupe şi categorii, fabricantul sau reprezentantul sau autorizat în România trebuie, pentru a aplica marcajul "Ex", să respecte procedura privind controlul intern al producţiei (menţionată în anexa nr. 8) şi sa înainteze dosarul prevăzut la paragraful 3 al anexei nr. 8 organismului recunoscut, care trebuie să confirme primirea lui, îndată ce este posibil, şi sa-l retina.C) Echipamente din grupa a II-a, categoria 3Fabricantul sau reprezentantul sau autorizat în România trebuie, pentru a aplica marcajul "Ex", să urmeze procedura referitoare la controlul intern al producţiei (menţionată în anexa nr. 8).D) Echipamente din grupele I şi a II-aPe lângă procedurile menţionate în alin. 1 lit. a), b) şi c), fabricantul sau reprezentantul sau autorizat în România poate urma, de asemenea, pentru a aplica marcajul "Ex", procedura cu privire la verificarea entitatii (menţionată în anexa nr. 9). (2) Prevederile alin. 1 lit. a) sau d) de mai sus trebuie folosite pentru evaluarea conformitatii sistemelor protectoare autonome. (3) Prevederile menţionate la alin. (1) trebuie aplicate la componentele menţionate la art. 4 alin. (2), cu excepţia aplicării marcajului "Ex".Trebuie emis un certificat de către fabricant sau de către reprezentantul sau autorizat stabilit în România, declarind conformitatea componentelor cu prevederile care se referă la ele din prezentele norme metodologice şi enunţând caracteristicile lor şi cum trebuie să fie ele încorporate în echipamentele sau în sistemele protectoare, pentru a ajuta conformarea cu cerinţele esenţiale aplicabile la echipamente sau la sistemele protectoare complete. (4) Fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România poate urma, pentru a aplica marcajul "Ex", procedura referitoare la controlul intern al producţiei (menţionată în anexa nr. 8) cu referire la aspectele de securitate specificate la pct. 1.2.7. din anexa nr. 2. (5) Neluind în considerare paragrafele anterioare, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în caz de solicitări justificate, poate autoriza punerea pe piaţa şi punerea în funcţiune pe teritoriul României a echipamentelor, sistemelor protectoare şi dispozitivelor individuale menţionate la art. 1 alin. (2), în legătură cu care nu s-au aplicat procedurile menţionate la alineatele anterioare şi a căror folosire este în interesul protecţiei. (6) Documentele şi corespondenta privind procedurile menţionate la alineatele de mai sus trebuie redactate în limba română. + Articolul 9 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte organismele care trebuie să aplice procedurile menţionate la art. 8 alin. (1). (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 11 la evaluarea organismelor recunoscute. Organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute în standardele româneşti corespunzătoare trebuie considerate ca îndeplinesc aceste criterii. (3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale care a recunoscut un organism poate să-şi retragă recunoaşterea, dacă constata ca organismul nu mai satisface criteriile menţionate în anexa nr. 11.În consecinţa, va informa imediat toţi factorii interesaţi. (4) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale recunoaşte Centrului autonom de încercare şi certificare de pe lângă Institutul Naţional pentru Securitate Miniera şi Protecţie Antiexploziva (I.N.S.E.M.E.X.) Petrosani dreptul de a aplica procedurile de certificare prevăzute la art. 8, cu obligaţia încadrării în prevederile anexei nr. 11. (5) Centrul autonom de încercare şi certificare de pe lângă I.N.S.E.M.E.X. Petrosani cuprinde serviciul pentru certificarea echipamentelor "Ex", care aplica procedurile de certificare pentru echipamente şi pentru sisteme protectoare pentru atmosfere potenţial explozive şi subterane. (6) Organismele de certificare recunoscute trebuie să colaboreze şi să se informeze reciproc, astfel ca, împreună, să asigure îndeplinirea corecta şi completa a procedurilor prevăzute în prezentele norme metodologice. + Capitolul 3 Marcajul de securitate "Ex" + Articolul 10 (1) Marcajul de securitate "Ex" va consta în initialele "Ex". Forma marcajului care trebuie folosit este prezentată în anexa nr. 10A. (2) Marcajul "Ex" trebuie să fie urmat de numărul de identificare a organismului recunoscut, acolo unde un asemenea organism este implicat în etapa de control al producţiei. (3) Marcajul "Ex" trebuie fixat distinct, vizibil, lizibil şi indelebil pe echipamente şi pe sisteme protectoare, în plus faţă de prevederile pct. 1.0.5. din anexa nr. 2. (4) Trebuie să se interzică aplicarea pe echipamente şi pe sisteme protectoare a marcajelor care ar putea induce în eroare terţe părţi, în ceea ce priveşte înţelesul şi forma marcajului "Ex". (5) Se poate aplica orice alt marcaj pe echipamente sau pe sisteme protectoare, cu condiţia sa nu se reducă prin aceasta vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului "Ex". + Articolul 11 (1) În cazul în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale constata ca marcajul "Ex" a fost aplicat incorect, fabricantul sau reprezentantul sau autorizat stabilit în România va fi obligat sa ia măsuri ca produsul să se conformeze prevederilor privind marcajul "Ex" şi sa înceteze încălcarea conformitatii în condiţiile impuse de prezentele norme metodologice. (2) În cazul în care se menţine neconformitatea, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va lua toate măsurile corespunzătoare pentru a limita sau pentru a interzice punerea produsului respectiv pe piaţa sau pentru a asigura retragerea lui de pe piaţa, în conformitate cu prevederile prevăzute la art. 7. + Capitolul 4 Dispoziţii finale + Articolul 12 (1) Toate deciziile luate în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, care limitează sau interzic punerea pe piaţa şi/sau punerea în funcţiune sau solicita retragerea de pe piaţa a unui echipament, sistem protector sau dispozitiv menţionat la art. 1 alin. (2) trebuie să stabilească temeiurile exacte pe care se bazează. (2) O asemenea decizie trebuie să fie notificată imediat părţii interesate, care trebuie informată în acelaşi timp asupra remedierilor legale pe care trebuie să le efectueze în cadrul legilor în vigoare şi asupra limitelor de timp la care sunt supuse aceste remedieri. + Articolul 13 (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să se asigure ca toate părţile implicate în aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice sunt obligate să respecte confidenţialitatea în ceea ce priveşte toate informaţiile obţinute în procesul de desfăşurare a sarcinilor lor. (2) Aceasta nu afectează obligaţiile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale organismelor recunoscute în ceea ce priveşte informarea reciprocă şi difuzarea avertismentelor. + Articolul 14Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va permite, pe o perioadă de 6 ani, punerea pe piaţa şi în funcţiune a echipamentelor şi sistemelor protectoare care se conformează reglementărilor de securitate în vigoare la data adoptării prezentelor norme metodologice.---------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari