LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978legea educaţiei şi învăţămîntului
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 113 din 26 decembrie 1978
Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism stabileşte, ca obiective fundamentale ale învăţămîntului, pregătirea multilaterala a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, în strinsa legătură cu cerinţele producţiei de bunuri materiale şi spirituale, formarea şi educarea omului nou, perfecţionarea continua a pregătirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice a oamenilor muncii, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea şi afirmarea capacităţilor creatoare ale membrilor societăţii, ridicarea nivelului general de cultura şi cunoaştere al poporului.Învăţămîntul are misiunea de a asigura însuşirea de către tinerele generaţii a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale, a deprinderilor necesare exercitării unor profesii utile societăţii, formarea lor în spiritul conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre natura şi societate, al umanismului socialist, al ideologiei şi politicii Partidului Comunist Roman, al principiilor eticii şi echităţii socialiste, cultivarea în rindurile acestora a dragostei faţă de patrie, partid şi popor, faţă de idealurile de pace şi progres social.Învăţămîntul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg, o temeinica pregătire în ştiinţele fundamentale, fără de care nici un specialist nu-şi poate îndeplini la nivel corespunzător sarcinile încredinţate, precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei.În vederea realizării acestor obiective, partidul şi statul asigura perfecţionarea şi modernizarea permanenta a învăţămîntului de toate gradele, dezvoltarea sa pe baze revoluţionare, în strinsa legătură cu cerinţele vieţii economice şi social-culturale a României.La temelia şcolii sta principiul politehnizarii, imbinarea strinsa a muncii, învăţămîntului şi cercetării - factori primordiali pentru construcţia socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru progresul şi civilizatia omenirii. Asigurarea policalificării, a posibilităţii de a trece de la o specialitate sau activitate la alta contribuie atît la satisfacerea în condiţii superioare a intereselor generale ale societăţii, cît şi la dezvoltarea multilaterala a personalităţii umane.Potrivit prevederilor Constituţiei, statul garantează dreptul la învăţătura şi asigura accesul neingradit al tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, în învăţămîntul de toate gradele, corespunzător cerinţelor dezvoltării economice şi sociale a tarii, precum şi dorintelor şi aptitudinilor fiecăruia.În acest scop, statul aloca o parte importanţa din mijloacele sale materiale pentru continua dezvoltare şi modernizare a învăţămîntului, asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi baza materială necesară desfăşurării procesului de învăţămînt.În spiritul umanismului socialist ce caracterizează întreaga politica a partidului şi statului nostru, care situeaza în centrul operei de faurire a noii societăţi omul, satisfacerea tot mai deplina a nevoilor sale materiale şi spirituale, şcoala are îndatorirea de onoare de a asigura educarea socialistă şi pregătirea tinerelor generaţii pentru munca şi viaţa, cultivarea în rindurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru ştiinţa şi adevăr, a datoriei de a-şi consacra întreaga energie, capacitate de muncă şi pricepere edificarii societăţii socialiste şi comuniste, a răspunderii pentru viitorul tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, al întregului popor, pentru continua inflorire a Republicii Socialiste România.Tineretul şcolar şi universitar trebuie să invete, să-şi însuşească tot ce este nou şi înaintat în domeniul ştiinţei şi cunoaşterii umane, să se pregătească temeinic pentru a se încadra în producţie, în activitatea economică şi socială, pentru a deveni constructor constient al socialismului şi comunismului, militant activ pentru traducerea în viaţa a Programului partidului de faurire a noii societăţi.Organele de conducere a învăţămîntului, unităţile de învăţămînt şi întregul personal didactic răspund de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, de continua imbunatatire a conţinutului procesului instructiv-educativ, de realizarea integrării organice a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, asigurind îndeplinirea de către şcoala a sarcinilor ce-i sînt încredinţate de societate în vederea pregătirii şi educării tinerelor generaţii.În scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfăşurare şi dezvoltare a învăţămîntului, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Principii generale + Articolul 1Învăţămîntul - factor principal de cultura şi civilizatie, de educare a omului nou - asigura înfăptuirea politicii partidului şi statului privind pregătirea cadrelor pentru toate domeniile activităţii economice şi sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, creşterea unor generaţii temeinic pregătite pentru munca şi viaţa, devotate patriei, partidului şi poporului, cauzei socialismului şi comunismului.Prin înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor sale, învăţămîntul contribuie la ridicarea continua a nivelului de pregătire profesională, de cultura şi constiinta a întregului popor, la progresul general al societăţii. + Articolul 2Cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie şi fără orice alta ingradire ce ar putea constitui o discriminare.Fiecărui cetăţean îi este asigurat accesul la toate gradele şi formele de învăţămînt, în raport cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii, precum şi de dorinţa şi aptitudinile sale. + Articolul 3Învăţămîntul în Republica Socialistă România este învăţămînt de stat.Şcoala este despartita de biserica. Confesiunile, congregatiile sau comunitatile religioase pot organiza, în condiţiile prevăzute de lege, şcoli pentru pregătirea personalului de cult. + Articolul 4Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română, asigurindu-se studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii române.În conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Socialiste România, naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera în învăţămîntul de toate gradele a limbii materne, studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii materne a fiecărei naţionalitati. + Articolul 5Întregul învăţămînt este gratuit. La nici o formă de învăţămînt nu se percep taxe şcolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea personalului didactic şi a bazei materiale necesare desfăşurării procesului de învăţămînt.Pentru învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional se asigura gratuit manuale şcolare. + Articolul 6Elevii şi studenţii beneficiază din partea statului sau a unităţilor socialiste de burse şi alte forme de sprijin material, în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 7Sistemul de învăţămînt este organizat într-o conceptie unitară şi cuprinde învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior.În sistemul de învăţămînt se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare, învăţămîntul agrozootehnic de masa, precum şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor. + Articolul 8Pentru a asigura tuturor cetăţenilor un nivel de pregătire profesională şi culturală corespunzător cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a României, învăţămîntul obligatoriu are durata de 10 ani. + Articolul 9Învăţămîntul are un caracter deschis, absolvenţii unei forme de învăţămînt avînd posibilitatea sa continue studiile în forme superioare. + Articolul 10Învăţămîntul trebuie să asigure tineretului o temeinica pregătire în ştiinţele fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei. + Articolul 11Învăţămîntul se desfăşoară pe baza principiului integrării cu producţia, cercetarea ştiinţifică şi proiectarea. Elevii, studenţii şi personalul didactic participa la activitatea productiva, de cercetare şi proiectare, de creaţie tehnica, ştiinţifică şi cultural-artistică, la realizarea obiectivelor dezvoltării economice şi sociale a tarii.Învăţămîntul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a se adapta cerinţelor dezvoltării rapide a forţelor de producţie, progresului economiei naţionale şi cunoaşterii umane. + Articolul 12Prin întregul sau conţinut, procesul instructiv-educativ din învăţămîntul de toate gradele trebuie să asigure: a) un înalt nivel de pregătire ştiinţifică, tehnica şi culturală, policalificarea şi pregătirea în profile largi a elevilor şi studenţilor, astfel încît, după absolvire, să se integreze rapid şi eficient în procesul de producţie şi în activitatea socială, sa îndeplinească în cele mai bune condiţii obligaţiile ce le revin şi, atunci cînd este necesar, să poată trece de la o specialitate sau activitate la alta; b) însuşirea de către elevi şi studenţi a politicii şi ideologiei Partidului Comunist Roman, a socialismului ştiinţific, a conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţa, formarea de oameni inaintati, constructori activi ai socialismului şi comunismului; c) formarea şi dezvoltarea atitudinii înaintate faţă de muncă, de avutul obştesc şi de îndatoririle sociale, a spiritului revolutionar, creator, a devotamentului faţă de cauza socialismului şi comunismului; d) cultivarea dragostei faţă de patrie, partid şi popor, de trecutul de lupta pentru libertate socială şi naţionala a poporului român, faţă de tradiţiile comune de lupta împreună cu naţionalitatile conlocuitoare, faţă de lupta revolutionara a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, a Partidului Comunist Roman, a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică şi socială a tarii, de a apara cu orice sacrificiu cuceririle revoluţionare ale poporului, independenta şi suveranitatea patriei; e) educarea în spiritul unităţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate; f) promovarea spiritului colectiv şi de întrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevăr, cinstei, modestiei şi corectitudinii, a responsabilităţii sociale, a respectului faţă de legile tarii şi normele de convieţuire în societate; g) cultivarea respectului faţă de celelalte popoare, a solidarităţii cu tineretul de pretutindeni, cu toate forţele progresiste, democratice din întreaga lume; h) dezvoltarea fizica şi intelectuală armonioasă a tinerelor generaţii. + Articolul 13În societatea noastră munca reprezintă un drept şi o îndatorire de onoare a tuturor cetăţenilor, criteriul fundamental de apreciere a contribuţiei fiecăruia la progresul societăţii, o necesitate pentru formarea, dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane.Şcoala trebuie să educe ţinerii în spiritul dragostei faţă de muncă, al hotărîrii de a desfăşura o activitate utila societăţii, care să le asigure mijloacele de existenta şi dezvoltare spirituală, sa cultive intransigenta faţă de orice formă de sustragere de la munca, de viaţa parazitara, care contravin principiilor eticii şi echităţii socialiste, sînt incompatibile cu esenta şi ţelurile societăţii socialiste.Toţi ţinerii au datoria să se pregătească temeinic, să-şi însuşească cunoştinţele necesare pentru a se încadra în munca în diferite sectoare ale activităţii economice şi social-culturale şi a participa activ la progresul general al patriei. + Articolul 14În învăţămîntul gimnazial şi liceal, elevii studiază obligatoriu doua limbi străine, la alegere. În învăţămîntul superior, indiferent de profilul de pregătire, studenţilor li se asigura perfecţionarea cunoştinţelor în limbile străine studiate. + Articolul 15Întreaga organizare a învăţămîntului, numărul elevilor din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri, precum şi al studenţilor, se stabilesc în raport cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii.Ţinerii îşi pot alege formele de învăţămînt şi viitoarea meserie sau profesie în funcţie de cerinţele de forta de muncă ale societăţii, de posibilităţile şi aptitudinile lor.Tuturor absolvenţilor li se asigura, potrivit pregătirii obţinute prin studiile efectuate, locuri de muncă, în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 16Personalul didactic din învăţămîntul de toate gradele are obligaţia să asigure un înalt nivel calitativ întregului proces instructiv-educativ, să se preocupe de continua perfecţionare a pregătirii sale profesionale, politice şi pedagogice, să fie model de ţinuta şi comportare în toate împrejurările, în şcoala, familie şi societate, sa participe activ la formarea şi educarea comunista, revolutionara a elevilor şi studenţilor, a tuturor cetăţenilor tarii.Toate cadrele didactice trebuie să fie buni specialişti şi buni educatori, avînd îndatorirea de a se preocupa permanent de pregătirea elevilor şi studenţilor pe baza celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, de educarea lor în spiritul ordinii şi disciplinei, al responsabilităţii sociale pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, în munca şi viaţa. + Articolul 17În vederea dezbaterii şi soluţionării problemelor fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele, a stabilirii căilor şi mijloacelor de infaptuire a sarcinilor ce revin şcolii din Programul partidului, se organizează Congresul educaţiei şi învăţămîntului, for larg democratic, reprezentativ, expresie a participării oamenilor muncii la conducerea activităţii în acest domeniu. + Articolul 18Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poarta întreaga răspundere pentru înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, a măsurilor privind organizarea, îndrumarea şi controlul acestuia.Ministerele şi celelalte organe centrale răspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce revin unităţilor de învăţămînt din domeniul lor de activitate.Consiliile populare răspund de aducerea la îndeplinire a sarcinilor privind învăţămîntul şi unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează. + Articolul 19În organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, în asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa ale elevilor, studenţilor şi personalului didactic, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunisti din România, Organizaţia Pionierilor, cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Consiliul Naţional al Femeilor şi uniunile de creaţie.Unităţile de învăţămînt colaborează cu organizaţiile de copii şi tineret, cu celelalte organizaţii obşteşti, precum şi cu instituţiile de stat care au sarcini în domeniul educaţiei. + Articolul 20Şcoala conlucreaza cu familia în educarea copiilor şi tineretului, în pregătirea lor pentru munca şi viaţa.Comitetele cetăţeneşti de părinţi şi consiliile comitetelor cetăţeneşti de părinţi, forme organizate de colaborare între şcoala şi familie şi de control al societăţii asupra activităţii din învăţămînt, contribuie la perfecţionarea procesului de instruire şi educare a prescolarilor şi elevilor, la integrarea socială a tinerei generaţii. + Articolul 21Conducerea fiecărei unităţi de învăţămînt se realizează pe baza principiului muncii şi conducerii colective, cu participarea larga a personalului didactic, a elevilor şi studenţilor, a reprezentanţilor oamenilor muncii din alte unităţi socialiste, precum şi a comitetelor cetăţeneşti de părinţi.Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unităţilor de învăţămînt, întregul personal didactic răspund de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotărîrilor şi în întreaga activitate a unităţilor, de buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. + Articolul 22Consiliul de Miniştri răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului, asigura elaborarea programului unitar de pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă şi urmăreşte îndeplinirea de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, celelalte ministere şi organe centrale şi locale a obligaţiilor ce le revin în acest domeniu. + Capitolul 2 Sistemul de învăţămînt + Articolul 23Sistemul de învăţămînt în Republica Socialistă România cuprinde: a) învăţămîntul preşcolar; b) învăţămîntul primar - clasele I - IV; c) învăţămîntul gimnazial - clasele V - VIII; d) învăţămîntul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX - X şi treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, şi clasele XI - XIII, la cursurile serale; e) învăţămîntul profesional şi de maiştri; f) învăţămîntul superior; g) cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa; h) învăţămîntul postuniversitar, doctoratul şi alte forme de perfecţionare a pregătirii personalului muncitor;Învăţămîntul primar, gimnazial şi treapta I de liceu constituie învăţămîntul obligatoriu de 10 ani. + Secţiunea 1 Învăţămîntul preşcolar + Articolul 24Învăţămîntul preşcolar are scopul de a contribui la stimularea gîndirii şi inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasă, la însuşirea unor cunoştinţe necesare pregătirii pentru şcoala, la educarea acestora în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor, formarea unor deprinderi de muncă, de ordine şi disciplina, a trasaturilor de caracter şi comportare înaintate.Activitatea instructiv-educativă în grădiniţele de copii se desfăşoară pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. În organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, unităţile de învăţămînt colaborează cu organizaţiile de copii şi femei. + Articolul 25Învăţămîntul preşcolar se organizează pentru copiii în vîrsta de 3-6 ani şi se realizează prin grădiniţe de copii.Grădiniţele de copii funcţionează, de regula, împreună cu şcoli.Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. În condiţiile legii, se pot organiza şi grădiniţe cu program prelungit sau cu program săptămînal. + Articolul 26Grădiniţele de copii se organizează de către consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de regula, pe circumscripţii şcolare. Se pot organiza grădiniţe de copii şi pe lîngă unităţi socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti. + Articolul 27Planul de cuprindere a copiilor în învăţămîntul preşcolar face parte integrantă din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a tarii.Reţeaua de grădiniţe se aproba, potrivit normelor prevăzute de lege, de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Secţiunea 2 Învăţămîntul primar şi gimnazial + Articolul 28Învăţămîntul primar şi gimnazial asigura însuşirea de către elevi a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuală şi fizica, la educarea politico-ideologica şi patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul şi dragostea acestora pentru munca, le formează deprinderi practice, îi orienteaza şi îi pregăteşte, potrivit cerinţelor de forta de muncă şi aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor în învăţămîntul liceal. + Articolul 29Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară în şcoli organizate pe circumscripţii şcolare.În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, şcolile funcţionează cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X.În fiecare comuna sau oraş funcţionează cel puţin o şcoala cu clasele I-X.Pentru cultivarea şi dezvoltarea unor talente şi aptitudini deosebite în unităţile de învăţămînt primar şi gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice şi coregrafie. + Articolul 30Şcolile se înfiinţează şi se organizează corespunzător normelor unitare de structura aprobate potrivit legii. + Articolul 31Învăţămîntul primar şi gimnazial se organizează ca învăţămînt de zi.În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula, copii care au împlinit vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului şcolar. + Articolul 32Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de învăţămînt şi programe şcolare unice. Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează şi se asigura de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.Procesul de pregătire şi educare a elevilor se realizează prin lecţii, lucrări de laborator, practica productiva, precum şi prin cercuri şi alte activităţi instructiv-educative. + Articolul 33Practica productiva se efectuează în şcoli, în întreprinderi şi alte unităţi economice şi are ca scop să asigure elevilor cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrări şi realizarea de produse utile.Conţinutul practicii productive se stabileşte prin planurile de învăţămînt şi programele şcolare, eşalonat pe clase, în funcţie de particularităţile de vîrsta şi capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-socială a localităţilor. + Articolul 34Elevii care promovează clasa a VIII-a sînt obligaţi să urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu. + Secţiunea 3 Învăţămîntul liceal + Articolul 35Învăţămîntul liceal asigura tinerilor cunoştinţele ştiinţifice, culturale şi de specialitate, precum şi policalificarea în meserii necesare încadrării în munca sau continuării studiilor în învăţămîntul superior.Învăţămîntul liceal continua educarea prin munca şi pentru munca a tineretului, asigura pregătirea unitară a tuturor elevilor în domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice de specialitate, în raport cu profilul liceului.Totodată, învăţămîntul liceal asigura educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura şi cunoaştere, cu un înalt nivel de constiinta socialistă. + Articolul 36Învăţămîntul liceal se realizează prin licee, organizate pe tipuri şi profile. Liceele se organizează, de regula, cu mai multe profiluri, în funcţie de cerinţele de pregătire a forţei de muncă.Reţeaua liceelor, nomenclatorul tipurilor şi profilurilor de licee, precum şi al meseriilor în care se pregătesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential. + Articolul 37Învăţămîntul liceal de zi se organizează pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Învăţămîntul liceal seral se organizează numai pentru treapta a II-a şi are durata de 3 ani.Treapta I de liceu este parte integrantă a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi are menirea de a completa cunoştinţele generale din învăţămîntul gimnazial şi de a asigura tuturor tinerilor pregătirea într-o meserie care să le permită să se încadreze în producţie ca practicant, să se înscrie la şcoala profesională sau sa continue studiile în treapta a II-a de liceu.Programele de învăţămînt la disciplinele fundamentale şi de cultura generală sînt unice pentru toate tipurile şi profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri şi profiluri se realizează în treapta I prin disciplinele legate de meseria în care elevii se pregătesc şi prin activitatea practica.Treapta a II-a de liceu completează elevilor pregătirea la disciplinele fundamentale şi adinceste cunoştinţele şi deprinderile practice în meserie, pentru a se putea încadra direct în producţie sau ca practicant, ori de a continua studiile în învăţămîntul superior.Programele de învăţămînt la disciplinele fundamentale sînt unice pentru întregul învăţămînt liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregătirii începute în treapta I, precum şi posibilitatea de a-şi alege profilul de învăţămînt superior pe care îl doresc.Diferentierea pregătirii pe tipuri şi profiluri de liceu în treapta a II-a se realizează prin discipline de specialitate specifice profilului şi meseriei alese, precum şi prin activitatea practica. + Articolul 38Liceele se înfiinţează şi funcţionează pe baza unei concepţii unitare, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum şi cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Liceele se organizează ca unităţi de-sine-stătătoare cu clasele IX - XII. În condiţiile prevăzute de lege, liceele folosesc, în comun cu şcolile profesionale şi de maiştri, baza materială, atelierele, laboratoarele şi celelalte dotări. + Articolul 39Planul anual de şcolarizare pentru treapta I şi treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale de profil şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Repartizarea planului anual de şcolarizare pe licee se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Articolul 40În clasa a IX-a se înscriu fără concurs toţi absolvenţii învăţămîntului gimnazial.Unităţile de învăţămînt au obligaţia să asigure orientarea şcolară şi profesională a elevilor în vederea realizării planului de şcolarizare la toate tipurile şi profilurile de licee.În cazul în care numărul elevilor depăşeşte numărul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învăţămînt, înscrierea în clasa a IX-a se face pe baza verificării cunoştinţelor şi aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Cei care nu au fost admişi vor fi indrumati să se înscrie la alte unităţi de învăţămînt care dispun de locuri libere. + Articolul 41La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, precum şi certificat de calificare care le dau dreptul să se încadreze în producţie ca practicanti în meseriile în care s-au pregătit, să se înscrie în învăţămîntul profesional ori sa continue studiile în treapta a II-a a învăţămîntului liceal. + Articolul 42Admiterea în treapta a II-a de liceu se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate înscrie orice persoană care desfăşoară o activitate socială utila şi îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege.Întreprinderile şi celelalte unităţi socialiste sînt obligate sa sprijine muncitorii şi ceilalţi oameni ai muncii care urmează învăţămîntul liceal seral sa frecventeze cursurile şi să-şi însuşească temeinic cunoştinţele predate. + Articolul 43Procesul instructiv-educativ în învăţămîntul liceal se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu celelalte ministere şi alte organe centrale interesate.Planurile de învăţămînt se întocmesc diferenţiat, pe tipuri şi profiluri de licee. Ele sînt unitare pentru fiecare profil şi cuprind disciplinele ştiinţifice fundamentale, disciplinele de cultura generală şi social-politice, disciplinele de specialitate, precum şi practica în producţie. + Articolul 44Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin lecţii, lucrări de laborator, practica în producţie, efectuată în timpul liceului şi al stagiului de practicant, precum şi prin cercuri şi alte activităţi politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive. + Articolul 45Practica în producţie se organizează, potrivit legii, în funcţie de profilul liceelor, în concordanta cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregătesc elevii.Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate. + Articolul 46Absolvenţii primei trepte a învăţămîntului liceal care nu continua studiile în treapta a II-a de liceu sau în şcoala profesională se încadrează în producţie, fiind obligaţi să efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni.Absolvenţii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregătire prevede efectuarea unui stagiu de practicant şi care nu continua studiile în învăţămîntul superior se încadrează în producţie, avînd obligaţia să efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea şi conţinutul acestuia, precum şi modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 47Studiile liceale se încheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Candidaţii care promovează examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat şi certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice instituţie de învăţămînt superior sau să se încadreze în producţie, potrivit legii. + Secţiunea 4 Învăţămîntul profesional şi de maiştri A. Şcolile profesionale + Articolul 48Şcolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoştinţele de specialitate şi deprinderile practice necesare exercitării meseriilor în care se califica, pregătirea politico-ideologica, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor muncitoresti, educarea acestora în spiritul ordinii şi disciplinei, al răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate, pentru bunul mers al activităţii unităţilor economice. + Articolul 49Şcolile profesionale pregătesc muncitori calificaţi în strinsa legătură cu cerinţele de forta de muncă ale economiei naţionale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.La şcolile profesionale se primesc absolvenţi ai învăţămîntului obligatoriu de 10 ani.Şcolile profesionale funcţionează cu învăţămînt de zi şi seral şi au durata de 1 - 1 1/2 ani. + Articolul 50Şcolile profesionale se organizează, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi funcţionează pe lîngă întreprinderi şi alte unităţi socialiste. + Articolul 51Şcolile profesionale funcţionează împreună cu şcoli de maiştri sau centre de calificare ori ca unităţi de-sine-stătătoare.În condiţiile prevăzute de lege, şcolile profesionale pot folosi în comun cu licee de profil baza materială. + Articolul 52În şcolile profesionale se desfăşoară cursuri de pregătire pentru mai multe meserii în funcţie de necesarul de muncitori calificaţi. + Articolul 53Nomenclatorul meseriilor şi durata pregătirii prin şcolile profesionale, precum şi planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale.Repartizarea planului anual de şcolarizare pe meserii, pentru fiecare şcoala, se face de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 54Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs, organizat în condiţiile stabilite de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 55Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 56Planurile de învăţămînt ale şcolilor profesionale se elaborează diferenţiat, în funcţie de meseriile în care acestea pregătesc muncitori calificaţi. Planurile cuprind pregătirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice şi tehnologice specifice, precum şi disciplinele şi activităţile menite să contribuie la educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor.Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin participarea nemijlocită la activitatea productiva, prin lecţii, lucrări de laborator, precum şi prin activităţi extraşcolare organizate cu elevii. + Articolul 57Practica în producţie se organizează potrivit legii şi se desfăşoară zilnic, alternînd cu învăţămîntul teoretic, în funcţie de meseria în care se face pregătirea.Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate. + Articolul 58Cursurile şcolii profesionale se încheie prin susţinerea unei probe practice în meseria în care s-a efectuat pregătirea. Absolvenţii şcolii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la încadrarea în producţie, potrivit legii. B. Şcolile de maiştri + Articolul 59Şcolile de maiştri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoaşterea celor mai noi realizari în domeniul meseriei, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne de lucru, precum şi cunoştinţele de conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. + Articolul 60Şcolile de maiştri se organizează pe lîngă întreprinderi şi alte unităţi socialiste de către ministere şi celelalte organe centrale, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi funcţionează, de regula, împreună cu şcolile profesionale.Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la învăţămîntul de zi şi de 2 ani la învăţămîntul seral. + Articolul 61Nomenclatorul specialitatilor care se pregătesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de şcolarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli. + Articolul 62Admiterea în şcolile de maiştri se face pe bază de concurs, care se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 63Procesul instructiv-educativ din şcolile de maiştri se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de ministere şi alte organe centrale şi locale care organizează asemenea unităţi şcolare, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 64La învăţămîntul de zi, jumătate din timpul de şcolarizare este afectat practicii în producţie. Practica în producţie se organizează şi se desfăşoară potrivit legii. + Articolul 65Cursurile şcolilor de maiştri se încheie prin examen de absolvire, care consta din susţinerea unui proiect sau lucrări de diploma pe o tema stabilită cu consultarea întreprinderilor pentru care aceştia se pregătesc. Elevii care promovează examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în funcţia de maistru, în condiţiile prevăzute de lege. + Secţiunea 5 Învăţămîntul superior + Articolul 66Învăţămîntul superior pregăteşte specialişti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura însuşirea de către studenţi a celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei, ale culturii şi cunoaşterii umane, a socialismului ştiinţific şi conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţa, a ideologiei şi politicii partidului, contribuie la progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii. + Articolul 67Învăţămîntul superior se realizează prin politehnici, universităţi, institute, conservatoare şi academii, organizate pe facultăţi şi secţii.În cadrul facultăţilor funcţionează catedre, formate din cadrele didactice de aceeaşi specialitate sau de specialităţi apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele răspund de realizarea activităţii instructiv-educative, de producţie şi de cercetare ştiinţifică a personalului didactic şi studenţilor, de îmbunătăţirea conţinutului ştiinţific şi ideologic al programelor, manualelor şi cursurilor, de modernizarea metodelor de predare şi de educaţie, precum şi de perfecţionarea profesională şi politica a personalului didactic. + Articolul 68Durata studiilor în învăţămîntul superior este de 3 - 6 ani.Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se realizează prin învăţămînt de zi.În instituţiile de învăţămînt superior, inclusiv în cele de învăţămînt superior tehnic, în condiţiile prevăzute de lege se poate organiza învăţămîntul seral, iar la unele facultăţi sau secţii şi învăţămînt fără frecventa.Învăţămîntul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi lucrează nemijlocit în producţie în meserii legate de profilul sau specialitatea facultăţii respective.Durata studiilor la învăţămîntul seral şi fără frecventa este mai mare cu un an faţă de cea stabilită pentru învăţămîntul de zi. + Articolul 69Înfiinţarea instituţiilor de învăţămînt superior, facultăţilor şi secţiilor, precum şi desfăşurarea învăţămîntului în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri şi specializări pentru cursurile de zi, serale şi fără frecventa, durata studiilor şi planul de şcolarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 70Admiterea în învăţămîntul superior se face pe bază de concurs.Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La învăţămîntul seral şi fără frecventa sînt admise numai persoane încadrate în munca.Condiţiile de înscriere, disciplinele şi probele de concurs, precum şi organizarea şi desfăşurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 71Absolvenţii cu diploma ai învăţămîntului superior, încadraţi în munca, pot urma, în condiţiile stabilite de lege, o alta facultate prin învăţămîntul seral sau fără frecventa. + Articolul 72În scopul pregătirii temeinice a studenţilor pentru munca şi viaţa şi al participării nemijlocite a învăţămîntului superior la activitatea economică, ştiinţifică şi culturală a tarii, întregul proces instructiv-educativ din învăţămîntul superior se desfăşoară pe baza integrării acestuia cu producţia, proiectarea şi cercetarea ştiinţifică.Învăţămîntul superior trebuie să asigure pregătirea specialiştilor în profiluri largi, care să le permită adaptarea rapida la transformările care au loc în viaţa economică şi socială, în domeniul ştiinţei şi tehnicii. + Articolul 73Procesul instructiv-educativ se desfăşoară în conformitate cu planurile de învăţămînt şi programele stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate. + Articolul 74Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, organele de conducere ale unităţilor de învăţămînt superior, întregul personal didactic răspund de conţinutul ştiinţific şi politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor şi materialelor didactice ajutatoare, necesare desfăşurării procesului de învăţămînt. + Articolul 75Practica în producţie a studenţilor trebuie să asigure însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare exercitării eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocită la activitatea de producţie, cercetare ştiinţifică şi proiectare, la activităţi economice, social-politice, cultural-educative, didactice şi de ocrotire a sănătăţii.Activităţile desfăşurate de studenţi în cadrul practicii în producţie se stabilesc pe baza planurilor de învăţămînt şi programelor de practica.Unităţile de producţie, cercetare, proiectare, de prestări de servicii, instituţiile social-politice, de învăţămînt, sanitare, cultural-artistice pentru desfăşurarea practicii în producţie a studenţilor şi cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordonare facultăţi, secţii sau specializări şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.În instituţiile de învăţămînt superior se pot organiza, potrivit legii, unităţi de producţie, cercetare, proiectare, precum şi de prestări de servicii. + Articolul 76Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se încheie prin examenul de diploma. Absolvenţii care promovează examenul primesc diplome, care le dau dreptul să fie repartizaţi în producţie în condiţiile prevăzute de lege. + Secţiunea 6 Cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa A. Cursurile de calificare + Articolul 77În scopul pregătirii muncitorilor calificaţi din rindul persoanelor care nu au calificare într-o meserie, se organizează cursuri de calificare la locul de muncă.Cursurile de calificare se organizează de întreprinderi şi alte unităţi socialiste, în colaborare cu organizaţiile de sindicat şi de tineret.Pentru pregătirea muncitorilor necesari mai multor unităţi socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate şi în licee, şcoli profesionale sau centre de calificare. + Articolul 78Organizarea cursurilor de calificare se face fără scoatere din producţie şi se aproba de ministere şi celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau de conducerile centralelor industriale cărora le sînt subordonate aceste unităţi, potrivit planului de şcolarizare şi în limita fondurilor alocate. + Articolul 79Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, în funcţie de complexitatea meseriilor, şi cuprind persoane care au absolvit cel puţin învăţămîntul obligatoriu.Condiţiile de înscriere, meseriile şi durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii şi al Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.Planul anual de şcolarizare se stabileşte prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. + Articolul 80Cursurile de calificare se desfăşoară potrivit programelor elaborate de organele în subordinea cărora se afla unităţile socialiste care le organizează. + Articolul 81Cursurile de calificare se încheie prin examenul de calificare, susţinut în faţa comisiei de pregătire şi perfecţionare, încadrare şi promovare în munca din unitatea respectiva, pe baza căruia absolvenţii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în producţie în condiţiile prevăzute de lege corespunzător calificării obţinute. B. Învăţămîntul agrozootehnic de masa + Articolul 82Învăţămîntul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea şi imbogatirea permanenta a cunoştinţelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din întreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, în strinsa legătură cu activitatea pe care aceştia o desfăşoară la locurile de muncă. + Articolul 83Învăţămîntul agrozootehnic de masa are caracter permanent şi se organizează pe profile de activitate şi formaţii de muncă de către unităţile agricole de stat şi cooperatiste, sub îndrumarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. + Articolul 84Pregătirea practica se realizează direct în procesul de producţie al unităţilor agricole în care lucrează şi consta din efectuarea de lucrări practice specifice şi invatarea conducerii tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole.Pregătirea teoretică se organizează în perioada de iarna în şcoli profesionale, licee agroindustriale ori alte unităţi şcolare sau de producţie şi se realizează pe baza normelor şi programelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 85Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare învăţămîntului agrozootehnic de masa.Materialele didactice se acordă cursanţilor în mod gratuit. + Articolul 86În zonele necooperativizate, în perioada de iarna, direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara, împreună cu comitetele judeţene de cultura şi educaţie socialistă organizează cicluri de conferinţe agrozootehnice şi alte forme de pregătire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective. + Secţiunea 7 Perfecţionarea pregătirii personalului muncitor A. Perfecţionarea pregătirii muncitorilor, tehnicienilor, maiştrilor şi a altor categorii de personal muncitor + Articolul 87În scopul perfecţionării continue a pregătirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, în raport cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de cerinţele dezvoltării economico-sociale a tarii, se organizează, în condiţiile prevăzute de lege, forme de perfecţionare a pregătirii profesionale.Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor se organizează de către ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe specialităţi şi profiluri din domeniul lor de activitate. + Articolul 88Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului îndrumă şi coordonează, potrivit legii, întreaga activitate de perfecţionare a pregătirii personalului muncitor, asigurind înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în acest domeniu.Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu Ministerul Muncii şi Comitetul de Stat al Planificarii, elaborează, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, proiectul planurilor anuale şi de perspectiva de perfecţionare a pregătirii profesionale ca parte integrantă a planurilor şi programelor de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă. + Articolul 89Pentru realizarea programelor de perfecţionare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile din subordine, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului acorda, prin unităţile de învăţămînt şi de cercetare, îndrumare şi asistenţa de specialitate, elaborează, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale, programe şi tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfecţionare, materiale documentare şi alte lucrări necesare îmbunătăţirii organizării şi conţinutului activităţii de perfecţionare. + Articolul 90Activităţile desfăşurate de cadrele didactice în cadrul perfecţionării pregătirii profesionale a personalului muncitor constituie o îndatorire de serviciu, fiind incluse în norma didactica obligatorie a acestora. B. Perfecţionarea prin cursuri postuniversitare + Articolul 91Cursurile postuniversitare constituie o formă de perfecţionare a pregătirii specialiştilor din diferite domenii ale economiei, ştiinţei, tehnicii şi culturii care au absolvit o instituţie de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani la cursurile de zi sau cel puţin 5 ani la cursurile serale sau fără frecventa, în scopul completării, adincirii sau reînnoirii cunoştinţelor profesionale. + Articolul 92Cursurile postuniversitare se organizează de către instituţiile de învăţămînt superior şi se desfăşoară în cadrul acestora. + Articolul 93Nomenclatorul de perfecţionare pe domenii şi planul anual de şcolarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate.Planurile de învăţămînt şi programele pentru cursurile postuniversitare se elaborează de instituţiile de învăţămînt superior, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 94Cursurile postuniversitare se realizează, de regula, fără frecventa. Durata cursurilor, precum şi condiţiile desfăşurării unor activităţi didactice şi de verificare a cunoştinţelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 95Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum şi prin susţinerea unei lucrări de absolvire potrivit planului de învăţămînt.Absolvenţii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire. C. Perfecţionarea prin doctorat + Articolul 96Doctoratul este forma superioară de perfecţionare a pregătirii specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii.Doctoratul se organizează, potrivit legii, de instituţii de învăţămînt superior, academii de ştiinţe şi institute centrale de cercetare.Tematica şi conţinutul activităţilor pentru obţinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri şi domenii ale ştiinţei de către institutele centrale de cercetare, academii de ştiinţe şi instituţiile de învăţămînt superior, în colaborare cu unităţile de producţie şi social-culturale de profil. + Articolul 97Specialitatile în care se organizează doctoratul se aproba, în condiţiile stabilite de lege, odată cu nomenclatorul de profiluri şi specializări pentru învăţămîntul superior. + Articolul 98Stabilirea cifrei de şcolarizare şi repartizarea acesteia pe instituţii de învăţămînt superior, academii de ştiinţe, institute centrale de cercetare şi unităţi de cercetare se fac de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu avizul Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi al Comitetului de Stat al Planificarii. + Articolul 99Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregătire a doctoranzilor şi de obţinere a titlului ştiinţific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. D. Perfecţionarea pregătirii personalului didactic + Articolul 100Întregul sistem de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului didactic are ca scop însuşirea temeinica a disciplinei de specialitate şi a metodicii predării acesteia, a ideologiei şi a politicii partidului şi statului nostru, a realizarilor noi în domeniul specialitatii şi al pedagogiei, a metodelor de muncă cu preşcolarii, elevii şi studenţii. + Articolul 101Perfecţionarea pregătirii personalului didactic se organizează de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului prin unităţi de învăţămînt şi de cercetare ştiinţifică.Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale care au în subordine unităţi de învăţămînt au obligaţia de a sprijini perfecţionarea pregătirii personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele procesului instructiv-educativ. + Articolul 102Activităţile de perfecţionare a pregătirii personalului didactic se organizează diferenţiat, în funcţie de specificul muncii şi de ciclul de învăţămînt în care acesta îşi desfăşoară activitatea, pe baza planurilor anuale şi de perspectiva elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, după cum urmează: a) pentru personalul didactic din învăţămîntul preşcolar şi primar se organizează cursuri de perfecţionare, activităţi metodico-ştiinţifice periodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activităţi de pregătire în vederea definitivării în funcţie şi obţinerii gradelor didactice; b) pentru personalul didactic din învăţămîntul gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri se organizează cursuri de perfecţionare, stagii în unităţi productive, activităţi ştiinţifice şi metodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activităţi de pregătire pentru definitivarea în funcţie şi obţinerea gradelor didactice; c) pentru personalul didactic din învăţămîntul superior se organizează perfecţionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii în unităţi de producţie, cercetare şi proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuiri şi manifestări ştiinţifice de specialitate.Participarea la activităţile de perfecţionare este obligatorie. + Articolul 103Perfecţionarea pregătirii personalului didactic care preda discipline de ştiinţe sociale în învăţămîntul de toate gradele se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu Academia "Ştefan Gheorghiu". + Articolul 104Perfecţionarea pregătirii cadrelor cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din învăţămîntul preşcolar, primar şi gimnazial se organizează de către inspectoratele şcolare, iar a celor din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri, din învăţămîntul superior şi de la inspectoratele şcolare, de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Capitolul 3 Învăţămîntul în limbile naţionalitatilor conlocuitoare + Articolul 105Tinerilor din rindul naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura condiţii egale de a se pregati în orice formă de învăţămînt şi de a fi repartizaţi în orice loc de muncă, în raport de nevoile economiei şi vieţii sociale, de pregătirea şi aptitudinile lor. + Articolul 106În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se organizează, în conformitate cu normele unitare de structura, unităţi de învăţămînt, secţii, clase sau grupe cu predarea şi în limbile naţionalitatilor respective.La şcolile profesionale, şcolile de maiştri, cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa, care funcţionează în aceste localităţi, activităţile didactice se pot desfăşura şi în limbile naţionalitatilor conlocuitoare. + Articolul 107Pentru a participa activ la întreaga viaţa politica, economică şi social-culturală a tarii, tinerilor din rindul naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura însuşirea limbii române. În acest scop, în unităţile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal, cu predarea în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, se studiază limba română, iar unele discipline, prevăzute în planul de învăţămînt, se pot preda în limba română. + Articolul 108Părinţii sau ţinerii aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare pot opta pentru înscrierea în unitatea de învăţămînt cu predarea în limba naţionalităţii respective sau în limba română.Tinerilor aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare, care frecventează unităţi de învăţămînt cu predare în limba română, li se asigura, la cerere, în condiţiile legii, ca obiect de studiu şi limba naţionalităţii lor. + Articolul 109La concursurile de admitere organizate, potrivit legii, candidaţii din rindul naţionalitatilor conlocuitoare au dreptul de a susţine probele în limba naţionalităţii lor la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă. + Articolul 110Pentru desfăşurarea învăţămîntului în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manualele şi alte materiale didactice necesare.În unităţile de învăţămînt cu predare în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, la disciplinele care se predau în limba română, se asigura şi manuale în limba naţionalităţii respective. + Capitolul 4 Bazele generale ale educaţiei şi învăţămîntului + Secţiunea 1 Pregătirea profesională, ştiinţifică şi culturală + Articolul 111Întreaga activitate desfăşurată în învăţămîntul de toate gradele pentru formarea tineretului pentru munca şi viaţa, pregătirea profesională, ştiinţifică şi culturală, de studiere şi însuşire a ştiinţei şi culturii înaintate trebuie să se bazeze pe conceptia ştiinţifică, revolutionara a materialismului dialectic şi istoric. + Articolul 112Învăţămîntul are obligaţia să asigure studierea şi stăpînirea temeinica de către elevi şi studenţi a limbii române, cunoaşterea literaturii, istoriei şi geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru tradiţiile înaintate ale culturii poporului, lărgirea orizontului de cultura generală.De asemenea, trebuie să asigure cunoaşterea istoriei şi geografiei universale, a tot ceea ce este mai valoros în cultura şi civilizatia omenirii. + Articolul 113La baza întregii activităţi de pregătire a tineretului, în toate formele de învăţămînt, trebuie să stea cunoaşterea stiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice şi agricole, inarmarea elevilor şi studenţilor cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane.În acest scop, învăţămîntul trebuie să asigure: a) însuşirea de către elevi şi studenţi a cunoştinţelor de baza în domeniul matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei; b) cunoştinţe corespunzătoare, în domeniul electronicii şi electrotehnicii, al mecanicii, mecanicii fine, energeticii şi noilor surse de energie, geologiei, maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor de înaltă performanta, tehnicii şi tehnologiilor moderne din diferite domenii de activitate; c) cunoştinţe corespunzătoare în domeniul stiintelor agricole, botanicii, zoologiei, geneticii şi ştiinţei solului, tehnicilor şi tehnologiilor agricole înaintate; d) educarea ştiinţifică şi tehnica a tineretului, crearea deprinderilor şi obisnuintei de a lucra în activitatea productiva, dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea integra rapid, după terminarea studiilor în activitatea de producţie, de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, pentru a folosi în cele mai bune condiţii tehnica moderna din inzestrarea economiei naţionale şi a contribui la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei româneşti. + Articolul 114Învăţămîntul de toate gradele trebuie să inarmeze elevii şi studenţii cu cunoştinţe temeinice în domeniul stiintelor economice, al conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, în vederea participării active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei în toate sectoarele de activitate, la întreaga opera de dezvoltare economică şi socială a tarii, de conducere a societăţii socialiste. + Secţiunea 3 Activitatea politico-educativă şi studiul stiintelor sociale în învăţămînt + Articolul 115Învăţămîntul de toate gradele are îndatorirea de a asigura, odată cu pregătirea temeinica, profesională, ştiinţifică şi culturală a tuturor tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti şi devotati ai socialismului şi comunismului.Fiecare unitate de învăţămînt trebuie să fie un puternic centru de educaţie socialistă şi comunista a copiilor şi tinerilor. + Articolul 116Prin întregul sau conţinut, procesul de învăţămînt trebuie să contribuie la educarea elevilor şi studenţilor în spiritul conceptiei revoluţionare a clasei muncitoare, la formarea în rindurile acestora a unei gindiri ştiinţifice, creatoare, a capacităţii de a acţiona în concordanta cu cerinţele dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii, ale progresului social, de a manifesta o atitudine intransigenta faţă de tot ceea ce este invechit şi retrograd. + Articolul 117Toţi ţinerii, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg şi de domeniul în care vor lucra, trebuie să posede temeinice cunoştinţe sociale şi politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societăţi, la conducerea întregii vieţi economice şi sociale.În acest scop, în întregul învăţămînt, odată cu disciplinele ştiinţifice fundamentale, de cultura generală şi de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice şi social-politice. + Articolul 118Predarea stiintelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Roman, a ideologiei şi politicii sale, a materialismului dialectic şi istoric şi a principiilor socialismului ştiinţific, a celor mai noi realizari ale practicii revoluţionare şi cunoaşterii umane. + Articolul 119Studiul stiintelor sociale are menirea să asigure însuşirea de către tinerele generaţii a ideologiei şi politicii partidului, să contribuie la cultivarea în rindurile acestora a trasaturilor conştiinţei socialiste, a idealurilor şi convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate şi dreptate socială în lume.Predarea stiintelor sociale trebuie să asigure cunoaşterea de către elevi şi studenţi a trecutului de lupta al partidului şi poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a României, însuşirea unor temeinice cunoştinţe economice, social-politice şi filozofice, înţelegerea legilor obiective ale dezvoltării sociale, a proceselor şi fenomenelor care au loc în natura şi societate.Ştiinţele sociale trebuie să contribuie la formarea şi dezvoltarea spiritului combativ al elevilor şi studenţilor faţă de ideile şi teoriile nestiintifice, mistice, faţă de orice influente străine conceptiei comuniste despre lume şi viaţa. + Articolul 120Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria să-şi ridice necontenit nivelul de pregătire politico-ideologica, să asigure predarea acestor discipline în strinsa legătură cu realitatile social-politice, cu preocuparile partidului şi statului nostru, cu problemele vieţii internaţionale şi evoluţia societăţii contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea practica, social-politica, la propagarea ideologiei şi politicii partidului în rindul maselor de oameni ai muncii. + Articolul 121Educarea comunista a tineretului reprezintă o îndatorire socială şi etica fundamentală a întregului personal didactic.Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, răspund de educarea şi pregătirea multilaterala a elevilor şi studenţilor, de imprimarea în rindurile acestora a spiritului de ordine şi disciplina, a cinstei şi corectitudinii, a respectului faţă de legile tarii şi normele socialiste de convieţuire, a atitudinii înaintate, responsabile faţă de muncă, de îndatoririle şcolare şi obşteşti.În învăţămîntul de toate gradele, cadrele didactice au obligaţia să asigure îndrumarea nemijlocită a elevilor şi studenţilor, sa participe activ, împreună cu aceştia, la întreaga desfăşurare a procesului de învăţămînt, producţie şi cercetare, precum şi la activităţile politico-ideologice şi cultural-educative.Pentru organizarea şi coordonarea activităţii de instruire şi educare a elevilor, în învăţămîntul gimnazial, liceal şi profesional, fiecare clasa are un diriginte, desemnat de consiliul de conducere al unităţii şcolare din rindul cadrelor didactice cu înaltă competenţa şi bogata experienta, care se bucura de prestigiu şi autoritate în şcoala şi în afară ei. + Articolul 122În munca de educare a elevilor şi studenţilor un rol important îndeplinesc organizaţiile de copii şi tineret, care sînt chemate sa cultive împreună cu şcoala şi familia, răspunderea copiilor şi tinerilor faţă de învăţătura, de pregătirea pentru munca şi viaţa, sa organizeze activitatea politico-ideologica, cultural-artistică, sportiva, folosirea utila a timpului liber. + Articolul 123Pentru asigurarea participării largi a prescolarilor, elevilor şi studenţilor la activitatea cultural-artistică şi dezvoltarea capacităţii de creaţie a acestora, în unităţile de învăţămînt, în casele pionierilor şi soimilor patriei, în casele de cultura ale tineretului şi studenţilor se organizează cluburi, cercuri, cenacluri, ansambluri şi formaţii care îşi desfăşoară activitatea în afară programului şcolar. + Capitolul 5 Cercetarea ştiinţifică + Secţiunea 1 Cercetarea ştiinţifică în învăţămîntul superior + Articolul 124Cercetarea ştiinţifică în învăţămîntul superior se realizează pe baza planurilor anuale şi de perspectiva, parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.Întreaga orientare a activităţii de cercetare ştiinţifică din învăţămîntul superior trebuie să asigure participarea cadrelor didactice şi studenţilor la rezolvarea problemelor esenţiale legate de dezvoltarea economică şi socială a tarii, de progresul ştiinţei şi culturii. + Articolul 125În raport de profilul instituţiei de învăţămînt superior, cadrele didactice şi studenţii au obligaţia de a participa la activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic, precum şi la activitatea de cercetare în celelalte domenii de specialitate.Personalul didactic desfăşoară activitatea de cercetare potrivit sarcinilor stabilite prin normele de muncă.Studenţii participa la activitatea de cercetare împreună cu personalul didactic şi de cercetare ştiinţifică pe baza sarcinilor stabilite prin planurile de învaţămint. + Articolul 126Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor tehnice, economice, ale naturii şi medicale se desfăşoară împreună şi în cadrul institutelor centrale şi al academiilor de profil, sub conducerea acestora, şi face parte integrantă din planurile unitare de cercetare pe ramuri şi domenii ale ştiinţei.Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor sociale şi politice se desfăşoară, de regula, în catedrele şi unităţile de cercetare din învăţămînt, sub conducerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. + Articolul 127Coordonarea unitară a activităţii de cercetare ştiinţifică din învăţămînt se face de către Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale, iar pe ramuri şi domenii ale ştiinţei, de către institutele centrale de cercetare şi academiile de ştiinţe. + Articolul 128Unităţile de învăţămînt superior răspund de buna organizare a participării cadrelor didactice şi a studenţilor la activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi de integrarea laboratoarelor şi a bazei materiale proprii în cadrul institutelor centrale de cercetare şi al academiilor de profil.Activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor se desfăşoară pe bază de contracte de cercetare încheiate, potrivit legii, cu unităţile socialiste. + Articolul 129Personalul didactic din învăţămîntul superior are obligaţia şi poarta răspunderea pentru antrenarea studenţilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare ştiinţifică, pentru îndrumarea şi orientarea corespunzătoare a activităţii cercurilor tehnico-ştiinţifice studenţeşti şi dezvoltarea la studenţi a pasiunii pentru nou, pentru însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane. + Secţiunea 2 Cercetarea ştiinţifică în învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri + Articolul 130Personalul didactic din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri participa la activitatea de cercetare în cadrul unităţilor de cercetare, societăţilor ştiinţifice ale personalului didactic, cercurilor metodico-ştiinţifice, precum şi în colectivele constituite pe plan local pentru soluţionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socială a judeţelor, precum şi a unor probleme tehnice ale unităţilor economice din industrie, agricultura, construcţii şi alte ramuri ale economiei din localităţile respective. + Articolul 131Elevii sînt antrenati la activitatea de cercetare în cadrul lucrărilor efectuate în laboratoare şi al practicii în producţie, precum şi prin cercurile tehnico-ştiinţifice, concursuri, olimpiade, sesiuni de comunicări şi alte manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. + Articolul 132Îndrumarea unitară a activităţii de cercetare a cadrelor didactice din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri se realizează pe domenii şi ramuri ale ştiinţei, de către institutele centrale de cercetare şi academiile de ştiinţe prin societăţi tehnico-ştiinţifice ale personalului didactic. + Articolul 133Unităţile de învăţămînt, personalul didactic, împreună cu organizaţiile de tineret, trebuie să cultive în rindurile elevilor spiritul de creaţie ştiinţifică, pasiunea pentru însuşirea de către aceştia a metodelor şi tehnicilor de cercetare, să asigure participarea lor larga la activitatea cercurilor tehnico-ştiinţifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum şi la alte manifestări ştiinţifice. + Capitolul 6 Educaţia fizica şi sportul în învăţămînt + Articolul 134În învăţămîntul de toate gradele se organizează în mod obligatoriu activitatea de educaţie fizica şi sport.Educaţia fizica şi sportul contribuie la menţinerea şi întărirea sănătăţii, creşterea capacităţii fizice şi intelectuale, dezvoltarea armonioasă fizica şi morala a copiilor şi tineretului, la formarea în rindul acestora a unor deprinderi sanatoase de muncă şi viaţa. + Articolul 135Activitatea de educaţie fizica şi sport se organizează şi se desfăşoară pe baza planurilor şi programelor de învăţămînt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului împreună cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.Activităţile de educaţie fizica şi sport se stabilesc în mod diferenţiat, pe cicluri de învăţămînt, în funcţie de vîrsta şi de cerinţele asigurării dezvoltării, fortificarii şi creşterii rezistentei organismului copiilor şi tinerilor. + Articolul 136Unităţile de învăţămînt sînt obligate sa organizeze activitatea de educaţie fizica şi sport a prescolarilor, elevilor şi studenţilor cu respectarea planurilor şi programelor de învăţămînt şi răspund de eficienta acestei activităţi.Unităţile de învăţămînt şi organizaţiile de copii şi tineret au obligaţia să asigure participarea larga a elevilor şi studenţilor la activitatea sportiva de masa.Pentru elevii şi studenţii cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanţă, în unităţile de învăţămînt se organizează cercuri sportive şcolare şi universitare, cluburi sportive interşcolare, pe localităţi, instituţii de învăţămînt superior şi pe centre universitare.Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport răspund de selecţionarea copiilor şi tinerilor pentru sportul de performanţă, de pregătirea temeinica a acestora în vederea obţinerii unor rezultate sportive superioare şi organizează participarea lor la concursuri şi competitii sportive. + Articolul 137Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului împreună cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport răspund de întregul proces de pregătire şi perfecţionare a cadrelor pentru activitatea de educaţie fizica şi sport. + Capitolul 7 Personalul didactic + Articolul 138Activitatea instructiv-educativă în unităţile de învăţămînt se realizează de personalul didactic.Personalul didactic este format din: a) educatoare - în învăţămîntul preşcolar; b) învăţători - în învăţămîntul primar; c) profesori - în învăţămîntul gimnazial şi liceal; d) profesori - în învăţămîntul profesional şi de maiştri; e) asistenţi, lectori (şefi de lucrări), conferenţiari şi profesori universitari - în învăţămîntul superior. + Articolul 139Funcţiile didactice se ocupa în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri prin repartizare sau concurs, iar în învăţămîntul superior, prin concurs.Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La aceste concursuri se poate prezenta orice persoană care are o temeinica pregătire profesională, politico-ideologica, aptitudini pedagogice, militează pentru traducerea în viaţa a politicii partidului şi statului, a principiilor eticii şi echităţii socialiste, îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime, prevăzute în Statutul personalului didactic.Persoanele care se prezintă la concurs pentru ocuparea funcţiilor didactice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de studii: a) pentru educatoare - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic; b) pentru invatator - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic; c) pentru profesor în învăţămîntul gimnazial - absolvirea, cu examen de diploma, a institutului pedagogic sau a altei instituţii de învăţămînt superior; d) pentru profesor în învăţămîntul liceal - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; e) pentru profesor în învăţămîntul profesional - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani sau a învăţămîntului de subingineri; f) pentru profesor în învăţămîntul de maiştri - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; g) pentru asistent universitar, lector (şef de lucrări), conferenţiar şi profesor universitar - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani;Pentru ocuparea funcţiilor de conferenţiar şi profesor universitar este necesar şi titlul ştiinţific de doctor. Specialiştii cu înaltă pregătire şi bogata experienta în activitatea productiva, economică şi socială pot participa la concurs, în condiţiile prevăzute de lege, şi dacă nu au titlul ştiinţific de doctor.Concursul pentru ocuparea posturilor în învăţămîntul de toate gradele se organizează şi se desfăşoară potrivit Statutului personalului didactic. + Articolul 140În vederea asigurării unei legături permanente între învăţămînt, producţie şi cercetare, cadrele didactice care predau discipline tehnice şi tehnologice în învăţămîntul liceal, profesional, de maiştri, precum şi personalul didactic din învăţămîntul superior, au obligaţia sa lucreze periodic în producţie, cercetare şi proiectare sau în alte unităţi socialiste de profil.Perioadele şi condiţiile trecerii personalului didactic în producţie, cercetare şi proiectare, ca şi a personalului din aceste domenii de învăţămînt, se stabilesc prin Statutul personalului didactic.În vederea îmbunătăţirii metodelor de predare şi a întregului proces instructiv-educativ, pentru cadrele didactice din învăţămîntul de toate gradele se organizează, în condiţiile prevăzute de lege, seminarii pedagogice, cursuri de perfecţionare şi alte forme de pregătire pedagogica. + Articolul 141Personalul didactic beneficiază, în principal, de următoarele drepturi: a) sa ocupe, în condiţiile legii, potrivit pregătirii profesionale şi specialitatii sale, funcţii didactice şi să fie retribuit în conformitate cu principiul socialist de repartiţie după cantitatea şi calitatea muncii depuse; b) sa beneficieze de toate condiţiile prevăzute de lege pentru perfecţionarea pregătirii profesionale; c) să fie promovat în munca potrivit pregătirii, experienţei şi rezultatelor obţinute, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; d) sa participe la dezbaterea şi soluţionarea problemelor privind dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii în învăţămînt, la elaborarea manualelor şi altor materiale didactice; e) sa folosească pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii didactice şi ştiinţifice materialele, utilajele şi întreaga baza materială a unităţilor de învăţămînt; f) sa participe la conducerea, organizarea şi controlul activităţii unităţii, să fie ales sau numit în organele de conducere ale instituţiei de învăţămînt, în funcţii didactice de conducere sau de îndrumare şi control al învăţămîntului; g) sa publice lucrări de specialitate şi sa valorifice rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică; h) sa beneficieze de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru personalul muncitor şi de Statutul personalului didactic. + Articolul 142Personalul didactic are următoarele îndatoriri principale: a) să-şi ridice necontenit nivelul de pregătire profesională şi politico-ideologica, să-şi însuşească realizarile noi în domeniul sau de specialitate şi al pedagogiei; b) să fie model de ţinuta şi comportare în întreaga activitate, atît în instituţia de învăţămînt, cît şi în societate şi familie; c) să asigure un înalt nivel de pregătire profesională, politica şi culturală elevilor şi studenţilor, în strinsa legătură cu practica, cu progresele ştiinţei şi tehnicii, sa sprijine elevii şi studenţii care au greutăţi la învăţătura pe întreg parcursul anului şcolar, precum şi în perioada premergătoare examenelor de corigenta sau restanta; d) sa educe elevii şi studenţii în spiritul răspunderii faţă de muncă şi învăţătura, al respectului faţă de normele vieţii şcolare şi universitare, faţă de legile tarii şi îndatoririle cetăţeneşti, al dragostei şi devotamentului faţă de patrie, partid şi popor, al inaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului; e) sa acţioneze pentru a imprima în constiinta şi conduita tinerilor spiritul de ordine şi disciplina, de răspundere socială pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, munca şi viaţa; f) sa sprijine acţiunile educative, politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive ale organizaţiilor de copii şi tineret; g) să contribuie prin activitatea de creaţie ştiinţifică, tehnica şi artistică la progresul economiei, ştiinţei şi culturii naţionale; h) sa participe la activităţile social-obşteşti, cultural-educative şi de raspindire a cunoştinţelor ştiinţifice, la întreaga munca ce se desfăşoară pentru ridicarea nivelului de constiinta şi cultura a maselor. + Articolul 143Personalul didactic are obligaţia sa participe la toate activităţile didactice şi sa realizeze integral sarcinile prevăzute în programul de învăţămînt.În timpul procesului de învăţămînt, al exercitării atribuţiilor didactice, de producţie şi de cercetare sau al participării la acţiuni care se desfăşoară în mod organizat cu elevii şi studenţii, cadrele didactice nu pot fi scoase pentru îndeplinirea altor activităţi.De asemenea, pentru îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce le revin, cadrele didactice care au sarcini prevăzute în programul de învăţămînt nu pot fi trimise în timpul anului şcolar sa desfăşoare activităţi didactice sau de cercetare în străinătate. + Articolul 144Pentru asigurarea respectării stricte a normelor eticii şi echităţii socialiste, ale disciplinei şcolare şi universitare de către întregul personal didactic, pe lîngă inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi pe lîngă consiliile rectorilor sau instituţiile de învăţămînt superior funcţionează colegii de disciplina. La Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului funcţionează Colegiul central de disciplina al personalului didactic din învăţămînt.Colegiile de disciplina analizează abaterile săvîrşite de cadrele didactice în instituţiile de învăţămînt şi în afară acestora, care afectează prestigiul profesiei de educator şi aplica sancţiunile prevăzute de lege. + Articolul 145Normele privind disciplina personalului didactic, organizarea şi funcţionarea colegiilor de disciplina, precum şi cele referitoare la încadrarea, promovarea şi perfecţionarea cadrelor didactice, se stabilesc prin Statutul personalului didactic, aprobat prin decret al Consiliului de Stat. + Capitolul 8 Drepturile şi îndatoririle elevilor şi studenţilor + Articolul 146Elevii şi studenţii au următoarele drepturi: a) să urmeze, în mod gratuit, fără plata vreunei taxe şcolare, orice formă de învăţămînt, potrivit cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii şi cu aptitudinile lor.Elevii din învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional beneficiază, în mod gratuit, şi de manualele şcolare; b) sa folosească baza didactico-materială existenta în instituţiile de învăţămînt; c) sa beneficieze, potrivit legii, de burse, cazare în internate şi cămine, masa la cantine şi alte forme de sprijin material, de asistenţa medicală gratuita, precum şi de odihnă în unităţile organizate în acest scop; d) sa beneficieze de formele de stimulare prevăzute de lege pentru activitatea practica-productiva şi de cercetare desfăşurată, precum şi pentru rezultatele deosebite obţinute la învăţătura; e) sa participe la activitatea cercurilor ştiinţifice, tehnice şi artistice, a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice, asociaţiilor şi cluburilor sportive, la editarea revistelor şcolare şi universitare, la concursuri, expoziţii şi alte activităţi tehnice, cultural-artistice şi sportive; f) sa participe la conducerea unităţii de învăţămînt, în cadrul organelor de conducere colectivă; g) să fie repartizaţi în munca, la absolvire, potrivit legii. + Articolul 147Elevii şi studenţii de la învăţămîntul seral şi studenţii de la învăţămîntul fără frecventa beneficiază de drepturile prevăzute la articolul precedent, lit. a) alin. 1, lit. b) şi e), precum şi de programarea în schimburi de lucru care să le permită frecventarea cursurilor şi de concediu anual de studii, în condiţiile prevăzute de lege, pentru pregătirea şi susţinerea examenelor. + Articolul 148Elevii şi studenţii sînt obligaţi: a) sa invete temeinic şi sa munceasca cu pasiune pentru a-şi însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, ale cunoaşterii umane, sa manifeste interes pentru tot ce este nou şi înaintat, să-şi lărgească necontenit orizontul cultural-ştiinţific, să se pregătească cu înaltă responsabilitate pentru munca şi viaţa, pentru a se încadra în producţie, în activitatea economică şi socială; b) să-şi însuşească ideologia şi politica partidului, conceptia sa despre lume şi viaţa, sa cunoască istoria şi trecutul de lupta al poporului, al clasei muncitoare şi al partidului, sa acţioneze în spiritul unităţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, să se formeze ca oameni inaintati, militanti activi pentru înfăptuirea Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism; c) să fie devotati patriei, partidului şi poporului, gata oricînd sa apere, cu orice sacrificii, cuceririle revoluţionare, independenta şi suveranitatea tarii, sa lupte pentru triumful cauzei socialismului, progresului şi păcii în lume; d) sa participe la activităţile practice, de producţie, cercetare şi proiectare, să-şi însuşească, în cele mai bune condiţii, meseria sau profesia pentru care se pregătesc, să-şi formeze temeinice deprinderi de muncă pentru a contribui activ la dezvoltarea economică şi socială a tarii; e) să respecte Constituţia şi legile tarii, principiile eticii şi echităţii socialiste, să-şi formeze înalte trasaturi moral-cetăţeneşti, să se comporte în toate împrejurările corespunzător normelor socialiste de convieţuire în societate; f) sa frecventeze cu regularitate cursurile, sa participe la toate activităţile stabilite prin planul de învăţămînt; să respecte regulamentele şcolare şi universitare, ordinea şi disciplina, să aibă o ţinuta şi o comportare corespunzătoare în unitatea de învăţămînt şi în afară ei; g) sa păstreze şi sa folosească cu grija baza materială a unităţii de învăţămînt, precum şi a unităţilor în care efectuează practica productiva ori activitatea de cercetare şi proiectare; h) să respecte normele de organizare şi funcţionare a internatelor, căminelor şi cantinelor şi sa participe la activităţile de autogospodarire a lor; i) să se prezinte şi sa munceasca, după absolvire, la locul de muncă în care au fost repartizaţi. + Capitolul 9 Conducerea unităţilor de învăţămînt + Articolul 149Conducerea unităţilor de învăţămînt se realizează, potrivit legii, pe baza principiului muncii şi conducerii colective. + Articolul 150Organele de conducere colectivă ale unităţilor de învăţămînt sînt: a) consiliul de conducere - la şcoli, licee, şcoli profesionale şi de maiştri; pentru grădiniţele de copii consiliul de conducere este comun cu cel al şcolilor împreună cu care funcţionează; b) consiliul profesoral - la facultăţi şi senatul - la instituţiile de învăţămînt superior; c) consiliul ştiinţific - la unităţile de cercetare din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, organizat potrivit legii. + Articolul 151Consiliul de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi de maiştri este alcătuit din director şi directori adjuncţi, reprezentanţi ai personalului didactic, aleşi de adunarea generală a personalului didactic, reprezentanţi ai organizaţiei Partidului Comunist Roman, organizaţiilor de sindicat, de copii şi tineret, desemnaţi de către acestea, activisti de partid şi de stat, reprezentanţi ai consiliilor populare, ai comitetelor cetăţeneşti de părinţi, precum şi specialişti şi muncitori din unităţile de producţie, cercetare şi proiectare. + Articolul 152Consiliul profesoral al facultăţii şi senatul instituţiei de învăţămînt superior sînt alcătuite, după caz, din decan şi prodecani, rector şi prorectori, secretar ştiinţific, reprezentanţi ai personalului didactic, aleşi de adunarea generală a personalului didactic, iar pentru senate, de către consiliile profesorale ale facultăţilor, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman, reprezentanţi ai organizaţiilor de sindicat şi tineret, desemnaţi de către acestea, precum şi activisti de partid şi de stat, reprezentanţi ai ministerelor şi altor organe centrale, consiliilor populare, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, specialişti şi muncitori din unităţile de producţie, cercetare şi proiectare. + Articolul 153Din consiliile de conducere ale unităţilor de învăţămînt, consiliile profesorale ale facultăţilor şi senatele instituţiilor de învăţămînt superior, din Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului, consiliile judeţene ale educaţiei şi învăţămîntului, precum şi din celelalte organe de îndrumare şi control al învăţămîntului fac parte, în mod corespunzător, şi cadre didactice din rindul naţionalitatilor conlocuitoare. + Articolul 154Numărul membrilor organelor de conducere colectivă este de 3-15 la unităţile care au mai puţin de 50 posturi didactice; 21-29 la unităţile cu 50-100 posturi didactice; 31-41 la unităţile cu 101-500 posturi didactice; 53-55 la unităţile cu 501-1000 posturi didactice; 61-63 la unităţile cu 1001-1300 posturi didactice; 89-91 la unităţile cu peste 1300 posturi didactice.Din totalul membrilor acestor organe, 2/3 vor fi cadre didactice şi, în raport de unitatea de învăţămînt, 6-10 la suta elevi şi 12-15 la suta studenţi. + Articolul 155Preşedintele consiliului de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi şcolii de maiştri este directorul unităţii de învăţămînt.Preşedintele consiliului profesoral al facultăţii este decanul acesteia.Preşedintele senatului instituţiei de învăţămînt superior este o personalitate a vieţii politice, ştiinţifice, economice sau culturale, desemnată în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 156Consiliul de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi şcolii de maiştri are următoarele atribuţii principale: a) organizează, îndrumă şi controlează întregul proces instructiv-educativ şi răspunde de conţinutul şi rezultatele activităţii de instruire şi educaţie, în conformitate cu dispoziţiile legale; b) dezbate principalele probleme ale activităţii instructiv-educative şi stabileşte măsuri pentru perfecţionarea acesteia; c) aproba programul activităţilor politico-ideologice, cultural-educative şi sportive; d) face propuneri pentru numirea directorilor şi directorilor adjuncţi; e) asigura participarea cadrelor didactice la activităţile de perfecţionare a pregătirii profesionale şi contribuie la generalizarea experienţei pozitive din activitatea personalului didactic, la îmbunătăţirea metodelor de predare şi a practicii productive a elevilor.În realizarea atribuţiilor sale, consiliul de conducere colaborează cu comitetul cetatenesc de părinţi. + Articolul 157Consiliul profesoral al facultăţii are următoarele atribuţii principale: a) organizează, îndrumă şi controlează desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi activitatea de cercetare ştiinţifică; b) participa la elaborarea planurilor şi programelor de învăţămînt şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora; c) organizează, asigura şi îndrumă realizarea integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, aproba planul anual de producţie, cercetare, proiectare şi servicii; d) avizează statele de funcţiuni ale personalului didactic întocmite de catedre; e) aproba planurile anuale ale unităţilor de producţie, cercetare, proiectare şi servicii; f) stabileşte planul comun al activităţilor politico-ideologice, cultural-educative şi sportive; g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific, precum şi de cadre didactice pentru senat; h) aproba organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice; i) organizează activitatea de perfecţionare a pregătirii personalului didactic; j) acorda titlul ştiinţific de doctor. + Articolul 158Senatul instituţiei de învăţămînt superior îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) îndrumă şi controlează desfăşurarea procesului instructiv-educativ; b) avizează planurile şi programele de învăţămînt elaborate de facultăţi; c) aproba planul anual de producţie, cercetare, proiectare şi servicii al instituţiei de învăţămînt superior, urmăreşte şi îndrumă realizarea integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică; d) îndrumă activitatea de cercetare ştiinţifică; e) aproba planul de activităţi politico-ideologice, cultural-educative şi sportive, al instituţiei de învăţămînt superior; f) confirma componenta consiliilor profesorale ale facultăţilor şi a consiliilor ştiinţifice ale unităţilor de cercetare; g) face propuneri pentru numiri în funcţiile de rector, prorectori şi secretar ştiinţific, precum şi pentru structura catedrelor şi numirea sefilor de catedra; h) hotărăşte asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi le înaintează spre confirmare Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului; i) avizează statele de funcţiuni, în vederea aprobării lor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului; j) aproba planul de perfecţionare a personalului didactic al instituţiei de învăţămînt superior; k) hotărăşte, în condiţiile legii, asupra conferirii titlului de "doctor honoris causa"; l) adopta bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de învăţămînt superior şi urmăreşte executarea lui; m) stabileşte măsuri cu privire la îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de trai ale studenţilor şi personalului muncitor al instituţiei de învăţămînt superior. + Articolul 159Conducerea colectivă a activităţii operative a instituţiilor de învăţămînt se exercită de către birourile executive ale organelor de conducere colectivă.Din birourile executive fac parte, după caz, directorul şi directorii adjuncţi, rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii şi secretarii ştiinţifici, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunisti sau al Asociaţiei Studenţilor Comunisti, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, comandantul instructor al unităţii de pionieri, reprezentantul sindicatului.Preşedintele biroului executiv este directorul, decanul sau rectorul unităţii de învăţămînt respective. + Articolul 160Birourile executive ale consiliilor de conducere, consiliilor profesorale şi senatelor unităţilor de învăţămînt asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestor organe.Birourile executive răspund de organizarea şi buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, de gospodărirea şi folosirea tuturor mijloacelor financiare şi materiale ale unităţilor de învăţămînt, de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotărîrilor şi în întreaga activitate a instituţiilor de învăţămînt. + Articolul 161Conducerea curenta a activităţii unităţilor de învăţămînt şi aducerea la îndeplinire a hotărîrilor organelor de conducere ale acestora şi a sarcinilor stabilite de organul căruia îi este subordonata instituţia de învăţămînt se realizează de; a) director - la grădiniţe de copii, şcoli, licee, şcoli profesionale şi de maiştri; b) rector - la instituţiile de învăţămînt superior, decan - la facultăţi şi şef de catedra - la catedra.În activitatea lor, aceştia sînt ajutaţi de directori adjuncţi, prorectori ori prodecani, potrivit legii. + Articolul 162Organele de conducere colectivă din unităţile de învăţămînt se aleg pe o perioadă de 4 ani.Directorii şi directorii adjuncţi se numesc, potrivit legii, de regula, nu mai mult de doua ori consecutiv, iar rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, şefii de catedra, de cel mult două ori consecutiv.Componenta organelor de conducere colectivă ale şcolilor, liceelor, şcolilor profesionale şi şcolilor de maiştri se aproba de către consiliile populare comunale, orăşeneşti, municipale, ori ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi desfăşoară activitatea, ale facultăţilor de către senate, iar a senatelor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 163Consiliile de conducere, consiliile profesorale şi senatele se întrunesc o dată pe trimestru şi ori de cîte ori este nevoie, din iniţiativa preşedintelui, rectorului, decanului, directorului sau la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor acestora.Birourile executive se întrunesc o dată pe luna şi, la cererea preşedintelui, ori de cîte ori este nevoie.Organele de conducere colectivă adopta hotărîri cu majoritatea membrilor ce le compun. + Articolul 164Organele de conducere colectivă ale unităţilor de învăţămînt în întregul lor şi fiecare membru în parte răspund în faţa organelor centrale şi locale cărora le sînt subordonate unităţile respective; fiecare membru răspunde în faţa organului de conducere colectivă din care face parte şi a preşedintelui acestuia, pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate. + Articolul 165Unităţile de învăţămînt sînt subordonate Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi altor organe centrale sau locale, după cum urmează: a) grădiniţele şi şcolile funcţionează în dubla subordonare, faţă de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi consiliile populare din unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea; b) liceele funcţionează în dubla subordonare faţă de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi faţă de ministerele şi celelalte organe centrale de profil.Liceele sînt subordonate, de asemenea, consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti; c) şcolile profesionale şi şcolile de maiştri sînt subordonate întreprinderilor sau altor unităţi socialiste pe lîngă care funcţionează, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale care le organizează şi Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului; d) instituţiile de învăţămînt superior, facultăţile, secţiile ori specializările din cadrul acestora funcţionează în dubla subordonare faţă de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi faţă de ministerele şi celelalte organe centrale de profil. + Capitolul 10 Îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului + Articolul 166Congresul educaţiei şi învăţămîntului analizează şi dezbate modul de infaptuire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului, al formării cadrelor şi educării comuniste, revoluţionare a tineretului, problemele fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele în concordanta cu cerinţele dezvoltării economice şi sociale a tarii, planurile de învăţămînt şi asigurarea pregătirii şi perfecţionării cadrelor didactice, a manualelor şi bazei materiale necesare îmbunătăţirii necontenite a procesului instructiv-educativ, creşterii rolului şcolii în viaţa socială, în instruirea şi educarea tinerelor generaţii ale patriei.Congresul educaţiei şi învăţămîntului se organizează o dată la 5 ani. + Articolul 167Planurile de învăţămînt pentru învăţămîntul de toate gradele se elaborează cu participarea larga a cadrelor didactice din învăţămîntul superior, liceal şi din celelalte forme de învăţămînt, a specialiştilor din producţie, cercetare, proiectare şi din alte sectoare ale activităţii sociale şi se supun dezbaterii şi aprobării Congresului educaţiei şi învăţămîntului.Planurile de învăţămînt adoptate de congres vor fi valabile cel puţin pe durata unui ciclu de învăţămînt, iar modificarea acestora se va putea face cu cel puţin 1 an înainte de aplicarea lor. + Articolul 168Pentru îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului de toate gradele se organizează Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 169Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, controlează şi îndrumă activitatea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi a celorlalte ministere şi organe centrale şi locale, face propuneri conducerii partidului şi statului pentru îmbunătăţirea continua a activităţii în învăţămînt.În acest scop, Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) elaborează programe privind perfecţionarea organizării învăţămîntului, îmbunătăţirea conţinutului şi creşterea eficientei procesului instructiv-educativ în toate unităţile de învăţămînt; b) analizează şi ia măsuri pentru integrarea învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, pentru legarea strinsa a întregului proces de învăţămînt cu activitatea practica, economică şi socială; c) studiază şi dezbate, diferenţiat, pe forme de învăţămînt - preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior - modul în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ şi ia măsuri pentru respectarea stricta a hotărîrilor partidului şi legilor tarii în întreg sistemul de învăţămînt; d) analizează activitatea politico-ideologica şi cultural-educativă desfăşurată în unităţile de învăţămînt şi adopta măsuri pentru perfecţionarea continua a acestei activităţi, elaborează şi supune spre aprobare programe privind activitatea politico-educativă şi predarea stiintelor sociale; e) dezbate modul în care se desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică în învăţămînt şi ia măsuri pentru creşterea contribuţiei acesteia la rezolvarea problemelor dezvoltării economice şi sociale a tarii; f) analizează activitatea desfăşurată pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic şi propune măsuri pentru utilizarea şi repartizarea raţională a acestuia pe întreg teritoriul tarii; g) dezbate proiectele de acte normative care interesează domeniul sau de activitate şi face propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei învăţămîntului; h) controlează modul în care Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, celelalte ministere şi organe centrale, precum şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului. + Articolul 170Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului este alcătuit din cadre didactice, cercetători ştiinţifici, cadre cu funcţii de conducere din unităţile de învăţămînt şi de la inspectoratele şcolare, reprezentanţi ai organelor centrale de partid, ai organizaţiilor de copii, de tineret, de sindicat şi femei, al Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, academiilor de ştiinţe şi institutelor centrale de cercetare ştiinţifică, ai ministerelor şi celorlalte organe centrale care au atribuţii în domeniul învăţămîntului, ai Consiliului pe ţara al comitetelor cetăţeneşti de părinţi şi ai consiliilor oamenilor muncii aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare, muncitori şi alţi oameni ai muncii din unităţile socialiste.Preşedintele Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului este un activist de partid şi de stat.Conducerea operativă a Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului se asigura de către biroul executiv, alcătuit din ministrul educaţiei şi învăţămîntului, ca preşedinte, vicepreşedinţi şi membri.Componenta Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului se aproba prin decret prezidential. + Articolul 171În cadrul Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului funcţionează, ca organe de specialitate: a) consiliul pentru învăţămîntul preşcolar, primar şi gimnazial; b) consiliul pentru învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri; c) consiliul pentru învăţămîntul superior; d) consiliul pentru munca politico-educativă şi predarea stiintelor sociale în învăţămînt.Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 172Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poarta întreaga răspundere pentru buna organizare a activităţii în domeniul învăţămîntului, pentru controlul şi îndrumarea de specialitate a tuturor unităţilor de învăţămînt, pentru respectarea şi aplicarea prevederilor prezentei legi.În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în dubla subordonare unităţi de învăţămînt. + Articolul 173Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului are următoarele atribuţii principale: a) răspunde de conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ în toate unităţile de învăţămînt; b) conduce, îndrumă şi controlează activitatea didactica, metodica, educativă şi ştiinţifică a unităţilor de învăţămînt; c) îndrumă şi controlează, împreună cu organizaţiile de copii şi tineret, activitatea politico-ideologica, cultural-artistică şi sportiva desfăşurată în unităţile de învăţămînt; d) elaborează, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, proiectele planurilor de şcolarizare, ale reţelei şi profilurilor unităţilor de învăţămînt; e) elaborează şi, după caz, aproba, potrivit legii, planurile de învăţămînt şi programele şcolare; f) organizează activitatea de cercetare ştiinţifică pedagogica; g) asigura, împreună cu celelalte organe centrale interesate, elaborarea şi îmbunătăţirea continua a manualelor, stabileşte planul de editare a acestora, conduce şi îndrumă presa pedagogica, activitatea de informare şi documentare din învăţămînt; h) asigura elaborarea şi aplicarea unitară, potrivit legii, a sistemului de pregătire şi perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţifică, de conducere, îndrumare şi control din întregul învăţămînt şi alte unităţi subordonate; i) asigura cadrele didactice necesare pentru toate unităţile de învăţămînt, numeşte, transfera personalul didactic şi acorda gradele didactice potrivit legii; j) organizează, prin instituţiile de învăţămînt superior, învăţămîntul postuniversitar şi doctoratul şi confirma titlurile ştiinţifice; k) îndrumă, organizează şi controlează, împreună cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, academiile de ştiinţe şi institutele centrale de cercetare, ministerele şi celelalte organe centrale interesate, activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică din unităţile de învăţămînt şi de cercetare subordonate Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului; l) îndrumă şi coordonează activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului muncitor din unităţile socialiste, potrivit legii; m) asigura aplicarea prevederilor legale privind acordarea burselor şi a altor forme de sprijin material elevilor şi studenţilor; n) organizează repartizarea nominală a absolvenţilor învăţămîntului superior şi urmăreşte asigurarea locurilor de muncă, potrivit legii, absolvenţilor învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi ai învăţămîntului liceal care nu continua studiile în forme superioare, precum şi absolvenţilor învăţămîntului profesional; o) aproba planurile şi programele de învăţămînt la disciplinele de cultura generală, sociale şi de educaţie cetateneasca predate în şcolile pentru pregătirea personalului de cult şi controlează desfăşurarea procesului de învăţămînt; p) organizează schimburi sau alte acţiuni în probleme de învăţămînt şi de colaborare ştiinţifică, pe baza sarcinilor ce-i revin din acorduri cultural-ştiinţifice sau alte înţelegeri internaţionale. + Articolul 174Ministerele şi celelalte organe centrale au, în domeniul învăţămîntului, următoarele atribuţii principale: a) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, propuneri privind planurile anuale de şcolarizare şi de dezvoltare a reţelei şcolare din profilul lor de activitate; b) răspund, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, de îndrumarea şi controlul procesului de învăţămînt, inclusiv a practicii în producţie, pentru liceele şi instituţiile de învăţămînt superior care funcţionează în dubla subordonare; c) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, planurile de învăţămînt şi programele la disciplinele de specialitate, din profilul lor de activitate, pentru unităţile de învăţămînt pe care le au în dubla subordonare; d) elaborează, în condiţiile prevăzute de lege, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare pentru şcolile profesionale şi de maiştri, precum şi pentru cursurile de calificare; răspund de buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ din aceste unităţi; e) asigura, în condiţiile prevăzute de lege, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, personalul de specialitate şi alte cadre calificate necesare bunei desfăşurări a practicii în producţie; f) asigura, în condiţiile legii, baza materială necesară procesului instructiv-educativ, precum şi dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor şcolare; g) stabilesc întreprinderile şi alte unităţi socialiste care au obligaţia de a sprijini unităţile de învăţămînt, precum şi atribuţiile acestora, în condiţiile legii, asigura elevilor şi studenţilor locuri de muncă pe timpul practicii în producţie şi urmăresc calificarea acestora la nivelul tehnicii şi tehnologiilor moderne; h) stabilesc, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi al Ministerului Muncii, condiţiile de primire la cursurile de calificare şi aproba, potrivit prevederilor legale, organizarea acestora de către unităţile socialiste subordonate; i) repartizează în producţie, potrivit legii, absolvenţii învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţii de liceu care nu continua studiile în forme superioare de învăţămînt şi asigura încadrarea în producţie a absolvenţilor învăţămîntului liceal, profesional şi de maiştri. + Articolul 175Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, organe de specialitate ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, subordonate acestora şi Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, au următoarele atribuţii principale: a) îndrumă şi controlează procesul instructiv-educativ din grădiniţele, casele de copii preşcolari şi şcolari, şcolile, liceele, şcolile profesionale şi şcolile de maiştri din unitatea teritorial-administrativă în care funcţionează, indiferent de subordonarea acestora; b) asigura cuprinderea în învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, pînă la absolvirea acestuia, a tuturor copiilor de vîrsta şcolară; c) asigura aplicarea unitară a planurilor de învăţămînt, a programelor şcolare şi a normelor metodologice emise de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului cu privire la organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ; d) răspund de perfecţionarea continua a procesului de învăţămînt, de ridicarea nivelului de pregătire teoretică şi practica a elevilor, de creşterea eficientei activităţii educative în rindurile tineretului şcolar; e) asigura încadrarea unităţilor de învăţămînt cu personal didactic de predare şi de conducere, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi cu celelalte norme legale în vigoare; f) organizează şi îndrumă activitatea de perfecţionare a pregătirii personalului didactic; g) organizează participarea personalului didactic la cercetarea ştiinţifică şi la activitatea practica social-politica; h) urmăresc asigurarea bazei didactico-materiale necesare unităţilor de învăţămînt; i) se preocupa de asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţa ale elevilor şi personalului didactic. + Articolul 176Pentru îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului în unităţile administrativ-teritoriale, pe lîngă inspectoratele şcolare funcţionează Consiliul educaţiei şi învăţămîntului, judeţean şi al municipiului Bucureşti, care are, în principal, următoarele atribuţii: a) analizează rezultatele obţinute în pregătirea şi educarea prescolarilor şi elevilor şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii desfăşurate în unităţile de învăţămînt din unitatea administrativ-teritorială respectiva; b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor privind întărirea legăturii învăţămîntului cu activitatea practica, economică şi socială, desfăşurarea practicii în producţie a elevilor şi însuşirea de către aceştia a meseriei în care se pregătesc; c) analizează activitatea desfăşurată pentru asigurarea cadrelor didactice necesare unităţilor de învăţămînt şi pentru perfecţionarea pregătirii acestora; d) controlează activitatea de orientare şcolară şi profesională desfăşurată în unităţile de învăţămînt şi urmăreşte realizarea planului de şcolarizare şi prezentarea absolvenţilor care nu continua studiile în forme superioare, la locurile de muncă repartizate; e) se preocupa de organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, a vacantelor şi timpului liber al prescolarilor şi elevilor. + Articolul 177Consiliile educaţiei şi învăţămîntului judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt alcătuite din cadre didactice, cadre cu funcţii de conducere în unităţile de învăţămînt şi de la inspectoratele şcolare, reprezentanţi ai organelor de partid, ai organizaţiilor de copii, de tineret, de sindicat şi femei, ai consiliilor comitetelor cetăţeneşti de părinţi, muncitori şi alţi oameni ai muncii din unităţile socialiste.Componenta consiliilor educaţiei şi învăţămîntului se aproba de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Articolul 178Unităţile de învăţămînt de toate gradele au, în principal, următoarele atribuţii: a) răspund de organizarea, desfăşurarea şi conţinutului procesului instructiv-educativ, potrivit planurilor şi programelor de învăţămînt; b) răspund de integrarea învăţămîntului cu producţia şi cercetarea şi realizarea planului de producţie, cercetare şi proiectare; c) organizează activitatea personalului didactic, urmăresc îndeplinirea de către acesta a îndatoririlor ce îi revin în cadrul procesului instructiv-educativ, precum şi perfecţionarea continua a pregătirii sale profesionale şi politico-ideologice; d) răspund de aplicarea regulamentelor şcolare şi universitare şi respectarea ordinii şi disciplinei în rindul elevilor, studenţilor şi personalului didactic; e) asigura participarea elevilor, studenţilor şi personalului didactic la activităţile politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurate în unităţile de învăţămînt şi în afară acestora, precum şi la acţiuni de interes obştesc; f) asigura utilizarea raţională a bazei didactico-materiale şi atribuirea, potrivit legii, de burse şi alte forme de sprijin material elevilor şi studenţilor. + Articolul 179În unităţile de învăţămînt se organizează, în condiţiile legii, comitete cetăţeneşti de părinţi.Părinţii sau ceilalţi ocrotitori legali sînt datori să asigure participarea copiilor la activitatea şcolară şi sa colaboreze cu personalul didactic în pregătirea şi educarea acestora.Încălcarea de către părinţi sau ceilalţi ocrotitori legali a indatoririi de a asigura cuprinderea copiilor în învăţămîntul obligatoriu de 10 ani se sancţionează potrivit legii. + Articolul 180În municipii, oraşe şi comunele în care funcţionează mai multe unităţi şcolare se constituie consilii de coordonare formate din directorii unităţilor de învăţămînt, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor de copii şi tineret, de sindicat, ai comitetelor cetăţeneşti de părinţi, care îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul consiliului popular. Consiliul de coordonare are ca sarcina asigurarea desfăşurării unitare a procesului de învăţămînt, cuprinderea tuturor copiilor în învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, folosirea corespunzătoare a personalului didactic şi a bazei materiale, precum şi perfecţionarea continua a procesului instructiv-educativ. + Articolul 181În scopul coordonării unor activităţi de învăţămînt, de integrare a acestuia cu producţia şi cercetarea, a activităţii educative şi social-culturale în rindul studenţilor şi cadrelor didactice, gospodăririi spaţiului de învăţămînt şi cazare, în centrele universitare în care funcţionează mai multe instituţii de învăţămînt superior se organizează consilii ale rectorilor.Consiliul rectorilor este condus de către unul dintre rectori, ales pe o perioadă de un an, prin rotaţie. + Capitolul 11 Baza materială a învăţămîntului + Articolul 182Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, instituţiile de învăţămînt dispun, potrivit legii, în funcţie de profil şi gradul de învăţămînt, de spaţii de învăţămînt, laboratoare, cabinete, ateliere sau unităţi de producţie, proiectare şi cercetare, biblioteci, internate, cămine şi cantine, baze sportive şi altele asemenea. + Articolul 183Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi consiliile populare care au în dubla subordonare unităţi de învăţămînt asigura, direct sau prin unităţi din sistemul lor, baza materială necesară funcţionarii în bune condiţii a acestora.Unităţile de învăţămînt sînt sprijinite şi de alte unităţi socialiste care, pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalaţii şi aparate prin transfer, materiale şi scule contra cost, precum şi asistenţa tehnica pentru buna desfăşurare a activităţii practice.Dotarea cu mijloace necesare desfăşurării activităţii didactice a unităţilor de învăţămînt se face pe baza baremurilor aprobate potrivit normelor legale. + Articolul 184Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţămîntului se asigura prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.Fondurile pentru finanţarea unităţilor de învăţămînt de toate gradele se asigura în condiţiile stabilite de lege. + Capitolul 12 Dispoziţii comune, finale şi tranzitorii + Articolul 185Structura anului de învăţămînt, durata activităţilor didactice şi a programului săptămînal de activitate instructiv-educativă a elevilor şi studenţilor, sesiunile de examene, perioadele de desfăşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare şi universitare, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 186Verificarea pregătirii elevilor şi studenţilor se face pe întregul parcurs al anului de învăţămînt în cadrul lectiilor, seminariilor, lucrărilor de laborator, practicii productive şi al celorlalte forme de activitate, iar în învăţămîntul superior, şi prin examene. Aprecierea cunoştinţelor obţinute se face cu note de la 10 la 1. Nota maxima de promovare este 5 la fiecare disciplina de învăţămînt. + Articolul 187La formele de învăţămînt la care admiterea se face prin concurs, conţinutul probelor de concurs se stabileşte în stricta concordanta cu cunoştinţele cuprinse în programele şi manualele şcolare. + Articolul 188Dispoziţiile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, Academiei " Ştefan Gheorghiu ", precum şi instituţiilor de învăţămînt organizate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Muncii. + Articolul 189Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificaţi necesari unităţilor cooperatiste şi atelierelor aparţinînd mestesugarilor, poate funcţiona, ca forma de pregătire profesională, ucenicia la locul de muncă, în care pregătirea practica a tinerilor se realizează în procesul activităţii productive din unităţile respective, iar pregătirea teoretică se asigura prin învăţămîntul seral, organizat în şcoli profesionale sau prin învăţămînt de zi cu durata de 1 - 1 1/2 luni pe an.La aceasta forma de pregătire, care are durata de 1 - 1 1/2 ani, se primesc tineri care au absolvit învăţămîntul de 10 ani.Dispoziţiile referitoare la înscrierea, nomenclatorul meseriilor, planul anual de şcolarizare pentru şcolile profesionale se aplică în mod corespunzător şi în cazul uceniciei la locul de muncă.Drepturile ucenicilor se stabilesc potrivit legii. + Articolul 190Pentru creşterea şi educarea copiilor minori ai căror părinţi sînt decedati, necunoscuţi sau în orice alta situaţie care duce la instituirea tutelei, dacă nu au bunuri sau alte mijloace materiale proprii şi nu exista persoane care au fost obligate să-i întreţină, precum şi a copiilor minori a căror sănătate, dezvoltare fizica, morala sau intelectuală este primejduita, se organizează, potrivit legii, case de copii preşcolari şi şcolari. + Articolul 191Pentru copiii cu deficiente fizice sau intelectuale se organizează, în condiţiile legii, unităţi speciale de învăţămînt. + Articolul 192Grădiniţele, şcolile, liceele, şcolile profesionale şi şcolile de maiştri care funcţionează ca unităţi de-sine-stătătoare, precum şi instituţiile de învăţămînt superior, au personalitate juridică. + Articolul 193Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului elaborează, cu consultarea celorlalte ministere şi organe de stat şi obşteşti interesate, regulamente pentru organizarea activităţii în unităţile de învăţămînt. + Articolul 194Cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie pot fi admişi în instituţii de învăţămînt din Republica Socialistă România, potrivit legii, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, pe baza aprobării Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 195Diplomele, certificatele şi celelalte acte de studii obţinute în străinătate sînt valabile numai după echivalarea lor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului cu acte de studii eliberate de unităţile de învăţămînt din ţara. + Articolul 196Prezenta lege intră în vigoare începînd cu anul de învăţămînt 1979/1980.Pe aceeaşi dată se abroga:- Legea nr. 11/1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România, cu modificările ulterioare;- Legea nr. 2/1966 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor de specialitate;- Decretul nr. 1063/1968 privind încheierea de contracte între studenţi şi rectorul instituţiei de învăţămînt;- Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru instituţiile de învăţămînt;- Decretul nr. 207/1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului liceal;- Decretul nr. 208/1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului profesional;- Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 91/1955 cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 247/1955 privind unele măsuri organizatorice şi modul de finanţare în vederea aplicării Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 6/1957 pentru unele măsuri privind practica în producţie a studenţilor şi elevilor şcolilor tehnice;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1378/1966 pentru aplicarea Legii nr. 2/1966 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor de specialitate;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1945/1968 privind unele măsuri referitoare la învăţămîntul seral şi fără frecventa de la şcolile de specializare postliceala;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1245/1971 privind durata studiilor la învăţămîntul de subingineri;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 354/1974 privind măsuri pentru generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal începînd cu anul 1974/1975;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 577/1975 privind unele măsuri de generalizare a primei trepte de liceu şi planul de şcolarizare în anul şcolar 1975/1976;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 643/1975 privind unele măsuri pentru organizarea liceelor economice de contabilitate şi comerţ.--------------------
EMITENT |
Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism stabileşte, ca obiective fundamentale ale învăţămîntului, pregătirea multilaterala a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, în strinsa legătură cu cerinţele producţiei de bunuri materiale şi spirituale, formarea şi educarea omului nou, perfecţionarea continua a pregătirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice a oamenilor muncii, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea şi afirmarea capacităţilor creatoare ale membrilor societăţii, ridicarea nivelului general de cultura şi cunoaştere al poporului.Învăţămîntul are misiunea de a asigura însuşirea de către tinerele generaţii a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale, a deprinderilor necesare exercitării unor profesii utile societăţii, formarea lor în spiritul conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre natura şi societate, al umanismului socialist, al ideologiei şi politicii Partidului Comunist Roman, al principiilor eticii şi echităţii socialiste, cultivarea în rindurile acestora a dragostei faţă de patrie, partid şi popor, faţă de idealurile de pace şi progres social.Învăţămîntul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg, o temeinica pregătire în ştiinţele fundamentale, fără de care nici un specialist nu-şi poate îndeplini la nivel corespunzător sarcinile încredinţate, precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei.În vederea realizării acestor obiective, partidul şi statul asigura perfecţionarea şi modernizarea permanenta a învăţămîntului de toate gradele, dezvoltarea sa pe baze revoluţionare, în strinsa legătură cu cerinţele vieţii economice şi social-culturale a României.La temelia şcolii sta principiul politehnizarii, imbinarea strinsa a muncii, învăţămîntului şi cercetării - factori primordiali pentru construcţia socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru progresul şi civilizatia omenirii. Asigurarea policalificării, a posibilităţii de a trece de la o specialitate sau activitate la alta contribuie atît la satisfacerea în condiţii superioare a intereselor generale ale societăţii, cît şi la dezvoltarea multilaterala a personalităţii umane.Potrivit prevederilor Constituţiei, statul garantează dreptul la învăţătura şi asigura accesul neingradit al tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, în învăţămîntul de toate gradele, corespunzător cerinţelor dezvoltării economice şi sociale a tarii, precum şi dorintelor şi aptitudinilor fiecăruia.În acest scop, statul aloca o parte importanţa din mijloacele sale materiale pentru continua dezvoltare şi modernizare a învăţămîntului, asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi baza materială necesară desfăşurării procesului de învăţămînt.În spiritul umanismului socialist ce caracterizează întreaga politica a partidului şi statului nostru, care situeaza în centrul operei de faurire a noii societăţi omul, satisfacerea tot mai deplina a nevoilor sale materiale şi spirituale, şcoala are îndatorirea de onoare de a asigura educarea socialistă şi pregătirea tinerelor generaţii pentru munca şi viaţa, cultivarea în rindurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru ştiinţa şi adevăr, a datoriei de a-şi consacra întreaga energie, capacitate de muncă şi pricepere edificarii societăţii socialiste şi comuniste, a răspunderii pentru viitorul tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, al întregului popor, pentru continua inflorire a Republicii Socialiste România.Tineretul şcolar şi universitar trebuie să invete, să-şi însuşească tot ce este nou şi înaintat în domeniul ştiinţei şi cunoaşterii umane, să se pregătească temeinic pentru a se încadra în producţie, în activitatea economică şi socială, pentru a deveni constructor constient al socialismului şi comunismului, militant activ pentru traducerea în viaţa a Programului partidului de faurire a noii societăţi.Organele de conducere a învăţămîntului, unităţile de învăţămînt şi întregul personal didactic răspund de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, de continua imbunatatire a conţinutului procesului instructiv-educativ, de realizarea integrării organice a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, asigurind îndeplinirea de către şcoala a sarcinilor ce-i sînt încredinţate de societate în vederea pregătirii şi educării tinerelor generaţii.În scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfăşurare şi dezvoltare a învăţămîntului, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Principii generale + Articolul 1Învăţămîntul - factor principal de cultura şi civilizatie, de educare a omului nou - asigura înfăptuirea politicii partidului şi statului privind pregătirea cadrelor pentru toate domeniile activităţii economice şi sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, creşterea unor generaţii temeinic pregătite pentru munca şi viaţa, devotate patriei, partidului şi poporului, cauzei socialismului şi comunismului.Prin înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor sale, învăţămîntul contribuie la ridicarea continua a nivelului de pregătire profesională, de cultura şi constiinta a întregului popor, la progresul general al societăţii. + Articolul 2Cetăţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie şi fără orice alta ingradire ce ar putea constitui o discriminare.Fiecărui cetăţean îi este asigurat accesul la toate gradele şi formele de învăţămînt, în raport cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii, precum şi de dorinţa şi aptitudinile sale. + Articolul 3Învăţămîntul în Republica Socialistă România este învăţămînt de stat.Şcoala este despartita de biserica. Confesiunile, congregatiile sau comunitatile religioase pot organiza, în condiţiile prevăzute de lege, şcoli pentru pregătirea personalului de cult. + Articolul 4Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română, asigurindu-se studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii române.În conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Socialiste România, naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera în învăţămîntul de toate gradele a limbii materne, studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii materne a fiecărei naţionalitati. + Articolul 5Întregul învăţămînt este gratuit. La nici o formă de învăţămînt nu se percep taxe şcolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea personalului didactic şi a bazei materiale necesare desfăşurării procesului de învăţămînt.Pentru învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional se asigura gratuit manuale şcolare. + Articolul 6Elevii şi studenţii beneficiază din partea statului sau a unităţilor socialiste de burse şi alte forme de sprijin material, în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 7Sistemul de învăţămînt este organizat într-o conceptie unitară şi cuprinde învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior.În sistemul de învăţămînt se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare, învăţămîntul agrozootehnic de masa, precum şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor. + Articolul 8Pentru a asigura tuturor cetăţenilor un nivel de pregătire profesională şi culturală corespunzător cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a României, învăţămîntul obligatoriu are durata de 10 ani. + Articolul 9Învăţămîntul are un caracter deschis, absolvenţii unei forme de învăţămînt avînd posibilitatea sa continue studiile în forme superioare. + Articolul 10Învăţămîntul trebuie să asigure tineretului o temeinica pregătire în ştiinţele fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei. + Articolul 11Învăţămîntul se desfăşoară pe baza principiului integrării cu producţia, cercetarea ştiinţifică şi proiectarea. Elevii, studenţii şi personalul didactic participa la activitatea productiva, de cercetare şi proiectare, de creaţie tehnica, ştiinţifică şi cultural-artistică, la realizarea obiectivelor dezvoltării economice şi sociale a tarii.Învăţămîntul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a se adapta cerinţelor dezvoltării rapide a forţelor de producţie, progresului economiei naţionale şi cunoaşterii umane. + Articolul 12Prin întregul sau conţinut, procesul instructiv-educativ din învăţămîntul de toate gradele trebuie să asigure: a) un înalt nivel de pregătire ştiinţifică, tehnica şi culturală, policalificarea şi pregătirea în profile largi a elevilor şi studenţilor, astfel încît, după absolvire, să se integreze rapid şi eficient în procesul de producţie şi în activitatea socială, sa îndeplinească în cele mai bune condiţii obligaţiile ce le revin şi, atunci cînd este necesar, să poată trece de la o specialitate sau activitate la alta; b) însuşirea de către elevi şi studenţi a politicii şi ideologiei Partidului Comunist Roman, a socialismului ştiinţific, a conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţa, formarea de oameni inaintati, constructori activi ai socialismului şi comunismului; c) formarea şi dezvoltarea atitudinii înaintate faţă de muncă, de avutul obştesc şi de îndatoririle sociale, a spiritului revolutionar, creator, a devotamentului faţă de cauza socialismului şi comunismului; d) cultivarea dragostei faţă de patrie, partid şi popor, de trecutul de lupta pentru libertate socială şi naţionala a poporului român, faţă de tradiţiile comune de lupta împreună cu naţionalitatile conlocuitoare, faţă de lupta revolutionara a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, a Partidului Comunist Roman, a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică şi socială a tarii, de a apara cu orice sacrificiu cuceririle revoluţionare ale poporului, independenta şi suveranitatea patriei; e) educarea în spiritul unităţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate; f) promovarea spiritului colectiv şi de întrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevăr, cinstei, modestiei şi corectitudinii, a responsabilităţii sociale, a respectului faţă de legile tarii şi normele de convieţuire în societate; g) cultivarea respectului faţă de celelalte popoare, a solidarităţii cu tineretul de pretutindeni, cu toate forţele progresiste, democratice din întreaga lume; h) dezvoltarea fizica şi intelectuală armonioasă a tinerelor generaţii. + Articolul 13În societatea noastră munca reprezintă un drept şi o îndatorire de onoare a tuturor cetăţenilor, criteriul fundamental de apreciere a contribuţiei fiecăruia la progresul societăţii, o necesitate pentru formarea, dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane.Şcoala trebuie să educe ţinerii în spiritul dragostei faţă de muncă, al hotărîrii de a desfăşura o activitate utila societăţii, care să le asigure mijloacele de existenta şi dezvoltare spirituală, sa cultive intransigenta faţă de orice formă de sustragere de la munca, de viaţa parazitara, care contravin principiilor eticii şi echităţii socialiste, sînt incompatibile cu esenta şi ţelurile societăţii socialiste.Toţi ţinerii au datoria să se pregătească temeinic, să-şi însuşească cunoştinţele necesare pentru a se încadra în munca în diferite sectoare ale activităţii economice şi social-culturale şi a participa activ la progresul general al patriei. + Articolul 14În învăţămîntul gimnazial şi liceal, elevii studiază obligatoriu doua limbi străine, la alegere. În învăţămîntul superior, indiferent de profilul de pregătire, studenţilor li se asigura perfecţionarea cunoştinţelor în limbile străine studiate. + Articolul 15Întreaga organizare a învăţămîntului, numărul elevilor din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri, precum şi al studenţilor, se stabilesc în raport cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii.Ţinerii îşi pot alege formele de învăţămînt şi viitoarea meserie sau profesie în funcţie de cerinţele de forta de muncă ale societăţii, de posibilităţile şi aptitudinile lor.Tuturor absolvenţilor li se asigura, potrivit pregătirii obţinute prin studiile efectuate, locuri de muncă, în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 16Personalul didactic din învăţămîntul de toate gradele are obligaţia să asigure un înalt nivel calitativ întregului proces instructiv-educativ, să se preocupe de continua perfecţionare a pregătirii sale profesionale, politice şi pedagogice, să fie model de ţinuta şi comportare în toate împrejurările, în şcoala, familie şi societate, sa participe activ la formarea şi educarea comunista, revolutionara a elevilor şi studenţilor, a tuturor cetăţenilor tarii.Toate cadrele didactice trebuie să fie buni specialişti şi buni educatori, avînd îndatorirea de a se preocupa permanent de pregătirea elevilor şi studenţilor pe baza celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, de educarea lor în spiritul ordinii şi disciplinei, al responsabilităţii sociale pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, în munca şi viaţa. + Articolul 17În vederea dezbaterii şi soluţionării problemelor fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele, a stabilirii căilor şi mijloacelor de infaptuire a sarcinilor ce revin şcolii din Programul partidului, se organizează Congresul educaţiei şi învăţămîntului, for larg democratic, reprezentativ, expresie a participării oamenilor muncii la conducerea activităţii în acest domeniu. + Articolul 18Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poarta întreaga răspundere pentru înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, a măsurilor privind organizarea, îndrumarea şi controlul acestuia.Ministerele şi celelalte organe centrale răspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce revin unităţilor de învăţămînt din domeniul lor de activitate.Consiliile populare răspund de aducerea la îndeplinire a sarcinilor privind învăţămîntul şi unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează. + Articolul 19În organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, în asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa ale elevilor, studenţilor şi personalului didactic, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunisti din România, Organizaţia Pionierilor, cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Consiliul Naţional al Femeilor şi uniunile de creaţie.Unităţile de învăţămînt colaborează cu organizaţiile de copii şi tineret, cu celelalte organizaţii obşteşti, precum şi cu instituţiile de stat care au sarcini în domeniul educaţiei. + Articolul 20Şcoala conlucreaza cu familia în educarea copiilor şi tineretului, în pregătirea lor pentru munca şi viaţa.Comitetele cetăţeneşti de părinţi şi consiliile comitetelor cetăţeneşti de părinţi, forme organizate de colaborare între şcoala şi familie şi de control al societăţii asupra activităţii din învăţămînt, contribuie la perfecţionarea procesului de instruire şi educare a prescolarilor şi elevilor, la integrarea socială a tinerei generaţii. + Articolul 21Conducerea fiecărei unităţi de învăţămînt se realizează pe baza principiului muncii şi conducerii colective, cu participarea larga a personalului didactic, a elevilor şi studenţilor, a reprezentanţilor oamenilor muncii din alte unităţi socialiste, precum şi a comitetelor cetăţeneşti de părinţi.Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unităţilor de învăţămînt, întregul personal didactic răspund de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotărîrilor şi în întreaga activitate a unităţilor, de buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ. + Articolul 22Consiliul de Miniştri răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului, asigura elaborarea programului unitar de pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă şi urmăreşte îndeplinirea de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, celelalte ministere şi organe centrale şi locale a obligaţiilor ce le revin în acest domeniu. + Capitolul 2 Sistemul de învăţămînt + Articolul 23Sistemul de învăţămînt în Republica Socialistă România cuprinde: a) învăţămîntul preşcolar; b) învăţămîntul primar - clasele I - IV; c) învăţămîntul gimnazial - clasele V - VIII; d) învăţămîntul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX - X şi treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, şi clasele XI - XIII, la cursurile serale; e) învăţămîntul profesional şi de maiştri; f) învăţămîntul superior; g) cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa; h) învăţămîntul postuniversitar, doctoratul şi alte forme de perfecţionare a pregătirii personalului muncitor;Învăţămîntul primar, gimnazial şi treapta I de liceu constituie învăţămîntul obligatoriu de 10 ani. + Secţiunea 1 Învăţămîntul preşcolar + Articolul 24Învăţămîntul preşcolar are scopul de a contribui la stimularea gîndirii şi inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasă, la însuşirea unor cunoştinţe necesare pregătirii pentru şcoala, la educarea acestora în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor, formarea unor deprinderi de muncă, de ordine şi disciplina, a trasaturilor de caracter şi comportare înaintate.Activitatea instructiv-educativă în grădiniţele de copii se desfăşoară pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. În organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, unităţile de învăţămînt colaborează cu organizaţiile de copii şi femei. + Articolul 25Învăţămîntul preşcolar se organizează pentru copiii în vîrsta de 3-6 ani şi se realizează prin grădiniţe de copii.Grădiniţele de copii funcţionează, de regula, împreună cu şcoli.Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. În condiţiile legii, se pot organiza şi grădiniţe cu program prelungit sau cu program săptămînal. + Articolul 26Grădiniţele de copii se organizează de către consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de regula, pe circumscripţii şcolare. Se pot organiza grădiniţe de copii şi pe lîngă unităţi socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti. + Articolul 27Planul de cuprindere a copiilor în învăţămîntul preşcolar face parte integrantă din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a tarii.Reţeaua de grădiniţe se aproba, potrivit normelor prevăzute de lege, de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Secţiunea 2 Învăţămîntul primar şi gimnazial + Articolul 28Învăţămîntul primar şi gimnazial asigura însuşirea de către elevi a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuală şi fizica, la educarea politico-ideologica şi patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul şi dragostea acestora pentru munca, le formează deprinderi practice, îi orienteaza şi îi pregăteşte, potrivit cerinţelor de forta de muncă şi aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor în învăţămîntul liceal. + Articolul 29Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară în şcoli organizate pe circumscripţii şcolare.În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, şcolile funcţionează cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X.În fiecare comuna sau oraş funcţionează cel puţin o şcoala cu clasele I-X.Pentru cultivarea şi dezvoltarea unor talente şi aptitudini deosebite în unităţile de învăţămînt primar şi gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice şi coregrafie. + Articolul 30Şcolile se înfiinţează şi se organizează corespunzător normelor unitare de structura aprobate potrivit legii. + Articolul 31Învăţămîntul primar şi gimnazial se organizează ca învăţămînt de zi.În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula, copii care au împlinit vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului şcolar. + Articolul 32Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de învăţămînt şi programe şcolare unice. Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează şi se asigura de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.Procesul de pregătire şi educare a elevilor se realizează prin lecţii, lucrări de laborator, practica productiva, precum şi prin cercuri şi alte activităţi instructiv-educative. + Articolul 33Practica productiva se efectuează în şcoli, în întreprinderi şi alte unităţi economice şi are ca scop să asigure elevilor cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrări şi realizarea de produse utile.Conţinutul practicii productive se stabileşte prin planurile de învăţămînt şi programele şcolare, eşalonat pe clase, în funcţie de particularităţile de vîrsta şi capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-socială a localităţilor. + Articolul 34Elevii care promovează clasa a VIII-a sînt obligaţi să urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu. + Secţiunea 3 Învăţămîntul liceal + Articolul 35Învăţămîntul liceal asigura tinerilor cunoştinţele ştiinţifice, culturale şi de specialitate, precum şi policalificarea în meserii necesare încadrării în munca sau continuării studiilor în învăţămîntul superior.Învăţămîntul liceal continua educarea prin munca şi pentru munca a tineretului, asigura pregătirea unitară a tuturor elevilor în domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice de specialitate, în raport cu profilul liceului.Totodată, învăţămîntul liceal asigura educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura şi cunoaştere, cu un înalt nivel de constiinta socialistă. + Articolul 36Învăţămîntul liceal se realizează prin licee, organizate pe tipuri şi profile. Liceele se organizează, de regula, cu mai multe profiluri, în funcţie de cerinţele de pregătire a forţei de muncă.Reţeaua liceelor, nomenclatorul tipurilor şi profilurilor de licee, precum şi al meseriilor în care se pregătesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential. + Articolul 37Învăţămîntul liceal de zi se organizează pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Învăţămîntul liceal seral se organizează numai pentru treapta a II-a şi are durata de 3 ani.Treapta I de liceu este parte integrantă a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi are menirea de a completa cunoştinţele generale din învăţămîntul gimnazial şi de a asigura tuturor tinerilor pregătirea într-o meserie care să le permită să se încadreze în producţie ca practicant, să se înscrie la şcoala profesională sau sa continue studiile în treapta a II-a de liceu.Programele de învăţămînt la disciplinele fundamentale şi de cultura generală sînt unice pentru toate tipurile şi profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri şi profiluri se realizează în treapta I prin disciplinele legate de meseria în care elevii se pregătesc şi prin activitatea practica.Treapta a II-a de liceu completează elevilor pregătirea la disciplinele fundamentale şi adinceste cunoştinţele şi deprinderile practice în meserie, pentru a se putea încadra direct în producţie sau ca practicant, ori de a continua studiile în învăţămîntul superior.Programele de învăţămînt la disciplinele fundamentale sînt unice pentru întregul învăţămînt liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregătirii începute în treapta I, precum şi posibilitatea de a-şi alege profilul de învăţămînt superior pe care îl doresc.Diferentierea pregătirii pe tipuri şi profiluri de liceu în treapta a II-a se realizează prin discipline de specialitate specifice profilului şi meseriei alese, precum şi prin activitatea practica. + Articolul 38Liceele se înfiinţează şi funcţionează pe baza unei concepţii unitare, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum şi cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Liceele se organizează ca unităţi de-sine-stătătoare cu clasele IX - XII. În condiţiile prevăzute de lege, liceele folosesc, în comun cu şcolile profesionale şi de maiştri, baza materială, atelierele, laboratoarele şi celelalte dotări. + Articolul 39Planul anual de şcolarizare pentru treapta I şi treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale de profil şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Repartizarea planului anual de şcolarizare pe licee se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Articolul 40În clasa a IX-a se înscriu fără concurs toţi absolvenţii învăţămîntului gimnazial.Unităţile de învăţămînt au obligaţia să asigure orientarea şcolară şi profesională a elevilor în vederea realizării planului de şcolarizare la toate tipurile şi profilurile de licee.În cazul în care numărul elevilor depăşeşte numărul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învăţămînt, înscrierea în clasa a IX-a se face pe baza verificării cunoştinţelor şi aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Cei care nu au fost admişi vor fi indrumati să se înscrie la alte unităţi de învăţămînt care dispun de locuri libere. + Articolul 41La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, precum şi certificat de calificare care le dau dreptul să se încadreze în producţie ca practicanti în meseriile în care s-au pregătit, să se înscrie în învăţămîntul profesional ori sa continue studiile în treapta a II-a a învăţămîntului liceal. + Articolul 42Admiterea în treapta a II-a de liceu se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului.La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate înscrie orice persoană care desfăşoară o activitate socială utila şi îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege.Întreprinderile şi celelalte unităţi socialiste sînt obligate sa sprijine muncitorii şi ceilalţi oameni ai muncii care urmează învăţămîntul liceal seral sa frecventeze cursurile şi să-şi însuşească temeinic cunoştinţele predate. + Articolul 43Procesul instructiv-educativ în învăţămîntul liceal se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu celelalte ministere şi alte organe centrale interesate.Planurile de învăţămînt se întocmesc diferenţiat, pe tipuri şi profiluri de licee. Ele sînt unitare pentru fiecare profil şi cuprind disciplinele ştiinţifice fundamentale, disciplinele de cultura generală şi social-politice, disciplinele de specialitate, precum şi practica în producţie. + Articolul 44Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin lecţii, lucrări de laborator, practica în producţie, efectuată în timpul liceului şi al stagiului de practicant, precum şi prin cercuri şi alte activităţi politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive. + Articolul 45Practica în producţie se organizează, potrivit legii, în funcţie de profilul liceelor, în concordanta cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregătesc elevii.Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate. + Articolul 46Absolvenţii primei trepte a învăţămîntului liceal care nu continua studiile în treapta a II-a de liceu sau în şcoala profesională se încadrează în producţie, fiind obligaţi să efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni.Absolvenţii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregătire prevede efectuarea unui stagiu de practicant şi care nu continua studiile în învăţămîntul superior se încadrează în producţie, avînd obligaţia să efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea şi conţinutul acestuia, precum şi modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 47Studiile liceale se încheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. Candidaţii care promovează examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat şi certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice instituţie de învăţămînt superior sau să se încadreze în producţie, potrivit legii. + Secţiunea 4 Învăţămîntul profesional şi de maiştri A. Şcolile profesionale + Articolul 48Şcolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoştinţele de specialitate şi deprinderile practice necesare exercitării meseriilor în care se califica, pregătirea politico-ideologica, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor muncitoresti, educarea acestora în spiritul ordinii şi disciplinei, al răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate, pentru bunul mers al activităţii unităţilor economice. + Articolul 49Şcolile profesionale pregătesc muncitori calificaţi în strinsa legătură cu cerinţele de forta de muncă ale economiei naţionale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.La şcolile profesionale se primesc absolvenţi ai învăţămîntului obligatoriu de 10 ani.Şcolile profesionale funcţionează cu învăţămînt de zi şi seral şi au durata de 1 - 1 1/2 ani. + Articolul 50Şcolile profesionale se organizează, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi funcţionează pe lîngă întreprinderi şi alte unităţi socialiste. + Articolul 51Şcolile profesionale funcţionează împreună cu şcoli de maiştri sau centre de calificare ori ca unităţi de-sine-stătătoare.În condiţiile prevăzute de lege, şcolile profesionale pot folosi în comun cu licee de profil baza materială. + Articolul 52În şcolile profesionale se desfăşoară cursuri de pregătire pentru mai multe meserii în funcţie de necesarul de muncitori calificaţi. + Articolul 53Nomenclatorul meseriilor şi durata pregătirii prin şcolile profesionale, precum şi planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale.Repartizarea planului anual de şcolarizare pe meserii, pentru fiecare şcoala, se face de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 54Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs, organizat în condiţiile stabilite de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 55Planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare se elaborează de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli profesionale şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 56Planurile de învăţămînt ale şcolilor profesionale se elaborează diferenţiat, în funcţie de meseriile în care acestea pregătesc muncitori calificaţi. Planurile cuprind pregătirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice şi tehnologice specifice, precum şi disciplinele şi activităţile menite să contribuie la educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor.Procesul instructiv-educativ se desfăşoară prin participarea nemijlocită la activitatea productiva, prin lecţii, lucrări de laborator, precum şi prin activităţi extraşcolare organizate cu elevii. + Articolul 57Practica în producţie se organizează potrivit legii şi se desfăşoară zilnic, alternînd cu învăţămîntul teoretic, în funcţie de meseria în care se face pregătirea.Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevăzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate. + Articolul 58Cursurile şcolii profesionale se încheie prin susţinerea unei probe practice în meseria în care s-a efectuat pregătirea. Absolvenţii şcolii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la încadrarea în producţie, potrivit legii. B. Şcolile de maiştri + Articolul 59Şcolile de maiştri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoaşterea celor mai noi realizari în domeniul meseriei, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne de lucru, precum şi cunoştinţele de conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. + Articolul 60Şcolile de maiştri se organizează pe lîngă întreprinderi şi alte unităţi socialiste de către ministere şi celelalte organe centrale, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi funcţionează, de regula, împreună cu şcolile profesionale.Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la învăţămîntul de zi şi de 2 ani la învăţămîntul seral. + Articolul 61Nomenclatorul specialitatilor care se pregătesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de şcolarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizează astfel de şcoli. + Articolul 62Admiterea în şcolile de maiştri se face pe bază de concurs, care se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de lege. + Articolul 63Procesul instructiv-educativ din şcolile de maiştri se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de ministere şi alte organe centrale şi locale care organizează asemenea unităţi şcolare, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 64La învăţămîntul de zi, jumătate din timpul de şcolarizare este afectat practicii în producţie. Practica în producţie se organizează şi se desfăşoară potrivit legii. + Articolul 65Cursurile şcolilor de maiştri se încheie prin examen de absolvire, care consta din susţinerea unui proiect sau lucrări de diploma pe o tema stabilită cu consultarea întreprinderilor pentru care aceştia se pregătesc. Elevii care promovează examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în funcţia de maistru, în condiţiile prevăzute de lege. + Secţiunea 5 Învăţămîntul superior + Articolul 66Învăţămîntul superior pregăteşte specialişti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura însuşirea de către studenţi a celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei, ale culturii şi cunoaşterii umane, a socialismului ştiinţific şi conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţa, a ideologiei şi politicii partidului, contribuie la progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii. + Articolul 67Învăţămîntul superior se realizează prin politehnici, universităţi, institute, conservatoare şi academii, organizate pe facultăţi şi secţii.În cadrul facultăţilor funcţionează catedre, formate din cadrele didactice de aceeaşi specialitate sau de specialităţi apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele răspund de realizarea activităţii instructiv-educative, de producţie şi de cercetare ştiinţifică a personalului didactic şi studenţilor, de îmbunătăţirea conţinutului ştiinţific şi ideologic al programelor, manualelor şi cursurilor, de modernizarea metodelor de predare şi de educaţie, precum şi de perfecţionarea profesională şi politica a personalului didactic. + Articolul 68Durata studiilor în învăţămîntul superior este de 3 - 6 ani.Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se realizează prin învăţămînt de zi.În instituţiile de învăţămînt superior, inclusiv în cele de învăţămînt superior tehnic, în condiţiile prevăzute de lege se poate organiza învăţămîntul seral, iar la unele facultăţi sau secţii şi învăţămînt fără frecventa.Învăţămîntul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi lucrează nemijlocit în producţie în meserii legate de profilul sau specialitatea facultăţii respective.Durata studiilor la învăţămîntul seral şi fără frecventa este mai mare cu un an faţă de cea stabilită pentru învăţămîntul de zi. + Articolul 69Înfiinţarea instituţiilor de învăţămînt superior, facultăţilor şi secţiilor, precum şi desfăşurarea învăţămîntului în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri şi specializări pentru cursurile de zi, serale şi fără frecventa, durata studiilor şi planul de şcolarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 70Admiterea în învăţămîntul superior se face pe bază de concurs.Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La învăţămîntul seral şi fără frecventa sînt admise numai persoane încadrate în munca.Condiţiile de înscriere, disciplinele şi probele de concurs, precum şi organizarea şi desfăşurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 71Absolvenţii cu diploma ai învăţămîntului superior, încadraţi în munca, pot urma, în condiţiile stabilite de lege, o alta facultate prin învăţămîntul seral sau fără frecventa. + Articolul 72În scopul pregătirii temeinice a studenţilor pentru munca şi viaţa şi al participării nemijlocite a învăţămîntului superior la activitatea economică, ştiinţifică şi culturală a tarii, întregul proces instructiv-educativ din învăţămîntul superior se desfăşoară pe baza integrării acestuia cu producţia, proiectarea şi cercetarea ştiinţifică.Învăţămîntul superior trebuie să asigure pregătirea specialiştilor în profiluri largi, care să le permită adaptarea rapida la transformările care au loc în viaţa economică şi socială, în domeniul ştiinţei şi tehnicii. + Articolul 73Procesul instructiv-educativ se desfăşoară în conformitate cu planurile de învăţămînt şi programele stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate. + Articolul 74Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, organele de conducere ale unităţilor de învăţămînt superior, întregul personal didactic răspund de conţinutul ştiinţific şi politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor şi materialelor didactice ajutatoare, necesare desfăşurării procesului de învăţămînt. + Articolul 75Practica în producţie a studenţilor trebuie să asigure însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare exercitării eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocită la activitatea de producţie, cercetare ştiinţifică şi proiectare, la activităţi economice, social-politice, cultural-educative, didactice şi de ocrotire a sănătăţii.Activităţile desfăşurate de studenţi în cadrul practicii în producţie se stabilesc pe baza planurilor de învăţămînt şi programelor de practica.Unităţile de producţie, cercetare, proiectare, de prestări de servicii, instituţiile social-politice, de învăţămînt, sanitare, cultural-artistice pentru desfăşurarea practicii în producţie a studenţilor şi cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordonare facultăţi, secţii sau specializări şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.În instituţiile de învăţămînt superior se pot organiza, potrivit legii, unităţi de producţie, cercetare, proiectare, precum şi de prestări de servicii. + Articolul 76Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se încheie prin examenul de diploma. Absolvenţii care promovează examenul primesc diplome, care le dau dreptul să fie repartizaţi în producţie în condiţiile prevăzute de lege. + Secţiunea 6 Cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa A. Cursurile de calificare + Articolul 77În scopul pregătirii muncitorilor calificaţi din rindul persoanelor care nu au calificare într-o meserie, se organizează cursuri de calificare la locul de muncă.Cursurile de calificare se organizează de întreprinderi şi alte unităţi socialiste, în colaborare cu organizaţiile de sindicat şi de tineret.Pentru pregătirea muncitorilor necesari mai multor unităţi socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate şi în licee, şcoli profesionale sau centre de calificare. + Articolul 78Organizarea cursurilor de calificare se face fără scoatere din producţie şi se aproba de ministere şi celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau de conducerile centralelor industriale cărora le sînt subordonate aceste unităţi, potrivit planului de şcolarizare şi în limita fondurilor alocate. + Articolul 79Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, în funcţie de complexitatea meseriilor, şi cuprind persoane care au absolvit cel puţin învăţămîntul obligatoriu.Condiţiile de înscriere, meseriile şi durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii şi al Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.Planul anual de şcolarizare se stabileşte prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. + Articolul 80Cursurile de calificare se desfăşoară potrivit programelor elaborate de organele în subordinea cărora se afla unităţile socialiste care le organizează. + Articolul 81Cursurile de calificare se încheie prin examenul de calificare, susţinut în faţa comisiei de pregătire şi perfecţionare, încadrare şi promovare în munca din unitatea respectiva, pe baza căruia absolvenţii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în producţie în condiţiile prevăzute de lege corespunzător calificării obţinute. B. Învăţămîntul agrozootehnic de masa + Articolul 82Învăţămîntul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea şi imbogatirea permanenta a cunoştinţelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din întreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, în strinsa legătură cu activitatea pe care aceştia o desfăşoară la locurile de muncă. + Articolul 83Învăţămîntul agrozootehnic de masa are caracter permanent şi se organizează pe profile de activitate şi formaţii de muncă de către unităţile agricole de stat şi cooperatiste, sub îndrumarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. + Articolul 84Pregătirea practica se realizează direct în procesul de producţie al unităţilor agricole în care lucrează şi consta din efectuarea de lucrări practice specifice şi invatarea conducerii tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole.Pregătirea teoretică se organizează în perioada de iarna în şcoli profesionale, licee agroindustriale ori alte unităţi şcolare sau de producţie şi se realizează pe baza normelor şi programelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 85Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare învăţămîntului agrozootehnic de masa.Materialele didactice se acordă cursanţilor în mod gratuit. + Articolul 86În zonele necooperativizate, în perioada de iarna, direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara, împreună cu comitetele judeţene de cultura şi educaţie socialistă organizează cicluri de conferinţe agrozootehnice şi alte forme de pregătire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective. + Secţiunea 7 Perfecţionarea pregătirii personalului muncitor A. Perfecţionarea pregătirii muncitorilor, tehnicienilor, maiştrilor şi a altor categorii de personal muncitor + Articolul 87În scopul perfecţionării continue a pregătirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, în raport cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de cerinţele dezvoltării economico-sociale a tarii, se organizează, în condiţiile prevăzute de lege, forme de perfecţionare a pregătirii profesionale.Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor se organizează de către ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe specialităţi şi profiluri din domeniul lor de activitate. + Articolul 88Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului îndrumă şi coordonează, potrivit legii, întreaga activitate de perfecţionare a pregătirii personalului muncitor, asigurind înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în acest domeniu.Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu Ministerul Muncii şi Comitetul de Stat al Planificarii, elaborează, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, proiectul planurilor anuale şi de perspectiva de perfecţionare a pregătirii profesionale ca parte integrantă a planurilor şi programelor de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă. + Articolul 89Pentru realizarea programelor de perfecţionare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile din subordine, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului acorda, prin unităţile de învăţămînt şi de cercetare, îndrumare şi asistenţa de specialitate, elaborează, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale, programe şi tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfecţionare, materiale documentare şi alte lucrări necesare îmbunătăţirii organizării şi conţinutului activităţii de perfecţionare. + Articolul 90Activităţile desfăşurate de cadrele didactice în cadrul perfecţionării pregătirii profesionale a personalului muncitor constituie o îndatorire de serviciu, fiind incluse în norma didactica obligatorie a acestora. B. Perfecţionarea prin cursuri postuniversitare + Articolul 91Cursurile postuniversitare constituie o formă de perfecţionare a pregătirii specialiştilor din diferite domenii ale economiei, ştiinţei, tehnicii şi culturii care au absolvit o instituţie de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani la cursurile de zi sau cel puţin 5 ani la cursurile serale sau fără frecventa, în scopul completării, adincirii sau reînnoirii cunoştinţelor profesionale. + Articolul 92Cursurile postuniversitare se organizează de către instituţiile de învăţămînt superior şi se desfăşoară în cadrul acestora. + Articolul 93Nomenclatorul de perfecţionare pe domenii şi planul anual de şcolarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate.Planurile de învăţămînt şi programele pentru cursurile postuniversitare se elaborează de instituţiile de învăţămînt superior, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 94Cursurile postuniversitare se realizează, de regula, fără frecventa. Durata cursurilor, precum şi condiţiile desfăşurării unor activităţi didactice şi de verificare a cunoştinţelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 95Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum şi prin susţinerea unei lucrări de absolvire potrivit planului de învăţămînt.Absolvenţii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire. C. Perfecţionarea prin doctorat + Articolul 96Doctoratul este forma superioară de perfecţionare a pregătirii specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii.Doctoratul se organizează, potrivit legii, de instituţii de învăţămînt superior, academii de ştiinţe şi institute centrale de cercetare.Tematica şi conţinutul activităţilor pentru obţinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri şi domenii ale ştiinţei de către institutele centrale de cercetare, academii de ştiinţe şi instituţiile de învăţămînt superior, în colaborare cu unităţile de producţie şi social-culturale de profil. + Articolul 97Specialitatile în care se organizează doctoratul se aproba, în condiţiile stabilite de lege, odată cu nomenclatorul de profiluri şi specializări pentru învăţămîntul superior. + Articolul 98Stabilirea cifrei de şcolarizare şi repartizarea acesteia pe instituţii de învăţămînt superior, academii de ştiinţe, institute centrale de cercetare şi unităţi de cercetare se fac de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu avizul Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi al Comitetului de Stat al Planificarii. + Articolul 99Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregătire a doctoranzilor şi de obţinere a titlului ştiinţific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. D. Perfecţionarea pregătirii personalului didactic + Articolul 100Întregul sistem de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului didactic are ca scop însuşirea temeinica a disciplinei de specialitate şi a metodicii predării acesteia, a ideologiei şi a politicii partidului şi statului nostru, a realizarilor noi în domeniul specialitatii şi al pedagogiei, a metodelor de muncă cu preşcolarii, elevii şi studenţii. + Articolul 101Perfecţionarea pregătirii personalului didactic se organizează de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului prin unităţi de învăţămînt şi de cercetare ştiinţifică.Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale care au în subordine unităţi de învăţămînt au obligaţia de a sprijini perfecţionarea pregătirii personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele procesului instructiv-educativ. + Articolul 102Activităţile de perfecţionare a pregătirii personalului didactic se organizează diferenţiat, în funcţie de specificul muncii şi de ciclul de învăţămînt în care acesta îşi desfăşoară activitatea, pe baza planurilor anuale şi de perspectiva elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, după cum urmează: a) pentru personalul didactic din învăţămîntul preşcolar şi primar se organizează cursuri de perfecţionare, activităţi metodico-ştiinţifice periodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activităţi de pregătire în vederea definitivării în funcţie şi obţinerii gradelor didactice; b) pentru personalul didactic din învăţămîntul gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri se organizează cursuri de perfecţionare, stagii în unităţi productive, activităţi ştiinţifice şi metodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activităţi de pregătire pentru definitivarea în funcţie şi obţinerea gradelor didactice; c) pentru personalul didactic din învăţămîntul superior se organizează perfecţionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii în unităţi de producţie, cercetare şi proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuiri şi manifestări ştiinţifice de specialitate.Participarea la activităţile de perfecţionare este obligatorie. + Articolul 103Perfecţionarea pregătirii personalului didactic care preda discipline de ştiinţe sociale în învăţămîntul de toate gradele se face de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu Academia "Ştefan Gheorghiu". + Articolul 104Perfecţionarea pregătirii cadrelor cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din învăţămîntul preşcolar, primar şi gimnazial se organizează de către inspectoratele şcolare, iar a celor din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri, din învăţămîntul superior şi de la inspectoratele şcolare, de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Capitolul 3 Învăţămîntul în limbile naţionalitatilor conlocuitoare + Articolul 105Tinerilor din rindul naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura condiţii egale de a se pregati în orice formă de învăţămînt şi de a fi repartizaţi în orice loc de muncă, în raport de nevoile economiei şi vieţii sociale, de pregătirea şi aptitudinile lor. + Articolul 106În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se organizează, în conformitate cu normele unitare de structura, unităţi de învăţămînt, secţii, clase sau grupe cu predarea şi în limbile naţionalitatilor respective.La şcolile profesionale, şcolile de maiştri, cursurile de calificare şi învăţămîntul agrozootehnic de masa, care funcţionează în aceste localităţi, activităţile didactice se pot desfăşura şi în limbile naţionalitatilor conlocuitoare. + Articolul 107Pentru a participa activ la întreaga viaţa politica, economică şi social-culturală a tarii, tinerilor din rindul naţionalitatilor conlocuitoare li se asigura însuşirea limbii române. În acest scop, în unităţile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal, cu predarea în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, se studiază limba română, iar unele discipline, prevăzute în planul de învăţămînt, se pot preda în limba română. + Articolul 108Părinţii sau ţinerii aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare pot opta pentru înscrierea în unitatea de învăţămînt cu predarea în limba naţionalităţii respective sau în limba română.Tinerilor aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare, care frecventează unităţi de învăţămînt cu predare în limba română, li se asigura, la cerere, în condiţiile legii, ca obiect de studiu şi limba naţionalităţii lor. + Articolul 109La concursurile de admitere organizate, potrivit legii, candidaţii din rindul naţionalitatilor conlocuitoare au dreptul de a susţine probele în limba naţionalităţii lor la disciplinele pe care le-au studiat în această limbă. + Articolul 110Pentru desfăşurarea învăţămîntului în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului asigura pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manualele şi alte materiale didactice necesare.În unităţile de învăţămînt cu predare în limbile naţionalitatilor conlocuitoare, la disciplinele care se predau în limba română, se asigura şi manuale în limba naţionalităţii respective. + Capitolul 4 Bazele generale ale educaţiei şi învăţămîntului + Secţiunea 1 Pregătirea profesională, ştiinţifică şi culturală + Articolul 111Întreaga activitate desfăşurată în învăţămîntul de toate gradele pentru formarea tineretului pentru munca şi viaţa, pregătirea profesională, ştiinţifică şi culturală, de studiere şi însuşire a ştiinţei şi culturii înaintate trebuie să se bazeze pe conceptia ştiinţifică, revolutionara a materialismului dialectic şi istoric. + Articolul 112Învăţămîntul are obligaţia să asigure studierea şi stăpînirea temeinica de către elevi şi studenţi a limbii române, cunoaşterea literaturii, istoriei şi geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru tradiţiile înaintate ale culturii poporului, lărgirea orizontului de cultura generală.De asemenea, trebuie să asigure cunoaşterea istoriei şi geografiei universale, a tot ceea ce este mai valoros în cultura şi civilizatia omenirii. + Articolul 113La baza întregii activităţi de pregătire a tineretului, în toate formele de învăţămînt, trebuie să stea cunoaşterea stiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice şi agricole, inarmarea elevilor şi studenţilor cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane.În acest scop, învăţămîntul trebuie să asigure: a) însuşirea de către elevi şi studenţi a cunoştinţelor de baza în domeniul matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei; b) cunoştinţe corespunzătoare, în domeniul electronicii şi electrotehnicii, al mecanicii, mecanicii fine, energeticii şi noilor surse de energie, geologiei, maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor de înaltă performanta, tehnicii şi tehnologiilor moderne din diferite domenii de activitate; c) cunoştinţe corespunzătoare în domeniul stiintelor agricole, botanicii, zoologiei, geneticii şi ştiinţei solului, tehnicilor şi tehnologiilor agricole înaintate; d) educarea ştiinţifică şi tehnica a tineretului, crearea deprinderilor şi obisnuintei de a lucra în activitatea productiva, dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea integra rapid, după terminarea studiilor în activitatea de producţie, de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, pentru a folosi în cele mai bune condiţii tehnica moderna din inzestrarea economiei naţionale şi a contribui la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei româneşti. + Articolul 114Învăţămîntul de toate gradele trebuie să inarmeze elevii şi studenţii cu cunoştinţe temeinice în domeniul stiintelor economice, al conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, în vederea participării active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei în toate sectoarele de activitate, la întreaga opera de dezvoltare economică şi socială a tarii, de conducere a societăţii socialiste. + Secţiunea 3 Activitatea politico-educativă şi studiul stiintelor sociale în învăţămînt + Articolul 115Învăţămîntul de toate gradele are îndatorirea de a asigura, odată cu pregătirea temeinica, profesională, ştiinţifică şi culturală a tuturor tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti şi devotati ai socialismului şi comunismului.Fiecare unitate de învăţămînt trebuie să fie un puternic centru de educaţie socialistă şi comunista a copiilor şi tinerilor. + Articolul 116Prin întregul sau conţinut, procesul de învăţămînt trebuie să contribuie la educarea elevilor şi studenţilor în spiritul conceptiei revoluţionare a clasei muncitoare, la formarea în rindurile acestora a unei gindiri ştiinţifice, creatoare, a capacităţii de a acţiona în concordanta cu cerinţele dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii, ale progresului social, de a manifesta o atitudine intransigenta faţă de tot ceea ce este invechit şi retrograd. + Articolul 117Toţi ţinerii, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg şi de domeniul în care vor lucra, trebuie să posede temeinice cunoştinţe sociale şi politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societăţi, la conducerea întregii vieţi economice şi sociale.În acest scop, în întregul învăţămînt, odată cu disciplinele ştiinţifice fundamentale, de cultura generală şi de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice şi social-politice. + Articolul 118Predarea stiintelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Roman, a ideologiei şi politicii sale, a materialismului dialectic şi istoric şi a principiilor socialismului ştiinţific, a celor mai noi realizari ale practicii revoluţionare şi cunoaşterii umane. + Articolul 119Studiul stiintelor sociale are menirea să asigure însuşirea de către tinerele generaţii a ideologiei şi politicii partidului, să contribuie la cultivarea în rindurile acestora a trasaturilor conştiinţei socialiste, a idealurilor şi convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate şi dreptate socială în lume.Predarea stiintelor sociale trebuie să asigure cunoaşterea de către elevi şi studenţi a trecutului de lupta al partidului şi poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a României, însuşirea unor temeinice cunoştinţe economice, social-politice şi filozofice, înţelegerea legilor obiective ale dezvoltării sociale, a proceselor şi fenomenelor care au loc în natura şi societate.Ştiinţele sociale trebuie să contribuie la formarea şi dezvoltarea spiritului combativ al elevilor şi studenţilor faţă de ideile şi teoriile nestiintifice, mistice, faţă de orice influente străine conceptiei comuniste despre lume şi viaţa. + Articolul 120Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria să-şi ridice necontenit nivelul de pregătire politico-ideologica, să asigure predarea acestor discipline în strinsa legătură cu realitatile social-politice, cu preocuparile partidului şi statului nostru, cu problemele vieţii internaţionale şi evoluţia societăţii contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea practica, social-politica, la propagarea ideologiei şi politicii partidului în rindul maselor de oameni ai muncii. + Articolul 121Educarea comunista a tineretului reprezintă o îndatorire socială şi etica fundamentală a întregului personal didactic.Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, răspund de educarea şi pregătirea multilaterala a elevilor şi studenţilor, de imprimarea în rindurile acestora a spiritului de ordine şi disciplina, a cinstei şi corectitudinii, a respectului faţă de legile tarii şi normele socialiste de convieţuire, a atitudinii înaintate, responsabile faţă de muncă, de îndatoririle şcolare şi obşteşti.În învăţămîntul de toate gradele, cadrele didactice au obligaţia să asigure îndrumarea nemijlocită a elevilor şi studenţilor, sa participe activ, împreună cu aceştia, la întreaga desfăşurare a procesului de învăţămînt, producţie şi cercetare, precum şi la activităţile politico-ideologice şi cultural-educative.Pentru organizarea şi coordonarea activităţii de instruire şi educare a elevilor, în învăţămîntul gimnazial, liceal şi profesional, fiecare clasa are un diriginte, desemnat de consiliul de conducere al unităţii şcolare din rindul cadrelor didactice cu înaltă competenţa şi bogata experienta, care se bucura de prestigiu şi autoritate în şcoala şi în afară ei. + Articolul 122În munca de educare a elevilor şi studenţilor un rol important îndeplinesc organizaţiile de copii şi tineret, care sînt chemate sa cultive împreună cu şcoala şi familia, răspunderea copiilor şi tinerilor faţă de învăţătura, de pregătirea pentru munca şi viaţa, sa organizeze activitatea politico-ideologica, cultural-artistică, sportiva, folosirea utila a timpului liber. + Articolul 123Pentru asigurarea participării largi a prescolarilor, elevilor şi studenţilor la activitatea cultural-artistică şi dezvoltarea capacităţii de creaţie a acestora, în unităţile de învăţămînt, în casele pionierilor şi soimilor patriei, în casele de cultura ale tineretului şi studenţilor se organizează cluburi, cercuri, cenacluri, ansambluri şi formaţii care îşi desfăşoară activitatea în afară programului şcolar. + Capitolul 5 Cercetarea ştiinţifică + Secţiunea 1 Cercetarea ştiinţifică în învăţămîntul superior + Articolul 124Cercetarea ştiinţifică în învăţămîntul superior se realizează pe baza planurilor anuale şi de perspectiva, parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.Întreaga orientare a activităţii de cercetare ştiinţifică din învăţămîntul superior trebuie să asigure participarea cadrelor didactice şi studenţilor la rezolvarea problemelor esenţiale legate de dezvoltarea economică şi socială a tarii, de progresul ştiinţei şi culturii. + Articolul 125În raport de profilul instituţiei de învăţămînt superior, cadrele didactice şi studenţii au obligaţia de a participa la activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic, precum şi la activitatea de cercetare în celelalte domenii de specialitate.Personalul didactic desfăşoară activitatea de cercetare potrivit sarcinilor stabilite prin normele de muncă.Studenţii participa la activitatea de cercetare împreună cu personalul didactic şi de cercetare ştiinţifică pe baza sarcinilor stabilite prin planurile de învaţămint. + Articolul 126Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor tehnice, economice, ale naturii şi medicale se desfăşoară împreună şi în cadrul institutelor centrale şi al academiilor de profil, sub conducerea acestora, şi face parte integrantă din planurile unitare de cercetare pe ramuri şi domenii ale ştiinţei.Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor sociale şi politice se desfăşoară, de regula, în catedrele şi unităţile de cercetare din învăţămînt, sub conducerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. + Articolul 127Coordonarea unitară a activităţii de cercetare ştiinţifică din învăţămînt se face de către Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale, iar pe ramuri şi domenii ale ştiinţei, de către institutele centrale de cercetare şi academiile de ştiinţe. + Articolul 128Unităţile de învăţămînt superior răspund de buna organizare a participării cadrelor didactice şi a studenţilor la activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi de integrarea laboratoarelor şi a bazei materiale proprii în cadrul institutelor centrale de cercetare şi al academiilor de profil.Activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor se desfăşoară pe bază de contracte de cercetare încheiate, potrivit legii, cu unităţile socialiste. + Articolul 129Personalul didactic din învăţămîntul superior are obligaţia şi poarta răspunderea pentru antrenarea studenţilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare ştiinţifică, pentru îndrumarea şi orientarea corespunzătoare a activităţii cercurilor tehnico-ştiinţifice studenţeşti şi dezvoltarea la studenţi a pasiunii pentru nou, pentru însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane. + Secţiunea 2 Cercetarea ştiinţifică în învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri + Articolul 130Personalul didactic din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri participa la activitatea de cercetare în cadrul unităţilor de cercetare, societăţilor ştiinţifice ale personalului didactic, cercurilor metodico-ştiinţifice, precum şi în colectivele constituite pe plan local pentru soluţionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socială a judeţelor, precum şi a unor probleme tehnice ale unităţilor economice din industrie, agricultura, construcţii şi alte ramuri ale economiei din localităţile respective. + Articolul 131Elevii sînt antrenati la activitatea de cercetare în cadrul lucrărilor efectuate în laboratoare şi al practicii în producţie, precum şi prin cercurile tehnico-ştiinţifice, concursuri, olimpiade, sesiuni de comunicări şi alte manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. + Articolul 132Îndrumarea unitară a activităţii de cercetare a cadrelor didactice din învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri se realizează pe domenii şi ramuri ale ştiinţei, de către institutele centrale de cercetare şi academiile de ştiinţe prin societăţi tehnico-ştiinţifice ale personalului didactic. + Articolul 133Unităţile de învăţămînt, personalul didactic, împreună cu organizaţiile de tineret, trebuie să cultive în rindurile elevilor spiritul de creaţie ştiinţifică, pasiunea pentru însuşirea de către aceştia a metodelor şi tehnicilor de cercetare, să asigure participarea lor larga la activitatea cercurilor tehnico-ştiinţifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum şi la alte manifestări ştiinţifice. + Capitolul 6 Educaţia fizica şi sportul în învăţămînt + Articolul 134În învăţămîntul de toate gradele se organizează în mod obligatoriu activitatea de educaţie fizica şi sport.Educaţia fizica şi sportul contribuie la menţinerea şi întărirea sănătăţii, creşterea capacităţii fizice şi intelectuale, dezvoltarea armonioasă fizica şi morala a copiilor şi tineretului, la formarea în rindul acestora a unor deprinderi sanatoase de muncă şi viaţa. + Articolul 135Activitatea de educaţie fizica şi sport se organizează şi se desfăşoară pe baza planurilor şi programelor de învăţămînt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului împreună cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.Activităţile de educaţie fizica şi sport se stabilesc în mod diferenţiat, pe cicluri de învăţămînt, în funcţie de vîrsta şi de cerinţele asigurării dezvoltării, fortificarii şi creşterii rezistentei organismului copiilor şi tinerilor. + Articolul 136Unităţile de învăţămînt sînt obligate sa organizeze activitatea de educaţie fizica şi sport a prescolarilor, elevilor şi studenţilor cu respectarea planurilor şi programelor de învăţămînt şi răspund de eficienta acestei activităţi.Unităţile de învăţămînt şi organizaţiile de copii şi tineret au obligaţia să asigure participarea larga a elevilor şi studenţilor la activitatea sportiva de masa.Pentru elevii şi studenţii cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanţă, în unităţile de învăţămînt se organizează cercuri sportive şcolare şi universitare, cluburi sportive interşcolare, pe localităţi, instituţii de învăţămînt superior şi pe centre universitare.Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport răspund de selecţionarea copiilor şi tinerilor pentru sportul de performanţă, de pregătirea temeinica a acestora în vederea obţinerii unor rezultate sportive superioare şi organizează participarea lor la concursuri şi competitii sportive. + Articolul 137Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului împreună cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport răspund de întregul proces de pregătire şi perfecţionare a cadrelor pentru activitatea de educaţie fizica şi sport. + Capitolul 7 Personalul didactic + Articolul 138Activitatea instructiv-educativă în unităţile de învăţămînt se realizează de personalul didactic.Personalul didactic este format din: a) educatoare - în învăţămîntul preşcolar; b) învăţători - în învăţămîntul primar; c) profesori - în învăţămîntul gimnazial şi liceal; d) profesori - în învăţămîntul profesional şi de maiştri; e) asistenţi, lectori (şefi de lucrări), conferenţiari şi profesori universitari - în învăţămîntul superior. + Articolul 139Funcţiile didactice se ocupa în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri prin repartizare sau concurs, iar în învăţămîntul superior, prin concurs.Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La aceste concursuri se poate prezenta orice persoană care are o temeinica pregătire profesională, politico-ideologica, aptitudini pedagogice, militează pentru traducerea în viaţa a politicii partidului şi statului, a principiilor eticii şi echităţii socialiste, îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime, prevăzute în Statutul personalului didactic.Persoanele care se prezintă la concurs pentru ocuparea funcţiilor didactice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de studii: a) pentru educatoare - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic; b) pentru invatator - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic; c) pentru profesor în învăţămîntul gimnazial - absolvirea, cu examen de diploma, a institutului pedagogic sau a altei instituţii de învăţămînt superior; d) pentru profesor în învăţămîntul liceal - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; e) pentru profesor în învăţămîntul profesional - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani sau a învăţămîntului de subingineri; f) pentru profesor în învăţămîntul de maiştri - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; g) pentru asistent universitar, lector (şef de lucrări), conferenţiar şi profesor universitar - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior cu durata de cel puţin 4 ani;Pentru ocuparea funcţiilor de conferenţiar şi profesor universitar este necesar şi titlul ştiinţific de doctor. Specialiştii cu înaltă pregătire şi bogata experienta în activitatea productiva, economică şi socială pot participa la concurs, în condiţiile prevăzute de lege, şi dacă nu au titlul ştiinţific de doctor.Concursul pentru ocuparea posturilor în învăţămîntul de toate gradele se organizează şi se desfăşoară potrivit Statutului personalului didactic. + Articolul 140În vederea asigurării unei legături permanente între învăţămînt, producţie şi cercetare, cadrele didactice care predau discipline tehnice şi tehnologice în învăţămîntul liceal, profesional, de maiştri, precum şi personalul didactic din învăţămîntul superior, au obligaţia sa lucreze periodic în producţie, cercetare şi proiectare sau în alte unităţi socialiste de profil.Perioadele şi condiţiile trecerii personalului didactic în producţie, cercetare şi proiectare, ca şi a personalului din aceste domenii de învăţămînt, se stabilesc prin Statutul personalului didactic.În vederea îmbunătăţirii metodelor de predare şi a întregului proces instructiv-educativ, pentru cadrele didactice din învăţămîntul de toate gradele se organizează, în condiţiile prevăzute de lege, seminarii pedagogice, cursuri de perfecţionare şi alte forme de pregătire pedagogica. + Articolul 141Personalul didactic beneficiază, în principal, de următoarele drepturi: a) sa ocupe, în condiţiile legii, potrivit pregătirii profesionale şi specialitatii sale, funcţii didactice şi să fie retribuit în conformitate cu principiul socialist de repartiţie după cantitatea şi calitatea muncii depuse; b) sa beneficieze de toate condiţiile prevăzute de lege pentru perfecţionarea pregătirii profesionale; c) să fie promovat în munca potrivit pregătirii, experienţei şi rezultatelor obţinute, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; d) sa participe la dezbaterea şi soluţionarea problemelor privind dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii în învăţămînt, la elaborarea manualelor şi altor materiale didactice; e) sa folosească pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii didactice şi ştiinţifice materialele, utilajele şi întreaga baza materială a unităţilor de învăţămînt; f) sa participe la conducerea, organizarea şi controlul activităţii unităţii, să fie ales sau numit în organele de conducere ale instituţiei de învăţămînt, în funcţii didactice de conducere sau de îndrumare şi control al învăţămîntului; g) sa publice lucrări de specialitate şi sa valorifice rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică; h) sa beneficieze de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru personalul muncitor şi de Statutul personalului didactic. + Articolul 142Personalul didactic are următoarele îndatoriri principale: a) să-şi ridice necontenit nivelul de pregătire profesională şi politico-ideologica, să-şi însuşească realizarile noi în domeniul sau de specialitate şi al pedagogiei; b) să fie model de ţinuta şi comportare în întreaga activitate, atît în instituţia de învăţămînt, cît şi în societate şi familie; c) să asigure un înalt nivel de pregătire profesională, politica şi culturală elevilor şi studenţilor, în strinsa legătură cu practica, cu progresele ştiinţei şi tehnicii, sa sprijine elevii şi studenţii care au greutăţi la învăţătura pe întreg parcursul anului şcolar, precum şi în perioada premergătoare examenelor de corigenta sau restanta; d) sa educe elevii şi studenţii în spiritul răspunderii faţă de muncă şi învăţătura, al respectului faţă de normele vieţii şcolare şi universitare, faţă de legile tarii şi îndatoririle cetăţeneşti, al dragostei şi devotamentului faţă de patrie, partid şi popor, al inaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului; e) sa acţioneze pentru a imprima în constiinta şi conduita tinerilor spiritul de ordine şi disciplina, de răspundere socială pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, munca şi viaţa; f) sa sprijine acţiunile educative, politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive ale organizaţiilor de copii şi tineret; g) să contribuie prin activitatea de creaţie ştiinţifică, tehnica şi artistică la progresul economiei, ştiinţei şi culturii naţionale; h) sa participe la activităţile social-obşteşti, cultural-educative şi de raspindire a cunoştinţelor ştiinţifice, la întreaga munca ce se desfăşoară pentru ridicarea nivelului de constiinta şi cultura a maselor. + Articolul 143Personalul didactic are obligaţia sa participe la toate activităţile didactice şi sa realizeze integral sarcinile prevăzute în programul de învăţămînt.În timpul procesului de învăţămînt, al exercitării atribuţiilor didactice, de producţie şi de cercetare sau al participării la acţiuni care se desfăşoară în mod organizat cu elevii şi studenţii, cadrele didactice nu pot fi scoase pentru îndeplinirea altor activităţi.De asemenea, pentru îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce le revin, cadrele didactice care au sarcini prevăzute în programul de învăţămînt nu pot fi trimise în timpul anului şcolar sa desfăşoare activităţi didactice sau de cercetare în străinătate. + Articolul 144Pentru asigurarea respectării stricte a normelor eticii şi echităţii socialiste, ale disciplinei şcolare şi universitare de către întregul personal didactic, pe lîngă inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi pe lîngă consiliile rectorilor sau instituţiile de învăţămînt superior funcţionează colegii de disciplina. La Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului funcţionează Colegiul central de disciplina al personalului didactic din învăţămînt.Colegiile de disciplina analizează abaterile săvîrşite de cadrele didactice în instituţiile de învăţămînt şi în afară acestora, care afectează prestigiul profesiei de educator şi aplica sancţiunile prevăzute de lege. + Articolul 145Normele privind disciplina personalului didactic, organizarea şi funcţionarea colegiilor de disciplina, precum şi cele referitoare la încadrarea, promovarea şi perfecţionarea cadrelor didactice, se stabilesc prin Statutul personalului didactic, aprobat prin decret al Consiliului de Stat. + Capitolul 8 Drepturile şi îndatoririle elevilor şi studenţilor + Articolul 146Elevii şi studenţii au următoarele drepturi: a) să urmeze, în mod gratuit, fără plata vreunei taxe şcolare, orice formă de învăţămînt, potrivit cu nevoile dezvoltării economice şi sociale a tarii şi cu aptitudinile lor.Elevii din învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional beneficiază, în mod gratuit, şi de manualele şcolare; b) sa folosească baza didactico-materială existenta în instituţiile de învăţămînt; c) sa beneficieze, potrivit legii, de burse, cazare în internate şi cămine, masa la cantine şi alte forme de sprijin material, de asistenţa medicală gratuita, precum şi de odihnă în unităţile organizate în acest scop; d) sa beneficieze de formele de stimulare prevăzute de lege pentru activitatea practica-productiva şi de cercetare desfăşurată, precum şi pentru rezultatele deosebite obţinute la învăţătura; e) sa participe la activitatea cercurilor ştiinţifice, tehnice şi artistice, a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice, asociaţiilor şi cluburilor sportive, la editarea revistelor şcolare şi universitare, la concursuri, expoziţii şi alte activităţi tehnice, cultural-artistice şi sportive; f) sa participe la conducerea unităţii de învăţămînt, în cadrul organelor de conducere colectivă; g) să fie repartizaţi în munca, la absolvire, potrivit legii. + Articolul 147Elevii şi studenţii de la învăţămîntul seral şi studenţii de la învăţămîntul fără frecventa beneficiază de drepturile prevăzute la articolul precedent, lit. a) alin. 1, lit. b) şi e), precum şi de programarea în schimburi de lucru care să le permită frecventarea cursurilor şi de concediu anual de studii, în condiţiile prevăzute de lege, pentru pregătirea şi susţinerea examenelor. + Articolul 148Elevii şi studenţii sînt obligaţi: a) sa invete temeinic şi sa munceasca cu pasiune pentru a-şi însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, ale cunoaşterii umane, sa manifeste interes pentru tot ce este nou şi înaintat, să-şi lărgească necontenit orizontul cultural-ştiinţific, să se pregătească cu înaltă responsabilitate pentru munca şi viaţa, pentru a se încadra în producţie, în activitatea economică şi socială; b) să-şi însuşească ideologia şi politica partidului, conceptia sa despre lume şi viaţa, sa cunoască istoria şi trecutul de lupta al poporului, al clasei muncitoare şi al partidului, sa acţioneze în spiritul unităţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, să se formeze ca oameni inaintati, militanti activi pentru înfăptuirea Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism; c) să fie devotati patriei, partidului şi poporului, gata oricînd sa apere, cu orice sacrificii, cuceririle revoluţionare, independenta şi suveranitatea tarii, sa lupte pentru triumful cauzei socialismului, progresului şi păcii în lume; d) sa participe la activităţile practice, de producţie, cercetare şi proiectare, să-şi însuşească, în cele mai bune condiţii, meseria sau profesia pentru care se pregătesc, să-şi formeze temeinice deprinderi de muncă pentru a contribui activ la dezvoltarea economică şi socială a tarii; e) să respecte Constituţia şi legile tarii, principiile eticii şi echităţii socialiste, să-şi formeze înalte trasaturi moral-cetăţeneşti, să se comporte în toate împrejurările corespunzător normelor socialiste de convieţuire în societate; f) sa frecventeze cu regularitate cursurile, sa participe la toate activităţile stabilite prin planul de învăţămînt; să respecte regulamentele şcolare şi universitare, ordinea şi disciplina, să aibă o ţinuta şi o comportare corespunzătoare în unitatea de învăţămînt şi în afară ei; g) sa păstreze şi sa folosească cu grija baza materială a unităţii de învăţămînt, precum şi a unităţilor în care efectuează practica productiva ori activitatea de cercetare şi proiectare; h) să respecte normele de organizare şi funcţionare a internatelor, căminelor şi cantinelor şi sa participe la activităţile de autogospodarire a lor; i) să se prezinte şi sa munceasca, după absolvire, la locul de muncă în care au fost repartizaţi. + Capitolul 9 Conducerea unităţilor de învăţămînt + Articolul 149Conducerea unităţilor de învăţămînt se realizează, potrivit legii, pe baza principiului muncii şi conducerii colective. + Articolul 150Organele de conducere colectivă ale unităţilor de învăţămînt sînt: a) consiliul de conducere - la şcoli, licee, şcoli profesionale şi de maiştri; pentru grădiniţele de copii consiliul de conducere este comun cu cel al şcolilor împreună cu care funcţionează; b) consiliul profesoral - la facultăţi şi senatul - la instituţiile de învăţămînt superior; c) consiliul ştiinţific - la unităţile de cercetare din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, organizat potrivit legii. + Articolul 151Consiliul de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi de maiştri este alcătuit din director şi directori adjuncţi, reprezentanţi ai personalului didactic, aleşi de adunarea generală a personalului didactic, reprezentanţi ai organizaţiei Partidului Comunist Roman, organizaţiilor de sindicat, de copii şi tineret, desemnaţi de către acestea, activisti de partid şi de stat, reprezentanţi ai consiliilor populare, ai comitetelor cetăţeneşti de părinţi, precum şi specialişti şi muncitori din unităţile de producţie, cercetare şi proiectare. + Articolul 152Consiliul profesoral al facultăţii şi senatul instituţiei de învăţămînt superior sînt alcătuite, după caz, din decan şi prodecani, rector şi prorectori, secretar ştiinţific, reprezentanţi ai personalului didactic, aleşi de adunarea generală a personalului didactic, iar pentru senate, de către consiliile profesorale ale facultăţilor, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman, reprezentanţi ai organizaţiilor de sindicat şi tineret, desemnaţi de către acestea, precum şi activisti de partid şi de stat, reprezentanţi ai ministerelor şi altor organe centrale, consiliilor populare, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, specialişti şi muncitori din unităţile de producţie, cercetare şi proiectare. + Articolul 153Din consiliile de conducere ale unităţilor de învăţămînt, consiliile profesorale ale facultăţilor şi senatele instituţiilor de învăţămînt superior, din Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului, consiliile judeţene ale educaţiei şi învăţămîntului, precum şi din celelalte organe de îndrumare şi control al învăţămîntului fac parte, în mod corespunzător, şi cadre didactice din rindul naţionalitatilor conlocuitoare. + Articolul 154Numărul membrilor organelor de conducere colectivă este de 3-15 la unităţile care au mai puţin de 50 posturi didactice; 21-29 la unităţile cu 50-100 posturi didactice; 31-41 la unităţile cu 101-500 posturi didactice; 53-55 la unităţile cu 501-1000 posturi didactice; 61-63 la unităţile cu 1001-1300 posturi didactice; 89-91 la unităţile cu peste 1300 posturi didactice.Din totalul membrilor acestor organe, 2/3 vor fi cadre didactice şi, în raport de unitatea de învăţămînt, 6-10 la suta elevi şi 12-15 la suta studenţi. + Articolul 155Preşedintele consiliului de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi şcolii de maiştri este directorul unităţii de învăţămînt.Preşedintele consiliului profesoral al facultăţii este decanul acesteia.Preşedintele senatului instituţiei de învăţămînt superior este o personalitate a vieţii politice, ştiinţifice, economice sau culturale, desemnată în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 156Consiliul de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi şcolii de maiştri are următoarele atribuţii principale: a) organizează, îndrumă şi controlează întregul proces instructiv-educativ şi răspunde de conţinutul şi rezultatele activităţii de instruire şi educaţie, în conformitate cu dispoziţiile legale; b) dezbate principalele probleme ale activităţii instructiv-educative şi stabileşte măsuri pentru perfecţionarea acesteia; c) aproba programul activităţilor politico-ideologice, cultural-educative şi sportive; d) face propuneri pentru numirea directorilor şi directorilor adjuncţi; e) asigura participarea cadrelor didactice la activităţile de perfecţionare a pregătirii profesionale şi contribuie la generalizarea experienţei pozitive din activitatea personalului didactic, la îmbunătăţirea metodelor de predare şi a practicii productive a elevilor.În realizarea atribuţiilor sale, consiliul de conducere colaborează cu comitetul cetatenesc de părinţi. + Articolul 157Consiliul profesoral al facultăţii are următoarele atribuţii principale: a) organizează, îndrumă şi controlează desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi activitatea de cercetare ştiinţifică; b) participa la elaborarea planurilor şi programelor de învăţămînt şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora; c) organizează, asigura şi îndrumă realizarea integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, aproba planul anual de producţie, cercetare, proiectare şi servicii; d) avizează statele de funcţiuni ale personalului didactic întocmite de catedre; e) aproba planurile anuale ale unităţilor de producţie, cercetare, proiectare şi servicii; f) stabileşte planul comun al activităţilor politico-ideologice, cultural-educative şi sportive; g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific, precum şi de cadre didactice pentru senat; h) aproba organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice; i) organizează activitatea de perfecţionare a pregătirii personalului didactic; j) acorda titlul ştiinţific de doctor. + Articolul 158Senatul instituţiei de învăţămînt superior îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) îndrumă şi controlează desfăşurarea procesului instructiv-educativ; b) avizează planurile şi programele de învăţămînt elaborate de facultăţi; c) aproba planul anual de producţie, cercetare, proiectare şi servicii al instituţiei de învăţămînt superior, urmăreşte şi îndrumă realizarea integrării învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică; d) îndrumă activitatea de cercetare ştiinţifică; e) aproba planul de activităţi politico-ideologice, cultural-educative şi sportive, al instituţiei de învăţămînt superior; f) confirma componenta consiliilor profesorale ale facultăţilor şi a consiliilor ştiinţifice ale unităţilor de cercetare; g) face propuneri pentru numiri în funcţiile de rector, prorectori şi secretar ştiinţific, precum şi pentru structura catedrelor şi numirea sefilor de catedra; h) hotărăşte asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi le înaintează spre confirmare Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului; i) avizează statele de funcţiuni, în vederea aprobării lor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului; j) aproba planul de perfecţionare a personalului didactic al instituţiei de învăţămînt superior; k) hotărăşte, în condiţiile legii, asupra conferirii titlului de "doctor honoris causa"; l) adopta bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de învăţămînt superior şi urmăreşte executarea lui; m) stabileşte măsuri cu privire la îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de trai ale studenţilor şi personalului muncitor al instituţiei de învăţămînt superior. + Articolul 159Conducerea colectivă a activităţii operative a instituţiilor de învăţămînt se exercită de către birourile executive ale organelor de conducere colectivă.Din birourile executive fac parte, după caz, directorul şi directorii adjuncţi, rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii şi secretarii ştiinţifici, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunisti sau al Asociaţiei Studenţilor Comunisti, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, comandantul instructor al unităţii de pionieri, reprezentantul sindicatului.Preşedintele biroului executiv este directorul, decanul sau rectorul unităţii de învăţămînt respective. + Articolul 160Birourile executive ale consiliilor de conducere, consiliilor profesorale şi senatelor unităţilor de învăţămînt asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestor organe.Birourile executive răspund de organizarea şi buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, de gospodărirea şi folosirea tuturor mijloacelor financiare şi materiale ale unităţilor de învăţămînt, de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotărîrilor şi în întreaga activitate a instituţiilor de învăţămînt. + Articolul 161Conducerea curenta a activităţii unităţilor de învăţămînt şi aducerea la îndeplinire a hotărîrilor organelor de conducere ale acestora şi a sarcinilor stabilite de organul căruia îi este subordonata instituţia de învăţămînt se realizează de; a) director - la grădiniţe de copii, şcoli, licee, şcoli profesionale şi de maiştri; b) rector - la instituţiile de învăţămînt superior, decan - la facultăţi şi şef de catedra - la catedra.În activitatea lor, aceştia sînt ajutaţi de directori adjuncţi, prorectori ori prodecani, potrivit legii. + Articolul 162Organele de conducere colectivă din unităţile de învăţămînt se aleg pe o perioadă de 4 ani.Directorii şi directorii adjuncţi se numesc, potrivit legii, de regula, nu mai mult de doua ori consecutiv, iar rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, şefii de catedra, de cel mult două ori consecutiv.Componenta organelor de conducere colectivă ale şcolilor, liceelor, şcolilor profesionale şi şcolilor de maiştri se aproba de către consiliile populare comunale, orăşeneşti, municipale, ori ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi desfăşoară activitatea, ale facultăţilor de către senate, iar a senatelor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 163Consiliile de conducere, consiliile profesorale şi senatele se întrunesc o dată pe trimestru şi ori de cîte ori este nevoie, din iniţiativa preşedintelui, rectorului, decanului, directorului sau la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor acestora.Birourile executive se întrunesc o dată pe luna şi, la cererea preşedintelui, ori de cîte ori este nevoie.Organele de conducere colectivă adopta hotărîri cu majoritatea membrilor ce le compun. + Articolul 164Organele de conducere colectivă ale unităţilor de învăţămînt în întregul lor şi fiecare membru în parte răspund în faţa organelor centrale şi locale cărora le sînt subordonate unităţile respective; fiecare membru răspunde în faţa organului de conducere colectivă din care face parte şi a preşedintelui acestuia, pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate. + Articolul 165Unităţile de învăţămînt sînt subordonate Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi altor organe centrale sau locale, după cum urmează: a) grădiniţele şi şcolile funcţionează în dubla subordonare, faţă de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi consiliile populare din unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea; b) liceele funcţionează în dubla subordonare faţă de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi faţă de ministerele şi celelalte organe centrale de profil.Liceele sînt subordonate, de asemenea, consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti; c) şcolile profesionale şi şcolile de maiştri sînt subordonate întreprinderilor sau altor unităţi socialiste pe lîngă care funcţionează, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale care le organizează şi Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului; d) instituţiile de învăţămînt superior, facultăţile, secţiile ori specializările din cadrul acestora funcţionează în dubla subordonare faţă de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi faţă de ministerele şi celelalte organe centrale de profil. + Capitolul 10 Îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului + Articolul 166Congresul educaţiei şi învăţămîntului analizează şi dezbate modul de infaptuire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului, al formării cadrelor şi educării comuniste, revoluţionare a tineretului, problemele fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele în concordanta cu cerinţele dezvoltării economice şi sociale a tarii, planurile de învăţămînt şi asigurarea pregătirii şi perfecţionării cadrelor didactice, a manualelor şi bazei materiale necesare îmbunătăţirii necontenite a procesului instructiv-educativ, creşterii rolului şcolii în viaţa socială, în instruirea şi educarea tinerelor generaţii ale patriei.Congresul educaţiei şi învăţămîntului se organizează o dată la 5 ani. + Articolul 167Planurile de învăţămînt pentru învăţămîntul de toate gradele se elaborează cu participarea larga a cadrelor didactice din învăţămîntul superior, liceal şi din celelalte forme de învăţămînt, a specialiştilor din producţie, cercetare, proiectare şi din alte sectoare ale activităţii sociale şi se supun dezbaterii şi aprobării Congresului educaţiei şi învăţămîntului.Planurile de învăţămînt adoptate de congres vor fi valabile cel puţin pe durata unui ciclu de învăţămînt, iar modificarea acestora se va putea face cu cel puţin 1 an înainte de aplicarea lor. + Articolul 168Pentru îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului de toate gradele se organizează Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 169Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învăţămîntului, controlează şi îndrumă activitatea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi a celorlalte ministere şi organe centrale şi locale, face propuneri conducerii partidului şi statului pentru îmbunătăţirea continua a activităţii în învăţămînt.În acest scop, Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) elaborează programe privind perfecţionarea organizării învăţămîntului, îmbunătăţirea conţinutului şi creşterea eficientei procesului instructiv-educativ în toate unităţile de învăţămînt; b) analizează şi ia măsuri pentru integrarea învăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică, pentru legarea strinsa a întregului proces de învăţămînt cu activitatea practica, economică şi socială; c) studiază şi dezbate, diferenţiat, pe forme de învăţămînt - preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior - modul în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ şi ia măsuri pentru respectarea stricta a hotărîrilor partidului şi legilor tarii în întreg sistemul de învăţămînt; d) analizează activitatea politico-ideologica şi cultural-educativă desfăşurată în unităţile de învăţămînt şi adopta măsuri pentru perfecţionarea continua a acestei activităţi, elaborează şi supune spre aprobare programe privind activitatea politico-educativă şi predarea stiintelor sociale; e) dezbate modul în care se desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică în învăţămînt şi ia măsuri pentru creşterea contribuţiei acesteia la rezolvarea problemelor dezvoltării economice şi sociale a tarii; f) analizează activitatea desfăşurată pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic şi propune măsuri pentru utilizarea şi repartizarea raţională a acestuia pe întreg teritoriul tarii; g) dezbate proiectele de acte normative care interesează domeniul sau de activitate şi face propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei învăţămîntului; h) controlează modul în care Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, celelalte ministere şi organe centrale, precum şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor de partid şi de stat în domeniul învăţămîntului. + Articolul 170Consiliul Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului este alcătuit din cadre didactice, cercetători ştiinţifici, cadre cu funcţii de conducere din unităţile de învăţămînt şi de la inspectoratele şcolare, reprezentanţi ai organelor centrale de partid, ai organizaţiilor de copii, de tineret, de sindicat şi femei, al Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, academiilor de ştiinţe şi institutelor centrale de cercetare ştiinţifică, ai ministerelor şi celorlalte organe centrale care au atribuţii în domeniul învăţămîntului, ai Consiliului pe ţara al comitetelor cetăţeneşti de părinţi şi ai consiliilor oamenilor muncii aparţinînd naţionalitatilor conlocuitoare, muncitori şi alţi oameni ai muncii din unităţile socialiste.Preşedintele Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului este un activist de partid şi de stat.Conducerea operativă a Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului se asigura de către biroul executiv, alcătuit din ministrul educaţiei şi învăţămîntului, ca preşedinte, vicepreşedinţi şi membri.Componenta Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului se aproba prin decret prezidential. + Articolul 171În cadrul Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului funcţionează, ca organe de specialitate: a) consiliul pentru învăţămîntul preşcolar, primar şi gimnazial; b) consiliul pentru învăţămîntul liceal, profesional şi de maiştri; c) consiliul pentru învăţămîntul superior; d) consiliul pentru munca politico-educativă şi predarea stiintelor sociale în învăţămînt.Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 172Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului poarta întreaga răspundere pentru buna organizare a activităţii în domeniul învăţămîntului, pentru controlul şi îndrumarea de specialitate a tuturor unităţilor de învăţămînt, pentru respectarea şi aplicarea prevederilor prezentei legi.În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului colaborează cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în dubla subordonare unităţi de învăţămînt. + Articolul 173Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului are următoarele atribuţii principale: a) răspunde de conţinutul, organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ în toate unităţile de învăţămînt; b) conduce, îndrumă şi controlează activitatea didactica, metodica, educativă şi ştiinţifică a unităţilor de învăţămînt; c) îndrumă şi controlează, împreună cu organizaţiile de copii şi tineret, activitatea politico-ideologica, cultural-artistică şi sportiva desfăşurată în unităţile de învăţămînt; d) elaborează, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, proiectele planurilor de şcolarizare, ale reţelei şi profilurilor unităţilor de învăţămînt; e) elaborează şi, după caz, aproba, potrivit legii, planurile de învăţămînt şi programele şcolare; f) organizează activitatea de cercetare ştiinţifică pedagogica; g) asigura, împreună cu celelalte organe centrale interesate, elaborarea şi îmbunătăţirea continua a manualelor, stabileşte planul de editare a acestora, conduce şi îndrumă presa pedagogica, activitatea de informare şi documentare din învăţămînt; h) asigura elaborarea şi aplicarea unitară, potrivit legii, a sistemului de pregătire şi perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţifică, de conducere, îndrumare şi control din întregul învăţămînt şi alte unităţi subordonate; i) asigura cadrele didactice necesare pentru toate unităţile de învăţămînt, numeşte, transfera personalul didactic şi acorda gradele didactice potrivit legii; j) organizează, prin instituţiile de învăţămînt superior, învăţămîntul postuniversitar şi doctoratul şi confirma titlurile ştiinţifice; k) îndrumă, organizează şi controlează, împreună cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, academiile de ştiinţe şi institutele centrale de cercetare, ministerele şi celelalte organe centrale interesate, activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică din unităţile de învăţămînt şi de cercetare subordonate Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului; l) îndrumă şi coordonează activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului muncitor din unităţile socialiste, potrivit legii; m) asigura aplicarea prevederilor legale privind acordarea burselor şi a altor forme de sprijin material elevilor şi studenţilor; n) organizează repartizarea nominală a absolvenţilor învăţămîntului superior şi urmăreşte asigurarea locurilor de muncă, potrivit legii, absolvenţilor învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi ai învăţămîntului liceal care nu continua studiile în forme superioare, precum şi absolvenţilor învăţămîntului profesional; o) aproba planurile şi programele de învăţămînt la disciplinele de cultura generală, sociale şi de educaţie cetateneasca predate în şcolile pentru pregătirea personalului de cult şi controlează desfăşurarea procesului de învăţămînt; p) organizează schimburi sau alte acţiuni în probleme de învăţămînt şi de colaborare ştiinţifică, pe baza sarcinilor ce-i revin din acorduri cultural-ştiinţifice sau alte înţelegeri internaţionale. + Articolul 174Ministerele şi celelalte organe centrale au, în domeniul învăţămîntului, următoarele atribuţii principale: a) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, propuneri privind planurile anuale de şcolarizare şi de dezvoltare a reţelei şcolare din profilul lor de activitate; b) răspund, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, de îndrumarea şi controlul procesului de învăţămînt, inclusiv a practicii în producţie, pentru liceele şi instituţiile de învăţămînt superior care funcţionează în dubla subordonare; c) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, planurile de învăţămînt şi programele la disciplinele de specialitate, din profilul lor de activitate, pentru unităţile de învăţămînt pe care le au în dubla subordonare; d) elaborează, în condiţiile prevăzute de lege, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare pentru şcolile profesionale şi de maiştri, precum şi pentru cursurile de calificare; răspund de buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ din aceste unităţi; e) asigura, în condiţiile prevăzute de lege, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, personalul de specialitate şi alte cadre calificate necesare bunei desfăşurări a practicii în producţie; f) asigura, în condiţiile legii, baza materială necesară procesului instructiv-educativ, precum şi dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor şcolare; g) stabilesc întreprinderile şi alte unităţi socialiste care au obligaţia de a sprijini unităţile de învăţămînt, precum şi atribuţiile acestora, în condiţiile legii, asigura elevilor şi studenţilor locuri de muncă pe timpul practicii în producţie şi urmăresc calificarea acestora la nivelul tehnicii şi tehnologiilor moderne; h) stabilesc, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului şi al Ministerului Muncii, condiţiile de primire la cursurile de calificare şi aproba, potrivit prevederilor legale, organizarea acestora de către unităţile socialiste subordonate; i) repartizează în producţie, potrivit legii, absolvenţii învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţii de liceu care nu continua studiile în forme superioare de învăţămînt şi asigura încadrarea în producţie a absolvenţilor învăţămîntului liceal, profesional şi de maiştri. + Articolul 175Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, organe de specialitate ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, subordonate acestora şi Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, au următoarele atribuţii principale: a) îndrumă şi controlează procesul instructiv-educativ din grădiniţele, casele de copii preşcolari şi şcolari, şcolile, liceele, şcolile profesionale şi şcolile de maiştri din unitatea teritorial-administrativă în care funcţionează, indiferent de subordonarea acestora; b) asigura cuprinderea în învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, pînă la absolvirea acestuia, a tuturor copiilor de vîrsta şcolară; c) asigura aplicarea unitară a planurilor de învăţămînt, a programelor şcolare şi a normelor metodologice emise de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului cu privire la organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ; d) răspund de perfecţionarea continua a procesului de învăţămînt, de ridicarea nivelului de pregătire teoretică şi practica a elevilor, de creşterea eficientei activităţii educative în rindurile tineretului şcolar; e) asigura încadrarea unităţilor de învăţămînt cu personal didactic de predare şi de conducere, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi cu celelalte norme legale în vigoare; f) organizează şi îndrumă activitatea de perfecţionare a pregătirii personalului didactic; g) organizează participarea personalului didactic la cercetarea ştiinţifică şi la activitatea practica social-politica; h) urmăresc asigurarea bazei didactico-materiale necesare unităţilor de învăţămînt; i) se preocupa de asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţa ale elevilor şi personalului didactic. + Articolul 176Pentru îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului în unităţile administrativ-teritoriale, pe lîngă inspectoratele şcolare funcţionează Consiliul educaţiei şi învăţămîntului, judeţean şi al municipiului Bucureşti, care are, în principal, următoarele atribuţii: a) analizează rezultatele obţinute în pregătirea şi educarea prescolarilor şi elevilor şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii desfăşurate în unităţile de învăţămînt din unitatea administrativ-teritorială respectiva; b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor privind întărirea legăturii învăţămîntului cu activitatea practica, economică şi socială, desfăşurarea practicii în producţie a elevilor şi însuşirea de către aceştia a meseriei în care se pregătesc; c) analizează activitatea desfăşurată pentru asigurarea cadrelor didactice necesare unităţilor de învăţămînt şi pentru perfecţionarea pregătirii acestora; d) controlează activitatea de orientare şcolară şi profesională desfăşurată în unităţile de învăţămînt şi urmăreşte realizarea planului de şcolarizare şi prezentarea absolvenţilor care nu continua studiile în forme superioare, la locurile de muncă repartizate; e) se preocupa de organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, a vacantelor şi timpului liber al prescolarilor şi elevilor. + Articolul 177Consiliile educaţiei şi învăţămîntului judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt alcătuite din cadre didactice, cadre cu funcţii de conducere în unităţile de învăţămînt şi de la inspectoratele şcolare, reprezentanţi ai organelor de partid, ai organizaţiilor de copii, de tineret, de sindicat şi femei, ai consiliilor comitetelor cetăţeneşti de părinţi, muncitori şi alţi oameni ai muncii din unităţile socialiste.Componenta consiliilor educaţiei şi învăţămîntului se aproba de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Articolul 178Unităţile de învăţămînt de toate gradele au, în principal, următoarele atribuţii: a) răspund de organizarea, desfăşurarea şi conţinutului procesului instructiv-educativ, potrivit planurilor şi programelor de învăţămînt; b) răspund de integrarea învăţămîntului cu producţia şi cercetarea şi realizarea planului de producţie, cercetare şi proiectare; c) organizează activitatea personalului didactic, urmăresc îndeplinirea de către acesta a îndatoririlor ce îi revin în cadrul procesului instructiv-educativ, precum şi perfecţionarea continua a pregătirii sale profesionale şi politico-ideologice; d) răspund de aplicarea regulamentelor şcolare şi universitare şi respectarea ordinii şi disciplinei în rindul elevilor, studenţilor şi personalului didactic; e) asigura participarea elevilor, studenţilor şi personalului didactic la activităţile politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurate în unităţile de învăţămînt şi în afară acestora, precum şi la acţiuni de interes obştesc; f) asigura utilizarea raţională a bazei didactico-materiale şi atribuirea, potrivit legii, de burse şi alte forme de sprijin material elevilor şi studenţilor. + Articolul 179În unităţile de învăţămînt se organizează, în condiţiile legii, comitete cetăţeneşti de părinţi.Părinţii sau ceilalţi ocrotitori legali sînt datori să asigure participarea copiilor la activitatea şcolară şi sa colaboreze cu personalul didactic în pregătirea şi educarea acestora.Încălcarea de către părinţi sau ceilalţi ocrotitori legali a indatoririi de a asigura cuprinderea copiilor în învăţămîntul obligatoriu de 10 ani se sancţionează potrivit legii. + Articolul 180În municipii, oraşe şi comunele în care funcţionează mai multe unităţi şcolare se constituie consilii de coordonare formate din directorii unităţilor de învăţămînt, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor de copii şi tineret, de sindicat, ai comitetelor cetăţeneşti de părinţi, care îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul consiliului popular. Consiliul de coordonare are ca sarcina asigurarea desfăşurării unitare a procesului de învăţămînt, cuprinderea tuturor copiilor în învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, folosirea corespunzătoare a personalului didactic şi a bazei materiale, precum şi perfecţionarea continua a procesului instructiv-educativ. + Articolul 181În scopul coordonării unor activităţi de învăţămînt, de integrare a acestuia cu producţia şi cercetarea, a activităţii educative şi social-culturale în rindul studenţilor şi cadrelor didactice, gospodăririi spaţiului de învăţămînt şi cazare, în centrele universitare în care funcţionează mai multe instituţii de învăţămînt superior se organizează consilii ale rectorilor.Consiliul rectorilor este condus de către unul dintre rectori, ales pe o perioadă de un an, prin rotaţie. + Capitolul 11 Baza materială a învăţămîntului + Articolul 182Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, instituţiile de învăţămînt dispun, potrivit legii, în funcţie de profil şi gradul de învăţămînt, de spaţii de învăţămînt, laboratoare, cabinete, ateliere sau unităţi de producţie, proiectare şi cercetare, biblioteci, internate, cămine şi cantine, baze sportive şi altele asemenea. + Articolul 183Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi consiliile populare care au în dubla subordonare unităţi de învăţămînt asigura, direct sau prin unităţi din sistemul lor, baza materială necesară funcţionarii în bune condiţii a acestora.Unităţile de învăţămînt sînt sprijinite şi de alte unităţi socialiste care, pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalaţii şi aparate prin transfer, materiale şi scule contra cost, precum şi asistenţa tehnica pentru buna desfăşurare a activităţii practice.Dotarea cu mijloace necesare desfăşurării activităţii didactice a unităţilor de învăţămînt se face pe baza baremurilor aprobate potrivit normelor legale. + Articolul 184Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţămîntului se asigura prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.Fondurile pentru finanţarea unităţilor de învăţămînt de toate gradele se asigura în condiţiile stabilite de lege. + Capitolul 12 Dispoziţii comune, finale şi tranzitorii + Articolul 185Structura anului de învăţămînt, durata activităţilor didactice şi a programului săptămînal de activitate instructiv-educativă a elevilor şi studenţilor, sesiunile de examene, perioadele de desfăşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare şi universitare, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. + Articolul 186Verificarea pregătirii elevilor şi studenţilor se face pe întregul parcurs al anului de învăţămînt în cadrul lectiilor, seminariilor, lucrărilor de laborator, practicii productive şi al celorlalte forme de activitate, iar în învăţămîntul superior, şi prin examene. Aprecierea cunoştinţelor obţinute se face cu note de la 10 la 1. Nota maxima de promovare este 5 la fiecare disciplina de învăţămînt. + Articolul 187La formele de învăţămînt la care admiterea se face prin concurs, conţinutul probelor de concurs se stabileşte în stricta concordanta cu cunoştinţele cuprinse în programele şi manualele şcolare. + Articolul 188Dispoziţiile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, Academiei " Ştefan Gheorghiu ", precum şi instituţiilor de învăţămînt organizate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Muncii. + Articolul 189Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificaţi necesari unităţilor cooperatiste şi atelierelor aparţinînd mestesugarilor, poate funcţiona, ca forma de pregătire profesională, ucenicia la locul de muncă, în care pregătirea practica a tinerilor se realizează în procesul activităţii productive din unităţile respective, iar pregătirea teoretică se asigura prin învăţămîntul seral, organizat în şcoli profesionale sau prin învăţămînt de zi cu durata de 1 - 1 1/2 luni pe an.La aceasta forma de pregătire, care are durata de 1 - 1 1/2 ani, se primesc tineri care au absolvit învăţămîntul de 10 ani.Dispoziţiile referitoare la înscrierea, nomenclatorul meseriilor, planul anual de şcolarizare pentru şcolile profesionale se aplică în mod corespunzător şi în cazul uceniciei la locul de muncă.Drepturile ucenicilor se stabilesc potrivit legii. + Articolul 190Pentru creşterea şi educarea copiilor minori ai căror părinţi sînt decedati, necunoscuţi sau în orice alta situaţie care duce la instituirea tutelei, dacă nu au bunuri sau alte mijloace materiale proprii şi nu exista persoane care au fost obligate să-i întreţină, precum şi a copiilor minori a căror sănătate, dezvoltare fizica, morala sau intelectuală este primejduita, se organizează, potrivit legii, case de copii preşcolari şi şcolari. + Articolul 191Pentru copiii cu deficiente fizice sau intelectuale se organizează, în condiţiile legii, unităţi speciale de învăţămînt. + Articolul 192Grădiniţele, şcolile, liceele, şcolile profesionale şi şcolile de maiştri care funcţionează ca unităţi de-sine-stătătoare, precum şi instituţiile de învăţămînt superior, au personalitate juridică. + Articolul 193Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului elaborează, cu consultarea celorlalte ministere şi organe de stat şi obşteşti interesate, regulamente pentru organizarea activităţii în unităţile de învăţămînt. + Articolul 194Cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie pot fi admişi în instituţii de învăţămînt din Republica Socialistă România, potrivit legii, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, pe baza aprobării Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. + Articolul 195Diplomele, certificatele şi celelalte acte de studii obţinute în străinătate sînt valabile numai după echivalarea lor de către Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului cu acte de studii eliberate de unităţile de învăţămînt din ţara. + Articolul 196Prezenta lege intră în vigoare începînd cu anul de învăţămînt 1979/1980.Pe aceeaşi dată se abroga:- Legea nr. 11/1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România, cu modificările ulterioare;- Legea nr. 2/1966 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor de specialitate;- Decretul nr. 1063/1968 privind încheierea de contracte între studenţi şi rectorul instituţiei de învăţămînt;- Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru instituţiile de învăţămînt;- Decretul nr. 207/1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului liceal;- Decretul nr. 208/1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului profesional;- Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 91/1955 cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 247/1955 privind unele măsuri organizatorice şi modul de finanţare în vederea aplicării Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 6/1957 pentru unele măsuri privind practica în producţie a studenţilor şi elevilor şcolilor tehnice;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1378/1966 pentru aplicarea Legii nr. 2/1966 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor de specialitate;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1945/1968 privind unele măsuri referitoare la învăţămîntul seral şi fără frecventa de la şcolile de specializare postliceala;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1245/1971 privind durata studiilor la învăţămîntul de subingineri;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 354/1974 privind măsuri pentru generalizarea primei trepte a învăţămîntului liceal începînd cu anul 1974/1975;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 577/1975 privind unele măsuri de generalizare a primei trepte de liceu şi planul de şcolarizare în anul şcolar 1975/1976;- Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 643/1975 privind unele măsuri pentru organizarea liceelor economice de contabilitate şi comerţ.--------------------