LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 2 septembrie 2003
----------- Notă *) Republicată în temeiul art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dându-se articolelor o noua numerotare.Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie 2001 şi a fost modificată şi completată ulterior prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003. + Titlul I Dispoziţii generale + Articolul 1Protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura sunt activităţi de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum şi convenţiilor internaţionale din domeniu la care România este parte. + Articolul 2Obiectul prezentei legi îl constituie: a) protejarea fondului piscicol; b) activităţile de protecţie a fondului piscicol natural şi de pescuit, desfăşurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", care se supun şi reglementărilor specifice ale acesteia; c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României; d) aplicarea strategiei naţionale în domeniu, a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte; e) dezvoltarea pisciculturii şi a celorlalte ramuri ale acvaculturii; f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică şi icrelor depuse, larvelor şi puietului animalelor acvatice. + Articolul 3În sensul prezentei legi, sunt considerate:1. bazine piscicole naturale: a) Dunarea teritorială, Delta şi lunca inundabila a Dunării; b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale; c) paraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile; d) baltile şi lacurile naturale; e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri; f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice; g) limita apelor teritoriale şi zona economică exclusiva a Marii Negre;2. bazine piscicole amenajate: a) helesteiele; b) iazurile cu zonele lor inundabile; c) pastravariile; d) vivierele flotabile; e) staţiile de reproducere artificiala; f) instalaţiile pentru creşterea superintensiva. + Articolul 4În sensul prezentei legi, termenii înscrişi mai jos au următorul înţeles:- acvacultura - ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea şi creşterea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice;- administrator - persoana juridică de interes public căreia statul îi încredinţează administrarea fondului piscicol natural;- amenajări piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalaţiile de viviere flotabile, staţiile de reproducere artificiala, alte instalaţii destinate reproducerii şi creşterii pestilor şi a altor vietuitoare acvatice;- autorizaţie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoană fizica este pescar profesionist sau piscicultor;- bazine piscicole naturale - paraiele şi râurile de munte, colinare, de şes, în regim natural sau ameliorat, baltile şi lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare şi canalele magistrale sau de navigaţie;- braconaj piscicol - infracţiunea care consta în practicarea ilegala a pescuitului în bazinele piscicole naturale;- captura - cantitatea de peste şi alte animale acvatice pescuita într-un bazin acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;- captura totală admisibilă (TAC) - cantitatea pescuita, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fără a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de peşti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fără a fi limitată captura;- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice şi juridice autorizate sa desfăşoare pescuit comercial;- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de peşti, scoici, broaste şi alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;- efort de pescuit - numărul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activează în unitatea de timp, cum sunt numărul de traulari, numărul de carlige instalate, numărul de navoade sau numărul de lansari, într-o zi;- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o maniera şi la un nivel care să nu conducă, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potenţialul lor şi al ecosistemelor sa corespundă nevoilor şi aspiratiilor generaţiilor prezente şi viitoare;- ferma piscicolă - unitate funcţională de baza în piscicultura, determinata geografic, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole;- fond piscicol - totalitatea populatiilor de peşti, raci, scoici, broaste şi a altor vietuitoare acvatice;- furt piscicol - infracţiunea care consta în sustragerea peştelui sau în practicarea ilegala a pescuitului, în amenajările piscicole;- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publică centrala care răspunde de piscicultura să efectueze inspecţii privind supravegherea respectării aplicării legislaţiei, în pescuit şi acvacultura;- inspecţie piscicolă - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor şi a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrării capturilor, a stării navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor şi utilajelor de prelucrare şi depozitare a capturilor, precum şi pentru respectarea legalităţii specifice desfăşurării activităţii de acvacultura;- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit şi capturile realizate, pe specii;- nava de pescuit - orice nava care executa sau intenţionează să execute o exploatare comercială a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare şi orice alta nava implicata în astfel de operaţiuni;- nava de inspecţie piscicolă - nava neangajata în pescuitul comercial, care este destinată controlului şi supravegherii activităţii de pescuit;- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajările piscicole, precum şi construcţiile cu instalaţiile aferente;- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul în scop comercial;- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultura;- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;- pescuit - capturarea peştelui şi a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, ştiinţific sau recreativ/sportiv, pe bază de autorizaţie/licenta/permis de pescuit, în locuri, perioade şi cu unelte prevăzute de lege;- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de creştere a peştelui şi care implica diferite forme de intervenţie în procesul de reproducţie, creştere, furajare, ameliorare şi protecţie a populatiilor piscicole;- protecţia fondului piscicol - ansamblul de măsuri şi reglementări prin care se asigura conservarea biodiversitatii şi exploatarea raţională a fondului piscicol, în condiţii de păstrare a echilibrului ecologic;- pescar - persoana care desfăşoară o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;- fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;- specie introdusă - orice specie transportată şi lansata intentionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere în timp real către compania naţionala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate şi a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora. + Articolul 5Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 şi cum sunt definite la art. 4, aparţine domeniului public de interes naţional şi local. + Articolul 6Fondul piscicol din amenajările piscicole, precum şi amenajările piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 şi cum sunt definite la art. 4, pot aparţine, după caz, domeniului public de interes naţional sau local ori domeniului privat. + Articolul 7 (1) Strategia în domeniul conservării biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. (2) Strategia în domeniul protecţiei fondului piscicol şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii şi valorificării producţiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrala sau pentru agricultura şi alimentaţie împreună cu autoritatea publică centrala care răspunde de mediu. (3) Anual autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, precum şi autoritatea publică centrala care răspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în strategie. + Titlul II Pescuitul în bazinele naturale şi autorizarea pescuitului + Capitolul I Administrarea şi exploatarea fondului piscicol + Articolul 8 (1) Pentru administrarea fondului piscicol care aparţine domeniului public al statului, cu excepţia zonei administrate de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a celei administrate de Regia Naţionala a Pădurilor, se înfiinţează Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, instituţie publică cu personalitate juridică, cu caracter financiar şi comercial, cu finanţare extrabugetara, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Sediul administrativ al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucureşti. (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum şi patrimoniul acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor*).--------- Notă *) În prezent, conform art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 739/2003, conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului se exercită de către ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului. + Articolul 9 (1) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol administrează bunuri de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. (2) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol administrează amenajări piscicole, proprietate publică sau privată a statului, care au ca destinaţie producerea de puiet, remonti şi reproducatori, necesari pentru repopularea bazinelor piscicole naturale. (3) Amenajările piscicole menţionate la alin. (2), nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu dotările şi construcţiile aferente, precum şi terenurile pe care acestea sunt amplasate se vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agenţia Domeniilor Statului. (4) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din contractele legal încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv şi va încheia o convenţie pentru stabilirea condiţiilor economice de colaborare**). (5) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol este condusă de un consiliu de administraţie format din 5 membri numiţi pe criterii de competenţa profesională, prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, iar unul dintre membrii acestuia este desemnat sa îndeplinească funcţia de preşedinte, care este directorul general al companiei. (6) Durata mandatului membrilor consiliului de administraţie se stabileşte prin ordinul de numire şi nu poate fi mai mare de 4 ani. (7) Salarizarea membrilor consiliului de administraţie şi a personalului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.----------- Notă **) Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 107/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, s-a înfiinţat Administraţia Naţionala "Apele Române" prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. şi prin preluarea activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodărire a apelor de la Compania Naţionala "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A. + Articolul 10 (1) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol are următoarele atribuţii principale: a) aplica strategia naţionala în domeniul protejării fondului piscicol şi gestionării durabile a acestuia, prin pescuit şi repopularea bazinelor piscicole naturale; b) elaborează metodologia de evaluare a fondului piscicol şi de stabilire a cotelor anuale de peşti şi alte vietuitoare acvatice şi le supune spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; c) urmăreşte exploatarea durabila prin pescuit a fondului piscicol administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totală admisibilă, şi concesioneaza fondul piscicol persoanelor juridice care au în obiectul de activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activităţi, cu respectarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului; d) stabileşte preţurile de pornire a licitaţiei pentru concesionarea fondului piscicol, în baza metodologiei prevăzute la lit. b), şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; e) asigura refacerea prin repopulari a fondului piscicol din bazinele piscicole naturale; f) elaborează proiecte de reglementări în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la convenţii şi organisme internaţionale, şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; g) desfăşoară orice alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare. (2) Ceilalţi administratori ai statului pentru fondul piscicol îndeplinesc, fiecare în zona lor de administrare, şi atribuţiile prevăzute la alin. (1). + Articolul 11 (1) Veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din: a) tarife pentru atestarea, licentierea şi autorizarea activităţilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv; b) valoarea redeventei obţinute din concesionarea fondului piscicol administrat; c) venituri provenite din activităţi proprii. (2) Veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b) rămân la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, având următoarele destinaţii: a) finanţarea programelor de populare şi repopulare; b) finanţarea activităţii de cercetare; c) dezvoltarea activităţii proprii de acvacultura. + Articolul 12 (1) Reglementările specifice privind concesionarea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, precum şi condiţiile şi criteriile de participare la licitaţiile organizate în vederea concesionarii se stabilesc de către autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit şi acvacultura şi, respectiv, autoritatea publică centrala care răspunde de protecţia mediului, fiecare pentru zonele în care administratorii fondului piscicol sunt sub autoritatea lor, potrivit legii. (2) Deţinătorii de contracte legal încheiate, care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii administratori, au drept de preferinta la concesionarea fondului piscicol. + Capitolul II Dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului + Articolul 13 (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercită, exceptând apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", prin Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de către administratorii fondului piscicol. (3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate. + Articolul 14 (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în doua moduri: a) prin concesionare, pe bază de licitaţie publică, societăţilor comerciale, asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere; deţinătorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemţiune la concesionare; b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti în scopul exercitării pescuitului. (2) Condiţiile şi criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. (3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere. (4) Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare. (5) Condiţiile de participare la licitaţii în vederea obţinerii dreptului de pescuit în scop comercial şi a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislaţiei în vigoare şi prin reglementări specifice, de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. + Articolul 15Deţinătorii de autorizaţii de pescuit pot fi: a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activităţi piscicole; b) institute, centre şi staţiuni de cercetare din domeniul piscicol; c) asociaţii care desfăşoară şi activităţi piscicole; d) asociaţii de pescari sportivi; e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist. + Articolul 16 (1) Dreptul de pescuit obţinut în baza unei autorizaţii piscicole se exercită prin permisul de pescuit. (2) Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil. (3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare eliberează permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajaţi sau membrilor asociaţiei, în limita numărului stabilit de administraţie. (4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit. (5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru agricultura şi alimentaţie. + Articolul 17 (1) Licenta/autorizaţia de pescuit se poate anula fără despăgubire dacă cel licenţiat/atestat nu îndeplineşte condiţiile stabilite prin aceasta. (2) În licenta/autorizaţia de pescuit în scop comercial şi în autorizaţia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifică condiţiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul şi numărul uneltelor şi ambarcatiunilor de pescuit, numărul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum şi alte măsuri pentru asigurarea exploatării durabile a fondului piscicol. (3) Deţinătorii unei autorizaţii de pescuit sunt obligaţi sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului. + Articolul 18 (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apa. (2) În cazul în care o apa în regim neamenajat îşi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizaţiei de pescuit iniţiale sunt autorizaţi piscicol atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cat şi pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate. (3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apa în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit este îndreptăţit sa pescuiasca în perimetrul inundat. + Capitolul III Exercitarea pescuitului + Articolul 19Prin pescuit în scop comercial se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice prin metode şi cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 20 (1) Prin pescuit în scopuri ştiinţifice se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor şi impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala în vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile şi periclitate şi pentru experimentarea de noi metode şi unelte de pescuit. (2) Pescuitul în scopuri ştiinţifice se poate efectua în orice perioada a anului, inclusiv în perioadele de prohibitie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii speciale emise de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. (3) În perioadele de prohibitie autorizaţia specială se emite de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de mediu. + Articolul 21 (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undita şi cu lanseta, în scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat în condiţiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevăzute în anexa nr. 3. (2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajări piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practica piscicultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri. + Capitolul IV Paza fondului piscicol + Articolul 22Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol şi controlul activităţilor de pescuit şi exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor şi degradărilor. + Articolul 23Personalul de paza este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător. + Articolul 24Personalul de paza pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice. + Articolul 25Organizarea activităţii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementată prin statutul administratorilor. + Articolul 26Unităţile de poliţie, Garda de coasta, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini acţiunile de paza a fondului piscicol*).----------- Notă *) Potrivit Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontiera Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera nu mai figurează Garda de coasta, astfel cum era prevăzut în art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată, abrogată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002. + Titlul III Piscicultura + Capitolul I Organizarea activităţii de piscicultura + Articolul 27Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura elaborează şi aplica unitar strategia dezvoltării şi politica economică a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajările piscicole, indiferent de zona geografică, forma de proprietate şi modul de exploatare. + Articolul 28Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, în condiţiile legii. + Articolul 29 (1) Utilizarea amenajărilor piscicole pentru realizarea producţiei de peste şi alte animale acvatice, din domeniul public şi privat al statului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii. (2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. + Articolul 30Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de piscicultura în amenajări piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, prin direcţiile agricole. + Articolul 31Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de piscicultura se face cu respectarea următoarelor condiţii: a) face dovada ca este legal constituit şi are în obiectul de activitate piscicultura; b) face dovada ca are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultura; c) face dovada ca se încadrează în reglementările de protecţie a mediului şi a celor sanitar-veterinare. + Articolul 32Controlul agenţilor economici autorizaţi care desfăşoară activitate de piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercită de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, prin Direcţia pescuit, piscicultura şi inspecţie, în conformitate cu prezenta lege*).-------------- Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003. + Capitolul II Dezvoltarea activităţii de piscicultura + Articolul 33Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreună cu alte autorităţi publice centrale, cu sprijinul prefecţilor şi al consiliilor judeţene şi locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparţinând proprietăţii publice şi private, care se preteaza la realizarea de amenajări piscicole. + Articolul 34Amenajările piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare şi-au pierdut total sau parţial potenţialul de producţie, vor fi incluse de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare. + Articolul 35Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi autoritatea publică centrala de protecţie a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultura a unor specii valoroase de peşti, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea şi creşterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila). + Articolul 36În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea şi creşterea broaştelor, racilor, scoicilor şi a altor vietuitoare acvatice. + Titlul IV Inspecţia piscicolă + Articolul 37 (1) Urmărirea respectării prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, prin organisme de specialitate. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura înfiinţează Inspecţia Piscicolă ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacităţii de pescuit naţional autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, în colaborare cu Inspectoratul Navigaţiei Civile şi cu Registrul Naval Roman, înfiinţează Fisierul Navelor şi Ambarcatiunilor de Pescuit**). (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.------------- Notă **) Potrivit art. 1^7 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă "Registrul Naval Roman" s-a înfiinţat Autoritatea Navala Română, aceasta preluand toate drepturile şi obligaţiile celor două persoane juridice care s-au desfiinţat. + Articolul 38În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul: a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare şi de livrare a peştelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole şi cum sunt aplicate măsurile de protecţie a fondului piscicol şi de combatere a furturilor şi braconajului; b) de control asupra lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor care au legătură cu pescuitul, creşterea peştelui şi protecţia fondului piscicol; c) de control al datelor şi documentelor în legătură cu pescuitul, originea şi circulaţia peştelui conform certificatului de origine şi circulaţie a produselor de origine animala; d) de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protecţia fondului piscicol; e) de a constata faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, pisciculturii şi circulaţiei peştelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci şi scoici), precum şi de a întocmi documentele potrivit legii; f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcarii navelor şi ambarcatiunilor şi a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit; g) de inspecţie şi control pe navele şi ambarcatiunile de pescuit. + Titlul V Protecţia fondului piscicol + Articolul 39Protecţia fondului piscicol se realizează prin prohibitia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege, precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabila a fondului piscicol şi conservarea biodiversitatii. + Articolul 40 (1) Anual autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura împreună cu autoritatea publică centrala de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele şi zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele tarii, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, şi este valabil până la apariţia ordinului de prohibitie din anul următor. (2) În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti menţionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifică durata de prohibitie. + Articolul 41 (1) Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie şi speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 şi 2, mentinand însă numărul total de zile. (2) Pentru apele curgătoare care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanta cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane. + Articolul 42Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin; b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale; c) setci monofilament în toate apele; d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific; e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime; f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel; g) pescuitul cu unelte din plasa în râurile şi lacurile naturale din zona de munte; h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostrita; i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca şi orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare. + Articolul 43 (1) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă, ce se delimiteaza în teren prin semne distincte. (2) Zonele de protecţie piscicolă pot fi: a) de protecţie a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului; b) de protecţie a diversitatii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic; c) de protecţie pentru iernarea peştelui. (3) Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului. (4) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie piscicolă, pentru o anumită perioada, pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice; b) lucrări care împiedica migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea şi recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip şi pietriş, colectarea ghetii; c) lucrări în zona malurilor, precum şi taierea arborilor şi arbustilor de pe mal; d) admiterea în zona a ratelor şi gastelor domestice. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare; b) din considerente de prevenire a inundaţiilor. + Articolul 44 (1) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreună cu administratorii statului, încurajează şi promovează programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin: a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere; b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav, lipan, lostrita şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică; c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor şi racilor; d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populatiilor periclitate. (2) În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia sa ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulari. + Articolul 45 (1) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, va putea declara regiuni de crutare anumite părţi din Dunăre, râuri, paraie, lacuri, canale, precum şi zone de la tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hranirea puietului şi adulţilor speciilor de organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", conform prevederilor legale. (2) În apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, creşterea animalelor, turismul. (3) Administratorii au obligaţia sa marcheze perimetrele regiunilor de crutare şi să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale. + Articolul 46 (1) În scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele acţiuni şi activităţi: a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole; b) recoltarea stufului, papurei, rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinţă piscicolă; c) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în Delta Dunării şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afară traseelor aprobate de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării". Se exceptează circulaţia pe căile navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte cai de comunicaţie, precum şi circulaţia ambarcatiunilor autorizate în condiţiile legii; d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum şi circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizaţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura; e) închiderea cu garduri şi prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a garlelor de legătură, a baltilor şi terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migrează în timpul viiturilor de apa sau în perioada de reproducere, precum şi scurgerea libera a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac excepţie închiderile pescaresti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunării, în perioadele de viituri, autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"; f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului, fără acordul administratorului; g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru peşti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor şi a altor instalaţii şi amenajări cu scop piscicol; h) înfiinţarea de pepiniere şi crescatorii piscicole fără avizul autorităţii publice centrale pentru agricultura şi alimentaţie; i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescaresti, taluzurilor şi malurilor inierbate, precum şi distrugerea, degradarea sau micşorarea zonelor de protecţie a apelor; j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în deriva pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, garlelor sau canalelor; k) reducerea din culpa a debitelor de apa în apele naturale, dacă prin aceasta se periclitează existenta fondului piscicol; l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice; m) pescuitul în zonele de protecţie specială pentru iernarea peştelui; n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, paraielor, lacurilor, baltilor şi amenajărilor piscicole; o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi pestilor; p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajărilor piscicole; r) pescuitul reproducatorilor în perioada de prohibitie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate. (2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatica a tarii este permisă numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. + Articolul 47 (1) Dimensiunile minime ale speciilor de peşti şi alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4. (2) În funcţie de rezultatele cercetărilor şi de evoluţia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi a autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. + Articolul 48Persoanele juridice sau fizice, care îşi desfăşoară activitatea în zona limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementările privind conservarea şi protecţia fondului piscicol. + Articolul 49 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate: a) sa echipeze prizele de apa cu instalaţii care să împiedice pătrunderea peştelui; b) sa menţină în lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru iernarea şi dezvoltarea normală a fondului piscicol, în condiţiile regulamentelor de gospodărire a apelor, cu excepţia cazurilor de forta majoră; c) sa amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare; d) să asigure debitul minim de apa necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare. (2) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, prin organismul sau specializat, va stabili condiţiile tehnice de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi va urmări respectarea lor. + Articolul 50Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreună cu unităţile de cercetare-proiectare de profil şi instituţiile de învăţământ superior de specialitate, precum şi Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente şi a condiţiilor ce influenţează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate măsurile necesare pentru protecţie şi sa stabilească capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică şi/sau ştiinţifică ale căror populaţii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de dispariţie. + Articolul 51Administratorii şi beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligaţia: a) să execute lucrări curente de întreţinere a canalelor, garlelor, altor surse de alimentare cu apa şi a zonelor de pescuit; b) să execute lucrări de amenajare şi construcţii specifice pentru protecţia fondului piscicol din apele aparţinând domeniului public. + Articolul 52 (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiţionată de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vieţii, migrarii şi reproducerii speciilor de peşti şi a altor vietuitoare acvatice. (2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalaţii care să permită migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care să împiedice aspirarea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun. (3) Barajele şi centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalaţii, iar cele care urmează să se construiască pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalaţii speciale care să permită migrarea sturionilor şi scrumbiei de Dunăre spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, deţinătorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajări piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Deţinătorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea după receptionare, pentru exploatare, Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, instalaţiile sau amenajările piscicole, fără recuperarea valorii de investiţie aferente acestora. Procedura de avizare şi de recepţie a lucrărilor privind instalaţiile speciale va fi elaborata, în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montană, de 300 m pentru apele curgătoare din zona colinară şi de 500 m pentru apele curgătoare din zona de şes. Pentru apele de frontieră restricţiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin convenţii şi acorduri internaţionale. + Titlul VI Raspunderi şi sancţiuni + Articolul 53Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă. + Articolul 54Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizaţie în cursuri de ape curgătoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorială; b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, care se exercită în ape curgătoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorială sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis; c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite să constate contravenţiile, permisul sau autorizaţia de pescuit. + Articolul 55Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ în timpul nopţii; b) prinderea salmonidelor cu mana; c) pescuitul cu momeli metalice şi cu peşti artificiali în râurile populate cu lostrita; d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singura persoana în timpul unei zile de la răsăritul şi până la apusul soarelui:- mai mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de pastrav, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide;- mai mult de 5 kg de peste, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg, în apele domeniului public; e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferă condiţii de viaţa salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului; f) reţinerea de către pescarii amatori a peştelui şi a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege; g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare aşezate în raza amenajărilor piscicole. + Articolul 56Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul lostritei fără autorizaţie specială eliberata de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura; b) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau în deriva pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor sau a canalelor; c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole; d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protecţie a faunei piscicole; e) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afară traseelor aprobate de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului; f) utilizarea la pescuit a setcilor şi avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale; g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor şi al pestilor. + Articolul 57Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ şi sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajări piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop; b) prinderea peştelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane în apele de munte; c) pescuirea oricăror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele şi în zonele de prohibitie. + Articolul 58Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fără acordul proprietarului sau deţinătorului folosinţei piscicole; b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de peşti, altele decât cele existente în apele curgătoare, stătătoare şi în amenajările piscicole, fără avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului; c) neluarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi stoparea extinderii epizootiilor, precum şi pentru nedeclararea apariţiei acestora organelor de specialitate; d) vânzarea puietului de peste în alte scopuri decât repopularea; e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajările piscicole fără autorizaţia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinţă piscicolă; f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere şi a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgătoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale şi de acumulare, apelor maritime interioare şi pe tarmul marii teritoriale, precum şi în perimetrul amenajărilor piscicole. + Articolul 59Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) neanuntarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantităţi de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege; b) pescuitul comercial al peştelui şi al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege; c) refuzul de a permite accesul la controlul în barci, şalupe şi alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unităţile de producţie şi în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop. + Articolul 60Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole; b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru peşti, a toplitelor şi a cascadelor podite; c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenta faunei piscicole; d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpa a zonelor de protecţie perimetrala a amenajărilor piscicole; e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apa, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice; f) neluarea măsurilor pentru curatarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare; g) neasigurarea debitului de apa necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare. + Articolul 61 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte: a) prinderea peştelui cu unelte de plasa şi cu pripoane în râurile şi lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului; b) pescuitul prin orice metode şi mijloace al pestilor sau al altor vietuitoare acvatice şi al reproducatorilor, în perioada de prohibitie, precum şi distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturala; c) reducerea debitului şi a volumului de apa în amenajările piscicole şi pe cursurile de apa, în scop de furt sau braconaj; d) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, crasnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; e) importul, confecţionarea, producerea, deţinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; f) pescuitul comercial pe cursul Dunării şi Prutului, în zona de 500 metri în aval de baraj, precum şi pe toate apele curgătoare; g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime prevăzute de lege; h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a garlelor de legătură cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului; i) procurarea, transportul sau comercializarea peştelui, icrelor şi produselor din peste fără documente legale, dacă legea nu prevede circumstanţe agravante; j) furtul de peste prin orice mijloace şi metode din amenajările piscicole. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 62 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 ani la 10 ani următoarele fapte: a) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substanţe toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasa monofilament, pescuitul neautorizat în timpul nopţii cu unelte de plasa; b) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale în alt scop decât de repopulare; c) deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostritei, fără documente legale. (2) Tentativa se pedepseşte. (3) Urmărirea şi judecarea infracţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac în regim de urgenta, potrivit procedurii privind infracţiunile flagrante. + Articolul 63Când infracţiunile prevăzute la art. 61 şi 62 sunt săvârşite de persoane cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor, pedepsele se majorează cu 2 ani. + Articolul 64Orice hotărâre judecătorească care pronunţa o condamnare pentru infracţiune în materie de pescuit poate exclude autorul infracţiunii din asociaţiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mica de un an şi mai mare de 3 ani. + Articolul 65 (1) Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexează periodic, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. (2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârşită fapta. + Articolul 66Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infracţiuni se stabileşte de experţi, se hotărăşte de instanţele judecătoreşti şi revine persoanei juridice care gestionează patrimoniul piscicol aparţinând domeniului public sau amenajării piscicole. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în funcţie de preţul mediu de piaţa multiplicat de 5 ori pentru aceleaşi specii de peşti şi alte vietuitoare acvatice sau pentru acelaşi fel de bunuri. În situaţia în care contravenţiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervaţiilor, al pepinierelor şi crescatoriilor piscicole, preţul pestilor şi al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu faţă de preţul zilei pe piaţa din zona în care s-a săvârşit fapta. + Articolul 67 (1) Sunt supuse confiscării uneltele şi ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea faptei. (2) Bunurile rezultate din săvârşirea contravenţiei, constând în peste, icre, alte vietuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscării. (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal încheiat, valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat. + Articolul 68Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penală, de personalul cu drept de control şi împuterniciţii autorităţii publice centrale. + Articolul 69Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare*).--------------- Notă *) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.Potrivit art. 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ori de câte ori într-o lege specială sau un alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti facuta la dispoziţiile corespunzătoare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. + Titlul VII Dispoziţii finale + Articolul 70Din veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de până la 16% pentru finanţarea unor activităţi de cercetare şi studii aplicative. + Articolul 71În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice. + Articolul 72Unităţile de poliţie, Garda de coasta, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi al altor unităţi cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a fenomenului infractional şi contraventional din domeniul protecţiei fondului piscicol, pescuit, piscicultura, transportul şi comercializarea peştelui. + Articolul 73 (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public şi privat, sunt scutite de taxe şi impozite. (2) Pentru clădirile amplasate pe terenurile menţionate la alin. (1) se achită taxele şi impozitele prevăzute de lege. + Articolul 74 (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public şi privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi. + Articolul 75Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. + Articolul 76Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localităţile din Rezervatia Biosferei "Delta Dunării" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obţinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg. + Articolul 77 (1) Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi autoritatea publică centrala de protecţie a mediului emit reglementări şi instrucţiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii şi protecţiei faunei piscicole, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura întreprinde măsuri de stimulare a infiintarii şi recunoaşterii organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, constituite la libera lor iniţiativa, în scopul realizării unui pescuit raţional şi al îmbunătăţirii condiţiilor de procesare şi comercializare a peştelui şi produselor din peste şi a calităţii acestora. + Articolul 78Autorităţile publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi de protecţie a mediului prezintă anual Guvernului, în comun, un raport asupra situaţiei pescuitului şi protecţiei faunei piscicole. + Articolul 79La data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt: a) Regia Naţionala a Pădurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte; b) Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" - pentru apele de pe teritoriul rezervatiei; c) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape aparţinând domeniului public şi privat al statului; d) consiliile locale. + Articolul 80 (1) Se înfiinţează Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc, organ consultativ al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, asupra tuturor problemelor referitoare la reglementările privind accesul la zonele şi resursele piscicole, precum şi stabilirea modului de exercitare a activităţilor de exploatare. (2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor se stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc. + Articolul 81Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnaţi prin vot în şedinţa de constituire un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. + Articolul 82Funcţia de membru al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este onorifica şi da dreptul la indemnizaţie de transport, cazare şi la diurna pentru participarea la şedinţe. + Articolul 83Autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit şi acvacultura asigura secretariatul tehnic şi cheltuielile de funcţionare ale Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc. + Articolul 84 (1) Membrii Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc sunt nominalizaţi de către autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Prin ordinul de înfiinţare a Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc se vor nominaliza membrii care reprezintă următoarele instituţii, organizaţii sau domenii, după caz: a) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor*); b) Ministerul Finanţelor Publice; c) Ministerul de Interne*); d) Ministerul Administraţiei Publice*); e) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului*); f) Ministerul Justiţiei; g) învăţământ şi cercetare ştiinţifică; h) Academia Română; i) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol; j) Inspecţia piscicolă; k) Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"; l) Regia Naţionala a Pădurilor; m) asociaţii profesionale de profil; n) Patronatul Roman "Rompescaria"; o) asociaţia interprofesionala de profil; p) Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.----------- Notă *) Potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se înfiinţează Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, care îşi încetează activitatea.Prin art. 5 alin. (1) din aceeaşi ordonanţa de urgenţă, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne şi a Ministerului Administraţiei Publice. + Articolul 85În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura va elabora şi va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Marii Negre. + Articolul 86Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afară cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum şi sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga. + Anexa 1 PERIOADELE, DURATELE ŞI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUIPescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluste şi al altor vietuitoare acvatice este prohibit, după cum urmează:1. în apele colinare, de şes şi ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;3. în stufariile din Complexul Razelm-Sinoe şi în faţa acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum şi în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;4. în Dunăre, în faţa garlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de câte 500 de metri de ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la 15 iunie;5. la gura de vărsare în Dunăre a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt şi Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor râuri pe o distanta de 10 km de la confluenta, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;6. în faţa gurii Dunării-Meleaua Sfîntu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;7. cu navoadele de orice tip în Delta şi lunca inundabila a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie;8. în apele de munte, diferenţiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan şi lostrita, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanta de 60 metri în aval şi pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanta de 60 metri în amonte de primul iaz şi 50 metri în aval de ultimul iaz în salba, cat şi pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj. + Anexa 2 REGLEMENTAREApescuitului anumitor specii de peştiSe interzice pescuitul anumitor specii de peşti, după cum urmează:1. sturionilor şi al scrumbiei, în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagra, pe o adancime de 5 km în largul marii şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte şi de alta a axului bratelor Sfîntu Gheorghe şi Sulina. În faţa bratului Chilia lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace şi carmacute în senalul Dunării, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace şi ohane;3. sturionilor, în următoarele perioade: a) în sectorul de la Marea Neagra până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie; b) în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai; c) în sectorul de la gura Timocului până la barajul Porţile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;4. scrumbiei de Dunăre, în perioadele şi zonele următoare: a) în sectorul de la Marea Neagra până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai; b) în sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai; c) în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie;5. lostritei, fără autorizaţie specială;6. sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferenţiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuală a pescuitului;8. salmonidelor cu momeli naturale;9. în Marea Neagra, pescuitul cu setci şi paragate de calcan, în perioada februarie-mai.10. Pe baza cercetărilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului. + Anexa 3 CONDIŢIILEcare trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativîn apele aparţinând domeniului public1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la răsăritul şi până la apusul soarelui, cu respectarea următoarelor reguli: a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta; b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe bratele sale, în Delta Dunării, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu câte 2 carlige fiecare; c) în apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu câte 10 carlige fiecare.2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal în Dunarea teritorială de la Bazias până la vărsarea ei în mare, în Delta şi în lunca inundabila a Dunării, în râurile de munte, colinare şi de şes cu zonele lor inundabile, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice. În amenajările piscicole destinate acestui scop, în balti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale şi în zona economică exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal şi din barca. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica şi de pe gheaţa, cu excepţia zonelor de protecţie specială a iernarii peştelui.3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale şi artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinară şi de şes, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunării şi Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăţi în total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan şi coregon. + Anexa 4 DIMENSIUNILEminime ale pestilor şi ale altor vietuitoareacvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minimeale ochiurilor uneltelor de pescuit1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale pestilor şi ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafaţa din România, inclusiv în Marea Neagra, sunt următoarele:
Mărimea peştelui stabilită pentru pescuit este determinata prin măsurarea distantei de la vârful botului până la baza inotatoarei caudale.2. Speciile de peşti care nu sunt prevăzute la pct. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.3. Puietul şi peştele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite la pct. 1 vor fi deversate în mod obligatoriu în apa, în stare vie.4. La pescuitul comercial efectuat în toate baltile din Delta şi lunca inundabila a Dunării, Complexul RazelmSinoe, lacurile litorale, baltile şi lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un procent de peşti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numărul de bucăţi.5. La pescuitul cu vintire şi taliene de balta se admite un procent de peşti sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăţi.6. La pescuitul marin se admite un procent de peşti sub dimensiunile legale din totalul cantităţii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre şi de 20% pentru chefal, stavrid şi scrumbie albastra.7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele: a) 2,4 cm la Dunăre, balti, lacuri, râuri colinare şi de şes şi în Delta Dunării; b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile şi baltile din delta şi în lacurile litorale; c) ● pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm; hamsie 2a - 0,10 cm; stavrid 2a - 0,12 cm; ● pescuitul stationar (unelte pasive): la talian 2a - 0,8 cm; la setca 2a - 0,100 cm.NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, prevederi care nu au fost incluse în forma republicată a Legii nr. 192/2001:"Art. II. - În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se stabilesc următoarele termene, de la data intrării în vigoare a acesteia:- 30 de zile pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 1 al art. I, cu referire la art. 8 alin. (3);- 45 de zile pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 2 al art. I, cu referire la art. 9 alin. (3);- 6 luni pentru dispoziţiile cuprinse la pct. 9 al art. I, cu referire la art. 79^1 alin. (1)*)."-------------
Notă *) Prin renumerotare art. 79^1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 a devenit în forma republicată art. 80.-------------
| EMITENT |
----------- Notă *) Republicată în temeiul art. III din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dându-se articolelor o noua numerotare.Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie 2001 şi a fost modificată şi completată ulterior prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003. + Titlul I Dispoziţii generale + Articolul 1Protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura sunt activităţi de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum şi convenţiilor internaţionale din domeniu la care România este parte. + Articolul 2Obiectul prezentei legi îl constituie: a) protejarea fondului piscicol; b) activităţile de protecţie a fondului piscicol natural şi de pescuit, desfăşurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", care se supun şi reglementărilor specifice ale acesteia; c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României; d) aplicarea strategiei naţionale în domeniu, a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte; e) dezvoltarea pisciculturii şi a celorlalte ramuri ale acvaculturii; f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică şi icrelor depuse, larvelor şi puietului animalelor acvatice. + Articolul 3În sensul prezentei legi, sunt considerate:1. bazine piscicole naturale: a) Dunarea teritorială, Delta şi lunca inundabila a Dunării; b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale; c) paraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile; d) baltile şi lacurile naturale; e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri; f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice; g) limita apelor teritoriale şi zona economică exclusiva a Marii Negre;2. bazine piscicole amenajate: a) helesteiele; b) iazurile cu zonele lor inundabile; c) pastravariile; d) vivierele flotabile; e) staţiile de reproducere artificiala; f) instalaţiile pentru creşterea superintensiva. + Articolul 4În sensul prezentei legi, termenii înscrişi mai jos au următorul înţeles:- acvacultura - ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea şi creşterea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice;- administrator - persoana juridică de interes public căreia statul îi încredinţează administrarea fondului piscicol natural;- amenajări piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalaţiile de viviere flotabile, staţiile de reproducere artificiala, alte instalaţii destinate reproducerii şi creşterii pestilor şi a altor vietuitoare acvatice;- autorizaţie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii;- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoană fizica este pescar profesionist sau piscicultor;- bazine piscicole naturale - paraiele şi râurile de munte, colinare, de şes, în regim natural sau ameliorat, baltile şi lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare şi canalele magistrale sau de navigaţie;- braconaj piscicol - infracţiunea care consta în practicarea ilegala a pescuitului în bazinele piscicole naturale;- captura - cantitatea de peste şi alte animale acvatice pescuita într-un bazin acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;- captura totală admisibilă (TAC) - cantitatea pescuita, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fără a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de peşti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fără a fi limitată captura;- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice şi juridice autorizate sa desfăşoare pescuit comercial;- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de peşti, scoici, broaste şi alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate;- efort de pescuit - numărul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activează în unitatea de timp, cum sunt numărul de traulari, numărul de carlige instalate, numărul de navoade sau numărul de lansari, într-o zi;- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o maniera şi la un nivel care să nu conducă, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potenţialul lor şi al ecosistemelor sa corespundă nevoilor şi aspiratiilor generaţiilor prezente şi viitoare;- ferma piscicolă - unitate funcţională de baza în piscicultura, determinata geografic, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole;- fond piscicol - totalitatea populatiilor de peşti, raci, scoici, broaste şi a altor vietuitoare acvatice;- furt piscicol - infracţiunea care consta în sustragerea peştelui sau în practicarea ilegala a pescuitului, în amenajările piscicole;- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publică centrala care răspunde de piscicultura să efectueze inspecţii privind supravegherea respectării aplicării legislaţiei, în pescuit şi acvacultura;- inspecţie piscicolă - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor şi a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrării capturilor, a stării navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor şi utilajelor de prelucrare şi depozitare a capturilor, precum şi pentru respectarea legalităţii specifice desfăşurării activităţii de acvacultura;- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit şi capturile realizate, pe specii;- nava de pescuit - orice nava care executa sau intenţionează să execute o exploatare comercială a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare şi orice alta nava implicata în astfel de operaţiuni;- nava de inspecţie piscicolă - nava neangajata în pescuitul comercial, care este destinată controlului şi supravegherii activităţii de pescuit;- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajările piscicole, precum şi construcţiile cu instalaţiile aferente;- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul în scop comercial;- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrări în cadrul fermelor de acvacultura;- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;- pescuit - capturarea peştelui şi a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, ştiinţific sau recreativ/sportiv, pe bază de autorizaţie/licenta/permis de pescuit, în locuri, perioade şi cu unelte prevăzute de lege;- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de creştere a peştelui şi care implica diferite forme de intervenţie în procesul de reproducţie, creştere, furajare, ameliorare şi protecţie a populatiilor piscicole;- protecţia fondului piscicol - ansamblul de măsuri şi reglementări prin care se asigura conservarea biodiversitatii şi exploatarea raţională a fondului piscicol, în condiţii de păstrare a echilibrului ecologic;- pescar - persoana care desfăşoară o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;- fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activităţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari;- specie introdusă - orice specie transportată şi lansata intentionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere în timp real către compania naţionala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate şi a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora. + Articolul 5Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 şi cum sunt definite la art. 4, aparţine domeniului public de interes naţional şi local. + Articolul 6Fondul piscicol din amenajările piscicole, precum şi amenajările piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 şi cum sunt definite la art. 4, pot aparţine, după caz, domeniului public de interes naţional sau local ori domeniului privat. + Articolul 7 (1) Strategia în domeniul conservării biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. (2) Strategia în domeniul protecţiei fondului piscicol şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii şi valorificării producţiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrala sau pentru agricultura şi alimentaţie împreună cu autoritatea publică centrala care răspunde de mediu. (3) Anual autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, precum şi autoritatea publică centrala care răspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în strategie. + Titlul II Pescuitul în bazinele naturale şi autorizarea pescuitului + Capitolul I Administrarea şi exploatarea fondului piscicol + Articolul 8 (1) Pentru administrarea fondului piscicol care aparţine domeniului public al statului, cu excepţia zonei administrate de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a celei administrate de Regia Naţionala a Pădurilor, se înfiinţează Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, instituţie publică cu personalitate juridică, cu caracter financiar şi comercial, cu finanţare extrabugetara, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Sediul administrativ al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucureşti. (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum şi patrimoniul acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor*).--------- Notă *) În prezent, conform art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 739/2003, conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului se exercită de către ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului. + Articolul 9 (1) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol administrează bunuri de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. (2) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol administrează amenajări piscicole, proprietate publică sau privată a statului, care au ca destinaţie producerea de puiet, remonti şi reproducatori, necesari pentru repopularea bazinelor piscicole naturale. (3) Amenajările piscicole menţionate la alin. (2), nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu dotările şi construcţiile aferente, precum şi terenurile pe care acestea sunt amplasate se vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agenţia Domeniilor Statului. (4) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din contractele legal încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv şi va încheia o convenţie pentru stabilirea condiţiilor economice de colaborare**). (5) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol este condusă de un consiliu de administraţie format din 5 membri numiţi pe criterii de competenţa profesională, prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, iar unul dintre membrii acestuia este desemnat sa îndeplinească funcţia de preşedinte, care este directorul general al companiei. (6) Durata mandatului membrilor consiliului de administraţie se stabileşte prin ordinul de numire şi nu poate fi mai mare de 4 ani. (7) Salarizarea membrilor consiliului de administraţie şi a personalului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.----------- Notă **) Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 107/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, s-a înfiinţat Administraţia Naţionala "Apele Române" prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. şi prin preluarea activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodărire a apelor de la Compania Naţionala "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A. + Articolul 10 (1) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol are următoarele atribuţii principale: a) aplica strategia naţionala în domeniul protejării fondului piscicol şi gestionării durabile a acestuia, prin pescuit şi repopularea bazinelor piscicole naturale; b) elaborează metodologia de evaluare a fondului piscicol şi de stabilire a cotelor anuale de peşti şi alte vietuitoare acvatice şi le supune spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; c) urmăreşte exploatarea durabila prin pescuit a fondului piscicol administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totală admisibilă, şi concesioneaza fondul piscicol persoanelor juridice care au în obiectul de activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activităţi, cu respectarea prevederilor legale în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului; d) stabileşte preţurile de pornire a licitaţiei pentru concesionarea fondului piscicol, în baza metodologiei prevăzute la lit. b), şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; e) asigura refacerea prin repopulari a fondului piscicol din bazinele piscicole naturale; f) elaborează proiecte de reglementări în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la convenţii şi organisme internaţionale, şi le supune aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura; g) desfăşoară orice alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare. (2) Ceilalţi administratori ai statului pentru fondul piscicol îndeplinesc, fiecare în zona lor de administrare, şi atribuţiile prevăzute la alin. (1). + Articolul 11 (1) Veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din: a) tarife pentru atestarea, licentierea şi autorizarea activităţilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv; b) valoarea redeventei obţinute din concesionarea fondului piscicol administrat; c) venituri provenite din activităţi proprii. (2) Veniturile prevăzute la alin. (1) lit. b) rămân la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, având următoarele destinaţii: a) finanţarea programelor de populare şi repopulare; b) finanţarea activităţii de cercetare; c) dezvoltarea activităţii proprii de acvacultura. + Articolul 12 (1) Reglementările specifice privind concesionarea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, precum şi condiţiile şi criteriile de participare la licitaţiile organizate în vederea concesionarii se stabilesc de către autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit şi acvacultura şi, respectiv, autoritatea publică centrala care răspunde de protecţia mediului, fiecare pentru zonele în care administratorii fondului piscicol sunt sub autoritatea lor, potrivit legii. (2) Deţinătorii de contracte legal încheiate, care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii administratori, au drept de preferinta la concesionarea fondului piscicol. + Capitolul II Dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului + Articolul 13 (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercită, exceptând apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", prin Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de către administratorii fondului piscicol. (3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate. + Articolul 14 (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în doua moduri: a) prin concesionare, pe bază de licitaţie publică, societăţilor comerciale, asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere; deţinătorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemţiune la concesionare; b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti în scopul exercitării pescuitului. (2) Condiţiile şi criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. (3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere. (4) Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare. (5) Condiţiile de participare la licitaţii în vederea obţinerii dreptului de pescuit în scop comercial şi a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislaţiei în vigoare şi prin reglementări specifice, de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. + Articolul 15Deţinătorii de autorizaţii de pescuit pot fi: a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activităţi piscicole; b) institute, centre şi staţiuni de cercetare din domeniul piscicol; c) asociaţii care desfăşoară şi activităţi piscicole; d) asociaţii de pescari sportivi; e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist. + Articolul 16 (1) Dreptul de pescuit obţinut în baza unei autorizaţii piscicole se exercită prin permisul de pescuit. (2) Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil. (3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare eliberează permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajaţi sau membrilor asociaţiei, în limita numărului stabilit de administraţie. (4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit. (5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru agricultura şi alimentaţie. + Articolul 17 (1) Licenta/autorizaţia de pescuit se poate anula fără despăgubire dacă cel licenţiat/atestat nu îndeplineşte condiţiile stabilite prin aceasta. (2) În licenta/autorizaţia de pescuit în scop comercial şi în autorizaţia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifică condiţiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul şi numărul uneltelor şi ambarcatiunilor de pescuit, numărul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum şi alte măsuri pentru asigurarea exploatării durabile a fondului piscicol. (3) Deţinătorii unei autorizaţii de pescuit sunt obligaţi sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului. + Articolul 18 (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apa. (2) În cazul în care o apa în regim neamenajat îşi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizaţiei de pescuit iniţiale sunt autorizaţi piscicol atât pentru noua albie şi vechea albie rămasă, cat şi pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate. (3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apa în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit este îndreptăţit sa pescuiasca în perimetrul inundat. + Capitolul III Exercitarea pescuitului + Articolul 19Prin pescuit în scop comercial se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice prin metode şi cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 20 (1) Prin pescuit în scopuri ştiinţifice se înţelege capturarea peştelui şi a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor şi impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala în vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile şi periclitate şi pentru experimentarea de noi metode şi unelte de pescuit. (2) Pescuitul în scopuri ştiinţifice se poate efectua în orice perioada a anului, inclusiv în perioadele de prohibitie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii speciale emise de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. (3) În perioadele de prohibitie autorizaţia specială se emite de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de mediu. + Articolul 21 (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undita şi cu lanseta, în scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat în condiţiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevăzute în anexa nr. 3. (2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajări piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practica piscicultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri. + Capitolul IV Paza fondului piscicol + Articolul 22Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol şi controlul activităţilor de pescuit şi exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor şi degradărilor. + Articolul 23Personalul de paza este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător. + Articolul 24Personalul de paza pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice. + Articolul 25Organizarea activităţii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementată prin statutul administratorilor. + Articolul 26Unităţile de poliţie, Garda de coasta, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini acţiunile de paza a fondului piscicol*).----------- Notă *) Potrivit Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontiera Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera nu mai figurează Garda de coasta, astfel cum era prevăzut în art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată, abrogată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002. + Titlul III Piscicultura + Capitolul I Organizarea activităţii de piscicultura + Articolul 27Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura elaborează şi aplica unitar strategia dezvoltării şi politica economică a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajările piscicole, indiferent de zona geografică, forma de proprietate şi modul de exploatare. + Articolul 28Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, în condiţiile legii. + Articolul 29 (1) Utilizarea amenajărilor piscicole pentru realizarea producţiei de peste şi alte animale acvatice, din domeniul public şi privat al statului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii. (2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. + Articolul 30Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de piscicultura în amenajări piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, prin direcţiile agricole. + Articolul 31Autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate de piscicultura se face cu respectarea următoarelor condiţii: a) face dovada ca este legal constituit şi are în obiectul de activitate piscicultura; b) face dovada ca are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultura; c) face dovada ca se încadrează în reglementările de protecţie a mediului şi a celor sanitar-veterinare. + Articolul 32Controlul agenţilor economici autorizaţi care desfăşoară activitate de piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercită de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, prin Direcţia pescuit, piscicultura şi inspecţie, în conformitate cu prezenta lege*).-------------- Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003. + Capitolul II Dezvoltarea activităţii de piscicultura + Articolul 33Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreună cu alte autorităţi publice centrale, cu sprijinul prefecţilor şi al consiliilor judeţene şi locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparţinând proprietăţii publice şi private, care se preteaza la realizarea de amenajări piscicole. + Articolul 34Amenajările piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare şi-au pierdut total sau parţial potenţialul de producţie, vor fi incluse de autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare. + Articolul 35Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi autoritatea publică centrala de protecţie a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultura a unor specii valoroase de peşti, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea şi creşterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila). + Articolul 36În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea şi creşterea broaştelor, racilor, scoicilor şi a altor vietuitoare acvatice. + Titlul IV Inspecţia piscicolă + Articolul 37 (1) Urmărirea respectării prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, prin organisme de specialitate. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura înfiinţează Inspecţia Piscicolă ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacităţii de pescuit naţional autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, în colaborare cu Inspectoratul Navigaţiei Civile şi cu Registrul Naval Roman, înfiinţează Fisierul Navelor şi Ambarcatiunilor de Pescuit**). (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.------------- Notă **) Potrivit art. 1^7 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă "Registrul Naval Roman" s-a înfiinţat Autoritatea Navala Română, aceasta preluand toate drepturile şi obligaţiile celor două persoane juridice care s-au desfiinţat. + Articolul 38În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul: a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare şi de livrare a peştelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole şi cum sunt aplicate măsurile de protecţie a fondului piscicol şi de combatere a furturilor şi braconajului; b) de control asupra lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor care au legătură cu pescuitul, creşterea peştelui şi protecţia fondului piscicol; c) de control al datelor şi documentelor în legătură cu pescuitul, originea şi circulaţia peştelui conform certificatului de origine şi circulaţie a produselor de origine animala; d) de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protecţia fondului piscicol; e) de a constata faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, pisciculturii şi circulaţiei peştelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci şi scoici), precum şi de a întocmi documentele potrivit legii; f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcarii navelor şi ambarcatiunilor şi a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit; g) de inspecţie şi control pe navele şi ambarcatiunile de pescuit. + Titlul V Protecţia fondului piscicol + Articolul 39Protecţia fondului piscicol se realizează prin prohibitia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege, precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabila a fondului piscicol şi conservarea biodiversitatii. + Articolul 40 (1) Anual autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura împreună cu autoritatea publică centrala de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele şi zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele tarii, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, şi este valabil până la apariţia ordinului de prohibitie din anul următor. (2) În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti menţionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifică durata de prohibitie. + Articolul 41 (1) Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie şi speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 şi 2, mentinand însă numărul total de zile. (2) Pentru apele curgătoare care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanta cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane. + Articolul 42Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin; b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale; c) setci monofilament în toate apele; d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific; e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime; f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel; g) pescuitul cu unelte din plasa în râurile şi lacurile naturale din zona de munte; h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostrita; i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca şi orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare. + Articolul 43 (1) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă, ce se delimiteaza în teren prin semne distincte. (2) Zonele de protecţie piscicolă pot fi: a) de protecţie a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului; b) de protecţie a diversitatii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic; c) de protecţie pentru iernarea peştelui. (3) Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului. (4) Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie piscicolă, pentru o anumită perioada, pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice; b) lucrări care împiedica migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea şi recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip şi pietriş, colectarea ghetii; c) lucrări în zona malurilor, precum şi taierea arborilor şi arbustilor de pe mal; d) admiterea în zona a ratelor şi gastelor domestice. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare; b) din considerente de prevenire a inundaţiilor. + Articolul 44 (1) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreună cu administratorii statului, încurajează şi promovează programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin: a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere; b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav, lipan, lostrita şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică; c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor şi racilor; d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populatiilor periclitate. (2) În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia sa ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulari. + Articolul 45 (1) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, împreună cu autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, va putea declara regiuni de crutare anumite părţi din Dunăre, râuri, paraie, lacuri, canale, precum şi zone de la tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hranirea puietului şi adulţilor speciilor de organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", conform prevederilor legale. (2) În apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, creşterea animalelor, turismul. (3) Administratorii au obligaţia sa marcheze perimetrele regiunilor de crutare şi să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale. + Articolul 46 (1) În scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele acţiuni şi activităţi: a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole; b) recoltarea stufului, papurei, rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinţă piscicolă; c) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în Delta Dunării şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afară traseelor aprobate de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării". Se exceptează circulaţia pe căile navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte cai de comunicaţie, precum şi circulaţia ambarcatiunilor autorizate în condiţiile legii; d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum şi circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizaţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura; e) închiderea cu garduri şi prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a garlelor de legătură, a baltilor şi terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migrează în timpul viiturilor de apa sau în perioada de reproducere, precum şi scurgerea libera a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac excepţie închiderile pescaresti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunării, în perioadele de viituri, autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"; f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului, fără acordul administratorului; g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru peşti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor şi a altor instalaţii şi amenajări cu scop piscicol; h) înfiinţarea de pepiniere şi crescatorii piscicole fără avizul autorităţii publice centrale pentru agricultura şi alimentaţie; i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescaresti, taluzurilor şi malurilor inierbate, precum şi distrugerea, degradarea sau micşorarea zonelor de protecţie a apelor; j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în deriva pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, garlelor sau canalelor; k) reducerea din culpa a debitelor de apa în apele naturale, dacă prin aceasta se periclitează existenta fondului piscicol; l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice; m) pescuitul în zonele de protecţie specială pentru iernarea peştelui; n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, paraielor, lacurilor, baltilor şi amenajărilor piscicole; o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi pestilor; p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajărilor piscicole; r) pescuitul reproducatorilor în perioada de prohibitie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate. (2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatica a tarii este permisă numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. + Articolul 47 (1) Dimensiunile minime ale speciilor de peşti şi alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4. (2) În funcţie de rezultatele cercetărilor şi de evoluţia mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi a autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. + Articolul 48Persoanele juridice sau fizice, care îşi desfăşoară activitatea în zona limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementările privind conservarea şi protecţia fondului piscicol. + Articolul 49 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate: a) sa echipeze prizele de apa cu instalaţii care să împiedice pătrunderea peştelui; b) sa menţină în lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru iernarea şi dezvoltarea normală a fondului piscicol, în condiţiile regulamentelor de gospodărire a apelor, cu excepţia cazurilor de forta majoră; c) sa amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare; d) să asigure debitul minim de apa necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare. (2) Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului, prin organismul sau specializat, va stabili condiţiile tehnice de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi va urmări respectarea lor. + Articolul 50Autoritatea publică centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreună cu unităţile de cercetare-proiectare de profil şi instituţiile de învăţământ superior de specialitate, precum şi Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente şi a condiţiilor ce influenţează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate măsurile necesare pentru protecţie şi sa stabilească capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică şi/sau ştiinţifică ale căror populaţii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de dispariţie. + Articolul 51Administratorii şi beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligaţia: a) să execute lucrări curente de întreţinere a canalelor, garlelor, altor surse de alimentare cu apa şi a zonelor de pescuit; b) să execute lucrări de amenajare şi construcţii specifice pentru protecţia fondului piscicol din apele aparţinând domeniului public. + Articolul 52 (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiţionată de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vieţii, migrarii şi reproducerii speciilor de peşti şi a altor vietuitoare acvatice. (2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalaţii care să permită migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care să împiedice aspirarea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun. (3) Barajele şi centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalaţii, iar cele care urmează să se construiască pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalaţii speciale care să permită migrarea sturionilor şi scrumbiei de Dunăre spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul autorităţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, deţinătorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajări piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Deţinătorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea după receptionare, pentru exploatare, Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, instalaţiile sau amenajările piscicole, fără recuperarea valorii de investiţie aferente acestora. Procedura de avizare şi de recepţie a lucrărilor privind instalaţiile speciale va fi elaborata, în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montană, de 300 m pentru apele curgătoare din zona colinară şi de 500 m pentru apele curgătoare din zona de şes. Pentru apele de frontieră restricţiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin convenţii şi acorduri internaţionale. + Titlul VI Raspunderi şi sancţiuni + Articolul 53Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă. + Articolul 54Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizaţie în cursuri de ape curgătoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorială; b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, care se exercită în ape curgătoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorială sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis; c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite să constate contravenţiile, permisul sau autorizaţia de pescuit. + Articolul 55Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ în timpul nopţii; b) prinderea salmonidelor cu mana; c) pescuitul cu momeli metalice şi cu peşti artificiali în râurile populate cu lostrita; d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singura persoana în timpul unei zile de la răsăritul şi până la apusul soarelui:- mai mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de pastrav, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide;- mai mult de 5 kg de peste, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg, în apele domeniului public; e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferă condiţii de viaţa salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului; f) reţinerea de către pescarii amatori a peştelui şi a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege; g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare aşezate în raza amenajărilor piscicole. + Articolul 56Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul lostritei fără autorizaţie specială eliberata de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura; b) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau în deriva pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor sau a canalelor; c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole; d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protecţie a faunei piscicole; e) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afară traseelor aprobate de autoritatea publică centrala de protecţie a mediului; f) utilizarea la pescuit a setcilor şi avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale; g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor şi al pestilor. + Articolul 57Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ şi sportiv al oricăror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajări piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop; b) prinderea peştelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane în apele de munte; c) pescuirea oricăror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele şi în zonele de prohibitie. + Articolul 58Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fără acordul proprietarului sau deţinătorului folosinţei piscicole; b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de peşti, altele decât cele existente în apele curgătoare, stătătoare şi în amenajările piscicole, fără avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului; c) neluarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi stoparea extinderii epizootiilor, precum şi pentru nedeclararea apariţiei acestora organelor de specialitate; d) vânzarea puietului de peste în alte scopuri decât repopularea; e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajările piscicole fără autorizaţia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinţă piscicolă; f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere şi a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgătoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale şi de acumulare, apelor maritime interioare şi pe tarmul marii teritoriale, precum şi în perimetrul amenajărilor piscicole. + Articolul 59Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) neanuntarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantităţi de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege; b) pescuitul comercial al peştelui şi al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege; c) refuzul de a permite accesul la controlul în barci, şalupe şi alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unităţile de producţie şi în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop. + Articolul 60Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole; b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru peşti, a toplitelor şi a cascadelor podite; c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenta faunei piscicole; d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpa a zonelor de protecţie perimetrala a amenajărilor piscicole; e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apa, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice; f) neluarea măsurilor pentru curatarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare; g) neasigurarea debitului de apa necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare. + Articolul 61 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte: a) prinderea peştelui cu unelte de plasa şi cu pripoane în râurile şi lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului; b) pescuitul prin orice metode şi mijloace al pestilor sau al altor vietuitoare acvatice şi al reproducatorilor, în perioada de prohibitie, precum şi distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturala; c) reducerea debitului şi a volumului de apa în amenajările piscicole şi pe cursurile de apa, în scop de furt sau braconaj; d) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, crasnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; e) importul, confecţionarea, producerea, deţinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; f) pescuitul comercial pe cursul Dunării şi Prutului, în zona de 500 metri în aval de baraj, precum şi pe toate apele curgătoare; g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime prevăzute de lege; h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a garlelor de legătură cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului; i) procurarea, transportul sau comercializarea peştelui, icrelor şi produselor din peste fără documente legale, dacă legea nu prevede circumstanţe agravante; j) furtul de peste prin orice mijloace şi metode din amenajările piscicole. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 62 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 ani la 10 ani următoarele fapte: a) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substanţe toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasa monofilament, pescuitul neautorizat în timpul nopţii cu unelte de plasa; b) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale în alt scop decât de repopulare; c) deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostritei, fără documente legale. (2) Tentativa se pedepseşte. (3) Urmărirea şi judecarea infracţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac în regim de urgenta, potrivit procedurii privind infracţiunile flagrante. + Articolul 63Când infracţiunile prevăzute la art. 61 şi 62 sunt săvârşite de persoane cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor, pedepsele se majorează cu 2 ani. + Articolul 64Orice hotărâre judecătorească care pronunţa o condamnare pentru infracţiune în materie de pescuit poate exclude autorul infracţiunii din asociaţiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mica de un an şi mai mare de 3 ani. + Articolul 65 (1) Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexează periodic, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. (2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârşită fapta. + Articolul 66Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infracţiuni se stabileşte de experţi, se hotărăşte de instanţele judecătoreşti şi revine persoanei juridice care gestionează patrimoniul piscicol aparţinând domeniului public sau amenajării piscicole. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în funcţie de preţul mediu de piaţa multiplicat de 5 ori pentru aceleaşi specii de peşti şi alte vietuitoare acvatice sau pentru acelaşi fel de bunuri. În situaţia în care contravenţiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervaţiilor, al pepinierelor şi crescatoriilor piscicole, preţul pestilor şi al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu faţă de preţul zilei pe piaţa din zona în care s-a săvârşit fapta. + Articolul 67 (1) Sunt supuse confiscării uneltele şi ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea faptei. (2) Bunurile rezultate din săvârşirea contravenţiei, constând în peste, icre, alte vietuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscării. (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal încheiat, valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat. + Articolul 68Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penală, de personalul cu drept de control şi împuterniciţii autorităţii publice centrale. + Articolul 69Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare*).--------------- Notă *) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.Potrivit art. 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ori de câte ori într-o lege specială sau un alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti facuta la dispoziţiile corespunzătoare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. + Titlul VII Dispoziţii finale + Articolul 70Din veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de până la 16% pentru finanţarea unor activităţi de cercetare şi studii aplicative. + Articolul 71În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice. + Articolul 72Unităţile de poliţie, Garda de coasta, Poliţia de frontieră şi Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi al altor unităţi cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a fenomenului infractional şi contraventional din domeniul protecţiei fondului piscicol, pescuit, piscicultura, transportul şi comercializarea peştelui. + Articolul 73 (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public şi privat, sunt scutite de taxe şi impozite. (2) Pentru clădirile amplasate pe terenurile menţionate la alin. (1) se achită taxele şi impozitele prevăzute de lege. + Articolul 74 (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public şi privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi. + Articolul 75Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. + Articolul 76Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localităţile din Rezervatia Biosferei "Delta Dunării" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obţinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg. + Articolul 77 (1) Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi autoritatea publică centrala de protecţie a mediului emit reglementări şi instrucţiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii şi protecţiei faunei piscicole, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura întreprinde măsuri de stimulare a infiintarii şi recunoaşterii organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, constituite la libera lor iniţiativa, în scopul realizării unui pescuit raţional şi al îmbunătăţirii condiţiilor de procesare şi comercializare a peştelui şi produselor din peste şi a calităţii acestora. + Articolul 78Autorităţile publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi de protecţie a mediului prezintă anual Guvernului, în comun, un raport asupra situaţiei pescuitului şi protecţiei faunei piscicole. + Articolul 79La data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt: a) Regia Naţionala a Pădurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte; b) Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" - pentru apele de pe teritoriul rezervatiei; c) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape aparţinând domeniului public şi privat al statului; d) consiliile locale. + Articolul 80 (1) Se înfiinţează Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc, organ consultativ al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultura, asupra tuturor problemelor referitoare la reglementările privind accesul la zonele şi resursele piscicole, precum şi stabilirea modului de exercitare a activităţilor de exploatare. (2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor se stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc. + Articolul 81Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnaţi prin vot în şedinţa de constituire un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. + Articolul 82Funcţia de membru al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este onorifica şi da dreptul la indemnizaţie de transport, cazare şi la diurna pentru participarea la şedinţe. + Articolul 83Autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit şi acvacultura asigura secretariatul tehnic şi cheltuielile de funcţionare ale Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc. + Articolul 84 (1) Membrii Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc sunt nominalizaţi de către autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Prin ordinul de înfiinţare a Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc se vor nominaliza membrii care reprezintă următoarele instituţii, organizaţii sau domenii, după caz: a) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor*); b) Ministerul Finanţelor Publice; c) Ministerul de Interne*); d) Ministerul Administraţiei Publice*); e) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului*); f) Ministerul Justiţiei; g) învăţământ şi cercetare ştiinţifică; h) Academia Română; i) Compania Naţionala de Administrare a Fondului Piscicol; j) Inspecţia piscicolă; k) Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"; l) Regia Naţionala a Pădurilor; m) asociaţii profesionale de profil; n) Patronatul Roman "Rompescaria"; o) asociaţia interprofesionala de profil; p) Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.----------- Notă *) Potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se înfiinţează Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, care îşi încetează activitatea.Prin art. 5 alin. (1) din aceeaşi ordonanţa de urgenţă, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne şi a Ministerului Administraţiei Publice. + Articolul 85În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura va elabora şi va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Marii Negre. + Articolul 86Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afară cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum şi sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga. + Anexa 1 PERIOADELE, DURATELE ŞI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUIPescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluste şi al altor vietuitoare acvatice este prohibit, după cum urmează:1. în apele colinare, de şes şi ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;3. în stufariile din Complexul Razelm-Sinoe şi în faţa acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum şi în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;4. în Dunăre, în faţa garlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de câte 500 de metri de ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la 15 iunie;5. la gura de vărsare în Dunăre a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt şi Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor râuri pe o distanta de 10 km de la confluenta, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;6. în faţa gurii Dunării-Meleaua Sfîntu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;7. cu navoadele de orice tip în Delta şi lunca inundabila a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie;8. în apele de munte, diferenţiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan şi lostrita, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanta de 60 metri în aval şi pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanta de 60 metri în amonte de primul iaz şi 50 metri în aval de ultimul iaz în salba, cat şi pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj. + Anexa 2 REGLEMENTAREApescuitului anumitor specii de peştiSe interzice pescuitul anumitor specii de peşti, după cum urmează:1. sturionilor şi al scrumbiei, în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagra, pe o adancime de 5 km în largul marii şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte şi de alta a axului bratelor Sfîntu Gheorghe şi Sulina. În faţa bratului Chilia lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace şi carmacute în senalul Dunării, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace şi ohane;3. sturionilor, în următoarele perioade: a) în sectorul de la Marea Neagra până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie; b) în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai; c) în sectorul de la gura Timocului până la barajul Porţile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;4. scrumbiei de Dunăre, în perioadele şi zonele următoare: a) în sectorul de la Marea Neagra până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai; b) în sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai; c) în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie;5. lostritei, fără autorizaţie specială;6. sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferenţiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuală a pescuitului;8. salmonidelor cu momeli naturale;9. în Marea Neagra, pescuitul cu setci şi paragate de calcan, în perioada februarie-mai.10. Pe baza cercetărilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului. + Anexa 3 CONDIŢIILEcare trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativîn apele aparţinând domeniului public1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la răsăritul şi până la apusul soarelui, cu respectarea următoarelor reguli: a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta; b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe bratele sale, în Delta Dunării, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu câte 2 carlige fiecare; c) în apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu câte 10 carlige fiecare.2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal în Dunarea teritorială de la Bazias până la vărsarea ei în mare, în Delta şi în lunca inundabila a Dunării, în râurile de munte, colinare şi de şes cu zonele lor inundabile, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice. În amenajările piscicole destinate acestui scop, în balti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale şi în zona economică exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal şi din barca. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica şi de pe gheaţa, cu excepţia zonelor de protecţie specială a iernarii peştelui.3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale şi artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinară şi de şes, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunării şi Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăţi în total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan şi coregon. + Anexa 4 DIMENSIUNILEminime ale pestilor şi ale altor vietuitoareacvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minimeale ochiurilor uneltelor de pescuit1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale pestilor şi ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafaţa din România, inclusiv în Marea Neagra, sunt următoarele:
| 1.1. | avat (Aspius aspius) | 30 | |
| 1.2. | aterină (Atherina mochon) | 7 | |
| 1.3. | babuşcă (Rutilus rutilus) | 15 | |
| 1.4. | batcă (Blicca bjoerkna) | 15 | |
| 1.5. | biban (Perca fluviatilis) | 12 | |
| 1.6. | crap (Cyprinus carpio) | 35 | |
| 1.7. | caras (Carassius auratus) | 15 | |
| 1.8. | caracudă (Carassius carassius) | 17 | |
| 1.9. | cosac (Abramis sp.) | 25 | |
| 1.10. | clean (Leuciscus cephalus) | 25 | |
| 1.11. | cegă (Acipenser ruthenus) | 45 | |
| 1.12. | coregon (Coregonus sp.) | 22 | |
| 1.13. | calcan (Scophthalmus maeoticus) | 40 | |
| 1.14. | cambulă (Pleuronectes, Platichthys flesus) | 20 | |
| 1.15. | chefal (Mugil sp.) | 25 | |
| 1.16. | fusar (Aspro streber) | 12 | |
| 1.17. | gingirică (Clupeonela cultiventris) | 7 | |
| 1.18. | hamsie (Engraulis encrasicholus) | 7 | |
| 1.19. | lin (Tinca tinca) | 25 | |
| 1.20. | lipan (Thymallus thymallus) | 25 | |
| 1.21. | lostriţă (Hucho hucho) | 65 | |
| 1.22. | morunaş (Vimba vimba) | 25 | |
| 1.23. | mreană (Barbus barbus) | 27 | |
| 1.24. | morun (Huso huso) | 170 | |
| 1.25. | nisetru (Acipenser guldenstaedti) | 140 | |
| 1.26. | oblete (Alburnus alburnus) | 12 | |
| 1.27. | plătică (Abramis brama) | 25 | |
| 1.28. | păstrăv (Salmo sp.) | 20 | |
| 1.29. | păstrugă (Acipenser stellatus) | 100 | |
| 1.30. | roşioară (Scardinius erythrophthalmus) | 15 | |
| 1.31. | rizeafcă (Alosa caspio) | 15 | |
| 1.32. | săbiţă (Pelecus cultratus) | 20 | |
| 1.33. | rechin (Squalus acanthias) | 100 | |
| 1.34. | scobar (Chondrostoma) | 20 | |
| 1.35. | somn (Silurus glanis) | 50 | |
| 1.36. | scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) | 22 | |
| 1.37. | scrumbie albastră (Alosa maeotica) | 23 | |
| 1.38. | stavrid (Trachurus mediteraneus) | 12 | |
| 1.39. | şalău (Stizostedion sp.) | 40 | |
| 1.40. | ştiucă (Esox lucius) | 40 | |
| 1.41. | şip (Acipenser sturio) | 110 | |
| 1.42. | şprot (Spratus spratus) | 7 | |
| 1.43. | văduviţă (Leuciscus idus) | 30 | |
| 1.44. | viză (Acipenser nudiventris) | 100 | |
| 1.45. | raci (Astacus sp.) | 9 | |
| 1.46. | scoica de râu (Unio pictorum) | 8 | |
| 1.47. | broaşte (Rana sp.) | 30 g/buc. |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari