PROTOCOL din 1 decembrie 1999Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 470 bis din 1 iulie 2003



    ----------- Notă *) Protocolul a fost ratificat prin Legea nr. 271/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 1 iulie 2003.Părţile,hotărâte sa pună în aplicare Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,constiente ca oxizii de azot, sulful, compusii organici volatili şi compusii redusi ai azotului au fost asociaţi cu efecte nocive asupra sănătăţii umane şi mediului,preocupate de faptul ca, nivelele critice pentru sănătatea umană şi vegetaţie ale acidifierii, ale azotului din îngrăşăminte şi ale nivelului de ozon sunt depăşite în multe regiuni ale Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa,preocupate de asemenea de faptul ca oxizii de azot, sulful şi compusii organici volatili emisi, ca şi poluantii secundari, cum ar fi ozonul şi produsele de reactie ale amoniacului, sunt transportaţi în atmosfera pe distanţe lungi şi pot avea efecte transfrontiere nocive,recunoscând ca emisiile provenite de la Părţile Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa contribuie la poluarea aerului la scara emisferica şi globală şi recunoscând potenţialul de transport între continente şi necesitatea unor studii aprofundate asupra acestui subiect,recunoscând de asemenea ca Statele Unite ale Americii şi Canada negociaza în prezent, la nivel bilateral, reducerea emisiilor oxizilor de azot şi a compusilor organici volatili pentru a evita efectele transfrontiere ale ozonului,recunoscând în plus ca statul Canada va realiza reduceri suplimentare ale emisiilor de sulf până în anul 2010 prin aplicarea Strategiei pan-canadiene de lupta împotriva ploilor acide începând din anul 2000 şi ca Statele Unite ale Americii s-au angajat sa pună în aplicare un program de reducere a emisiilor oxizilor de azot în partea estica a teritoriului lor şi sa treacă la reducerea emisiilor necesare respectării normelor lor naţionale de calitate a aerului cu privire la particulele în suspensie,hotărâte să aplice o abordare complexa în vederea prevenirii sau reducerii la minimum a depasirilor cantităţilor şi nivelurilor critice,luând în considerare emisiile provenite de la anumite activităţi şi instalaţii existente răspunzătoare pentru nivelurile actuale ale poluarii atmosferice şi dezvoltarea unor activităţi şi instalaţii ulterioare,constiente de existenta unor tehnici şi metode de gestionare destinate reducerii emisiilor acestor substanţe,hotărâte să aplice măsurile necesare pentru a anticipa, preveni sau reduce la minim emisiile acestor substanţe, având în vedere aplicarea măsurilor preventive, stabilite prin principiul 15 al Declaraţiei de la Rio asupra mediului şi dezvoltării,reafirmand ca statele, conform Cartei Naţiunilor Unite şi principiilor dreptului internaţional, au dreptul suveran de a-şi exploata resursele proprii conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare şi datoria de a acţiona astfel încât activităţile efectuate în limitele domeniului lor de jurisdicţie sau de control sa nu pună în pericol mediul altor state sau al altor zone situate dincolo de jurisdicţia lor naţionala.constiente de necesitatea unor abordari regionale eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea poluarii aerului care să ia în considerare faptul ca efectele şi costurile măsurilor anti-poluare variaza în diverse tari,luând în considerare contribuţia importanţa a sectorului privat şi non-guvernamental la cunoaşterea efectelor asociate acestor substanţe şi a tehnicilor disponibile pentru micşorarea lor, precum şi rolul acestor sectoare în sprijinirea reducerii emisiilor în atmosfera.având în vedere ca măsurile luate pentru reducerea emisiilor de sulf, a oxizilor de azot, a amoniacului şi a substanţelor organice volatile nu trebuie să constituie o modalitate de exercitare a unor discriminări arbitrare sau nejustificate sau restrictii disimulate în concurenta şi comerţul internaţional.luând în considerare cele mai bune informaţii şi date ştiinţifice şi tehnice disponibile despre emisiile acestor substanţe, transformările lor în atmosfera şi efectele acestor substanţe asupra sănătăţii umane şi mediului, precum şi despre costurile măsurilor anti-poluare şi recunoscând necesitatea îmbunătăţirii acestor cunoştinţe şi a continuării cooperării ştiinţifice şi tehnice pentru clarificarea acestor probleme,având în vedere ca prin Protocolul privind controlul emisiilor de oxizi de azot sau al fluxurilor lor transfrontiere, adoptat la Sofia la 31 octombrie 1988, şi prin Protocolul privind controlul emisiilor compusilor organici volatili şi al fluxurilor lor transfrontiere, adoptat la Geneva la 18 noiembrie 1991, exista deja prevederi privind controlul emisiilor oxizilor de azot şi al compusilor organici volatili şi ca anexele tehnice ale ambelor protocoale conţin îndrumări tehnice pentru reducerea acestor emisii,având în vedere de asemenea ca prin Protocolul privind reducerea suplimentară a emisiilor de sulf, adoptat la Oslo la 14 iunie 1994, exista deja prevederi privind reducerea emisiilor de sulf pentru a contribui la scăderea depunerilor acide prin diminuarea depasirilor depunerilor critice de sulf, care au fost calculate pornind de la nivelul critic al aciditatii conform contribuţiei compusilor oxidati ai sulfului la depunerile acide totale în 1990,având în vedere, în plus, ca prezentul Protocol este primul acord al Convenţiei care are ca obiectiv specific compusii redusi ai azotului.având în vedere ca reducerea emisiilor acestor substanţe poate fi utila şi în controlul altor poluanti, inclusiv, în special, aerosolii solizi secundari transfrontalieri care contribuie la efectele nocive asupra sănătăţii umane prin expunerea la particulele în suspensie din aer,având în vedere, de asemenea, necesitatea de a evita, cat mai mult posibil, adoptarea unor măsuri în vederea realizării obiectivelor prezentului Protocol care să agraveze alte aspecte decât cele asociate sănătăţii umane şi mediului înconjurător,luând cunoştinţa de faptul ca măsurile adoptate pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot şi a amoniacului ar trebui sa ia în considerare întregul ciclu biogeochimic al azotului şi, pe cat posibil, nu ar trebui sa conducă la creşterea emisiilor de azot reactiv, inclusiv de oxizi de azot care ar putea agrava alte aspecte asociate azotului,ştiind ca metanul şi monoxidul de carbon emisi de activităţile umane contribuie la formarea ozonului troposferic în prezenta oxizilor de azot şi a compusilor organici volatili,constiente de asemenea de angajamentele pe care Părţile şi le-au asumat prin Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice,au convenit următoarele:  +  Articolul 1DEFINIŢIIÎn sensul prezentului Protocol:1. "Convenţie" reprezintă Convenţia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, adoptată la Geneva la 13 noiembrie 1979;2. "EMEP" reprezintă Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa;3. "Organism Executiv" reprezintă Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art 10 alin. (1) din Convenţie;4. "Comisie" reprezintă Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;5. "Părţi" reprezintă, în cazul în care nu se prevede altfel, Părţile prezentului Protocol;6. "zona geografică a activităţilor EMEP" reprezintă zona definită la art. 1 alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;7. "emisie" reprezintă eliberarea de substanţe în atmosfera dintr-o sursa punctuala sau dintr-o sursa difuza;8. "oxizi de azot" reprezintă monoxid de azot şi dioxid de azot, exprimati ca dioxid de azot [NO(2)];9. "compuşi redusi de azot" reprezintă amoniacul şi produsele sale de reactie;10. "sulf reprezintă toţi compusii de sulf, exprimati ca dioxid de sulf [SO(2)];11. "compuşi organici volatili" sau "COV" reprezintă, în cazul în care nu se specifică altfel, toţi compusii organici de natura antropica, alţii decât metanul, şi care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot în prezenta luminii solare;12. "sarcina critica" reprezintă o estimare cantitativă a concentratiilor de poluanti din atmosfera pentru o durată de expunere specifică, sub care, conform cunoştinţelor actuale, nu se produc efecte nocive directe asupra elementelor sensibile ale mediului înconjurător,13. "niveluri critice" reprezintă concentratiile de poluanti din atmosfera pentru o durată de expunere specificată, peste care, conform cunoştinţelor actuale, pot produce efecte nocive directe asupra receptorilor, cum ar fi: fiinţele umane, vegetatia, ecosistemele sau materialele;14. "zona de gestionare a emisiilor de poluanti" sau "ZGEP" reprezintă zona desemnată în anexa III în condiţiile stabilite în art. 3 alin. (9);15. "sursa fixa" reprezintă orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate să emita sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili sau amoniac, direct sau indirect, în atmosfera;16. "sursa fixa noua" reprezintă orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare a început după expirarea unui an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol. Este de competenţa autorităţilor naţionale sa decidă dacă modificarea este sau nu importanţa, ţinând cont de unii factori, cum ar fi beneficiile pe care aceasta modificare le va avea asupra mediului.  +  Articolul 2OBIECTIVULObiectivul prezentului Protocol este de a controla şi de a reduce emisiile de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, care sunt produse de activităţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizarii sau formării ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi şi să asigure, pe cat posibil, ca pe termen lung şi prin abordari treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţifică, depunerile de origine atmosferica şi concentratiile lor din atmosfera nu depăşesc:(a) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP şi pentru Canada, sarcina critica a aciditatii, stabilită în anexa I;(b) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, sarcina critica a azotului din îngrăşăminte, stabilită în anexa I; şi(c) pentru ozon:(i) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile critice ale ozonului, stabilite în anexa I;(îi) pentru Canada, standardul pan-canadian pentru ozon; şi(iii) pentru Statele Unite ale Americii, standardul naţional de calitate a aerului pentru ozon.  +  Articolul 3OBLIGAŢII DE BAZA1. Fiecare Parte care are un plafon de emisie inclus în oricare dintre tabelele anexei II trebuie să reducă şi sa menţină reducerea emisiilor sale anuale în conformitate cu acel plafon şi cu termenele specificate în prezenta anexa. Fiecare Parte, cel puţin, trebuie să controleze emisiile sale de compuşi poluanti în conformitate cu obligaţiile din anexa II.2. Fiecare Parte trebuie să aplice valorile limita specificate în anexele IV, V şi VI pentru fiecare sursa fixa noua care face parte din categoria surselor fixe, identificate în anexele respective, nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII. Ca o alternativa, o Parte poate aplica strategii diferite pentru reducerea emisiilor care să realizeze niveluri globale echivalente pentru toate categoriile de surse luate împreună.3. Fiecare Parte, în măsura în care este tehnic şi economic posibil, luând în considerare costurile şi avantajele, trebuie să aplice valorile limita specificate în anexele IV, V şi VI fiecărei surse fixe existente din categoria surselor fixe identificate în anexele respective nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII. Ca o alternativa, o Parte poate să aplice strategii diferite pentru reducerea emisiilor prin care să realizeze niveluri globale echivalente pentru toate categoriile de surse luate împreună sau, pentru Părţile din exteriorul zonei geografice a EMEP să aplice strategiile necesare realizării obiectivelor naţionale sau regionale privind combaterea acidifierii şi îndeplinirii standardelor naţionale de calitate a aerului.4. Valorile limita pentru cazanele de aburi şi dispozitivele de încălzire noi sau existente cu o putere termica nominală mai mare de 50 MW(termic) şi pentru vehiculele noi de mare tonaj trebuie evaluate de către Părţi la o sesiune a Organismului Executiv în vederea modificării anexelor IV, V şi VI cel mai târziu în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol.5. Fiecare Parte aplica valorile limita pentru combustibilii şi sursele mobile noi identificate în anexa VIII nu mai târziu decât în termenele specificate în anexa VII.6. Fiecare Parte aplica cele mai bune tehnici disponibile surselor mobile şi fiecăreia dintre sursele fixe noi sau existente, luând în considerare documentele-ghid I - V adoptate de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) cu toate modificările aduse.7. Fiecare Parte ia măsurile corespunzătoare bazate, între altele, pe criterii ştiinţifice şi economice de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili asociaţi cu folosirea unor produse neincluse în anexa VI sau VIII. Părţile stabilesc valorile limita pentru compusii organici volatili continuti în produsele neincluse în anexele VI sau VIII ca şi termenele pentru aplicarea acestor valori limita cel mai târziu până la a doua sesiune a Organismului Executiv de după intrarea în vigoare a prezentului Protocol în vederea adoptării unei anexe asupra produselor, inclusiv criteriile de selectare.8. Conform alin. (10), fiecare Parte:(a) aplica, cel puţin, măsurile de control pentru amoniac specificate în anexa IX; şi(b) aplica, acolo unde considera necesar, cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea şi reducerea emisiilor de amoniac, menţionate în documentul-ghid adoptat de către Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificările aduse.9. Alin. (10) se aplică oricărei Părţi:(a) a carei suprafaţa totală este mai mare de 2 milioane Kmp;(b) ale carei emisii anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi/sau compuşi organici volatili care contribuie la acidifierea, eutrofizarea sau formarea ozonului în zonele de sub jurisdicţia uneia sau a mai multor Părţi provin, în principal, dintr-o zona de sub jurisdicţia sa desemnată ca ZGEP în anexa III şi care a prezentat documentaţia în conformitate cu lit. (c) asupra acestui efect;(c) care a prezentat, în vederea semnării, ratificării, acceptării sau aprobării prezentul Protocol sau în vederea aderării la acesta, o descriere a zonei geografice a uneia sau mai multor ZGEP pentru unul sau mai mulţi poluanti, împreună cu documentaţia de referinţa, pentru includerea în anexa III; şi(d) care şi-a precizat intenţia de a acţiona în conformitate cu prezentul alineat cu ocazia semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul Protocol.10. Părţii căreia i se aplică prezentul alineat:(a) dacă este situata în interiorul zonei geografice a EMEP, i se va cere să se supună prevederilor prezentului articol şi ale anexei II numai în interiorul ZGEP corespunzătoare fiecărui poluant pentru care o ZGEP de sub jurisdicţia sa este înscrisă în anexa III; sau(b) dacă nu este situata în interiorul zonei geografice a EMEP, i se va cere să se supună prevederilor alin. (1), (2), (3), (5), (6) şi (7) şi anexei II numai în interiorul ZGEP corespunzătoare fiecărui poluant (oxizi de azot, sulf şi/sau compuşi organici volatili) pentru care o ZGEP de sub jurisdicţia sa este inclusă în anexa III şi nu i se va cere să se supună alin. (8) în orice alt loc de sub jurisdicţia sa.11. În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul Protocol, Canada şi Statele Unite ale Americii trebuie să prezinte Organismului Executiv angajamentele lor privind reducerea emisiilor de sulf, oxizi de azot şi compuşi organici volatili în vederea includerii automate în anexa II.12. Părţile, sub rezerva concluziilor primei analize prevăzute la art. 10 alin. (2) şi cel mai târziu la un an după terminarea acestei analize, trebuie să înceapă negocierile asupra unor obligaţii suplimentare de reducere a emisiilor.  +  Articolul 4SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGII1. Fiecare Parte, actionand conform legilor, reglementărilor şi practicilor sale, dar şi în concordanta cu obligaţiile care decurg din prezentul Protocol, trebuie să creeze condiţiile favorabile pentru facilitarea schimbului de informaţii, tehnologii şi tehnica, în scopul reducerii emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, angajandu-se sa promoveze, între altele:(a) constituirea şi actualizarea bazelor de date privind cele mai bune tehnici disponibile, inclusiv a celor care permit creşterea eficientei energetice, combustibilii puţin poluanti şi practicile agricole nepoluante;(b) schimbul de informaţii şi experienta privind dezvoltarea sistemelor de transport mai puţin poluante;(c) contacte directe şi cooperare în sectorul industrial, inclusiv parteneriatul între întreprinderi;şi(d) acordarea de asistenţa tehnica.2. În vederea promovării activităţilor specificate la alin. (1), fiecare Parte trebuie să creeze condiţii favorabile pentru facilitarea contactelor şi a cooperării între organizaţiile şi persoanele competente care, atât în sectorul privat, cat şi în sectorul public, pot sa furnizeze tehnologii, servicii de proiectare şi inginerie, mijloace materiale sau financiare.  +  Articolul 5CONSTIENTIZAREA PUBLICULUI1. Fiecare Parte, actionand în conformitate cu legile, reglementările şi practicile sale, va sprijini furnizarea de informaţii către publicul larg, inclusiv informaţii asupra:(a) emisiilor naţionale anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, precum şi progresele realizate în vederea conformarii la plafoanele naţionale de emisie sau la alte obligaţii menţionate în art. 3;(b) depunerilor şi concentratiilor poluantilor respectivi şi, acolo unde este cazul, depunerile şi concentratiile acestora în raport cu conţinutul şi nivelurile critice menţionate în art. 2;(c) concentratiilor ozonului troposferic; şi(d) strategiilor şi măsurilor aplicate sau care urmează să fie aplicate în vederea atenuarii problemelor de poluare atmosferica tratate în prezentul Protocol şi expuse în art. 6.2. În plus, în vederea reducerii la minim a emisiilor, fiecare Parte poate acţiona astfel încât publicul să aibă acces larg la informaţiile privind:(a) combustibilii şi carburanţii mai puţin poluanti, sursele de energie regenerabila şi eficienta lor energetica, inclusiv utilizarea lor în sectorul transporturilor;(b) compusii organici volatili continuti în produse, inclusiv marcarea acestora;(c) opţiunile de gestionare a deşeurilor ce conţin compuşi organici volatili care sunt produse de către consumatori;(d) practicile agricole nepoluante în vederea reducerii emisiilor de amoniac;(e) efectele asupra sănătăţii şi mediului asociate cu poluantii vizati de prezentul Protocol; şi(f) măsurile pe care le pot lua întreprinderile şi persoanele particulare pentru a sprijini reducerea emisiilor poluantilor menţionaţi în prezentul Protocol.  +  Articolul 6STRATEGII, POLITICI, PROGRAME, MĂSURI ŞI INFORMAŢII1. Fiecare Parte, pe baza unor criterii ştiinţifice şi economice solide, în vederea facilitării punerii în aplicare a obligaţiilor contractate conform art. 3:(a) adopta strategii, politici şi programe de sprijin, fără o întârziere excesiva, după intrarea în vigoare a prezentului Protocol în ceea ce o priveşte;(b) aplica măsuri de control şi reducere a emisiilor sale de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili;(c) aplica măsuri pentru încurajarea creşterii eficientei energetice şi pentru utilizarea energiei regenerabile;(d) aplica măsuri de reducere a utilizării combustibililor şi carburantilor poluanti;(e) dezvolta şi introduce sisteme de transport mai puţin poluante şi se angajează sa promoveze sisteme de gestionare a traficului în vederea reducerii emisiilor globale ale traficului rutier;(f) aplica măsuri de încurajare a dezvoltării şi introducerii proceselor şi produselor mai puţin poluante, ţinând cont de documentele-ghid I - V adoptate de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificările aduse;(g) încurajează aplicarea programelor de gestiune a reducerii emisiilor, în special programele voluntare, şi folosirea instrumentelor economice, ţinând cont de documentul-ghid VI adoptat de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (decizia 1999/1) şi toate modificările aduse;(h) aplica şi elaborează continuu politici şi măsuri, conform situaţiei sale naţionale, cum ar fi reducerea sau eliminarea progresiva a imperfectiunilor economiei de piaţa, a stimulentelor fiscale, a exonerarilor de impozite şi taxe şi a subvenţiilor în toate sectoarele care emit sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili care acţionează împotriva obiectivelor Protocolului;(i) aplica măsuri, dacă acestea sunt eficiente din punct de vedere al costului, pentru reducerea emisiilor provenite de la produsele reziduale care conţin compuşi organici volatili;2. Fiecare Parte culege şi menţine la zi informaţiile privind:(a) nivelurile efective ale emisiilor de sulf, compusilor de azot şi compusilor organici volatili, concentratiilor din aer şi depunerilor acestor compuşi, precum şi ale concentratiilor ozonului la sol, ţinând cont, pentru Părţile situate în zona geografică a EMEP, de planul de lucru al EMEP;şi(b) efectele concentratiilor din mediu ale sulfului, compusilor de azot, compusilor organici volatili şi ozonului asupra sănătăţii, ecosistemelor terestre şi acvatice şi materialelor.3. Orice Parte poate adopta măsuri mai stricte decât cele prevăzute prin prezentul Protocol.  +  Articolul 7RAPORTARI1. Respectând legile şi reglementările sale şi în conformitate cu obligaţiile ce decurg din prezentul Protocol:(a) fiecare Parte raportează Organismului Executiv, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei, la intervale regulate fixate de către Părţi la sesiunea Organismului Executiv, informaţii asupra măsurilor pe care le-a luat în vederea aplicării prezentului Protocol, în plus;(i) dacă o Parte aplica strategii diferite pentru reducerea emisiilor conform art. 3 alin. (2) şi (3), atunci ea aceasta trebuie să prezinte documente în sprijinul strategiilor aplicate acceptând obligaţiile enunţate în alineatele respective;(îi) dacă o Parte estimeaza ca anumite valori limita, specificate în conformitate cu art. 3 alin. (3), nu sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi economic, atunci aceasta raportează şi justifica acest fapt.(b) fiecare Parte situata în zona geografică de activitate a EMEP comunică EMEP-ului, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei, la intervale regulate, fixate de organismul director al EMEP şi aprobate de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv, informaţiile următoare:(i) nivelurile emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili folosind, cel puţin, metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala specificate de organismul director al EMEP;(îi) nivelurile emisiilor fiecărei substanţe pentru anul de referinţa (1990), folosind aceleaşi metodologii şi aceeaşi rezoluţie spatiala şi temporala;(iii) date asupra emisiilor proiectate şi a planurilor curente de reducere; şi(iv) dacă Partea considera necesar, orice circumstanţă excepţionala care justifica emisii temporar superioare plafoanelor care au fost stabilite pentru unul sau mai mulţi poluanti; şi(c) Părţile situate în afară zonei geografice de activitate a EMEP pun la dispoziţie informaţii similare celor specificate la lit. (b), dacă acestea sunt solicitate de către Organismul Executiv.2. Informaţiile care trebuie comunicate prin aplicarea alin. (1) lit. (a) trebuie să fie conforme cu decizia privind formatul şi conţinutul, care urmează să fie adoptată de către Părţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie revazuti, dacă este necesar, pentru a identifica orice element suplimentar privind formatul sau conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în aceste raportări.3. În timp util, înaintea fiecărei sesiuni anuale a Organismului Executiv, EMEP furnizează informaţii privind:(a) concentratiile din mediu şi depunerile de sulf şi compuşi de azot, precum şi, dacă aceste date sunt disponibile, concentratiile compusilor organici volatili şi ale ozonului la sol; şi(b) calculele privind bilanţul de sulf şi azotul oxidat şi redus şi informaţii referitoare la transportul pe distanţe lungi al ozonului la sol şi al precursorilor săi.Părţile situate în afară zonei geografice de activitate a EMEP pun la dispoziţie informaţii similare, dacă acestea sunt solicitate de către Organismul Executiv.4. Organismul Executiv, în conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. (b) din Convenţie, ia măsurile necesare pentru pregătirea informaţiilor privind efectele depunerilor compusilor de sulf şi de azot şi a concentratiilor de ozon la sol.5. La sesiunile Organismului Executiv, Părţile iau măsurile necesare pentru pregătirea, la intervale regulate, a informaţiilor revizuite privind repartizarea reducerilor emisiilor calculate şi optimizate la nivel internaţional pentru toate statele situate în zona geografică de activitate a EMEP, prin aplicarea modelelor integrate de evaluare, inclusiv modelele de transport atmosferic în vederea reducerii suplimentare, conform art. 3 alin. (1), a diferenţei dintre depunerile actuale ale compusilor de sulf şi azot şi cantităţile critice, precum şi a diferenţei dintre concentratiile actuale ale ozonului la sol şi nivelurile critice specificate în anexa I, sau alte metode alternative de evaluare aprobate de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv.  +  Articolul 8CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI SUPRAVEGHEREPărţile încurajează cercetarea, dezvoltarea, supravegherea şi cooperarea referitoare la:(a) armonizarea internationala a metodelor de calcul şi evaluare a efectelor nocive asociate substanţelor vizate de prezentul Protocol în scopul stabilirii cantităţilor şi nivelurilor critice şi, dacă este cazul, al elaborării procedurilor pentru realizarea unei astfel de armonizari;(b) îmbunătăţirea bazelor de date de emisii, în special pe cele care privesc amoniacul şi compusii organici volatili;(c) îmbunătăţirea tehnicilor şi sistemelor de supraveghere şi modelarea transportului, a concentratiilor şi depunerilor de sulf, compusilor de azot şi compusilor organici volatili, a formării ozonului la sol şi a produselor secundare;(d) îmbunătăţirea cunoştinţelor ştiinţifice despre evoluţia pe termen lung a emisiilor şi impactului acestora asupra concentratiilor de fond la scara emisferica ale sulfului, azotului, compusilor organici volatili, ale ozonului şi produselor secundare, acordând atenţie, îndeosebi, chimiei troposferei libere şi riscului circulaţiei intercontinentale a poluantilor;(e) elaborarea, în continuare, a unei strategii globale pentru reducerea efectelor nocive ale acidifierii, eutrofizarii şi poluarii fotochimice, inclusiv sinergismul şi efectele combinate;(f) elaborarea strategiilor care urmăresc reducerea suplimentară a emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili bazate pe cantităţile şi nivelurile critice, precum şi pe progresele tehnice, şi ameliorarea modelelor integrate de evaluare pentru calcularea repartiţiei optimizate la nivel internaţional a reducerii emisiilor, avându-se în vedere evitarea costurilor excesive pentru oricare dintre Părţi. O importanţa specială ar trebui acordată emisiilor provenite din agricultura şi transporturi;(g) determinarea evoluţiei în timp şi aprofundarea ştiinţifică a efectelor mai indepartate ale sulfului, compusilor de azot, compusilor organici volatili şi a poluarii fotochimice asupra sănătăţii, inclusiv contribuţia acestor efecte asupra concentratiilor de aerosoli şi a mediului, în special asupra acidifierii şi eutrofizarii şi asupra materialelor, în special monumentele istorice şi culturale, luând în considerare relaţiile dintre oxizii de sulf, oxizii de azot, amoniac, compusii organici volatili şi ozonul troposferic;(h) tehnologii pentru reducerea emisiilor, tehnici şi tehnologii destinate îmbunătăţirii eficientei energetice, conservării energiei şi utilizării surselor de energie regenerabila;(i) eficienta tehnicilor de control ale amoniacului utilizat în exploatările agricole şi impactul acestor tehnici asupra depunerilor locale sau regionale;(j) gestionarea solicitărilor de transport, dezvoltarea şi promovarea modurilor de transport mai puţin poluante;(k) cuantificarea şi, pe cat posibil, evaluarea economică a beneficiilor pentru mediu şi sănătatea umană, care rezultă din reducerea emisiilor de sulf, a oxizilor de azot, amoniacului şi compusilor organici volatili;(l) punerea la punct a instrumentelor care să permită asigurarea unei aplicari largi şi a unei difuzari extinse a metodelor şi rezultatelor acestor lucrări.  +  Articolul 9RESPECTAREA OBLIGAŢIILORRespectarea de către fiecare Parte a obligaţiilor pe care aceasta şi le-a asumat prin prezentul Protocol este analizata periodic. Comitetul de aplicare, creat prin Decizia 1997/2, adoptată de Organismul Executiv la cea de a 15-a sesiune a sa, efectuează aceste analize şi raportează Părţilor la o sesiune a Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în anexa acestei decizii, inclusiv cu modificările aduse acestora.  +  Articolul 10ANALIZA DE CĂTRE PĂRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI EXECUTIV1. În conformitate cu art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Părţile analizează la sesiunile Organismului Executiv informaţiile furnizate de către Părţi, EMEP şi organismele auxiliare ale Organismului Executiv, datele asupra efectelor concentratiilor şi depunerilor de sulf şi azot şi a poluarii fotochimice, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare, menţionat la art. 9.2. (a) La sesiunile Organismului Executiv, Părţile continua sa analizeze obligaţiile care decurg din prezentul Protocol, inclusiv:(i) obligaţiile referitoare la repartizarea reducerilor emisiilor calculate şi optimizate la nivel internaţional, menţionate la art. 7 alin. (5); şi(îi) îndeplinirea obligaţiilor şi a progreselor înregistrate în vederea realizării obiectivelor prezentului Protocol;(b) analiza ia în considerare cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile privind efectele acidifierii, eutrofizarii şi poluarii fotochimice, inclusiv evaluarea efectelor legate de sănătatea umană, nivelurile şi cantităţile critice, dezvoltarea şi perfecţionarea modelelor integrate de evaluare, progresele tehnologice, evoluţia situaţiei economice, îmbunătăţirea bazelor de date privind emisiile şi tehnicile anti-emisie privind în special amoniacul şi compusii organici volatili şi îndeplinirea obligaţiilor privind nivelurile de emisie.(c) procedurile, metodele şi termenele acestor analize sunt hotărâte de către Părţi la o sesiune a Organismului Executiv. Prima analiza de acest fel trebuie să înceapă nu mai târziu de un an după intrarea în vigoare a prezentului Protocol.  +  Articolul 11SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR1. În situaţia unui diferend între doua sau mai multe Părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Părţile implicate fac eforturi de soluţionare a acestuia pe calea negocierilor sau prin orice alt mijloc paşnic, ales de către ele. Părţile implicate în diferend vor informa Organismul Executiv asupra diferendumului dintre ele.2. După ce a ratificat, acceptat, aprobat sau a aderat la prezentul Protocol sau în orice moment ulterior, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economică regionala poate declara printr-un instrument scris înaintat Depozitarului ca, pentru orice diferend legat de interpretarea sau aplicarea Protocolului, recunoaşte ca obligatorie ipso facio şi fără un acord special, una sau ambele dintre următoarele modalităţi de soluţionare a diferendelor cu alta Parte care accepta aceeaşi obligaţie:(a) supunerea diferendumului Curţii Internaţionale de Justiţie;(b) arbitrajul, în conformitate cu procedurile pe care Părţile le vor adopta cat de curând posibil la o sesiune a Organismului Executiv într-o anexa destinată arbitrajului.O Parte care este o organizaţie de integrare economică regionala poate face o declaraţie în acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul conform procedurilor menţionate la lit. (b).3. Declaraţia facuta în conformitate cu alin. (2) rămâne în vigoare până când aceasta expira conform cu termenele sale proprii sau până la expirarea unui termen de 3 luni începând de la data la care o notificare scrisă a revocării acestei declaraţii a fost depusa Depozitarului.4. Depunerea unei noi declaraţii, notificarea revocării unei declaraţii sau expirarea unei declaraţii nu afectează în nici un fel procedura angajata la Curtea Internationala de Justiţie sau la tribunalul de arbitraj, în afară cazului în care Părţile în disputa convin în alt mod.5. În afară cazului în care Părţile în disputa au acceptat acelaşi mod de reglementare prevăzut la alin. (2), dacă la expirarea termenului de 12 luni începând de la data la care o Parte a notificat unei alte Părţi existenta unui diferend între ele, Părţile implicate nu au reuşit să-şi reglementeze diferendul prin mijloacele menţionate la alin. (1), atunci diferendul trebuie supus concilierii la cererea oricăreia dintre Părţile aflate în disputa.6. În sensul alin. (5), se creează o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un număr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacă Părţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, de către un grup impartasind acelaşi interes şi un preşedinte ales de comun acord de către membri astfel desemnaţi. Comisia elaborează o recomandare pe care Părţile în disputa o examinează cu buna credinţa.  +  Articolul 12ANEXEAnexele prezentului Protocol fac parte integrantă din Protocol.  +  Articolul 13MODIFICĂRI ŞI ADAPTARI1. Fiecare Parte poate propune modificări la prezentul Protocol. Orice Parte a Convenţiei poate propune adaptari ale anexei II la prezentul Protocol, în scopul de a-şi înscrie numele împreună cu nivelurile de emisie, plafoanele de emisie şi procentajul de reducere al emisiilor.2. Modificările şi adaptarile propuse sunt înaintate în scris Secretarului Executiv al Comisiei şi sunt transmise Părţilor de către Secretarul Executiv. Părţile discuta modificările şi adaptarile propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Părţilor cu cel puţin 90 zile înainte.3. Modificările la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor II - IX, sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intră în vigoare pentru Părţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care două treimi din Părţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificări. Modificările intră în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmează datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificărilor.4. Modificările la prezentul Protocol, cu excepţia celor menţionate la alin. (3), sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicării acestora de către Secretariatul executiv al Comisiei, o modificare a acestor Anexe îşi produce efectele pentru acele Părţi care nu au înaintat notificări Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Părţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la o anexa, alta decât cele menţionate la alin. (3), trebuie să notifice Depozitarul în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul informează fără întârziere toate Părţile asupra primirii unei astfel de notificări. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare şi, după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intră în vigoare pentru Partea respectiva.6. Adaptarile la anexa II sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la o sesiune a Organismului Executiv şi va produce efectele pentru toate Părţile la prezentul Protocol în a 90-a zi care urmează datei la care Secretariatul executiv al Comisiei notifica în scris acelor Părţi adoptarea adaptării.  +  Articolul 14SEMNAREA1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Gothenburg (Suedia) în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie 1999, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York până la 30 mai 2000, tuturor statelor membre ale Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângă Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economică regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate să fie Părţi ale Convenţiei şi sa figureze pe lista din anexa II.2. În problemele care ţin de competenţa lor, aceste organizaţii de integrare economică regionala îşi exercită în nume propriu drepturile şi se achită în nume propriu de responsabilităţile pe care prezentul Protocol le conferă statelor lor membre, în asemenea cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate să îşi exercite drepturile în mod individual.  +  Articolul 15RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA1. Prezentul Protocol este supus ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari.2. Prezentul Protocol este deschis aderării tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 14 alin. (1), începând de la 31 mai 2000.3. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Depozitar.  +  Articolul 16DEPOZITARULDepozitarul este Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.  +  Articolul 17INTRAREA ÎN VIGOARE1. Prezentul Protocol intră în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare,2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 14 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta după depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intră în vigoare în a 90-a zi care urmează datei depunerii de către aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.  +  Articolul 18RETRAGEREAÎn orice moment după 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, aceasta Parte poate denunta Protocolul printr-o notificare scrisă adresată Depozitarului. Retragerea îşi va produce efectele în a 90-a zi care urmează datei primirii notificării de către Depozitar sau la orice altă dată ulterioară care poate fi specificată în notificarea de retragere.  +  Articolul 19TEXTE AUTENTICEOriginalul prezentului Protocol, ale cărui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala măsura autentice se depune la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.DREPT CARE subsemnatul, deplin autorizat, semnez prezentul Protocol,Adoptat la Gothenburg (Suedia), 30 noiembrie 1999,  +  Anexa I CONCENTRATII ŞI NIVELURILE CRITICEI. CONCENTRATIA CRITICA A ACIDITATIIA. Pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP1. Concentraţia critica (definită în art. 1) a aciditatii pentru ecosisteme este determinata în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depăşite" elaborat de Convenţie. Aceasta reprezintă concentraţia maxima a depunerilor acide pe care le poate suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări. Concentraţia critica a aciditatii determinate în funcţie de azot ia în considerare mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemului (de exemplu, absorbtia de către plante), ceea ce nu se intampla în situaţia concentratiei critice a aciditatii determinata în funcţie de sulf. Dacă se combina sulful şi azotul pentru determinarea concentratiei critice a aciditatii, atunci concentratiile de azot nu sunt luate în calcul decât dacă depunerile de azot sunt superioare concentratiilor de azot eliminate prin mecanismele ecosistemului. Toate datele privind concentraţia critica, notificate de către Părţi, sunt rezumate în vederea utilizării lor în modelele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa II.B. Pentru Părţile situate în America de Nord2. În partea estica a Canadei, concentraţia critica de sulf plus concentraţia critica de azot pentru ecosistemele forestiere au fost determinate conform metodologiei ştiinţifice şi a criteriilor (Evaluarea ploilor acide din Canada, 1997) similare celor din "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depăşite", elaborat de Convenţie. Valorile concentratiilor critice a aciditatii pentru partea estica a Canadei se referă la concentraţia de sulfati din apa de precipitatii, exprimată în kg/ha/an. Alberta, din partea vestica a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potenţiala sistemele generice de clasificare ale concentratiei critice utilizate pentru soluri în Europa. Aciditatea potenţiala s-a obţinut prin scăderea totalului depunerilor (umede şi uscate) ale cationilor bazici din totalul corespunzător de sulf şi azot. În plus, la concentraţia critica a aciditatii potenţiale, Alberta a stabilit concentraţia-ţinta şi monitorizarea şi managementul emisiilor acidifiante.3. În Statele Unite ale Americii, efectele acidifierii sunt evaluate prin studiul sensibilităţii ecosistemelor, al cantităţii totale de compuşi acidifianti şi al incertitudinii asociate cu mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemelor.4. Aceste cantităţi şi efecte sunt utilizate în modele integrate de evaluare şi ajuta la fixarea plafoanelor şi/sau la reducerea emisiilor pentru Canada şi Statele Unite ale Americii din anexa II.II. CANTITATEA CRITICA A AZOTULUI NUTRITIVPentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP5. Concentraţia critica (definită în art. 1) a azotului nutritiv (eutrofizare) pentru ecosisteme este determinata în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratii critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depăşite", elaborat de Convenţie. Aceasta reprezintă concentraţia maxima a depunerilor de azot eutrofizant pe care un ecosistem îl poate tolera pe termen lung fără a suferi deteriorări. Toate datele privind concentraţia critica, notificate de Părţi, sunt rezumate în vederea utilizării lor în modele integrate de evaluare folosite pentru stabilirea plafoanelor de emisie indicate în anexa II.III. NIVELURILE CRITICE ALE OZONULUIA. Pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP6. Nivelurile critice (definite în art. 1) ale ozonului sunt determinate, în scopul protejării plantelor, în conformitate cu "Manualul privind metodologiile şi criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentratiilor critice şi a zonelor geografice unde acestea sunt depăşite", elaborat de Convenţie. Acestea sunt exprimate printr-un indice al expunerii cumulate pornind de la o valoare prag de 40 ppb (Părţi pe miliard, în volum). Acest indice de expunere este denumit AOT40 (expunere cumulată peste concentraţia limita de 40 ppb). Valoarea să se calculează făcând suma diferenţelor între concentratiile orare (în ppb) şi 40 ppb pentru fiecare ora în timpul căreia concentraţia depăşeşte 40 ppb.7. Nivelul critic pe termen lung al ozonului pentru culturi, care este un AOT40 de 3000 ppb/ora în lunile mai-iulie (perioada de creştere a culturilor) şi pentru orele de zi (cu lumina solara) a fost folosit pentru definirea zonelor de risc unde este depăşit nivelul critic, în modelele integrate de evaluare stabilite de prezentul Protocol în vederea fixării plafoanelor de emisie din anexa II a fost prevăzută o reducere specifică a depasirilor. Nivelul critic pe termen lung al ozonului pentru culturi trebuie să permită protejarea, în egala măsura, şi a altor plante, cum ar fi vegetatia naturala. Sunt în curs cercetări ştiinţifice în vederea stabilirii unei interpretări mai diferenţiate a depasirilor nivelurilor critice ale ozonului pentru vegetaţie.8. Nivelul critic al ozonului pentru sănătate este reprezentat de o valoare medie de 120 f2æg/mc în 8 ore stabilit de Directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru calitatea aerului. În colaborare cu Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (EURO-OMS), a fost adoptat un nivel critic exprimat prin indicele AOT60 (expunerea cumulată peste o concentraţie limita de 60 ppb) cu valoarea de 120 f2æg/mc, calculată pe an pentru a-l înlocui pe cel indicat în Directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului în scopul utilizării lui în modelele integrate de evaluare. Acest indice a fost utilizat pentru definirea zonelor de risc în care nivelul critic a fost depăşit. O reducere determinata a acestei depăşiri a fost prevăzută în modelele integrate de evaluare elaborate de prezentul Protocol în scopul fixării plafoanelor de emisie indicate în anexa II.B. Pentru Părţile situate în America de Nord9. În cazul Canadei, s-au stabilit nivelurile critice ale ozonului în scopul protejării sănătăţii şi mediului care s-au folosit pentru elaborarea standardului pan-canadian pentru ozon. Plafoanele de emisie din anexa II sunt definite în funcţie de obiectivul necesar respectării standardului canadian pentru ozon.10. În cazul Statelor Unite ale Americii, nivelurile critice ale ozonului s-au fixat cu o limita suficienta de siguranţă pentru protejarea sănătăţii publice împotriva oricăror efecte nocive sau anticipate şi au servit la stabilirea unei norme naţionale a calităţii aerului. Modelele integrate de evaluare şi norma de calitate a aerului sunt folosite la stabilirea plafoanelor şi/sau la reducerea emisiilor pentru Statele Unite ale Americii, indicate în anexa II.  +  Anexa II PLAFOANE DE EMISIEPlafoanele de emisie indicate în tabelele următoare corespund dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (10) din prezentul Protocol. Nivelurile de emisie din 1980 şi 1990 şi procentajul de reducere sunt furnizate numai informativ.Tabelul 1. Plafoanele de emisie pentru sulf [mii tone de SO(2) pe an]─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Părţi Niveluri Plafoane Procentajul                                 de emisie de emisie reducerii                                              pentru emisiilor                                1980 1990 anul pentru                                              2010 anul 2010                                                        (anul de                                                        baza 1990)─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Armenia 141 73 73 0 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Austria 400 91 39 -57 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Belarus 740 637 480 -25 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Belgia 828 372 106 -72 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Bulgaria 2050 2008 856 -57 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Canada - nivel naţional*a) 4643 3236─────────────────────────────────────────────────────────────────────        ZGEP (ZGOS) 3135 1873─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Croatia 150 180 70 -61 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Cehia 2257 1876 283 -85 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Danemarca 450 182 55 -70 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Finlanda 584 260 116 -55 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Franţa 3208 1269 400 -68 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Germania 7514 5313 550 -90 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Grecia 400 509 546 7 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Ungaria 1633 1010 550 -46 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Irlanda 222 178 42 -76 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Italia 3757 1651 500 -70 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Letonia - 119 107 -10 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Liechtenstein 0.39 0.15 0.11 -27 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Lituania 311 222 145 -35 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Luxemburg 24 15 4 -73 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Olanda 490 202 50 -75 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Norvegia 137 53 22 -58 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Polonia 4100 3210 1397 -56 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Portugalia 266 362 170 -53 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Moldova 308 265 135 -49 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    România 1055 1311 918 -30 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Federaţia Rusa*b) 7161 4460─────────────────────────────────────────────────────────────────────      ZGEP 1062 1133 635 -44 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovacia 780 543 110 -80 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovenia 235 194 27 -86 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Spania*b) 2959 2182 774 -65 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Suedia 491 119 67 -44 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Elvetia 116 43 26 -40 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Ucraina 3849 2782 1457 -48 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Marea Britanic 4863 3731 625 -83 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Statele Unite ale Americii*c)─────────────────────────────────────────────────────────────────────    Comunitatea Europeană 26456 16436 4059 -75 %─────────────────────────────────────────────────────────────────────                                     ZG-----------*a) În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol sau al aderării la acesta, Canada prezintă un plafon de emisie pentru sulf aplicabil fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP şi face eforturi în vederea furnizarii unui plafon de emisie pentru anul 2010. ZGEP pentru sulf corespunde zonei de gestionare a oxizilor de sulf (ZGOS), desemnată prin ZGOS a părţii de sud-est a Canadei aplicând anexa III la Protocolul Convenţiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, din 1979, referitor la o noua reducere a emisiilor de sulf, adoptat la Oslo la 14 iunie 1994. Aceasta zona acoperă o suprafaţa de 1 milion kmp ingloband întreg teritoriul provinciilor Prince Edward Island, Nova Scotia şi New Brunswick, întreg teritoriul provinciei Quebec la sud de o linie dreapta pornind de la Havre-Saint-Pierre, pe coasta nordica a Golfului Saint-Lawrence şi punctul unde limita Quebec-Ontario intersectează tarmul Golfului James şi întreg teritoriul provinciei Ontario la sud de linia dreapta dintre punctul unde limita Ontario-Quebec intersectează tarmul Golfului James şi Nipigon River în apropierea malului nordic al Lacului Superior.*b) Cifrele se referă la partea europeană situata în zona geografică a activităţilor EMEP.*c) În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol sau al aderării la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze pentru includerea în prezenta anexa: (a) măsuri precise de reducere a emisiilor de sulf care provin din surse mobile şi din surse fixe, aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP care să fie desemnată ca ZGEP pentru sulf în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor de sulf în 1990, fie la nivel naţional, fie în ZGEP; (c) o valoare indicativa a nivelului total al emisiilor de sulf pentru 2010, fie la nivel naţional, fie în ZGEP; (d) estimari asociate procentajului de reducere a emisiilor de sulf. Valoarea indicată la lit. (b) va fi inclusă în tabel, iar valorile indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.Tabelul 2. Plafoanele de emisie pentru oxizii de azot [mii tone de NO(2): pe an]───────────────────────────────────────────────────────────────────    Părţi Niveluri Plafoane Procentajul                                de emisie de emisie de reducere                                              pentru al emisiilor                                  1990 2010 pentru                                                          2010                                                       (anul de                                                       baza 1990)───────────────────────────────────────────────────────────────────    Armenia 46 46 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Austria 194 107 -45 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Belarus 285 255 -11 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Belgia 339 181 -47 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Bulgaria 361 266 -26 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Canada*a) 2104───────────────────────────────────────────────────────────────────    Croatia 87 87 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Cehia 742 286 -61 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Danemarca 282 127 -55 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Finlanda 300 170 -43 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Franţa 1882 860 -54 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Germania 2693 1081 -60 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Grecia 343 344 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Ungaria 238 198 -17 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Irlanda 115 65 -43 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Italia 1938 1000 -48 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Letonia 93 84 -10 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Liechtenstein 0,63 0,37 -41 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Lituania 158 110 -30 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Luxembura 23 11 -52 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Olanda 580 266 -54 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Norvegia 218 156 -28 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Polonia 1280 879 -31 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Portugalia 348 260 -25 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Moldova 100 90 -10%───────────────────────────────────────────────────────────────────    România 546 437 -20 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Federaţia Rusa*b) 3600───────────────────────────────────────────────────────────────────      ZGEP 360 265 -26 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovacia 225 130 -42 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovenia 62 45 -27 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Spania*b) 1113 847 -24 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Suedia 338 148 -56 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Elvetia 166 79 -52 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Ucraina 1888 1222 -35 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Marea Britanic 2673 1181 -56 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Statele Unite ale Americii*c)───────────────────────────────────────────────────────────────────    Comunitatea Europeană 13161 6671 -49 %───────────────────────────────────────────────────────────────────--------------*a) În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să comunice nivelul emisiilor oxizilor de azot din 1990 şi plafoanele de emisie pentru 2010 fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP pentru oxizii de azot, în cazul în care a desemnat o asemenea zona.*b) Cifrele se referă la partea europeană situata în zona geografică a activităţilor EMEP.*c) În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol sau al aderării la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze pentru includerea în prezenta anexa: (a) măsuri precise pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot care provin din surse mobile şi din surse fixe aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, în cazul în care s-a desemnat o asemenea zona pentru oxizii de azot în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor oxizilor de azot din 1990, fie la nivel naţional, fie pentru o ZGEP; (c) o valoare indicativa a nivelului total al emisiilor oxizilor de azot pentru 2010, fie la nivel naţional, fie pentru o ZGEP; (d) estimari asociate procentajului de reducere al emisiilor oxizilor de azot. Valoarea indicată la lit. (b) va fi inclusă în tabel, iar datele indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.Tabelul 3. Plafoanele de emisie pentru amoniac [mii tone NH(3) pe an]───────────────────────────────────────────────────────────────────    Părţi Niveluri Plafoane Procentajul                                de emisie de emisie reducerii                                              pentru emisiilor                                  1990 2010 pentru                                                          2010                                                       (anul de                                                       baza 1990)───────────────────────────────────────────────────────────────────    Armenia 25 25 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Austria 81 66 -19 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Belarus 219 158 -28 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Belgia 107 74 -31 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Bulgaria 144 108 -25 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Croatia 37 30 -19 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Cehia 156 101 -35 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Danemarca 122 69 -43 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Finlanda 35 31 -11 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Franţa 814 780 -4 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Germania 764 550 -28 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Grecia 80 73 -9 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Ungaria 124 90 -27 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Irlanda 126 116 -8 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Italia 466 419 -10 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Letonia 44 44 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Liechtenstein 0,15 0,15 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Lituania 84 84 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Luxemburg 7 7 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Olanda 226 128 -43 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Norvegia 23 23 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Polonia 508 468 -8 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Portugalia 98 108 10 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Moldova 49 42 -14 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    România 300 210 -30 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Federaţia Rusa*a) 1191───────────────────────────────────────────────────────────────────    ZGEP 61 49 -20 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovacia 62 39 -37 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovenia 24 20 -17 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Spania*a) 351 353 1 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Suedia 61 57 -7 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Elvetia 72 63 -13 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Ucraina 729 592 -19 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Marea Britanie 333 297 -11 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Comunitatea Europeană: 3671 3129 -15 %───────────────────────────────────────────────────────────────────------------*a) Cifrele se referă la partea europeană situata în zona geografică a activităţilor EMEP.Tabelul 4. Plafoanele de emisie pentru compusii organici volatili (mii de tone COV pe an)───────────────────────────────────────────────────────────────────    Părţi Niveluri Plafoane Procentajul                                de emisie de emisie reducerii                                              pentru emisiilor                                  1990 2010 pentru                                                          2010                                                       (anul de                                                       baza 1990)───────────────────────────────────────────────────────────────────    Armenia 81 81 0 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Austria 351 159 -55 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Belarus 533 309 -42 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Belgia 324 144 -56 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Bulgaria 217 185 -15 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Canada*a) 2880───────────────────────────────────────────────────────────────────    Croatia 105 90 -14 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Cehia 435 220 -49 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Danemarca 178 85 -52 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Finlanda 209 130 -38 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Franţa 2957 1100 -63 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Germania 3195 995 -69 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Grecia 373 261 -30 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Ungaria 205 137 -33 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Irlanda 197 55 -72 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Italia 2213 1159 -48 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Letonia 152 136 -11 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Liechtenstein 1,56 0,86 -45 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Lituania 103 92 -11 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Luxemburg 20 9 -55 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Olanda 502 191 -62 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Norvegia 310 195 -37 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Polonia 831 800 -4 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Portugalia 640 202 -68 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Republica Moldova 157 100 -36 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    România 616 523 -15 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Federaţia Rusa*b) 3566───────────────────────────────────────────────────────────────────    ZGEP 203 165 -19 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovacia 149 140 -6 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Slovenia 42 40 -5 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Spania*b) 1094 669 -39 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Suedia 526 241 -54 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Elvetia 292 144 -51 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Ucraina 1369 797 -42 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Marea Britanic 2555 1200 -53 %───────────────────────────────────────────────────────────────────    Statele Unite ale Americii*c)───────────────────────────────────────────────────────────────────    Comunitatea Europeană 15353 6600 -57 %───────────────────────────────────────────────────────────────────-------------*a) În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să comunice nivelul emisiilor compusilor organici volatili din 1990 şi plafoanele de emisie pentru 2010, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP pentru compusii organici volatili, dacă a desemnat o asemenea zona.*b) Cifrele se referă la partea europeană situata în zona geografică a activităţilor EMEP.*c) În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului Protocol sau al aderării la acesta, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze în vederea includerii în prezenta anexa: (a) măsurile precise de reducere a emisiilor compusilor organici volatili care provin de la surse mobile şi de la surse fixe, aplicabile fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă s-a desemnat o asemenea zona pentru compusii organici volatili în vederea includerii în anexa III; (b) o valoare care corespunde nivelului estimativ total al emisiilor compusilor organici volatili din 1990, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă s-a desemnat o asemenea zona; (c) o valoare indicativa a nivelurilor de emisie pentru compusii organici volatili pentru 2010, fie la nivel naţional, fie într-o ZGEP, dacă s-a desemnat o asemenea zona; (d) estimari asociate procentajului de reducere a emisiilor compusilor organici volatili. Valoarea indicată la lit (b) va fi inclusă în tabel, iar datele indicate la lit. (a), (c) şi (d) vor face obiectul unei note în subsolul tabelului.  +  Anexa III ZONA DESEMNATĂ PENTRU GESTIONAREA EMISIILOR DE POLUANTI (ZGEP)Următoarea ZGEP este menţionată în sensul prezentului Protocol:ZGEP a Federaţiei RuseAceasta este zona care cuprinde: oblast (regiunea) Murmansk, Republica Carelia, oblast (regiunea) Leningrad (inclusiv St. Petersburg), oblast (regiunea) Pskov, oblast (regiunea) Novgorod şi oblast (regiunea) Kaliningrad. Frontiera ZGEP coincide cu frontierele de stat şi limitele administrative ale acestor entităţi componente ale Federaţiei Ruse.  +  Anexa IV VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR DE SULF PROVENITE DIN SURSE FIXE1. Secţiunea A se aplică Părţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplică pentru Canada, iar secţiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii.A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii2. În sensul secţiunii A, cu excepţia tabelului 2 şi a alin. (11) şi (12), se desemnează prin valoare limita cantitatea de substanţa gazoasa continuta în gazele reziduale ale unei instalaţii, valoare care nu trebuie depăşită. În cazul în care nu exista alte precizări, valoarea limita se calculează în unităţi de masa de poluant pe volum de gaz rezidual (exprimată în mg/mc) în condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele efluente, se vor retine valorile indicate în tabelul de mai jos pentru fiecare categorie de surse. Dilutia efectuată în scopul diminuării concentratiilor de poluanti din gazele reziduale nu este permisă. Fazele de pornire, oprire şi operaţiile de întreţinere sunt excluse.3. Emisiile trebuie supravegheate în toate cazurile*1). Respectarea valorilor limita trebuie să fie verificata. Se pot aplica metode diferite de verificare care pot include masurari continue sau intermitente, metode convenite sau orice alta metoda cu aplicabilitate larga.4. Metodele de prelevare şi analiza a probelor de poluanti, ca şi metodele pentru măsurătorile de referinţa necesare etalonarii sistemelor de măsura trebuie să fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO). În perioada perfectarii normelor CEN sau ISO, se vor aplica normele naţionale.5. Măsurătorile emisiilor trebuie efectuate continuu dacă emisiile de SO(2) depăşesc 75 Kg/ora.6. În cazul măsurătorilor continue pentru instalaţiile noi, se considera ca sunt respectate normele de emisie dacă valorile medii zilnice nu depăşesc valoarea limita şi dacă nici o valoare orara nu depăşeşte cu 100 % valoarea limita.7. În cazul măsurătorilor continue pentru instalaţiile existente, se considera ca normele de emisie sunt respectate dacă: (a) nici una dintre valorile medii lunare nu depăşeşte valoarea limita; şi (b) 97 % din toate valorile medii calculate pentru 48 ore nu depăşesc 110 % din valorile limita.8. În cazul măsurătorilor intermitente, ca o cerinţa minima a respectării normelor de emisie, trebuie ca valoarea medie determinata în funcţie de un număr convenabil de masurari efectuate în condiţii reprezentative sa nu depăşească valoarea normei de emisie.9. Cazanele cu aburi şi dispozitivele de încălzire industriala cu o putere termica nominală mai mare ca 50 MW(th):Tabelul 1. Valorile limita pentru emisiile de SOX provenind de la cazanele de aburi┌──────────────────────────────────────┬─────────┬────────────┬────────────────┐│ │ Puterea │ Valoarea │ Alternative ││ │ termica │ limita │ pentru ││ │ [MW(th)]│ [mg SO(2)│ randamentul de││ │ │ /Nmc]*b)│ purificare a ││ │ │ │ combustibililor││ │ │ │ domestici ││ │ │ │ solizi │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Combustibili lichizi şi solizi, │ 50-100 │ 850 │ 90 %*d) ││instalaţii noi │ 100-300 │ 850-200*c) │ 92 %*d) ││ │ │ (scădere │ ││ │ │ liniara) │ ││ │ >300 │ 200*c) │ 95% │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Combustibili solizi, instalaţii │ 50-100 │ 2000 │ ││ existente │ 100-500 │ 2000 - 400 │ ││ │ │(scădere │ ││ │ │ liniara) │ ││ │ 500 │ 400 │ ││ │ 50-150 │ │ 40% ││ │150-500 │ │ 40 - 90 % ││ │ │ │(scădere liniara││ │ >500 │ │ 90% │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Combustibili lichizi, instalaţii │ 50-300 │ 1700 │ ││existente │300-500 │ 1700-400 │ ││ │ │ (scădere │ ││ │ │ liniara) │ ││ │ >500 │ 400 │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Combustibili gazosi, în general, │ │ │ ││instalaţii noi şi existente │ │ 35 │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Gaze lichefiate, instalaţii noi şi │ │ │ ││existente │ │ 5 │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Gaze cu valoare calorica scăzută (de │ │ noi: 400 │ ││ex. din gazeificarea reziduurilor de │ │ existente: │ ││rafinare sau din combustia gazelor de │ │ 800 │ ││la cuptoarele de cocs) │ │ │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Gazul de la furnalele înalte │ │ noi: 200 │ ││ │ │ existente: │ ││ │ │ 800 │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Instalaţii noi de combustie din │ >50 │ 600 │ ││rafinarii (media tuturor instalaţiilor│(total │ │ ││noi de combustie) │capaci- │ │ ││ │tate ra- │ │ ││ │finării) │ │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤│Instalaţii existente de combustie din │ │ │ ││rafinarii (media tuturor instalaţiilor│ │ │ ││de combustie existente) │ │ 1000 │ │└──────────────────────────────────────┴─────────┴────────────┴────────────────┘--------------*a) în special, valorile limita nu se aplică:- instalaţiilor, cum ar fi cuptoarele de reincalzire şi cuptoarele de tratament termic, în care produsele de combustie sunt utilizate direct pentru încălzirea, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau materialelor;- instalaţiilor de post-combustie, adică orice dispozitiv tehnic care serveşte la purificarea gazelor industriale prin combustie şi care nu funcţionează ca o instalatie de combustie independenta;- instalaţiilor utilizate pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitica;- instalaţiilor utilizate pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;- reactoarele utilizate în industria chimica;- bateriilor de cuptoare de cocs;- recuperatoarelor Cowper (pentru preincalzirea aerului);- incineratoarelor de deşeuri;- instalaţiilor echipate cu motoare Diesel, cu benzina sau cu gaz, sau cu turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.*b) Conţinutul de referinţa în O(2) este de 6 % pentru combustibili solizi şi de 3 % pentru alţi combustibili.*c) 400 pentru ţiţeiul greu al cărui conţinut în sulf este mai mic de 0.25 %.*d) Dacă o instalatie atinge 300 mg/Nmc SO(2), atunci aceasta poate fi exceptată de la aplicarea randamentului de epurare.10. Motorina:Tabelul 2. Valorile limita ale conţinutului de sulf din motorina*a)┌────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐│ │ Conţinutul în sulf (procente din greutate)│├────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤│ Motorina │ < 0,2 după 1 iulie 2000 ││ │ < 0.1 după 1 ianuarie 2008 │└────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘-------------*a) "Motorina" reprezintă orice produs petrolier cu HS 2710 sau orice alt produs petrolier care, din cauza limitelor de distilare, face parte din categoria distilatelor medii destinate utilizării drept combustibil şi din care cel puţin 85 % în volum, inclusiv pierderile de la distilare, se distileaza la 350°C. Carburanţii utilizaţi pentru vehiculele rutiere şi de alt tip şi pentru tractoarele agricole sunt excluşi din aceasta definiţie. Motorina utilizata la transportul maritim se include în aceasta definiţie dacă satisface descrierea de mai sus sau dacă are vascozitatea sau densitatea cuprinsă în domeniile de vascozitate sau densitate definite pentru distilatele maritime din tabelul 1 al normei ISO 8217 (1996).11. Instalaţiile Claus: pentru instalaţiile care produc mai mult de 50 Mg de sulf pe zi:(a) desulfurizarea în proporţie de 99,5 % pentru instalaţiile noi;(b) desulfurizarea în proporţie de 97 % pentru instalaţiile existente.12. Producţia dioxidului de titan: în instalaţiile noi şi existente, resturile rezultate din fazele de asimilare şi calcinare din procesul de fabricaţie al dioxidului de titan trebuie să fie reduse la o valoare care să nu depăşească 10 Kg SO(2) echivalent pe Mg de dioxid de titan produs.5. Canada13. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenit de la surse fixe noi care intră în categoria următoarelor surse fixe, vor fi determinate pe baza informaţiilor disponibile privind tehnicile şi nivelurile de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza urmatorului document: Canada Gazette, Partea I. Ministerul Mediului. Emisii ale centralelor termice - Linii directoare naţionale pentru surse fixe noi. 15 mai 1993, p. 1633-1638.C Statele Unite ale Americii14. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf provenit de la surse fixe noi sunt indicate în următoarele documente, corespunzătoare diferitelor categorii de surse fixe luate în considerare:(a) pentru generatoarele de aburi ale companiilor publice de electricitate - Codul reglementărilor federale (CF.R.), titlul 40, partea 60, secţiunile D şi Da;(b) pentru generatoarele de aburi din sectoarele industriale, comerciale şi instituţionale - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunile Db şi Dc;(c) pentru instalaţiile de producere a acidului sulfuric - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea H;(d) pentru rafinariile de petrol - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea J;(e) pentru topitoriile de cupru - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea P;(f) pentru topitoriile de zinc - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Q;(g) pentru topitoriile de plumb - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea R;(h) pentru turbinele fixe cu gaz - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea GG;(i) pentru instalaţiile de tratare a gazelor naturale continentale - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea LLL;(j) pentru incineratoarele de deşeuri urbane - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ea şi Eb;(k) pentru incineratoarele de deşeuri spitaliceşti/medicale/ infectioase - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ec.Nota*1) Supravegherea trebuie să fie inteleasa ca o activitate globală ce include măsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. Supravegherea se poate face în mod continuu sau intermitent.  +  Anexa V VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR OXIZILOR DE AZOT PROVENIND DE LA SURSE FIXE1. Secţiunea A se aplică Părţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplică pentru Canada, iar secţiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii.A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii2. În sensul secţiunii A, se desemnează prin valoare limita, cantitatea de substanţa gazoasa continuta în gazele reziduale ale unei instalaţii, valoare care nu trebuie depăşită, în cazul în care nu exista alte precizări, valoarea limita se calculează în unităţi de masa de poluant pe volum de gaz rezidual (exprimată în mg/mc) în condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce priveşte conţinutul de oxigen din gazele afluente, se vor retine valorile indicate în tabelele de mai jos pentru fiecare categorie de surse. Dilutia efectuată în scopul diminuării concentratiilor de poluanti din gazele reziduale nu este permisă. Valorile limita se aplică în general NO şi NO(2), desemnaţi în mod curent prin NO(x), exprimati ca NO(2). Fazele de pornire, oprire şi operaţiile de întreţinere sunt excluse.3. Emisiile trebuie supravegheate în toate cazurile*1). Respectarea valorilor limita trebuie să fie verificata. Se pot aplica metode diferite de verificare care pot include masurari continue sau intermitente, metode convenite sau orice alta metoda cu aplicabilitate tehnica larga.4. Metodele de prelevare şi analiza a probelor de poluanti, ca şi metodele pentru măsurătorile de referinţa necesare etalonarii sistemelor de măsura trebuie să fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO), în perioada perfectarii normelor CEN sau ISO se vor aplica normele naţionale.5. Măsurătorile emisiilor trebuie efectuate continuu dacă emisiile de SO(2) depăşesc 75 Kg/ora.6. În cazul măsurătorilor continue pentru instalaţiile noi, se considera ca sunt respectate normele de emisie dacă valorile medii zilnice nu depăşesc valoarea limita şi dacă nici o valoare orara nu depăşeşte cu 100 % valoarea limita.7. În cazul măsurătorilor continue pentru instalaţiile existente, se considera ca normele de emisie sunt respectate dacă: (a) nici una dintre valorile medii lunare nu depăşeşte valoarea limita; şi (b) 97 % din toate valorile medii calculate pentru 48 ore nu depăşesc 110 % din valorile limita.8. În cazul măsurătorilor discontinue, ca o cerinţa minima a respectării normelor de emisie, trebuie ca valoarea medie determinata în funcţie de un număr convenabil de masurari efectuate în condiţii reprezentative sa nu depăşească valoarea normei de emisie.9. Cazanele de aburi şi dispozitivele de încălzire industriala cu o putere termica nominală mai mare ca 50 MW(th):Tabelul 1. Valorile limita pentru emisiile de NO(x) provenite de la cazanele de aburi*a)┌────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐│ │ Valoarea limita││ │ (mg/Nmc)*b) │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ Combustibili solizi, instalaţii noi: │ │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ - Cazane de aburi 50-100 MW(th) │ 400 ││ - Cazane de aburi 100-300 MW(th) │ 300 ││ - Cazane de aburi > 300 MW(th) │ 200 │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ Combustibili solizi, instalaţii existente: │ ││ - Solizi, în general │ 650 ││ - Solizi, cu mai puţin de 10 % compuşi │ ││ organici volatili │ 1300 │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ Combustibili lichizi, instalaţii noi: │ ││ - Cazane de aburi 50-100 MW(th) │ 400 ││ - Cazane de aburi 100-300 MW(th) │ 300 ││ - Cazane de aburi > 300 MW(th), │ 200 │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ Combustibili lichizi, instalaţii existente │ 450 │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ Combustibili gazosi, instalaţii noi: │ ││ Combustibil: gaze naturale │ ││ - Cazane de aburi 50-300 MW(th) │ 150 ││ - Cazane de aburi > 300 MW(th) │ 100 ││ Combustibil: toate celelalte gaze │ 200 │├────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤│ Combustibili gazosi, instalaţii existente │ 350 │└────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘------------*a) În special, valorile limita nu se aplică:- instalaţiilor, cum ar fi cuptoarele de reincalzire şi cuptoarele de tratament termic, în care produsele de combustie sunt utilizate direct pentru încălzirea, uscarea sau orice alt tratament al obiectelor sau materialelor;- instalaţiilor de post-combustie, adică orice dispozitiv tehnic care serveşte la purificarea gazelor reziduale prin combustie şi care nu funcţionează ca o instalatie de combustie independenta;- instalaţiilor utilizate pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitica;- instalaţiilor utilizate pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;- reactoarele utilizate în industria chimica;- bateriile de cuptoare de cocs;- recuperatoare Cowper;- incineratoare de deşeuri;- instalaţii echipate cu motoare Diesel, cu benzina sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.*b) Aceste valori nu sunt aplicabile cazanelor de aburi care funcţionează mai puţin de 500 ore pe an. Conţinutul de referinţa în O(2) este de 6 % pentru combustibilii solizi şi de 3 % pentru alţi combustibili.10. Turbinele cu combustie care au o putere termica nominală mai mare de 50 MW(th): valorile limita ale emisiilor de NO(X) exprimate în mg/Nmc (cu un conţinut de O(2) de 15 %) sunt calculate pentru o singura turbina. Valorile limita indicate în tabelul 2 se aplică numai turbinelor a căror sarcina este mai mare de 70 %.Tabelul 2. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite de la turbinele cu combustie continentala┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ > 50 MW(th) (Putere termica nominală │ Valoarea limita ││ în condiţii ISO) │ (mg/Nmc) │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ Instalaţii noi, gaze naturale*a) │ 50*b) │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ Instalaţii noi, combustibili lichizi*c) │ 120 │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ Instalaţii existente, toţi combustibilii*d) │ ││ Gaze naturale │ 150 ││ Combustibili lichizi │ 200 │└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘--------------*a) Gaz natural este metanul existent în stare naturala al cărui conţinut în gaze inerte sau alţi constituenti nu depăşeşte 20 % în volum,*b)75 mg/Nmc în cazul:- turbinelor de combustie utilizate în instalaţiile de producţie combinata a caldurii şi electricitatii;- turbinelor de combustie care antreneaza un compresor pentru alimentarea reţelei publice de distribuţie a gazelor.În cazul turbinelor cu combustie care nu se încadrează în nici una din categoriile menţionate anterior, dar al căror randament determinat în condiţiile ISO este mai mare de 35 %, valoarea limita este de 50*n/35, unde n este randamentul turbinei cu combustie exprimat în procente (şi determinat în condiţiile ISO),*c) Aceasta valoare limita se aplică numai turbinelor cu combustie care utilizează distilate uşoare şi medii;*d) Aceste valori nu se aplică turbinelor cu combustie care funcţionează mai puţin de 150 ore pe an.11. Producţia de ciment:Tabelul 3. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite din producţia de ciment*a)
    Valoarea limita (mg/Nmc)
    Instalaţii noi [10 % O(2)] - cuptoare uscate - alte cuptoare 500 800
    Instalaţii existente [10 % O(2)] 1200
    ------------*a) Instalaţii de producere a cimentului cliinker în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi sau în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi.12. Motoare fixe:Tabelul 4. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite de la motoare fixe noi┌────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil │ Valoarea limita ││ │ (mg/Nmc) │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ Motoare cu scanteie (=Otto), în 4 timpi, > 1MW(th) │ ││ - motoare cu amestec slab │ 250 ││ - alte tipuri de motoare │ 500 │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ Motoare cu aprindere prin compresie │ ││ (=Diesel), > 5 MW(th) │ ││ - carburant : gaz natural (cu aprindere prin jet) │ 500 ││ - carburant : petrol greu │ 600 ││ - carburant : motorina │ 500 │└────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘-------------*a) Aceste valori nu se aplică motoarelor care funcţionează mai puţin de 500 ore/an. Conţinutul de referinţa în O(2) este de 5 %.13. Producerea şi prelucrarea metalelor:Tabelul 5. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) provenite din producţia siderurgica primara a flerului şi otelului*a)
    Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil Valoarea limita (mg/Nmc)
    Instalaţii de aglomerare noi şi existente 400
    --------------*a) Producerea şi prelucrarea metalelor: instalaţii de coacere sau aglomerare a minereurilor, topitorii sau otelarii (prima sau a doua ardere), inclusiv cele cu activitate continua, având o capacitate mai mare de 2,5 mg/ora, instalaţii de prelucrare a metalelor feroase (laminoare la cald > 20 mg/ora oţel brut).14. Producţia de acid nitric:Tabelul 6. Valorile limita ale emisiilor de NO(X) eliberate de instalaţiile de producere a acidului nitric, cu excepţia unităţilor de concentrare a acidului
    Putere, caracteristici tehnice, tip de combustibil Valoarea limita (mg/Nmc)
    Instalaţii noi Instalaţii existente 350 450
    B. Canada15. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot care provin din instalaţii fixe noi ce fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos se vor determina pe baza informaţiilor disponibile asupra tehnicilor şi nivelurilor de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza documentelor ulterioare:(a) Consiliul canadian al ministrilor mediului (CCME). Linii directoare privind emisiile naţionale pentru turbinele fixe cu combustie. Decembrie 1992. PN1072;(b) Canada Gazette, Partea I. Ministerul Mediului. Emisii ale centralelor termice - Linii directoare naţionale pentru surse fixe noi, 15 mai 1993, p. 1633 - 1638; şi(c) CCME. Linii directoare naţionale privind emisiile cuptoarelor de ciment. Martie 1998. PN1284.C. Statele Unite ale Americii16. Valorile limita pentru reducerea emisiilor de NO(X) care provin din sursele fixe noi ce fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos sunt indicate în documentele următoare:(a) Instalaţii cu cărbune ale serviciilor publice de distribuţie - Codul reglementărilor federale (C.F.R.), titlul 40, partea 76;(b) Generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea D şi Da;(c) Generatoare de aburi din sectorul industrial, comercial şi instituţional - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Db;(d) Uzinele de producere a acidului azotic - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea G;(e) Turbine fixe cu gaze - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea GG;(f) Incineratoare de deşeuri urbane - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunile Ea şi Eb;(g) Incineratoare de deşeuri spitaliceşti/medicale/infectioase - C.F.R., titlul 40, partea 60, secţiunea Ec.Nota*1) Supravegherea trebuie să fie inteleasa ca o activitate globală ce include măsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. Supravegherea se poate face în mod continuu sau intermitent.
     +  Anexa VI VALORILE LIMITA ALE EMISIILOR DE COMPUŞIORGANICI VOLATILI PROVENIŢI DIN SURSE STATIONARE1. Secţiunea A se aplică Părţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplică pentru Canada, iar secţiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii.A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii2. Prezenta secţiune a prezentei anexe se referă la sursele fixe de emisie a compusilor organici volatili non-metanici (COVNM), enumerati la alin. (8)-(21). Secţiunea nu se aplică instalaţiilor sau Părţilor din instalaţii utilizate în cercetare-dezvoltare sau pentru testarea produselor sau tehnologiilor noi (unităţi-pilot). Valorile limita sunt prezentate în tabele pentru sectoare specifice. Valorile limita se referă, în general, la consumul de solventi sau la debitul de masa al emisiilor. Dacă un operator executa mai multe activităţi care se înscriu în aceeaşi sub-rubrica, în aceeaşi instalatie şi în acelaşi amplasament, atunci consumul de solvent sau debitul de masa al emisiilor corespunzătoare acestor activităţi se insumeaza. Dacă nu s-a fixat nici un prag, atunci valoarea limita indicată se aplică ansamblului instalaţiilor.3. În sensul secţiunii A a prezentei anexe:(a) "stocarea şi distribuţia produselor petroliere" reprezintă incarcatura camioanelor, vagoanelor cisterna, barjelor şi vaselor de transport maritim la depozite şi la centrele de expediere ale rafinariilor, cu excepţia realimentarii vehiculelor la staţiile-service care sunt menţionate în documentele referitoare la sursele mobile;(b) "acoperirea cu adeziv" reprezintă orice procedeu de aplicare a unui adeziv pe o suprafaţa, cu excepţia aplicării adezivilor şi a caserarilor legate de procesele de imprimare şi de stratificare a lemnului şi materialelor plastice;(c) "stratificarea lemnului şi a materialelor plastice" reprezintă orice procedeu de lipire a lemnului şi/sau al materialelor plastice pentru a se obţine produse stratificate;(d) "procedeele de acoperire" reprezintă aplicarea unor suprafeţe metalice sau plastice pe maşinile particulare, cabinele de camioane, camioane, autobuze sau pe suprafeţe de lemn printr-un procedeu prin care unul sau mai multe straturi subtiri, continue dintr-o substanţa de acoperire este/sunt aplicat/aplicate pe:(i) vehicule noi definite (mai jos) ca vehicule de categoria M1 şi N1, în măsura în care acestea sunt tratate în aceeaşi instalatie ca şi vehiculele din categoria M1;(îi) cabinele camioanelor definite ca habitaclul conducătorului şi orice habitaclu integrat destinat echipamentului tehnic al vehiculelor de categoriile N2 şi N3;(iii) camionetele şi camioanele definite ca vehicule de categoriile N1, N2 şi N3, cu excepţia cabinelor de camion;(iv) autocarele definite ca vehicule de categoriile M2 şi M3;(v) alte suprafeţe metalice şi plastice, inclusiv cele ale avioanelor, navelor, trenurilor, etc., suprafeţe din lemn şi suprafeţe textile, film şi hârtie.Aceasta categorie de surse nu include acoperirea substratului cu metal prin tehnici electroforetice sau de pulverizare cu substanţe chimice. Dacă procesul de acoperire a unui articol comporta o faza în cursul căreia este imprimat acelaşi articol, atunci aceasta faza de imprimare se considera ca făcând parte din procesul de acoperire. Operaţiile de imprimare efectuate ca activitate separată nu sunt incluse. Conform prezentei definiţii:- vehiculele M1 sunt cele destinate transportului de persoane şi au cel mult 8 locuri, în afară locului soferului;- vehiculele M2 sunt cele destinate transportului de persoane, care au mai mult de 8 locuri, în afară locului soferului şi a căror masă maxima nu depăşeşte 5 tone;- vehiculele M3 sunt cele destinate transportului de persoane, au mai mult de 8 locuri, în afară locului soferului şi a căror masă maxima depăşeşte 5 tone;- vehiculele N1 sunt cele destinate transportului de mărfuri şi au o masa maxima care nu depăşeşte 3,5 tone;- vehiculele N2 sunt cele destinate transportului de mărfuri şi au o masa mai mare de 3,5tone, dar care nu depăşesc 12 tone;- vehiculele N3 sunt cele destinate transportului de mărfuri şi a căror masă maxima depăşeşte 12 tone;(e) "acoperirea bobinelor" reprezintă izolarea bobinelor prin lame de oţel, oţel inoxidabil sau oţel stratificat, benzi din aliaj de cupru sau aluminiu şi care formează o izolatie peliculara sau stratificata;(f) "curatarea uscata" reprezintă orice procedeu industrial sau comercial care utilizează compuşi organici volatili (COV) într-o instalatie de curatare a izolatiilor, a articolelor de mobilier şi a altor bunuri de consum similare, cu excepţia curatarii manuale a petelor sau în industria textila şi de confecţii;(g) "producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi a adezivilor" reprezintă fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi a adezivilor, precum şi a produselor intermediare în măsura în care acestea sunt obţinute în aceeaşi instalatie prin amestecul pigmentilor, rasinilor şi a substanţelor adezive cu solventi organici sau alte suporturi. Aceasta categorie include, de asemenea, dispersia, pre-dispersia, obţinerea vascozitatii necesare şi impachetarea produselor finite;(h) "tipărirea" reprezintă orice procedeu de reproducere a textelor sau a ilustratiilor în care cerneala este transpusa pe o suprafaţa cu ajutorul unei forme imprimante. Aceasta se aplică sub-procedeelor următoare:(i) flexografie: procedeu de imprimare prin care este utilizata o formă imprimanta de fotopolimeri elastici sau cauciuc, ale carei elemente imprimante sunt dispuse în relief în raport cu elementele non-vizibile; cerneala folosită este lichidă şi se usucă prin evaporare;(îi) tipărirea pe rotativa offset prin termofixare: procedeu de imprimare pe rotativa cu hârtia în sul care utilizează o formă imprimanta ale carei elemente imprimante şi elemente non-imprimante sunt în acelaşi plan. Prin tipărirea pe rotative cu hârtia în sul se înţelege ca masina este alimentata prin intermediul unei bobine de hârtie şi nu prin intermediul unor foi de hârtie separate. Partea non-imprimanta este astfel tratata încât sa absoarba apa şi sa respingă cerneala. Elementele imprimante sunt astfel tratate pentru a primi şi transfera cerneala pe suprafaţa de tipărire, Evaporarea se face într-un cuptor în care suportul imprimat este încălzit cu aer cald;(iii) rotogravura editoriala: procedeu de tipărire, cu cerneluri pe bază de toluen, a hârtiei destinată revistelor, brosurilor, cataloagelor sau altor produse similare;(iv) rotogravura: procedeu de tipărire ce utilizează o formă imprimanta cilindrică ale carei elemente imprimante sunt sub forma de creasta în raport cu elementele non-imprimante, cerneala folosită este lichidă şi se usucă prin evaporare. Crestele sunt umplute cu cerneala şi excedentul de pe elementele non-imprimante este îndepărtat înainte ca suprafaţa de imprimat să între în contact cu cilindrul, fără sa absoarba cerneala dintre creşte;(v) tipărirea serigrafica pe rotativa: procedeu de tipărire pe rotative cu bobine în care cerneala este trimisa pe suprafaţa de tipărit prin intermediul unei forme imprimante poroase, ale carei elemente imprimante sunt deschise, iar cele non-imprimante sunt obturate; cerneala utilizata este lichidă şi se usucă prin evaporare. Prin tipărirea pe rotativa cu hârtie în sul se înţelege ca masina este alimentata prin intermediul unei bobine şi nu prin intermediul unor foi separate;(vi) contracolajul asociat unui procedeu de imprimare: alipirea a doua sau mai multe materiale suple pentru obţinerea produselor contracolate;(vii) lacuirea: procedeu constând din aplicarea unui lac pe o suprafaţa supla sau a unei vopsele adezive în scopul asigurării ulterioare a unei etanseizari a ambalajului;(i) "fabricarea de produse farmaceutice" reprezintă sinteza chimica, fermentatia, extractia, formarea şi finisarea produselor farmaceutice şi, dacă aceasta se produce în acelaşi loc, fabricarea produselor intermediare;(j) "conversia cauciucului natural sau sintetic" reprezintă orice proces de amestecare, sfaramare, dozare, calandrare, extruzare şi vulcanizare aplicabile cauciucului natural sau sintetic, precum şi operaţiile suplimentare care transforma cauciucul natural sau sintetic în produse finite;(k) "curatarea suprafeţelor" reprezintă, cu excepţia curatarii uscate, orice procedee, mai ales degresarea, care utilizează solventi organici pentru ca suprafaţa materialelor sa devină neteda. O curatare care implica mai mult de o faza înainte sau după orice alta faza de tratament este considerată ca o singura operaţie. Aceasta operaţie priveşte curatarea suprafeţelor şi nu a echipamentelor;(l) "extractia grasimilor vegetale şi animale şi rafinarea uleiurilor vegetale" reprezintă extractia uleiurilor vegetale din seminţe şi din alte materii vegetale, tratarea reziduurilor uscate destinate producerii hranei pentru animale şi purificarea grasimilor şi a uleiurilor vegetale care provin din seminţe şi din materii vegetale sau animale;(m) "refinisarea autovehiculelor" reprezintă orice operaţie industriala sau comercială de acoperire a suprafeţelor, dar şi operaţiile de degresare conexe constând în:(i) aplicarea unei vopsele asupra unui vehicul rutier sau asupra unei părţi dintr-un asemenea vehicul în cadrul lucrărilor de reparaţii, de conservare sau de decorare a unui vehicul efectuate în afară unităţilor de construcţie, sau(îi) aplicarea unei vopsele pe un vehicul rutier sau pe o parte din acest vehicul, cu ajutorul materialelor de finisare, atunci când aceasta operaţie nu se realizează pe linia de fabricaţie, sau(iii) aplicarea unei vopsele pe remorci (inclusiv pe semi-remorci);(n) "impregnarea suprafeţelor de lemn" reprezintă orice procedeu de impregnare a lemnului cu un agent de conservare;(o) "condiţii normale" reprezintă temperatura de 273,15 K şi presiune de 101,3 kPa;(p) "COVNM" reprezintă orice compuşi organici, alţii decât metanul, a căror presiune de vapori este cel puţin 0,01 kPa la 273,15 K sau a căror volatilitate este comparabila în condiţiile de aplicare indicate;(q) "gaze reziduale" reprezintă gazele care conţin COVNM sau alţi poluanti şi care, în fazele finale, sunt eliminati în atmosfera printr-un cos sau printr-un dispozitiv anti-emisie. Debitele volumetrice sunt exprimate în mc/ora în condiţii normale;(r) "emisii accidentale de COVNM" reprezintă orice emisie în atmosfera, sol sau apa a unor COVNM, care nu face parte din gazele reziduale şi, de asemenea, dacă nu este altfel specificat, a solventilor continuti în produse. Emisiile accidentale cuprind emisiile de COVNM necaptate care scapa în mediu prin ferestre, uşi, esapamente şi alte deschideri similare. Valorile limita care sunt indicate mai jos pentru emisiile accidentale sunt calculate cu ajutorul unui plan de gestiune a solventilor (vezi apendicele I al prezentei anexe);(s) "totalul emisiilor COVNM" reprezintă suma emisiilor accidentale de COVNM şi a emisiilor de COVNM din gazele reziduale;(t) "solventi utilizaţi" reprezintă cantitatea de solventi organici puri sau continuti în preparate, inclusiv solventii reciclati în instalaţii care sunt utilizaţi pentru efectuarea unei operaţii şi care sunt contabilizati de fiecare data când sunt utilizaţi;(u) "valoare limita" reprezintă concentraţie maxima a unei substanţe gazoase conţinute în gazele reziduale ale unei instalaţii, care nu trebuie să fie depăşită într-o funcţionare normală. Dacă nu exista alte indicaţii, atunci aceasta trebuie calculată în funcţie de raportul masei de poluant faţă de volumul gazelor reziduale (exprimat în mg/Nmc, dacă nu se specifică altfel), presupunand condiţii normale de temperatura şi presiune pentru gazele uscate. Pentru instalaţiile care utilizează solventi, valorile limita sunt furnizate în unităţi de masa pe unitate caracteristica a operaţiilor respective. Volumele de gaz care sunt adăugate gazelor reziduale pentru răcire sau dilutie nu se iau în considerare la determinarea concentratiei masei de poluant din gazele reziduale. Valorile limita privesc în general toţi compusii organici volatili, alţii decât metanul (nu se face nici o alta distincţie în funcţie de reactivitate sau de toxicitate, de exemplu);(v) "funcţionare normală" reprezintă toate fazele de funcţionare, cu excepţia operaţiilor de pornire şi de oprire sau de întreţinere a instalaţiilor;(w) "substantele dăunătoare sănătăţii umane" sunt împărţite în două categorii:(i) COV halogenati care prezintă un risc potenţial al efectelor ireversibile;(îi) substantele periculoase care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, care pot produce cancer, pericole genetice ereditare sau cancer prin inhalare, care pot diminua fecunditatea sau care pun în pericol viaţa fatului.4. Trebuie satisfacute următoarele cerinţe;(a) trebuie supravegheate emisiile de COVNM*1) şi trebuie verificata respectarea valorilor limita. Se pot aplica diferite metode de verificare: masurari continue sau intermitente, aprobarea tip sau orice alte metode valabile din punct de vedere tehnic; în plus, aceste metode trebuie să fie viabile pe plan economic;(b) concentratiile poluantilor atmosferici din conductele de evacuare a gazelor trebuie să fie măsurate într-un mod reprezentativ. Metodele de prelevare şi de analiza a probelor tuturor poluantilor, ca şi metodologia măsurătorilor de referinţa necesare etalonarii sistemelor de măsura trebuie să fie conforme cu normele stabilite de Comitetul European de Standardizare (CEN) sau de către Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO), în perioada perfectarii normelor CEN sau ISO se aplică normele naţionale;(c) dacă se cer masurari ale emisiilor de COVNM, acestea trebuie efectuate continuu dacă emisiile de COVNM reprezintă mai mult de 10 Kg carbon organic total/ora în conducta de evacuare situata în aval faţă de instalatia de reducere a emisiilor şi dacă durata de funcţionare depăşeşte 200 ore pe an. Pentru orice alte instalaţii, emisiile trebuie să facă, cel puţin, obiectul unor masurari intermitente. În vederea conformarii la normele admise, este posibil să se recurgă şi la alte metode, cu condiţia ca acestea să fie de rigurozitate egala;(d) în cazul măsurătorilor continue, pentru ca normele de emisie să fie respectate, trebuie ca media zilnica sa nu depăşească valoarea limita la funcţionarea normală şi ca nici o medie orara sa nu depăşească cu 150 % valorile limita. În vederea conformarii la normele admise, este posibil să se recurgă şi la alte metode, cu condiţia ca acestea să fie de rigurozitate egala;(e) în cazul măsurătorilor intermitente, pentru ca normele de emisie să fie respectate, trebuie ca valoarea medie a tuturor prelevarilor sa nu depăşească valoarea limita şi ca nici o medie orara sa nu depăşească cu 150 % valoarea limita. În vederea conformarii cu normele admise, este posibil să se recurgă şi la alte metode, cu condiţia ca acestea să fie de rigurozitate egala;(f) trebuie luate toate precautiile necesare în vederea reducerii la minimum a emisiilor de COVNM la pornirea şi oprirea instalaţiilor, dar şi în cazul unei funcţionari anormale;(g) măsurătorile nu sunt necesare dacă nu este necesară instalarea unui dispozitiv anti-emisie la sfârşitul procesului de fabricaţie şi dacă se poate arata ca valorile limita nu sunt depăşite.5. Pentru gazele reziduale trebuie aplicate următoarele valori limita, în afară cazului când exista alte indicaţii:(a) 20 mg substanţa/mc pentru evacuarile de compuşi organici volatili halogenati (care sunt desemnaţi ca având efecte potenţiale reversibile), al căror debit masic total este mai mare sau egal cu 100 g/ora;(b) 2 mg/mc (aceasta valoare corespunde masei totale a diferiţilor compuşi) pentru evacuarile compusilor organici volatili (cărora li se aplică următoarele fraze de risc: pot sa provoace cancerul, pot sa provoace efecte genetice periculoase ereditare, pot sa provoace cancerul prin inhalare, pot pune în pericol viaţa fatului, pot diminua fecunditatea), al căror debit masic total este mai mare sau egal cu 10 g/ora.6. În cazul categoriilor de surse enumerate la alin. (9) - (21) sunt prevăzute următoarele dispoziţii:(a) în locul aplicării valorilor limita pentru instalaţiile indicate mai jos, operatorii unei instalaţii pot fi autorizaţi să aplice un program de reducere (vezi apendicele II al prezentei anexe), al cărui scop este să le permită obţinerea, prin alte mijloace, a reducerii emisiilor echivalente celor care ar fi fost obţinute prin aplicarea valorilor limita indicate; şi(b) în ceea ce priveşte emisiile accidentale de COVNM, valorile indicate mai jos pentru aceste emisii trebuie aplicate ca valori limita. Totuşi, dacă se demonstreaza autorităţii competente ca, în cazul unei instalaţii, aceasta valoare nu este aplicabilă pe plan tehnic şi economic, atunci autoritatea competentă poate acorda o derogare pentru aceasta instalatie cu condiţia sa nu apara riscuri semnificative pentru sănătate şi mediu. Pentru fiecare derogare, operatorul trebuie să demonstreze autorităţii competente ca utilizează cea mai buna tehnica disponibilă.7. Valorile limita pentru emisiile compusilor organici volatili care provin din categoriile de surse definite la alin. (3) sunt cele indicate la alin. (8)-(21).8. Stocarea şi distribuirea produselor petroliere:Tabelul 1. Valorile limita ale emisiilor de compuşi organici volatili care provin din operaţii de stocare şi de distribuţie a produselor petroliere, cu excepţia operaţiilor de încărcare a navelor maritime
    Capacitate, caracteristici tehnice, alte specificăţii Valoarea prag Valoarea limita
    Unităţi de recuperare a vaporilor care deservesc instalaţiile de stocare şi de distribuţie din depozitele rafinariilor sau din terminale 5000 mc debit anual de produse petroliere 10gCOV/Nmc, inclusiv metanul
    Notă: Vaporii produşi în cursul operaţiilor de umplere a rezervoarelor de stocare a produselor petroliere trebuie să fie recuperati fie în alte rezervoare de stocare, fie în dispozitive anti-emisie care respecta valorile limita indicate în tabelul de mai sus.9. Acoperiri cu adezivi:Tabelul 2. Valorile limita pentru emisiile de COVNM care provin din aplicarea izolatiilor adezive┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬─────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │ │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% de ││ │ │ │solvent utilizat)│├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┤│ Fabrici de încălţăminte; │ >5 │25 g solvent│ ││ instalaţii noi şi existente │ │ pe pereche │ │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼─────────────────┤│ Alte acoperiri cu adezivi, │ 5-15 │ 50*a) │ 25 ││ cu excepţia incaltamintei; │ │mg C/Nmc │ ││ instalaţii noi şi instalaţii│ │ │ ││ existente │ >15 │ 50*a) │ 20 ││ │ │mg C/Nmc │ │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴─────────────────┘-------------*a) Dacă tehnicile respective permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 Mg c/Nmc.10. Stratificarea lemnului şi a materialelor plastice:Tabelul 3. Valorile limita pentru emisiile de COVNM care provin din stratificarea lemnului şi a materialelor plastice┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │consumul de solvent(Mg/an) │pentru emisiile ││ │ │totale de COVNM │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────┤│Stratificarea lemnului şi a │ │ ││materialelor plastice: │ │ ││instalaţii noi şi instalaţii │ >5 │ 30g COVNM/mp ││existente │ │ │└─────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────┘11. Procese de vopsire (suprafeţe metalice şi plastice ale automobilelor, cabinelor de camion, camioanelor, autobuzelor, suprafeţe de lemn):Tabelul 4. Valorile limita ale emisiilor COVNM care provin din procese de vopsire în industria automobilelor┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │ Valoarea prag pentru │Valoarea limita*b)││ tehnice, alte specificăţii │ consumul de solvent │pentru emisiile ││ │ (Mg/an)*a) │totale de COVNM │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (şi > 5000 unităţi │45 g COVNM/mp sau ││autovehiculelor (M1,M2) │ vopsite/an) │1,3 Kg/unitate şi ││ │ │ 33 g COVNM/mp │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii existente, │ > 15 (şi > 5000 unităţi │60 g COVNM/mp sau ││vopsirea autovehiculelor │ vopsite/an) │ 1,9 Kg/unitate şi││(M1 şi M2) │ │ 41g COVNM/mp │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi instalaţii │ > 15 (≤ 5000 monococi │90 g COVNM/mp sau ││existente, vopsirea │ vopsite/an sau > 3500 │1,5 Kg/unitate şi ││autovehiculelor (M1 şi M2) │ sasiuri vopsite/an) │ 70 g COVNM/mp │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 5000 unităţi │65 g COVNM/mp ││cabinelor de camioane noi │ vopsite/an) │ ││(N1, N2, N3) │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (>5000 unităţi │ 55 g COVNM/mp ││cabinelor de camioane noi │ vopsite/an) │ ││(N1, N2, N3) │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii existente, │ > 15 (≤ 5000 unităţi │ 85 g COVNM/mp ││vopsirea cabinelor de │ vopsite/an) │ ││camioane noi (N1, N2, N3) │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii existente, │ > 15 (> 5000 unităţi │ 75 g COVNM/mp ││vopsirea cabinelor de │ vopsite/an) │ ││camioane noi (N1, N2, N3) │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 2500 unităţi │ 90 g COVNM/mp ││camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ ││noi (fără cabine)(N1, N2, N3)│ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (> 2500 unităţi │ 70 g COVNM/mp ││camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ ││noi (fără cabine)(N1, N2, N3)│ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 2500 unităţi │ 120 g COVNM/mp ││camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ ││noi (fără cabine)(N1, N2, N3)│ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (> 2500 unităţi │ 90 g COVNM/mp ││camioanelor şi camionetelor │ vopsite/an) │ ││noi (fără cabine)(N1, N2, N3)│ │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (≤ 2000 unităţi │ 210 g COVNM/mp ││autobuzelor noi (M3) │ vopsite/an) │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi, vopsirea │ > 15 (> 2000 unităţi │ 150 g COVNM/mp ││autobuzelor noi (M3) │ vopsite/an) │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii existente, │ > 15 (≤ 2000 unităţi │ 290 g COVNM/mp ││vopsirea autobuzelor noi (M3)│ vopsite/an) │ │├─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤│Instalaţii existente, │ > 15 (> 2000 unităţi │ 225 g COVNM/mp ││vopsirea autobuzelor noi (M3)│ vopsite/an) │ │└─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘--------------*a) Pentru un consum de solvent mai mic sau egal cu 15 Mg/an (vopsirea automobilelor), se aplică valorile din tabelul 14 (finisarea autovehiculelor).*b) Valorile limita totale sunt exprimate în funcţie de raportul dintre masa de solvent (g) emisă şi suprafaţa produsului (în mp). Prin suprafaţa produsului se înţelege suprafaţa care reprezintă suma dintre suprafaţa de aplicare a unei vopsele prin el electroforeza şi suprafeţele tuturor elementelor care se pot adauga în timpul fazelor succesive ale operaţiei, dacă pe ele se aplică aceleaşi vopsele. Suprafaţa zonei de aplicare a unei vopsiri prin electroforeza este calculată prin formula următoare: (2 x greutatea totală a produsului): (grosimea medie a tablei x densitatea tablei).Tabelul 5. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din procesele de vopsire din diferite sectoare industriale┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │ │accidentale (% ││ │ (Mg/an) │ │solvent utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi existente: │ 5 - 15 │100*a)*b) mg│ 25*b) ││alte aplicari de vopsele pe │ │ C/Nmc │ ││suprafeţe de metal, plastic, │ │ │ ││tesaturi, film şi hârtie (cu │ >15 │50/75*b)c)d)│ 20*b) ││excepţia tipăririi serigra- │ │ mg C/Nmc │ ││fice a textilelor (vezi │ │ │ ││tipărirea) │ │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi instalaţii │ 15 - 25 │100*a)mg │ 25 ││existente: vopsirea │ │ C/Nmc │ ││suprafeţelor de lemn │ >25 │50/75*c) mg │ 20 ││ │ │ C/Nmc │ │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘-------------*a) Valoarea limita se aplică operaţiilor de vopsire şi de uscare efectuate în condiţii de izolare.*b) Dacă nu este posibil să se opereze în condiţii de izolare (construcţii navale, vopsirea aeronavelor, etc.), atunci instalaţiile pot fi scutite de aplicarea acestor valori. Programul de reducere menţionat la alin. (6) lit. (a) trebuie aplicat în afară cazului când autorităţii competente i se poate demonstra faptul ca aceasta opţiune nu este posibila din punct de vedere tehnic şi economic, în acest caz, utilizatorul trebuie să dovedească autorităţii competente ca a folosit cea mai buna soluţie disponibilă tehnic.*c) Prima valoare priveşte operaţiile de uscare, cea de-a doua valoare se referă la aplicarea vopselei.*d) Dacă, la vopsirea textilelor, tehnicile folosite permit reutilizarea solventilor recuperati, atunci valoarea limita este 150 Mg c/Nmc în total pentru uscare şi vopsire.Tabelul 6. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din izolatia prin izolarea bobinelor┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent ││ │ │ │ utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii noi │ > 25 │ 50*a) │ 5 │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii existente │ > 25 │ 50*a) │ 10 │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘-------------*a) Dacă tehnicile folosite permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 Mg c/Nmc.13. Curatarea uscata:Tabelul 7. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin de la curatarea uscata
    Capacitate, caracteristici tehnice, alte specificăţii Valoarea prag pentru consumul de solvent (Mg/an) Valoarea limita
    Instalaţii noi şi existente 0 20 g COVNM/Kg*a)
    ------------*a) Valoarea limita pentru totalul emisiilor de COVNM exprimate ca masa de solvent emis pe masa de produs curatat şi uscat.14. Producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor:Tabelul 8. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din producerea vopselelor, lacurilor, cernelurilor şi adezivilor┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoare prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale (% ││ │ (Mg/an) │ │solvent utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii noi şi instalaţii│ 100-1000 │ 150*a) │ 5*a)*c) ││ existente │ > 1000 │ 150*b) │ 3*b)*c) │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘------------*a) Se poate aplica o valoare limita totală de 5 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.*b) Se poate aplica o valoare limita totală de 3 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.*c) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu includ solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.15. Tipărirea (flexografie, tipărire pe rotative offset prin termofixare, rotogravura, etc.):Tabelul 9. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din procese de tipărire┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent ││ │ │ │ utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi instalaţii │ 15 - 25 │ 100 │ 30*a) ││existente: tipărirea pe │ │ │ ││rotativa offset prin │ >25 │ 20 │ 30*a) ││termofixare │ │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi: rotogravura │ │ │ ││editoriala │ >25 │ 75 │ 10 │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii existente: │ │ │ ││rotogravura editoriala │ >25 │ 75 │ 15 │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi instalaţii │ 15 - 25 │ 100 │ 20 ││existente: rotogravura │ >25 │ 100 │ 20 ││destinată altor scopuri, │ │ │ ││flexografie, tipărire seri- │ │ │ ││grafica pe rotativa, unităţi │ │ │ ││de stratificare şi lacuire │ │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi instalaţii │ │ │ ││existente: tipărire serigra- │ │ │ ││fica pe rotativa a textilelor│ │ │ ││şi cartoanelor │ >30 │ 100 │ 20 │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘-------------*a) Reziduurile de solvent din produsele finite nu sunt considerate ca făcând parte din emisiile accidentale de COVNM.16. Fabricarea produselor farmaceutice:Tabelul 10. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din fabricarea produselor farmaceutice┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │ (mg C/Nmc) │accidentale (% ││ │ (Mg/an) │ │solvent utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii noi │ >50 │ 20*a)*b) │ 50*b)*d) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii existente │ >50 │ 20*a)*c) │ 15*c)*d) │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘-------------*a) Dacă tehnicile folosite permit reutilizarea solventilor recuperati, atunci valoarea limita este 150 Mg c/Nmc.*b) Se poate aplica o valoare limita totală de 5 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiilor din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.*c) Se poate aplica o valoare limita totală de 15 % din solventul utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.*d) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu include solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.17. Prelucrarea cauciucului natural sau sintetic:Tabelul 11. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din prelucrarea cauciucului natural sau sintetic┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent ││ │ │ │ utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi instalaţii │ │ │ ││existente: conversia cauciuc- │ │ │ ││cului natural sau sintetic │ >15 │ 20*a)*b) │ 25*a)*c) │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘-------------*a) Se poate aplica o valoare limita totală de solvent utilizat în locul limitei concentratiei din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.*b) Dacă tehnicile folosite permit reutilizarea solventului recuperat, atunci valoarea limita este de 150 Mg c/Nmc.*c) Valoarea limita pentru emisiile accidentale nu include solventii vanduti ca parte a unui preparat conţinut într-un recipient etans.18. Curatarea suprafeţelor:Tabelul 12. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din curatarea uscata┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │ │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent ││ │ │ │ utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi existente: │ 1 - 5 │ 20 mg │ 15 ││curatarea suprafeţelor cu │ │compus/Nmc │ ││ajutorul substanţelor │ >5 │ 20 mg │ 10 ││menţionate la alin. (3) │ │compus/Nmc │ ││lit. (w) │ │ │ │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│Instalaţii noi şi existente: │ 2 - 10 │ 75 mg │ 20*a) ││alte feluri de curatare │ │ C/Nmc*a) │ ││ │ >10 │ 75 mg │ 15*a) ││ │ │ C/Nmc*a) │ │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘-------------*a) Operatorii care pot demonstra autorităţii competente ca, conţinutul mediu de solvent organic al tuturor substanţelor utilizate pentru curatare nu depăşeşte 30 % în masa, sunt scutiţi de la aplicarea acestei valori.19. Extractia grasimilor vegetale şi animale şi rafinarea uleiurilor vegetale:Tabelul 13. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din extractia uleiurilor vegetale şi a grasimilor animale şi din rafinarea uleiurilor vegetale┌───────────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────┐│ Capacitate, │Valoarea prag │ Valoarea limita ││caracteristici │pentru consumul│ totală (Kg/Mg) ││tehnice, alte │ de solvent │ ││specificăţii │ (Mg/an) │ ││ │ │ │├───────────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤│Instalaţii noi │ >10 │Grăsimi animale: 1,5││şi instalaţii │ │Seminţe de ricin: 3,0││ existente │ │Seminţe de rapida: 1,0│├───────────────┼───────────────┼────────────────────────────────────────────┤│ │ │Seminţe de floarea soarelui: 1,0││ │ │Boabe de soia (concasare normală): 0,8││ │ │Boabe de soia (fulgi albi): 1,2││ │ │Alte seminţe şi materiale vegetale: 3,0*a)││ │ │Alte procedee de fractionare, cu ││ │ │excepţia degomarii (îndepărtarea ││ │ │substanţelor vascoase)^b: 1,5││ │ │Degomarea: 4,0│└───────────────┴───────────────┴────────────────────────────────────────────┘------------*a) Valorile limita pentru totalul emisiilor de COVNM care provin de la instalaţiile de tratare a seminţelor şi a altor materii vegetale pentru loturi simple trebuie stabilite de la caz la caz de către autorităţile competente pe baza celor mai bune tehnologii disponibile.*b) Eliminarea substanţelor vascoase prezente în uleiuri.20. Refinisarea vehiculelor:Tabelul 14. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din operaţiile de finisare ale vehiculelor┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent ││ │ │ │ utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii noi şi instalaţii│ │ │ ││ existente │ >0,5 │ 50*a) │ 25 │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘--------------*a) Respectarea valorilor limita trebuie să fie dovedită prin măsurarea mediilor pe 15 minute.21. Impregnarea suprafeţelor de lemn:Tabelul 15. Valorile limita ale emisiilor de COVNM care provin din impregnarea suprafeţelor de lemn┌─────────────────────────────┬───────────────┬────────────┬──────────────────┐│ Capacitate, caracteristici │Valoarea prag │ Valoarea │Valoarea limita ││ tehnice, alte specificăţii │pentru consumul│ limita │pentru emisiile ││ │ de solvent │(mg C/Nmc) │accidentale de ││ │ (Mg/an) │ │COVNM (% solvent ││ │ │ │ utilizat) │├─────────────────────────────┼───────────────┼────────────┼──────────────────┤│ Instalaţii noi şi instalaţii│ │ │ ││ existente │ >25 │ 100*a)*b) │ 45*b) │└─────────────────────────────┴───────────────┴────────────┴──────────────────┘--------------*a) Nu se aplică la impregnarile cu creozot.*b) Pentru lemnul tratat, se poate aplica o valoare limita totală de 11 Kg/mc de solvent în locul folosirii limitei de concentraţie din gazele reziduale şi a valorii limita pentru emisiile accidentale de COVNM.B. Canada22. Valorile limita pentru reducerea emisiilor compusilor organici volatili (COV) care provin din surse fixe noi şi care fac parte din categoriile de surse fixe enumerate mai jos se vor determina conform indicaţiilor disponibile despre nivelurile şi tehnologiile de reducere, inclusiv valorile limita aplicate în alte tari şi pe baza documentelor următoare:(a) Consiliul Canadian al Ministrilor de Mediu (CCME). Codul practicilor de mediu, aplicabile reducerii emisiilor de solventi care provin de la instalaţiile de curatare uscata. Decembrie 1992. PN1053.(b) CCME. Linii directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuşi organici volatili care provin de la instalaţii noi de produse chimice organice. Septembrie 1993, PN 1108.(c) CCME. Codul practicilor de mediu pentru măsurarea şi controlul emisiilor accidentale de COV care rezultă din scapari de material. Octombrie 1993. PN 1106.(d) CCME. Program de reducere cu 40% a emisiilor COV care provin din adezivi şi agenţii de etanseizare. Martie 1994. PN 1116.(e) CCME. Plan destinat diminuării cu 20 % a emisiilor COV care provin din vopsirea suprafeţelor. Martie 1994. PN 1114.(f) CCME. Linii directoare pentru controlul emisiilor COV provenite de la rezervoarele de stocare. Iunie 1995. PN 1180.(g) CCME. Codul practicilor de mediu privind recuperarea vaporilor în timpul alimentarii vehiculelor la staţiile-service şi la alte instalaţii de distribuire a produselor petroliere. (Etapa a Îl-a), Aprilie 1995. PN 1184.(h) CCME. Codul practicilor de mediu aplicabile reducerii emisiilor de solventi care provin de la instalaţiile de degresare comerciale şi industriale. Iunie 1995. PN 1182.(i) CCME. Norme noi de randament şi liniile directoare pentru reducerea emisiilor COV care provin de la instalaţiile de aplicare a vopselei în fabricile canadiene de automobile. August 1995. PN 1234.(j) CCME. Directive de mediu pentru reducerea emisiilor COV care provin din industria de prelucrare a materialelor plastice. Iulie 1997. PN 1276.(k) CCME. Norme naţionale referitoare la conţinutul în COV a proceselor de vopsire comercială/industriala. Finisarea automobilelor. August 1997. PN 1288.C Statele Unite ale Americii23. Valorile limita pentru reducerea emisiilor COV care provin de la surse fixe noi din categoriile următoarelor surse fixe sunt prezentate în următoarele documente;(a) Rezervoare de stocare a hidrocarburilor lichide - 40 Cod de reglementări federale (CFR), partea 60, subpartea K, şi subpartea Ka;(b) Rezervoare de stocare a lichidelor organice volatile - 40 CFR. partea 60, subpartea Kb;(c) Rafinarii de petrol - 40 CFR, partea 60, subpartea J;(d) Vopsirea mobilierului metalic - 40 CFR; Part, 60, subpartea EE;(e) Vopsirea suprafeţelor automobilelor şi camionetelor - 40 CFR, partea 60, subpartea MM;(f) Rotogravura editoriala - 40 CFR, partea 60, subpartea QQ;(g) Operaţii de vopsire ale suprafeţelor benzilor şi etichetelor lipite sub presiune - 40 CFR, partea 60, subpartea RR;(h) Vopsirea suprafeţelor utilajelor mari, bobinajelor metalice şi a recipienţilor pentru băuturi - 40 - CFR, partea 60, subpartea SS, subpartea TT şi subpartea WW;(i) Terminale pentru produse petroliere în vrac - 40 CFR, partea 60, subpartea XX;(j) Fabricarea anvelopelor de cauciuc - 40 CFR, partea 60, subpartea BBB;(k) Fabricarea polimerilor - 40 CFR, partea 60, subpartea DDD; (1) Vopsirea şi tipărirea produselor de vinil şi uretan - 40 CFR, partea 60, subpartea FEF;(m) Echipamente de rafinarea petrolului: sisteme asociate scaparilor şi apelor uzate - 40 CFR, partea 60, subpartea GGG şi subpartea QQQ;(n) Producerea fibrelor sintetice - 40 CFR, partea 60, subpartea HHH;(o) Curatarea uscata a hidrocarburilor - 40 CFR, partea 60, subpartea JJJ;(p) Instalaţii de tratare a gazelor naturale continentale - 40 CFR, partea 60, subpartea KKK;(q) Pierderi de material în industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteza, instalaţii de oxidarea aerului, operaţii de distilare şi procese reactive - 40 CFR, partea 60, subpartea VV, subpartea III, subpartea NNN şi subpartea RRR;(r) Acoperirea benzilor magnetice - 40 CFR, partea 60, subpartea SSS;(s) Vopsirea suprafeţelor industriale - 40 CFR, partea 60, subpartea TTT;(t) Acoperirea cu polimeri a dispozitivelor asociate substraturilor de suport - 40 CFR, partea 60, subpartea VVV.Nota*1) Supravegherea trebuie să fie inteleasa ca activitate globală, cuprinzând măsurarea emisiilor, bilanţul de masa, etc. aceasta se poate efectua în mod continuu sau discontinuu.Apendicele IPLANUL DE GESTIONARE A SOLVENTILORIntroducere1. Prezentul apendice la anexa privind valorile limita ale emisiilor de compuşi organici volatili non-metanici (COVNM), care provin de la surse fixe, conţine indicaţii pentru punerea în aplicare a unui plan de gestionare a solventilor. Se definesc principiile de aplicare [alin. (2)], un cadru pentru stabilirea bilanţului de masa [alin. (3)] şi modalităţile de verificare a realizării prevederilor [alin. (4)].Principii2. Planul de gestionare a solventilor are următoarele scopuri:(a) verificarea realizării prevederilor prevăzute în anexa; şi(b) identificarea unor posibilităţi ulterioare de reducere a emisiilor.Definiţii3. Următoarele definiţii furnizează cadrul pentru stabilirea bilanţului de masa:(a) solventi organici utilizaţi:I1. cantitatea de solventi organici puri sau continuti în produsele din comerţ, intrata într-un proces în intervalul de timp avut în vedere pentru calculul bilanţului de masa.I2. cantitatea de solventi organici puri sau continuti în produse, care este recuperată şi reutilizata pentru efectuarea unei operaţii (solventul reciclat este contabilizat la fiecare utilizare).(b) solventi organici rezultaţi:O1. emisii de COVNM din gazele reziduale.O2. solventi organici eliminati în apa, ţinând cont, dacă este cazul, de tratarea apelor uzate în calculul punctului O5.O3. cantitatea de solventi organici care rămân sub forma de impuritati sau de reziduuri din produsele rezultate din procese.O4. emisiile necaptate de solventi organici din atmosfera. Acest element cuprinde ventilatia generală a încăperilor, de unde aerul este eliminat către exterior prin ferestre, uşi şi alte deschideri similare.O5. solventi organici şi/sau compuşi organici eliberaţi din reactiile chimice sau fizice (inclusiv, de exemplu, cele care sunt distruse prin incinerare sau prin alte tratamente aplicate gazelor reziduale sau apelor uzate sau captate, de exemplu, prin adsorbtie, în măsura în care nu sunt contabilizati la punctele O6, O7 sau O8).O6. solventi organici continuti în deşeurile colectate.O7. solventi organici puri sau continuti în produse care sunt vândute sau destinate vânzării ca produs cu valoare comercială.O8. solventi organici continuti în produse, care sunt recuperate în vederea unei reutilizari, dar nu ca substanţe utilizate, în măsura în care nu sunt contabilizati la punctul O7.O9. solventi organici eliberaţi în alte moduri.Ghid de utilizare a planului de gestionare a solventilor pentru verificarea respectării prevederilor4. Utilizarea planului de gestiune a solventilor va depinde de prevederea care face obiectul verificării, după cum urmează:(a) verificarea aplicării opţiunii de reducere menţionată la alin. (6) lit. (a) din anexa, cu valoarea limita totală exprimată în emisii de solvent pe unitate de produs, sau într-un alt mod indicat în anexa.(i) Pentru toate operaţiile efectuate conform opţiunii de reducere menţionate la alin. (6) lit. (a) din anexa, planul de gestionare a solventilor trebuie să fie pus în aplicare anual în scopul determinării consumului. Consumul se calculează prin ecuatia următoare:C = I1 - O8Trebuie să se procedeze în acelaşi mod pentru produsele solide utilizate în procesele de acoperire în scopul cunoaşterii valorii de referinţa a emisiilor anuale şi fixării nivelului de emisie care se poate atinge în fiecare an.(îi) Dacă se pune problema verificării respectării valorii limita totale, exprimată în emisii de solvent pe unitate de produs sau în alt mod indicat în anexa, atunci planul de gestionare a solventilor trebuie să fie pus în aplicare anual în scopul determinării emisiilor de COVNM. Emisiile de COVNM se calculează prin ecuatia următoare:E = F + O1unde F reprezintă emisiile accidentale de COVNM definite la lit. (b) pct. (i) de mai jos. Rezultatul obţinut se împarte la parametrul aplicabil produsului.(b) determinarea emisiilor accidentale de COVNM în scopul comparării cu valorile indicate în anexa pentru acest tip de emisie:(i) Metodologia: Emisiile accidentale de COVNM pot fi calculate prin ecuatiile următoare:F = I1-O1-O5-O6-O7-O8sauF = O2 + O3 + O4 + O9Aceasta cantitate poate fi determinata prin măsurarea directa a acestor cantităţi. Alternativ, se poate face un calcul echivalent prin alte mijloace, de exemplu, prin folosirea randamentului de captare al procesului.Valoarea emisiilor accidentale este exprimată ca produs utilizat, care se poate calcula prin ecuatia următoare:I = I1 + I2(îi) Frecventa măsurătorilor: Emisiile accidentale de COVNM pot fi determinate printr-un ansamblu de masurari, puţin numeroase, dar totuşi reprezentative. Nu este necesară repetarea acestor masurari dacă echipamentul nu a fost modificat.Apendicele IIPROGRAMUL DE REDUCEREPrincipii1. Programul de reducere are drept scop să ofere operatorului posibilitatea de a obţine prin alte mijloace o reducere a emisiilor echivalenta cu cea pe care ar fi obţinut-o prin aplicarea valorilor limita, în acest scop, operatorul poate utiliza orice program de reducere conceput special pentru instalatia sa, cu condiţia să obţină o reducere echivalenta a emisiilor. Părţile raportează progresele realizate în atingerea aceleiaşi reduceri a emisiilor, inclusiv experienta obţinută din aplicarea programului de reducere.Aplicarea2. Programul de mai jos este utilizabil la aplicarea vopselelor, lacurilor, adezivilor sau cernelurilor. În cazul în care acest aranjament nu este convenabil, autoritatea competentă poate autoriza operatorul să aplice orice alt sistem care, după părerea sa, este conform cu principiile expuse anterior. Conceptia programului tine cont de următorii factori:(a) dacă produsele de substitutie care conţin cantităţi mici de solventi sau chiar deloc sunt încă în faza de cercetare, atunci utilizatorului i se poate acorda un termen de prelungire pentru aplicarea programului sau de reducere a emisiilor;(b) punctul de referinţa pentru reducerea emisiilor ar trebui sa corespundă, pe cat posibil, emisiilor care ar fi obţinute dacă n-ar fi fost luată nici o măsura de reducere.3. Programul de reducere care urmează este aplicabil instalaţiilor pentru care se poate presupune un conţinut constant solid al produsului; acest conţinut poate servi ca punct de referinţa pentru reducerea emisiilor:(a) utilizatorul prezintă un program de reducere a emisiilor care prevede, în special, o diminuare a conţinutului mediu de solvent din cantitatea totală utilizata şi/sau o creştere a eficientei utilizării Părţii solide a produsului pentru a scădea totalul emisiilor instalaţiei, conform calendarului care urmează, la un nivel denumit mai jos emisie-ţinta, şi care corespunde unui procentaj dat al emisiilor anuale de referinţa:
    Intervalul de timp Emisii anuale totale maximale autorizate
    Instalaţii noi Instalaţii existente
    până la 31.10.2001 până la 31.10.2005 Emisie-ţinta x 1,5
    până la 31.10.2004 până la 31.10.2007 Emisie-ţinta
    (b) emisiile anuale de referinţa sunt calculate, după cum urmează:(i) se determina masa totală a conţinutului solid din cantitatea de vopsea şi/sau de cerneala, lac sau adeziv consumat într-un an. Se înţelege prin parte solida toate substantele existente în vopsele, cerneluri, lacuri sau adezivi, care devin solide dacă se evapora apa sau produsii organici volatili.(îi) se calculează emisiile anuale de referinţa prin multiplicarea masei determinate la pct. (i) cu factorul corespunzător din tabelul de mai jos. Autoritatea competenţa poate ajusta aceşti factori în cazul instalaţiilor pentru care s-a stabilit ca solidele sunt utilizate într-un mod mai eficient.
    Activitatea Factorul de multiplicare pentru utilizarea la lit. (b) pct. (îi)
    Rotogravura; flexografie; caserari legate de un procedeu de tipărire; tipărirea; lacuirea legată de un procedeu de tipărire; vopsirea suprafeţelor de lemn; vopsirea suprafeţelor textile, tesaturi, foi; aplicarea adezivilor 4
    Izolarea bobinelor, finisarea vehiculelor 3
    Acoperiri pentru produse alimentare; acoperiri în industria aerospatiala 2,33
    Alte vopsiri şi tipariri serigrafice pe rotativa 1,5
    (iii) Emisia-ţinta este egala cu emisia anuală de referinţa multiplicata cu un procentaj egal cu:- (valoarea emisiei accidentale + 15), pentru instalaţiile din sectoarele următoare:- vopsirea vehiculelor (consum de solvent < 15 Mg/an) şi finisarea vehiculelor;- vopsirea suprafeţelor de metal, plastic, textile, tesaturi, foi şi hârtie (consum de solvent cuprins între 5 şi 15 Mg/an);- vopsirea suprafeţelor de lemn (consum de solvent cuprins între 15 şi 25 Mg/an);- (valoarea emisiei accidentale + 5) pentru toate alte instalaţii;(iv) Prevederile sunt respectate atunci când consumul efectiv de solvent determinat cu ajutorul unui plan de gestiune a solventilor este inferior sau egal cu emisia-ţinta.
     +  Anexa VII TERMENELE CUPRINSE ÎN ARTICOLUL 31. Termenele de aplicare a valorilor limita menţionate în art. 3 alin. (2) şi (3) sunt:(a) pentru sursele fixe noi, un an după data intrării în vigoare a prezentului Protocol pentru fiecare parte implicata; şi(b) pentru sursele fixe existente:(i) în cazul Părţilor care nu sunt tari cu economie în tranzitie, un an după data intrării în vigoare a prezentului Protocol sau la 31 decembrie 2007, fiind reţinută data cea mai îndepărtată;(îi) în cazul Părţilor care sunt tari cu economie în tranzitie, opt ani data intrării în vigoare a prezentului Protocol.2. Termenele de aplicare a valorilor limita pentru carburanţii şi sursele mobile noi menţionate în art. 3 alin. (5) şi a valorilor limita pentru motorina, menţionate în tabelul 2 din anexa IV sunt:(i) în cazul Părţilor care nu sunt tari cu economie în tranzitie, data intrării în vigoare a prezentului Protocol sau datele asociate măsurilor specifice din anexa VIII şi valorilor limita specificate în tabelul 2 din anexa IV, fiind reţinută data cea mai îndepărtată;(îi) în cazul Părţilor care sunt tari cu economie în tranzitie, cinci ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol sau cinci ani după datele asociate măsurilor specificate în tabelul 2 din anexa IV, fiind reţinută data cea mai îndepărtată.Aceste termene nu se aplică Părţilor prezentului Protocol în măsura în care acestea sunt supuse termenelor cele mai apropiate pentru motorina în temeiul Protocolului privind reducerea suplimentară a emisiilor de sulf.3. În sensul prezentei anexe, "tari cu economie în tranzitie" reprezintă acele Părţi care au făcut, în instrumentul lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, o declaraţie conform căreia acestea doresc să fie tratate ca tari cu economie în tranzitie în sensul alin, (1) şi/sau (2) din prezenta anexa.  +  Anexa VIII VALORI LIMITA PENTRU CARBURANŢI ŞI SURSE MOBILEIntroducere1. Secţiunea A se aplică Părţilor, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii, secţiunea B se aplică pentru Canada şi secţiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii.2. Anexa conţine valorile limita pentru NO(X), exprimate ca dioxid de azot echivalent şi pentru hidrocarburi din care cea mai mare parte sunt compuşi organici volatili, şi, de asemenea, specificăţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati pentru autovehicule.3. Termenele pentru aplicarea valorilor limita din prezenta anexa sunt cuprinse în anexa VII.A. Părţile, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale AmericiiMaşini particulare şi vehicule utilitare uşoare4. Valorile limita pentru vehiculele cu motor care au cel puţin patru roti şi care servesc pentru transportul persoanelor (categoria M) şi pentru mărfuri (categoria N) sunt indicate în tabelul 1.Vehicule utilitare grele5. Pentru vehiculele utilitare grele, valorile limita, care variaza în funcţie de procedurile de încercare, sunt indicate în tabelele 2 şi 3.Motociclete şi motorete6. Valorile limita pentru motociclete şi motorete sunt indicate în tabelele 6 şi 7.Vehicule şi motoare non-rutiere1. Valorile limita pentru motoarele tractoarelor agricole şi forestiere şi pentru alte vehicule/motoare non-rutiere sunt indicate în tabelele 4 şi 5. Valorile care corespund fazei I (tabelul 4) au fost stabilite pe baza Regulamentului CEE nr. 96, "Prevederi uniforme pentru omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie destinate tractoarelor agricole şi forestiere cu privire la emisiile de poluanti care provin de la motor".Calitatea carburantilor8. Specificaţiile de mediu ale calităţii benzinei şi carburantului diesel sunt indicate în tabelele 8-11.Tabelul 1. Valorile limita pentru autoturisme şi vehiculele utilitare uşoare┌───────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┐│ │ Masa de│ Valori limita ││ │ refe- ├─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────┤│ │ rinta │ Monoxid │Hidro- │ Oxizi │Hidro- │ P ││ │ (RW) │ de │cărbuni│ de │carburi│ u ││ │ (kg) │ carbon │ │ azot │ şi │ l ││ │ │ │ │ │oxizi │ b ││ │ │ │ │ │de azot│ e ││ │ │ │ │ │combi- │ r ││ │ │ │ │ │ nati │ i*a)││ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────┤│ │ │ L1(g/km)│ L2 │ L3(g/km)│ L2+L3 │ L4 ││ │ │ │ (g/km)│ │(g/km) │g/km │├─────────┬───┬─────────────┼────────┼────┬────┼────┬──┼────┬────┼──┬────┼─────┤│ Catego- │Cla│ Aplicate │ │Ben │Die │Ben │Di│Ben │Die │Be│Die │Die ││ rie │sa │ începând │ │zina│sel │zina│es│zina│sel │nz│sel │sel ││ │ │ de la*b) │ │ │ │ │el│ │ │i │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │na│ │ │├─┬───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│A│M*c) │ │01.01.2001 │Toate*g)│ 2,3│0,64│0,20│- │0,15│0,50│- │0,56│ 0,05││ ├───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│ │[N(1)] │ I │01.01.2001*c)│RW≤1305 │ 2,3│0,64│0,20│- │0,15│0,50│- │0,56│ 0,05││ │ *d) ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│ │ │ II│01.01.2002 │1305│ │ │ │ │≤1760 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│ │ │III│01.01.2002 │1760├─┼───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│B│M*c) │ │01.01.2006 │Toate │ 1,0│0,50│0,10│- │0,08│0,25│- │0,30│0,025││ ├───────┼───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│ │[N(1)] │ I │01.01.2006*c)│RW≤1305 │ 1,0│0,50│0,10│- │0,08│0,25│- │0,30│0,025││ │ *d) ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│ │ │ II│01.01.2007 │1305│ │ │ │ │≤1760 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ ├───┼─────────────┼────────┼────┼────┼────┼──┼────┼────┼──┼────┼─────┤│ │ │III│01.01.2007 │1760└─┴───────┴───┴─────────────┴────────┴────┴────┴────┴──┴────┴────┴──┴────┴─────┘--------------*a) Pentru motoarele cu aprindere prin compresie;*b) Înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulaţie a vehiculelor noi care nu satisfac valorile limita indicate sunt refuzate începând de la datele din aceasta coloana, iar certificarea tipului de vehicul nu poate fi acordată începând cu 12 luni înaintea acestor date;*c) Cu excepţia vehiculelor a căror masă maxima este mai mare de 2500 kg;*d) Şi vehiculele de categorie M care sunt indicate la nota*c);*e) 01.01.2007 pentru vehiculele din categoria M care sunt indicate în nota*c);*f) 01.01.2007 pentru vehiculele din categoria M care sunt indicate în nota*c);*g) Până la 1 ianuarie 2003, vehiculele din această categorie echipate cu motoare cu aprindere prin compresie care sunt vehicule non-rutiere sau vehicule cu masa maxima > 2000 kg şi care sunt concepute pentru transportul a mai mult de 6 persoane, inclusiv soferul, trebuie considerate ca vehicule de categoria N(1), clasa III din linia A.Tabelul 2. Valorile limita pentru vehiculele utilitare grele ESC (ciclu de teste europene în condiţii stabile) şi ERL (teste europene în sarcina)
    Linia Aplicate începând de la*a) Monoxid de carbon (g/kWh) Hidrocarburi (g/kWh) Oxizi de azot (g/kWh) Pulberi (g/kWh) Fum (m^-1)
    A 01.10.2001 2,1 0,66 5,0 0.10/0.13 *b) 0.8
    B1 01.10.2006 1,5 0,46 3,5 0.02 0.5
    B2 01.10.2009 1,5 0,46 2,0 0.02 0.5
    --------------*a) Începând de la datele indicate, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţările care nu sunt Părţi ale prezentului Protocol şi pentru înlocuirea motoarelor de la vehiculele în circulaţie. Părţile interzic înmatricularea, vânzarea, punerea în circulaţie sau utilizarea vehiculelor noi cu motoare cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz şi vânzarea şi utilizarea motoarelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz, dacă emisiile acestor motoare nu satisfac valorile limita respective. Cu 12 luni înaintea acestor date, aprobarea tipului (de vehicul sau motor) poate fi refuzată în cazul nerespectării valorilor limita.*b) Pentru motoarele cu cel puţin 0,75 dmc cilindree per cilindru al căror regim de putere nominală este > 3000 rotatii/minut.Tabelul 3. Valorile limita pentru vehiculele utilitare grele - ETC*a)
    Linia Aplicate începând de la*b) Monoxid de carbon (g/kWh) Hidrocarburi non-metanice (g/kWh) Metan*c) (g/kWh) Oxizi de azot (g/kWh) Pulberi *d)
    A (2000) 01.10.2001 5,45 0,78 1,6 5,0 0,16/0,21*e)
    B1(2005) 01.10.2006 4,0 0,55 1,1 3,5 0,03
    B2(2008) 01.10.2009 4,0 0,55 1,1 2,0 0,03
    --------------*a) Condiţiile de aplicare ale acceptării probelor ETC pentru măsurarea emisiilor motoarelor care funcţionează cu gaz în raport cu valorile limita prevăzute la linia A trebuie reexaminate şi, dacă este cazul, modificate în conformitate cu procedura definită la art. 13 din Directiva 70/156/CEE .*b) Începând de la datele indicate, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţările care nu sunt Părţi ale prezentului Protocol şi pentru înlocuirea motoarelor vehiculelor în circulaţie. Părţile trebuie să interzică înmatricularea, vânzarea, punerea în circulaţie sau utilizarea vehiculelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz şi vânzarea şi utilizarea motoarelor noi cu aprindere prin compresie sau funcţionând cu gaz, dacă emisiile acestora nu satisfac valorile limita respective. Cu 12 luni înaintea acestor date, certificarea tipului (de vehicul sau motor) poate fi refuzată în cazul nerespectării valorilor limita.*c) Numai pentru motoarele care funcţionează cu gaz natural*d) Nu se aplică motoarelor care funcţionează cu gaz din faza A şi din fazele B1 şi B2.*e) Pentru motoarele cu cel puţin 0,75 dmc cilindree per cilindru a căror regim de putere nominală > 3000 rotatii/minut.Tabelul 4. Valorile limita (faza I) pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile non-rutiere (procedeu de măsura ISO 8178)┌────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┐│Puterea neta (P)│ Aplicate │Monoxid de │Hidrocarburi│Oxizi de azot│ Pulberi││ (kW) │ începând │ carbon │ (g/kWh) │ (g/kWh) │ (g/kWh)││ │ de la*a) │ (g/kWh) │ │ │ │├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┤│130 ≤ P < 560 │31.12.1998 │ 5,0 │ 1,3 │ 9,2 │ 0,54 ││75 ≤ P < 130 │31.12.1998 │ 5,0 │ 1,3 │ 9,2 │ 0,70 ││37 ≤ P < 75 │31.03.1998 │ 6,5 │ 1,3 │ 9,2 │ 0,85 │└────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┘---------------*a) Începând de la data indicată, cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţările care nu sunt Părţi ale prezentului Protocol, Părţile nu autorizeaza înmatricularea şi, după caz, introducerea pe piaţa a motoarelor, noi, fie ca sunt sau nu montate pe vehicule, decât dacă acestea satisfac valorile limita indicate în tabel începând de la 1 ianuarie 1998, certificarea tipului (de motor) pentru un tip sau o familie de motoare este refuzată în cazul nerespectării valorilor limita.Notă: Este vorba despre valorile limita obţinute la ieşirea din motor înainte de intervenţia eventuala a unui dispozitiv de epurare în aval de gazele de esapament.Tabelul 5. Valorile limita (faza II) pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile non-rutiere (procedeu de măsura ISO 8178)┌────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┐│Puterea neta (P)│ Aplicate │Monoxid de │Hidrocarburi│Oxizi de azot│ Pulberi││ (kW) │ începând │ carbon │ (g/kWh) │ (g/kWh) │ (g/kWh)││ │ de la*a) │ (g/kWh) │ │ │ │├────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┤│130 ≤ P < 560 │31.12.2001 │ 3,5 │ 1,0 │ 6,0 │ 0,2 ││75 ≤ P < 130 │31.12.2002 │ 5,0 │ 1,0 │ 6,0 │ 0,3 ││37 ≤ P < 75 │31.12.2003 │ 5,0 │ 1,3 │ 7,0 │ 0,4 ││18 ≤ P < 37 │31.12.2000 │ 5,5 │ 1,5 │ 8,0 │ 0,8 │└────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┘-------------*a) Începând cu datele indicate şi cu excepţia vehiculelor şi motoarelor destinate exportului către ţările care nu sunt Părţi ale prezentului Protocol, Părţile nu autorizeaza înmatricularea şi, după caz, introducerea pe piaţa a motoarelor noi, fie ca sunt sau nu montate pe vehicule, decât dacă acestea satisfac valorile limita indicate în tabel. Cu 12 luni înaintea acestor date, certificarea tipului (de motor) pentru un tip sau o familie de motoare este refuzată în cazul nerespectării valorilor limita.Tabelul 6. Valorile limita pentru motociclete, cu 3 şi 4 roti (> 50 cmc; >45 km/ora) care se aplică începând cu 17 iunie 1999*a)
    Tipul de motor Valoarea limita
    Motor în 2 timpi CO = 8 g/km HC =4 g/km NO(X) = 0,1 g/km
    Motor în 4 timpi CO = 13 g/km HC = 3 g/km NO(X) = 0,3 g/km
    -------------*a) Certificarea tipului este refuzată începând cu data indicată, dacă emisiile vehiculului nu satisfac valorile limita.Notă: Pentru motocicletele cu 3 şi 4 roti, valorile limita trebuie multiplicate cu 1,5.Tabelul 7. Valorile limita pentru motorete (< 50 cmc;< 45Km/ora)
    Faza Aplicate Valorile limita
    începând de la*a)
    CO (g/km) HC + NO(X)g/km)
    I 17.06.1999 6,0*b) 3,0*b)
    II 17.06.2002 1,0*c) 1,2
    --------------*a) Certificarea tipului este refuzată începând cu date indicate în tabel, dacă emisiile vehiculului nu satisfac valorile limita;*b) Pentru motorete cu 3 şi 4 roti, aceasta valoare trebuie multiplicata cu 2;*c) Pentru motorete cu 3 şi 4 roti, 3,5 g/Km.Tabelul 8. Specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati, destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie
        Tipul : benzina
    Parametrul Unitatea Limite*a) Probe
    Minima Maxima Metoda*b) Data publicării
    Cifra octanica Research Cifra octanica Motor Presiunea de vapori Reid, perioada de vara*c) Distilarea: evaporarea la 100°C evaporarea la 150°C Analiza hidrocarburilor: - olefine - aromatice - benzen Conţinutul în oxigen Compuşi oxigenati: - metanol, agenţi stabilizatori trebuie adaugati, - etanol, agenţi stabilizatori pot fi necesari - alcool izopropilic - alcool tertio-butilic - alcool izobutilic - eteri care conţin 5 sau mai mulţi atomi de carbon într-o molecula Alţi compuşi oxigenati*e) Conţinutul în sulf kPa % v/v % v/v % v/v % m/m % v/v % v/v % v/v % v/v % v/v % v/v % v/v Mg/kg 95 85 - 46 75 - - - - - - - - - - - - - - 60 - - 18,0*d) 42 1 2,7 3 5 10 7 10 15 10 150 EN25164 EN25163 EN12 EN-ISO 3405 ASTMD1319 ASTMD1319 Proiect EN 12177 EN 1601 EN 1601 EN 1601 EN 1601 EN 1601 EN 1601 EN 1601 EN 1601 Proiect EN- ISO/DIS 14596 1993 1993 1993 1988 1995 1995 1995 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996
    ---------------*a) Valorile citate în specificăţie sunt "valori adevărate". Pentru stabilirea valorilor limita se aplică dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere: determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare); la fixarea unei valori minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero. (R = reproductibilitate). Rezultatele măsurătorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicată în 1995).*b) EN = norma europeană; ASTM = American Society for Testing and Materials (Societatea Americana pentru probe şi materiale); DIS = proiect de norme internaţionale.*c) Perioada de vara începe cel mai târziu la 1 mai şi se termina cel mai devreme la 30 septembrie. Pentru statele membre care au condiţii climatice de tip polar, perioada de vara trebuie să înceapă cel mai târziu la 1 iunie şi să se sfarseasca cel mai devreme la 1 august, iar presiunea de vapori Reid este limitată la 70 kPa.*d) Cu excepţia benzinei fără plumb obişnuită (indice octanic al motorului [IOM] de minim 81 şi indice octanic căutat [IOR] de minim 91) pentru care conţinutul maxim în olefine trebuie să fie de 21 % v/v. Aceste limite nu trebuie să constituie un obstacol la introducerea pe piaţa de către un stat membru a unui alt fel de benzina fără plumb ai carei indici octanici sunt inferiori celor prevăzuţi în prezenta anexa.*e) Alţi mono-alcooli al căror punct final de distilare nu este superior celui prevăzut în specificăţiile naţionale sau, în absenta unor asemenea specificăţii, în specificăţiile industriale pentru carburanţi.Notă: Părţile se asigura ca, până cel târziu la 1 ianuarie 2000, pe teritoriul lor se comercializează numai benzina care satisface specificăţiile de mediu cuprinse în tabelul 8. Este permis Părţilor care stabilesc ca interzicerea unui tip de benzina al cărui conţinut în sulf nu este conform cu specificăţiile corespunzătoare din tabelul 8, dar care totuşi nu depăşeşte concentratiile curente, ar expune industriile lor unor dificultăţi grave, fiind vorba despre modificările necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2000, sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor până la 1 ianuarie 2003, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie să specifice, într-o declaraţie depusa împreună cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intenţia sa de amânare a termenului şi prezintă Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.Tabelul 9. Specificaţii de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie
    Parametrul Unitatea Limite*a) Probe
    Minime Maxime Metoda*b) Data publicării
    Cifra cetanica 51 - EN-ISO5165 1992
    Densitatea la 15°C Kg/mc - 845 EN-ISO 3675 1995
    Punct de distilare: 95% °C - 360 EN-ISO 3405 1988
    Hidrocarburi aromatice policiclice % m/m - 11 IP 391 1995
    Conţinutul în sulf mg/kg - 350 Proiect EN-ISO/DIS 14596 1996
    ------------*a) Valorile citate în specificăţie sunt "valori adevărate". În vederea stabilirii valorilor limita se aplică dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere: determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare); la fixarea unei valori minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurătorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicată în 1995).*b) EN = norma europeană; IP = The Institute of Petroleum (Institutul de Petrol); DIS = proiect de norme internaţionale.Notă: Părţile se asigura ca, până cel târziu la 1 ianuarie 2000, pe teritoriul lor se comercializează numai carburant diesel care satisface specificăţiile de mediu cuprinse în tabelul 9. Părţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de combustibil diesel al cărui conţinut în sulf nu este conform cu specificăţiile corespunzătoare din tabelul 9, dar care totuşi nu depăşeşte concentratiile curente, ar expune industriile lor unor dificultăţi grave, fiind vorba despre modificările necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2000, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor până la 1 ianuarie 2003, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie să specifice într-o declaraţie depusa împreună cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, intenţia sa de amânare a termenului şi să prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.Tabelul 10. Specificaţiile de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteieTipul: benzina
    Parametrul Unitatea Limite*a) Probe
    Minime Maxime Metoda*b) Data publicării
    Cifra octanica 95 EN25164 1993
    Cifra octanica Motor 85 EN5163 1993
    Presiunea de vapori Reid, perioada de vara kPa -
    Distilarea : - evaporare la 100°C - evaporare la 150°C Analiza hidrocarburilor: - olefine - aromatice - benzen Conţinutul în oxigen Conţinutul în sulf % v/v % v/v % v/v % v/v % m/m mg/kg - - - - - - - - - 35 50 ASTM D1319 Proiect EN-ISO/DIS 14596 1995 1996
    ------------*a) Valorile citate în specificăţie sunt "valori adevărate". Pentru stabilirea valorilor limita se aplică dispoziţiile normei ISO 4259: "Produse petroliere - Determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare"; la fixarea valorii minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurătorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicată în 1995).*b) EN = norma europeană; ASTM = American Society for Testing and Materials (Societatea Americana pentru probe şi materiale); DIS = proiect de norma internationala.Notă: Părţile se asigura ca, până cel târziu la 1 ianuarie 2005, pe teritoriul lor se comercializează numai benzina care satisface specificăţiile de mediu cuprinse în tabelul 10. Părţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de benzina al cărui conţinut în sulf nu este conform cu specificăţiile corespunzătoare din tabelul 10, dar este conform cu cele din tabelul 8, ar expune industriile lor unor dificultăţi grave, fiind vorba despre modificările necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2005, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor până la 1 ianuarie 2007, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie să specifice într-o declaraţie depusa împreună cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare intenţia sa de amânare a termenului şi să prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.Tabelul 11. Specificaţiile de mediu aplicabile carburantilor comercializati destinaţi vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresieTipul: carburant diesel
    Parametrul Unitatea Limite*a) Probe
    Minime Maxime Metoda*b) Data publicării
    Cifra cetanica Densitatea la 15°C Kg/mc Punctul de distilare; 95% Hidrocarburi aromatice policiclice Conţinutul în sulf °C % m/m mg/kg - - - - - 50 Proiect EN-ISO/DIS 14596 1996
    --------------*a) Valorile citate în specificăţie sunt "valori adevărate". Pentru fixarea valorilor limita se aplică dispoziţiile normei ISO 4259 "Produse petroliere - determinarea şi aplicarea valorilor de confidenta referitoare la metodele de testare"; la fixarea valorilor minime s-a ţinut cont de o diferenţa minima de 2R peste zero (R = reproductibilitate). Rezultatele măsurătorilor diferite trebuie interpretate în funcţie de criteriile descrise în norma ISO 4259 (publicată în 1995).*b) EN = norma europeană; DIS = proiect de norme internaţionale.Notă: Părţile trebuie să se asigure ca, până cel târziu la 1 ianuarie 2005, pe teritoriul lor se comercializează numai carburant diesel care satisface specificăţiile de mediu cuprinse în tabelul 11. Părţile care stabilesc ca interzicerea unui tip de combustibil diesel al cărui conţinut în sulf nu este conform cu specificăţiile corespunzătoare din tabelul 11, dar este conform cu cele din tabelul 9, ar expune industriile lor unor dificultăţi grave, fiind vorba despre modificările necesare care ar trebui aduse instalaţiilor lor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2005, pot sa amâne termenul de comercializare pe teritoriul lor până la 1 ianuarie 2007, cel mai târziu. Într-o asemenea situaţie, Partea trebuie să specifice într-o declaraţie depusa împreună cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare intenţia sa de amânare a termenului şi să prezinte Organismului Executiv, în scris, motivele deciziei sale.B. Canada9. Normele noi ale emisiilor provenind de la vehiculele uşoare, camionetele, vehiculele grele, motoarele vehiculelor grele şi ale motocicletelor: Legea privind securitatea vehiculelor automobile (şi legislaţia următoare, Anexa V a Reglementărilor privind securitatea vehiculelor automobile: Emisiile vehiculelor (Norma 1100), SOR/97-376, (28 iulie 1997) şi modificările ulterioare.10. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementări privind carburantul diesel, SOR/97 -110 (4 februarie 1997, sulful din carburantul diesel) şi modificările ulterioare.11. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementări privind conţinutul de benzen din benzina, SOR/97 - 493 (6 noiembrie 1997) şi modificările ulterioare.12. Legea canadiana pentru protecţia mediului, Reglementări privind conţinutul de sulf din benzina, Canada Gazette, partea II, 4 iunie 1999 şi modificările ulterioare.C. Statele Unite ale Americii13. Aplicarea programului de reducere a emisiilor provenite de la sursele mobile pentru vehiculele utilitare uşoare, camionetele, vehiculele grele şi carburanţii pentru satisfacerea cerinţelor de la art. 202 lit. (a), (g) şi (h) din Legea privind combaterea poluarii atmosferice, pusă în aplicare prin:(a) 40 Cod de reglementări federale (C.F.R.), partea 80, subpartea D - Benzina cu compoziţie noua;(b) 40 C.F.R., partea 86, subpartea A - Dispoziţii generale pentru reglementarea emisiilor;(c) 40 C.F.R., partea 80, secţiunea 80.29 - Măsuri reglementare şi interziceri privind calitatea carburantului diesel.
     +  Anexa IX MĂSURI PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE AMONIACPROVENIT DIN SURSE AGRICOLE1. Părţile care sunt supuse obligaţiilor enunţate în art. 3 alin. (8) lit. (a) trebuie să aplice măsurile cuprinse în prezenta anexa.2. Fiecare parte trebuie să aibă în vedere, în mod corespunzător, necesitatea reducerilor pierderilor din întregul ciclu al azotului.A. Codul consultativ al unor practici agricole nepoluante3. În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, Părţile trebuie să stabilească, sa publice şi sa difuzeze un cod consultativ privind practicile agricole nepoluante în vederea combaterii emisiilor de amoniac. Acest cod trebuie să ţină seama de condiţiile proprii ale teritoriului naţional şi cuprinde dispoziţii referitoare la:- cantitatea de azot, ţinând cont de circuitul azotului în natura;- strategiile de alimentaţie pentru septelul de animale;- tehnicile puţin poluante de imprastiere a ingrasamintelor naturale;- tehnicile puţin poluante de stocare a ingrasamintelor naturale;- sistemele puţin poluante de adăpostire a animalelor;- posibilităţile de limitare a emisiilor de amoniac provenite de la utilizarea ingrasamintelor minerale.Părţile trebuie să dea un titlu potrivit acestui cod pentru a se evita orice confuzie cu alte coduri consultative.B. Îngrăşăminte pe bază de uree şi carbonat de amoniu4. În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, fiecare Parte trebuie să ia măsurile posibile din punct de vedere material, pentru limitarea emisiilor de amoniac care provin de la utilizarea ingrasamintelor solide pe bază de uree.5. În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, fiecare Parte trebuie să interzică ingrasamintele pe bază de carbonat de amoniu.C. Aplicarea ingrasamintelor naturale6. Fiecare Parte trebuie să se asigure ca tehnicile de aplicare a ingrasamintelor puţin poluante [enumerate în documentul orientativ V adoptat de Organismul Executiv la cea de a 17-a sesiune a sa (Decizia 1999/1) şi modificările sale] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu cel puţin 30 % în raport cu tehnica de referinţa precizată în acest document, sunt utilizate în măsura în care Partea în cauza le considera aplicabile, luând în considerare condiţiile pedologice şi geomorfologice locale, tipul de ingrasamant şi structura exploataţiilor agricole.*1)7. În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, Părţile trebuie să se asigure ca îngrăşământul aplicat pe terenurile destinate lucrărilor agricole va fi incorporat în sol cu cel puţin 24 ore înainte, în măsura în care Partea considera această măsură aplicabilă, luând în considerare condiţiile pedologice şi geomorfologice locale şi structura exploataţiilor agricole.D. Stocarea dejectiilor animale8. În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, Părţile trebuie să utilizeze, pentru incintele noi de stocare a dejectiilor animale din marile crescatorii de porci şi de păsări cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de păsări, sisteme sau tehnici de stocare nepoluante [enumerate în documentul orientativ menţionat la alin. (6)] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu 40 % sau mai mult în raport cu sistemele sau tehnicile de referinţa sau în raport cu alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila.*2).9. Pentru incintele existente de stocare a dejectiilor animale din marile crescatorii de porci şi de păsări cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de păsări, Părţile trebuie să ajungă la o reducere a emisiilor cu 40 % în măsura în care Părţile considera ca aplicarea tehnicilor necesare este posibila din punct de vedere tehnic şi economic*2). Data limita de aplicare a acestor măsuri este fixată la 31 decembrie 2009 pentru Părţile cu economie în tranzitie şi 31 decembrie 2007 pentru celelalte Părţi.*1).E. Adăpostirea animalelor10. În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, Părţile trebuie să utilizeze pentru instalaţiile noi care servesc la adăpostirea animalelor din marile crescatorii de porci şi păsări cu 2000 de porci pentru ingrasare, 750 de scroafe sau 40.000 de păsări, sisteme noi de adăpostire [enumerate în documentul orientativ menţionat la alin. (6)] despre care s-a demonstrat ca ar permite reducerea emisiilor cu 20 % sau mai mult în raport cu sistemul de referinţa sau cu alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila.*2). Aplicabilitatea acestor sisteme poate fi limitată din motive care ţin de confortul animalelor, de exemplu în sisteme bazate pe paie pentru porci şi sisteme de creştere în voliera sau sisteme în aer liber pentru păsări.Note*1). În sensul prezentei anexe, "ţara cu economie în tranzitie" reprezintă o Parte care, după depunerea instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, a făcut cunoscut faptul ca doreşte să fie tratata ca o ţara cu economie în tranzitie în sensul alin. (6) şi/sau (9) din prezenta anexa.*2). Dacă o Parte considera ca, pentru a se conformă dispoziţiilor alin. (8) şi (10), poate utiliza pentru stocarea dejectiilor animale alte sisteme sau tehnici având o eficienta echivalenta demonstrabila, sau ca reducerea emisiilor care provin din stocarea dejectiilor animale, prevăzută la alin. (9), nu este posibila din punct de vedere tehnic şi economic, atunci Partea trebuie să transmită documentaţia corespunzătoare conform art. 7 alin. (1) lit. (a).-----------------