PROTOCOL din 24 iunie 1998Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la metale grele*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 470 bis din 1 iulie 2003



    -------- Notă *) Protocolul a fost ratificat prin Legea nr. 271 din 23.06.2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 1 iulie 2003.Părţile,hotărâte sa pună în aplicare Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,preocupate de faptul ca emisiile anumitor metale grele sunt transportate dincolo de granitele naţionale şi ca acestea ar putea deteriora ecosistemele de importanţa economică şi ecologica sau ar avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane,luând în considerare faptul ca procesele industriale şi de ardere reprezintă sursele antropice predominante de emisie a metalelor grele în atmosfera,recunoscând faptul ca metalele grele sunt componente naturale ale crustei terestre şi ca multe metale grele în anumite forme şi concentratii corespunzătoare sunt necesare vieţii,luând în considerare datele tehnice şi ştiinţifice existente despre emisii, procese geochimice, procese atmosferice şi efecte ale metalelor grele asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi tehnicile antipoluare şi costurilor lor,constiente de faptul ca exista tehnici şi practici de management pentru a reduce poluarea atmosferica produsă de emisiile metalelor grele,recunoscând faptul ca ţările din regiunea Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa (UN/ECE) au situaţii economice diferite şi ca în anumite tari economiile sunt în tranzitie,hotărâte sa ia măsuri pentru a anticipa, preveni sau minimaliza emisiile anumitor metale grele şi a compusilor lor, luând în considerare abordarea preventivă, stabilită în principiul 15 din Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării,reafirmand ca statele au, în concordanta cu Carta ONU şi principiile dreptului internaţional, dreptul suveran de a exploata propriile resurse conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare, precum şi responsabilitatea de a garanta ca activităţile aflate sub jurisdicţia sau controlul lor nu afectează mediul altor state sau al altor regiuni dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale,atente ca măsurile de control al emisiilor de metale grele să contribuie şi la protecţia mediului şi sănătăţii umane în zonele din afară regiunii CEE a ONU, inclusiv apele din zona arctica şi cele internaţionale,observând ca diminuarea emisiilor de metale grele specifice ar putea avea beneficii pentru diminuarea emisiilor altor poluanti,constiente ca ar putea fi nevoie şi de alte acţiuni mai eficiente pentru a controla şi reduce emisiile anumitor metale grele şi ca, de exemplu, studiile pe bază de efecte ar putea servi drept baza pentru alte acţiuni,observând contribuţia importanţa a sectoarelor private şi neguvernamentale de a cunoaşte efectele în legătură cu metalele grele, soluţiile alternative şi tehnicile antipoluare disponibile, precum şi rolul lor în a acorda ajutor în reducerea emisiilor de metale grele,ţinând cont de activităţile referitoare la controlul metalelor grele la nivel naţional şi în instanţele internaţionale,au convenit următoarele:  +  Articolul 1DEFINIŢIIÎn sensul prezentului Protocol,1. "Convenţie" reprezintă Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, adoptată la Geneva la 13 noiembrie 1979;2. "EMEP" reprezintă Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa;3. "Organism Executiv" reprezintă Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art. 10 alin. (1) din Convenţie;4. "Comisie" reprezintă Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;5. "Părţi" reprezintă, în cazul în care nu se prevede altfel, Părţile prezentului Protocol;6. "zona geografică a activităţilor EMEP" reprezintă zona definită la art. 1 alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;7. "metale grele" reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi care sunt stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc şi compusii lor;8. "emisie" reprezintă eliminarea unei substanţe dintr-o sursa punctiforma sau difuza în atmosfera;9. "sursa fixa" reprezintă orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate să emita în atmosfera, direct sau indirect, unul dintre metalele grele prezentate în anexa I;10. "sursa fixa noua" reprezintă orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare substantiala a început după expirarea celor 2 ani de la data intrării în vigoare: (i) a prezentului Protocol; sau (îi) a unei modificări la anexa I sau II, unde sursa fixa face obiectul prevederilor prezentului Protocol doar în temeiul modificării respective. Le revine autorităţilor naţionale competente obligaţia de a decide dacă o modificare este substantiala sau nu, luând în considerare anumiti factori, cum ar fi efecte benefice ale modificării asupra mediului.11. "categoria surselor majore" reprezintă oricare dintre categoriile de surse fixe prezentate în anexa II, care contribuie cu cel puţin un procent la emisiile totale de metale grele enumerate în anexa I, care provin din surse fixe, pentru anul de referinţa stabilit conform anexei I.  +  Articolul 2OBIECTIVULObiectivul prezentului Protocol este de a controla emisiile de metale grele datorate activităţilor antropice, care sunt transportate în atmosfera dincolo de frontieră pe distanţe lungi şi care pot avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane sau a mediului, în conformitate cu dispoziţiile articolelor următoare.  +  Articolul 3OBLIGAŢII FUNDAMENTALE1. Fiecare Parte trebuie să îşi reducă emisiile anuale totale în atmosfera pentru fiecare dintre metalele grele enumerate în anexa I în raport cu nivelul emisiei din anul de referinţa stabilit conform anexei respective, luând măsuri eficiente, adecvate situaţiei sale particulare.2. Fiecare Parte trebuie să aplice nu mai târziu de termenele specificate în anexa IV:(a) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa III, la fiecare sursa fixa noua din cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa III identifica cele mai bune tehnici disponibile;(b) valorile limita specificate în anexa V pentru fiecare sursa fixa noua din cadrul unei categorii de surse fixe majore. Ca soluţie alternativa, fiecare Parte poate aplica strategii diferite de reducere a emisiilor, care pot duce în general la niveluri echivalente ale emisiilor;(c) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa III, pentru fiecare sursa fixa existenta în cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa III identifica cele mai bune tehnici disponibile. Fiecare Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, care pot duce în general la niveluri echivalente ale emisiilor;(d) valorile limita specificate în anexa V pentru fiecare sursa fixa existenta în cadrul unei categorii de surse fixe majore, atâta timp cat acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic. Fiecare Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, care pot duce în general la niveluri echivalente ale emisiilor.3. Fiecare Parte trebuie să aplice măsuri de control al produselor în concordanta cu condiţiile şi termenele specificate în anexa VI.4. Fiecare Parte trebuie să studieze posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare de management al produselor, ţinând seama de anexa VII.5. Fiecare Parte dezvolta şi păstrează inventare de emisii pentru metalele grele enumerate în anexa I, utilizând pentru Părţile situate în zona geografică a EMEP metodologiile specificate de Organismul Executiv al EMEP, iar pentru Părţile situate în afară zonei geografice a EMEP, metodologiile elaborate în planul de lucru al Organismului Executiv.6. Dacă, după aplicarea alin. (2) şi 3 de mai sus, o Parte nu poate îndeplini cerinţele alin. (1) pentru un metal greu inclus în anexa I, aceasta este scutită de obligaţiile de la alin. (1) pentru metalul greu respectiv.7. Orice Parte a carei suprafaţa totală este mai mare de 6.000.000 kmp este scutită de obligaţiile de la alin. (2) lit. (b), (c) şi (d), dacă poate demonstra ca, în termen de cel mult opt ani de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, va reduce emisiile sale anuale totale pentru fiecare dintre metalele grele enumerate în anexa I din categoriile de surse specificate în anexa II cu cel puţin 50%, în raport cu nivelul emisiilor ce provin din acele categorii, faţă de anul de referinţa stabilit conform anexei I. Orice Parte care intenţionează sa acţioneze în conformitate cu prezentul alineat trebuie să specifice acest lucru la semnarea prezentului Protocol sau la aderarea la acest instrument.  +  Articolul 4SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGIE1. În conformitate cu propriile legi, reglementări şi practici, Părţile trebuie să creeze condiţii favorabile schimbului de tehnici şi tehnologie pentru a reduce emisiile de metale grele, inclusiv, dar nu exclusiv, pentru a dezvolta măsuri de management al produselor şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, promovand în special:(a) schimbul comercial de tehnologie disponibilă;(b) contactele directe şi cooperarea pe plan industrial, inclusiv societăţi mixte;(c) schimbul de informaţii şi experienta; şi(d) asistenţa tehnica.2. În promovarea activităţilor specificate la alin. (1), Părţile trebuie să creeze condiţii favorabile prin facilitarea contactelor şi a cooperării între organizaţii şi persoane competente din sectorul public şi privat care au capacitatea de a asigura tehnologie, servicii de proiectare şi inginerie, echipament sau mijloace financiare.  +  Articolul 5STRATEGII, POLITICI, PROGRAME ŞI MĂSURI1. Fiecare Parte trebuie să dezvolte, fără întârziere nejustificată, strategii, politici şi programe de îndeplinire a obligaţiilor sale conform prezentului Protocol.2. În plus, o Parte poate:(a) aplica instrumente economice pentru a incuraja adoptarea unor abordari eficiente din punct de vedere al costurilor în privinta reducerii emisiilor de metale grele;(b) încheia pacte sociale şi acorduri voluntare;(c) incuraja utilizarea mai eficienta a resurselor şi materiilor prime;(d) incuraja utilizarea surselor energetice mai puţin poluante;(e) lua măsuri pentru dezvoltarea şi introducerea sistemelor de transport mai puţin poluante;(f) lua măsuri pentru stoparea anumitor procese de emisie a metalelor grele acolo unde exista posibilitatea de înlocuire a acestor procese la scara industriala;(g) lua măsuri pentru a dezvolta şi utiliza procese mai curate pentru a preveni şi a controla poluarea.3. Părţile pot lua măsuri mai stricte decât cele cerute de prezentul Protocol.  +  Articolul 6CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI MONITORIZAREPărţile, acordând atenţie în primul rând metalelor grele enumerate în anexa I, încurajează cercetarea, dezvoltarea, monitorizarea şi cooperarea în legătură cu (dar nu exclusiv):(a) emisiile, transportul pe distanţe lungi, nivelurile depunerilor şi modelarea lor, nivelurile existente în mediul biotic şi abiotic, elaborarea procedurilor pentru armonizarea metodologiilor relevante;(b) căile de răspândire a poluantilor şi inventarierea lor în ecosistemele reprezentative;(c) efectele poluantilor asupra sănătăţii umane şi a mediului, inclusiv cuantificarea acestor efecte;(d) cele mai bune tehnici şi practici disponibile şi tehnici de control al emisiilor utilizate în prezent de Părţi sau care sunt în curs de dezvoltare;(e) colectarea, reciclarea şi, dacă este necesar, eliminarea produselor sau deşeurilor care conţin un metal greu sau mai multe;(f) metodologiile care permit luarea în considerare a factorilor socio-economici în evaluarea strategiilor alternative de control;(g) o abordare pe baza efectelor care includ informaţii utile, inclusiv informaţii obţinute conform lit. (a) - (f), despre nivelurile măsurate sau modelate ale poluantilor în mediu, despre căile lor de răspândire şi efectele lor asupra sănătăţii umane şi a mediului, în scopul formulării strategiilor viitoare de control, care vor tine cont şi de factorii economici şi tehnologici;(h) soluţii alternative de utilizare a metalelor grele în produsele enumerate în anexele VI şi VII;(i) culegerea informaţiilor despre nivelurile metalelor grele în anumite produse, despre riscul producerii unor emisii de metale grele în timpul procesului de fabricaţie, a procesarii, distribuţiei în comerţ, utilizării şi eliminării acestor produse, şi despre tehnicile de reducere a emisiilor.  +  Articolul 7RAPORTARI1. Conform propriilor legi privind confidenţialitatea informatiei:(a) fiecare Parte trebuie să raporteze Organismului Executiv, prin intermediul Secretariatului executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de Părţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre măsurile luate pentru aplicarea prezentului Protocol;(b) fiecare Parte din zona geografică a EMEP trebuie să raporteze la EMEP, prin intermediul Secretariatului Executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de organismul director al EMEP şi aprobate de Părţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre nivelurile emisiilor de metale grele enumerate în anexa I, utilizând drept baza metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala, menţionate de organismul director al EMEP. Părţile situate în afară zonei geografice a EMEP trebuie să furnizeze Organismului Executiv informaţii similare, dacă sunt solicitate în acest sens. În plus, dacă este cazul, fiecare Parte trebuie să culeagă şi să raporteze informaţii pertinente despre emisiile altor metale grele, luând în considerare metodologiile şi rezoluţia temporala şi spatiala a organismului director al EMEP şi a Organismului Executiv.2. Informaţiile care urmează să fie furnizate în conformitate cu alin. (1) lit. (a) trebuie să fie în conformitate cu o decizie privind forma şi conţinutul, care va fi adoptată de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie reanalizati, după caz, pentru a identifica orice element suplimentar privind forma şi conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în rapoarte.3. Cu suficient timp înainte de fiecare sesiune anuală a Organismului Executiv, EMEP trebuie să furnizeze informaţii despre transportul pe distanţe lungi şi depunerile de metale grele.  +  Articolul 8CALCULEUtilizând modele şi masurari adecvate şi cu suficient timp înaintea fiecărei sesiuni anuale a Organismului Executiv, EMEP trebuie să furnizeze acestuia calculele fluxurilor şi depunerilor transfrontiere ale metalelor grele din zona geografică a EMEP. În zonele din afară zonei geografice a EMEP, trebuie utilizate modele adecvate situaţiei particulare a Părţilor la Convenţie.  +  Articolul 9RESPECTAREA OBLIGAŢIILORRespectarea obligaţiilor ce revin fiecărei Părţi prin prezentul Protocol trebuie examinata în mod periodic. Comitetul de aplicare constituit prin Decizia Organismului Executiv 2/1997 la cea de-a 15-a sesiune trebuie să efectueze aceste examinari şi să raporteze Părţilor reunite în cadrul Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile din anexa deciziei menţionate, inclusiv cu modificările acesteia.  +  Articolul 10EXAMINARI EFECTUATE DE PĂRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI EXECUTIV1. La sesiunile Organismului Executiv, conform art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Părţile examinează informaţiile furnizate de Părţi, EMEP şi alte organisme subsidiare, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare menţionat în art. 11 din prezentul Protocol.2. La sesiunile Organismului Executiv, Părţile examinează progresul înregistrat în realizarea obiectivelor stabilite în prezentul Protocol.3. La sesiunile Organismului Executiv, Părţile examinează în ce măsura obligaţiile stabilite în prezentul Protocol sunt suficiente şi eficiente.(a) Aceste examinari vor tine seama de cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile despre efectele depunerilor metalelor grele, de evaluarile dezvoltarilor tehnologice şi de evoluţia condiţiilor economice;(b) În perspectiva cercetării, dezvoltării, monitorizarii şi cooperării conform prezentului Protocol, aceste examinari trebuie:(i) sa evalueze progresul în realizarea obiectivului prezentului Protocol;(îi) sa evalueze dacă reducerile suplimentare ale emisiilor dincolo de nivelurile cerute de prezentul Protocol pot reduce şi alte efecte asupra sănătăţii umane sau mediului; şi(iii) sa ia în considerare dimensiunea existenta pentru baza corespunzătoare aplicării abordarii;(c) Procedurile, metodele şi calendarul pentru aceste examinari trebuie specificate de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv.4. Pe baza concluziilor examinarilor menţionate la alin. (3) şi cat mai curând posibil după terminarea examinării, Părţile trebuie să dezvolte un plan de lucru în etape pentru a reduce în atmosfera emisiile metalelor grele listate în anexa I.  +  Articolul 11SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR1. În cazul unui diferend între doua sau mai multe Părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Părţile în cauza cauta să soluţioneze diferendul prin negociere sau prin orice alta metoda de soluţionare a diferendelor aflată la dispoziţia lor. Părţile aflate în disputa informează Organismul Executiv despre diferendul lor.2. Atunci când ratifica, accepta, aproba sau adera la prezentul Protocol sau în orice alt moment după aceea, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economică regionala poate declara într-un instrument scris prezentat Depozitarului ca, pentru toate diferendele privind interpretarea sau aplicarea Protocolului, ea recunoaşte ca obligatoriu ipso facto şi fără un acord special unul din cele doua mijloace de soluţionare a diferendelor menţionate mai jos, sau ambele în raport cu orice Parte care accepta aceeaşi obligaţie:(a) supunerea diferendului la Curtea Internationala de Justiţie;(b) arbitrajul în conformitate cu procedurile care trebuie adoptate de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv, cat mai curând posibil, într-o anexa privind arbitrajul.O Parte care este o organizaţie de integrare economică regionala poate face o declaraţie cu acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul în conformitate cu procedurile menţionate la lit. (b).3. O declaraţie facuta conform alin. (2) rămâne în vigoare până când aceasta expira conform propriilor termene sau până la expirarea perioadei de 3 luni după ce s-a depus la Depozitar o notificare a revocării acestei declaraţii.4. O noua declaraţie, o notificare a revocării unei declaraţii sau expirarea unei declaraţii nu trebuie să aducă atingere procedurilor angajate în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie sau a instanţei de arbitraj, cu excepţia cazului în care Părţile convin altceva.5. Cu excepţia cazului în care Părţile în disputa au acceptat aceleaşi mijloace de soluţionare a diferendului conform alin. (2), dacă, după expirarea unei perioade de 12 luni de la înştiinţarea unei Părţi de către o alta Parte privind existenta unui diferend între ele, Părţile în cauza nu au fost în stare să soluţioneze diferendul lor prin mijloacele menţionate la alin. (1), diferendul este supus unei concilieri la cererea uneia dintre Părţile în disputa.6. În sensul alin. (5), se creează o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un număr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacă Părţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, din grupul Părţilor interesate şi un preşedinte ales de comun acord de către membri astfel desemnaţi. Comisia elaborează o recomandare pe care Părţile în disputa o examinează cu buna credinţa.  +  Articolul 12ANEXELEAnexele la prezentul Protocol fac parte integrantă din Protocol. Anexele III şi VII au valoare de recomandare.  +  Articolul 13MODIFICĂRI ALE PROTOCOLULUI1. Fiecare Parte poate propune modificări la prezentul Protocol.2. Modificările propuse sunt înaintate în scris Secretarului Executiv al Comisiei, care le comunică tuturor Părţilor. Părţile discuta modificările şi adaptarile propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Părţilor cu cel puţin 90 zile înainte.3. Modificările la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor I, II, IV, V şi VI sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intră în vigoare pentru Părţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care două treimi din Părţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificări. Modificările intră în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmează datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificărilor.4. Modificările la anexele III şi VII sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicării acestora de către Secretarul Executiv al Comisiei, o modificare a acestor anexe îşi produce efectele pentru acele Părţi care nu au înaintat notificări Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Părţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la anexele III sau VII trebuie să notifice Depozitarului în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul informează fără întârziere toate Părţile asupra primirii unei astfel de notificări. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare şi, după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intră în vigoare pentru Partea respectiva.6. În cazul unei propuneri de modificare a anexelor I, VI sau VII prin adăugarea unui metal greu, a unei măsuri de control pentru produse, a unui produs sau a unui grup de produse la prezentul Protocol:(a) autorul propunerii furnizează Organismului Executiv informaţiile precizate în Decizia Organismului Executiv 1/1998, inclusiv în modificările acesteia; şi(b) Părţile evalueaza propunerea în concordanta cu procedurile stabilite în Decizia Organismului Executiv 1/1998, inclusiv în modificările acesteia;7. Orice decizie de modificare a Deciziei Organismului Executiv 1/1998 este adoptată prin consensul Părţilor reunite în cadrul Organismului Executiv şi îşi va produce efectele după 60 de zile de la data adoptării sale.  +  Articolul 14SEMNAREA1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Aarhus (Danemarca) în zilele de 24-25 iunie 1998, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York până la 21 decembrie 1998, ale tuturor statelor membre Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângă Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economică regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate să fie Părţi ale Convenţiei.2. În problemele care ţin de competenţa lor, aceste organizaţii de integrare economică regionala îşi exercită în nume propriu drepturile şi se achită în nume propriu de responsabilităţile pe care prezentul Protocol le conferă statelor lor membre. În asemenea cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate să îşi exercite drepturile în mod individual.  +  Articolul 15RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA1. Prezentul Protocol este supus ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari.2. Prezentul Protocol este deschis aderării tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 14 alin. (1), începând de la 21 decembrie 1998.  +  Articolul 16DEPOZITARULInstrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Secretarul General al ONU, care îndeplineşte funcţiile de Depozitar.  +  Articolul 17INTRAREA ÎN VIGOARE1. Prezentul Protocol intră în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 15 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta după depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intră în vigoare în a 90-a zi care urmează datei depunerii de către aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.  +  Articolul 18RETRAGEREAÎn orice moment după 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, Partea respectiva se poate retrage din acesta printr-o notificare scrisă adresată Depozitarului. Retragerea este efectivă în a 90-a zi care urmează datei primirii notificării de către Depozitar sau la orice altă dată ulterioară care poate fi specificată în notificarea de retragere.  +  Articolul 19TEXTE AUTENTICEOriginalul prezentului Protocol, ale cărui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala măsura autentice se depune la Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.DREPT care, subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi, au semnat prezentul Protocol.Adoptat la Aarhus (Danemarca), 24 iunie 1998.  +  Anexa I
                   METALELE GRELE MENŢIONATE ART. 3 ALIN. (1) ŞI ANUL
                       DE REFERINŢA PENTRU RESPECTAREA OBLIGAŢIEI
    Metal greu An de referinţa
    Cadmiu (Cd) 1990, sau oricare alt an între 1985 şi 1995 (inclusiv) specificat de către o Parte în urma ratificării, acceptării, aprobării sau aderării
    Plumb (Pb) 1990, sau oricare alt an între 1985 şi 1995 (inclusiv) specificat de către o Parte în urma ratificării, acceptării, aprobării sau aderării
    Mercur (Hg) 1990, sau oricare alt an între 1985 şi 1995 (inclusiv) specificat de către o Parte în urma ratificării, acceptării, aprobării sau aderării
     +  Anexa II CATEGORII DE SURSE FIXEI. INTRODUCERE1. Prezenta anexa nu vizează instalaţiile sau Părţile de instalaţii utilizate pentru cercetare-dezvoltare sau testarea produselor sau procedeelor noi.2. Valorile limita indicate alăturat se repartizează în general la capacitatile de producţie sau la producţia efectivă. Atunci când cel care exploatează se angajează la mai multe activităţi făcând parte din aceeaşi subrubrica, din aceeaşi instalatie sau din acelaşi loc, capacitatile care corespund acestor activităţi sunt aditionate.
        II. LISTA CATEGORIILOR
    Categoria Descrierea categoriei
    1. Instalaţii de ardere care necesita un aport termic normal net mai mare de 50 MW
    2. Instalaţii de prajire sau de aglomerare a minereurilor (inclusiv minereuri sulfurate) sau a minereurilor concentrate având o capacitate mai mare de 150 tone/zi pentru minereul de fier sau minereul concentrat şi 30 tone/zi de aglomerat în cazul prajirii cuprului, plumbului sau zincului sau pentru orice tratare de minereuri de aur şi de mercur.
    3. Topitorii şi otelarii (prima şi a doua topire, în special în cuptoare cu arc) inclusiv în curgere continua a unei capacităţi mai mari de 2,5 tone/ora.
    4. Topitorii de metale feroase având o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi.
    5. Instalaţii de producere a cuprului, plumbului şi zincului plecand de la minereuri, minereuri concentrate sau de la materii prime de recuperare prin procedee metalurgice, de o capacitate mai mare de 30 tone/zi de metal în cazul instalaţiilor de producere primara şi de 15 tone/zi în cazul instalaţiilor de producere secundară sau a oricărei instalatie de producere primara a mercurului.
    6. Instalaţii de topire (afanare, turnare la topitorie), în special pentru aliajele de cupru, plumb şi zinc, inclusiv produsele de recuperare, de o capacitate mai mare de 4 tone/zi pentru plumb sau de 20 tone/zi pentru cupru şi zinc.
    7. Instalaţii de producere a clinkerului de ciment în cuptoare rotative având o capacitate de producţie mai mare de 500 tone/zi sau în alte cuptoare cu o capacitate de producţie mai mare de 50 tone/zi.
    8. Fabrici de sticlă cu plumb, inclusiv de fibra de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi.
    9. Instalaţii de producere a clorului şi a sodei caustice prin electroliza folosind procedeul cu catod de mercur.
    10. Instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase sau a deşeurilor medicale cu o capacitate mai mare de 1 tona/ora sau instalaţii de co-incinerare a deşeurilor periculoase sau medicale specificate conform legislaţiei naţionale.
    11. Instalaţii de incinerare a deşeurilor orăşeneşti cu o capacitate mai mare de 3 tone/ora sau instalaţii de co-incinerare a deşeurilor orăşeneşti specificate conform legislaţiei naţionale.
     +  Anexa III CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU DIMINUAREAEMISIILOR DE METALE GRELE ŞI A COMPUSILOR LOR PROVENIND DINCATEGORIILE DE SURSE ENUMERATE ÎN ANEXA III. INTRODUCERE1. Obiectivul prezentei anexe este de a difuza Părţilor o serie de informaţii pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile aplicabile surselor fixe pentru a le putea permite să se achite de obligaţiile ce decurg din prezentul Protocol.2. "Cele mai bune tehnici disponibile" (MTD) reprezintă stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi cel mai avansat al activităţilor şi modurilor lor de exploatare, demonstrand aptitudinea practica a tehnicilor speciale ce trebuie constituie, în principiu, baza valorilor limita de emisie ce vizează evitarea şi, dacă acest lucru se dovedeşte imposibil de realizat, reducerea în mod general a emisiilor şi impactul lor asupra mediului în ansamblul sau:- "tehnici" reprezintă atât tehnologia utilizata, cat şi modul în care instalatia este concepută, construită, intretinuta, exploatată şi scoasa din funcţiune;- tehnici "disponibile" reprezintă tehnicile perfectionate la o scara care permite aplicarea lor în sectorul industrial pertinent, în condiţii viabile din punct de vedere economic şi tehnic, ţinându-se cont de costuri şi de avantaje, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate sau produse pe teritoriul Părţii interesate, astfel încât să se asigure accesul în condiţii rezonabile al celui care exploatează.- "cele mai bune" tehnici reprezintă tehnicile cele mai eficiente pentru a atinge un nivel general ridicat de protecţie a mediului în ansamblul sau.Pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile se impune acordarea unei atenţii speciale, în general sau în cazuri speciale, factorilor enumerati alăturat, ţinând seama de costurile şi avantajele probabile ale măsurii considerate şi ale principiilor de precautie şi de preventie:- utilizarea unor tehnologii puţin poluante;- utilizarea de substanţe puţin periculoase;- recuperarea şi reciclarea unei mai mari Părţi a substanţelor produse şi utilizate în timpul operaţiilor, precum şi a deşeurilor;- procedeele, mijloacele sau metodele de exploatare comparabile care au fost experimentate cu succes la scara industriala;- progresul tehnologic şi evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice;- natura, efectele şi volumul emisiilor în cauza;- datele de punere în funcţiune a instalaţiilor noi sau existente;- termenele necesare pentru plasarea celor mai bune tehnici disponibile;- consumul de materii prime (inclusiv apa) şi natura materiilor prime utilizate în procedeu, precum şi eficienta sa energetica;- necesitatea de a preveni sau reduce la minimum impactul global al emisiilor asupra mediului şi riscurile de poluare a mediului;- necesitatea prevenirii accidentelor şi reducerii la minimum a consecinţelor acestora asupra mediului.Noţiunea de cea mai buna tehnica disponibilă nu vizează prescrierea unei tehnici sau a unei tehnologii speciale, ci şi respectarea caracteristicilor tehnice ale instalaţiei în cauza, a situaţiei sale geografice şi a stării mediului la nivel local.3. Informaţiile privind eficacitatea şi costul măsurilor de combatere a emisiilor se bazează pe documentaţia oficială a Organismului Executiv şi a organismelor sale subsidiare, în special pe documentele primite şi examinate de Echipa specială pentru metale grele şi de Grupul de lucru pregatitor special pentru metale grele. S-a ţinut cont, în plus, de alte informaţii internaţionale privind cele mai bune tehnici disponibile de combatere a emisiilor (de ex. - notele tehnice ale Comunităţii Europene privind MTD, recomandările PARCOM privind cele mai bune tehnici disponibile şi informaţiile comunicate direct de către experţi).4. Experienta dobandita prin folosirea instalaţiilor şi produselor noi care fac apel la tehnici puţin poluante, precum şi de modernizarea instalaţiilor existente, creşte fără încetare; în consecinţa, prezenta anexa poate face obiectul unor modificări sau actualizari.5. Prezenta anexa descrie un anumit număr de măsuri al căror cost şi eficienta sunt foarte variabile. Alegerea măsurilor aplicabile în fiecare caz depinde de, şi poate fi limitată la, mai mulţi factori, cum ar fi: situaţia economică, infrastructura tehnologică, dispozitivele antiemisie deja în funcţiune, securitatea, consumul de energie şi faptul ca sursa este noua sau exista deja.6. S-a ţinut cont în prezenta anexa de emisiile de cadmiu, plumb şi mercur şi de compusii lor care se prezintă sub forma solida (prin legare cu particule) şi/sau gazoasa. Formele chimice ale acestor compuşi nu sunt, în general, luate în considerare în prezenta anexa. Totuşi, eficacitatea dispozitivelor antiemisie cu privire la proprietăţile fizice ale metalului greu a fost luată în considerare, în special în cazul mercurului.7. Valorile de emisie exprimate în mg/mc se raportează la condiţiile normale (volum 273, 15 k, 101,3 kPa, gaze uscate), necorectate, ale concentratiei de oxigen, cu excepţia cazului în care se specifică altfel, şi sunt calculate în funcţie de tehnicile proiectate de CEN (Comitetul European de Standardizare) şi, în anumite cazuri, în funcţie de tehnicile naţionale de prelevare şi supraveghere.II. OPTIUNI GENERALE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE ŞI A COMPUSILOR ACESTORA8. Exista mai multe moduri de combatere sau de prevenire a emisiilor de metale grele. Printre măsurile de reducere a emisiilor de aplicare, tehnologiile adiţionale şi modificarea procedeelor (inclusiv operaţiunile de întreţinere şi control al funcţionarii) ocupa un loc important. Pot fi luate următoarele măsuri, a căror aplicare poate fi modulata în funcţie de condiţiile tehnice sau de situaţia economică generală:(a) aplicarea tehnologiilor de producţie puţin poluante, în special la instalaţiile noi;(b) epurarea efluentilor gazosi (măsuri de reducere secundare), în special cu ajutorul filtrelor, instalaţiilor de epurare - spalare sau a celor de absorbţie;(c) modificarea sau prepararea materiilor prime, a combustibililor şi/sau a altor produse de plecare (utilizarea de materii prime cu slabă concentraţie de metale grele);(d) adoptarea de metode optime de management - buna organizare interna, programe de întreţinere preventivă sau măsuri primare, cum ar fi închiderea unităţilor care produc pulberi;(e) aplicarea de tehnici de management ecologic corespunzător pentru utilizarea şi eliminarea anumitor produşi care conţin cadmiu, plumb şi/sau mercur.9. Este necesar să se controleze punerea în funcţiune a procedurilor antiemisie pentru a veghea ca măsurile şi metodele corespunzătoare sunt corect aplicate şi a permite o reducere efectivă a emisiilor. Acest control va consta în:(a) întocmirea unui inventar al măsurilor de reducere definite mai sus, care au fost deja aplicate;(b) compararea reducerilor efective de Cd, Pb şi Hg cu obiectivele fixate în Protocol;(c) determinarea caracteristicilor emisiilor cuantificate de Cd, Pb şi Hg care provin din surse pertinente prin tehnici corespunzătoare;(d) să se procedeze astfel încât organismele de reglementare să efectueze un audit periodic al măsurilor de reducere aplicate în scopul supravegherii bunei funcţionari în timp.10. Măsurile de reducere a emisiilor ar trebui să fie eficiente din punct de vedere al costului. Raportul cost-eficacitate ar trebui să fie determinat în funcţie de suma totală anuală a costurilor pe unitate (inclusiv costuri de investiţie şi costuri de exploatare). Costurile de reducere a emisiilor ar trebui să fie de asemenea luate în considerare în contextul întregului proces.III. TEHNICI ANTIEMISIE11. Principalele categorii de tehnici antiemisie disponibile pentru emisiile de Cd, Pb şi Hg sunt următoarele: măsuri primare, cum ar fi înlocuirea materiilor prime sau a combustibililor, tehnologii de producţie puţin poluante şi măsuri secundare, cum ar fi reducerea de emisii nepersistente şi epurarea efluentilor gazosi. Tehnicile proprii diferitelor sectoare sunt indicate în capitolul IV.12. Datele privind eficacitatea sunt obţinute din experienta practica şi se considera ca reflecta capacitatea instalaţiilor aflate în prezent în funcţiune. Eficienta globală a reducerii gazelor de combustie şi a emisiilor nepersistente depinde, într-o mare măsura, de performanţă separatoarelor de gaz şi a desprafuitoarelor (hote aspirante). S-au obţinut randamente de captare şi de colecta mai mari de 99%. Experienta a demonstrat ca, în anumite cazuri, măsurile de combatere puteau reduce cu cel puţin 90% emisiile globale.13. În cazul emisiilor de cadmiu, plumb şi mercur fixate pe particule, metalele pot fi captate cu ajutorul desprafuitoarelor. Tabelul 1 arata concentratiile caracteristice de pulberi după epurarea gazelor cu ajutorul anumitor tehnici. Majoritatea acestor măsuri au fost în general aplicate în diferite sectoare. Tabelul 2 oferă informaţii privind eficacitatea minima teoretică a anumitor tehnici de captare a mercurului gazos. Aplicarea acestor măsuri depinde de fiecare procedeu special; utilitatea lor este optimala atunci când concentratiile de mercur din gazele de combustie sunt ridicate.Tabelul 1:
          Performanta dispozitivelor de desprafuire, exprimată în concentratii
                               medii orare de desprafuire
    ┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ │Concentratii medii de pulberi după││ │ epurare (mg/mc) │├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Filtre textile │ < 10 ││Filtre textile de tip membrana │ < 1 ││Desprafuitoare electrice pe cale uscata │ < 50 ││Desprafuitoare electrice pe cale umeda │ < 50 ││Epuratoare - spalatoare foarte performanţe│ < 50 │└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘Notă: La presiune medie sau redusă, epuratoarele-spalatoare şi instalaţiile de desprafuire au în general o putere de desprafuire inferioară.Tabelul 2:
         Performanţe minime teoretice ale separatoarelor de mercur exprimate în
                           concentratii medii orare de mercur
    ┌──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ │ Concentraţia de mercur după ││ │ epurare (mg/mc) │├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Filtre cu seleniu │ < 0,01 ││Epuratoare - spalatoare cu seleniu │ < 0,2 ││Filtre cu cărbune activ │ < 0,01 ││Injectare cu carbon + desprafuitor │ < 0,05 ││Procedeu Odda Norzive cu clorura de sodiu │ < 0,1 ││Procedeu cu sulfura de plumb │ < 0,05 ││Procedeu Bolken (tiosulfat) │ < 0,1 │└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘14. Ar trebui să se vegheze ca aplicarea acestor măsuri de combatere a emisiilor sa nu creeze alte probleme de mediu. Un procedeu cu un volum scăzut de emisie în atmosfera nu trebuie utilizat dacă accentueaza impactul total asupra mediului al evacuarii de metale grele, în special al unei poluari crescute a apei datorate efluentilor lichizi. Trebuie să se ia de asemenea în considerare destinaţia finala a pulberilor captate datorată procedeului îmbunătăţit de epurare a gazului. Manipularea acestor reziduuri poate avea un efect negativ asupra mediului, care va reduce beneficiul unei diminuari a evacuarii în atmosfera a pulberilor şi gazelor industriale.15. Măsurile de reducere a emisiilor pot fi axate pe tehnici de producţie, precum şi pe epurarea efluentilor gazosi. Aceste doua aplicaţii nu sunt independente una de alta, alegerea unui procedeu dat putând exclude anumite metode de epurare a gazelor.16. Alegerea unei tehnici date va depinde de o serie de parametri, cum ar fi concentraţia poluantilor şi/sau formele chimice sub care aceştia sunt prezenţi în gazul brut, debitul volumic al gazului, temperatura gazului sau a altor factori, astfel încât domeniile de aplicare se pot suprapune şi, în astfel de cazuri, condiţiile specifice vor dicta alegerea tehnicii celei mai adecvate.17. Prezenta secţiune descrie măsurile proprii de reducere a emisiilor de gaze de la coşurile de triaj în diferite sectoare. Emisiile nepersistente trebuie luate în considerare. Mijloacele utilizate pentru reducerea emisiilor de pulberi ocazionale prin evacuare, manipularea şi stocarea materiilor prime sau a subproduselor, care, deşi nu sunt relevante pentru transportul pe distanţe lungi, pot avea consecinţe asupra mediului local. Emisiile pot fi reduse transferand aceste activităţi interesate în clădiri închise, eventual dotate cu sisteme de ventilaţie şi desprafuire, circuite de aspersie sau alte dispozitive adecvate. În caz de stocare în aer liber, suprafaţa materiilor trebuie protejata împotriva efectului de antrenare prin vant. Locurile de stocare şi căile de acces ar trebui păstrate curate.18. Cifrele privind investiţiile şi costurile care au fost prezentate în tabele au fost luate din diferite surse şi corespund unor cazuri speciale. Acestea sunt furnizate în dolari americani din 1990 [1 dolar american din 1990 = 0,8 ECU (1990)] şi depind de anumiti factori, cum ar fi capacitatea instalaţiilor, puterea de epurare şi concentraţia de gaze brute, tipul de tehnologie şi alegerea instalaţiilor noi, în contrast cu modernizarea instalaţiilor existente.IV. SECTOARE19. Prezentul capitol prezintă, sub forma unui tabel pe sector, principalele surse de emisie, măsurile antiemisie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, coeficientul de reducere pe care acestea îl autorizeaza şi costurile corespunzătoare, dacă acestea sunt cunoscute. Dacă nu se specifică altfel, coeficienţii de reducere prezentaţi în tabele se raportează la emisiile directe ale gazelor de cos.Arderea combustibililor fosili în cazanele centralelor electrice şi de încălzire şi în cazanele industriale (anexa II, categoria I)20. Combustia carbunelui în cazanele centralelor, în cazanele de încălzire este una din principalele surse de emisii antropice de mercur. Concentraţia metalelor grele este superioară celei de petrol sau de gaz natural.21. Îmbunătăţirea randamentului de conversie şi măsurile de economie de energie vor determina o diminuare a emisiilor de metale grele, dat fiind ca va fi nevoie de mai puţin combustibil. Combustia de gaz natural sau de combustibili de înlocuire având o slabă concentraţie de metale grele în locul carbunelui va duce, de asemenea, la o reducere semnificativă a emisiilor de metale grele, cum ar fi mercurul. Tehnologia centralelor electrice cu gazeificare integrată în ciclu combinat (GICC) este un nou procedeu care generează emisii reduse.22. Metalele grele, cu excepţia mercurului, sunt emise sub forma solida în asociere cu particule de cenusa zburătoare. Cantitatea de cenusa zburătoare produsă depinde de diferitele tehnici de combustie ale carbunelui: 20 la 40% din masa cenusii zburătoare atunci când arderea se realizează în cazane cu gratar; aceasta proporţie este de 15% în cazanele cu pat fluidizat şi de 70-100% în cazanele cu cenusa pulverulenta (arderea carbunelui pulverizat). S-a constatat ca, în fracţiunea de cenusa zburătoare formată din particule fine, concentraţia de metale grele este mai mare.23. Pregătirea carbunelui, de exemplu "spalarea" sau "tratarea biologica", reduce concentraţia de metale grele asociata prezentei de materie anorganica în cărbune. În acelaşi timp, gradul de eliminare a metalelor grele prin aceasta tehnologie este extrem de variabil.24. O desprafuire de mai mult de 99,5% poate fi obţinută cu ajutorul desprafuitoarelor electrice (DPE) sau a filtrelor din tesatura (FT), reducand concentraţia de pulberi la aproximativ 20 mg/mc în multe cazuri. Emisiile de metale grele, cu excepţia mercurului, pot fi reduse cu cel puţin 90 - 99%, cifra cea mai scăzută corespunzând elementelor celor mai volatile. Reducerea concentratiei de mercur a gazelor este favorizata de temperaturile de filtrare puţin ridicate.25. Utilizarea de tehnici vizând reducerea emisiilor de oxizi de azot, de dioxid de sulf şi de particule provenind din gazele de combustie poate de asemenea să permită eliminarea metalelor grele. O tratare corespunzătoare a apelor uzate ar trebui să permită evitarea oricărui impact dintre medii.26. În tehnicile menţionate mai sus, coeficientul de eliminare a mercurului variaza considerabil de la o instalatie la alta, după cum se vede în tabelul 3. O serie de cercetări sunt în curs pentru a perfectiona tehnicile de eliminare a mercurului, dar, până când acestea vor fi disponibile la scara industriala, nu exista o tehnica mai buna special concepută pentru eliminarea mercurului.Tabelul 3:
          Măsuri antiemisie, coeficient de reducere şi costuri pentru sectorul
                           combustiei de combustibili fosili
    ┌───────────────┬─────────────────────┬─────────────┬─────────────────────────┐│ Sursa │ │ Coeficient │ ││ emisiilor │ Măsuri antiemisie │ de reducere │ Costul operaţiei ││ │ │(în procente)│ │├───────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤│Combustia │Trecerea de la │Cd,Pb:100; │Depinde în mod strâns de ││combustibilului│combustibil lichid │Hg: 70-80 │fiecare caz special ││lichid │la gaz │ │ │├───────────────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤│Combustia │Trecerea carbunelui │Pulberi: 70- │Depinde în mod strâns de ││carbunelui │la combustibili cu │100 │fiecare caz particular ││ │reduceri mai slabe de│ │ ││ │emisii de metale │ │ ││ │grele │ │ ││ ├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤│ │DPE (rece) │Cd, Pb: > 90;│Investiţie specifică: ││ │ │Hg: 10-40 │5-10 dolari ││ │ │ │E.U/mc de gaz rezidual pe││ │ │ │ora (>200.000 mc/ora) ││ ├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤│ │Desulfurarea gazelor │Cd, Pb: >90; │ ││ │de combustie (DDC) pe│Hg: 10-90*b) │ ││ │cale umeda*a) │ │ ││ ├─────────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┤│ │Filtre din tesatura │Cd: >95; │Investiţie specifică: ││ │(FT) │Pb: > 99; │8-15 dolari/mc de gaz ││ │ │Hg: 10-60 │rezidual pe ora (>200.000││ │ │ │mc/ora) │└───────────────┴─────────────────────┴─────────────┴─────────────────────────┘------------*a) Volumul de eliminare a mercurului creşte în funcţie de proporţia de mercur ionic. Dispozitivele de epurare prin reducere catalitica selectiva, atunci când cantitatea de pulberi este mare;*b) Este vorba în mod esenţial de reducerea de SO(2). Reducerea emisiilor de metale grele este un avantaj suplimentar [investiţie specifică: 60-250 dolari/kW(el)].Siderurgia primara (anexa II - categoria 2)27. Prezenta secţiune tratează emisiile care provin din instalaţiile de aglomerare, atelierele de alice, furnalele înalte şi otelariile care folosesc convertizoare bazice cu oxigen (CBO). Emisiile de Cd, Pb şi Hg se produc în asociere cu particule. Concentraţia de metale în pulberile evacuate depinde de compozitia materiilor prime şi de tipul de metale de aliaj utilizate în siderurgie. Măsurile de reducere a celor mai importante emisii sunt prezentate în tabelul 4. Filtrele din tesaturi trebuie folosite ori de câte ori este posibil; în caz contrar, se pot folosi desprafuitoarele electrice şi/sau epuratoarele - spalatoare foarte performanţe.28. Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în siderurgia primara permite reducerea totalului emisiilor de pulberi care au legătură directa cu procesul la următoarele valori:Instalaţii de aglomerare 40-120 g/MgAteliere de fabricat alice 40 g/MgFurnale înalte 35-50 g/MgConvertizoare cu oxigen 35-70 g/Mg29. Epurarea gazelor cu ajutorul filtrelor din tesatura va reduce cantitatea de pulberi la mai puţin de 20 mg/mc, faţă de 50 mg/mc pentru desprafuitoarele electrice sau epuratoarele-spalatoare (în medie orara), în acelaşi timp, numeroase utilizări ale filtrelor din tesatura în siderurgia primara permit obţinerea unor valori mult inferioare.Tabelul 4:Surse de emisii, măsuri antiemisie, randamentul de desprafuireşi costurile pentru sectorul siderurgiei primare┌───────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┬────────────┐│ Sursa │ │ Randament │Costul total││ emisiilor │ Măsuri antiemisie │ desprafuire │al operaţiei││ │ │(în procente)│ (în dolari││ │ │ │ americani)│├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤│Instalaţii de │Aglomerare cu randament slab de │ Aprox. 50 │ ││aglomerare │emisie │ │ ││ │Epuratoare - spalatoare şi DPE │ > 90 │ ││ │Filtre din tesatura │ > 99 │ │├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤│Ateliere de │DPE + reactor cu var + filtre │ > 99 │ ││fabricat alice │din tesatura │ │ ││ │Epuratoare - spalatoare │ > 95 │ │├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤│Furnale înalte │FT/DPE │ > 99 │DPE: 0,24 - ││Epurarea ├──────────────────────────────────┼─────────────┤1 Mg fonta ││gazelor de la │Epuratoare - spalatoare pe cale │ │ ││furnalele │umeda │ > 99 │ ││înalte ├──────────────────────────────────┼─────────────┤ ││ │DPE pe cale umeda │ > 99 │ │├───────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤│Convertizor cu │Desprafuire primara: separator pe │ > 99 │DPE pe cale ││oxigen │cale umeda/ DPE /FT │ │uscata: ││ │ │ │2,25/Mg oţel││ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤│ │Desprafuire secundară: DPE pe cale│ > 97 │FT: 0,26/Mg ││ │uscata / FT │ │oţel ││ ├──────────────────────────────────┼─────────────┼────────────┤│Emisii │Curele transportatoare închise, │ 80-99 │ ││accidentale │reţinere, umidificarea materiilor │ │ ││ │prime şi curatarea drumurilor │ │ │└───────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────┴────────────┘30. Reducerea şi fuziunea directa sunt în curs de dezvoltare şi ar putea reduce în viitor utilizarea instalaţiilor de aglomerare şi a furnalelor înalte. Aplicarea acestor tehnologii depinde de proprietăţile minereului şi cere ca produsul care rezultă să fie elaborat într-un cuptor cu arc echipat cu dispozitive de comanda adecvate.Siderurgia secundară (anexa II, categoria 3)31. Este foarte important să se capteze toate emisiile în mod eficient. Aceasta se realizează instaland nise sau hote amovibile sau asigurând evacuarea completa a clădirii. Emisiile captate trebuie să fie epurate. Pentru ansamblul procedeelor generatoare de pulberi utilizate în siderurgia secundară, desprafuirea cu ajutorul filtrelor din tesatura, care permite reducerea concentratiei de pulberi la mai puţin de 20 mg/mc, trebuie considerată ca cea mai buna tehnica disponibilă. Atunci când cea mai buna tehnica disponibilă este de asemenea utilizata pentru reducerea la minimum a emisiilor accidentale, cantităţile specifice de pulberi emise (inclusiv emisiile trecatoare direct legate de procedeu) vor fi cuprinse într-un interval de 0,1 la 0,35 kg/Mg oţel. În numeroase cazuri, utilizarea filtrelor din tesatura permite reducerea conţinutului de gaze epurate în pulberi la mai puţin de 10 mg/mc. Cantităţile specifice de pulberi emise sunt astfel în mod normal mai mici de 0,1 kg/Mg.32. Se folosesc doua tipuri de cuptoare pentru topirea fierului vechi: cuptoarele harten - care vor fi progresiv eliminate şi cuptoarele cu arc (FA).33. Concentraţia de metale grele luate în considerare din pulberile evacuate depinde de compozitia fierului vechi şi de tipul metalelor grele de aliaj care intră în fabricarea otelului. După masurarile efectuate în cuptoarele cu arc, emisiile de metale grele se prezintă sub forma de vapori cu valoarea de 95% pentru mercur şi 25% pentru cadmiu. Cele mai importante măsuri antiemisie sunt prezentate în tabelul 5.Tabelul 5:Surse de emisii, măsuri antiemisie, randament de desprafuireşi costuri pentru sectorul siderurgiei secundare┌────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐│ Sursa │ Măsuri antiemisie │ Randament de │ Costul total al ││ emisiilor │ │ desprafuire │ operaţiei ││ │ │ (în procente) │ (în dolari americani)│├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│ FA │DPE │ > 99 │ FT: 24/Mg oţel ││ ├─────────────────────┼───────────────────┤ ││ │FT │ > 99,5 │ │└────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘Topitorii (anexa II, categoria 4)34. Este foarte important să se capteze toate emisiile în mod eficient. Acest lucru se poate realiza instaland nise sau hote amovibile sau asigurând evacuarea completa a clădirii. Emisiile captate trebuie să fie epurate. Cubilourile, cuptoarele cu arc şi cuptoarele cu inductie sunt exploatate în topitorii. Emisiile directe de metale grele sub forma particulelor şi a gazelor sunt în mod special asociate cu topirea, dar şi într-o măsura redusă cu turnarea. Emisiile nepersistente sunt generate de manipularea, topirea, turnarea şi debavurarea materiilor prime. Măsurile de reducere a celor mai importante emisii sunt prezentate în tabelul 6, cu mărirea randamentelor de reducere posibile şi a costurilor, dacă acestea sunt cunoscute. Aceste măsuri pot permite reducerea concentratiilor de pulberi la cel mult 20 mg/mc.35. Industria topitoriei cuprinde o vasta gama de instalaţii de producţie. Pentru micile instalaţii existente, măsurile indicate nu corespund întotdeauna celor mai bune tehnici disponibile, dacă acestea nu sunt viabile pe plan economic.
        Tabelul 6:
                   Surse ale emisiilor, măsuri antiemisie, randament
                 de desprafuire şi costuri pentru sectorul de topitorie
    ┌────────────┬──────────────────────────┬─────────────┬─────────────────────┐│ Surse ale │ Măsuri antiemisie │Randament de │ Costul total al ││ emisiilor │ │desprafuire │ operaţiei ││ │ │(în procente)│(în dolari americani)│├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤│ FA │DPE │ > 99 │ FT: 24/Mg oţel ││ ├──────────────────────────┼─────────────┤ ││ │FT │ > 99,5 │ │├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤│Cuptoare de │FT + absorbţie pe cale │ > 99 │ ││inductie │uscata + FT │ │ │├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤│Cubilou cu │ │ > 98 │ ││aer rece ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤│ │FT + desprafuire │ │ ││ │prealabilă │ > 97 │ 8-12/Mg fonta ││ ├──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤│ │FT + chimsorptie │ > 99 │ 45/Mg fonta │├────────────┼──────────────────────────┼─────────────┼─────────────────────┤│Cubilou cu │FT +desprafuire prealabilă│ > 99 │ 23/Mg fonta ││aer cald ├──────────────────────────┼─────────────┤ ││ │Dezintegrator/spalator │ │ ││ │Venturi │ > 97 │ │└────────────┴──────────────────────────┴─────────────┴─────────────────────┘Industria metalelor neferoase de prima şi a doua categorie de topire (anexa II, categoriile 5 şi 6)36. Prezenta secţiune tratează emisiile de Cd, Pb şi Hg şi reducerea acestor emisii în producţia primara şi secundară a metalelor neferoase, cum ar fi plumbul, cuprul, zincul, staniul şi nichelul. Datorită diversitatii materiilor prime utilizate şi a procedeelor aplicate, practic toate tipurile de metale grele şi de compuşi de metale grele pot fi evacuate de acest sector. Ţinând cont de metalele grele analizate în prezenta anexa, producţia de cupru, plumb şi zinc prezintă un interes special.37. Minereurile şi concentratele de minereuri sunt în primul rând tratate prin concasare şi cateodata prin ciuruire. Tehnicile de imbogatire a minereului nu sunt foarte răspândite, chiar dacă procedeul flotatiei a fost folosit în unele instalaţii care tratează minereuri cu conţinut slab. Minereul concasat şi apoi încălzit fie în retorte, dacă este vorba despre mici operaţii, fie în cuptoare, în cazul operaţiilor mari, este adus la temperaturi la care se operează sublimarea sulfurii de mercur. Vaporii de mercur care rezultă sunt condensati într-un sistem de răcire şi adunaţi sub forma de mercur metalic. Funinginea care se formează în condensatoare şi în bazinele de decantare ar trebui să fie scoasa, tratata cu var şi reintrodusa în retorta sau în cuptor.38. Pot fi folosite mai multe tehnici pentru o recuperare optima a mercurului:- măsuri care să vizeze reducerea formării pulberilor în timpul operaţiilor de extracţie şi de stocare, inclusiv diminuarea dimensiunii stocurilor;- încălzirea indirecta a cuptorului;- menţinerea minereului cat mai uscat posibil;- aducerea temperaturii gazului la intrarea în condensator la numai 10 - 20°C peste punctul de condensare;- menţinerea temperaturii de ieşire la o valoarea cat mai mica posibil;- trecerea gazelor de reactie printr-un dispozitiv de epurare după condensare şi/sau într-un filtru cu seleniu.Încălzirea indirecta, tratarea separată a categoriilor de minereu cu granula fina şi controlul conţinutului de apa al minereului pot permite limitarea formării pulberilor. Pulberile ar trebui eliminate din gazele de reactie calde înainte de intrarea lor în dispozitivul de condensare a mercurului cu ajutorul instalaţiilor de desprafuire şi/sau a desprafuitoarelor electrice.39. Pentru a produce aur prin topire, se pot folosi strategii analoge cu cele care sunt folosite pentru mercur. Aurul se produce de asemenea cu ajutorul altor tehnici decât topirea, iar acestea sunt de preferat pentru instalaţiile noi.40. Metalele neferoase sunt în principal produse plecand de la minereurile sulfurate. Din motive tehnice şi de calitate a produsului, efluentii gazosi trebuie să treacă printr-o desprafuire ridicată (< 3 mg/mc) şi trebuie să fie de asemenea debarasati de mercur înainte de a fi dirijati spre o instalatie de fabricare a SO(2) prin procedeul de contact, ceea ce va avea de asemenea ca efect reducerea la minimum a emisiilor de metale grele.41. Ar trebui, atunci când este cazul, să se folosească filtre textile, care să permită obţinerea unei concentratii de pulberi de cel mult 10 mg/mc. Pulberile care provin din ansamblul de operaţii de producţie prin pirometalurgie ar trebui să fie reciclate pe loc sau în altă parte şi trebuie luate o serie de măsuri pentru a proteja sănătatea lucrătorilor.42. Primele experienţe privind producţia primara de plumb arata ca exista tehnici noi şi interesante de reducere prin topire directa fără aglomerare de concentrate. Aceste procedee sunt caracteristice unei noi generaţii de tehnici autogene de topire directa a plumbului care polueaza mai puţin şi consuma mai putina energie.43. Plumbul din a doua topire provine mai ales din bateriile uzate ale maşinilor şi camioanelor, care sunt demontate înainte de a fi introduse în cuptor. Cea mai buna tehnica disponibilă trebuie să comporte o operaţie de topire într-un cuptor rotativ sau într-un cuptor vertical. Arzatoarele oxicombustibile permit reducerea cu 60% a volumului de deşeuri gazoase şi a producţiei de pulberi de furnal. Epurarea gazelor de combustie cu ajutorul filtrelor textile permite atingerea nivelurilor de concentraţie de pulberi de 5 mg/mc.44. Producţia de zinc primar este asigurata prin electroliza (prajire-lixiviere). Se poate înlocui prajirea prin lixivierea sub presiune, care poate fi considerată ca cea mai buna tehnica disponibilă pentru instalaţiile noi, în funcţie de proprietăţile concentratului. Emisiile care provin de la producţia de zinc prin pirometalurgie în cuptoare prin procedeul "Imperial Smelting" (furnale înalte cu zinc) pot fi reduse datorită utilizării gaturilor de furnal cu dublu clopot şi a epuratoarelor-spalatoare foarte performanţe sau a sistemelor eficiente de evacuare şi de epurare a gazelor care provin din zgura şi turnarea plumbului şi epurarii intense (< 10 mg/mc) a efluentilor gazosi bogati în monoxid de carbon emanati de către furnal.45. Pentru recuperarea zincului din reziduurile oxidate, acestea sunt tratate într-un cuptor "Imperial Smelting". Reziduurile foarte sarace şi pulberile de furnal (din siderurgie) sunt în prealabil tratate în cuptoare rotative (cuptoare Waelz) unde se produce un oxid cu o puternica concentraţie de zinc. Materialele metalice sunt reciclate prin topire fie în cuptoare cu inductie, fie în cuptoare cu căldură directa sau indirecta obţinută de la gazul natural sau de la combustibili lichizi, sau chiar în retorte verticale "New Jersey", unde diferite materiale de recuperare pe bază de oxizi sau de metale pot fi reciclate. Se poate obţine de asemenea zinc plecand de la zgura din cuptoarele cu plumb printr-un procedeu de reducere a zgurei.
        Tabelul 7 (a):
                    Surse de emisii, măsuri antiemisie, randament de
               desprafuire şi costuri pentru sectorul industriei primare
                                 a metalelor neferoase
    ┌────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐│ Sursa │ Măsuri antiemisie │ Randament de │ Costul total al ││ emisiilor │ │ desprafuire │ operaţiei ││ │ │ (%) │ (dolari americani) │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Emisii │Hote aspirante, │ > 99 │ ││accidentale │reţinere etc., │ │ ││ │epurarea efluentilor │ │ ││ │gazosi prin FT │ │ │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Prajire/ │Aglomerare în │ │ ││aglomerare │cuptoare cu flacara │ │ ││ │verticala: DPE + │ │ ││ │epuratoare-spalatoare│ │ ││ │(înaintea trecerii │ │ ││ │într-o instalatie cu │ │ ││ │acid sulfuric cu │ │ ││ │dublu contact) + FT │ │ ││ │pentru gaze reziduale│ │ 7-10 Mg H(2)SO(4) │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Topire │Cuptor vertical: │ │ ││clasica │închidere superioară/│ │ ││(reducere în│evacuare eficienta în│ │ ││furnal │găuri de turnare + │ │ ││înalt) │FT, canale de turnare│ │ ││ │închise, guri de │ │ ││ │alimentare cu clopot │ │ ││ │dublu │ │ │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│"Imperial │Spalare foarte │ > 95 │ ││Smelting" │performanta │ │ ││ │Spalatoare Venturi │ │ ││ │Guri de alimentare cu│ │ ││ │clopot dublu │ │4 Mg metal produs │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Lixiviere │Aplicarea procedeului│ > 99 │Depinde de loc ││prin │depinde de │ │ ││presiune │proprietăţile de │ │ ││ │lixiviere ale │ │ ││ │concentratelor │ │ │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Procedee │Topire fulger, de │ │ ││directe de │exemplu procedeele │ │ ││reducere │Kivet, Outokumpu şi │ │ ││prin topire │Mitsubishi │ │ ││ ├─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│ │Topire cu baie, de │Ausmelt: Pb77, │QSL: costuri de ││ │exemplu convertizorul│Cd97, │exploatare 60/Mg Pb ││ │rotativ cu insuflare │QSL: Pb92, │ ││ │de sus, procedeele │Cd93 │ ││ │Ausmelt, Isasmelt, │ │ ││ │QSL şi Noranda │ │ │└────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
        Tabelul 7 (b):
                     Surse de emisii, măsuri antiemisie, randament
                  de desprafuire şi costuri pentru sectorul industriei
                                  metalelor neferoase
    ┌────────────┬─────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐│ Sursa │ Măsuri antiemisie │ Randament de │ Costul total al ││ emisiilor │ │ desprafuire │ operaţiei ││ │ │ (%) │ (dolari americani) │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Producţia de│Cuptor rotativ puţin │ 99,9 │45 Mg Pb ││plumb │înalt: hote de │ │ ││ │aspiratie pentru │ │ ││ │gaurile de turnare + │ │ ││ │FT; condensator cu │ │ ││ │tub, arzator │ │ ││ │oxicombustibil │ │ │├────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤│Producţia de│"Imperial Smelting" │ > 95 │14 Mg Zn ││zinc │ │ │ │└────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘46. În general, procedeele trebuie să comporte un dispozitiv eficient de recuperare a pulberilor atât pentru gazele primare, cat şi pentru emisiile accidentale. Măsurile de reducere a emisiilor importante sunt prezentate în tabelele 7 (a) şi (b). Utilizarea filtrelor textile a permis, în anumite cazuri, să se aducă concentraţia de pulberi la mai puţin de 5 mg/mc.Industria cimentului (anexa II, categoria 7)47. Cuptoarele de ciment pot folosi uleiurile uzate sau pneurile folosite drept combustibili (secundari). Dacă se folosesc reziduuri, prescripţiile privind emisiile procedeelor de incinerare a deşeurilor se pot aplica şi în cazul deşeurilor periculoase, în funcţie de cantitatea tratata în instalatie, prescripţiile privind emisiile procedeelor de incinerare a deşeurilor periculoase ar putea fi aplicate. Cu toate acestea, prezenta secţiune menţionează cuptoarele cu combustibili fosili.48. Se emit particule în toate fazele producţiei de ciment, constând din manipularea materialelor, tratarea materiilor prime (în concasoare şi desicatoare), producţia clinkerului şi prepararea cimentului. Metalele grele sunt introduse în cuptor împreună cu materiile prime, cu combustibilii fosili şi cu deşeurile care servesc drept combustibili.49. Producţia clinkerului se realizează cu ajutorul următoarelor tipuri de cuptoare: cuptor rotativ înalt pe cale umeda, cuptor rotativ înalt pe cale uscata, cuptor rotativ cu dispozitiv de preincalzire cu ciclon, cuptor rotativ cu dispozitiv de preincalzire cu gratar şi cuptor vertical. Cuptoarele rotative cu dispozitiv de preincalzire cu ciclon consuma mai putina energie şi oferă în plus posibilităţi de reducere a emisiilor.50. Pentru recuperarea caldurii, se trec gazele reziduale din cuptoarele rotative prin sistemul de preincalzire şi uscatoarele concasoare (atunci când un material este instalat) înainte de a le desprafui. Pulberile astfel adunate sunt retrimise în circuitul de alimentare.51. Mai puţin de 0,5% din plumbul şi cadmiul care intră în cuptor este evacuat o dată cu gazele de combustie. Concentraţia puternica de substanţe alcaline şi epurarea care are loc în cuptor favorizează retentia metalelor în clinker sau în praful cuptorului.52. Este posibil să se reducă emisiile de metale grele din atmosfera, de exemplu, prin prelevarea fluxului de esapament şi stocarea pulberilor adunate şi nu prin trimiterea în circuitul de alimentare. Totuşi, se impune, în fiecare caz, să se pună în balanţa avantajele pe care le prezintă aceasta soluţie şi consecinţele unei evacuari de metale grele în stocul de deşeuri. Derivarea metalului cald calcinat, care este în parte evacuat în faţa intrării în cuptor şi este introdus în instalatia de preparare a cimentului, constituie o alta soluţie. Astfel se pot amalgama pulberile în clinker. Este indicat de asemenea să se vegheze la funcţionarea regulată a cuptorului pentru a evita opririle de urgenta ale desprafuitoarelor electrice. Pot să rezulte astfel concentratii excesive de CO. Aceste opriri de urgenta risca într-adevăr sa antreneze puncte puternice de emisie de metale grele.53. Măsurile de reducere a emisiilor importante sunt prezentate în tabelul 8. Pentru reducerea emisiilor directe de pulberi la nivelul concasoarelor şi uscatoarelor se folosesc mai ales filtrele textile, în timp ce gazele reziduale ale dispozitivului de răcire a clinkerului şi ale cuptorului sunt tratate cu ajutorul desprafuitoarelor electrice. Cu ajutorul DPE, pulberile pot fi aduse la concentratii mai mici de 50 mg/mc. Cu FT, concentraţia de pulberi a gazului epurat poate scădea la 10 mg/mc.
        Tabelul 8:
                     Surse de emisii, măsuri antiemisie, randament
              de reducere şi costuri pentru sectorul industriei cimentului
    ┌─────────────────────────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────┐│ Sursa │ Măsuri │Randament de│ Costul ││ emisiilor │antiemisie│reducere (%)│ operaţiei │├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤│Emisii directe ale concasoarelor şi │FT │Cd, Pb: > 95│ ││uscatoarelor │ │ │ │├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤│Emisii directe ale cuptoarelor │DPE │Cd, Pb: > 95│ ││rotative şi ale dispozitivului de │ │ │ ││răcire a clinkerului │ │ │ │├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤│Emisii directe ale cuptoarelor │Absorbţie │ Hg: > 95 │ ││rotative │cărbune │ │ ││ │activ │ │ │└─────────────────────────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────┘Industria sticlei (anexa II, categoria 8)54. În industria sticlei, emisiile de plumb sunt departe de a fi neglijabile, datorită diferitelor tipuri de sticlă care conţin plumb (de exemplu, cristalul sau tuburile catodice). În cazul sticlei sodo-calcice, emisiile de plumb depind de calitatea sticlei reciclate folosite. Concentraţia de plumb a pulberilor care provin din topirea cristalului se situeaza în general între 20 şi 60%.55. Emisiile de pulberi se produc în principal în urma malaxarii amestecului vitrifiabil, în cuptoare, în urma scurgerilor difuze la deschiderea cuptorului şi în momentul finisarii şi suflarii produselor. Acestea depind în mare măsura de tipul de combustibil ars, de tipul cuptorului şi de tipul de sticlă produs. Arzatoarele oxicombustibile pot reduce cu 60% volumul deşeurilor gazoase şi emisia de pulberi de furnal. Emisiile de plumb care provin din încălzirea electrica sunt inferioare celor din încălzirea cu combustibil lichid sau cu gaz.56. Amestecul este topit în cuve cu alimentare continua, în cuptoare cu oale sau în creuzete. Prin cuptoarele cu alimentare discontinua, emisiile de pulberi fluctueaza enorm în timpul ciclului de fuziune. Emisiile de pulberi de la cuvele cu cristal (< 5 kg/Mg sticlă) sunt mai mari decât cele de la alte tipuri de cuve (< l kg/Mg de sticlă obţinută prin topirea carbonatului de sodiu sau de potasiu).57. Printre măsurile care permit reducerea emisiilor directe de pulberi metalice, se poate cita granulatia amestecului vitrifiabil, înlocuirea sistemelor de încălzire cu combustibil lichid sau cu gaz prin sisteme electrice, încorporarea unei cantităţi mai mari de sticlă recirculata în amestec şi folosirea unei mai bune game de materii prime (repartiţie granulometrica) şi de sticlă reciclata (evitand fracţiunile care conţin plumb). Gazele de esapament pot fi epurate în filtre textile, ceea ce aduce emisiile la mai puţin de 10 mg/mc. Cu ajutorul desprafuitoarelor electrice, emisiile se pot reduce la 30 mg/mc. Coeficientul de reducere al emisiilor corespunzătoare este prezentat în tabelul 9.58. Procedeele de fabricaţie a cristalului fără compuşi de plumb sunt în curs de dezvoltare.
        Tabelul 9:
                     Surse de emisii, măsuri antiemisie, randament
                               de desprafuire şi costuri
                           pentru sectorul industriei sticlei
    ┌─────────────────────────────────────┬──────────┬────────────┬───────────────┐│ Sursa │ Măsuri │Randament de│ Cost total al ││ emisiilor │antiemisie│desprafuire │ operaţiei ││ │ │ (%) │ │├─────────────────────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┤│Emisii directe │FT │ > 98 │ ││ ├──────────┼────────────┼───────────────┤│ │DPE │ > 90 │ │└─────────────────────────────────────┴──────────┴────────────┴───────────────┘Industria clorului şi a sodei caustice (anexa II, categoria 9)59. În industria clorului şi a sodei caustice, Cl(2), hidroxizii alcalini şi hidrogenul se obţin prin electroliza unei soluţii saline. Instalaţiile existente folosesc în mod curent procedeul cu catod de mercur şi procedeul cu diafragma, care necesita amândouă recurgerea la o serie de practici în scopul evitării problemelor ecologice. Procedeul cu membrana nu antreneaza nici o emisie de mercur. În plus, acesta consuma mai putina energie electrolitica şi mai multă căldură pentru concentraţia de hidroxizi alcalini (bilanţul energetic global dând un uşor avantaj, de ordinul a 10 - 15% faţă de tehnologia cu membrana); se folosesc cuve mai compacte. În Decizia 90/3 din 14 iunie 1990, Comisia pentru prevenirea poluarii masive de origine telurica (PARCOM) a recomandat eliminarea progresiva, pe cat posibil, a instalaţiilor cu catod de mercur pentru fabricarea clorului şi a sodei, astfel încât acestea sa dispara în totalitate în 2010.60. Se pare ca investiţia specifică necesară pentru înlocuirea procedeului cu catod de mercur prin procedeul cu membrana ar fi de ordinul a 700 - 1000 dolari/Mg de Cl(2). În ciuda unei posibile cresteri a cheltuielilor de apa, electricitate, etc. şi a costului epurarii soluţiei saline, în special, costurile de exploatare vor scădea în majoritatea cazurilor, datorită economiilor făcute în principal printr-un consum mai redus de energie şi datorită diminuării costului tratarii apelor uzate şi a eliminării deşeurilor.61. Sursele de emisii de mercur în mediul înconjurător, provenind din procedeul cu catod de mercur, sunt: ventilarea sălii cuvelor, efluentii gazosi, produsii fabricati, în special hidrogenul şi apele uzate. Printre evacuarile din atmosfera, mercurul emis sub forma difuza din cuvele din ansamblul localului ocupa un loc important. Măsurile de prevenire şi de supraveghere sunt esenţiale şi ar trebui sa li se acorde un rang de prioritate legat de importanţa relativă a fiecărei surse în cadrul unei instalaţii speciale. În toate cazurile, o serie de măsuri de supraveghere speciale sunt necesare atunci când mercurul este recuperat din namolurile care rezultă din operaţiile de fabricare.62. Se pot folosi următoarele măsuri pentru reducerea mercurului care provine din instalaţiile existente:- măsurile de control al procedeului şi măsurile tehnice destinate optimizarii operaţiei în cuve, întreţinere şi metode de lucru mai eficiente;- dispozitive de acoperire, etanseitate şi scurgere controlată prin aspiratie;- curatarea salilor cuvelor şi măsuri care să faciliteze menţinerea acestora într-o stare de curăţenie; şi- epurarea unei cantităţi limitate de flux gazos (anumite fluxuri de aer contaminate şi gaz hidrogen).63. Aceste măsuri permit să se ajungă la o concentraţie a emisiilor de mercur la valori mai mici de 2,0 g/Mg de capacitate de producţie de Cl(2), exprimat în medie anuală. Anumite instalaţii ajung la niveluri de emisii mult sub 1,0 g/Mg de Cl(2). Conform Deciziei PARCOM 90/3, a fost necesar ca instalaţiile existente care folosesc procedeul cu catod de mercur pentru producţia de clor şi de soda - înainte de 31 decembrie 1996 - sa aducă la un nivel de 2 g de Hg/Mg de Cl(2) emisiile de substanţe vizate de Convenţie asupra prevenirii poluarii marine de origine telurica. Deoarece emisiile depind într-o mare măsura de introducerea bunelor practici de exploatare, calculul mijloacelor ar trebui să fie fondat pe o perioadă de întreţinere de cel mult un an.Incinerarea deşeurilor orăşeneşti, a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase (anexa II, categoriile 10 şi 11)64. Incinerarea deşeurilor orăşeneşti, a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase produce emisii de cadmiu, plumb şi mercur. Mercurul, o buna parte a cadmiului şi o proporţie redusă de plumb se volatilizeaza. O serie de măsuri speciale ar trebui luate, atât înainte, cat şi după incinerare, pentru reducerea acestor emisii.65. Se considera ca în materie de desprafuire, cea mai buna tehnica disponibilă este filtrul textil, asociat cu metodele de reducere a substanţelor volatile pe cale uscata sau umeda. Se pot folosi de asemenea desprafuitoare electrice, utilizate cu dispozitive pe cale umeda, pentru reducerea la minim a emisiilor de pulberi, dar acest material oferă mai puţine posibilităţi decât filtrele textile, în special în cazul unei acoperiri prealabile în vederea absorbtiei poluantilor volatili.66. Atunci când "cea mai buna tehnica disponibilă" este utilizata pentru epurarea gazelor de combustie, concentraţia pulberilor este adusă la valori cuprinse între 10 şi 20 mg/mc; dar se obţin în practica o serie de concentratii inferioare şi în anumite cazuri s-au semnalat concentratii mai mici de 1 mg/mc. Concentraţia de mercur poate fi coborâtă la valori cuprinse între 0,05 şi 0,10 mg/mc (normalizare la 11% de O(2).67. Măsurile secundare de reducere a celor mai importante emisii sunt prezentate în tabelul 10. Este greu să se furnizeze date de o valabilitate generală, deoarece costurile relative în dolari/tona depind de o gama foarte raspandita de variabile proprii fiecărui loc, cum ar fi structura deşeurilor.68. Se găsesc metale grele în toate fracţiunile deşeurilor orăşeneşti (de exemplu, produse, hârtie, materii organice). Reducand volumul acestor deşeuri care sunt incinerate, este asadar posibil să se reducă emisiile de metale grele. Se ajunge la aceasta prin aplicarea diverselor strategii de gospodărire a deşeurilor, în special programele de reciclare şi transformare a materiilor organice în compost. Anumite tari ale CEE/ONU autorizeaza de asemenea evacuarea deşeurilor orăşeneşti. În evacuarile corect administrate, emisiile de cadmiu şi de plumb sunt eliminate şi emisiile de mercur pot fi inferioare celor care rezultă din incinerare. O serie de cercetări privind emisiile de mercur care provin din evacuari sunt în curs în mai multe tari ale CEE.
        Tabelul 10:
             Surse de emisii, măsuri antiemisie, coeficient de eficacitate
             şi costuri pentru sectorul incinerarii deşeurilor orăşeneşti,
                   a deşeurilor medicale şi a deşeurilor periculoase
    ┌─────────┬──────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────┐│ Sursa │ Măsuri antiemisie │Coeficient de│Cost total al operaţiei││emisiilor│ │reducere (%) │ (în dolari americani) │├─────────┼──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤│Gaze de │Epuratoare - spalatoare foarte│Pb, Cd: > 98 │ ││furnal │performanţe │Hg: cca. 50 │ ││ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤│ │DPE (trei câmpuri) │Pb, Cd: 80-90│10-20/Mg deseu ││ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤│ │DPE pe cale umeda (în camp) │Pb, Cd: 95-99│ ││ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤│ │Filtre textile │Pb, Cd: 95-99│15-30/Mg deseu ││ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤│ │Injecţie cu carbon + FT │Hg: > 85 │Costuri de exploatare: ││ │ │ │cca. 2-3/Mg deseu ││ ├──────────────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤│ │Filtrare pe pat de cărbune │Hg: > 99 │Costuri de exploatare: ││ │ │ │cca. 50/Mg de deseu │└─────────┴──────────────────────────────┴─────────────┴───────────────────────┘
     +  Anexa IV TERMENE DE APLICARE A VALORILOR LIMITA ŞI A CELORMAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU NOILE SURSE FIXEŞI SURSELE FIXE EXISTENTETermenele de aplicare a valorilor limita şi cele mai bune tehnici disponibile sunt următoarele:(a) pentru sursele fixe noi: doi ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol;(b) pentru sursele fixe existente: opt ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol. La nevoie, acest termen ar poate fi prelungit pentru surse fixe speciale existente conform termenului de amortizare prevăzut în aceasta privinta de legislaţia naţionala.  +  Anexa V VALORI LIMITA PENTRU EMISIILE CE PROVINDIN SURSELE MARI FIXEI. INTRODUCERE1. Doua tipuri de valoare limita sunt importante în diminuarea emisiilor de metale grele:- valorile aplicabile metalelor grele sau grupurilor de metale grele speciale;- valorile aplicabile emisiilor de particule în general.2. În principiu, valorile limita pentru materiile speciale nu pot înlocui valorile limita specifice pentru cadmiu, plumb şi mercur, deoarece cantitatea de metale asociate emisiilor de particule variaza de la un procedeu la altul. Totuşi, respectarea acestor limite contribuie sensibil la reducerea emisiilor de metale grele în general. În plus, monitorizarea emisiilor de particule este în general mai puţin costisitoare decât monitorizarea unor anumite substanţe şi, în general, monitorizarea continua a diferitelor metale grele nu este în mod material posibila. În consecinţa, valorile limita pentru particule prezintă un mare interes practic şi sunt de asemenea enunţate în prezenta anexa cel mai adesea pentru a completa sau înlocui valorile limita specifice aplicabile cadmiului, plumbului sau mercurului.3. Valorile limita exprimate în mg/mc se raportează la condiţiile normale (volum de 273,15 k, 101,3 kPa, gaze uscate) şi sunt calculate sub forma de valoare medie a masurarilor efectuate timp de mai multe ore de exploatare, fie în 24 de ore, ca regula generală. Perioadele de demarare şi de oprire trebuie să fie excluse. Perioada care serveşte calculului mediilor poate, la nevoie, să fie prelungită pentru ca supravegherea sa dea rezultate suficient de precise. În privinta concentratiei de oxigen a evacuarilor de gaze, se aplică valorile date pentru anumite surse mari fixe. Orice dilutie, în vederea diminuării concentratiilor poluantilor din gazele evacuate este interzisă. Valorile limita pentru metalele grele se aplică la cele trei stări ale metalului şi compusilor săi - solida, gazoasa şi de vapori - exprimate în masa metalului. Atunci când se dau valori limita pentru emisiile totale, exprimate în g/unitatea de producţie sau de capacitate, acestea corespund sumei emisiilor de gaze de combustie şi a emisiilor ocazionale calculată ca valoare anuală.4. Dacă o depasire a valorilor limita date nu poate fi exclusa, trebuie să se monitorizeze emisiile sau un parametru de performanţă care indica dacă un dispozitiv antipoluare este corect utilizat şi întreţinut. Monitorizarea emisiilor sau a indicatorilor de performanţă ar trebui să aibă un caracter continuu dacă debitul masic al particulelor emise este mai mare de 10 kg/ora. În caz de monitorizare a emisiilor, concentratiile de poluanti atmosferici din efluentii reţelei de canalizare trebuie măsurate în mod reprezentativ. Dacă materiile speciale sunt monitorizate în mod discontinuu, concentratiile ar trebui să fie măsurate la intervale regulate, cu sau fără trei valori independente pe verificare. Metodele de prelevare şi de analiza a esantioanelor tuturor poluantilor, precum şi metodele de măsura de referinţa care servesc la etalonarea sistemelor de măsura automatizate, ar trebui să fie conform normelor fixate de către Comitetul European de Reglementare (CEN) sau prin Organizaţia Internationala de Standardizare (ISO). Asteptand perfecţionarea standardelor CEN sau ISO, se pot aplica standardele naţionale. Standardele naţionale pot fi de asemenea aplicate, dacă dau aceleaşi rezultate ca şi standardele CEN sau ISO.5. În caz de monitorizare continua, valorile limita sunt respectate dacă nici una din valorile de concentraţie medie a emisiilor calculate pe 24 ore nu depăşeşte valoarea limita sau dacă valoarea medie calculată pentru 24 ore a parametrului monitorizat nu depăşeşte valoarea corelata a acestui parametru, obţinută cu ocazia unui test de funcţionare în cursul căruia dispozitivul antipoluare era corect utilizat şi întreţinut. În caz de monitorizare discontinua a emisiilor, valorile limita sunt respectate dacă media valorilor pe verificare nu depăşeşte valoarea limita. Fiecare din valorile limita exprimate prin totalul emisiilor pe unitate de producţie sau totalul emisiilor anuale este respectata dacă valoarea monitorizata nu este depăşită, după cum s-a indicat mai sus.II. VALORI LIMITA SPECIALE PENTRU ANUMITE SURSE MAJORE FIXEArderea combustibililor fosili (anexa II, categoria 1)6. Valorile limita corespund unei concentratii de 6% de O(2) în gazele de combustie pentru combustibilii solizi şi de 3% de O(2) pentru combustibilii lichizi.7. Valoarea limita pentru emisiile de particule ce provin din combustibilii solizi şi lichizi: 50 mg/mc.Ateliere de aglomerare (anexa II, categoria 2)8. Valoare limita pentru emisiile de particule: 50 mg/mc.Ateliere de peletizare (anexa II, categoria 2)9. Valoare limita pentru emisiile speciale:(a) Concasare, uscare: 25 mg/mc; şi(b) Peletizare: 25 mg/mc; sau10. Valoarea limita pentru totalul emisiilor de particule: 40 g/Mg de pelete produse.Furnale înalte (anexa II, categoria 3)11. Valoare limita pentru emisiile de particule: 50 mg/mcCuptoare cu arc (anexa II, categoria 3)12. Valoare limita pentru emisiile de particule: 20 mg/mcProducerea de cupru şi zinc, inclusiv în cuptoarele "Imperial Smelting" (anexa II, categoria 5 şi 6)13. Valoare limita pentru emisiile de particule: 20 mg/mcProducerea de plumb (anexa II, categoria 5 şi 6)14. Valoare limita pentru emisiile de particule: 10 mg/mcIndustria de ciment (anexa II, categoria 7)15. Valoare limita pentru emisiile de particule: 50 mg/mcIndustria sticlei (anexa II, categoria 8)16. Valorile limita corespund unor concentratii de O(2) în gazele de combustie a căror valoare variaza după tipul furnalului: cuptoare cu cuva: 8%, cuptoare cu creuzet şi cuptoare cu oala: 13%.17. Valoare limita pentru emisiile de plumb: 5 mg/mc.Industria clorului şi a sodei caustice (anexa II, categoria 9)18. Valorile limita se raportează la cantitatea de mercur evacuata în atmosfera printr-o instalatie, oricare ar fi sursa de emisie, exprimată în valoare medie anuală.19. Valorile limita pentru instalaţiile existente de clor şi soda caustica trebuie evaluate de Părţile reunite în cadrul Organismului Executiv în termen de cel mult doi ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol.20. Valorile limita pentru instalaţiile noi care produc clor şi soda caustica: 0,01 g Hg/Mg Cl(2) capacitate de producţie.Incinerarea deşeurilor orăşeneşti, medicale şi periculoase (anexa II, categoria 10 şi 11)21. Valorile limita corespund unei concentratii de 11% O(2) în gazele de combustie.22. Valorile limita pentru emisiile de particule:(a) 10 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor periculoase şi a deşeurilor medicale;(b) 25 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor orăşeneşti.23. Valorile limita pentru emisiile de mercur:(a) 0,05 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor periculoase;(b) 0,08 mg/mc pentru incinerarea deşeurilor orăşeneşti;(c) valorile limita pentru emisiile de mercur care provin din incinerarea deşeurilor medicale vor fi evaluate de către Părţile reunite în cadrul Organismului Executiv în termen de cel mult doi ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol.  +  Anexa VI MĂSURI DE REGLEMENTARE A PRODUSELOR1. În afară de dispoziţiile contrare prezentei anexe, şase luni cel mai târziu după data intrării în vigoare a prezentului Protocol, concentraţia de plumb a benzinei comercializate destinate vehiculelor rutiere nu trebuie să depăşească 0,013 g/l. Părţile care comercializează benzina cu plumb conţinând sub 0,013 g/l din acest metal trebuie să menţină aceasta concentraţie sau sa o reducă.2. Fiecare Parte face toate eforturile pentru ca trecerea la carburanţii a căror concentraţie de plumb este cea specificată la alin, (1) sa determine o reducere globală a efectelor nocive asupra sănătăţii şi a mediului.3. Când un stat constata ca limitarea concentratiei de plumb a benzinei comercializate conform alin. (1) va antrena o serie de probleme grave socio-economice sau tehnice sau nu va avea efecte benefice globale asupra mediului sau sănătăţii, ţinând seama, în special, de situaţia sa climaterica, acesta poate prelungi termenul fixat în prezentul alineat până la 10 ani; în decursul acestei perioade, statul respectiv poate comercializa benzina cu plumb a carei concentraţie nu va depăşi 0,15 g/l. În astfel de situaţii, statul trebuie să specifice, într-o declaraţie care va fi depusa în acelaşi timp cu instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, ca are intenţia sa prelungească termenul şi sa explice în scris Organismului Executiv motivele acestei prelungiri.4. Părţile sunt autorizate sa comercializeze cantităţi mici de benzina cu plumb, a căror concentraţie de plumb sa nu depăşească 0,15 g/l, dat fiind ca aceste cantităţi, destinate vehiculelor rutiere vechi, nu trebuie să reprezinte mai mult de 0,5% din totalul vânzărilor lor.5. Fiecare Parte, în termen de cel mult cinci ani după intrarea în vigoare a prezentului Protocol sau 10 ani pentru ţările cu economie în tranzitie, care şi-au anuntat intenţia de a opta pentru un termen de 10 ani într-o declaraţie depusa în acelaşi timp cu instrumentul de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, trebuie să obţină concentratii care să nu depăşească:(a) 0,05% din greutatea mercurului în baterii şi acumulatoare alcaline cu mangan destinate unei folosiri prelungite în condiţii extreme (de exemplu, temperatura sub 0°C sau mai mare de 50°C, riscul de soc); şi(b) 0,025% din greutatea mercurului în toate celelalte baterii şi acumulatoare cu mangan.Limitele de mai sus pot fi depăşite pentru o aplicare tehnologică noua sau în cazul utilizării unei baterii sau a unui acumulator într-un produs nou, dacă o serie de măsuri de garanţie rezonabile sunt luate pentru ca bateria sau acumulatorul perfectionate sau produsul obţinut şi dotat cu o baterie sau un acumulator greu de scos să fie eliminat raţional din punct de vedere ecologic. Bateriile alcaline cu mangan şi alte baterii sunt de asemenea scutite de aceasta obligaţie.  +  Anexa VII MĂSURI DE MANAGEMENT AL PRODUSELOR1. Prezenta anexa vizează difuzarea de informaţii Părţilor în privinta măsurilor de gestionare a produselor.2. Părţile pot lua în considerare măsurile adecvate de management al produselor, cum ar fi cele enumerate în continuare, atunci când se justifica ca risc potenţial al efectelor nocive asupra sănătăţii sau mediului ce decurge din emisiile unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I, ţinându-se seama de toate riscurile şi avantajele aferente unor astfel de măsuri, pentru a veghea ca orice modificare adusă produselor sa determine printr-o reducere globală a efectelor nocive asupra sănătăţii şi mediului.(a) înlocuirea produselor care conţin unul sau mai multe dintre metalele grele enumerate în anexa I, introduse intentionat, dacă exista produse de înlocuire adecvate;(b) reducerea la minimum a concentratiei sau înlocuirea, în produse, a unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I, introduse intentionat;(c) furnizarea de informaţii asupra produselor, inclusiv etichetarea lor, pentru ca utilizatorii să fie informati de prezenta în aceste produse a unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I, introduse intentionat, şi de necesitatea de a utiliza aceste produse şi de a manipula deşeurile cu precautie;(d) folosirea stimulentelor economice sau a acordurilor voluntare pentru reducerea concentratiei de metale grele, enumerate în anexa I, din produse sau eliminarea lor; şi(e) elaborarea şi aplicarea programelor care vizează colectarea, reciclarea sau eliminarea în mod ecologic a produselor care conţin unul dintre metalele grele enumerate în anexa I.3. Fiecare produs sau grup de produse vizat în continuare conţine unul sau mai multe metale grele enumerate în anexa I şi a ocazionat adoptarea de către cel puţin o Parte a Convenţiei a măsurilor de reglementare sau voluntare, ţinând seama de faptul ca acest produs contribuie la emisia unuia sau mai multor metale grele enumerate în anexa I. Totuşi, nu exista încă informaţii suficiente care să permită confirmarea ca aceste produse constituie o sursa importanţa pentru toate Părţile, ceea ce justifica includerea acestora în anexa VI. Fiecare Parte este incurajata sa examineze informaţiile disponibile şi, dacă aceasta examinare o convinge de necesitatea luării măsurilor de precautie, să aplice măsurile de gestionare a produselor, cum ar fi cele menţionate la alin. (2) pentru unul sau mai multe dintre produsele enumerate în continuare:(a) dispozitive electrice conţinând mercur; adică dispozitive care conţin unul sau mai multe întrerupătoare/declansatoare pentru transferul curentului electric, cum ar fi releele, termostatele, contactorii de nivel, manocontactele şi alţi intrerupatori (măsurile luate cuprind interzicerea majorităţii dispozitivelor electrice care conţin mercur; programe voluntare care vizează înlocuirea anumitor intrerupatori care conţin mercur cu intrerupatori electronici sau speciali; programe voluntare de reciclare pentru intrerupatori; programe voluntare de reciclare pentru termostate);(b) dispozitive de măsurare conţinând mercur, cum ar fi termometrele, manometrele, barometrele, indicatoarele de presiune, manocontacte şi transmitatori de presiune (măsurile luate cuprind interdicţia termometrelor care conţin mercur şi interzicerea instrumentelor de măsura);(c) lampi fluorescente care conţin mercur (măsurile luate cuprind diminuarea concentratiei de mercur în lampi datorită atât programelor voluntare, cat şi celor de reglementare şi programelor voluntare de reciclare);(d) amalgame dentare care conţin mercur (măsurile luate cuprind măsuri voluntare şi interzicerea cu derogări a utilizării amalgamelor dentare care conţin mercur, precum şi programe voluntare pentru încurajarea recuperării amalgamelor dentare prin serviciile dentare înaintea evacuarii lor spre instalaţiile de tratarea apei);(e) pesticide conţinând mercur, inclusiv cele pentru tratarea invelisului seminţelor (măsurile luate cuprind interzicerea tuturor pesticidelor care conţin mercur, inclusiv a produselor de tratare a seminţelor şi interzicerea utilizării mercurului ca dezinfectant);(f) vopsele care conţin mercur (măsurile luate cuprind interzicerea tuturor acestor vopsele, interzicerea acestor vopsele pentru o utilizare interioară sau pe jucariile destinate copiilor şi interzicerea utilizării mercurului în vopselele anticorozive); şi(g) baterii şi acumulatorii care conţin mercur, altele decât cele menţionate în anexa VI (măsurile luate cuprind diminuarea concentratiei de mercur, datorată atât programelor voluntare, cat şi celor de reglementare, perceperii de taxe şi redevenţe de mediu şi programelor voluntare de reciclare).DECIZIA ORGANISMULUI EXECUTIV 1/1998 PRIVIND CRITERIILE CETREBUIE RESPECTATE ŞI PROCEDURILE CE TREBUIE URMATE PENTRUADĂUGAREA DE METALE GRELE ŞI DE PRODUSE LA PROTOCOLUL PRIVINDMETALELE GRELEOrganismul Executiv,decis sa acţioneze într-un interval optim pentru a elabora criteriile şi procedurile care permit adăugarea metalelor grele şi a produselor la Protocolul privind metalele grele, care urmează să fie adoptat,adopta, ţinând seama de art 13 alin. (6) şi (7) din Protocol, criteriile şi procedurile de adaugare a metalelor grele şi produselor la anexele I, VI sau VII:CRITERII CE TREBUIE RESPECTATE ŞI PROCEDURI CE TREBUIE URMATEPENTRU A ADAUGA METALE GRELE ŞI PRODUSE LA ANEXELE I, VI SAU VIIALE PROTOCOLULUI PRIVIND METALELE GRELEOrice Parte care prezintă o propunere vizând modificarea:(a) anexei I pentru adăugarea unui metal greu; sau(b) anexei VI pentru adăugarea unei măsuri de control al unui produs; sau(c) anexei VII pentru adăugarea unui produs sau grup de produse la Protocol, conform art. 13 alin. (6), comunică informaţii Organismului Executiv conform alin. (2), (3) sau (4), după cum este cazul.Propunerile care vizează modificarea anexei I pentru a adauga un metal greu conţin:(a) un profil de risc şi informaţiile de mai jos:(i) date privind nivelurile măsurate în mediul înconjurător şi repartizarea pe sursa în zonele indepartate de sursele antropice, sau date privind modelarea transportului atmosferic transfrontier pe distanţe lungi pentru tipul de metal care are efecte nocive dovedite, evidenţiază riscul unui transport atmosferic transfrontier pe distanta lungă;(îi) date privind separarea ecologica, biodisponibilitatea, procesul de transformare, bioamplificarea şi acumularea, evidentiind destinaţia metalului în mediul înconjurător, în locuri indepartate de sursele antropice;(iii) date privind toxicitatea care demonstreaza ca metalul poate avea efecte nocive asupra sănătăţii sau mediului;(b) informaţii, în măsura în care sunt disponibile, privind:(i) producerea/utilizarea emisiilor;(îi) măsuri antipoluare propuse (de exemplu, material tehnic, modificarea procedurilor, soluţii de înlocuire, etc.);(iii) eficienta, aplicabilitatea, riscurile, costurile şi avantajele în cifre şi nefinanciare ale măsurilor antipoluare şi soluţiile de înlocuire propuse;(iv) manipularea şi eliminarea metalului greu ca urmare a măsurilor antipoluare.Propunerile care vizează modificarea anexei VI pentru a adauga o măsura de reglementare a unui produs cuprind în special următoarele elemente:(a) o descriere:(i) a produsului sau a grupului de produse care trebuie să facă obiectul măsurii de reglementare, inclusiv, dacă este cazul, a codului corespunzător tarifului vamal armonizat;(îi) a măsurii de reglementare a produsului propus;(b) informaţii, în măsura în care sunt disponibile, privind:(i) fabricarea, utilizarea şi eliminarea produsului sau grupului de produse care trebuie să facă obiectul măsurii de reglementare;(îi) contribuţia produsului sau a grupului de produse la volumul total de emisii al unui metal greu înscris în anexa I pe teritoriul Părţii la Convenţie şi în regiunea CEE/ONU în ansamblul sau înaintea aplicării oricărei măsuri de gestionare vizând reducerea acestei contribuţii, precum şi metodologia utilizata;(iii) eficacitatea, aplicabilitatea, riscurile, costurile şi avantajele în cifre şi nefinanciare a adoptării măsurii propuse.Propunerile vizând modificarea anexei VII pentru a adauga un produs sau un grup de produse cuprind în special:(a) o descriere:(i) a măsurilor luate de către o Parte oarecare la Convenţie pentru reducerea emisiilor produsului sau grupului de produse în atmosfera;(îi) a produsului sau a grupului de produse cărora li se aplică măsurile luate, inclusiv, dacă este cazul, codul corespunzător tarifului vamal armonizat;(b) informaţii, în măsura în care sunt disponibile, privind:(i) contribuţia produsului sau a grupului de produse la volumul total al emisiilor unui metal greu înscris în anexa I pe teritoriul Părţii la Convenţie şi în regiunea CEE/ONU în ansamblu înaintea adoptării oricărei măsuri de gestionare a produsului care vizează reducerea acestei contribuţii, precum şi metodologia utilizata;(îi) motivele profunde ale măsurilor luate în special riscul perceput şi costul sau avantajele acestor măsuri şi reducerea emisiilor realizate.La primirea unei propuneri pregătite conform alin. (2), (3) şi (4) şi dacă profilul de risc este considerat acceptabil, Părţile adopta, în cadrul unei reuniuni a Organismului Executiv şi prin consens, dispoziţiile necesare pentru ca propunerea să facă obiectul uneia sau mai multor examinari tehnice, dacă, ţinând seama de conţinutul comunicării şi de orice alta informaţie pertinenta prezentată Organismului Executiv, Părţile considera ca se impune o noua examinare a metalului greu, produsului, grupului de produse sau a măsurii de reglementare a unui produs. Aceste examinari tehnice se fac în scris şi evalueaza, între altele:(a) pentru adăugarea unui metal greu la anexa I:(i) evaluarea rezultatelor activităţilor de supraveghere sau a dovezilor ştiinţifice echivalente care evidenţiază un transport atmosferic transfrontier pe distanta lungă provenind din sursele antropice;(îi) evaluarea riscului ca emisiile în atmosfera ale metalului greu sa atinga o formă biodisponibila a metalului care ar putea atinge niveluri periculoase de acumulare şi de bioamplificare;(iii) evaluarea existenţei unui număr suficient de date care să arate ca, cantităţile de metal greu prezente în atmosfera datorită transportului atmosferic transfrontier pe distanţe lungi a acestui metal risca să aibă efecte nocive importante asupra sănătăţii sau mediului;(iv) evaluarea informaţiilor privind sursele de emisie ale metalului greu în atmosfera, inclusiv utilizarea de produse, estimarile volumului total al emisiilor provenind din aceste surse şi metodologiile utilizate;(v) evaluarea existenţei măsurilor de reducere a riscului efectelor nocive asupra sănătăţii şi/sau mediului consecutive transportului atmosferic transfrontier pe distanţe lungi a metalului greu şi dacă acestea sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi evaluarea efectelor lor conexe şi a costului;(b) pentru a include o măsura de reglementare a unui produs în anexa VI:(i) se estimeaza dacă unul sau mai multe dintre metalele grele specificate în anexa I sunt incluse intentionat în produsul sau grupul de produse;(îi) se evalueaza dacă emisiile în atmosfera care se produc în faza de fabricaţie, transformare, comercializare, utilizare şi eliminare a produsului sau a grupului de produse, risca sa ajungă la o formă biodisponibila şi, ţinând cont de măsurile antipoluare luate în fiecare punct al acestui proces, să contribuie la volumul total al emisiilor atmosferice transfrontiere în regiunea CEE/ONU a unuia din metalele grele specificate în anexa I, care au efecte nocive asupra sănătăţii şi mediului; şi(iii) se evalueaza în ce proporţie măsura propusă permite reducerea emisiilor şi se determina costul sau avantajele şi, dacă este cazul, eficacitatea şi riscurile pe care le prezintă sau măsura în care exista soluţii de înlocuire adaptate;(c) pentru a include un produs sau un grup de produse în anexa VII;(i) se evalueaza dacă unul sau mai multe metale grele specificate în anexa I sunt incluse intentionat în produsul sau grupul de produse;(îi) se evalueaza măsurile luate de către fiecare Parte la Convenţie şi măsura în care, după o serie de estimari, acestea contribuie la reducerea emisiilor metalului greu în atmosfera;(iii) se evalueaza motivele, reducerea emisiilor, costurile şi avantajele acestei acţiuni; şi(iv) se evalueaza dacă emisiile în atmosfera ale produsului sau grupului de produse risca sa ajungă la o formă biodisponibila a produsului sau a grupului de produse, în fazele fabricării, transformarii, comercializării, utilizării şi eliminării sale şi ţinând cont de măsurile antipoluare luate în fiecare punct al acestui proces, contribuie la volumul total al emisiilor în atmosfera, pe teritoriul Părţii la Convenţie, a unuia din metalele grele specificate în anexa I, care au efecte nocive asupra mediului sau sănătăţii.Expresia "profil de risc" menţionată la alin. (2) şi (5) desemnează un studiu exhaustiv al informaţiilor ştiinţifice referitoare la determinarea riscurilor cu caracter general pentru sănătate şi mediu legate de utilizarea şi eliminarea unei substanţe. Nu este nevoie ca acest studiu sa trateze într-un mod explicit riscurile legate de poluarea atmosferica transfrontiera la mare distanta, dar trebuie furnizate date corespunzătoare pentru evaluarea acestor riscuri.Pe baza elementelor menţionate la alin. (2), (3) şi (4), Părţile încheie, la o reuniune a Organismului Executiv, evaluarea propunerii, ţinând cont de obiectivul Protocolului, definit în art. 2.------------