PROTOCOL din 24 iunie 1998Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluantii organici persistenti*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 470 bis din 1 iulie 2003



    ────────── Notă *) Protocolul a fost ratificat prin Legea nr. 271 din 23 iunie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 1 iulie 2003Părţile,hotărâte sa pună în aplicare Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,recunoscând faptul ca emisiile multor poluanti organici persistenti sunt transportate dincolo de granitele internaţionale şi sunt depuse în Europa, America de Nord şi zona arctica, departe de locul lor de origine şi ca atmosfera este mijlocul principal de transport,constiente de faptul ca poluantii organici persistenti rezista degradării în condiţii naturale şi ca au fost asociaţi cu efectele negative asupra sănătăţii umane şi mediului,preocupate de faptul ca poluantii organici persistenti pot ajunge din punct de vedere biologic la concentratii care, în nivelurile trofice superioare, ar putea afecta sănătatea vieţii sălbatice şi a oamenilor,recunoscând faptul ca ecosistemele arctice şi, în special, populaţia indigena, care îşi asigura existenta cu peste şi mamifere, sunt expuse riscului în mod deosebit din cauza unei bioacumulari crescute a poluantilor organici persistenti,atente ca măsurile de control al emisiilor poluantilor organici persistenti să contribuie şi la protecţia mediului şi a sănătăţii umane în zonele din afară regiunii Comisiei Economice a O.N.U, pentru Europa, inclusiv zona arctica şi apele internaţionale,hotărâte sa ia măsuri de anticipare, prevenire sau reducere la minim a emisiilor poluantilor organici persistenti, ţinând seama de aplicarea metodei de abordare preventivă, stabilită în principiul 15 din Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării,reafirmand ca, în concordanta cu Carta O.N.U şi principiile dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare şi au responsabilitatea de a se asigura ca activităţile din zona lor de jurisdicţie sau control nu produc daune mediului altor state sau a altor zone dincolo de limita jurisdicţiei naturale,constatând necesitatea unei acţiuni globale asupra poluantilor organici persistenti şi menţionând rolul prevăzut în capitolul 9 din Agenda 21 pentru acordurile regionale de a reduce poluarea atmosferica transfrontiera globală şi, în special, pentru Comisia Economică a ONU pentru Europa de a impartasi experienta sa regionala altor regiuni din lume, recunoscând ca exista legislaţii şi reglementări subregionale, regionale şi globale, inclusiv instrumente internaţionale care reglementează managementul deşeurilor periculoase, transportul lor transfrontier şi evacuarea acestora, în special Convenţia de la Basel privind controlul transportului transfrontier şi al evacuarii deşeurilor periculoase,ţinând seama ca sursele dominante de poluare atmosferica ce contribuie la acumularea poluantilor organici persistenti sunt utilizarea anumitor pesticide, fabricarea şi utilizarea anumitor substanţe chimice şi obţinerea neintentionata a anumitor substanţe în timpul operaţiilor de incinerare a deşeurilor, de combustie şi prelucrare a metalelor, dar şi sursele mobile,constiente ca tehnicile şi practicile de management sunt disponibile pentru reducerea emisiilor de poluanti organici persistenti în aer,înţelegand necesitatea unei abordari regionale cu un bun raport cost-eficienta în combaterea poluarii atmosferice,constatând contribuţia importanţa a sectoarelor private şi neguvernamentale la cunoaşterea efectelor în legătură cu poluantii atmosferici persistenti, a soluţiilor şi metodelor disponibile de reducere şi a rolului acestora în reducerea emisiilor poluantilor organici persistenti,ţinând seama ca măsurile luate pentru reducerea emisiilor poluantilor organici persistenti nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată sau o restrictie mascată în legătură cu competiţia şi comerţul internaţional,luând în considerare datele ştiinţifice şi tehnice despre emisii, procesele atmosferice şi efectele poluantilor organici persistenti asupra sănătăţii umane şi mediului, precum şi costurile de reducere şi recunoscând necesitatea de a continua cooperarea ştiinţifică şi tehnica pentru a înţelege aceste probleme,acceptând măsurile luate deja de unele Părţi la nivel naţional şi/sau în cadrul unor Convenţii internaţionale în legătură cu poluantii organici persistenti,au convenit următoarele:  +  Articolul 1DEFINIŢIIÎn sensul prezentului Protocol,1. "Convenţie" reprezintă Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, adoptată la Geneva la 13 noiembrie 1979;2. "EMEP" reprezintă Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluantilor atmosferici în Europa;3. "Organism Executiv" reprezintă Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art. 10 alin. (1) din Convenţie;4. "Comisie" reprezintă Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;5. "Părţi" reprezintă, în cazul în care nu se prevede altfel, Părţile prezentului Protocol;6. "zona geografică a activităţilor EMEP" reprezintă zona definită la art. l alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;7. "poluanti organici persistenti" (POP) reprezintă substantele organice care: (i) prezintă caracteristici toxice; (îi) sunt persistente; (iii) au capacitatea de bioacumulare; (iv) pot fi transportate pe calea aerului dincolo de frontieră, la distanţe lungi, şi depuse; (v) pot avea efecte negative importante asupra sănătăţii umane sau mediului aproape sau departe de sursele lor;8. "substanţa" reprezintă o singura specie chimica sau un număr de specii chimice care formează un grup specific care: (a) au proprietăţi similare şi sunt emise împreună în mediu; (b) formează un amestec comercializat în mod normal ca un singur articol;9. "emisie" reprezintă eliminarea unei substanţe dintr-o sursa punctiforma sau difuza în atmosfera;10. "sursa fixa" reprezintă orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate să emita poluanti organici persistenti, direct sau indirect, în atmosfera;11. "categorie de surse fixe majore" reprezintă orice categorie de surse fixe inclusă în anexa VIII;12. "sursa fixa noua" reprezintă orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare substantiala a început după expirarea celor 2 ani de la data intrării în vigoare: (i) a prezentului Protocol; sau (îi) a unei modificări la anexa III sau VIII, unde sursa fixa face obiectul prevederilor prezentului Protocol doar în temeiul modificării respective. Le revine autorităţilor naţionale competente obligaţia de a decide dacă o modificare este substantiala sau nu, luând în considerare anumiti factori, cum ar fi efecte benefice ale modificării asupra mediului.  +  Articolul 2OBIECTIVULObiectivul prezentului Protocol este de a controla, reduce sau elimina evacuarile, emisiile şi pierderile de poluanti organici persistenti.  +  Articolul 3OBLIGAȚII FUNDAMENTALEl. Cu excepţia cazurilor de derogare de la aplicarea art. 4, fiecare Parte trebuie să ia măsuri eficiente pentru:(a) a elimina producţia şi utilizarea substantele enumerate în anexa I în conformitate cu cerinţele de punere în aplicare specificate în aceasta;(b) (i) a garanta ca atunci când substantele enumerate în anexa I sunt distruse sau eliminate, distrugerea sau eliminarea lor se face într-un mod ecologic, ţinând seama de legislatiile şi reglementările relevante subregionale, regionale şi globale care reglementează managementul deşeurilor periculoase şi eliminarea lor, în special Convenţia de la Basel pentru controlul transportului transfrontier al deşeurilor periculoase şi al eliminării lor;(îi) a garanta ca eliminarea substanţelor enumerate în anexa I se se efectuează pe plan intern, ţinând seama de cerinţele de mediu;(iii) a garanta ca transportul transfrontier al substanţelor enumerate în anexa I se desfăşoară într-un mod ecologic, luând în considerare legislatiile şi reglementările subregionale, regionale şi globale aplicabile, care reglementează transportul transfrontier al deşeurilor periculoase, în special Convenţia de la Basel pentru controlul transportului transfrontier al deşeurilor periculoase şi al eliminării lor;(c) a limita substantele enumerate în anexa II la utilizarile descrise, în conformitate cu cerinţele de punere în aplicare specificate în aceasta,2. Cerinţele specificate la alin. (1) lit (b) intră în vigoare pentru fiecare substanţa la data la care producţia sau utilizarea substanţei respective a fost oprită, indiferent care dintre acestea este ulterioară.3. Pentru substantele enumerate în anexa I, II sau III, fiecare Parte trebuie să dezvolte strategii adecvate pentru identificarea articolelor încă în utilizare şi a deşeurilor ce conţin astfel de substanţe şi sa ia măsuri adecvate pentru a garanta ca acest gen de deşeuri şi articole, când devin deşeuri, sunt distruse sau eliminate într-un mod ecologic.4. În sensul alin. (1) - (3), termenii "deseu", "eliminare" şi "ecologic" trebuie interpretati în conformitate cu utilizarea acestor termeni din Convenţia de la Basel pentru controlul transportului transfrontier al deşeurilor periculoase şi al eliminării lor.5. Fiecare Parte trebuie:(a) să-şi reducă emisiile anuale totale pentru fiecare substanţa enumerata în anexa III în raport cu nivelul emisiei într-un an de referinţa, stabilit în acord cu respectiva anexa luând măsuri utile, adecvate situaţiei sale particulare;(b) să aplice nu mai târziu de termenele specificate în anexa VI:(i) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa V, pentru fiecare sursa fixa noua din cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa V identifica cele mai bune tehnici disponibile;(îi) valorile limita cel puţin la fel de stricte ca şi cele specificate în anexa IV pentru fiecare sursa fixa noua din cadrul categoriei menţionate în respectiva anexa, ţinând cont de anexa V. O Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, dar care duc în general la niveluri echivalente ale emisiilor;(iii) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa V, pentru fiecare sursa fixa existenta în cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa V identifica cele mai bune tehnici disponibile, atât timp cat acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic. O Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor care duc în general la niveluri echivalente ale emisiilor;(iv) valorile limita cel puţin la fel de stricte ca şi cele specificate în anexa IV pentru fiecare sursa fixa existenta din cadrul categoriei menţionate în respectiva anexa, atât timp cat acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, ţinând cont de anexa V. O Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, dar care duc în general la reduceri echivalente ale emisiilor;(v) măsuri utile pentru a controla emisiile din surse mobile, ţinând cont de anexa VII6. În cazul surselor rezidentiale de ardere, obligaţiile stabilite în alin. (5) lit (b) pct. (i) şi (iii) menţionează toate sursele fixe din această categorie, luate împreună,7. Dacă, după aplicarea alin. (5) lit. (b), o Parte nu poate îndeplini cerinţele alin. (5) lit. (a) pentru o substanţa specificată în anexa III, aceasta este scutită de obligaţiile de la alin. 5 lit. (a) pentru substanţa respectiva.8. Fiecare Parte realizează şi păstrează inventare de emisii pentru substantele enumerate în anexa III şi culege informaţiile disponibile în legătură cu producţia şi vânzările substanţelor enumerate în anexele I şi II. În acest scop, Părţile situate în zona geografică a EMEP utilizează metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala menţionate de Organismul Executiv al EMEP, iar acele Părţi situate în afară zonei geografice a EMEP vor utiliza ca ghid metodologiile elaborate prin planul de lucru al OrganismuluiExecutiv. Fiecare Parte raportează aceste informaţii în conformitate cu cerinţele de raportare stabilite în art. 9 de mai jos,  +  Articolul 4DEROGĂRI1. Art. 3 alin. (1) nu se aplică acelor cantităţi de substanţa care urmează a fi utilizate în cercetările de laborator sau ca etalon de referinţa.2. O Parte poate acorda o derogare de la art. 3 alin. (1) lit. (a) şi (c), pentru o anumită substanţa, cu condiţia ca derogarea sa nu fie acordată sau utilizata într-un mod care ar submina obiectivele prezentului Protocol şi doar pentru următoarele scopuri şi în următoarele condiţii:(a) pentru alte cercetări decât cele menţionate la alin. (1), dacă:(i) nu este posibil ca o cantitate semnificativă de substanţa sa ajungă în mediu în timpul utilizării propuse şi al eliminării ulterioare;(îi) obiectivele şi parametrii unei astfel de cercetări sunt supuşi evaluării şi autorizării de către Parte; şi(iii) în cazul unei evacuari importante de substanţa în mediu, derogarea va inceta imediat se vor lua măsuri cat mai potrivite de diminuare a emisiei şi se va efectua o evaluare a măsurilor de limitare a emisiei înainte de a relua cercetarea;(b) pentru a face faţa unei urgente privind sănătatea publică, dacă:(i) Partea nu poate lua măsuri adecvate alternative pentru a face faţa situaţiei;(îi) măsurile luate sunt proporţionale cu magnitudinea şi gravitatea urgenţei;(iii) se iau măsuri preventive adecvate pentru a proteja sănătatea umană şi mediul şi pentru a garanta ca substanţa nu este folosită în afară zonei geografice supusă stării de urgenta;(iv) derogarea este acordată pentru o perioadă de timp care nu depăşeşte durata stării de urgenta; şi(v) la sfârşitul stării de urgenta, orice stocuri de substanţe sunt supuse prevederilor art. 3 alin. (1) lit. (b);(c) pentru o aplicare minora considerată a fi esenţială de către Parte, dacă:(i) derogarea este acordată pentru o perioadă de maxim 5 ani;(îi) derogarea nu a fost acordată anterior de către Parte conform prezentului articol;(iii) nu exista soluţii alternative adecvate pentru utilizarea propusă;(iv) Partea a estimat emisiile de substanţa ce rezultă prin derogare şi contribuţia lor la emisiile totale de substanţa ce provin de pe teritoriul Părţilor;(v) s-au luat măsuri preventive corespunzătoare pentru a minimaliza emisiile în mediu;(vi) la sfârşitul derogarii, orice stocuri rămase de substanţa sunt supuse prevederilor art. 3 alin, (l) lit. (b);3. În termen de cel mult 90 zile după acordarea derogarii conform alin. (2), fiecare Parte trebuie să furnizeze un minimum de informaţii Secretariatului, după cum urmează:(a) denumirea chimica a substanţei supuse derogarii;(b) scopul în care a fost acordată derogarea;(c) condiţiile în care a fost acordată derogarea;(d) durata de timp pentru care a fost acordată derogarea;(e) persoanele sau organizaţiile care beneficiază de derogare; şi(f) pentru derogarea acordată conform alin. (2) lit. (a) şi (c), emisiile de substanţa estimate ca rezultat al derogarii şi o evaluare a contribuţiei lor la emisiile totale de substanţa ce provin de pe teritoriul Părţilor.4. Secretariatul comunică tuturor Părţilor informaţiile primite conform alin. (3).  +  Articolul 5SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGIEÎn conformitate cu propriile legi, reglementări şi practici, Părţile trebuie să creeze condiţii favorabile schimbului de informaţii şi tehnologie pentru a reduce producţia şi emisia de poluanti organici persistenti şi pentru a dezvolta alternative eficiente din punct de vedere al costurilor, promovand printre altele:(a) contacte şi cooperare între organizaţii şi persoane competente din sectorul public şi privat, care sunt capabile sa furnizeze tehnologie, servicii de proiectare şi inginerie, echipament sau mijloace financiare;(b) schimbul de informaţii şi accesul la informaţii cu privire la dezvoltarea şi utilizarea soluţiilor de înlocuire a P.O.P., precum şi la evaluarea riscurilor pe care aceste soluţii le prezintă pentru sănătatea umană şi mediu, şi cu privire la costurile economice şi sociale ale acestor soluţii de înlocuire;(c) redactarea şi reactualizarea listelor ce aparţin autorităţilor desemnate de Părţi şi angajate în activităţi similare din alte instanţe internaţionale;(d) schimbul de informaţii cu privire la activităţile desfăşurate în alte instanţe internaţionale.  +  Articolul 6CONSTIENTIZAREA PUBLICULUIÎn conformitate cu propriile legi, reglementări şi practici, Părţile trebuie să promoveze difuzarea informaţiilor în rândul publicului larg, inclusiv în rândul celor care sunt utilizatori direcţi ai poluantilor organici persistenti.Aceste informaţii pot include printre altele;(a) informaţii, inclusiv etichetare, privind evaluarea riscurilor şi a pericolelor;(b) informaţii despre reducerea riscurilor;(c) informaţii pentru a incuraja eliminarea poluantilor organici persistenti sau o reducere a utilizării lor, inclusiv, acolo unde este cazul, informaţii despre managementul integrat al dăunătorilor, despre managementul integrat al recoltelor şi impactul economic şi social al acestei eliminari sau al acestor reduceri; şi(d) informaţii despre soluţiile de înlocuire a poluantilor organici persistenti şi despre evaluarea riscurilor pe care aceste soluţii le prezintă pentru sănătatea umană şi mediu, despre impactul social şi economic al acestor soluţii.  +  Articolul 7STRATEGII, POLITICI, PROGRAME, MĂSURI ŞI INFORMAŢII1. În termen de cel mult 6 luni de la data la care prezentul Protocol intră în vigoare, fiecare Parte dezvolta strategii, politici şi programe pentru a-şi îndeplini obligaţiile conform prezentului Protocol.2. Fiecare Parte trebuie:(a) sa încurajeze utilizarea tehnicilor de management fezabile din punct de vedere economic şi ecologic în legătură cu toate aspectele de utilizare, producţie, evacuare, procesare, distribuţie, manevrare, transport şi reprocesare a substanţelor supuse prezentului Protocol şi în legătură cu articolele, amestecurile şi soluţiile produse ce conţin astfel de substanţe;(b) sa încurajeze aplicarea altor programe de management pentru a reduce emisiile poluantilor organici persistenti, inclusiv programe benevole şi utilizarea instrumentelor economice;(c) sa ia în considerare adoptarea unor politici şi măsuri suplimentare adaptate situaţiei sale particulare, care ar putea include abordari nereglementate;(d) să facă eforturi ferme, fezabile din punct de vedere economic, pentru a reduce nivelurile substanţelor reglementate de prezentul Protocol, care sunt conţinute sub forma de impuritati în alte substanţe, produse chimice sau articole fabricate, imediat ce s-a stabilit importanţa sursei;(e) sa ţină seama în cadrul programelor sale de evaluare a substanţelor de caracteristicile specificate la alin, (1) din Decizia Organismului Executiv 1998/2 privind informaţiile ce trebuie prezentate şi procedurile de adaugare a unor substanţe la anexele I, II sau III, inclusiv la orice modificare a acestora.3. Părţile pot lua măsuri mai stricte decât cele prevăzute în prezentul Protocol.  +  Articolul 8CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI MONITORIZAREPărţile trebuie să încurajeze cercetarea, dezvoltarea, monitorizarea şi cooperarea în legătură cu, dar nu exclusiv:(a) emisiile, transportul pe distanţe lungi, nivelurile depunerilor şi modelarea lor, nivelurile existente în mediul biotic şi abiotic, elaborarea procedurilor pentru armonizarea metodologiilor relevante;(b) căile de dispersie a poluantilor şi inventarele lor în ecosisteme reprezentative;(c) efectele poluantilor asupra sănătăţii umane şi a mediului, inclusiv cuantificarea acestor efecte;(d) cele mai bune tehnici şi practici, inclusiv cele din agricultura, şi tehnicile şi practicile de control al emisiilor folosite în mod curent de Părţi sau în curs de dezvoltare;(e) metodologiile care permit luarea în considerare a factorilor socio-economici în evaluarea strategiilor alternative de control;(f) o abordare pe baza efectelor, care include informaţii utile, inclusiv informaţii obţinute conform lit. (a) - (e) de mai sus, despre nivelurile poluantilor în mediu, despre căile lor de răspândire şi efectele lor asupra sănătăţii umane şi a mediului în scopul formulării strategiilor viitoare de control care vor tine seama şi de factorii economici şi tehnologici;(g) metodele de estimare a emisiilor naţionale, de planificare a viitoarelor emisii de diferiţi poluanti organici persistenti şi de evaluare a modului în care aceste estimari şi planificari pot fi utilizate pentru structurarea obligaţiilor viitoare;(h) nivelurile substanţelor supuse prezentului Protocol, care sunt conţinute sub forma de impuritati în alte substanţe, produse chimice sau articole fabricate şi importanţa acestor niveluri pentru transportul pe distanţe lungi, precum şi tehnicile de reducere a nivelurilor acestor impuritati şi, în plus, nivelurile poluantilor organici persistenti produşi în timpul ciclului de viaţa a lemnului tratat cu pentaclorfenol.Se va acordă prioritate cercetării substanţelor considerate a fi cel mai probabil supuse procedurilor specificate în art. 14 alin. (6).  +  Articolul 9RAPORTAREA1. În conformitate cu prevederile legale care reglementează confidenţialitatea informaţiilor comerciale:(a) fiecare Parte trebuie să raporteze Organismului Executiv, prin intermediul Secretarului executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de Părţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre măsurile luate pentru aplicarea prezentului Protocol;(b) fiecare Parte din zona geografică a EMEP trebuie să raporteze la EMEP, prin intermediul Secretarului Executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de organismul director al EMEP şi aprobate de Părţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre nivelurile poluantilor organici persistenti utilizând metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala menţionate de Organismul Executiv al EMEP. Părţile situate în afară zonei geografice a EMEP trebuie să furnizeze Organismului Executiv informaţii similare, dacă sunt solicitate în acest sens. Fiecare Parte trebuie să furnizeze şi informaţii despre nivelurile emisiilor de substanţe incluse în anexa III pentru anul de referinţa specificat în anexa respectiva.2. Informaţiile care urmează să fie furnizate în conformitate cu alin. (1) lit. (a) trebuie să fie în conformitate cu o decizie privind forma şi conţinutul, care va fi adoptată de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie reanalizati, după caz, pentru a identifica orice element suplimentar privind forma şi conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în rapoarte.3. Cu suficient timp înainte de fiecare sesiune anuală a Organismului Executiv, EMEP trebuie să furnizeze informaţii despre transportul pe distanţe lungi şi depunerile poluantilor organici persistenti.  +  Articolul 10EXAMINARI EFECTUATE DE PĂRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI EXECUTIV1. La sesiunile Organismului Executiv, conform art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Părţile examinează informaţiile furnizate de Părţi, EMEP şi alte organisme subsidiare, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare menţionat în art. 11 din prezentul Protocol.2. La sesiunile Organismului Executiv, Părţile examinează progresul înregistrat în realizarea obiectivelor stabilite în prezentul Protocol.3. La sesiunile Organismului Executiv, Părţile examinează în ce măsura obligaţiile stabilite în prezentul Protocol sunt suficiente şi eficiente. Aceste examinari ţin seama de cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile despre efectele depunerii poluantilor organici persistenti, de evaluarile dezvoltarilor tehnologice, de evoluţia situaţiei economice şi de modul de îndeplinire a obligaţiilor privind nivelurile emisiei. Procedurile, modelele şi calendarul acestor examinari sunt specificate de către Părţi la sesiunea Organismului Executiv. Prima examinare de acest tip trebuie încheiată în termen de cel mult 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului Protocol,  +  Articolul 11RESPECTAREA OBLIGAŢIILORRespectarea obligaţiilor ce revin fiecărei Părţi prin prezentul Protocol trebuie examinata în mod periodic. Comitetul de aplicare constituit prin Decizia Organismului Executiv 2/1997 la cea de-a 15-a sesiune trebuie să efectueze aceste examinari şi să raporteze Părţilor reunite în cadrul Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile din anexa deciziei menţionate, inclusiv cu modificările acesteia.  +  Articolul 12SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR1. În cazul unui diferend între doua sau mai multe Părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Părţile în cauza cauta să soluţioneze diferendul prin negociere sau orice alt mijloc paşnic aflat la dispoziţia lor. Părţile aflate în disputa informează Organismul Executiv despre diferendul lor.2. Atunci când ratifica, accepta, aproba sau adera la prezentul Protocol sau în orice alt moment după aceea, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economică regionala poate declara într-un instrument scris prezentat Depozitarului ca, pentru toate diferendele privind interpretarea sau aplicarea Protocolului, ea recunoaşte ca obligatoriu ipso facto şi fără un acord special una din cele doua metode de soluţionare a diferendelor menţionate mai jos, sau ambele în raport cu orice Parte care accepta aceeaşi obligaţie:(a) supunerea diferendului la Curtea Internationala de Justiţie;(b) arbitrajul în conformitate cu procedurile care urmeza a fi adoptate de Părţi la o sesiune a Organismului Executiv, cat mai curând posibil, într-o anexa privind arbitrajul.O Parte care este o organizaţie de integrare economică regionala poate face o declaraţie cu acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul în conformitate cu procedurile menţionate la lit. (b).3. O declaraţie facuta conform alin. (2) rămâne în vigoare până când aceasta expira conform propriilor termene sau până la expirarea perioadei de 3 luni după ce s-a depus la Depozitar notificarea revocării acestei declaraţii.4. O noua declaraţie, o notificare a revocării unei declaraţii sau de expirare a unei declaraţii nu trebuie să aducă atingere procedurilor angajate în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie sau a instanţei de arbitraj, cu excepţia cazului în care Părţile convin altceva.5. Cu excepţia cazului în care Părţile în disputa au acceptat aceleaşi metode de soluţionare a diferendului conform alin. (2), dacă, după expirarea unei perioade de 12 luni de la înştiinţarea unei Părţi de către o alta Parte privind existenta unui diferend între ele, Părţile în cauza nu au fost în stare să soluţioneze diferendul lor prin mijloacele menţionate la alin. (1), diferendul este supus unei concilieri la cererea uneia dintre Părţile în disputa.6. În sensul alin. (5), se creează o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un număr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacă Părţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, de către grupul impartasind acelaşi interes şi un preşedinte ales de comun acord de către membri astfel desemnaţi. Comisia elaborează o recomandare pe care Părţile în disputa o examinează cu buna credinţa.  +  Articolul 13ANEXEAnexele la prezentul Protocol fac parte integrantă din Protocol Anexele V şi VII au valoare de recomandare.  +  Articolul 14MODIFICĂRI1. Fiecare Parte poate propune modificări la prezentul Protocol.2. Modificările propuse sunt înaintate în scris Secretariatului executiv al Comisiei, care le comunică tuturor Părţilor. Părţile discuta modificările transmise de către Secretarul Executiv propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Părţilor cu cel puţin 90 zile înainte.3. Modificările la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor I-IV, VI şi VIII, sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intră în vigoare pentru Părţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care două treimi din Părţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare a acestor modificări. Modificările intră în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmează datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificărilor.4. Modificările la anexele V şi VII sunt adoptate prin consens de către Părţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicării către toate Părţile de către Secretarul executiv al Comisiei, o modificare a acestor Anexe îşi produce efectele pentru acele Părţi care nu au înaintat notificări Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Părţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la anexele V sau VII trebuie să notifice Depozitarului în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul va comunică fără întârziere tuturor Părţilor asupra primirii unei astfel de notificări. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare şi, după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intră în vigoare pentru Partea respectiva.6. În cazul unei propuneri de modificare a anexelor I, II sau III prin adăugarea unei substanţe la prezentul Protocol:(a) autorul propunerii furnizează Organismului Executiv informaţiile precizate în Decizia Organismului Executiv 2/1998, inclusiv în modificările acesteia;(b) Părţile evalueaza propunerea în concordanta cu procedurile stabilite în Decizia Organismului Executiv 2/1998, inclusiv în modificările acesteia;7. Orice decizie de modificare a Deciziei Organismului Executiv 2/1998 este adoptată prin consensul Părţilor reunite în cadrul Organismului Executiv şi îşi va produce efectele după 60 de zile de la data adoptării sale.  +  Articolul 15SEMNAREA1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Aarhus (Danemarca) în zilele de 24-25 iunie 1998, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York până la 21 decembrie 1998, tuturor statelor membre ale Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângă Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economică regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate să fie Părţi ale Convenţiei.2. În problemele care ţin de competenţa lor, aceste organizaţii de integrare economică regionala îşi exercită, în nume propriu drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile atribuite prin prezentul Protocol statelor membre, în astfel de cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate să îşi exercite astfel de drepturi în mod individual.  +  Articolul 16RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA1. Prezentul Protocol este supus ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari.2. Prezentul Protocol este deschis aderării tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 15 alin. (1), începând de la 21 decembrie 1998.  +  Articolul 17DEPOZITARULInstrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Secretarul General al ONU, care îndeplineşte funcţiile de Depozitar.  +  Articolul 18INTRAREA ÎN VIGOARE1. Prezentul Protocol intră în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 15 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta după depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intră în vigoare în a 90-a zi care urmează datei depunerii de către aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.  +  Articolul 19RETRAGEREAÎn orice moment după 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, aceasta Parte se poate retrage printr-o notificare scrisă adresată Depozitarului. Retragerea îşi produce efectul în a 90-a zi care urmează datei primirii notificării de către Depozitar sau la orice altă dată ulterioară care poate fi specificată în notificarea de retragere.  +  Articolul 20TEXTE AUTENTICEOriginalul prezentului Protocol, ale cărui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala măsura autentice se depune la Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.DREPT care, subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi, au semnat prezentul Protocol.Adoptat la Aarhus (Danemarca), 24 iunie 1998.  +  Anexa ISUBSTANŢE PROGRAMATE A FI ELIMINATEDacă nu se specifică altfel în prezentul Protocol, prezenta anexa nu se aplică substanţelor enumerate mai jos dacă acestea apar: (i) ca substanţe contaminante în produse; sau (îi) în articole fabricate sau în folosinţă la data punerii în aplicare; sau (iii) ca substanţe chimice intermediare folosite doar local în fabricarea uneia sau mai multor substanţe şi care sunt astfel modificate din punct de vedere chimic. Dacă nu se specifică altceva, atunci fiecare obligaţie de mai jos are efect la data intrării în vigoare a Protocolului.┌───────────────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────┐│ Substanţa │ │ Cerinţe de aplicare ││ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Stoparea │ ││ │procesului │ Condiţii ││ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Aldrin │Producţie │Nici una ││CAS: 309-00-2 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Clordan │Utilizare │Nici una ││CAS: 57-74-9 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Producţie │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Chlordecone │Producţie │Nici una ││CAS: 143-50-0 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│DDT │Producţie │1. Stoparea producţiei de DDT pe o perioadă ││CAS: 50-29-3 │ │de un an după ce Părţile au ajuns la un ││ │ │consens legat de faptul ca exista soluţii de ││ │ │înlocuire a DDT pentru a proteja sănătatea ││ │ │publică împotriva unor boli ca malaria şi ││ │ │encefalita. ││ │ │2. Cu privire la stoparea producţiei de DDT ││ │ │într-o perioadă cat mai apropiată, Părţile ││ │ │au hotărât că nu mai târziu de un an după ││ │ │data intrării în vigoare a prezentului ││ │ │Protocol şi apoi în mod periodic, dacă este ││ │ │necesar, şi în consultare cu OMS, TAO a ONU ││ │ │şi Programul pentru Mediu al ONU, sa ││ │ │examineze dacă exista soluţii fezabile de ││ │ │înlocuire a DDT şi dacă este cazul sa ││ │ │promoveze comercializarea celor mai sigure ││ │ │şi economice soluţii. ││ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia celor identificate ││ │ │în anexa II. │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Dieldrin │Producţie │Nici una ││CAS: 60-57-1 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Endrin │Producţie │Nici una ││CAS: 72-20-8 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Heptaclor │Producţie │Nici una ││CAS: 76-44-8 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia utilizării de către ││ │ │persoane autorizate în controlul furnicilor ││ │ │Solenopsis din cutiile industriale, de ││ │ │racord electric închise. Aceasta utilizare ││ │ │trebuie reevaluata prin prezentul Protocol ││ │ │nu mai târziu de 2 ani după data intrării în ││ │ │vigoare a acestui instrument. │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Hexabromobifenil │Producţie │Nici una ││CAS:36355-01-8 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Hexaclorbenzen │Producţie │Nici una, cu excepţia producţiei pentru ││CAS: 118-74-1 │ │un scop limitat, asa cum este specificat ││ │ │într-o declaraţie depusa de o ţara cu ││ │ │economie în tranzitie la semnare sau aderare.││ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia unei utilizări ││ │ │limitate, asa cum se menţionează într-o ││ │ │declaraţie depusa de o ţara cu economie în ││ │ │tranzitie la semnare sau aderare. │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Mirex │Producţie │Nici una ││CAS: 2385-85-5 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│PCB*a) │Producţie │Nici una, cu excepţia ţărilor cu economie în ││ │ │tranzitie care vor stopa procesul de ││ │ │producţie cat mai curând posibil şi nu mai ││ │ │târziu de 31 decembrie 2005 şi care îşi ││ │ │exprima intenţia de a face acest lucru ││ │ │într-o declaraţie ce va fi depusa împreună ││ │ │cu instrumentele lor de ratificare, ││ │ │acceptare, aprobare sau aderare. ││ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia menţionată în anexa II.│├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Toxafen │Producţie │Nici una ││CAS: 8001-35-2 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│ │Utilizare │Nici una │└───────────────────┴────────────┴─────────────────────────────────────────────┘────────────────*a) Părţile sunt de acord sa reevalueze prin Protocol, până la 31 decembrie 2004, producţia şi utilizarea terfenililor şi a "ugilec".  +  Anexa IISUBSTANŢE CU RESTRICTII LA UTILIZAREDacă nu se specifică altfel în prezentul Protocol, prezenta anexa nu se aplică substanţelor enumerate mai jos, dacă acestea apar: (i) ca substanţe contaminante în produse; sau (îi) în articole fabricate sau în folosinţă la data punerii în aplicare; sau (iii) ca substanţe chimice intermediare folosite doar local în fabricarea uneia sau mai multor substanţe şi care sunt astfel modificate din punct de vedere chimic. Dacă nu se specifică altceva, atunci fiecare obligaţie de mai jos are efect la data intrării în vigoare a Protocolului.
    Substanţa Cerinţe de aplicare
    Restrictii de utilizare Condiţii
    DDT CAS:50-29-3 1. Pentru protecţia sănătăţii publice împotriva unor boli ca malaria şi encefalita. 2. Ca o substanţa chimica intermediara pentru producerea Dicofol 1. Utilizare permisă doar în cadrul unei strategii de management integrat al daunato- rilor şi doar în cantitatea necesară şi într-o perioadă de un an după stoparea produc- tiei în acord cu anexa 1. 2. Aceasta utilizare trebuie reevaluata în cel mult 2 ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol.
    HCH CAS:608-73-1 HCH tehnic (adică izomeri mixati HCH) se poate utiliza doar ca substanţa intermediara în producţia substanţelor chimice.
    Produsele în care cel puţin 99% din izomerul HCH este sub forma gamma (de ex. lindan, CAS:58-89-9) se pot folosi doar pentru: 1. Tratarea seminţelor 2. Aplicaţii/Utilizări pe sol urmate imediat de o încorporare în stratul de la suprafaţa solului, 3. Tratament profesional şi industrial la cherestea şi busteni. 4. Insecticid utilizat local pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. 5. Aplicaţii pe plantele ţinere cu alte mijloace decât cele aeriene, utilizate la scara mica pentru peluze şi utilizarea pentru pepiniere şi plante ornamentale de interior şi exterior. 6. Aplicaţii interioare în industrie şi gospodării. Toate utilizarile lindanului cu restrictii trebuie reevaluate conform Protocolului în cel mult 2 ani după data intrării în vigoare a acestui instrument.
    PCB*a) PCB-uri utilizate la data intrării în vigoare sau fabricate până la 31 decembrie 2005 în conformitate cu prevederile anexei I, Părţile trebuie să facă eforturi care să conducă la: (a) stoparea procesului de utilizare a PCB-urilor identificabile în echipamente (adică transformatoare, condensatoare sau alte recipi- ente ce conţin rezerve de lichid rezidual) ce conţin PCB-uri într-un volum mai mare de 5 dmc şi care au o concentraţie PCB de 0,05% sau mai mare, cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2010 sau 31 decembrie 2015 pentru ţările cu economie în tranzitie; (b) distrugerea sau decontami- narea într-un mod ecologic a tuturor lichidelor PCB menti- onate la lit, (a) şi a altor lichide PCB ce conţin mai mult de 0,005% PCB-uri, dar care nu se afla în echipamente cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2015, sau 31 decembrie 2020 pentru ţările cu economie în tranzitie; şi (c) decontaminarea sau distrugerea echipamentelor menţionate la lit. (a) într-un mod ecologic.
    ────────────────*a) Părţile convin sa reevalueze conform Protocolului, până la 31 decembrie 2004, producţia şi utilizarea terfenililor policlorurati şi a "ugilec".
     +  Anexa IIISUBSTANŢE MENŢIONATE ÎN ART. 3 ALIN. (5) LIT. (a) ŞI ANULDE REFERINŢA PENTRU RESPECTAREA OBLIGAŢIEI
    Substanţa Anul de referinţa
    HAP*a) 1990; sau un alt an din 1985 până în 1995 inclusiv, specificat de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
    Dioxine/ furani*b) 1990; sau un alt an din 1985 până în 1995 inclusiv, specificat de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
    Hexaclor- benzen (HCB) 1990; sau un alt an din 1985 până în 1995 inclusiv, specificat de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
    ────────────────*a) Hidrocarburi aromatice policiclice HAPuri): în scopul inventarierii emisiilor, se utilizează patru compuşi indicatori, şi anume: benzo(a)piren, Benzo(b)fluoranthen, benzo(k)fluoranthene şi indeno(1,2,3-cd)piren,*b) Dioxine şi furani (PCDD/F): Dibenzo-p-dioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii policlorurati (PCDF) sunt compuşi aromatici, triciclici formati din două inele de benzen, care sunt legaţi prin 2 atomi de oxigen în PCDD şi printr-un atom oxigen în PCDF şi ai căror atomi-hidrogen pot fi înlocuiţi cu până la 8 atomi de clor.
     +  Anexa IVVALORI LIMITA PENTRU PCDD/F CARE PROVIN DIN SURSE FIXEMAJOREI. INTRODUCERE1. În anexa III a prezentului Protocol se da o definiţie a dioxinelor şi a furanilor (PCDD/F).2. Valorile limita sunt exprimate în ng/mc sau mg/mc în raport cu condiţiile normale (273,15 K, 101,3 kPa şi gaze uscate).3. Valorile limita sunt în raport cu situaţia normală de funcţionare, inclusiv procedurile de pornire şi oprire, numai dacă nu au fost diferite limite specifice pentru acele situaţii.4. Prelevarea de probe şi analiza tuturor poluantilor sunt executate conform standardelor stabilite de Comitetul European de Reglementare (CEN), Organizaţia Internationala pentru Standardizare (ISO) sau de metodele de referinţa corespunzătoare din USA sau Canada. În asteptarea elaborării standardelor CEN sau ISO, se aplică standardele naţionale.5. În scopul verificării, interpretarea rezultatelor de măsurare în raport cu valoarea limita trebuie să ia în calcul inexactitatea metodei de măsurare. Se considera ca o valoare limita este respectata dacă rezultatul masurarii din care s-a scăzut inexactitatea metodei de măsurare nu depăşeşte valoarea respectiva,6. Emisiile diferitelor substanţe asemănătoare cu PCDD/F sunt furnizate în echivalenti de toxicitate (TE) în comparatie cu 2,3,7,8-TCDD, utilizând sistemul propus de Comitetul pentru provocarile societăţii moderne al NATO (NATO-CCMS) din 1988.II. VALORI LIMITA PENTRU SURSELE FIXE MAJORE7. Următoarele valori-limita, care corespund unei concentratii de 11% C(2) în gazele de ardere, se aplică următoarelor tipuri de incineratoare:deşeuri solide orăşeneşti (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de 3 tone/ora)- 0,1 ng TE/mcdeşeuri solide medicale (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de l tona/ora)- 0,5 ng TE/mcdeşeuri periculoase (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de l tona/ora)- 0,2 ng TE/mc  +  Anexa VCELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU CONTROLUL EMISIILORDE POLUANTI CARE PROVIN DE LA SURSE FIXE MAJOREI. INTRODUCERE1. Scopul prezentei anexe este de a oferi Convenţiei indicaţii pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile şi pentru a se achită de obligaţiile ce le revin conform art. 3 alin. (5) din Protocol.2. Se înţelege prin "cele mai bune tehnici disponibile" stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi avansat al activităţilor şi modurile lor de exploatare, care indica capacitatea practica a tehnicilor speciale de a forma, în principiu, baza valorilor limita de emisie ce ar trebui respectate, iar când acest lucru este imposibil, trebuie să se reducă în general emisiile şi impactul acestora asupra mediului în ansamblu:- "tehnici" reprezintă atât tehnologia utila, cat şi modul în care instalatia este concepută, construită, intretinuta, exploatată şi scoasa din funcţiune.- tehnici "disponibile" reprezintă tehnicile puse la punct pe o scara care permite întrebuinţarea lor în sectorul industrial pertinent, în condiţii economice şi tehnice viabile, ţinând cont de costuri şi avantaje, de faptul ca aceste tehnici sunt sau nu utilizate sau produse pe teritoriul Părţii în cauza, pentru ca cel care le exploatează să aibă acces la ele în condiţii convenabile.- "cele mai bune" tehnici reprezintă tehnicile cele mai eficiente care permit un nivel ridicat de protecţie a mediului în ansamblu.Pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile s-a convenit să se acorde o atenţie specială, în general sau în cazuri speciale, factorilor enumerati mai jos, ţinând cont de costurile şi avantajele probabile ale măsurii analizate şi de principiile de precautie şi prevenire:- utilizarea unei tehnologii puţin poluante;- utilizarea de substanţe mai puţin periculoase;- recuperarea şi reciclarea unei mari Părţi din substantele produse şi utilizate în proces şi din deşeuri;- procedeele, mijloacele sau metodele de exploatare comparabile care au fost experimentate cu succes la scara industriala;- progresele tehnologice şi evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice;- natura, efectele şi volumul emisiilor în cauza;- datele punerii în funcţiune a instalaţiilor noi sau existente;- perioada necesară pentru punerea în funcţiune a celor mai bune tehnici disponibile;- consumul de materii prime (şi apa) şi tipul materiilor prime utilizate în procedeu şi eficacitatea sa energetica;- necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al emisiilor asupra mediului şi riscurilor poluarii mediului;- necesitatea prevenirii accidentelor şi reducerii la minimum a consecinţelor acestora asupra mediului.Noţiunea de cea mai buna tehnica disponibilă nu vizează indicarea unei tehnici sau a unei tehnologii speciale, ci faptul de a se tine cont de caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauza, de poziţia sa geografică şi de starea mediului la nivel local.3. Informaţiile referitoare la eficacitatea şi costul reducerii emisiilor sunt extrase din documentele primite şi verificate de Echipa specială şi Grupul de lucru pregatitor pentru POP. Dacă nu se specifică altfel, tehnicile menţionate sunt considerate ca având validitate demonstrata prin experienta practica.4. Experienta care se capata pe baza instalaţiilor noi ce fac apel la tehnici cu poluare redusă şi la modernizarea instalaţiilor existente este într-o continua creştere. Astfel, este necesar să se dezvolte şi să se modifice periodic textul anexei. Cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile noi pot fi folosite pentru instalaţiile existente, cu condiţia sa existe o perioadă de tranzitie şi să fie adaptate.5. Prezenta anexa conţine descrierea unor măsuri pentru controlul emisiilor cu cost şi eficienta variabila. Alegerea măsurilor aplicabile în fiecare caz depinde de un număr de factori, între care: situaţia economică, infrastructura şi capacitatea tehnologică şi, eventual, măsurile de control a poluarii atmosferice deja în vigoare.6. Cei mai importanti POP emisi de surse fixe sunt:(a) policlorodibenzo-p-dioxin/furan (PCDD/PCDF);(b) hexaclorbenzen (HCB);(c) hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).Definiţiile corespunzătoare sunt prezentate în anexa III a prezentului Protocol.II. SURSE FIXE MAJORE DE EMISII POP7. Emisiile de PCDD/PCDF îşi au originea în procesele termice care implica materii organice şi clor; acestea rezultă dintr-o ardere incompleta sau din anumite reactii chimice. Principalele surse fixe de PCDD/PCDF sunt:(a) incinerarea deşeurilor, inclusiv coincinerarea;(b) procesele metalurgice termice, de exemplu producerea aluminiului şi a altor produse neferoase, producerea fierului şi otelului;(c) instalaţiile de ardere care produc energie;(d) încălzirea rezidentiala;(e) anumite procese de obţinerea substanţelor chimice care degaja produşi intermediari şi subprodusi.8. Sursele fixe majore de emisii HAP sunt:(a) încălzirea locuinţelor cu lemn şi cărbune;(b) focurile în aer liber, cum ar fi focul pentru arderea gunoaielor, incinerarea pădurilor, curatarea terenului prin arderea miristii după recoltare;(c) cocsificarea şi fabricarea anozilor;(d) producerea de aluminiu (prin procedeul Soederberg); şi(e) instalaţiile pentru conservarea lemnului, excepţie făcând Părţile pentru care această categorie nu contribuie în mod substanţial la emisiile totale de HAP (definite în anexa III);9. Emisiile de HCB au la origine aceleaşi procese termice şi chimice ca şi emisiile de PCDD/PCDF, iar mecanismul de formare este analog. Sursele majore de emisie de HCB sunt:(a) instalaţiile de incinerare a deşeurilor, instalaţiile de coincinerare;(b) sursele termice ale industriei metalurgice;(c) arderea în cuptoare a combustibililor care conţin clor.III. METODE GENERALE DE CONTROL A EMISIILOR POP10. Exista mai mulţi factori de control sau de prevenire a emisiilor de POP ce provin de la surse fixe. Se pot cita, de exemplu, înlocuirea materiilor prime, modificarea proceselor (sunt incluse controlul operaţiilor şi întreţinerea) şi modernizarea instalaţiilor existente. Următoarea lista care indica măsurile disponibile, care pot fi folosite separat sau împreună:(a) înlocuirea materiilor prime care sunt POP sau dacă este o legătură directa între aceşti produşi şi emisiile POP provenind de la sursa;(b) cele mai bune practici ecologice, cum ar fi o buna organizare interna, programe de întreţinere preventivă, etc. sau transformarea sistemelor închise (cocserii sau folosirea electrozilor inerti în electroliza);(c) modificarea proceselor, pentru asigurarea combustiei complete şi, asadar, prevenirea formării poluantilor organici persistenti, prin controlul parametrilor ca: temperatura de incinerare sau timpul de stationare;(d) purificarea gazelor de combustie, de exemplu, prin incinerare sau oxidare termica sau catalitica, desprafuire sau adsorbţie;(e) tratarea reziduurilor, deşeurilor sau namolului de epurare, de exemplu prin tratament termic sau transformare în material inert.11. Nivelurile de emisie furnizate pentru diferite măsuri în tabelele 1, 2, 4, 5, 6, 8, 9, se referă, în general, la cazuri precise. Cifrele sau intervalele indica nivelurile de emisie exprimate în procente din valorile limita de emisie, obţinute utilizând tehnicile convenţionale.12. Raportul cost-eficienta poate fi evaluat în funcţie de costul total pe an şi pe unitatea de reducere a emisiilor (investiţii şi costuri de exploatare inglobate). Trebuie luat în considerare costul măsurilor pentru reducerea emisiilor POP în contextul economiei, în mod global, ţinându-se cont, de exemplu, de impactul măsurilor anti-emisie şi de costurile de producţie. Dat fiind numărul parametrilor care intră în joc, cifrele referitoare la cheltuielile pentru investiţii şi costurile pentru exploatare depind de conjuctura fiecărui caz.IV. TEHNICI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR PCDD/PCDEA. Incinerarea deşeurilor13. Incinerarea deşeurilor include incinerarea deşeurilor urbane, a deşeurilor periculoase, a deşeurilor medicale şi a namolului de epurare.14. Principalele măsuri pentru reducerea emisiilor PCDD/PCDF ce provin din incinerarea deşeurilor sunt:(a) măsuri primare referitoare la deşeurile incinerate;(b) măsuri primare referitoare la procesul termic;(c) măsuri de control pentru parametrii fizici ai procesului de combustie şi ai efluentilor gazosi (trepte de temperatura, viteza de răcire, conţinut de oxigen, etc.).(d) purificarea gazelor de combustie;(e) tratarea reziduurilor din procesul de purificare.15. Măsurile primare referitoare la deşeurile din incinerare. Măsurile care acţionează asupra deşeurilor supuse incinerarii, prin reducerea substanţei halogenate şi înlocuirea lor prin substanţe nehalogenate, nu corespund cazurilor de incinerare a deşeurilor urbane sau deşeurilor periculoase. Este mult mai eficient să se modifice procedeul de incinerare şi măsurile secundare de purificare a gazelor de combustie. Managementul deşeurilor este o măsura primara utila de reducere a deşeurilor, care oferă avantajul reciclarii. De aici rezultă o reducere indirecta a emisiilor de PCDD/PCDF ca urmare a diminuării cantităţii de deşeuri ce vor fi incinerate.16. Modificarea procesului de incinerare ce vizează optimizarea condiţiilor de combustie (temperatura de 850°C sau mai ridicată, calculul aportului de oxigen în funcţie de puterea calorica şi consistenta deşeurilor, controlul timpului de stationare - în jur de 2 secunde pentru 850°C- şi al turbulentei gazelor, eliminarea zonelor de gaze reci în incinerator, etc.) este o măsura importanţa care permite o reducere eficienta a emisiilor PCDD/PCDF. Incineratoarele cu pat fluidizat permit menţinerea unei temperaturi inferioare celei de 850°C, având un nivel de emisie satisfăcător. Incineratoarele existente trebuie reamenajate sau înlocuite; aceasta soluţie nu este viabila din punct de vedere economic în toate statele. Conţinutul de carbon din cenusa trebuie redus la minimum.17. Măsuri care se aplică gazelor de combustie. Măsurile de mai jos permit o scădere a concentratiei PCDD/PCDF din gazele de combustie. Sinteza "de novo" are loc la o temperatura de 250°C - 450°C. Aceste măsuri se impun pentru obţinerea unor anumite niveluri la ieşirea din circuit:(a) racirea gazelor de combustie (măsura foarte eficienta şi relativ puţin costisitoare);(b) adăugarea de agenţi inhibitori, cum ar fi trietanolamina sau trietilamina (care pot reduce oxizii de azot), dar nu trebuie neglijate reactiile secundare din motive de securitate;(c) utilizarea mijloacelor de captare a pulberilor ce funcţionează la temperaturi situate între 800 - 1000°C (filtre ceramice sau cicloane, de exemplu);(d) folosirea sistemelor cu descărcare electrica la temperatura scăzută;(e) prevenirea depunerii de cenusa uşoară în dispozitivul de evacuare a gazelor de combustie.18. Metodele de purificare a gazelor de combustie sunt:(a) utilizarea desprafuitoarelor clasice pentru reducerea emisiilor de PCDD/PCDF fixate pe particule;(b) reducerea selectiva, catalitica (RCS) sau necatalitica (RNCS);(c) adsorbtia pe cocs sau cărbune activ în sistemele cu pat fix sau fluidizat;(d) folosirea diferitelor metode de absorbţie şi optimizare a sistemelor de purificare -spalare prin utilizarea unor amestecuri de cărbune activ, cocs activ, soluţii de var şi de calcar în reactori cu pat fix, mobil sau fluidizat. Randamentul de extracţie al PCDD/PCDF în stare gazoasa poate fi ameliorat prin aplicarea pe suprafeţele filtrului cu sac a unui prim strat de cocs activ.(e) oxidare cu H(2)O(2);(f) folosirea metodelor de combustie catalitica care utilizează diferite tipuri de catalizatori (Pt/Al(2)O(3) sau catalizatori cupru-cromit cu promotori diferiţi pentru a stabiliza zona de suprafaţa şi a reduce uzura catalizatorului).19. Prin metodele menţionate se pot reduce emisiile de PCDD/PCDF în gazele de combustie la 0,1 ngET/mc. Se va urmări, în sistemele care utilizează absorbanti sau filtre cu cărbune activ sau cocs, ca praful de cărbune conţinut sa nu determine creşterea emisiilor de PCDD/PCDF în aval. De reţinut ca absorbantii şi desprafuitoarele situate în amonte de catalizatori (tehnica de reducere catalitica selectiva) produc reziduuri încărcate cu PCDD/PCDF, care necesita, de asemenea o retratare sau eliminare conform normelor.20. Compararea diferitelor măsuri de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de combustie este foarte complexa. Tabelul corespunzător acestei comparari cuprinde o întreaga gama de instalaţii industriale, de capacităţi şi configuratii diverse. Parametrii de cost ţin cont şi de măsurile de reducere a altor poluanti, cum ar fi metalele grele (fixate sau nefixate pe particule). Nu se poate însă stabili, în cea mai mare parte a cazurilor, o măsura egala doar de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF. Datele disponibile referitoare la diferitele măsuri anti-emisie sunt prezentate în tabelul 1.21. Incineratoarele de deşeuri medicale pot fi o sursa majoră de emisii de PCDD/PCDF în numeroase tari. Câteva deşeuri medicale ca: Părţi de organe umane, reziduuri contaminate, ace, sânge, plasma şi produşi citostatici sunt trataţi ca o categorie specială de deşeuri periculoase, în timp ce altele sunt adesea incinerate pe loc. În acest ultim caz, incineratoarele au aceleaşi norme de reducere a PCDD/PCDF ca şi celelalte instalaţii de incinerare.22. Părţile ar putea adopta politici de încurajare a incinerarii deşeurilor urbane şi a deşeurilor medicale în instalaţiile regionale mari şi nu în instalaţii mai mici. Astfel, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile ar putea fi mai economică,23. Tratarea reziduurilor din epurarea gazelor de combustie. Spre deosebire de cenusa din incineratoare, aceste reziduuri conţin în concentraţie relativ ridicată: metale grele, poluanti organici (inclusiv PCDD/PCDF), cloruri şi sulfuri. Dispozitivele de epurare - spalare pe cale umeda, în special, produc mari cantităţi de deşeuri lichide acide contaminate. Exista metode speciale de tratare, între care:(a) tratarea pulberilor din filtrele textile cu catalizator la temperatura scăzută şi atmosfera saraca în oxigen;(b) purificarea - spalarea pulberilor din filtrele textile prin procedeul 3-R (extractia metalelor grele cu acizi şi distrugerea materiilor organice prin combustie);(c) vitrificarea pulberilor din filtrele textile;(d) folosirea altor metode de imobilizare; şi(e) folosirea tehnologiei cu plasma.Tabelul 1: Compararea diferitelor măsuri de purificare a gazelor de combustie şi modificările procedeelor care vizează reducerea emisiilor de PCDD/PCDF în instalaţiile de incinerare a deşeurilor┌─────────────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────────────────┐│ Măsuri │ Nivel de │Costuri │Inconveniente / observaţii││ │ emisie │estimative │ ││ │ (%)^a │ │ │├─────────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────────┤│Modificarea │ │ │ ││produsului │ │ │ ││iniţial de │ │ │ ││alimentare │ │ │ ││(măsuri preliminare):│ │ │ ││ │ │ │ ││- eliminarea │necuantificabil; │ │Trierea prealabilă a ││precursorilor şi │nu variaza liniar│ │deşeurilor este imposibi- ││deşeurilor care │cu cantitatea de │ │la; doar câteva articole ││conţin clor; şi │deseu incinerat │ │ar putea fi selectate; ││ │ │ │unele substanţe care ││ │ │ │conţin clor nu pot fi ││ │ │ │izolate, de exemplu; ││ │ │ │sarea de bucatarie şi ││ │ │ │hârtia. Aceasta soluţie ││ │ │ │nu este recomandabila ││ │ │ │pentru deşeurile chimice ││ │ │ │periculoase. ││- gestiunea fluxului │ │ │ ││de deşeuri. │ │ │ ││ │ │ │Măsura preliminară utila ││ │ │ │şi aplicabilă în anumite ││ │ │ │cazuri (uleiuri de rebut ││ │ │ │sau componente electrice, ││ │ │ │de exemplu) care poate ││ │ │ │prezenta un avantaj ││ │ │ │suplimentar, cel al ││ │ │ │reciclarii materialelor. │├─────────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────────┤│Modificarea │ │ │ ││procedeelor: │ │ │ ││- optimizarea │ │ │Necesitatea modernizării ││condiţiilor de │ │ │procedeului în ansamblul ││combustie; │ │ │ ││- măsuri pentru │ │ │ ││evitarea │ │ │ ││temperaturilor mai │ │ │ ││scăzute de 850°C şi │ │ │ ││formarea de zone │ │ │ ││reci în gazele de │ │ │ ││combustie; │ │ │ ││- conţinutul de │ │ │ ││oxigen suficient; │ │ │ ││reglajul aportului │ │ │ ││de oxigen în funcţie │ │ │ ││de puterea calorica │ │ │ ││şi consistenta │ │ │ ││deseului incinerat │ │ │ ││- timp de stationare │ │ │ ││şi turbulenta │ │ │ ││convenabile. │ │ │ ││ │ │ │ ││Măsuri care se │ │ │ ││aplica gazelor de │ │ │ ││combustie: │ │ │ ││prevenirea formării │ │ │ ││depozitelor de │ │ │ ││particule prin: │ │ │ ││- curatatoare, │ │ │Îndepărtarea funinginii ││batatoare mecanice │ │ │cu vapori poate creşte ││sau efectori de │ │ │rata formării de ││funingine acustici │ │ │PCDD/PCDF ││sau cu vapori │ │ │ ││desprafuire în │ <10 │Medie │Eliminarea PCDD/ PCDF ││incineratoarele de │ │ │adsorbite pe particule. ││deşeuri în mod │ │ │Metodele de extragere ││general: │ │ │a particulelor din ││ │ │ │curentii de gaze de ││ │ │ │combustie calde se aplică ││ │ │ │doar în instalaţiile ││ │ │ │pilot. ││- Filtre textile │1-0,1 │Mai mari │Se utilizează la ││ │ │ │temperaturi mai ││ │ │ │mici de l50°C ││- Filtre ceramice │Eficienta │ │Se utilizează la tempera- ││ │scăzută │ │turi situate între 800 ││- Instalaţii de │Eficienta │Medii │şi 1000°C ││desprafuire │scăzută │ │ ││(cicloane) │ │ │ ││- Electrofiltre │Eficienta │ │Se utilizează la o ││ │medie │ │temperatura de 450°C; o ││ │ │ │sinteza "de novo" de ││ │ │ │PCDD/PCDF poate produce, ││ │ │ │emisii de NO(X) puternice,││ │ │ │recuperarea caldurii este ││ │ │ │mica. ││Oxidare │ │ │Se utilizează la ││catalitica │ │ │temperaturi de ││ │ │ │800-1000°C. Necesita o ││ │ │ │reducere separată ││ │ │ │pentru faza gazoasa. ││Racirea gazelor │ │ │ ││Unitate de adsorbtie │ │ │ ││de mare performanta │ │ │ ││cu adaos de particule│ │ │ ││de cărbune activ │ │ │ ││(Venturi │ │ │ ││electrodinamic) │ │ │ ││Reducere catalitica │ │Cheltuieli │Reducerea emisiilor de ││selectiva (RCS) │ │de │NO(X) în cazul adaosului ││ │ │investiţii │de NH(3); utilajele ││ │ │ridicate │care ocupa mult loc; ││ │ │şi costuri │catalizatori uzati şi ││ │ │de exploa- │reziduuri de cărbune ││ │ │tare │activ sau de cocs de ││ │ │scăzute │lignit activ pot fi ││ │ │ │eliminati; catalizatorii ││ │ │ │pot fi adesea retratati ││ │ │ │de către fabricanti, ││ │ │ │carbunele activ şi cocsul ││ │ │ │de lignit activ pot fi ││ │ │ │arsi în condiţii strict ││ │ │ │controlate. ││Diferite metode de │ │ │ ││adsorbtie pe cale │ │ │ ││umeda sau uscata cu │ │ │ ││adaos de cărbune │ │ │ ││activ, de cocs activ.│ │ │ ││de var, de soluţii de│ │ │ ││calcar în reactorii │ │ │ ││cu pat fix, mobil sau│ │ │ ││fluidizat: │ │ │ ││- Reactor cu pat fix,│< 2 │Cheltuieli │Eliminarea reziduurilor; ││adsorbtie cu cărbune │(0,1 ngET/mc) │de │utilaj care ocupa mult ││activ sau cocs activ;│ │investiţie │spaţiu ││ │ │ridicate │ ││ │ │şi costuri │ ││ │ │de exploa- │ ││ │ │tare │ ││ │ │medii │ ││-Reactor cu antrenant│< 10 │Cheltuieli │Eliminarea reziduurilor ││sau pat fluidizat cu │(0,1 ngET/mc) │scăzute │ ││adaos de cocs activ │ │pentru │ ││sau soluţie de │ │investiţii │ ││calcar şi filtru │ │şi costuri │ ││textil │ │de exploa- │ ││ │ │tare medie.│ ││Adaos de H(2)O(2) │2-5 │Cheltuieli │ ││ │(0,1 ngET/mc) │pentru │ ││ │ │investiţii │ ││ │ │şi costuri │ ││ │ │de exploa- │ ││ │ │tare │ ││ │ │scăzute │ │└─────────────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────────────────────┘──────────────*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta măsurilor de reducereB. Procedee termice folosite în metalurgie24. Câteva activităţi metalurgice pot fi surse importante de emisii de PCDD/PCDF.Acestea sunt:(a) siderurgia fierului şi otelului (furnale, ateliere de aglomerare (sinterizare) şi granulare a minereului de fier);(b) metalurgie;(c) siderurgia şi metalurgia metalelor neferoase (producţia de cupru) din prima şi a doua topire;Măsurile de combatere a emisiilor de PCDD/PCDF în industriile metalurgice sunt prezentate în tabelul 2.25. Instalaţiile de tratare şi producere a metalelor, cu emisii de PCDD/PCDF, pot sa reducă concentraţia acestora, prin măsuri anti-emisie, la un nivel de maxim 0,1 ngET/mc (pentru un debit cu un volum de gaze reziduale mai mare de 5000 mc/h).Tabelul 2 - Reducerea emisiilor de PCDD/PCDF în industria metalurgica┌───────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┬───────────────┐│ Măsuri │ Nivel de emisie │ Costuri│ Inconveniente/││ │ (%)*a) │ estima-│ observaţii ││ │ │ tive │ │├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤│Ateliere de aglomerare │ │ │ ││(sinterizare) │ │ │ ││Măsuri primare: │ │ │ ││- Optimizarea/acoperirea │ │Scăzute │Aceste măsuri ││benzilor transportoare de │ │ │nu sunt ││sinterizare │40 │Scăzute │realizabile ││- Reciclarea gazelor reziduale │ │ │100% ││(procedeu de aglomerare cu emisii │ │ │ ││slabe), cu reducere de aproape 35% │ │ │ ││a debitelor de gaze reziduale (ceea│ │ │ ││ce reduce costul măsurilor │ │ │ ││secundare în aval); capacitate: 1 │ │ │ ││milion Nmc/h │ │ │ ││Măsuri secundare: │Eficienta medie │Medii │ ││- Precipitare electrostatica + sita│ │ │ ││moleculara │Eficienta │Medii │ ││- Adăugarea de amestecuri cu │ridicată │ │ ││calcar/cărbune activ │(0,1 ngET/mc) │Medii │ ││- Scrubere de înaltă performanta - │Coeficient │ │Un coeficient ││instalatie în funcţiune: AIRFINE │ridicat de │ │de 0,1 ngET/mc ││(Voest Alpine Stahl Linz) din 1993 │reducere a │ │ar putea fi ││pentru 600.000 Nmc/h; a II-a │emisiilor │ │obţinut cu un ││instalatie prevăzută în Ţările de │(0,2-0,4 ngET/mc)│ │aport de ││Jos în 1998 │ │ │energie mult ││ │ │ │mai important; ││ │ │ │nu exista nici ││ │ │ │o instalatie în││ │ │ │funcţiune │├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤│Producţia de metale neferoase │ │ │ ││(de exemplu cupru) │ │ │ ││Măsuri primare: │ │ │ ││- Trierea prealabilă a deşeurilor │ │Scăzute │ ││metalice, neacceptarea deşeurilor │ │ │ ││care conţin materiale plastice şi a│ │ │ ││deşeurilor metalice cu PVC. │ │ │ ││Decaparea invelisurilor şi │ │ │ ││utilizarea materialelor izolante │ │ │ ││care nu conţin clor. │ │ │ ││Măsuri secundare: │ │ │ ││- Racirea gazelor calde de │Eficienta │Scăzute │ ││combustie; │marita │ │ ││- Folosirea de oxigen sau aer bogat│5 - 7 │Ridicate│ ││în oxigen pentru încălzire, │(1,5 - 2 ngET/mc)│ │ ││injectare şi oxigen în cuptorul │ │ │ ││vertical (duce la o combustie │ │ │ ││completa şi o reducere a volumului │ │ │ ││de gaze reziduale) │ │ │ ││- Reactor cu pat fix sau jet │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ ││fluidizat prin absorbtia pe cărbune│ │ │ ││activ sau praf de cocs activ │ │ │ ││- Oxidare catalitica; şi │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ ││- Reducerea timpului de stationare │ │ │ ││în zona critica de temperatura a │ │ │ ││circuitului gazelor de combustie │ │ │ │├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤│Producţia de fier şi oţel │ │ │ ││Măsuri primare: │ │ │ ││- Degresarea fierului vechi înainte│ │Scăzute │Trebuie ││de încărcarea în cuptor de │ │ │utilizaţi ││curatare. │ │ │solventii ││- Eliminarea corpurilor străine │ │Scăzute │ ││organice (uleiuri, emulsii, │ │ │ ││grăsimi, vopsele şi materiale │ │ │ ││plastice) din deşeuri │ │ │ ││- Reducerea volumului gazelor │ │Medii │ ││reziduale │ │ │ ││- Captarea şi tratarea separată a │ │Scăzute │ ││emisiilor care provin din │ │ │ ││operaţiile de încărcare şi │ │ │ ││descărcare │ │ │ ││Măsuri secundare: │ │ │ ││- Captarea şi tratarea separată a │ │Scăzute │ ││emisiilor care provin din │ │ │ ││operaţiile de încărcare şi │ │ │ ││descărcare; │ │ │ ││- Utilizarea unui filtru textil în │< 1 │Medii │ ││combinaţie cu injectarea de cocs │ │ │ │├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤│Producerea secundară de aluminiu │ │ │ ││Măsuri primare: │ │ │ ││- Evitarea materialelor halogenate │ │Scăzute │ ││(hexacloretan) │ │ │ ││- Evitarea lubrifiantilor cu clor │ │Scăzute │ ││(parafine cu clor, de exemplu); │ │ │ ││- Curatarea şi trierea deşeurilor │ │ │ ││metalice murdare prin decapare şi │ │ │ ││uscarea aschiilor de metal, │ │ │ ││separarea prin suspensie densa şi │ │ │ ││depunerea în circuit turbionar │ │ │ ││Măsuri secundare: │ │ │ ││- Filtru textil cu un unul sau mai │< 1 │Medii/ │ ││multe straturi, cu adaos de │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ ││var/cărbune activ în faţa │ │ │ ││filtrului; │ │ │ ││- Reducerea fluxului de gaze │ │Medii/ │ ││reziduale şi eliminarea şi epurarea│ │Ridicate│ ││separată a fluxului deversarilor │ │ │ ││contaminate; │ │ │ ││- Evitarea depunerilor de particule│ │Medii/ │ ││în gazele reziduale şi favorizarea │ │Ridicate│ ││trecerii rapide de pragul │ │ │ ││temperaturii critice; │ │ │ ││- Ameliorarea tratarii prealabile a│ │Medii/ │ ││bucatilor de aluminiu în aschii │ │Ridicate│ ││prin tehnici de separare în mediu │ │ │ ││dens şi trierea prin depunere în │ │ │ ││circuit turbionar │ │ │ │└───────────────────────────────────┴─────────────────┴────────┴───────────────┘────────────*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta măsurilor de reducere.Ateliere de sinterizare26. Măsurile întreprinse în atelierele de sinterizare din industria fierului şi otelului au scos în evidenta ca emisiile de PCDD/PCDF se situeaza în general în intervalul 0,4 - 4 ngET/mc. O simpla măsurare într-o instalatie fără dispozitive anti-emisie a indicat o concentraţie a emisiilor de 43 ngET/mc.27. Compusii halogenati pot fi la originea emisiilor de PCDD/PCDF în atelierele de sinterizare dacă sunt prezenţi în produsii iniţiali (praf de cocs, saruri conţinute în minereuri) şi în materiale reciclabile adăugate acestora (pulberi din gazele de furnal, pulberi din filtrare şi namol provenind din tratarea apelor uzate). Totuşi, ca şi în cazul incinerarii deşeurilor, nu s-a determinat o relaţie precisa între conţinutul în clor al produselor iniţiale şi emisiile de PCDD/PCDF. Trebuie asadar evitata formarea materialelor reziduale contaminate şi trebuie eliminate uleiurile şi grasimile înaintea utilizării în instalaţii.28. Soluţia cea mai eficienta de reducere a emisiilor PCDD/PCDF este combinarea diferitelor măsuri secundare după cum urmează:(a) reciclarea gazelor reziduale reduce semnificativ emisiile PCDD/PCDF, Mai mult, debitul de efluenti gazosi se reduce semnificativ. În acest fel, costul de instalare al unor dispozitive antiemisie la capatul evacuarii este diminuat.(b) instalarea de filtre textile (în unele cazuri în combinaţie cu electrofiltre) sau de electrofiltre cu injectare de amestecuri cărbune activ/ cocs activ/ var în gaze reziduale.(c) purificarea - spalarea după metodele noi, care cuprinde racirea prealabilă a gazelor reziduale, spalarea foarte performanta şi separarea prin depunere picatura cu picatura, poate scădea emisiile la 0,2 - 0,4 ngET/mc. Utilizarea suplimentară a agenţilor de absorbţie specifici, cum ar fi cocs de lignit sau bucăţi marunte de cărbune imbunatatesc rezultatele (0,1 ngET/mc).Producerea primara şi secundară de cupru29. Instalaţiile de producere primara şi secundară a cuprului existente pot elibera, după purificarea gazelor de combustie, între câteva micrograme şi 2 ngEt/mc de PCDD/PCDF. Înainte de optimizarea agregatului, doar un singur cuptor de ardere putea emite până la 29 ngET/mc. Valorile de emisie PCDD/PCDF ale acestor instalaţii sunt în general foarte inegale, ca urmare a caracteristicilor foarte diverse ale materiilor prime care sunt utilizate în agregate şi în funcţie de procedeele foarte diferite.30. Măsurile următoare permit în mod general reducerea emisiilor de PCDD/PCDF:(a) trierea prealabilă a deşeurilor metalice;(b) pretratarea deşeurilor, de exemplu scoaterea invelisului de material plastic sau de PVC şi pre-tratarea deşeurilor din cablu doar la rece sau prin metode mecanice;(c) racirea gazelor reziduale calde (cu posibilitatea de a utiliza căldură) pentru a se reduce timpul de stationare în zona termica critica din circuitul efluentilor gazosi;(d) combustia cu oxigen sau în mediu bogat în oxigen sau injectare de oxigen în cuptorul de ardere (de unde rezultă o combustie completa şi o reducere a volumului de gaze reziduale);(e) adsorbtia într-un reactor cu pat fix sau cu jet fluidizat pe cărbune activ sau pulberi de cocs activ.(f) oxidare catalitica.Producerea otelului31. Emisiile de PCDD/PCDF, provenind de la otelariile cu convertizoare şi cubilouri cu aer cald, de la cuptoare electrice şi de la cuptoare cu arc pentru topire sunt inferioare valorii de 0,1 ngET/mc. Cuptoarele cu aer rece şi cuptoarele rotative (pentru topirea fontei) au un coeficient de emisie mai ridicat,32. Se poate obţine o concentraţie de 0,1 ngET/mc în emisiile cuptoarelor cu arc utilizate pentru producerea secundară de oţel, dacă se aplică următoarele măsuri:(a) captarea separată a emisiilor care provin de la operaţiile de încărcare sau descărcare;(b) utilizarea unui filtru textil sau unui electrofiltru în asociere cu injectare de cocs.33. Sarja cuptoarelor cu arc conţine adesea uleiuri, emulsii sau grăsimi. Se pot reduce emisiile de PCDD/PCDF aplicând măsurile primare care constau în trierea, eliminarea uleiurilor şi decaparea deşeurilor metalice, care ar putea conţine materiale plastice, cauciuc, vopsele, pigmenti sau aditivi din vulcanizare.Topitorii în industria secundară a aluminiului34. Emisiile de PCDD/PCDF provenind de la topitoriile din industria secundară pentru aluminiu sunt cuprinse între 0,1 şi 14 ngET/mc. Valorile depind de tipul de agregat de fuziune, de materialele utilizate şi de tehnicile de purificare a gazelor reziduale folosite.35. În acest sector, instalaţiile din filtre textile cu unul sau mai multe straturi cu adaos de calcar/cărbune activ/cocs activ în faţa filtrului obţin o concentraţie de 0,1 ngET/mc în emisii, având un coeficient de eficacitate de 99%.36. Trebuie avută în vedere aplicarea următoarelor măsuri:(a) reducerea la minim a fluxurilor de gaze reziduale, extragerea şi purificarea separată a celor contaminate cu substanţe diferite;(b) evitarea depunerii de particule în circuitul gazelor reziduale;(c) traversarea rapida a intervalului temperaturilor critice;(d) îmbunătăţirea trierii prealabile a bucatilor de aluminiu obţinute prin tăieri, utilizându-se tehnici de separare prin suspensie densa, sortarea făcându-se prin depunere în circuit turbionar;(e) ameliorarea curatarii prealabile a bucatilor de aluminiu prin decapajul aschiilor de metal, apoi prin uscare.37. Opţiunile (d) şi (e) sunt importante, deoarece este puţin probabil ca prin tehnicile moderne de fuziune fără fondant (care evita utilizarea fondantilor cu halogenuri) să se poată trata deşeurile metalice de calitate mediocră, care pot fi utilizate în cuptoarele rotative.38. În acest sens, trebuie semnalat ca în cadrul Convenţiei pentru protecţia mediului marin al Atlanticului de NE se poarta discuţii pentru revizuirea unei recomandări anterioare cu privire la eliminarea în mod progresiv a utilizării hexacloretanului în industria aluminiului.39. Materialul de topire poate fi tratat conform tehnicilor cele mai recente - amestecuri azot/clor într-o proporţie care variaza de la 9:1 la 8:2, sistem de injecţie de gaz pentru a asigura o dispersie fina, pre- şi post-injecţie de azot şi degresarea în vid. Utilizarea amestecurilor azot/clor a dus la o concentraţie de PCDD/PCDF în emisii de aproximativ 0,03 ngET/mc (faţă de valorile mai mari de 1 ngET/mc în cazul tratarii în mod exclusiv cu clor). Clorul este necesar pentru eliminarea magneziului şi altor elemente nedorite.C. Arderea combustibililor fosili în cazanele din centrale electrice şi de încălzire şi în cazanele industriale40. Prin arderea de combustibili fosili în cazanele din centralele electrice şi de încălzire şi în cazanele industriale (cu o putere termica > 50 MW), orice măsură de ameliorare a eficientei energetice şi de economisire de energie antreneaza o diminuare a emisiilor oricărui poluant, ca urmare a reducerii cantităţii de combustibil utilizat. Rezultă, în paralel, o reducere a emisiilor de PCDD/PCDF. Este neeconomic sa elimini clorul din cărbune sau din petrol, dar tendinta de a construi centrale care funcţionează cu gaze va contribui la reducerea emisiilor de PCDD/PCDF care provin din acest sector.41. Trebuie menţionat ca emisiile de PCDD/PCDF risca să se mărească în mod sensibil, dacă se adauga combustibilului deşeuri (namol de epurare, uleiuri de rebut, deşeuri de cauciuc, etc.). Nu trebuie să se arda deşeuri pentru producerea de energie decât în instalaţiile prevăzute cu dispozitive de purificare a gazelor reziduale (care formează reziduuri) care antreneaza o reducere importanţa a emisiilor de PCDD/PCDF (vezi secţiunea A de mai sus).42. Folosirea tehnicilor care vizează reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de dioxid de sulf şi de particule care provin de la gazele de combustie poate contribui la eliminarea emisiilor de PCDD/PCDF. Prin aceste tehnici, randamentul de eliminare a PCDD/PCDF variaza de la o instalatie la alta. Se fac cercetări pentru punerea la punct a tehnicilor de eliminare a PCDD şi PCDF dar, atâta timp cat aceste tehnici nu sunt disponibile la scara industriala, nu se poate determina cea mai buna tehnica pentru PCDD/PCDF.D. Arderea în locuinţe43. Contribuţia sistemelor de combustie din locuinţe la emisiile totale de PCDD/PCDF nu este importanţa dacă se utilizează în mod corect combustibilii aprobaţi. În plus, după tipul şi cantitatea combustibilului utilizat, densitatea geografică a acestor sisteme şi utilizarea lor, se observa variatii importante cu privire la valorile de emisie la scara regionala.44. Căminele din locuinţe au un coeficient de combustie al hidrocarburilor conţinute în combustibili şi al gazelor reziduale mai slab decât marile instalaţii de ardere, mai ales dacă se utilizează combustibili solizi ca lemnul sau carbunele, cu concentratii de PCDD/PCDF emise cuprinse între 0,1 şi 0,7 ngET/mc.45. Arderea ambalajelor, precum şi a combustibililor solizi determina o creştere a emisiilor de PCDD/PCDF. Se poate intampla ca în locuintele private să se arda în cămine gunoaie şi ambalaje, deşi aceasta practica este interzisă în unele tari. Ţinând cont de creşterea taxelor pentru eliminarea gunoaielor, trebuie recunoscut faptul ca gunoaiele menajere sunt arse în instalaţiile de încălzire casnica. Combustia lemnului, căruia i se adauga ambalajele, poate mari emisiile de PCDD/PCDF de la 0,06 ngET/mc (exclusiv lemn) la 8 ngET/mc (cifre raportate la 11% O(2) în volum). Aceste rezultate au fost confirmate de anchetele efectuate în mai multe tari în care s-a ajuns la 114 ngET/mc (pentru 13% oxigen în volum în acest caz) în gazele reziduale provenind de la instalaţiile de combustie din locuinţe, care ard deşeuri.46. Se pot reduce emisiile care provin de la sistemele de combustie din locuinţe impunandu-se folosirea combustibililor de buna calitate, excluzandu-se reziduurile, materialele plastice cu halogeni sau alte materiale. În aceasta privinta, pot avea eficienta programele de informare pentru cumpărătorii sau utilizatorii sistemelor de combustie casnica.E. Instalaţii de încălzire cu lemn (putere < 50 MW)47. Conform masurarilor efectuate pe instalaţiile de încălzire cu lemne, gazele reziduale pot conţine peste 0,1 ngET/mc de PCDD/PCDF, mai ales atunci când condiţiile nu permit o combustie completa sau când substantele arse conţin compuşi cu clor mai mult decât lemnul netratat. Concentraţia totală de carbon în gazele reziduale este un indicator al slabei calităţi a combustiei. Se stabileşte o corelare între emisiile de CO şi calitatea combustiei în emisiile de PCDD/PCDF, Tabelul 3 prezintă câteva valori ale concentratiilor şi factorilor de emisie pentru instalaţiile de încălzire cu lemne.Tabelul 3: Concentratiile şi factorii de emisie pentru instalaţiile de încălzire cu lemne
    Combustibil Concentraţia (ngET/mc) Factor de emisie (ngET/kg) Factor de emisie (ng/GJ)
    Lemn natural (fag) Rumegus de lemn natural din păduri Panouri aglomerate Deşeuri de la lemnul de construcţie Gunoaie menajere Cărbune din lemn 0,02 - 0,10 0,07 - 0,21 0,02 - 0,08 2,7 - 14,4 114 0,03 0,23 - 1,3 0,79 - 2,6 0,29 - 0,9 26 - 173 3230 12 - 70 43 - 140 16 - 50 1400 - 9400
    48. Combustia deşeurilor din lemnul de construcţie (lemn din demolări) pe gratare incinse emite cantităţi ridicate de PCDD/PCDF în raport cu instalaţiile care ard lemn natural. O măsura primara pentru reducerea emisiilor consta asadar în evitarea utilizării deşeurilor din lemn tratat în căminele cu lemne. Aceasta combustie trebuie să aibă loc numai în instalaţiile dotate cu dispozitive specifice de epurare a gazelor de combustie.V. TEHNICI DE REDUCERE A EMISIILOR DE HAPA. Producerea de cocs49. Pe parcursul cocsificarii, HAP sunt eliberate în aerul ambiant, mai ales:(a) în momentul încărcării cuptorului prin gura de încărcare;(b) prin pierderile provenind de la usa cuptorului, de la stâlpii verticali sau de la tampoanele gurilor de încărcare;(c) pe parcursul scoaterii din cuptor şi racirii cocsului.50. Concentraţia de benzo(a)piren variaza în mod considerabil de la o sursa la alta în cocserie. Cele mai mari concentratii se înregistrează în partea superioară a cuptorului şi în vecinătatea imediata a uşilor.51. Emisiile de HAP provenind de la producerea de cocs pot fi reduse datorită imbunatatirilor tehnice care se aplică otelariilor aflate acum în exploatare. Aceasta ar putea implica închiderea şi înlocuirea cocseriilor vechi şi reducerea la modul general a producţiei de cocs, de exemplu recurgand la injectarea de carbon de înaltă calitate pentru producerea otelului.52. O strategie de reducere a emisiilor de HAP la nivelul cocseriilor ar trebui sa inglobeze următoarele măsuri tehnice:(a) introducerea în cuptor;- reducerea emisiilor de particule în momentul deplasarii sarjei de cărbune din locul de depozitare către masina de încărcat cuptorul;- în cazul preincalzirii carbunelui, transferul acestuia în sistem închis;- extractia, apoi tratarea gazelor de umplere, trecandu-le fie printr-un cuptor adiacent, fie printr-o conducta, către un incinerator, apoi într-un dispozitiv de desprafuire, în unele cazuri, gazele de umplere extrase pot fi arse pe o masina de încărcare, dar acest procedeu lasă de dorit din punct de vedere al protecţiei mediului şi al securităţii. Ar trebui să se producă o scădere a presiunii suficienta prin injectare de vapori sau apa în stâlpii verticali;(b) evitarea emisiilor la gurile de încărcare pe perioada cocsificarii:- folosirea la gurile de încărcare a unor tampoane cu o buna capacitate de etanseizare;- lipirea tampoanelor cu argila (sau cu alt material echivalent din punct de vedere al eficacitatii) după fiecare operaţie de încărcare;- curatarea tampoanelor şi stalpilor înaintea închiderii gurii cuptorului;- curatarea boltii cuptorului de orice reziduu de cărbune.(c) capacele stalpilor verticali trebuie să aibă garda hidraulica pentru a se evita emisiile de gaze şi de gudron; funcţionarea corecta a acestor dispozitive trebuie menţinută printr-o curatare periodică;(d) dispozitivele de deschidere şi de închidere a uşilor cuptorului au sisteme de curatare pentru suprafeţele de etansare pe uşi şi pe rame;(e) uşile cuptorului:- trebuie să aibă sisteme de etansare foarte eficiente (de exemplu, diafragme cu resort);- sistemele de etansare a uşilor şi ramelor trebuie curatate în totalitate după fiecare manipulare;- trebuie să fie astfel concepute încât să permită instalarea de sisteme de extragere a particulelor legate de un dispozitiv de desprafuire de-a lungul unei conducte (barilet) pe timpul operaţiilor de scoatere din cuptor;(f) masina pentru transferul cocsului trebuie dotată cu un capac incorporat, cu un invelis fix şi cu un dispozitiv de epurare a gazelor (de preferinta, filtru textil);(g) trebuie folosite procedee de răcire a cocsului care produc o cantitate mica de emisii (racirea uscata, de exemplu, este preferabila racirii pe cale umeda, deoarece se utilizează un sistem de circulaţie închis pentru a se evita producerea de apa reziduala). Se incearca reducerea formării pulberilor, în caz de răcire pe cale uscata.53. Exista un procedeu de cocsificare numit "cocsificare fără recuperare", care pune în circulaţie în mod evident mai puţine HAP decât procedeele uzuale cu recuperare de subprodusi. Acest lucru se intampla deoarece cuptoarele funcţionează cu presiuni inferioare presiunii atmosferice, ceea ce împiedica eliberarea pierderilor în atmosfera prin uşile cuptoarelor pentru cocs. În cursul cocsificarii, gazele brute din cuptorul pentru cocs sunt eliminate prin tiraj natural, ceea ce menţine scăderea presiunii în cuptoare. Aceste cuptoare nu sunt concepute pentru recuperarea subprodusilor chimici ai gazelor brute emise de cuptoarele pentru cocs. În schimb, gazele reziduale din cocsificare (aici intra şi HAP) sunt arse complet la o temperatura înaltă şi cu un timp de stationare prelungit. Se utilizează căldură pierdută provenind din aceasta combustie pentru a furniza energia necesară cocsificarii, surplusul de căldură putând fi utilizat pentru a se produce vapori. Pe plan economic, acest tip de cocsificare necesita utilizarea unei instalaţii de cogenerare pentru producerea electricitatii plecand de la surplusul de vapori. În prezent, nu exista decât o cocserie fără recuperare în Statele Unite şi o alta în Australia. Sistemul cuprinde cuptoare pentru cocs orizontale fără recuperarea gazelor din vatra şi o camera de combustie ce leagă cele doua cuptoare. În aceste doua cuptoare se efectuează alternativ operaţiile de încărcare şi cocsificare. Camera de combustie este întotdeauna aprovizionata cu gaze din cocs de către unul din cele doua cuptoare. Combustia gazelor din cocs în camera furnizează căldură necesară. Camera de combustie este astfel concepută încât să asigure un timp suficient de lung de stationare (aproximativ o secunda.) şi o temperatura (minim 900°C) destul de ridicată.54. Se foloseşte un program eficient de supraveghere a pierderilor provenind de la sistemele de etansare a uşilor cuptorului, de la stâlpii verticali şi tampoanele gurilor de încărcare. În acest scop se depisteaza fisurile, se consemnează acest fapt şi se repara imediat, fiind prevăzută şi o întreţinere periodică. În acest mod se ajunge la reducerea evidenta a emisiilor difuze.55. Modernizarea cuptoarelor de cocsificare în funcţiune printr-un sistem de condensare a gazelor arse provenind de la orice sursa, cu recuperarea caldurii, permite o reducere de la 86 la peste 90% a emisiilor HAP în atmosfera (fără să se ia în calcul tratarea apelor reziduale). Cheltuielile de investiţie pot fi amortizate în cinci ani, dacă se tine cont de energia recuperată, de apa calda produsă, de gazele recuperate pentru sinteza şi de economia de apa de răcire.56. Marindu-se volumul cuptorului de cocsificare se micşorează numărul total de cuptoare, manevrele de deschidere a uşilor şi numărul garniturilor şi,- în consecinţa, emisiile de HAP. În acelaşi timp, creşte productivitatea ca urmare a scaderii costurilor de exploatare şi a cheltuielilor cu personalul.57. Procedeele de răcire a cocsului pe cale uscata necesita cheltuieli de investiţii mai ridicate decât procedeele pe cale umeda. Costul suplimentar poate fi compensat printr-o recuperare a caldurii obţinute prin preincalzirea cocsului. Într-un dispozitiv combinat de răcire uscata a cocsului şi de preincalzire a carbunelui, eficienta energetica creşte de la 38 la 65%. Preincalzirea măreşte productivitatea cu 30%, procent ce poate ajunge la 40%, în cazul în care cocsificarea este mai omogenă.58. Orice cuva şi instalatie de stocare şi de tratare a gudronului din huila şi a produselor asemănătoare trebuie să aibă un sistem eficient de recuperare şi/sau eliminare a vaporilor. Costurile de exploatare a sistemelor de eliminare pot fi reduse prin post-combustie fără aport termic exterior, în cazul în care concentraţia compusilor de carbon în deşeuri este destul de ridicată.59. Tabelul 4 prezintă măsurile posibile de reducere a emisiilor de HAP în cocserii.Tabelul 4: Măsuri posibile pentru reducerea emisiilor de HAP în cocserii┌────────────────────────────┬───────┬─────────────────┬───────────────────────┐│ │Nivelul│ Costuri │ Inconveniente/ ││ Măsuri │emisii-│ estimative │ observaţii ││ │lor │ │ ││ │(%)*a) │ │ │├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤│Modernizarea instalaţiilor │Total │Ridicate │Emisiile în apele ││vechi pentru condensarea │< 10(nu│ │reziduale provenite de ││gazelor de combustie emise │sunt │ │la racirea pe cale ││de toate sursele, prin │cuprin-│ │umeda nu sunt ridicate.││următoarele măsuri: │se │ │Aceasta metoda nu ││ │apele │ │trebuie aplicată decât ││ │rezidu-│ │dacă apele sunt ││ │ale │ │reciclate în circuit ││ │ 5 │ │închis. ││- Evacuarea şi postcombustia│ │ │(Se calculează pentru ││gazelor de umplere în │ │ │5 ani amortizarea ││momentul introducerii în │ │ │cheltuielilor de ││cuptor sau al transferului │ │ │investiţie, ţinându-se ││acestor gaze în cuptorul din│ │ │cont de recuperarea ││apropiere. │ │ │energiei, apei calde, ││ │ │ │gazului pentru sinteza ││ │ │ │şi de economia de apa ││ │ < 5 │ │de răcire.) ││- Evitarea, pe cat posibil, │ │ │ ││a emisiilor prin tampoanele │ │ │ ││de coacere, de exemplu │ │ │ ││construindu-se tampoane │ │ │ ││speciale şi instalandu-se │ │ │ ││dispozitive cu etanseitate │ │ │ ││eficienta. Ar trebui │ │ │ ││asigurata o etanseitate │ │ │ ││perfecta a uşilor │ │ │ ││cuptorului. Curatarea │ │ │ ││tampoanelor de coacere şi a │ │ │ ││ramelor înaintea închiderii │ │ │ ││gurii cuptorului. │ < 5 │ │ ││- Captarea şi desprafuirea │ │ │ ││gazelor reziduale ce provin │ │ │ ││din operaţiile de scoatere │ │ │ ││din cuptor. │ │ │ ││- Stingerea cocsului pe cale│ │ │ ││umeda, excluzând orice │ │ │ ││producere de ape reziduale. │ │ │ │├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤│Procedee de stingere a │Nici o │Cheltuieli de │ ││cocsului cu emisii reduse │emisie │investiţii mai │ ││(de exemplu, pe cale │în apa │ridicate decât în│ ││uscata). │ │cazul racirii pe │ ││ │ │cale umeda (o │ ││ │ │preincalzire a │ ││ │ │cocsului şi │ ││ │ │exploatarea │ ││ │ │caldurii │ ││ │ │reziduale vor │ ││ │ │duce la scăderea │ ││ │ │costurilor). │ │├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤│Folosirea cuptoarelor cu │Consi- │Cheltuieli de │Se cere adesea ││volum mare pentru a se │dera- │investiţii ce │modernizarea totală a ││reduce numărul deschiderilor│bil │depăşesc cu 10% │instalaţiei sau ││şi suprafaţa zonelor de │ │pe cele ale │construcţia unei noi ││etanseitate. │ │instalaţiilor │cocserii. ││ │ │clasice │ │└────────────────────────────┴───────┴─────────────────┴───────────────────────┘──────────────*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta măsurilor de reducere.B. Producerea de anozi60. Emisiile de HAP ce provin din producerea anozilor sunt tratate prin tehnici analoge celor care au fost prevăzute pentru producerea de cocs.61. Pentru reducerea emisiilor de pulberi contaminate cu HAP se recurge la următoarele măsuri secundare:(a) precipitarea electrostatica a gudroanelor;(b) combinarea unui electrofiltru clasic sau cu un electrofiltru umed (tehnica mai eficienta);(c) postcombustie termica a gazelor reziduale;(d) epurare pe cale uscata cu var/cocs de petrol sau alumina (Al(2)O(3).62. Preţurile de exploatare în postcombustie pot fi reduse dacă concentraţia compusilor carbonati în gazele reziduale este destul de ridicată pentru autocombustie. În tabelul 5 sunt prezentate măsurile posibile de reducere a emisiilor HAP legate de producerea anozilor.Tabelul 5: Măsuri posibile pentru reducerea emisiilor de HAP legate de producerea anozilor
    Măsuri Nivelul emisii- lor (%)*a) Cos- turi esti- mative Inconveniente/observaţii
    Modernizarea instalaţiilor prin aplicarea următoarelor măsuri, care reduc emisiile difuze: - reducerea pierderilor; - instalarea unor sisteme de etanseitate flexibile la gurile de încărcare; - evacuarea gazelor de umplere, urmată de o tratare a acestor gaze prin dirijarea lor fie către un cuptor apropiat (contiguu), fie într-o conducta de colectare şi într-un dispozitiv de desprafuire; - racirea cuptoarelor de cocsificare; - evacuarea şi extragerea emisiilor speciale de cocs.
    Tehnici verificate de producere a anozilor în Ţările de Jos: - cuptor de tip nou dotat cu instalatie de spalare-epurare pe cale uscata (cocs de petrol/calcar sau aluminiu); - reciclarea reziduurilor în buncarul cu pasta. 45-50 Folosite în Ţările de Jos din 1990. Epurarea cu calcar/cocs de petrol reduce în mod eficient emisia de HAP. Nu s-a stabilit eficienta soluţiei cu aluminiu.
    Cele mai bune tehnici disponibile: - precipitarea electrostatica a pulberilor; şi 2-5 Este necesară curatarea periodică a gudroanelor.
    - post-combustia termica. 15 Costuri de ex- ploa- tare mai scăzute Exploatarea prin autocombustie doar în cazurile când concen- tratia de HAP din gazele reziduale este ridicată.
    ────────────────*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta măsurilor de reducere.C. Industria aluminiului63. Aluminiul este produsul electrolizei aluminei (Al(2)O(3) în cuve (celule) montate în serie. După tipul de anod, cuvele pot fi clasificate în cuve cu anozi preincalziti sau cuve Soederberg.64. Cuvele cu anozi preincalziti au anozi formati din blocuri de cărbune calcinate (arse) în prealabil, care sunt înlocuite după o consumare parţială. Anozii Soederberg sunt incalziti chiar în cuva, cu un amestec de cocs de petrol şi smoala de gudron din huila, care are funcţie de liant.65. Procedeul Soederberg elimina o mare cantitate de HAP. Ca măsuri primare, se pot moderniza instalaţiile în funcţiune, se pot îmbunătăţi procedeele, aceasta ducand la reducerea emisiilor de la 70% la 90%. S-ar putea astfel ajunge la un coeficient de emisie de 0,015 kg de benzo(a)pirena/tona de aluminiu. Înlocuirea anozilor Soederberg prin anozi preincalziti, care presupun o înlocuire a instalaţiei actuale, ar elimina aproape total emisiile de HAP. Totuşi, cheltuielile de investiţii legate de aceasta operaţiune sunt foarte ridicate.66. Tabelul 6 prezintă măsurile care pot fi luate pentru reducerea emisiilor de HAP ce provin de la producerea de aluminiu.Tabelul 6: Măsuri de reducere a emisiilor de HAP ce provin de la producerea de aluminiu conform procedeului Soederberg┌─────────────────────────────────────┬─────┬────────┬─────────────────────────┐│ │Nive-│Costuri │ ││ │lul │estima- │ ││ Măsuri │emi- │tive │Inconveniente/observaţii ││ │sii- │ │ ││ │lor │ │ ││ │(%) │ │ ││ │*a) │ │ │├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤│Înlocuirea electrozilor Soederberg │3-30 │Costul │Electrozii Soederberg ││cu: │ │pentru │costa mai puţin decât ││- electrozi preincalziti (care permit│ │elec- │electrozii preincalziti, ││evitarea utilizării liantului pe baza│ │trozi: │deoarece utilizarea lor ││de smoala de gudron); │ │circa │nu necesita o instalatie ││- anozi inerti. │ │800 │de coacere a anodului. ││ │ │mili- │Cercetarea face progrese,││ │ │oane │dar perspectivele nu sunt││ │ │$ SUA │promitatoare. Buna func- ││ │ │ │tionare şi monitorizarea ││ │ │ │emisiilor sunt elementele││ │ │ │principale de combatere a││ │ │ │emisiilor. O funcţionare ││ │ │ │defectuoasă poate fi la ││ │ │ │originea unor mari ││ │ │ │cantităţi de emisii ││ │ │ │difuze. │├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤│Sisteme de preincalzire închise, cu │1-5 │ │ ││alimentare punctuala cu alumina şi │ │ │ ││reglare eficienta a procesului; │ │ │ ││capacele care inchid în întregime │ │ │ ││bazinul permit o colectare eficienta │ │ │ ││a poluantilor atmosferici. │ │ │ ││Cuva Soederberg are gujoane verticale│ > 10│Moderni-│Emisii difuze cu ocazia ││cu dispozitive de colectare a gazelor│ │zarea │alimentarii, ruperii ││reziduale │ │tehno- │crustei şi ridicarea ││ │ │logiei │gujoanelor metalice ││ │ │Soeder- │ ││ │ │berg │ ││ │ │prin │ ││ │ │izolarea│ ││ │ │şi │ ││ │ │modifi- │ ││ │ │carea │ ││ │ │punctu- │ ││ │ │lui de │ ││ │ │alimen- │ ││ │ │tare: de│ ││ │ │la10.000│ ││ │ │la50.000│ ││ │ │$ USA/ │ ││ │ │cuptor │ │├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤│Tehnologie Sumitomo (brichete anozi │ │Scăzute │ ││pentru procedeul VSS) │ │până la │ ││ │ │medii │ │├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤│Purificarea gazelor: │ │ │ ││- filtre cu gudron electrostatice; │2 - 5│Scăzute │Frecvente scantei şi ││ │ │ │arcuri electrice. ││- combinarea electrofiltrelor clasice│ > 1│Medii │Curatarea gazelor pe cale││cu gudron cu electrofiltre pe cale │ │ │umeda produce ape ││umeda; │ │ │reziduale. ││- postcombustie termica │ │ │ │├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤│Se utilizează smoala cu punct de │Ridi-│Medii │ ││fuziune ridicat (instalaţii │cat │ │ ││HSS + VSS). │ │Scăzute-│ ││ │ │medii │ │├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤│Purificare pe cale uscata în │ │Medii- │ ││instalaţii HSS + VSS în funcţiune │ │ridicate│ │└─────────────────────────────────────┴─────┴────────┴─────────────────────────┘────────────────*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta măsurilor de reducere.D. Combustia în căminele casnice67. Sobele şi căminele elimina HAP, mai ales când se foloseşte lemn sau cărbune. Gospodăriile ar putea fi o sursa importanţa de emisii HAP ca urmare a combustibililor solizi ce se ard în seminee şi a aparatelor mici de încălzire. Sobele care ard cărbuni produc mai putini HAP decât cele care folosesc lemnul, deoarece carbunele este de calitate buna şi arde la temperaturi mai ridicate. Aceasta este soluţia cea mai raspandita în unele tari.68. Trebuie semnalat între altele ca optimizandu-se caracteristicile de funcţionare a dispozitivelor de combustie (de exemplu, viteza de combustie), este posibil să se reducă considerabil emisiile HAP. Aceasta optimizare include conceperea camerei de combustie şi aportul de aer. Exista mai multe tehnici care amelioreaza condiţiile de combustie şi de reducere a emisiilor, care dau rezultate atât de diferite în materie de emisie. Cu un cazan modern pe bază de lemne având o cuva cu apa de recuperare, ce reprezintă cea mai buna tehnica disponibilă, emisiile sunt reduse la peste 90%, în raport cu cazanele vechi care nu au o astfel de cuva. Un cazan modern are trei zone diferite: un cămin pentru gazeificarea lemnului, o camera de combustie a gazelor captusita cu materiale ceramice sau de alt tip, care atinge temperaturi apropiate de 1000°C şi o zona de convectie. Aceasta din urma, în care apa absoarbe căldură gazelor, ar trebui să fie suficient de lungă şi eficienta pentru ca temperatura gazelor sa scada de la 1000°C la 250°C cel puţin. Exista şi alte tehnici care permit reechiparea cazanelor vechi, în special instalatia de cuve de răcire, de recuperare, cu captusire ceramica sau cu arzatoare de pelete (aglomerate de cărbune).69. Optimizandu-se viteza de combustie se scad emisiile de monoxid de carbon, de hidrocarburi totale şi de hidrocarburi aromatice policiclice. Pe de altă parte, limitele fixate (prin reglementări de aprobare pe tip) pentru emisiile de monoxid de carbon şi de hidrocarburi totale influenţează de asemenea emisiile de HAP. Când emisiile de CO şi hidrocarburi totale sunt slabe sunt şi cele de HAP. Deoarece măsurarea HAP este mai costisitoare decât cea pentru monoxidul de carbon, este mult mai economic să se fixeze limitele emisiilor acestor gaze, precum şi hidrocarburilor totale. Un proiect de norma pentru cazanele cu cărbune sau cu lemne cu o putere maxima de 300 KW este studiat de Comitetul European de Standardizare (CEN) (vezi tabel 7).Tabelul 7: Proiect de norme CEN în 1997┌─────────┬──────────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┐│Categorie│ Efect │ Monoxid de │ Hidrocarburi │ Particule ││ │ (kW) │ carbon │ totale │ ││ │ ├─────┬─────┬──────┼─────┬────┬───────┼───────┬─────┬─────┤│ │ │ 3 │ 2 │ 1 │ 3 │ 2 │ 1 │ 3 │ 2 │ 1 │├─────────┼──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤│Manuală │ <50 │5000 │8000 │ 25000│ 150│ 300│ 2000 │ 150/│ 180/│ 200/││ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 ││ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤│ │ > 50-150 │2500 │5000 │ 12500│ 100│ 200│ 1500 │ 150/│ 180/│ 200/││ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 ││ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤│ │> 150-300 │1200 │2000 │ 12500│ 100│ 200│ 1500 │ 150/│ 180/│ 200/││ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │├─────────┼──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤│Automată │ < 50 │ 3000│ 5000│ 15000│ 100│ 200│ 1750 │ 150/│ 180/│ 200/││ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 ││ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤│ │ > 50-150 │ 2500│ 4500│ 12500│ 80│ 150│ 1250 │ 150/│ 180/│ 200/││ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 ││ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤│ │> 150-300 │ 1200│ 2000│ 12500│ 80│ 150│ 1250 │ 150/│ 180/│ 200/││ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │└─────────┴──────────┴─────┴─────┴──────┴─────┴────┴───────┴───────┴─────┴─────┘Notă: Niveluri ale emisiilor în ng/mc pentru 10% de C(2).70. Se pot reduce emisiile sobelor de încălzire casnica, care funcţionează cu lemne prin următoarele măsuri:(a) în cazul sistemelor aflate deja în funcţiune, prin programe de informare şi de sensibilizare referitoare la utilizarea în mod corect a sobei, la nefolosirea lemnului, la pregătirea şi uscarea lemnului în asa fel încât să se reducă conţinutul de apa;(b) în cazul sistemelor noi, prin aplicarea normelor referitoare la produse, cum ar fi proiectul de norme CEN (şi normele produselor echivalente în vigoare în Canada şi Statele Unite).71. Exista măsuri de ordin general pentru reducerea emisiilor HAP, între care dezvoltarea instalaţiilor centrale care deservesc gospodăriile şi măsuri pentru economisirea energiei, cum ar fi o mai buna izolare termica pentru reducerea consumului de energie.72. Tabelul 8 prezintă informaţiile legate de măsurile posibile.Tabelul 8: Măsuri posibile de reducere a emisiilor HAP provenind de la arderea în căminele din locuinţe
    Măsuri Nivel de emi- sie (%) *a) Costuri estima- tive Inconveniente/observaţii
    Utilizarea carbunelui uscat şi a lemnului uscat (lemn stocat de la cel puţin 18 până la 24 luni) Utilizarea carbunelui uscat Ridi- cat Ridi- cat
    Sisteme de încălzit care funcţionează cu combustibil solid, construite în asa fel încât să se favorizeze o ardere completa prin: - o optimizare a zonei de gazeificare; - combustie în incinte cu captuseala ceramica; - o zona de convectie eficienta 55 Medii Trebuie începute nego- cieri cu fabricantii pentru introducerea unui sistem de aprobare pentru acestea.
    Instalarea unei cuve cu apa de recuperare
    Instrucţiuni tehnice pentru o buna utilizare a sistemului 30-40 Slabe Trebuie utilizate campa- nii active de educare a consumatorului, asociate cu demonstratii practice şi cu reglementări referitoare la tipurile de sobe.
    Programe de informare a publicului privind utilizarea sobelor cu lemne
    ────────────*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta măsurilor de reducere.E. Instalaţii de conservare a lemnului73. Lemnul conservat cu produşi pe bază de gudron de huila ce conţin HAP poate fi o sursa importanţa de HAP în atmosfera. Emisiile se pot produce fie în timpul impregnarii, fie de-a lungul stocării, manipulării şi utilizării bunului impregnat în aer liber.74. ProdusiI pe bază de gudron de huila ce conţin cei mai utilizaţi HAP sunt carbonileumul şi creozotul. Ambele sunt distilate pe bază de gudron din huila ce conţin HAP, utilizate pentru a proteja lemnul de lucru împotriva degradărilor biologice.75. Este posibil să se reducă emisiile de HAP ce provin de la instalaţiile de conservare şi instalaţiile de stocare a lemnului, utilizându-se mai multe metode care pot să fie folosite separat, sau combinate, de exemplu:(a) condiţii bune de stocare pentru a preveni poluarea solului şi apelor de suprafaţa prin antrenarea HAP sau a apei de ploaie contaminata (este vorba despre amenajarea de locuri de stocare ce nu permit permeabilitatea apei de ploaie, locuri acoperite, reutilizarea apelor contaminate în procesul de impregnare, norme de calitate a producţiei);(b) măsuri care vizează reducerea emisiilor atmosferice care provin din instalaţiile de impregnare (se scade, de exemplu, temperatura lemnului cald de la 90°C la 30°C înaintea transportării către locurile de stocare. Totuşi, o alta metoda cu vapori şi sub vid pentru impregnarea lemnului cu creozot ar trebui evidenţiată ca cea mai buna tehnica disponibilă);(c) studiul asupra sarjei optime de produs de conservarea lemnului conferă o protecţie satisfăcătoare materialului tratat în situ şi poate fi considerat ca una dintre cele mai bune tehnici disponibile în măsura în care studiul diminuează necesităţile de înlocuire, reducand chiar emisiile instalaţiilor de conservare a lemnului;(d) utilizarea produselor de conservare a lemnului care conţin mai puţin HAP care sunt POP:- recurgand eventual la creozotul modificat care este o fracţiune din distilare al cărui punct de fierbere se situeaza între 270 şi 355°C şi care reduce atât emisiile de HAP mai volatile, cat şi cele de HAP mai grele şi mai toxice;- descurajarea folosirii carbonileumului, ceea ce ar permite reducerea emisiilor de HAP.(e) evaluarea, apoi utilizarea, după caz, a soluţiilor de înlocuire, asemenea celor care sunt indicate în tabelul 9 şi care reduce la minim dependenta faţă de produsii pe bază de HAP.76. Arderea lemnului impregnat de emisii de HAP şi de alte substanţe nocive. Dacă are loc, arderea trebuie efectuată în instalaţii care dispun de tehnici antipoluante adecvate.Tabelul 9: Soluţii posibile pentru înlocuirea metodelor de conservare a lemnului, făcându-se apel la produsii pe bază de HAP
    Măsuri Inconveniente
    - Utilizarea materialelor de construcţie de înlocuire - Lemn dur produs în condiţii ecologice viabile (ranfort pentru maluri, inchideri, bariere) - Materiale plastice (în horticultura) - Beton (traversele de cale ferată) - Înlocuirea construcţiilor artificiale prin structuri naturale (ranfort pentru maluri, inchideri, etc.) - Utilizarea lemnului netratat Sunt în stadiu de dezvoltare şi alte tehnici de conservare a lemnului care nu a fost impregnat cu produşi pe bază de HAP. Alte probleme ecologice ce trebuie studiate: - Disponibilitatea lemnului produs în condiţii satisfăcătoare - Emisii datorate producerii şi eliminării de materii plastice asemenea PVC-ului.
     +  Anexa VITERMENELE DE APLICARE A VALORILOR LIMITA ŞI A CELOR MAI BUNETEHNICI DISPONIBILE PENTRU NOILE SURSE FIXE ŞI SURSELEFIXE EXISTENTETermenele de aplicare a valorilor limita şi a celor mai bune tehnici disponibile sunt următoarele:(a) pentru surse fixe noi: doi ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol;(b) pentru sursele existente: opt ani după data intrării în vigoare a prezentului Protocol. La cerere, acest termen poate fi prelungit pentru surse fixe speciale existente conform termenului de amortizare prevăzut în acest sens de legislaţia naţionala.  +  Anexa VIIMĂSURI DE CONTROL RECOMANDATE PENTRU REDUCEREAEMISIILOR DE POLUANTI ORGANICI PERSISTENTICE PROVIN DIN SURSE MOBILE1. Definiţiile relevante sunt furnizate în anexa III a prezentului Protocol.I. NIVELURI DE EMISIE APLICABILE VEHICULELOR NOI ŞI PARAMETRILOR PENTRU CARBURANTA. Niveluri de emisie aplicabile vehiculelor noi2. Maşini speciale cu motor Diesel
    An Greutate de referinţa Valori limita
    Masa hidrocarbu- rilor şi NO(X) Masa particu- lelor
    01.01.2000 01.01.2005 (orientativ) În totalitate În totalitate 0,56g/km 0,3g/km 0,05g/km 0,0025g/km
        3. Maşini grele
    An/Ciclu test Valori limita
    Masa hidrocarbu- rilor şi Masa particu- lelor
    1.1.2000/ ciclu CES 1.1.2000/ ciclu CET 0,66g/kWh 0,85g/kWh 0,1 g/k Wh 0,16g/kWh
        4. Maşini de teren  Faza 1 (referinţa: Regulamentul CEE nr. 96)*)┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Putere neta (P) (kw) Masa hidrocarburilor Masa particulelor │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ P ≥ 130 l,3g/kWh 0,54g/kWh ││ 75 ≤ P< 30 l,3g/kWh 0,7g/kWh ││ 37 ≤ P < 75 l,3g/kWh 0,85g/kWh │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘──────────────*)"Prevederile referitoare la omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie destinate tractoarelor agricole şi forestiere privind emisiile de poluanti ce provin de la motor." Regulamentul a intrat în vigoare la 15 decembrie 1995, iar modificarea acestuia în 5 martie 1997.Faza 2┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Putere neta (P) (kW) Masa hidrocarburilor Masa particulelor │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ O ≤ P <18 ││ 18 ≤ P < 37 1,5 g/kWh 0,8 g/kWh ││ 37 ≤ P < 75 1,3 g/k Wh 0,4 g/kWh ││ 75 ≤ P < 130 l,O g/kWh 0,3 g/kWh ││ 130 ≤ P < 560 1,0 g/k Wh 0,2 g/kWh │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘B. Parametrii carburantului5. Carburant Diesel
    Parametru Unitate Limite Metoda de încercare
    Valoare minima (2000-2005) Valoare maxima (2000/2005)*)
    Indice Densitate la 15°C Evaporare (95°C) HAP Sulf Kg/mc °C masa% ppm 51/N.S. - - - - - 845/NS 360/NS 11/NS 350/50** ISO 5165 ISO 3675 ISO 3408 prIP 391 ISO 14956
    N.S. - nespecificat. Notă *) la data de 1 ianuarie a anului specificat. Notă **) valoare orientativaII. RESTRICTII DE UTILIZARE A FIXATORILOR ŞI ADITIVILOR CU HALOGENIÎN CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI6. În unele tari, se utilizează dibromo - 1,2 metan în combinaţie cu dicloro -1,2 metan ca fixator în benzina cu plumb. Mai mult, se formează PCDD/PCDF cu ocazia arderii în motor. Instalarea convertizoarelor catalitice trifunctionale pe vehicule necesita utilizarea carburantului fără plumb. Adăugarea de fixativi sau de alţi compuşi halogenati trebuie evitata pe cat posibil.7. Tabelul 1 prezintă măsurile posibile de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de esapament ale vehiculelor rutiere.Tabelul 1: Măsuri posibile de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de esapament ale vehiculelor rutiere
    Măsuri Inconveniente/observaţii
    Se exclude utilizarea în combustibil a compusilor halogenati ca: - 1,2 Diclormetan - 1,2 Diclormetan şi compuşi cu brom corespund fixatorilor în carburanţii cu plumb pentru motoarele cu benzina (compusii cu brom pot forma dioxina sau furan bromat) Sa se elimine aditivii cu halogen din carburanţi şi lubrifianţi Fixatorii cu halogen vor dispare prin reducerea progresiva a pieţei benzinei cu plumb, motoarele cu benzina vor fi dotate cu convertor catalitic trifunctional.
    III. MĂSURI DE REDUCERE A EMISIILOR DE POP CE PROVIN DIN SURSE MOBILEA. Emisiile POP de la automobile8. Este vorba de HAP fixate pe particule, emise de vehiculele Diesel. Vehiculele cu benzina emit HAP, dar într-o mai mica măsura.9. Lubrifianţii şi carburanţii pot conţine compuşi halogenati sub forma de aditivi sau din procesul de producţie. Aceşti compuşi pot fi transformati în PCDD/PCDF prin ardere, apoi eliminati împreună cu gazele de esapament.B. Inspecţia şi întreţinerea10. În cazul surselor mobile cu motor Diesel, combaterea emisiilor de HAP se face prin programe de control periodic pentru emisiile de particule sau prin măsurarea opacitatii, acceleratiei în punctul mort, sau prin metode echivalente,11. În cazul surselor mobile cu motor pe benzina, combaterea emisiilor de HAP (pe lângă eliminarea altor compuşi în gazele de esapament) se face prin programe de control periodic pentru sistemul de alimentare şi de funcţionare a convertorului catalitic.C. Tehnici de combatere a emisiilor HAP aparţinând vehiculelor cu motor Diesel sau celor cu motor pe benzina1. Generalitati12. Este important ca vehiculele să fie astfel concepute încât sa răspundă normelor de emisie pe timpul circulaţiei. Acest lucru se poate obţine prin următoarele mijloace: control asupra conformitatii producţiei, durabilitatii echipamentului de-a lungul funcţionarii vehiculului, garanţiei dispozitivelor anti-emisie, şi scoaterea din circulaţie a vehiculelor cu defectiuni. Eficacitatea dispozitivelor anti-emisie a vehiculelor în circulaţie poate fi asigurata printr-un program eficient de inspecţie şi întreţinere.2. Măsuri tehnice de combatere a emisiilor13. Sunt importante măsurile de combatere a emisiilor HAP prezentate mai jos:(a) să se precizeze calitatea carburantului şi modificările motorului pentru a preintampina formarea emisiilor (măsuri primare); şi(b) să se monteze dispozitive de epurare a gazelor de esapament, de exemplu catalizatori cu oxidare simpla sau captator de particule (măsuri secundare).(a) Motoare Diesel14. Modificarea compoziţiei carburantului Diesel are un avantaj dublu: conţinutul scăzut de sulf reduce emisiile de particule şi măreşte eficacitatea catalizatorilor cu oxidare simpla, iar reducerea compusilor di şi tri-aromatici antreneaza o reducere a formării şi a emisiilor de HAP.15. Pentru a reduce emisiile, se ia ca măsura primara modificarea motorului pentru a se obţine o combustie completa. În prezent, se aplică numeroase soluţii. În mod general, compozitia gazelor de esapament se schimba în funcţie de modul în care este concepută camera de combustie şi presiunea de injectare. Pentru cea mai mare parte a motoarelor Diesel, reglarea se face prin mijloace mecanice, motoarele noi sunt adesea echipate cu sisteme de reglare electronică informatizate care combat mai bine emisiile. O alta soluţie este utilizarea combinata a turbo-compresiei şi a racirii imediate a gazelor de esapament. Acest sistem reduce emisiile de NO(X) economiseste carburant şi creşte puterea motorului. Pentru cilindrii mari şi mici, reglarea colectorului de admisie reprezintă o alta soluţie posibila.16. Măsurile ce se aplică lubrifiantului reduc emisiile de materii specifice (MS), în măsura în care 10 până la 50% din acestea provin de la uleiul de motor. Se poate reduce consumul de ulei printr-o intervenţie la nivelul normelor de fabricare a motoarelor şi o ameliorare a dispozitivelor de etanseizare a motorului.17. Măsurile secundare de combatere a emisiilor constau în montarea de dispozitive de epurare a gazelor de esapament. Folosirea unui catalizator cu oxidare simpla, asociat cu un filtru de particule, s-a dovedit utila împotriva emisiilor de HAP ale motorului Diesel, iar captatorul de particule cu oxidare se afla în probe. Plasat în circuitul de esapament, acest dispozitiv retine particulele; reglarea prin ardere a materialelor specifice colectate este posibila într-o oarecare măsura, printr-un sistem de încălzire electrica. Pentru o regenerare eficienta a captatoarelor pasive care funcţionează totuşi normal, trebuie să se utilizeze un arzator sau să se recurgă la aditivi.(b) Motoare cu benzina18. Reducerea emisiilor de HAP de la motoarele cu benzina se face printr-un convertor catalitic trifunctional care reduce emisiile de hidrocarburi în mod general,19. O ameliorare a caracteristicilor de demaraj reduce emisiile substanţelor organice în general şi de HAP în special (de exemplu, catalizatori de demaraj, reincalzirea catalizatorilor şi îmbunătăţirea evaporarii şi pulverizarii carburantului).20. Tabelul 2 prezintă controlul emisiilor de HAP din gazele de esapament ale automobilelor.Tabelul 2: Controlul emisiilor de HAP din gazele de esapament ale automobilelor
    Măsuri Nivel de emisie (%) Inconveniente/observaţii
    Motoare cu aprindere cu scanteie: - convertor catalitic tridimensional cu bucla închisă, - catalizator de demaraj la rece. 10-20 5-15 Necesita benzina fără plumb. Comercializat în anumite tari.
    Carburant pentru motoarele cu scanteie: - reducerea compusilor aromatici, - reducerea conţinutului de sulf. Existenta posibilităţii de rafinare.
    Motoare Diesel: - catalizator cu oxidare simpla, - captator cu oxidare/filtru de particule. 20-70
    Modificarea carburantului Diesel: - diminuarea conţinutului de sulf pentru reducerea emisiilor de particule. Existenta posibilităţii de rafinare.
    Îmbunătăţirea proiectării motoarelor Diesel: - sisteme de reglare electronică, reglarea gradului de injectare şi injectarea de mare presiune - turbo-compresia şi racirea imediata - reciclarea gazelor de esapament Aceste tehnici exista.
     +  Anexa VIIICATEGORIILE DE SURSE MAJORE FIXEI. INTRODUCEREInstalaţiile sau Părţile de instalaţii utilizate pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi pentru testarea noilor produse nu se afla în prezenta lista. O descriere a acestor categorii este furnizată în anexa V.II. LISTA CATEGORIILOR
    Categorie Descrierea categoriei
    1 Incinerare, inclusiv co-incinerarea deşeurilor urbane, periculoase sau medicale, sau a namolului de epurare
    2 Ateliere de sinterizare
    3 Producere primara şi secundară de cupru
    4 Producere de oţel
    5 Topitorii utilizate în industria secundară a aluminiului
    6 Arderea combustibililor fosili în cazanele din centralele electrice şi de încălzire şi în cazanele industriale cu o putere termica superioară celei de 50 MW
    7 Arderea în căminele din locuinţe
    8 Instalaţii de încălzire cu lemne cu o putere termica sub 50 MW
    9 Producerea de cocs
    10 Producerea de anozi
    11 Producerea de aluminiu după procedeul Soederberg
    12 Instalaţii de conservare a lemnului, cu excepţia Părţilor pentru care aceasta sursa nu contribuie în mod substanţial la creşterea volumului total de emisii HAP (definite în anexa III)
    DECIZIA ORGANISMULUI EXECUTIV 2/1998 PRIVIND INFORMAŢIILE CE VORFI COMUNICATE ŞI PROCEDURA CE TREBUIE URMATĂ PENTRU A SEADAUGA SUBSTANŢE ÎN ANEXELE I, II SAU III LA PROTOCOLUL PRIVINDPOLUANTII ORGANICI PERSISTENTIOrganismul Executiv,decis sa acţioneze într-un interval optim pentru a elabora criteriile şi procedurile care permit adăugarea de substanţe la Protocolul privind poluantii organici persistenti, care urmează să fie adoptat,adopta, ţinând seama de art. 14 alin. (6) din Protocol, cerinţele pentru informaţiile ce vor fi comunicate şi procedura ce va fi urmată pentru a se adauga substanţe în anexele I, II sau III ale Protocolului privind poluantii organici persistenti.INFORMAŢIILE DE COMUNICAT ŞI PROCEDURA DE URMAT PENTRU ASE ADAUGA SUBSTANŢE ÎN ANEXELE I, II SAU III ALE PROTOCOLULUIPRIVIND POLUANTII ORGANICI PERSISTENTI1. Orice Parte care prezintă o propunere ce vizează modificarea anexelor I, II sau III conform art. 14 alin. (6) trebuie să comunice Organismului Executiv un profil de risc privind substanţa respectiva şi informaţii asupra caracteristicilor de mai jos, urmând indicaţiile şi valorile numerice orientative, care indica:(a) riscul de transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi: elemente care demonstreaza ca substanţa are o presiune de vapori mai mica de 1000 Pa şi o perioadă de injumatatire atmosferica mai mare de 2 zile, sau date de supraveghere care atesta prezenta substanţei în regiuni indepartate; şi(b) toxicitatea: risc de efecte nocive asupra sănătăţii şi/sau asupra mediului; şi(c) persistenta: elemente care demonstreaza ca perioada de injumatatire a substanţei în apa depăşeşte 2 luni şi ca perioada de injumatatire în sol este mai mare de 6 luni sau ca perioada de injumatatire în sedimente este mai mare de 6 luni, sau, ca alternativa, ca substanţa este suficient de persistenta pentru a intră în domeniul de aplicare a Protocolului; şi(d) bioacumulare:(i) elemente care dovedesc ca factorul de bioconcentratie sau factorul de bioacumulare a substanţelor este mai mare de 5000 sau ca log. Kow este mai mare de 5; sau(îi) ca alternativa, dacă potenţialul bioacumulativ este sub valoarea indicată la pct. (i), alţi factori, cum ar fi puternica toxicitate a substanţei, fac ca aceasta să între în domeniul de aplicare a Protocolului.Propunerea trebuie să fie însoţită de un raport succint şi de date disponibile privind următoarele puncte:(i) producerea/utilizarile/emisiile, nivelurile măsurate în mediu în zonele indepartate de surse, procesele şi coeficientul de degradare biotica şi abiotica, produsii de degradare şi biodisponibilitate;(îi) factorii socio-economici privind soluţiile de înlocuire şi/sau tehnicile disponibile pentru reducerea emisiilor substanţei care face obiectul propunerii, în special:- alte utilizări decât cele actuale şi eficienta acestora;- orice efect nociv cunoscut asupra mediului sau asupra sănătăţii, asociat cu soluţiile propuse;- schimbările de procedee, tehnologii antipoluare, metode de exploatare şi alte tehnici de prevenire a poluarii la care se recurge în scopul reducerii emisiilor substanţei, precum şi aplicabilitatea şi eficienta acestora;- alte costuri şi avantajele decât cele financiare, precum şi costurile şi avantajele cuantificabile legate de utilizarea acestor soluţii de înlocuire şi/sau tehnici.2. În momentul primirii unei solicitări conform alin. (1) şi dacă profilul de risc este considerat acceptabil, Părţile adopta, în cadrul unei reuniuni a Organismului Executiv şi prin consens, dispoziţiile necesare pentru ca propunerea să facă obiectul uneia sau mai multor examinari tehnice, dacă, ţinând seama de conţinutul comunicării şi de orice alta informaţie pertinenta prezentată Organismului Executiv, Părţile considera ca se impune o noua examinare a substanţei. Aceste examinari tehnice se fac în scris şi evalueaza, între altele:(a) datele de supraveghere sau informaţiile ştiinţifice echivalente care indica un transport atmosferic transfrontier pe distanţe lungi; şi(b) dacă sunt date suficiente care să demonstreze ca substanţa poate să aibă efecte nocive puternice asupra sănătăţii şi/sau asupra mediului ca urmare a transportului atmosferic şi transfrontier pe distanţe lungi; şi(c) lista surselor de emisii ale acestei substanţe în atmosfera, inclusiv utilizarea produsilor, estimarile volumului total al emisiilor plecand de la aceste surse şi metodele folosite;(d) dacă exista măsuri proprii care să reducă riscul efectelor nocive asupra" sănătăţii şi/sau mediului în mod consecutiv cu transportul atmosferic transfrontier pe distanţe lungi a substanţelor şi dacă acestea sunt aplicabile din punct de vedere tehnic şi care sunt efectele lor conexe şi costul,3. Expresia "profil de risc", menţionată în alin. (1) şi (2) de mai sus, desemnează un studiu exhaustiv al informaţiilor ştiinţifice referitoare la determinarea riscurilor cu caracter general pentru sănătate şi mediu legate de utilizarea şi eliminarea unei substanţe. Nu este nevoie ca acest studiu sa trateze într-un mod explicit riscurile legate de poluarea atmosferica transfrontiera pe distanţe lungi, dar trebuie furnizate date corespunzătoare pentru evaluarea acestor riscuri.4. Pe baza comunicării menţionate la alin. (1) şi pe baza examinării sau examinarilor tehnice care au fost efectuate conform alin. (2), Părţile încheie, la reuniunea Organismului Executiv, evaluarea propunerii, ţinând seama de obiectivul Protocolului, definit în art. 2.────────────────