DECRET nr. 214 din 12 iulie 1977privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 83 din 6 august 1977



    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Cadrele militare permanente ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne au dreptul la pensie militară de stat, în raport de activitatea şi contribuţia adusă la întărirea capacităţii de apărare a patriei, precum şi la dezvoltarea economiei naţionale. (2) Pensia militară de stat se acordă la împlinirea virstei de pensionare prevăzută în prezentul decret şi se stabileşte în funcţie de numărul anilor serviti în cadrele permanente şi retributia tarifara.  +  Articolul 2Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie, militarii din cadrele permanente care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport cu cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în serviciu.  +  Articolul 3Unităţile militare sînt obligate să asigure pentru militarii din cadrele permanente evidenta corecta a vechimii în serviciu, a retributiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit decretului, la stabilirea pensiei.  +  Articolul 4Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigura din bugetul statului prin Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne.  +  Articolul 5O persoana poate primi o singura pensie militară de stat integrală. În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare, la împlinirea virstei prevăzută de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, i se poate stabili pensia militară de stat în raport de numărul anilor prestati.  +  Articolul 6 (1) Pensionării militari por fi încadraţi în unităţi socialiste, într-o activitate cu caracter permanent sau temporar ori pentru executarea unor lucrări, pînă la împlinirea de către aceştia a virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. (2) După împlinirea virstei prevăzută la alin. (1), se aplică prevederile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. (3) Suma realizată din retributia cuvenită pentru aceasta activitate, împreună cu pensia militară de stat, nu pot depăşi nivelul ultimei retribuţii, pe care pensionarul a avut-o la data pensionării, actualizată potrivit majorărilor retributiei pentru acea funcţie.  +  Articolul 7Pensia nu este impozabilă şi nu poate fi cedata nici total, nici parţial. Dreptul la pensie este imprescriptibil.  +  Capitolul 2 Pensia de serviciu pentru activitatea depusa  +  Articolul 8 (1) Militarii din cadrele permanente, care au o vechime în serviciu de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, au dreptul la pensie de serviciu pentru activitatea depusa, la împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. (2) Cadrele militare care au o vechime în serviciu de cel puţin 30 ani din care 20 ani efectivi ca militar bărbaţii şi 25 ani din care 15 ani efectivi ca militar femeile, sînt pensionate la cererea lor şi la împlinirea virstei de 55 ani bărbaţii şi 52 ai femeile. (3) Cadrele militare care doresc sa continue activitatea şi după împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile, pot cere cu 3 luni înainte de împlinirea acestor virste să fie menţinute în munca cel mult pînă la împlinirea virstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, respectiv ministrului de interne.  +  Articolul 9Militarii din cadrele permanente care au calitatea de personal navigant de aviatie, scafandrii, precum şi cei care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă speciale şi care au servit în asemenea activităţi cel puţin 15 ani efectivi, pot fi pensionaţi dacă au la data iesirii din cadrele permanente o vechime în serviciu de 25 ani şi au împlinit vîrsta de 50 ani.  +  Articolul 10 (1) Vechimea în serviciu ce se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu pentru activitatea depusa este timpul cît ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii au îndeplinit obligaţii militare în cadrele permanente sau în alte situaţii prevăzute în prezentul decret. (2) Dovada vechimii în serviciu, în vederea pensionării, se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor ce rezultă din dosarul personal al militarului sau cu alte acte oficiale eliberate de organele competente.  +  Articolul 11 (1) Retributia tarifara care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergatori iesirii din cadrele permanente. (2) La media retributiilor tarifare prevăzute la alin. (1) se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente, potrivit retribuirii în vigoare la acea data. (3) În cazul celor care, în ultimii 10 ani de activitate, au servit o perioadă mai mica de 5 ani în cadrele permanente, pensia se calculează pe baza mediei retributiilor tarifare lunare din perioada efectiv servita. (4) În retributia tarifara lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispoziţiilor legale, în aceasta retributie.  +  Articolul 12Pensia de serviciu cu vechime integrală pentru activitatea depusa se determina în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retributie, astfel:
           
      Retributia tarifaraPensia in procente din retributia tarifaraCuantumul minim al pensiei
      - lei -
          - lei -
      Pina la 120075-
      1201 - 160070900
      1601 - 2000651120
      2001 - 2500621300
      2501 - 3000601550
      3001 - 3500581800
      3501 - 4000562030
      peste 4000542240
     +  Articolul 13 (1) Personalului navigant din aviatie, scafandrilor şi altor categorii de personal, care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale, li se aplica procentele grupelor I sau II de muncă, după caz, prevăzute de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, dacă au lucrat efectiv în aceste grupe cel puţin 20 ani, în grupa I, sau 25 ani, în grupa II de muncă; în cazul în care au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare grupei a III-a se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în grupele I şi II. (2) Pentru cei prevăzuţi la alin. (1), stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, cîte: a) 1 an şi 6 luni pentru grupa I de muncă; b) 1 an şi 3 luni pentru grupa a II-a de muncă. (3) Locurile şi activităţile ce dau dreptul militarilor de a beneficia de pensie în raport cu grupa I sau II de muncă se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 14Militarii din cadrele permanente, care au o vechime în serviciu mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile beneficiază pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste cinci ani de un spor de 0,5% din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei.  +  Articolul 15Militarii din cadrele permanente, care nu au vechimea şi vîrsta necesare pentru obţinerea pensiei de serviciu cu vechime integrală, beneficiază de pensie de serviciu cu vechime incompleta dacă au la data iesirii din cadrele permanente cel puţin 25 ani vechime în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, şi se afla în una din următoarele situaţii: a) au împlinit vîrsta de 50 ani şi sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vîrsta în grad, prevăzută de Legea privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România, sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive ori nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Ministerului de Interne; b) au fost trecuţi în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru îndeplinirea obligaţiilor militare, ori ca urmare a unor afecţiuni datorită cărora nu pot îndeplini obligaţiile militare.  +  Articolul 16 (1) Militarilor din cadrele permanente care la data trecerii în rezerva nu au vechimea integrală în serviciu, dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acordă pensie la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, proporţional cu numărul anilor de vechime. (2) Militarilor din cadrele permanente, care au la data trecerii în rezerva o vechime în serviciu de 10-15 ani, li se acordă o pensie de 350 lei lunar, pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se acordă 25 lei.  +  Articolul 17 (1) Cadrele militare femei cu o vechime în serviciu de 25 ani, din care cel puţin 15 ani efectivi ca militar, care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, după cum urmează: a) cu un an, pentru trei copii; b) cu doi ani, pentru patru copii; c) cu trei ani, pentru mai mulţi copii. (2) Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi şi nu poate fi mai mica de 50 ani.  +  Articolul 18 (1) La vechimea în serviciu ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru activitatea depusa se cuprinde şi timpul cît o persoană: a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrata, mobilizata sau în prizonierat, dacă la data ivirii acestor situaţii se afla încadrată în munca; b) a fost încadrată în baza unui contract de muncă; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială; c) a fost deţinută în lagare sau inchisori pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deţinere se considera ca vechime în munca de un an şi şase luni; d) a fost îndepărtată din serviciu prin activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 august 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945; e) a desfăşurat activitate revolutionara antifascista recunoscută de către organele în drept ca vechime în munca. (2) Pentru militarii din cadrele permanente, care au lucrat, potrivit legii, cu program redus, vechimea în serviciu se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat. (3) Perioada în care cadrele militare femei au lucrat cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrsta de pînă la 6 ani, se socoteşte ca timp integral. (4) La stabilirea vechimii în serviciu prestată în alta calitate decît aceea ca militar, se ia în considerare şi timpul cît o persoană s-a aflat în orice situaţie care, potrivit normelor din legislaţia privind pensiile de asigurări sociale de stat, se considera ca vechime în munca pentru acordarea dreptului la pensie.  +  Articolul 19Dovada vechimii în serviciu prestată în alta calitatea decît aceea ca militar se face cu carnetul de muncă întocmit conform legii, sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea în cadrul asigurărilor sociale de stat.  +  Articolul 20În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
     +  Capitolul 3 Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accident în generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor  +  Articolul 21 (1) Militarii din cadrele permanente, care datorită unor accidente în serviciu ori datorită unor boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea. (2) Beneficiază, de asemenea, de pensie, militarii din cadrele permanente care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care s-au aflat în cadrele permanente, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II. (3) Persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condiţiile prezentului decret, de pensie de invaliditate de gradul III.  +  Articolul 22 (1) Pierderea capacităţii de muncă se stabileşte de către comisiile de expertiza medico-militare. (2) Militarii din cadrele permanente pot fi încadraţi într-unul din următoarele grade de invaliditate; a) gradul I, dacă aceştia au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane; b) gradul II, ceilalţi militari care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă; c) gradul III, persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă. (3) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aproba prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 23 (1) Pensia ce se acordă militarilor din cadrele permanente care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare sau datorită altor boli contractate în timpul cît erau în cadrele permanente, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte în raport de vechimea în serviciu, în procente, din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retributie. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:
                   
      Retributia tarifaraPensia in procente din retributia tarifara pentru 5 ani vechimeCuantumul minim al pensieiPensia in procente din retributia tarifara pentru 15 ani vechimeCuantumul minim al pensieiPensia in procente din retributia tarifara pentru 30 ani vechimeCuantumul minim al pensiei
      -lei--lei--lei-
      - lei -      
      Pina la 12005065060-75-
      1201 - 1600456605572070900
      1601 - 20004070050880651120
      2001 - 250037725471000621300
      2501 - 300035800451175601550
      3001 - 350033900431350581800
      3501 - 400031980411505562030
      peste 4000291040391640542240
    (2) Pentru vechimea în serviciu cuprinsă între 5 şi 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu. (3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la suta, iar pentru gradul III de pînă la 30 la suta din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate. (4) Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea integrală, se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei. (5) Pensia de invaliditate de gradul III, împreună cu retributia primită pentru munca depusa, nu pot depăşi, pentru persoanele încadrate în grupa I de muncă 80%, pentru persoanele încadrate în grupa II de muncă 75%, iar pentru persoanele încadrate în grupa III de muncă 70% din retributia avută la stabilirea gradului de invaliditate, actualizată, potrivit majorărilor pentru acea funcţie.
     +  Articolul 24Retributia tarifara pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacităţii de muncă este media retributiilor tarifare lunare, din 5 ani de serviciu consecutiv în cadrele permanente, la alegere, din ultimii 10 ani premergatori iesirii din cadrele permanente sau retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în serviciu este de pînă la 5 ani.  +  Articolul 25Cadrele militare care la data iesirii din cadrele permanente au o vechime în serviciu mai mica de 5 ani şi au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, prin accidente în serviciu, boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, sau alte boli contractate în timpul cît erau în cadrele permanente, au drept la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate.  +  Articolul 26Pensionării militari încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, şi o sumă fixa pentru îngrijire, de 300 lei lunar.  +  Articolul 27Decizia privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la comisia centrala de expertiza medico-militară, de către persoana în cauza ori de Direcţia medicală din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv Serviciul sanitar din Ministerul de Interne.  +  Articolul 28 (1) Pensionării militari încadraţi în gradele I, II şi III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, cel puţin o dată pe an, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militare. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începînd cu luna următoare. (2) Revizuirea medicală se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea virstei de 55 ani bărbaţii şi 52 ani femeile. (3) Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care prezintă invaliditati ireversibile, cei care au împlinit vîrsta de 55 ani bărbaţii şi 52 ani femeile, precum şi cei care beneficiază de pensie în condiţiile art. 15 lit. b).  +  Articolul 29În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.  +  Articolul 30Dispoziţiile prezentului decret, care privesc modul de stabilire a vechimii în serviciu şi a retributiei tarifare, în raport de care se calculează pensia de serviciu pentru activitatea depusa, se aplică, în mod corespunzător, şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
     +  Capitolul 4 Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accident în afara îndeplinirii obligaţiilor militare  +  Articolul 31Militarii din cadrele permanente, care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă din cauza unor accidente survenite în afară îndeplinirii obligaţiilor militare, beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III şi au o vechime în serviciu de cel puţin 5 ani.  +  Articolul 32 (1) Pensia se stabileşte în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retribuţii şi ani de vechime în serviciu. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:
                   
      Retributia tarifaraPensia in procente din retributia tarifara pentru 5 ani vechimeCuantumul minim al pensieiPensia in procente din retributia tarifara pentru 15 ani vechimeCuantumul minim al pensieiPensia in procente din retributia tarifara pentru 30 ani vechimeCuantumul minim al pensiei
      -lei--lei--lei-
      - lei -      
      Pina la 12003546040-70-
      1201 - 1600304703548065840
      1601 - 20002448033560601040
      2001 - 25002049031650571200
      2501 - 30001750030775551425
      3001 - 35001551029900531650
      3501 - 400014520281015511855
      peste 400013530271120492040
    (2) Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati. (3) Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea integrală, se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul a pensiei. (4) Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngă pensie, şi o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar. (5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85 la suta, iar pentru gradul III, de pînă la 30 la suta, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate. (6) Pensia de invaliditate de gradul III, împreună cu retributia primită pentru munca depusa, nu pot depăşi 70% din retributia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcţie.
     +  Articolul 33Dispoziţiile referitoare la vechimea în serviciu şi retributia tarifara de calcul, precum şi la încadrarea în grade de invaliditate şi revizuirea medicală, se aplică şi pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din alte cauze decît accidente în serviciu sau boli contractate din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
     +  Capitolul 5 Pensia de urmaş  +  Articolul 34 (1) Pensia de urmaş se acordă copiilor şi sotiei, în condiţiile prevăzute de prezentul decret. (2) Pensia de urmaş se acordă dacă militarul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.  +  Articolul 35 (1) Copiii au dreptul la pensia de urmaş pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăşi vîrsta de 25 ani. (2) Elevilor militari ai instituţiilor de învăţămînt militare şi civile li se acordă pensie de urmaş pe timpul cît urmează astfel de instituţii, ori pînă la obţinerea primului grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, fără a depăşi vîrsta de 25 ani. (3) Copiii urmaşi, care înainte de a împlini vîrsta de 16 ani au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plăţii pensiei de urmaş, pe toată perioada invaliditatii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi 300 lei lunar pentru gradul II.  +  Articolul 36 (1) Sotia are dreptul la pensie de urmaş la împlinirea virstei de 55 ani, pe tot timpul vieţii, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie. (2) De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut, pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani. (3) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta şi de durata căsătoriei, pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soţului şi are în îngrijire unu sau mai mulţi copii, în vîrsta de pînă la 6 ani.  +  Articolul 37Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de decret pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii.  +  Articolul 38Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 36  +  Articolul 39Stabilirea invaliditatii urmaşilor cu drept la pensie de invaliditate gradul I sau II se face de către comisiile prevăzute la art. 22 alin. (1).  +  Articolul 40 (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar; b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile prezentului decret, pentru activitatea depusa sau pentru invaliditate. (2) Pensia de urmaş se stabileşte în procente din pensia titularului, astfel: 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru trei sau mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie.  +  Articolul 41În cazul copiilor orfani de ambii părinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte; b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte, la care se adauga jumătate din pensia celuilalt părinte; c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi.  +  Articolul 42 (1) Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit. (2) Cînd unul dintre urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea data.  +  Capitolul 6 Stabilirea şi plata pensiilor  +  Articolul 43 (1) Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor decretului privind stabilirea drepturilor la pensie, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne se constituie următoarele comisii: a) comisii de pensii pe lîngă comandamentele de armata, de arma şi similare, cu următoarea componenta:
         
      Presedinte:- un loctiitor al comandantului;
      Membri:- un ofiter superior din Consiliul politic si statul major, seful organului de cadre, un ofiter financiar, un jurist si un medic;
    b) comisii centrale de pensii ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, cu următoarea componenta:
         
      Presedinte:- un adjunct al ministrului;
      Membri:- un loctiitor al sefului Marelui stat major;
      - un secretar adjunct al Consiliului politic superior;
      - sefii directiilor: cadre si invatamint, financiare, medicale;
      - seful Oficiului juridic.
    (2) Componenta nominală a comisiilor de pensii şi a comisiilor centrale de pensii se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de conducere al Ministerului Apărării Naţionale, respectiv al Ministerului de Interne.
     +  Articolul 44 (1) În vederea stabilirii pensiei, se întocmeşte dosarul de pensionare, care trebuie să cuprindă fişa de pensie, precum şi orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se întocmeşte de către: a) unitatea militară de care militarul a aparţinut la data iesirii din cadrele permanente, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la data trecerii sale în rezerva; b) centrul militar în raza căruia domiciliază, în cazul militarilor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data iesirii din cadrele permanente. Pentru cadrele ce aparţin Ministerului de Interne, în asemenea cazuri se aplică prevederile alin. (1) lit. a). (2) Unitatea militară şi centrul militar poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine fişa de pensie.  +  Articolul 45 (1) Unităţile militare şi centrele militare sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie organului de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv Ministerul de Interne, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii. (2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi concluziile comisiei de expertiza medico-militară. (3) Organul de pensie din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv Ministerul de Interne, este obligat sa verifice în termen de 40 de zile dacă dosarul de pensionare conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei şi sa propună comisiei de pensii emiterea deciziei de pensionare.  +  Articolul 46 (1) Comisiile de pensii emit deciziile de pensionare pe baza propunerilor organelor de pensii. (2) Împotriva deciziilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrala de pensii a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Ministerului de Interne. Deciziile care nu au fost atacate în termen, precum şi deciziile comisiilor centrale de pensii, sînt definitive.  +  Articolul 47Comisiile centrale de pensii sînt organe de apel şi control; în aceasta calitate, comisiile judeca şi hotărăsc asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de comisiile de pensii şi urmăresc aplicarea corecta a legislaţiei de pensii de către organele de pensii.  +  Articolul 48 (1) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Ministerului de Interne, se constituie cîte o comisie de expertiza medico-militară care funcţionează pe lîngă spitalele militare, precum şi cîte o comisie centrala de expertiza medico-militară. (2) Componenta nominală a comisiilor de expertiza medico-militară de pe lîngă spitalele militare se stabileşte prin ordin al şefului Direcţiei medicale, iar componenta nominală a comisiilor centrale de expertiza medico-militare, prin ordin al ministrului apărării naţionale, respectiv al ministrului de interne.  +  Articolul 49 (1) Comisiile de expertiza medico-militare fac propuneri privind încadrarea militarilor în grade de invaliditate şi efectuează revizuirea medicală periodică sau la cerere, a pensionarilor încadraţi în grade de invaliditate, în ceea ce priveşte capacitatea lor de muncă. (2) Comisiile centrale de expertiza medico-militară avizează propunerile de încadrare în grade de invaliditate, făcute de comisiile de pe lîngă spitalele militare, controlează şi îndrumă activitatea comisiilor de expertiza medico-militare de pe lîngă spitalele militare şi rezolva contestaţiile făcute de persoanele în cauza sau de Direcţia medicală.  +  Articolul 50Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi răspunderile comisiilor centrale de pensii, ale comisiilor de pensii, ale comisiilor de expertiza medico-militare, se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 51 (1) Pensiile se plătesc astfel: a) de la data încetării retributiei cadrelor militare sau, după caz, a retributiei sau pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea împreună cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în cel mult 3 luni de la data ivirii acestor situaţii; b) din prima zi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele necesare a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a). (2) Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei de ieşire din cadrele permanente sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la organul de pensii.  +  Articolul 52Urmaşii pensionarilor militari vor depune cererea împreună cu actele necesare pentru obţinerea pensiei de urmaş la organul de pensie sau la centrul militar.  +  Articolul 53Pensia se plăteşte personal titularului sau se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele sau. În cazul în care pensia nu poate fi inminata pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului.  +  Articolul 54 (1) Pensia de urmaş, acordată copiilor potrivit prezentului decret, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat. (2) Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii.  +  Articolul 55 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează începînd cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate. (2) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie.  +  Articolul 56 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul: a) executa o pedeapsă privativă de libertate; b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari; c) este concentrat ori mobilizat. (2) Pe timpul cît un pensionar de invaliditate gradul I este internat în unităţi de asistenţa socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire. (3) Suspendarea plăţii pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea.  +  Articolul 57 (1) În cazul prevăzut la art. 56 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni. (2) După executarea pedepsei sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.  +  Articolul 58 (1) Pensionării reincadrati permanent sau temporar au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionării. (2) Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensie respectiv.  +  Articolul 59 (1) Pensionarilor militari rechemati în cadrele permanente li se anulează decizia de pensionare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
     +  Capitolul 7 Pensia suplimentară  +  Articolul 60 (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualitatii între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 2 la suta din retributia lor tarifara lunară. (2) Militatii din cadrele permanente pot contribui benevol cu încă 2 la suta din retributia tarifara lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz, contribuţia totală va fi de 4 la suta din retributia tarifara. Cei care au contribuit cu 4 la suta din retributia tarifara beneficiază de o pensie suplimentară majorată, potrivit prezentului decret. (3) Contribuţia pentru pensia suplimentară se retine de unităţi şi se virează de către acestea prin Direcţia financiară a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Ministerului de Interne, într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acordă o dobinda de 3 la suta anual.  +  Articolul 61 (1) Militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de aceasta pensie de la data iesirii lor din cadrele permanente ca urmare a pensionării. (2) Pentru militarii care au contribuit cu 2 la suta, pensia suplimentară se stabileşte în procente din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei militare, după anii de contribuţie, astfel:
         
      Timpul cit s-a contribuit% din retributia tarifara
      - peste 20 ani12
      - 15-20 ani inclusiv10
      - 10-15 ani inclusiv8
      - 5-10 ani inclusiv5
     +  Articolul 62 (1) Militarii care au contribuit în mod benevol cu 4 la suta din retributia tarifara lunară beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retributia folosită la calcularea pensiei militare, după anii de contribuţie, după cum urmează:
         
      Timpul cit s-a contribuit% din retributia tarifara
      - peste 25 ani18
      - 20-25 ani inclusiv16
      - 15-20 ani inclusiv14
      - 10-15 ani inclusiv12
      - 5-10 ani inclusiv8
    (2) Pentru militarii care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2 la suta, iar o alta perioada cu 4 la suta, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4 la suta; în acest caz, fiecare doi ani de contribuţie cu 2 la suta se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4 la suta.
     +  Articolul 63Militarilor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobinda de 3 la suta.  +  Articolul 64Pensia suplimentară se acordă urmaşilor în proporţie de 50 la suta din cotele prevăzute pentru pensia de urmaş acordată în condiţiile prezentului decret.  +  Articolul 65În cazul în care o persoană a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plăteşte pensia plăteşte şi pensia suplimentară.  +  Articolul 66Prevederile din prezentul decret referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului la pensie, sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare.
     +  Capitolul 8 Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 67Pensionării militari şi membrii lor de familie beneficiază de asistenţa socială şi de alte drepturi de asigurări sociale prevăzute pentru pensionării de asigurări sociale de stat, în condiţiile şi potrivit Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa social.  +  Articolul 68În caz de deces al pensionarului sau al unui membru de familie, se acordă, în aceleaşi condiţii ca şi pentru militarii din cadrele permanente, ajutor de deces prin centrul militar sau prin unităţile socialiste, dacă pensionării militari erau încadraţi în munca.  +  Articolul 69Cererile în faţa oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.  +  Articolul 70 (1) Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmăresc. (2) Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu.  +  Articolul 71Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, determina plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii.  +  Articolul 72La stabilirea pensiilor militare de stat şi a pensiilor suplimentare, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului.  +  Articolul 73Pensiile stabilite pînă la data prezentului decret se menţin, în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate.  +  Articolul 74 (1) Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, au drept la pensie de serviciu pentru activitatea depusa, dacă au cel puţin 30 ani vechime în serviciu la data iesirii din cadrele permanente, din care 20 ani efectivi ca militar, şi au împlinit vîrsta de 60 ani. (2) Celor care au calitatea de pensionari militari la data degradării ori pierderii gradului militar li se retrage dreptul la pensia de serviciu pentru activitatea depusa, pînă la împlinirea virstei prevăzută la alin. (1).  +  Articolul 75Nevazatorii primesc pensia integrală de serviciu pentru activitatea depusa dacă au la data iesirii din cadrele permanente o vechime de cel puţin 15 ani bărbaţii şi 10 ani femeile, la împlinirea virstei de 50 ani bărbaţii şi 45 ani femeile. Aceşti pensionari primesc pensia în întregime şi pe timpul cît sînt încadraţi în munca.  +  Articolul 76 (1) Pensionării de invaliditate de orice grad, care sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentului decret, vor fi reexaminati de către comisiile de expertiza medico-militare la termenele stabilite, potrivit prezentului decret. (2) Pensionării militari, care în urma revizuirii medicale urmează să fie reincadrati în munca, vor fi repartizaţi în locuri de muncă corespunzătoare, potrivit pregătirii şi capacităţii lor, prin direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale. Aceştia îşi menţin dreptul la pensie numai pînă la încadrarea în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. Pensionării de invaliditate care la intrarea în vigoarea a prezentului decret, beneficiau atît de pensie cît şi de retributie, îşi menţin acest drept cît timp continua să fie încadraţi în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977.  +  Articolul 77Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentului decret.  +  Articolul 78Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 iulie 1977.Pe aceeaşi dată se abroga: Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară şi Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2006/1967 pentru aplicarea Decretului nr. 141/1967, cu toate modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret.-------------------