LEGE Nr. 41 din 17 iunie 1994privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune
Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 153 din 18 iunie 1994
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Se înfiinţează Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române. + Articolul 2Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt persoane juridice, au sediul în municipiul Bucureşti şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condiţiile prezentei legi şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte. + Articolul 3Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au obligaţia să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor, precum şi informarea corecta a opiniei publice. Conţinutul programelor Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. + Articolul 4Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, impartial, realitatile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice, sa promoveze cu competenţa şi exigenta valorile limbii române, ale creatiei autentice culturale, ştiinţifice naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civile, morale şi sportive, sa militeze pentru unitatea naţionala şi independenta tarii, pentru cultivarea demnităţii umane, adevărului şi justiţiei. La îndeplinirea atribuţiilor pe care le au, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din România. + Articolul 5Programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune nu trebuie să servească sub nici un motiv ca mijloace de defaimare a tarii şi a naţiunii, sa nu indemne la război de agresiune, la ura naţionala, rasială, de clasa sau religioasă, sa nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau violenta publică, sa nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Difuzarea de programe nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor. Emisiunile care, prin conţinutul lor, ameninta dezvoltarea psihomorala sau fizica a copiilor şi a tinerilor nu vor fi difuzate între orele 6,00 şi 23,00. Minorii cu comportament deficitar sau care au savirsit încălcări ale legii vor putea fi prezentaţi fără elemente care să permită identificarea lor. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune trebuie să rezerve o parte din spaţiul de emisie partidelor politice reprezentate în Parlament. Timpul afectat partidelor politice nu poate depăşi o sutime din întregul timp de emisie săptămînal. Repartizarea timpului de emisie pe partide politice se face în raport cu ponderea reprezentanţilor acestora în Parlament, luindu-se în calcul o unitate de timp pentru fiecare parlamentar, inclusiv pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale. Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viaţa particula- ra a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. + Articolul 6Difuzarea reclamelor de către serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se poate face numai prin contract încheiat cu beneficiarul reclamei, producătorul programului publicitar sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora, în condiţiile stabilite de normele obligatorii *) elaborate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate în Monitorul Oficial al României. Nerespectarea normelor stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului privind realizarea publicităţii în cadrul programelor de radiodifuziune şi de televiziune se sancţionează potrivit Legii audiovizualului nr. 48/1992. + Articolul 7Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor promova şi vor incuraja difuzarea de creatii audiovizuale româneşti. Ponderea creaţiilor audiovizuale româneşti în programele serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune trebuie să fie de cel puţin 40%. Delimitarea termenului de creaţie în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi al Societăţii Române de Televiziune se va face prin statutele proprii. Societatea Română de Televiziune va coopera, cu prioritate, cu cinematografia naţionala în vederea realizării unor filme româneşti artistice, de ficţiune, documentare şi de animatie. + Articolul 8Activitatea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune este autonomă şi independenta editorial. Autonomia şi independenta editoriala a serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influentele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune. Nu constituie ingerinţe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, în condiţiile Legii audiovizualului nr. 48/1992. Reţelele de comunicaţii închiriate în vederea transmiterii programelor naţionale ale serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt la dispoziţia exclusiva a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune pe întreaga perioadă de închiriere. Dreptul de a transmite pe aceste reţele aparţine celor două societăţi. + Articolul 9Serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt obligate sa transmită, cu prioritate şi în mod gratuit, comunicatele sau mesajele de interes public primite de la Parlament, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Tarii sau de la Guvern. + Articolul 10Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se bucura, pe durata exercitatii funcţiei, de protecţia legii şi de drepturile stabilite prin statutul ziaristului de radiodifuziune şi, respectiv, statutul ziaristului de televiziune. Statutele cuprinzând drepturile şi obligaţiile ziaristilor vor fi elaborate de o comisie paritara formată din membri ai fiecărui consiliu de administraţie şi delegaţi ai plenului realizatorilor de emisiuni de radio şi de televiziune şi sunt aprobate de consiliile de administraţie ale societăţilor pe baza avizului comisiilor parlamentare de resort. Comisia îşi alege un preşedinte, iar în cazul în care acesta nu este ales în termen de 15 zile, el va fi desemnat de comisiile parlamentare de specialitate reunite. Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze: a) apărarea ziaristilor şi a celorlalţi realizatori de emisiuni faţă de încercările de a li se ştirbi independenta profesională şi de a li se leza drepturile; b) participarea la luarea deciziilor care privesc statutul ziaristilor şi al celorlalţi realizatori de emisiuni; c) ascultarea persoanei în cauza în situaţia în care urmează să-i fie aplicate sancţiuni prevăzute de lege sau de statut; d) exercitarea profesiei de ziarist şi de realizator de emisiuni în condiţii de răspundere profesională, morala sau juridică, după caz; e) soluţionarea divergentelor privitoare la aplicarea statutului de către o instanţa interna de arbitraj. + Articolul 11Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se bucura, pe durata îndeplinirii funcţiei, de aceeaşi protecţie a legii ca şi funcţionarul public. Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul prevăzut la alin. 1 poate ocupa sau exercita o alta funcţie publică sau privată numai cu acordul comitetului director al serviciului public în care lucrează. Se considera personal de specialitate personalul care redactează, elaborează, coordonează emisiuni sau programe ori participa direct sau indirect la realizarea lor. Personalul de specialitate are drepturile şi obligaţiile rezultind din profesia de ziarist, precum şi cele prevăzute în statutul redactional, codul deontologic şi regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei societăţi. Este interzisă exercitarea oricărei forme de constringere fizica sau psihică, a oricărei presiuni sau acţiuni de intimidare împotriva personalului de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, de natura sa-l împiedice de exercitarea profesiei sau sa aducă atingere prestigiului sau social şi profesional. + Articolul 12Personalul prevăzut la art. 11 poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, altele decît cele editate de serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune în care îşi desfăşoară activitatea. Materialele create în calitate de salariat al serviciului public, destinate elaborării sau realizării de emisiuni sau programe, nu pot fi folosite în afară societăţii, mai înainte de 2 ani de la data realizării lor, decît cu încuviinţarea serviciului public în cadrul căruia au fost create. + Articolul 13Personalul de specialitate prevăzut la art. 11 nu poate face parte din partide sau alte formaţiuni politice şi nici nu poate promova prin activitatea pe care o desfăşoară ideile sau programele acestora. Salariaţii prevăzuţi la alin. 1 nu poate face parte din conducerea altor societăţi de radiodifuziune sau de televiziune şi nici nu pot cumula funcţii de execuţie în cadrul acestora. Salariaţii prevăzuţi la alin. 1 pot colabora la alte societăţi de radiodifuziune sau de televiziune numai cu acordul comitetului director al serviciului public în care lucrează. Nerespectarea dispoziţiilor alin. 1 şi 2 se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă sau, după caz, cu destituirea din funcţie. Dacă prin nerespectarea dispoziţiilor alin. 1 şi 2 s-a cauzat o paguba societăţii în care lucrează, salariatul va fi obligat la repararea acesteia potrivit legii. Modul în care vor fi aduse la îndeplinire dispoziţiile prezentului articol va fi prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei societăţi. + Articolul 14În cadrul programelor de ştiri, informaţiile trebuie transmise în mod fidel, iar comentarea lor trebuie facuta cu onestitate, fără vreo influenţa din partea autorităţilor publice sau a altor persoane juridice de drept public sau privat. Se interzice orice atitudine interesată în tratarea informaţiilor. Ştirile şi informaţiile care urmează să fie difuzate sub forma de texte sau imagini trebuie să fie verificate. Sensul lor nu trebuie să fie deformat sau fabricat prin modul de formulare, titluri sau comentarii. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii, realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de radiodifuziune, respectiv de televiziune. Ştirile difuzate sau informaţiile care ulterior se dovedesc inexacte sau false trebuie rectificate. Difuzarea unor informaţii prin care se lezeaza drepturile unei persoane sau interesele legitime ale acesteia îi da dreptul sa ceara redactiei de specialitate, în cel mult 7 zile calendaristice de la difuzarea informatiei, rectificarea acesteia. În caz de refuz, persoana care se considera vătămată într-un drept sau interes legitim poate cere directorului general al societăţii, în cel mult 6 zile după expirarea termenului de la alin. 6, acordarea dreptului la replica. Rectificarea şi replica vor fi difuzate în cadrul aceleiaşi emisiuni şi la aceeaşi ora la care dreptul sau interesul persoanei a fost lezat. Răspunderea pentru difuzarea rectificarii aparţine conducătorului redactiei în cauza, iar răspunderea pentru acordarea dreptului la replica revine directorului general al societăţii. Nedifuzarea rectificarii şi neacordarea dreptului la replica sunt supuse contenciosului administrativ, la cererea persoanei lezate. Celelalte cazuri privind dreptul la replica se exercită conform normelor obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate în Monitorul Oficial al României. Caracterul confidenţial al surselor de informare a personalului de specialitate, la care se face referire în art. 11, este garantat prin lege. Dezvaluirea acestor surse, motivată prin încălcarea interesului public, poate fi facuta numai în cazuri excepţionale, în baza dispoziţiei emise de o instanţa judecătorească sau a unei ordonanţe a procurorului. În exercitarea atribuţiilor profesionale de către ziarişti şi alţi realizatori de emisiuni, informaţiile nu pot fi obţinute decît prin mijloace legale şi morale, iar utilizarea acestora nu poate fi facuta în scop personal. + Capitolul 2 Obiectul de activitate + Articolul 15Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au, fiecare după profilul sau, ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment; b) difuzarea programelor prin staţii de emisie şi linii pentru transmiterea programelor aflate în proprietate sau prin închirierea reţelelor de telecomunicaţii audiovizuale, radioelectrice, proprietate a regiilor autonome sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice; c) organizarea şi realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu alţi parteneri interni sau externi, de programe radiofonice, de televiziune, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, filme artistice de televiziune, seriale de televiziune, filme documentar-ştiinţifice, necesare programelor proprii şi pentru schimb cu organizaţii similare din ţara şi din străinătate sau pentru valorificare; d) desfăşurarea activităţii de impresariat pentru propriile formaţii artistice, organizarea de concerte, festivaluri şi spectacole cu public, precum şi concursuri cu formaţii artistice proprii sau în colaborare cu alţi artişti, inclusiv concursuri şi jocuri de inteligenta sau aleatorii, încheierea de contracte cu artişti şi impresari români sau străini, pentru emisiunile, concertele şi spectacolele pe care le organizează, plătind onorarii şi efectuind încasări în condiţiile legii; e) realizarea de activităţi publicitare prin emisiunile şi publicaţiile proprii, pentru beneficiari din ţara şi din străinătate; f) organizarea activităţii de documentare în problemele specifice, editarea şi transmiterea spre difuzare a programelor, materialelor publicitare şi a altor publicaţii legate de activitatea radiofonica şi de televiziune; g) realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect instructiv-educativ, moral-religios şi patriotic, în colaborare cu persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ; h) elaborarea studiilor de perspectiva pentru dezvoltarea reţelelor proprii de emitatoare şi translatoare de radiodifuziune şi de televiziune, în colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor, precum şi avizarea studiilor privind modificarea sau dezvoltarea reţelelor de difuzare a programelor publice ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune; i) acordarea, la cerere, de asistenţa de specialitate, cu plata, privind amplasarea, parametrii şi punerea în funcţiune de noi staţii de radiodifuziune şi de televiziune, precum şi cu privire la eficienta altor mijloace tehnice puse în funcţiune în acest scop; j) efectuarea activităţii de cercetare şi proiectare, precum şi lucrări specifice tehnicii audio şi video, pentru nevoile proprii sau ale altor beneficiari din ţara sau din străinătate, urmărirea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora în condiţiile legii, promovarea progresului tehnic şi ştiinţific în activitatea societăţii; k) avizarea tehnica, la cerere, a fabricării de prototipuri ale echipamentelor de studio pentru radiodifuziune şi televiziune, radioficare şi electroacustica, precum şi a echipamentelor din această categorie prevăzute a se importa; l) efectuarea direct, în condiţiile legii, în domeniul de activitate, de operaţiuni de comerţ exterior şi de plati în lei şi în valută; m) organizarea coproductiilor cu parteneri externi în domeniul unor programe radiofonice şi de televiziune şi realizarea producţiei, prelucrării, schimbului, exportului şi importului de filme ori programe pentru programele de televiziune sau de radiodifuziune, după caz; n) reprezentarea posturilor naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în relaţiile cu organismele internaţionale, precum şi cu cele din alte tari, încheierea convenţiilor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile de radiodifuziune şi de televiziune din alte tari şi cu organizaţiile internaţionale din domeniul radiodifuziunii şi al televiziunii; o) realizarea şi trimiterea în străinătate, în vederea difuzării, potrivit acordurilor încheiate cu organizaţii similare, a programelor radiofonice, de televiziune şi film; p) organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni şi de corespondenti cu organizaţii de radiodifuziune şi de televiziune din alte tari, oferind posibilitatea unei informări reciproce directe asupra realitatilor din România şi din ţările respective; r) organizarea şi exploatarea unor noi servicii de transmitere a informaţiilor pe reţelele destinate difuzării programelor publice ale Societăţii Române de Televiziune şi ale Societăţii Române de Radiodifuziune; s) păstrarea şi arhivarea înregistrărilor audiovizuale şi a documentelor care prezintă interes pentru patrimoniul naţional; perioadele de păstrare şi condiţiile de arhivare şi de acces la înregistrările şi documentele arhivate se vor stabili prin regulamentele de organizare şi funcţionare a celor două societăţi, în condiţiile legii; t) orice alte activităţi stabilite potrivit legii. + Articolul 16Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune elaborează şi transmit spre difuzare, în condiţiile prezentei legi, programe de radiodifuziune şi de televiziune în limba română şi în alte limbi, adresate ascultatorilor şi telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României şi politica sa interna şi externa, precum şi punctele de vedere ale autorităţilor publice române în legătură cu situaţia internationala. În acest scop, în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune funcţionează Departamentul general al emisiunilor pentru străinătate, care emite sub denumirea "Radio România Internaţional". În cadrul Societăţii Române de Televiziune va funcţiona un compartiment similar. + Articolul 17În realizarea obiectului de activitate, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au următoarele drepturi: a) sa utilizeze reţelele proprii de emitatoare şi relee, precum şi cele puse la dispoziţie prin închiriere, cu drept de preemptiune în condiţiile prezentei legi, pentru programele naţionale, sa predea semnalele corespunzătoare emisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune la intrările în reţelele de telecomunicaţii ale regiilor autonome sau societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, în vederea transportului şi difuzării lor conform programului stabilit de comun acord şi la indicii de calitate tehnica stabiliţi prin contract; b) sa amplaseze, pe orice construcţii sau terenuri, indiferent de forma de proprietate, în condiţiile legii, echipamente pentru legăturile ocazionale sau temporare necesare transmisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune; în cazul în care amplasarea se face pe o proprietate publică, aceasta se face fără plata, iar în cazul proprietăţii private, când titular este o altă persoană decît statul, amplasarea se face cu acordul şi în condiţiile stabilite cu proprietarul. Dacă amplasarea urmează să se facă pe construcţii sau terenuri destinate apărării naţionale, se va solicita avizul Ministerului Apărării Naţionale. Pagubele produse se suporta, în toate cazurile, de societatea de radiodifuziune sau de televiziune care a dispus amplasarea de echipamente, indiferent de natura proprietăţii; c) sa transmită direct prin radio şi televiziune sau sa înregistreze, fără plata, dezbateri publice ale autorităţilor publice, mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni, alte întruniri religioase sau comemorative, precum şi orice alte evenimente sau acţiuni cu caracter public, indiferent de locul unde acestea se desfăşoară. Transmiterea radiofonica ori prin televiziune sau înregistrarea în vederea transmisiei, fără plata, a operelor de orice fel, din sălile de spectacol sau din locurile publice în care acestea sunt reprezentate, executate sau expuse, precum şi a manifestărilor culturale, artistice şi sportive se poate face în scop informativ numai o singură dată, cu o durată de cel mult 3 minute, în afară de cazul în care s-a convenit în alt mod cu organizatorul de spectacol sau cu deţinătorul dreptului de autor; d) sa înregistreze şi sa folosească, în programele lor, operele pentru care au încheiat un contract, precum şi, fără încheiere de contract, operele de orice fel care au fost reproduse sau difuzate, reprezentate, executate sau expuse în public, cu respectarea dreptului de autor; e) sa consulte, prin mijloace specifice, ascultatorii şi telespectatorii asupra profilului şi calităţii programelor, sa menţină legătură cu aceştia prin modalităţi diverse, solicitindu-le opinia pentru îmbunătăţirea continua a emisiunilor; f) sa stabilească, în condiţiile legii, preţurile şi tarifele în lei şi în valută pentru activităţile şi serviciile pe care le prestează, în domeniul specific al activităţii pe care o desfăşoară, cu excepţia taxelor de abonament; g) sa organizeze reţele proprii de corespondenti şi în străinătate. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au acces neingradit la informaţiile publice privind evenimentele politice, sociale, cultural-artistice, sportive, care au loc în România. + Articolul 18Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune colaborează cu instituţiile publice, cu agenţii economici, cu persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ şi se sprijină pe colaborarea cu ascultatorii şi telespectatorii în scopul realizării obiectului lor de activitate. + Capitolul 3 Organizare şi funcţionare + Articolul 19Conducerea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune, în cadrul fiecărei societăţi, este asigurata de: a) consiliul de administraţie; b) directorul general; c) comitetul director. Consiliul de administraţie se organizează pentru fiecare societate şi este compus din 13 persoane, din care una îndeplineşte funcţia de preşedinte. Preşedintele consiliului de administraţie este directorul general al societăţii. Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în baza propriului regulament de organizare şi funcţionare. + Articolul 20Preşedintele şi membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, se numesc de către Parlament. Consiliul de administraţie al fiecărei societăţi se compune din 13 membri, desemnaţi prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comuna a celor două Camere. Listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează: a) grupurile parlamentare din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri; b) Preşedintele României pentru 1 loc; c) Guvernul pentru 1 loc; d) personalul de specialitate prevăzut la art. 11 alin. 3 din prezenta lege desemnează, prin vot secret, candidaţi pentru 2 locuri; e) grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale, pentru 1 loc. Propunerile pentru locurile prevăzute la alineatul precedent nu pot depăşi dublul numărului de locuri stabilite. Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele către comisiile permanente de resort, în vederea audierii şi selectionarii candidaţilor. Comisiile lucrează în şedinţa comuna şi decid asupra candidaţilor propuşi cu votul a două treimi din membrii acestora. Ele propun plenului celor două Camere cîte o lista de 13 candidaţi pentru fiecare societate, conform structurii prevăzute la alin. 2. Metodologia audierii în comisiile permanente de resort se stabileşte în şedinţa comuna a celor două comisii şi va fi data publicităţii cu 15 zile înainte de data audierii. Preşedinţii consiliilor de administraţie se numesc de către Parlament în şedinţa comuna, dintre membrii consiliilor, la propunerea comisiilor permanente de resort, cu respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute în acest articol. + Articolul 21Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani. Membrii Parlamentului şi ai Guvernului nu pot face parte din consiliile de administraţie ale celor două societăţi. Comisiile permanente de resort reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, la sesizarea consiliului de administraţie al fiecărei societăţi, propun Parlamentului, cu votul a două treimi din numărul membrilor lor, înlocuirea unui membru a cărui activitate este necorespunzătoare, precum şi completarea locurilor vacante ivite din diferite motive, în perioada mandatului. Membrul numit va funcţiona numai până la îndeplinirea acestei perioade. Locurile vacante în consiliul de administraţie al fiecărei societăţi sunt anunţate public în termen de 15 zile. Comisiile pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reunite, organizează audieri publice pentru candidaţi şi prezintă Parlamentului propuneri pentru ocuparea locurilor vacante în termen de 30 de zile de la data anunţării. + Articolul 22Preşedintele şi membrii consiliului de administraţie depun în faţa Parlamentului următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi sa păstrez secretul profesional. Asa să-mi ajute Dumnezeu !" + Articolul 23Membrii consiliului de administraţie care au calitatea de angajaţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ai Societăţii Române de Televiziune, îşi păstrează toate drepturile şi obligaţiile derivînd din aceasta calitate. Membrii consiliului de administraţie primesc pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie lunară egala cu 1/4 din salariul directorului general. Ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor de transport şi de cazare ocazionate de participarea la şedinţele consiliului de administraţie. Membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din alt consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare. + Articolul 24Consiliul de administraţie se întruneşte lunar şi ori de cîte ori interesele societăţii o impun. Consiliul este convocat de preşedinte, care propune ordinea de zi, sau la solicitarea a cel puţin o treime din membrii săi. + Articolul 25Pentru adoptarea unor decizii complexe, consiliul de administraţie poate atrage în activitatea de analiza colaboratori externi. + Articolul 26Lucrările consiliului de administraţie sunt conduse de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de un alt membru al consiliului dacă a fost desemnat de preşedinte, sau de cel mai în vârsta membru al consiliului. Consiliul de administraţie lucrează legal în prezenta majorităţii membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor acestuia. Neintrunirea cvorumului duce la reprogramarea şedinţei, în cel mult 15 zile, cu aceeaşi ordine de zi. Neintrunirea consiliului de administraţie la termenul prevăzut la alineatul precedent duce la dizolvarea de drept a acestuia. Dizolvarea consiliului se aduce la cunoştinţa Parlamentului în termen de 24 de ore, de către directorul general al societăţii, iar în termen de 60 de zile Parlamentul va numi noul consiliu de administraţie. + Articolul 27Consiliul de administraţie are, în principal, următoarele atribuţii: a) aproba conceptia de dezvoltare a societăţii şi normele privitoare la strategia şi structura programelor ; supraveghează respectarea modului în care societatea îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în schema de programe şi în licenta de emisie eliberata de Consiliul Naţional al Audiovizualului; b) aproba structurile organizatorice ale departamentelor, direcţiilor şi structurilor teritoriale, în limita numărului de posturi aprobat anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli; c) elaborează şi aproba reglementări detaliate pentru a preciza funcţiile serviciului public prevăzute în această lege şi în reglementările internaţionale; d) aproba proiectul bugetului şi asigura execuţia acestuia; repartizează bugetele unităţilor şi studiourilor teritoriale după aprobare; e) analizează bilanţul şi contul de profit şi pierderi anual şi le înaintează spre aprobare organelor prevăzute de lege; f) aproba sau propune spre aprobare, potrivit competentelor, investiţiile ce urmează a se realiza de către societate; g) stabileşte, în condiţiile legii, măsuri de extindere sau de restringere a activităţii societăţii, de înfiinţare sau de desfiinţare a unor studiouri teritoriale; h) aproba funcţionarea de consilii de conducere la unităţile din structura; i) stabileşte şi aproba relaţiile compartimentelor din aparatul propriu şi al unităţilor subordonate în cadrul societăţii şi cu terţii, în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic şi altele; j) stabileşte şi aproba competentele şi atribuţiile unităţilor din componenta societăţii; k) prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de subvenţii pentru a fi incluse în bugetul de stat, în vederea aprobării de către Parlament; l) aproba volumul maxim al creditelor bancare; m) aproba propunerile de depasire a cheltuielilor totale prevăzute în buget, în cazul în care exista un plus de venituri care să acopere plusul de cheltuieli; n) aproba competentele privind angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natura, inclusiv investiţii, tranzacţii financiare şi comerciale, vinzari sau închirieri de bunuri mobile şi imobile care nu mai sunt necesare sau al căror cheltuieli cu întreţinerea sunt nejustificate, în condiţiile legii; o) analizează raportul trimestrial al societăţii privind activitatea pe bază de bilanţ şi aproba măsuri pentru desfăşurarea activităţii viitoare; p) tratează şi stabileşte, împreună cu organele Ministerului de Interne, relaţiile şi condiţiile de colaborare pentru asigurarea pazei obiectivelor şi a bunurilor; q) analizează şi aproba propunerile comitetului director de participare la realizarea unor activităţi cu alte societăţi cu capital român sau străin, de închiriere a unor canale radio sau televiziune, de reprezentare a posturilor naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în relaţiile cu organismele internaţionale, precum şi cele privitoare la încheierea convenţiilor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organisme similare din alte tari; r) aproba încheierea de clădiri, spaţii şi terenuri ale societăţii; s) îşi da acordul la propunerile de concesionari, potrivit legii; t) aproba utilizarea fondului valutar în condiţiile legii; u) asigura, în domeniul sau de activitate, respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia mediului înconjurător; v) aproba raportul anual pentru Parlament; x) aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a societăţii; z) exercita orice alte atribuţii ce-i revin din prevederile legale şi din regulamentul sau de organizare şi funcţionare şi aproba orice alte măsuri privind activitatea societăţii, cu excepţia celor date, potrivit legii, în competenţa altor organe. + Articolul 28Directorul general are, în principal, următoarele atribuţii şi raspunderi: a) asigura, împreună cu comitetul director, conducerea curenta a societăţii; b) dispune, controlează şi răspunde de executarea hotărîrilor consiliului de administraţie, precum şi a convenţiilor încheiate de societate; c) aproba, la propunerea comitetului director, normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu pentru exploatarea, întreţinerea, siguranţa în funcţionare şi utilizarea reţelelor proprii de emitatoare şi relee, a echipamentelor din dotare, proiectarea şi repararea construcţiilor şi tuturor utilajelor din dotarea societăţii, precum şi pentru operaţiunile comerciale, financiar-contabile specifice, recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului; d) aproba, în condiţiile legii, angajarea şi concedierea personalului societăţii şi numeşte, cu avizul consiliului de administraţie, şefii departamentelor, conducătorii unităţilor direct subordonate; de asemenea, poate delega competente conducătorilor unităţilor subordonate; e) aproba, în condiţiile legii, angajarea de specialişti, pe termen limitat, pentru efectuarea de studii, lucrări, determinări şi altele asemenea, necesare societăţii; f) aproba trimiterea de delegaţi sau participa personal la reuniuni interne sau internaţionale, intilniri de afaceri sau studii de interes pentru societate; g) exercita orice alte atribuţii care-i revin din prevederile legale şi din regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie şi aproba orice alte măsuri privind activitatea societăţii, cu excepţia celor date, potrivit reglementărilor legale, în competenţa altor organe. + Articolul 29Directorul general reprezintă, personal sau prin delegat, Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune, în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, directorul general emite ordine, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege. + Articolul 30Directorul general poate delega o parte din atribuţiile sale directorilor generali adjuncţi sau secretarului general. În lipsa directorului general, atribuţiile sale sunt îndeplinite de unul dintre directorii generali adjuncţi sau de secretarul general, numit prin ordin al directorului general. + Articolul 31Comitetul director este compus din directorul general, directorii generali adjuncţi, secretarul general, 3 directori, 1-3 directori ai studiourilor teritoriale şi un consilier juridic, desemnaţi conform regulamentului. Directorii generali adjuncţi, directorii, secretarul general şi directorii studiourilor teritoriale se numesc de către preşedintele consiliului de administraţie în urma promovării concursului pentru ocuparea funcţiei. În caz de vacanta a funcţiei, directorul general poate dispune preluarea temporară a acesteia de către un membru al comitetului director, dar nu mai mult de 60 de zile. + Articolul 32Comitetul director îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul sau regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul de administraţie, şi are următoarele atribuţii principale: a) elaborează şi propune spre examinare şi aprobare consiliului de administraţie strategia de programe; b) examinează şi avizează toate problemele care se supun hotărârii consiliului de administraţie şi asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestuia; c) aproba angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natura şi a tranzacţiilor comerciale şi financiare în limita competentelor aprobate de consiliul de administraţie; d) analizează proiectele de norme, normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu, care se supun aprobării directorului general; e) examinează şi avizează normele de muncă, normativele de personal, funcţiile şi meseriile necesare, care se aproba de către consiliul de administraţie; f) exercita orice atribuţii ce-i revin din prevederile legale şi din regulamentul sau de organizare şi funcţionare şi aproba orice alte măsuri privind activitatea societăţii, care îi sunt conferite de consiliul de administraţie. + Articolul 33Comitetul director se întruneşte săptămînal sau ori de cîte ori este necesar. Hotărârile comitetului director se iau cu majoritatea voturilor membrilor săi. + Articolul 34Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au în structura lor studiouri teritoriale şi alte unităţi fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului specific de activitate, cărora li se acordă împuterniciri de reprezentare în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar şi juridic. Coordonarea activităţii studiourilor teritoriale în cadrul celor două societăţi se va realiza de către departamente distincte aparţinând fiecărei societăţi în parte. Unităţile din structura societăţilor, prevăzute la alin. 1, nu întreţin relaţii directe cu bugetul de stat, nu pot promova documentaţii pentru obţinerea de subvenţii decît prin societate şi nu pot încheia operaţiuni de comerţ exterior sau convenţii de cooperare internationala. + Articolul 35Consiliile de administraţie ale societăţilor stabilesc, prin regulamentele lor de organizare şi funcţionare, relaţiile unităţilor în cadrul societăţilor şi cu terţii. Conducerile unităţilor subordonate societăţilor, inclusiv studiourile teritoriale, răspund în faţa consiliilor de administraţie ale celor două societăţi de îndeplinirea tuturor atribuţiilor, responsabilităţilor şi competentelor încredinţate de acestea prin hotărâri, regulamente şi decizii de delegare. + Articolul 36Atribuţiile departamentelor, direcţiilor şi celorlalte compartimente, precum şi ale unităţilor componente se stabilesc prin regulamente aprobate de consiliile de administraţie ale societăţilor. + Articolul 37Conducerea studiourilor teritoriale şi a celorlalte unităţi fără personalitate juridică din structura fiecărei societăţi este asigurata de consilii de conducere proprii, numite de către consiliile de administraţie ale celor două societăţi, în limitele competentelor care le-au fost delegate. + Articolul 38Salariile de baza şi celelalte drepturi de personal pentru salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune şi ai Societăţii Române de Televiziune se stabilesc, în limita veniturilor proprii, prin contracte colective de muncă, încheiate în condiţiile legii. Salariile se compensează şi se indexează cu procentul stabilit, prin hotărâre a Guvernului, pentru regiile autonome şi societăţile comerciale, în raport cu posibilităţile financiare ale fiecărei societăţi. + Articolul 39În scopul coordonării programelor şi a emisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune teritoriale, precum şi a programelor şi emisiunilor de radiodifuziune şi televiziune naţionale, pentru a preveni desfăşurarea unor activităţi care să împiedice bunul mers al fiecărei societăţi, se constituie cîte o comisie pentru coordonarea programelor, formată din directorii generali adjuncţi, care coordonează programele interne, directorii studiourilor teritoriale, 3 directori din cadrul fiecărei societăţi şi 9 reprezentanţi ai principalelor segmente ale societăţii civile, care se întrunesc trimestrial, se informează reciproc asupra activităţii anterioare şi hotărăsc asupra recomandărilor ce urmează să fie făcute pentru programele viitoare. Comisiile prevăzute la alineatul precedent vor colabora permanent pentru coordonarea programelor şi emisiunilor celor două societăţi. Componenta comisiilor pentru coordonarea programelor se aproba de consiliile de administraţie în termen de 60 de zile de la constituirea acestora. + Articolul 40Orientarea programelor pentru străinătate transmise de "Radio România Internaţional" şi a celor similare de televiziune este stabilită cu sprijinul unui consiliu consultativ, în care sunt reprezentate: comisiile de politica externa şi de cultura ale Parlamentului, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Informaţiilor Publice al Guvernului, Ministerul Culturii, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune. Calitatea de membru al Consiliului emisiunilor radiofonice sau de televiziune pentru străinătate este onorifica. + Capitolul 4 Activitatea financiară + Articolul 41Patrimoniul Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi cel al Societăţii Române de Televiziune se preiau de la Radioteleviziunea Română pe bază de protocol ce se va încheia în termen de 30 de zile de la numirea consiliului de administraţie, potrivit bilanţului special încheiat. Clădirile, spaţiile şi terenurile proprietate de stat, care sunt în prezent utilizate de Radiodifuziune, Televiziune şi studiourile teritoriale, precum şi alte bunuri aflate în folosinţă, cu titlu legal, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, trec în folosinţă şi în administrarea Societăţii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ale Societăţii Române de Televiziune. + Articolul 42Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, fiecare în parte, administrează bunurile din patrimoniul lor sau, după caz, dispun de ele sub control parlamentar. Programele I şi II ale Televiziunii Române, precum şi programele Radiodifuziunii Române, existente la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, se constituie în servicii publice, ca posturi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune. + Articolul 43Pentru fondurile primite de la bugetul de stat, directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune şi cel al Societăţii Române de Televiziune au calitatea de ordonatori principali de credite bugetare, în condiţiile legii. Activitatea financiară a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune se desfăşoară pe baza bugetelor proprii. Sursele financiare se asigura din venituri proprii, alte surse, precum şi din alocaţii de la bugetul de stat, pentru destinatiile prevăzute în prezenta lege. Conturile de execuţie a bugetelor celor două societăţi vor fi prezentate Parlamentului o dată cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa, precum şi al celor pentru buget, finanţe, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului şi vor fi date publicităţii. + Articolul 44Veniturile proprii ale societăţii provin din taxe de abonament de radio şi de televizor, din surse realizate potrivit obiectului de activitate, precum şi din donaţii sau sponsorizări. Posesorii receptoarelor de radio şi de televiziune sunt obligaţi sa plătească o taxa de abonament către serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune. Abonamentul se obţine pe baza unei cereri-tip care conţine şi angajamentul de plată al abonatului. Cererea aprobată are caracterul unui act autentic ce constituie titlu executoriu şi se executa după aceeaşi procedura ca şi sumele datorate fiscului. Nivelul taxelor de abonament pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare, precum şi faptele care constituie contravenţie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 45Prin legea bugetară anuală se aproba fondurile de la bugetul de stat alocate Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor valutare pentru achiziţionarea de echipamente şi piese de schimb radio şi televiziune, precum şi fondurile pentru utilizarea statiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice, datorate agenţilor economici din sistemul comunicaţiilor. Celelalte cheltuieli se acoperă din veniturile proprii. + Articolul 46Finanţarea necesară producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice şi de televiziune adresate strainatatii, precum şi dezvoltării acestei activităţi, se asigura din fondurile alocate de la bugetul de stat. Sumele necesare se evidenţiază separat în bugetul fiecărei societăţi, pe baza programelor stabilite de comun acord cu consiliul prevăzut la art. 40. + Articolul 47Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune se pot asocia între ele sau cu terţi în vederea realizării de activităţi comune care prezintă interes pentru asociaţi, fără a se modifica prin aceasta statutul juridic al serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune. + Articolul 48Utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, este supusă controlului Curţii de Conturi. Curtea de Conturi poate cere, ori de cîte ori considera necesar, rapoarte cu privire la utilizarea fondurilor prevăzute la alin. 1, precum şi cu privire la îndeplinirea obligaţiilor financiare faţă de bugetul de stat. + Capitolul 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 49În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se constituie Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi se numesc preşedinţii acestora. + Articolul 50Studiourile teritoriale ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune se reorganizează şi trec, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, ca unităţi fără personalitate juridică, în structura fiecărei societăţi, potrivit obiectului lor specific de activitate. + Articolul 51După 60 de zile de la constituirea consiliilor de administraţie ale celor două societăţi, acestea vor prezenta spre avizare comisiilor pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa ale Parlamentului regulamentele de organizare şi funcţionare, inclusiv regulamentul privind păstrarea, arhivarea, accesul şi schimburile documentare şi patrimoniale cu societăţi similare din ţara şi din străinătate. + Articolul 52Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi cel al Societăţii Române de Televiziune prezintă anual Parlamentului, sau când acesta hotărăşte, rapoarte asupra activităţii desfăşurate în anul precedent şi cu privire la programul de activitate pentru anul în curs. + Articolul 53Obligaţiile financiare ale Radiodifuziunii Române, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, rezultate din închirierea emitatoarelor, radioreleelor şi circuitelor video şi fonice, se acoperă de la bugetul de stat, din fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziţia Guvernului şi din venituri suplimentare. + Articolul 54Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Bunurile Radioteleviziunii Române se preiau de către Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, pe bază de proces-verbal, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul-lege nr. 136/1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română, Decretul nr. 29/1975 privind acordarea unor indemnizaţii speciale, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 19 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, a fost reexaminata de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 iunie 1994 şi de Senat în şedinţa din 8 iunie 1994, precum şi în şedinţa comuna a celor două Camere din data de 17 iunie 1994, potrivit art. 145 din Constituţia României, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 48 din 17 mai 1994. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN + Anexa 1 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNESITUAŢIA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
+
Anexa 2 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNESITUAŢIA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
-------------------
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Se înfiinţează Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române. + Articolul 2Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt persoane juridice, au sediul în municipiul Bucureşti şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condiţiile prezentei legi şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte. + Articolul 3Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au obligaţia să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor, precum şi informarea corecta a opiniei publice. Conţinutul programelor Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. + Articolul 4Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, impartial, realitatile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice, sa promoveze cu competenţa şi exigenta valorile limbii române, ale creatiei autentice culturale, ştiinţifice naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civile, morale şi sportive, sa militeze pentru unitatea naţionala şi independenta tarii, pentru cultivarea demnităţii umane, adevărului şi justiţiei. La îndeplinirea atribuţiilor pe care le au, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din România. + Articolul 5Programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune nu trebuie să servească sub nici un motiv ca mijloace de defaimare a tarii şi a naţiunii, sa nu indemne la război de agresiune, la ura naţionala, rasială, de clasa sau religioasă, sa nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau violenta publică, sa nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Difuzarea de programe nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor. Emisiunile care, prin conţinutul lor, ameninta dezvoltarea psihomorala sau fizica a copiilor şi a tinerilor nu vor fi difuzate între orele 6,00 şi 23,00. Minorii cu comportament deficitar sau care au savirsit încălcări ale legii vor putea fi prezentaţi fără elemente care să permită identificarea lor. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune trebuie să rezerve o parte din spaţiul de emisie partidelor politice reprezentate în Parlament. Timpul afectat partidelor politice nu poate depăşi o sutime din întregul timp de emisie săptămînal. Repartizarea timpului de emisie pe partide politice se face în raport cu ponderea reprezentanţilor acestora în Parlament, luindu-se în calcul o unitate de timp pentru fiecare parlamentar, inclusiv pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale. Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viaţa particula- ra a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. + Articolul 6Difuzarea reclamelor de către serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se poate face numai prin contract încheiat cu beneficiarul reclamei, producătorul programului publicitar sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora, în condiţiile stabilite de normele obligatorii *) elaborate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate în Monitorul Oficial al României. Nerespectarea normelor stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului privind realizarea publicităţii în cadrul programelor de radiodifuziune şi de televiziune se sancţionează potrivit Legii audiovizualului nr. 48/1992. + Articolul 7Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor promova şi vor incuraja difuzarea de creatii audiovizuale româneşti. Ponderea creaţiilor audiovizuale româneşti în programele serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune trebuie să fie de cel puţin 40%. Delimitarea termenului de creaţie în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi al Societăţii Române de Televiziune se va face prin statutele proprii. Societatea Română de Televiziune va coopera, cu prioritate, cu cinematografia naţionala în vederea realizării unor filme româneşti artistice, de ficţiune, documentare şi de animatie. + Articolul 8Activitatea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune este autonomă şi independenta editorial. Autonomia şi independenta editoriala a serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influentele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune. Nu constituie ingerinţe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, în condiţiile Legii audiovizualului nr. 48/1992. Reţelele de comunicaţii închiriate în vederea transmiterii programelor naţionale ale serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt la dispoziţia exclusiva a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune pe întreaga perioadă de închiriere. Dreptul de a transmite pe aceste reţele aparţine celor două societăţi. + Articolul 9Serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt obligate sa transmită, cu prioritate şi în mod gratuit, comunicatele sau mesajele de interes public primite de la Parlament, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Tarii sau de la Guvern. + Articolul 10Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se bucura, pe durata exercitatii funcţiei, de protecţia legii şi de drepturile stabilite prin statutul ziaristului de radiodifuziune şi, respectiv, statutul ziaristului de televiziune. Statutele cuprinzând drepturile şi obligaţiile ziaristilor vor fi elaborate de o comisie paritara formată din membri ai fiecărui consiliu de administraţie şi delegaţi ai plenului realizatorilor de emisiuni de radio şi de televiziune şi sunt aprobate de consiliile de administraţie ale societăţilor pe baza avizului comisiilor parlamentare de resort. Comisia îşi alege un preşedinte, iar în cazul în care acesta nu este ales în termen de 15 zile, el va fi desemnat de comisiile parlamentare de specialitate reunite. Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze: a) apărarea ziaristilor şi a celorlalţi realizatori de emisiuni faţă de încercările de a li se ştirbi independenta profesională şi de a li se leza drepturile; b) participarea la luarea deciziilor care privesc statutul ziaristilor şi al celorlalţi realizatori de emisiuni; c) ascultarea persoanei în cauza în situaţia în care urmează să-i fie aplicate sancţiuni prevăzute de lege sau de statut; d) exercitarea profesiei de ziarist şi de realizator de emisiuni în condiţii de răspundere profesională, morala sau juridică, după caz; e) soluţionarea divergentelor privitoare la aplicarea statutului de către o instanţa interna de arbitraj. + Articolul 11Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se bucura, pe durata îndeplinirii funcţiei, de aceeaşi protecţie a legii ca şi funcţionarul public. Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul prevăzut la alin. 1 poate ocupa sau exercita o alta funcţie publică sau privată numai cu acordul comitetului director al serviciului public în care lucrează. Se considera personal de specialitate personalul care redactează, elaborează, coordonează emisiuni sau programe ori participa direct sau indirect la realizarea lor. Personalul de specialitate are drepturile şi obligaţiile rezultind din profesia de ziarist, precum şi cele prevăzute în statutul redactional, codul deontologic şi regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei societăţi. Este interzisă exercitarea oricărei forme de constringere fizica sau psihică, a oricărei presiuni sau acţiuni de intimidare împotriva personalului de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, de natura sa-l împiedice de exercitarea profesiei sau sa aducă atingere prestigiului sau social şi profesional. + Articolul 12Personalul prevăzut la art. 11 poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, altele decît cele editate de serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune în care îşi desfăşoară activitatea. Materialele create în calitate de salariat al serviciului public, destinate elaborării sau realizării de emisiuni sau programe, nu pot fi folosite în afară societăţii, mai înainte de 2 ani de la data realizării lor, decît cu încuviinţarea serviciului public în cadrul căruia au fost create. + Articolul 13Personalul de specialitate prevăzut la art. 11 nu poate face parte din partide sau alte formaţiuni politice şi nici nu poate promova prin activitatea pe care o desfăşoară ideile sau programele acestora. Salariaţii prevăzuţi la alin. 1 nu poate face parte din conducerea altor societăţi de radiodifuziune sau de televiziune şi nici nu pot cumula funcţii de execuţie în cadrul acestora. Salariaţii prevăzuţi la alin. 1 pot colabora la alte societăţi de radiodifuziune sau de televiziune numai cu acordul comitetului director al serviciului public în care lucrează. Nerespectarea dispoziţiilor alin. 1 şi 2 se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă sau, după caz, cu destituirea din funcţie. Dacă prin nerespectarea dispoziţiilor alin. 1 şi 2 s-a cauzat o paguba societăţii în care lucrează, salariatul va fi obligat la repararea acesteia potrivit legii. Modul în care vor fi aduse la îndeplinire dispoziţiile prezentului articol va fi prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei societăţi. + Articolul 14În cadrul programelor de ştiri, informaţiile trebuie transmise în mod fidel, iar comentarea lor trebuie facuta cu onestitate, fără vreo influenţa din partea autorităţilor publice sau a altor persoane juridice de drept public sau privat. Se interzice orice atitudine interesată în tratarea informaţiilor. Ştirile şi informaţiile care urmează să fie difuzate sub forma de texte sau imagini trebuie să fie verificate. Sensul lor nu trebuie să fie deformat sau fabricat prin modul de formulare, titluri sau comentarii. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii, realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de radiodifuziune, respectiv de televiziune. Ştirile difuzate sau informaţiile care ulterior se dovedesc inexacte sau false trebuie rectificate. Difuzarea unor informaţii prin care se lezeaza drepturile unei persoane sau interesele legitime ale acesteia îi da dreptul sa ceara redactiei de specialitate, în cel mult 7 zile calendaristice de la difuzarea informatiei, rectificarea acesteia. În caz de refuz, persoana care se considera vătămată într-un drept sau interes legitim poate cere directorului general al societăţii, în cel mult 6 zile după expirarea termenului de la alin. 6, acordarea dreptului la replica. Rectificarea şi replica vor fi difuzate în cadrul aceleiaşi emisiuni şi la aceeaşi ora la care dreptul sau interesul persoanei a fost lezat. Răspunderea pentru difuzarea rectificarii aparţine conducătorului redactiei în cauza, iar răspunderea pentru acordarea dreptului la replica revine directorului general al societăţii. Nedifuzarea rectificarii şi neacordarea dreptului la replica sunt supuse contenciosului administrativ, la cererea persoanei lezate. Celelalte cazuri privind dreptul la replica se exercită conform normelor obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate în Monitorul Oficial al României. Caracterul confidenţial al surselor de informare a personalului de specialitate, la care se face referire în art. 11, este garantat prin lege. Dezvaluirea acestor surse, motivată prin încălcarea interesului public, poate fi facuta numai în cazuri excepţionale, în baza dispoziţiei emise de o instanţa judecătorească sau a unei ordonanţe a procurorului. În exercitarea atribuţiilor profesionale de către ziarişti şi alţi realizatori de emisiuni, informaţiile nu pot fi obţinute decît prin mijloace legale şi morale, iar utilizarea acestora nu poate fi facuta în scop personal. + Capitolul 2 Obiectul de activitate + Articolul 15Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au, fiecare după profilul sau, ca obiect de activitate: a) realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment; b) difuzarea programelor prin staţii de emisie şi linii pentru transmiterea programelor aflate în proprietate sau prin închirierea reţelelor de telecomunicaţii audiovizuale, radioelectrice, proprietate a regiilor autonome sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice; c) organizarea şi realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu alţi parteneri interni sau externi, de programe radiofonice, de televiziune, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, filme artistice de televiziune, seriale de televiziune, filme documentar-ştiinţifice, necesare programelor proprii şi pentru schimb cu organizaţii similare din ţara şi din străinătate sau pentru valorificare; d) desfăşurarea activităţii de impresariat pentru propriile formaţii artistice, organizarea de concerte, festivaluri şi spectacole cu public, precum şi concursuri cu formaţii artistice proprii sau în colaborare cu alţi artişti, inclusiv concursuri şi jocuri de inteligenta sau aleatorii, încheierea de contracte cu artişti şi impresari români sau străini, pentru emisiunile, concertele şi spectacolele pe care le organizează, plătind onorarii şi efectuind încasări în condiţiile legii; e) realizarea de activităţi publicitare prin emisiunile şi publicaţiile proprii, pentru beneficiari din ţara şi din străinătate; f) organizarea activităţii de documentare în problemele specifice, editarea şi transmiterea spre difuzare a programelor, materialelor publicitare şi a altor publicaţii legate de activitatea radiofonica şi de televiziune; g) realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect instructiv-educativ, moral-religios şi patriotic, în colaborare cu persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ; h) elaborarea studiilor de perspectiva pentru dezvoltarea reţelelor proprii de emitatoare şi translatoare de radiodifuziune şi de televiziune, în colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor, precum şi avizarea studiilor privind modificarea sau dezvoltarea reţelelor de difuzare a programelor publice ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune; i) acordarea, la cerere, de asistenţa de specialitate, cu plata, privind amplasarea, parametrii şi punerea în funcţiune de noi staţii de radiodifuziune şi de televiziune, precum şi cu privire la eficienta altor mijloace tehnice puse în funcţiune în acest scop; j) efectuarea activităţii de cercetare şi proiectare, precum şi lucrări specifice tehnicii audio şi video, pentru nevoile proprii sau ale altor beneficiari din ţara sau din străinătate, urmărirea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora în condiţiile legii, promovarea progresului tehnic şi ştiinţific în activitatea societăţii; k) avizarea tehnica, la cerere, a fabricării de prototipuri ale echipamentelor de studio pentru radiodifuziune şi televiziune, radioficare şi electroacustica, precum şi a echipamentelor din această categorie prevăzute a se importa; l) efectuarea direct, în condiţiile legii, în domeniul de activitate, de operaţiuni de comerţ exterior şi de plati în lei şi în valută; m) organizarea coproductiilor cu parteneri externi în domeniul unor programe radiofonice şi de televiziune şi realizarea producţiei, prelucrării, schimbului, exportului şi importului de filme ori programe pentru programele de televiziune sau de radiodifuziune, după caz; n) reprezentarea posturilor naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în relaţiile cu organismele internaţionale, precum şi cu cele din alte tari, încheierea convenţiilor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile de radiodifuziune şi de televiziune din alte tari şi cu organizaţiile internaţionale din domeniul radiodifuziunii şi al televiziunii; o) realizarea şi trimiterea în străinătate, în vederea difuzării, potrivit acordurilor încheiate cu organizaţii similare, a programelor radiofonice, de televiziune şi film; p) organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni şi de corespondenti cu organizaţii de radiodifuziune şi de televiziune din alte tari, oferind posibilitatea unei informări reciproce directe asupra realitatilor din România şi din ţările respective; r) organizarea şi exploatarea unor noi servicii de transmitere a informaţiilor pe reţelele destinate difuzării programelor publice ale Societăţii Române de Televiziune şi ale Societăţii Române de Radiodifuziune; s) păstrarea şi arhivarea înregistrărilor audiovizuale şi a documentelor care prezintă interes pentru patrimoniul naţional; perioadele de păstrare şi condiţiile de arhivare şi de acces la înregistrările şi documentele arhivate se vor stabili prin regulamentele de organizare şi funcţionare a celor două societăţi, în condiţiile legii; t) orice alte activităţi stabilite potrivit legii. + Articolul 16Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune elaborează şi transmit spre difuzare, în condiţiile prezentei legi, programe de radiodifuziune şi de televiziune în limba română şi în alte limbi, adresate ascultatorilor şi telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României şi politica sa interna şi externa, precum şi punctele de vedere ale autorităţilor publice române în legătură cu situaţia internationala. În acest scop, în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune funcţionează Departamentul general al emisiunilor pentru străinătate, care emite sub denumirea "Radio România Internaţional". În cadrul Societăţii Române de Televiziune va funcţiona un compartiment similar. + Articolul 17În realizarea obiectului de activitate, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au următoarele drepturi: a) sa utilizeze reţelele proprii de emitatoare şi relee, precum şi cele puse la dispoziţie prin închiriere, cu drept de preemptiune în condiţiile prezentei legi, pentru programele naţionale, sa predea semnalele corespunzătoare emisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune la intrările în reţelele de telecomunicaţii ale regiilor autonome sau societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, în vederea transportului şi difuzării lor conform programului stabilit de comun acord şi la indicii de calitate tehnica stabiliţi prin contract; b) sa amplaseze, pe orice construcţii sau terenuri, indiferent de forma de proprietate, în condiţiile legii, echipamente pentru legăturile ocazionale sau temporare necesare transmisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune; în cazul în care amplasarea se face pe o proprietate publică, aceasta se face fără plata, iar în cazul proprietăţii private, când titular este o altă persoană decît statul, amplasarea se face cu acordul şi în condiţiile stabilite cu proprietarul. Dacă amplasarea urmează să se facă pe construcţii sau terenuri destinate apărării naţionale, se va solicita avizul Ministerului Apărării Naţionale. Pagubele produse se suporta, în toate cazurile, de societatea de radiodifuziune sau de televiziune care a dispus amplasarea de echipamente, indiferent de natura proprietăţii; c) sa transmită direct prin radio şi televiziune sau sa înregistreze, fără plata, dezbateri publice ale autorităţilor publice, mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni, alte întruniri religioase sau comemorative, precum şi orice alte evenimente sau acţiuni cu caracter public, indiferent de locul unde acestea se desfăşoară. Transmiterea radiofonica ori prin televiziune sau înregistrarea în vederea transmisiei, fără plata, a operelor de orice fel, din sălile de spectacol sau din locurile publice în care acestea sunt reprezentate, executate sau expuse, precum şi a manifestărilor culturale, artistice şi sportive se poate face în scop informativ numai o singură dată, cu o durată de cel mult 3 minute, în afară de cazul în care s-a convenit în alt mod cu organizatorul de spectacol sau cu deţinătorul dreptului de autor; d) sa înregistreze şi sa folosească, în programele lor, operele pentru care au încheiat un contract, precum şi, fără încheiere de contract, operele de orice fel care au fost reproduse sau difuzate, reprezentate, executate sau expuse în public, cu respectarea dreptului de autor; e) sa consulte, prin mijloace specifice, ascultatorii şi telespectatorii asupra profilului şi calităţii programelor, sa menţină legătură cu aceştia prin modalităţi diverse, solicitindu-le opinia pentru îmbunătăţirea continua a emisiunilor; f) sa stabilească, în condiţiile legii, preţurile şi tarifele în lei şi în valută pentru activităţile şi serviciile pe care le prestează, în domeniul specific al activităţii pe care o desfăşoară, cu excepţia taxelor de abonament; g) sa organizeze reţele proprii de corespondenti şi în străinătate. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au acces neingradit la informaţiile publice privind evenimentele politice, sociale, cultural-artistice, sportive, care au loc în România. + Articolul 18Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune colaborează cu instituţiile publice, cu agenţii economici, cu persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ şi se sprijină pe colaborarea cu ascultatorii şi telespectatorii în scopul realizării obiectului lor de activitate. + Capitolul 3 Organizare şi funcţionare + Articolul 19Conducerea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune, în cadrul fiecărei societăţi, este asigurata de: a) consiliul de administraţie; b) directorul general; c) comitetul director. Consiliul de administraţie se organizează pentru fiecare societate şi este compus din 13 persoane, din care una îndeplineşte funcţia de preşedinte. Preşedintele consiliului de administraţie este directorul general al societăţii. Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în baza propriului regulament de organizare şi funcţionare. + Articolul 20Preşedintele şi membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, se numesc de către Parlament. Consiliul de administraţie al fiecărei societăţi se compune din 13 membri, desemnaţi prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comuna a celor două Camere. Listele de candidaţi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează: a) grupurile parlamentare din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri; b) Preşedintele României pentru 1 loc; c) Guvernul pentru 1 loc; d) personalul de specialitate prevăzut la art. 11 alin. 3 din prezenta lege desemnează, prin vot secret, candidaţi pentru 2 locuri; e) grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale, pentru 1 loc. Propunerile pentru locurile prevăzute la alineatul precedent nu pot depăşi dublul numărului de locuri stabilite. Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele către comisiile permanente de resort, în vederea audierii şi selectionarii candidaţilor. Comisiile lucrează în şedinţa comuna şi decid asupra candidaţilor propuşi cu votul a două treimi din membrii acestora. Ele propun plenului celor două Camere cîte o lista de 13 candidaţi pentru fiecare societate, conform structurii prevăzute la alin. 2. Metodologia audierii în comisiile permanente de resort se stabileşte în şedinţa comuna a celor două comisii şi va fi data publicităţii cu 15 zile înainte de data audierii. Preşedinţii consiliilor de administraţie se numesc de către Parlament în şedinţa comuna, dintre membrii consiliilor, la propunerea comisiilor permanente de resort, cu respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute în acest articol. + Articolul 21Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani. Membrii Parlamentului şi ai Guvernului nu pot face parte din consiliile de administraţie ale celor două societăţi. Comisiile permanente de resort reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, la sesizarea consiliului de administraţie al fiecărei societăţi, propun Parlamentului, cu votul a două treimi din numărul membrilor lor, înlocuirea unui membru a cărui activitate este necorespunzătoare, precum şi completarea locurilor vacante ivite din diferite motive, în perioada mandatului. Membrul numit va funcţiona numai până la îndeplinirea acestei perioade. Locurile vacante în consiliul de administraţie al fiecărei societăţi sunt anunţate public în termen de 15 zile. Comisiile pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reunite, organizează audieri publice pentru candidaţi şi prezintă Parlamentului propuneri pentru ocuparea locurilor vacante în termen de 30 de zile de la data anunţării. + Articolul 22Preşedintele şi membrii consiliului de administraţie depun în faţa Parlamentului următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi sa păstrez secretul profesional. Asa să-mi ajute Dumnezeu !" + Articolul 23Membrii consiliului de administraţie care au calitatea de angajaţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ai Societăţii Române de Televiziune, îşi păstrează toate drepturile şi obligaţiile derivînd din aceasta calitate. Membrii consiliului de administraţie primesc pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie lunară egala cu 1/4 din salariul directorului general. Ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor de transport şi de cazare ocazionate de participarea la şedinţele consiliului de administraţie. Membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din alt consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare. + Articolul 24Consiliul de administraţie se întruneşte lunar şi ori de cîte ori interesele societăţii o impun. Consiliul este convocat de preşedinte, care propune ordinea de zi, sau la solicitarea a cel puţin o treime din membrii săi. + Articolul 25Pentru adoptarea unor decizii complexe, consiliul de administraţie poate atrage în activitatea de analiza colaboratori externi. + Articolul 26Lucrările consiliului de administraţie sunt conduse de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de un alt membru al consiliului dacă a fost desemnat de preşedinte, sau de cel mai în vârsta membru al consiliului. Consiliul de administraţie lucrează legal în prezenta majorităţii membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor acestuia. Neintrunirea cvorumului duce la reprogramarea şedinţei, în cel mult 15 zile, cu aceeaşi ordine de zi. Neintrunirea consiliului de administraţie la termenul prevăzut la alineatul precedent duce la dizolvarea de drept a acestuia. Dizolvarea consiliului se aduce la cunoştinţa Parlamentului în termen de 24 de ore, de către directorul general al societăţii, iar în termen de 60 de zile Parlamentul va numi noul consiliu de administraţie. + Articolul 27Consiliul de administraţie are, în principal, următoarele atribuţii: a) aproba conceptia de dezvoltare a societăţii şi normele privitoare la strategia şi structura programelor ; supraveghează respectarea modului în care societatea îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în schema de programe şi în licenta de emisie eliberata de Consiliul Naţional al Audiovizualului; b) aproba structurile organizatorice ale departamentelor, direcţiilor şi structurilor teritoriale, în limita numărului de posturi aprobat anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli; c) elaborează şi aproba reglementări detaliate pentru a preciza funcţiile serviciului public prevăzute în această lege şi în reglementările internaţionale; d) aproba proiectul bugetului şi asigura execuţia acestuia; repartizează bugetele unităţilor şi studiourilor teritoriale după aprobare; e) analizează bilanţul şi contul de profit şi pierderi anual şi le înaintează spre aprobare organelor prevăzute de lege; f) aproba sau propune spre aprobare, potrivit competentelor, investiţiile ce urmează a se realiza de către societate; g) stabileşte, în condiţiile legii, măsuri de extindere sau de restringere a activităţii societăţii, de înfiinţare sau de desfiinţare a unor studiouri teritoriale; h) aproba funcţionarea de consilii de conducere la unităţile din structura; i) stabileşte şi aproba relaţiile compartimentelor din aparatul propriu şi al unităţilor subordonate în cadrul societăţii şi cu terţii, în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic şi altele; j) stabileşte şi aproba competentele şi atribuţiile unităţilor din componenta societăţii; k) prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de subvenţii pentru a fi incluse în bugetul de stat, în vederea aprobării de către Parlament; l) aproba volumul maxim al creditelor bancare; m) aproba propunerile de depasire a cheltuielilor totale prevăzute în buget, în cazul în care exista un plus de venituri care să acopere plusul de cheltuieli; n) aproba competentele privind angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natura, inclusiv investiţii, tranzacţii financiare şi comerciale, vinzari sau închirieri de bunuri mobile şi imobile care nu mai sunt necesare sau al căror cheltuieli cu întreţinerea sunt nejustificate, în condiţiile legii; o) analizează raportul trimestrial al societăţii privind activitatea pe bază de bilanţ şi aproba măsuri pentru desfăşurarea activităţii viitoare; p) tratează şi stabileşte, împreună cu organele Ministerului de Interne, relaţiile şi condiţiile de colaborare pentru asigurarea pazei obiectivelor şi a bunurilor; q) analizează şi aproba propunerile comitetului director de participare la realizarea unor activităţi cu alte societăţi cu capital român sau străin, de închiriere a unor canale radio sau televiziune, de reprezentare a posturilor naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în relaţiile cu organismele internaţionale, precum şi cele privitoare la încheierea convenţiilor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organisme similare din alte tari; r) aproba încheierea de clădiri, spaţii şi terenuri ale societăţii; s) îşi da acordul la propunerile de concesionari, potrivit legii; t) aproba utilizarea fondului valutar în condiţiile legii; u) asigura, în domeniul sau de activitate, respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia mediului înconjurător; v) aproba raportul anual pentru Parlament; x) aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a societăţii; z) exercita orice alte atribuţii ce-i revin din prevederile legale şi din regulamentul sau de organizare şi funcţionare şi aproba orice alte măsuri privind activitatea societăţii, cu excepţia celor date, potrivit legii, în competenţa altor organe. + Articolul 28Directorul general are, în principal, următoarele atribuţii şi raspunderi: a) asigura, împreună cu comitetul director, conducerea curenta a societăţii; b) dispune, controlează şi răspunde de executarea hotărîrilor consiliului de administraţie, precum şi a convenţiilor încheiate de societate; c) aproba, la propunerea comitetului director, normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu pentru exploatarea, întreţinerea, siguranţa în funcţionare şi utilizarea reţelelor proprii de emitatoare şi relee, a echipamentelor din dotare, proiectarea şi repararea construcţiilor şi tuturor utilajelor din dotarea societăţii, precum şi pentru operaţiunile comerciale, financiar-contabile specifice, recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului; d) aproba, în condiţiile legii, angajarea şi concedierea personalului societăţii şi numeşte, cu avizul consiliului de administraţie, şefii departamentelor, conducătorii unităţilor direct subordonate; de asemenea, poate delega competente conducătorilor unităţilor subordonate; e) aproba, în condiţiile legii, angajarea de specialişti, pe termen limitat, pentru efectuarea de studii, lucrări, determinări şi altele asemenea, necesare societăţii; f) aproba trimiterea de delegaţi sau participa personal la reuniuni interne sau internaţionale, intilniri de afaceri sau studii de interes pentru societate; g) exercita orice alte atribuţii care-i revin din prevederile legale şi din regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie şi aproba orice alte măsuri privind activitatea societăţii, cu excepţia celor date, potrivit reglementărilor legale, în competenţa altor organe. + Articolul 29Directorul general reprezintă, personal sau prin delegat, Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune, în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţara, precum şi în relaţiile internaţionale. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, directorul general emite ordine, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege. + Articolul 30Directorul general poate delega o parte din atribuţiile sale directorilor generali adjuncţi sau secretarului general. În lipsa directorului general, atribuţiile sale sunt îndeplinite de unul dintre directorii generali adjuncţi sau de secretarul general, numit prin ordin al directorului general. + Articolul 31Comitetul director este compus din directorul general, directorii generali adjuncţi, secretarul general, 3 directori, 1-3 directori ai studiourilor teritoriale şi un consilier juridic, desemnaţi conform regulamentului. Directorii generali adjuncţi, directorii, secretarul general şi directorii studiourilor teritoriale se numesc de către preşedintele consiliului de administraţie în urma promovării concursului pentru ocuparea funcţiei. În caz de vacanta a funcţiei, directorul general poate dispune preluarea temporară a acesteia de către un membru al comitetului director, dar nu mai mult de 60 de zile. + Articolul 32Comitetul director îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul sau regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul de administraţie, şi are următoarele atribuţii principale: a) elaborează şi propune spre examinare şi aprobare consiliului de administraţie strategia de programe; b) examinează şi avizează toate problemele care se supun hotărârii consiliului de administraţie şi asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestuia; c) aproba angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natura şi a tranzacţiilor comerciale şi financiare în limita competentelor aprobate de consiliul de administraţie; d) analizează proiectele de norme, normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu, care se supun aprobării directorului general; e) examinează şi avizează normele de muncă, normativele de personal, funcţiile şi meseriile necesare, care se aproba de către consiliul de administraţie; f) exercita orice atribuţii ce-i revin din prevederile legale şi din regulamentul sau de organizare şi funcţionare şi aproba orice alte măsuri privind activitatea societăţii, care îi sunt conferite de consiliul de administraţie. + Articolul 33Comitetul director se întruneşte săptămînal sau ori de cîte ori este necesar. Hotărârile comitetului director se iau cu majoritatea voturilor membrilor săi. + Articolul 34Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au în structura lor studiouri teritoriale şi alte unităţi fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului specific de activitate, cărora li se acordă împuterniciri de reprezentare în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar şi juridic. Coordonarea activităţii studiourilor teritoriale în cadrul celor două societăţi se va realiza de către departamente distincte aparţinând fiecărei societăţi în parte. Unităţile din structura societăţilor, prevăzute la alin. 1, nu întreţin relaţii directe cu bugetul de stat, nu pot promova documentaţii pentru obţinerea de subvenţii decît prin societate şi nu pot încheia operaţiuni de comerţ exterior sau convenţii de cooperare internationala. + Articolul 35Consiliile de administraţie ale societăţilor stabilesc, prin regulamentele lor de organizare şi funcţionare, relaţiile unităţilor în cadrul societăţilor şi cu terţii. Conducerile unităţilor subordonate societăţilor, inclusiv studiourile teritoriale, răspund în faţa consiliilor de administraţie ale celor două societăţi de îndeplinirea tuturor atribuţiilor, responsabilităţilor şi competentelor încredinţate de acestea prin hotărâri, regulamente şi decizii de delegare. + Articolul 36Atribuţiile departamentelor, direcţiilor şi celorlalte compartimente, precum şi ale unităţilor componente se stabilesc prin regulamente aprobate de consiliile de administraţie ale societăţilor. + Articolul 37Conducerea studiourilor teritoriale şi a celorlalte unităţi fără personalitate juridică din structura fiecărei societăţi este asigurata de consilii de conducere proprii, numite de către consiliile de administraţie ale celor două societăţi, în limitele competentelor care le-au fost delegate. + Articolul 38Salariile de baza şi celelalte drepturi de personal pentru salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune şi ai Societăţii Române de Televiziune se stabilesc, în limita veniturilor proprii, prin contracte colective de muncă, încheiate în condiţiile legii. Salariile se compensează şi se indexează cu procentul stabilit, prin hotărâre a Guvernului, pentru regiile autonome şi societăţile comerciale, în raport cu posibilităţile financiare ale fiecărei societăţi. + Articolul 39În scopul coordonării programelor şi a emisiunilor de radiodifuziune şi de televiziune teritoriale, precum şi a programelor şi emisiunilor de radiodifuziune şi televiziune naţionale, pentru a preveni desfăşurarea unor activităţi care să împiedice bunul mers al fiecărei societăţi, se constituie cîte o comisie pentru coordonarea programelor, formată din directorii generali adjuncţi, care coordonează programele interne, directorii studiourilor teritoriale, 3 directori din cadrul fiecărei societăţi şi 9 reprezentanţi ai principalelor segmente ale societăţii civile, care se întrunesc trimestrial, se informează reciproc asupra activităţii anterioare şi hotărăsc asupra recomandărilor ce urmează să fie făcute pentru programele viitoare. Comisiile prevăzute la alineatul precedent vor colabora permanent pentru coordonarea programelor şi emisiunilor celor două societăţi. Componenta comisiilor pentru coordonarea programelor se aproba de consiliile de administraţie în termen de 60 de zile de la constituirea acestora. + Articolul 40Orientarea programelor pentru străinătate transmise de "Radio România Internaţional" şi a celor similare de televiziune este stabilită cu sprijinul unui consiliu consultativ, în care sunt reprezentate: comisiile de politica externa şi de cultura ale Parlamentului, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Informaţiilor Publice al Guvernului, Ministerul Culturii, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune. Calitatea de membru al Consiliului emisiunilor radiofonice sau de televiziune pentru străinătate este onorifica. + Capitolul 4 Activitatea financiară + Articolul 41Patrimoniul Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi cel al Societăţii Române de Televiziune se preiau de la Radioteleviziunea Română pe bază de protocol ce se va încheia în termen de 30 de zile de la numirea consiliului de administraţie, potrivit bilanţului special încheiat. Clădirile, spaţiile şi terenurile proprietate de stat, care sunt în prezent utilizate de Radiodifuziune, Televiziune şi studiourile teritoriale, precum şi alte bunuri aflate în folosinţă, cu titlu legal, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, trec în folosinţă şi în administrarea Societăţii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ale Societăţii Române de Televiziune. + Articolul 42Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, fiecare în parte, administrează bunurile din patrimoniul lor sau, după caz, dispun de ele sub control parlamentar. Programele I şi II ale Televiziunii Române, precum şi programele Radiodifuziunii Române, existente la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, se constituie în servicii publice, ca posturi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune. + Articolul 43Pentru fondurile primite de la bugetul de stat, directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune şi cel al Societăţii Române de Televiziune au calitatea de ordonatori principali de credite bugetare, în condiţiile legii. Activitatea financiară a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune se desfăşoară pe baza bugetelor proprii. Sursele financiare se asigura din venituri proprii, alte surse, precum şi din alocaţii de la bugetul de stat, pentru destinatiile prevăzute în prezenta lege. Conturile de execuţie a bugetelor celor două societăţi vor fi prezentate Parlamentului o dată cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa, precum şi al celor pentru buget, finanţe, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului şi vor fi date publicităţii. + Articolul 44Veniturile proprii ale societăţii provin din taxe de abonament de radio şi de televizor, din surse realizate potrivit obiectului de activitate, precum şi din donaţii sau sponsorizări. Posesorii receptoarelor de radio şi de televiziune sunt obligaţi sa plătească o taxa de abonament către serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune. Abonamentul se obţine pe baza unei cereri-tip care conţine şi angajamentul de plată al abonatului. Cererea aprobată are caracterul unui act autentic ce constituie titlu executoriu şi se executa după aceeaşi procedura ca şi sumele datorate fiscului. Nivelul taxelor de abonament pe categorii de plătitori, modalitatea de încasare, precum şi faptele care constituie contravenţie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 45Prin legea bugetară anuală se aproba fondurile de la bugetul de stat alocate Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor valutare pentru achiziţionarea de echipamente şi piese de schimb radio şi televiziune, precum şi fondurile pentru utilizarea statiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice, datorate agenţilor economici din sistemul comunicaţiilor. Celelalte cheltuieli se acoperă din veniturile proprii. + Articolul 46Finanţarea necesară producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice şi de televiziune adresate strainatatii, precum şi dezvoltării acestei activităţi, se asigura din fondurile alocate de la bugetul de stat. Sumele necesare se evidenţiază separat în bugetul fiecărei societăţi, pe baza programelor stabilite de comun acord cu consiliul prevăzut la art. 40. + Articolul 47Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune se pot asocia între ele sau cu terţi în vederea realizării de activităţi comune care prezintă interes pentru asociaţi, fără a se modifica prin aceasta statutul juridic al serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune. + Articolul 48Utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, este supusă controlului Curţii de Conturi. Curtea de Conturi poate cere, ori de cîte ori considera necesar, rapoarte cu privire la utilizarea fondurilor prevăzute la alin. 1, precum şi cu privire la îndeplinirea obligaţiilor financiare faţă de bugetul de stat. + Capitolul 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 49În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se constituie Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi se numesc preşedinţii acestora. + Articolul 50Studiourile teritoriale ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune se reorganizează şi trec, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, ca unităţi fără personalitate juridică, în structura fiecărei societăţi, potrivit obiectului lor specific de activitate. + Articolul 51După 60 de zile de la constituirea consiliilor de administraţie ale celor două societăţi, acestea vor prezenta spre avizare comisiilor pentru cultura, arta şi mijloace de informare în masa ale Parlamentului regulamentele de organizare şi funcţionare, inclusiv regulamentul privind păstrarea, arhivarea, accesul şi schimburile documentare şi patrimoniale cu societăţi similare din ţara şi din străinătate. + Articolul 52Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi cel al Societăţii Române de Televiziune prezintă anual Parlamentului, sau când acesta hotărăşte, rapoarte asupra activităţii desfăşurate în anul precedent şi cu privire la programul de activitate pentru anul în curs. + Articolul 53Obligaţiile financiare ale Radiodifuziunii Române, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, rezultate din închirierea emitatoarelor, radioreleelor şi circuitelor video şi fonice, se acoperă de la bugetul de stat, din fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziţia Guvernului şi din venituri suplimentare. + Articolul 54Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Bunurile Radioteleviziunii Române se preiau de către Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, pe bază de proces-verbal, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul-lege nr. 136/1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română, Decretul nr. 29/1975 privind acordarea unor indemnizaţii speciale, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 19 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, a fost reexaminata de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 iunie 1994 şi de Senat în şedinţa din 8 iunie 1994, precum şi în şedinţa comuna a celor două Camere din data de 17 iunie 1994, potrivit art. 145 din Constituţia României, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 48 din 17 mai 1994. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN + Anexa 1 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNESITUAŢIA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
| Localitatea | Adresa imobilului | Actualul deţinător | ||
| 1 | 2 | 3 | ||
| A. Bucureşti | 1. | Str. General Berthelot nr. 60 - 64 Sediul Radiodifuziunii, format din 3 corpuri şi sala de concerte: | Radiodifuziunea Română | |
| - corpul A 8.530 m2 - 2 subsoluri, parter şi 6 etaje | ||||
| - corpul B 6.436 m2 - subsol, parter şi 10 etaje | ||||
| - corpul C 5.914 m2 - subsol, parter şi 6 etaje | ||||
| - corpul vechi 4.692 m2 - subsol, parter şi 4 etaje | ||||
| - sala de concerte 10.530 m2 - subsol, parter şi etaj | ||||
| Teren 9.200 m2 | ||||
| 2. | Str. General Berthelot nr. 71 | |||
| - Clădire formată din subsol, parter şi 2 etaje | ||||
| - Magazie şi baracă metalică | ||||
| Teren 585 m2 | ||||
| 3. | Str. Ştirbei Vodă | |||
| - Clădire cu o suprafaţă construită de 35.000 m2 şi o suprafaţă desfăşurată de 151.800 m2 | ||||
| 4. | Sfr. Plevnei nr. 20 bis | |||
| - Clădire garaj cu suprafaţa desfăşurată de 1.594 m2 | ||||
| Teren 1.776 m2 | ||||
| 5. | Str. Buzeşti nr. 26 | |||
| - Clădire formată din 3 corpuri: | ||||
| - corpul A - 21 m2 clădire | ||||
| - corpul B - 314 m2 magazii | ||||
| - corpul C - 112 m2 magazii | ||||
| Teren 1.059 m2 | ||||
| B. Cluj-Napoca | 1. | Str. Donath nr. 160 | Studioul de Radiodifuziune şi Televiziune Cluj | |
| - Clădire compusă din subsol, parter şi etaj | ||||
| - Garaj | ||||
| Teren 10.178 m2 | ||||
| C. Constanţa | 1. | Vila nr. 1 Mamaia | Studioul de Radiodifuziune Constanţa | |
| - Clădire compusă din demisol, parter şi etaj | ||||
| Teren 1.674 m2 | ||||
| D. Craiova | 1. | Str. Ştirbei Vodă nr. 3 | Studioul de Radiodifuziune Craiova | |
| - Clădire compusă din demisol, parter şi etaj cu o suprafaţă construită de 425 m2 | ||||
| - Garaj de 119 m2 | ||||
| - Clădire cu dependinţe şi subsol de 84 m2 | ||||
| - Cabină portar, în suprafaţă de 7 m2 şi un foişor de 2,6 m2 | ||||
| Teren 1.640 m2 | ||||
| 2. | Str. Lotrului nr. 6 | |||
| - Garaj | ||||
| Teren 315,6 m2 | ||||
| E. Iaşi | 1. | Str. Lascăr Catargi nr. 44 | Studioul de Radiodifuziune şi Televiziune Iaşi (spaţii de emisie şi de producţie şi spaţii redacţionale) | |
| - Clădire cu subsol şi parter | ||||
| - Două garaje | ||||
| Teren 1.387 m2 | ||||
| 2. | Str. Pinului nr. 6 | |||
| - Garaj | ||||
| Teren 295 m2 | ||||
| F. Timişoara | 1. | Str. Pestalozzi nr. 14 | Studioul de Radiodifuziune Timişoara | |
| - Clădire compusă din demisol, parter şi 4 etaje în suprafaţă de 1.000 m2 | ||||
| - Garaj anexă de 252 m2 | ||||
| - Platformă garaj auto de 980 m2 | ||||
| Teren 4.291 m2 | ||||
| G. Tîrgu Mureş | 1. | B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 109 | Studioul de Radiodifuziune Tîrgu Mureş | |
| - Clădire compusă din parter şi etaj, cu o suprafaţă de 1.392 m2 | ||||
| - Garaj în suprafaţă de 117 m2 | ||||
| - Magazie cu o suprafaţă de 56 m2 | ||||
| - Cabină portar, cu o suprafaţă de 4 m2 | ||||
| Teren 2.859 m2 |
| Localitatea | Adresa imobilului | Actualul deţinător | ||
| 1 | 2 | 3 | ||
| A. Bucureşti | 1. | Calea Dorobanţilor nr. 191 | Televiziunea Română | |
| - Centrul de televiziune format din: | ||||
| - blocul redacţional cu subsol, parter şi 13 etaje | ||||
| - corp studiouri cu subsol, parter şi 2 etaje | ||||
| - corp ateliere cu subsol, parter şi 2 etaje | ||||
| - corp film cu subsol şi parter | ||||
| - baza de transmisii exterioare, cu subsol | ||||
| - corp birou informaţii | ||||
| - cabină poartă | ||||
| Teren 68.102 m2 | ||||
| 2. | Str. Moliere nr. 2 | |||
| - Corp administraţie | ||||
| - Corp B - clădire studiouri | ||||
| - Corp C - clădire depozite | ||||
| - Corp D - clădire redacţional şi garaj | ||||
| Teren 12.100 m2 | ||||
| 3. | Str. Sergiu nr. 36 | |||
| - Corp clădire autobază cu subsol şi parter | ||||
| Teren 2.795 m2 | ||||
| 4. | Şos. Pipera nr. 63 - 65 | |||
| Teren 50.000 m2 | ||||
| B. Sectorul agricol Ilfov | 1. | Str. Sabarului nr. 2 | Televiziunea Română (parter şi 2 etaje) şi Radiodifuziunea Română (un etaj) | |
| - Arhiva de filme şi benzi magnetice | ||||
| - Clădire cu parter şi 3 etaje | ||||
| Teren 778 m2 | ||||
| C. Cluj-Napoca | 1. | Str. Donath nr. 107 | Studioul de Radiodifuziune şi Televiziune Cluj | |
| Teren 5.000 m2 | ||||
| D. Iaşi | 1. | Str. Lascăr Catargi nr. 33 | Studioul de Radiodifuziune şi Televiziune Iaşi (spaţii de emisie şi de producţia Televiziune, spaţii redacţionale, administraţie Radio şi Televiziune) | |
| - Clădire cu parter şi 2 etaje | ||||
| Teren 4.800 m2 | ||||
| 2. | Str. Lascăr Catargi nr. 47 | |||
| - Trei garaje | ||||
| Teren 410 m2 | ||||
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari