ORDIN nr. 725 din 1 octombrie 2002privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 781 din 28 octombrie 2002
În temeiul prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobată şi modificată prin Legea nr. 519/2002, ale art. 4 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 252/2001, şi ale art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie,ministrul sănătăţii şi familiei şi secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie emit următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Comisiile pentru protecţia copilului din cadrul consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi serviciile de evaluare complexa din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + Articolul 3Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul sănătăţii şi familiei,Daniela BartosAutoritatea Naţionala pentruProtecţia Copilului şi AdopţieGabriela Coman,secretar de stat + Anexa 1 CRITERII GENERALEmedico-psihosociale de identificare şi încadrare acopiilor (0-18 ani) cu deficiente şi handicap (dizabilitati)Convenţia cu privire la drepturile copilului şi Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezoluţia ONU din 1993), precum şi alte documente internaţionale menţionează cu claritate nevoia de participare socială şi de egalizare a sanselor pentru copiii şi persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O condiţie importanţa în acest sens, pentru care militează comunitatea internationala, este depăşirea modelului predominant medical în conceptia şi practica cu privire la aceşti copii şi acceptarea complementara a modelului social.În prezentul ordin al ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie se determina criteriile medico-psihosociale de identificare şi de încadrare într-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza cărora se stabilesc măsurile de protecţie specială, serviciile de intervenţie (reabilitare-recuperare) şi sprijin necesare, pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) în raport cu nevoile individuale şi particularităţile contextuale, pentru fiecare copil.Identificarea şi aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a funcţionarii, dizabilitatilor şi sănătăţii, ICF 2001, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Aceasta ia în considerare deficienta (afectarea), limitarea activităţii şi restricţiile de participare socială ale persoanei respective.Prezenta unei condiţii de sănătate (boli, afecţiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alături de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua în considerare şi factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educaţiei, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum şi factorii personali. În absenta familiei se evalueaza particularităţile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluată prin criterii de facilitare şi/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cat şi în luarea deciziilor privitoare la copil trebuie să se respecte principiile parteneriatului cu familia şi cu copilul, în raport cu vârsta şi gradul sau de dezvoltare.Evaluarea şi încadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine, ele trebuie să ducă la creşterea calităţii vieţii copilului, prin îmbunătăţirea îngrijirii şi intervenţii personalizate cu scop recuperator şi de facilitare a integrării sociale.Ele se vor concretiza în planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunităţii faţă de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus în practica de familie şi de instituţiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autorităţile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de instituţia abilitata.Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic şi cuprinde următoarele secţiuni: fişa personală, fişa medicală, ancheta socială, fişa psihologică, fişa educaţională, raportul de evaluare complexa, certificatul de încadrare într-un grad de handicap, certificatul de orientare şcolară, hotărârea privind măsurile de protecţie a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia şi cu instituţiile furnizoare de servicii şi documente privind monitorizarea evoluţiei cazului.Pentru aplicarea instrumentelor precizate în acest ordin, în termen de 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi pus la dispoziţie un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi al ministrului educaţiei şi cercetării.Măsurile şi serviciile de protecţie specială, de intervenţie şi sprijin sunt variate şi au ca finalitate: a) supravietuirea copilului; b) reducerea sau minimalizarea unor consecinţe invalidante ale afectiunilor sau bolilor; c) ameliorarea condiţiilor de viaţa individuală şi socială pentru a asigura şi a sprijini dezvoltarea maximala a potenţialului copilului.La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, în principal, următoarele criterii generale: a) gradul, stadiul, eventualele complicatii şi posibila asociere de afecţiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzătoare; b) răspunsul la tratament şi efectul măsurilor recuperatorii (protezare, reeducare funcţională etc.) şi serviciilor de intervenţie şi sprijin; c) posibile limitări în activitate şi restrictii în participarea socială, ca efecte ale afectării sau deficientei; d) influenţa pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitată de factorii de mediu; e) influenţa pozitiva sau negativa a criteriilor susmenţionate cu factorii personali.Aplicarea combinata a criteriilor medicale şi psihosociale se face diferenţiat şi adaptat particularitatilor de vârsta ale copiilor în cauza.Copiii din grupa de vârsta 0-3 ani ridica probleme speciale şi necesita o atenţie specială în identificarea şi determinarea gradului de handicap. Aceşti copii sunt, pe de o parte, dependenti de îngrijirea şi supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburarilor structurale şi functionale, ci şi implicarea şi condiţiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la aceasta vârsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasă şi circumspectie în decizia de încadrare.Grade de handicap (dizabilitate)Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcţional individual şi prin corelare cu funcţionarea psihosociala corespunzătoare vârstei.Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entităţi nozologice se va tine seama că nu boala în sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluţie, de complicatii în activitatea şi participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeaşi boala - ca premisa a identificarii şi încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul uşor la gradul grav.Măsurile de protecţie specială şi serviciile de intervenţie şi sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în funcţie de nevoile individuale şi disponibilităţile comunităţii, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzător.Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformata sau pierdută, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic şi psihic. În aceasta situaţie autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple în participarea socială a copilului. Drept urmare, copilul necesita îngrijire specială şi supraveghere permanenta din partea altei persoane.Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfăşura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării şi vârstei se datorează unor limitări functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii înaintate, cu complicatii ale unor aparate şi sisteme. În aceasta situaţie participarea socială a copilului este substanţial restrictionata.Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestaţie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuală redusă, corespunzând unei deficiente functionale scăzute, ceea ce duce la limitări în activitate, în raport cu asteptarile corespunzătoare vârstei. În aceasta situaţie ele se reflecta în restrictii relativ semnificative ale participării sociale a copilului.Gradul uşor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectării asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activităţii, şi nu necesita măsuri de protecţie specială, participarea socială fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate şi înregistrate statistic. + Anexa 2 CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)structurale şi functionale ale organismului,care pot determina starea de handicap (dizabilitate)I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globaleAfecţiuni neurologice:- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburări motorii şi senzoriale în evoluţie sau cu recaderi frecvente);- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);- leziuni traumatice ale sistemului nervos central şi/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producand tulburări de tonus şi motricitate, afectand deplasarea şi gestualitatea, tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar;- sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinţe invalidante;- sechele postencefalitice, meningitice şi mielitice (de exemplu: poliomielita anterioară cu tulburări de gestualitate cronice severe, tulburări piramidale);- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;- paralizii cerebrale congenitale şi dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.). a) Deficiente functionale medii: se apreciază în funcţie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) şi facultativă (4, 6):1. deficiente posturale, de statica şi coordonare unilaterala, în care forta, precizia, viteza miscarilor de statica şi mers sunt în permanenta scăzute;2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala uşoară ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente uşoare ale altor funcţii neurologice;4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic;6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.Copiii cu aceste deficiente se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluarea psihosociala. b) Deficiente functionale accentuate:7. deficiente în statica şi mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualitatii;9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie şi/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentaţiei, vorbirii sau respiratiei în context neurologic;10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care împiedica încadrarea într-un mediu social;11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relaţiilor interumane;12. tulburări trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/şi osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice şi alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puţin una pe săptămâna sub tratament, cu/fără tulburări psihice intercritice.Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala. c) Deficiente functionale grave:14. deficienta locomotorie de statica şi mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;15. deficiente de manipulatie bilaterala totală;16. deficiente de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibila stabilirea relaţiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic şi paraclinic;17. deficiente de deglutitie şi respiratie care necesita asistenţa din partea altei persoane.Copiii care prezintă asemenea deficiente au nevoie, de regula, de îngrijire şi/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda încadrarea în gradul grav de handicap.Tulburări psihice: a) întârzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificarilor internaţionale (ICD 10):1. întârziere mintală uşoară cu QI - 50-65 dacă este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihică (de limbaj şi comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilată gradului mediu de handicap;2. întârziere mintală cu QI -35-49 fără alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;3. întârziere mintală severă şi profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav de handicap; b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii şi activităţii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; c) starile dementiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; d) psihozele cu evoluţie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.II. Afectari ale structurilor şi funcţiilor senzoriale a) Afectari ale structurii ochiului şi ale funcţiilor vizuale şi funcţiilor anexelor ochiuluiAfecţiuni oculareI. Conform orientarilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin noţiunea de nevazator se înţelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierdută şi dreptul la însoţitor permanent.În cadrul acestei categorii se disting:A. cecitate absolută, în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între următoarele limite:1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);3. VAO = zero = f.p.l. (fără perceptie luminoasa);4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;B. cecitate relativă (practica sau socială) în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele următoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) şi la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) şi nu sunt incadrabili în gradul grav de handicap.III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale între 0,04-0,1 la AO.IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuţie valorile: a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv; b) vedere la un ochi = 1; vedere la celălalt ochi 1/2 - zero f.p. b) Afectari ale structurii şi funcţiilor auzuluiAfecţiuni ORL:- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slabă sau nulă (poate fi asimilată gradului mediu de handicap);- tulburări de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburări psihice şi de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).III. Afectari ale structurii laringelui şi funcţiilor sale:- laringectomizare parţială, cu tulburări de fonatie şi deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezintă o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);- laringectomizare totală sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia în funcţie de recomandarea medicului de specialitate).La această categorie de afectare se iau în considerare şi malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular şi ale funcţiilor saleAfecţiuni cardiovasculare:- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);- HTA stadiul II, III cu complicatii;- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulaţie;- tulburarile de ritm şi conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II şi III şi blocurile bi- şi trifasciculare);- polimalformatii cardiovasculare sau/şi ale altor organe;- afecţiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta funcţională a segmentelor subiacente, tulburări trofice marcate la doua sau mai multe membre;- purtători de pacemaker şi protezati valvulari;- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:- natura afectiunii şi stadiul ei evolutiv;- răspunsurile la demersurile terapeutice;- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe şi sisteme;- asocieri patologice;- existenta insuficienţei cardiace exprimate în grade NYHA.Pot fi încadraţi în categoria de persoane cu handicap prin afecţiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA după cum urmează: a) gradul II (bolnavi care nu prezintă tulburări functionale la eforturi mici, dar prezintă astfel de tulburări la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacităţii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap; b) gradul III (bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburări functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare şi o limitare a capacităţii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap; c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua în considerare, după caz, şi valorile gazometriei sanguine, şi anume:- hipoxemie uşoară PaO2 60-70 mmHg;- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.Pentru grupele de vârsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienta funcţională.În cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciază în funcţie de amploarea intervenţiei şi de rezultatul postoperator. Gradul grav se acordă pe o perioadă de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în funcţie de evoluţie şi de recomandările medicale. b) Afectari ale structurii aparatului respirator şi ale funcţiilor saleAfecţiuni respiratorii: a) afecţiuni pulmonare cronice evolutive:- tuberculoza bronhopulmonara şi pleurala activa sau activ regresiva;- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative şi tulburări de nutriţie, pleurezie purulenta).În aceste cazuri se apreciază o deficienta funcţională respiratorie ce afectează semnificativ activitatea şi participarea, care poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap.Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciază ca fiind o deficienta funcţională respiratorie grava, care poate fi asimilată cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane; b) afecţiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburări functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):- forma clinica moderata (o criza de astm/săptămâna sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciază ca este o deficienta funcţională medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) şi poate fi asimilată cu încadrarea în gradul mediu de handicap;- forma clinica severă (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator şi/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata şi/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta şi/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciază ca deficienta funcţională accentuata şi poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap;- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severă ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciază ca au deficienta funcţională grava şi pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane; c) sechelele după tuberculoza pulmonara sau după intervenţii chirurgicale ori traumatism toracic; la aceşti bolnavi handicapul, deci deficienta funcţională respiratorie, se apreciază în funcţie de aspectul funcţional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina; d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburări functionale şi/sau insuficienta respiratorie cronica şi efectele lor asupra activităţii şi participării pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine. c) Afectari ale structurii sistemului imunitar şi ale funcţiilor sale:- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.Pentru aprecierea severitatii afectării HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, după cum urmează:- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N(2), A(1), A(2), B(1);- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N(3), A(3), B(2), B(3), C(1), C(2), C(3);- anemii hemolitice cronice necompensate;- afecţiuni hematologice:- anemii cronice (de exemplu: talasemie majoră, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);- afecţiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I şi II, boala Hodgkin, mielom multiplu);- macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a stării generale, hepatosplenomegalie şi tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plamani, tub digestiv.Pentru asimilare şi evaluare se vor avea în vedere:- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;- alterarea progresiva a stării generale;- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;- prezenta şi frecventa fenomenelor hemoragipare;- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);- prezenta sindromului de imunodeficienta;- hemofilia cu manifestări hemoragice frecvente, tulburări articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;- anemiile persistente, sub 8 gr%.Prezintă deficienta funcţională medie:- leucemia acuta în remisiune completa menţinută cel puţin un an de la încheierea tratamentului;- leucemia cronica cu numărul de leucocite sub 50.000/mmc, cu adenomegalie sau/şi splenomegalie;- trombocitemiile persistente peste 500.000/mmc, fără complicatii tromboembolice sau hemoragice;- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;- hemofilia cu manifestări hemoragice fără gravitate şi fără modificări de dinamica articulara;- boala Hodgkin în stadiile I şi II.Deficienta funcţională accentuata se manifesta în:- leucemia acuta;- leucemiile cronice cu leucocitoza marcată peste 100.000/mmc, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/şi trombopenie), adenomegalii şi splenomegalii tumorale şi infectii cronice;- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastica;- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare în leucemie acuta;- trombocitemiile hemoragice însoţite de complicatii tromboembolice;- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sânge, precum şi cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare în leucemii acute;- boala Hodgkin în stadiile III şi IV;- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severă, sindrom hemoragic, insuficienta renala;- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente şi severe, cu anemie hipocroma medie sau severă.Deficienta funcţională grava apare în:- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;- anemiile severe rebele la tratament;- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicatii severe.V. Afectari ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin a) Afectari ale structurii sistemului digestiv şi ale funcţiilor saleAfecţiuni digestive:- afecţiuni de diverse tipuri, cu tulburări importante de nutriţie (deficit ponderal peste 20% la adolescenti şi 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);- insuficienta hepatica cronica medie şi severă (probată prin teste de laborator);- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);- ciroza hepatica;- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriţie şi a funcţiilor vitale, precum şi testele de laborator.Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severă se poate aprecia gradul accentuat de handicap.Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap. b) Afectari ale structurii glandelor endocrine şi ale funcţiilor specificeAfecţiuni endocrine:- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburări grave de nutriţie, insuficienta corticosuprarenala şi tulburări psihice;- diabet insipid rezistent la tratament;- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) şi tulburări de nutriţie;- hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul documentate;- mixedemul;- hiperaldosteronismul primar de evoluţie, cu sechele cardiovasculare şi renale relativ echilibrate sub tratament.Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afectiunii şi eventuale complicatii, răspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.Pentru mixedem cu răspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap. c) Afectari ale structurii şi funcţiilor sistemului metabolicTulburări cronice de metabolism şi nutriţie: a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburări polinevritice şi tulburări psihice severe şi semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap); b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap; c) diabet zaharat juvenil cu formele următoare:- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciază ca deficienta funcţională de nutriţie medie şi poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca şi formele insulinorezistente; se apreciază ca prezintă o deficienta funcţională şi de nutriţie accentuata şi poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetată şi complicat cu polineuropatie, retinopatie şi metropatie; se apreciază ca determina o deficienta funcţională de nutriţie accentuata şi poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate şi polineuropatii grave, se apreciază ca determina o deficienta funcţională de nutriţie grava şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârsta 0-7 ani care prezintă probleme deosebite de alimentaţie şi administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomandarii medicale; d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate încadra în gradul accentuat de handicap; e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari în spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutriţie accentuata care poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap; f) starile de casexie grava şi deperditie proteica de diverse etiologii se apreciază ca determina o deficienta de nutriţie grava când depăşesc un deficit ponderal de 25% şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijiri din partea altei persoane.VI. Afectari ale structurii funcţiilor aparatului urinarAfecţiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi în potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);- hidronefroza de gradul III;- hipertensiune reno-vasculara severă sau maligna;- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent dacă complicatia este uni sau bilaterala;- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;- rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcţiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).Pentru încadrarea în grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii şi posibilităţile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severă sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel şi pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcţiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.VII. a) Afectari ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare miscariiAfecţiuni osteoarticulare:- boli constituţionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia şi osteopetroza);- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totală sau parţială (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie încă doua luni după operaţie;- redori şi anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale în poziţii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, în poziţii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor şi umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, în poziţie funcţională; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepţia celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, în raport şi cu gestualitatea şi deservirea necesară; dezarticularea membrului toracal);- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat şi braţ neoperabile);- proteza totală de sold cu tulburări de statica şi mers;- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase în evoluţie);- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);- leziuni de corpuri vertebrale cu modificări ale articulatiilor intervertebrale, cu modificări de statica şi mobilitate a coloanei (ortostatism şi deplasări dificile); cifoscolioze şi scolioze deformante ce împiedica capacitatea respiratorie normală (de exemplu: maladia Scheuerman);- deformari rahitice grave cu tulburări de postura, locomotie sau respiratie;- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii în aparat gipsat).Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus faţă de evaluarea psihosociala: a) implicatiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale şi membrelor pelvine; b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise - în afectiunile membrelor toracale; c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii; d) posibilităţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare; e) asocieri cu afecţiuni musculare, neurologice, somatice; f) asocieri cu tulburări circulatorii loco-regionale; g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:● deficienta funcţională medie - reducerea posibilităţii de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, prin poziţii vicioase ale trunchiului şi membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;● deficienta funcţională accentuata - reducerea marcată sau pierderea posibilităţilor de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilităţi la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;● deficienta funcţională grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilităţilor de mers şi ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evoluţie ireversibila spre exitus;● colagenoze:- boala lupica (LED);- sclerodermia cu tulburări cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);- periarterita nodoasa cu tulburări oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestări digestive pulmonare, simptome renale, HTA;- dermatomiozita (polimiozita în evoluţie, cu atrofii musculare sau cu modificări ale staticii coloanei şi slabirea forţei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificila);- poliartrita reumatoida în evoluţie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului şi degetelor, determinând limitarea gestualitatii.În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicatiile asupra funcţiilor vitale şi posibilităţile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii. b) Afectari ale structurii şi funcţiilor muschilorAfecţiuni musculare:- anomalii şi malformatii congenitale, dacă împiedica statica şi locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori şi retractii musculare);- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburări de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza: a) implicatiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale şi membrelor pelvine; b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise în afectiunile membrelor toracale; c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii; d) posibilităţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare; e) asocieri cu afecţiuni neurologice osteoarticulare sau somatice; f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale; g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene; h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie şi respiratie.VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentuluiAfecţiuni dermatologice:- afecţiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ postura şi gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante şi invalidante).Pentru aceste afecţiuni, avându-se în vedere şi cele enunţate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.IX. Afectari legate de boala canceroasaBoala canceroasa:● afectiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporară cu gradul accentuat de handicap;● stadiul avansat/inoperabil, cu tulburări functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandărilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în funcţie de evoluţie;● postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locală sau regionala ori tulburări functionale postterapeutice.X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidanteBoli genetice invalidante:- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacităţii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii şi a restrictiilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organeStarile posttransplantSe apreciază handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileşte în funcţie de evoluţie şi de recomandările medicale. + Anexa 3 ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIUToate componentele menţionate în subsidiar vor fi cuantificate pe aceeaşi scara generica şi se vor alege calificativele adecvate, în funcţie de domeniul evaluat.Exemplificare (xxx reprezintă domeniul);xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4%xxx.1 Problema uşoară (scăzută, redusă etc,) 5-24%xxx.2 Problema, moderata (medie, temperata etc.) 25-49%xxx.3 Problema severă (grava, ridicată, extrema etc.) 50-95%xxx.4 Problema, totală (generalizata, completa etc.) 96-100%xxx.8 Nu se specificăxxx.9 Nu se aplicăACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPAREActivitatea este executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către individ.Participarea este implicarea într-o situaţie de viaţa. 1. INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOŞTINŢELOR Acest capitol se referă la invatarea, aplicarea cunoştinţelor invatate, gandire, rezolvare de probleme şi luarea deciziilor
2. CERINŢE ŞI SARCINI GENERALE Acest capitol se referă la sarcini generale de îndeplinit, prin una sau mai multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice şi rezistenta la stress.
3. COMUNICAREA Acest capitol se referă la aspecte generale şi specifice ale comunicării prin limbaj, semne şi simboluri, incluzând primirea şi producerea mesajelor, purtarea, unei conversatii şi folosirea aparatelor şi tehnicilor de comunicare.
4. MOBILITATE Acest capitol se referă la mişcare prin schimbarea poziţiei corpului sau localizare, ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea, miscarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare şi prin folosirea unor forme variate de transport.
5. AUTOINGRIJIREA Acest capitol se referă la autoingrijire, spalare şi uscare, grija faţa de propriul corp şi părţi ale corpului, imbracare, hranire, bautul şi îngrijirea sănătăţii.
6. VIATA CASNICA (importanţa la copii, deoarece pregăteşte viaţa, autonomă de adult) Acest capitol se referă la îndeplinirea unor acţiuni şi sarcini ale vieţii casnice. Ariile vieţii casnice includ: achiziţionarea de hrana, îmbrăcăminte şi alte necesitaţi, curăţenie şi reparaţii curente în casa, grija faţă de obiectele din jur şi cele personale, grija faţă de ceilalţi.
7. RELAŢIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE Acest capitol se referă la formarea acţiunilor şi sarcinilor cerute de interactiunile de baza şi complexe cu ceilalţi (persoane necunoscute, prieteni, rude, membrii familiei, persoane indragite) într-o maniera adecvată contextual şi social.
8. ARIILE MAJORE ALE VIEŢII Acest capitol se referă la îndeplinirea, sarcinilor şi acţiunilor necesare integrării şcolare, pregătirii pentru, un loc de muncă, muncii propriu-zise şi realizării tranzacţiilor economice.
9. VIATA COMUNITARA ŞI SOCIALĂ Acest capitol se referă la acţiuni şi sarcini cerute de implicarea în viaţa socială organizată în afară familiei, în comunitate arii sociale şi civice ale vieţii.
FACTORI DE MEDIUFactorii de mediu se referă la toate aspectele lumii externe sau extrinseci care formează contextul existenţei unui individ şi care au ca atare un impact asupra funcţionarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin bariere).Printre factorii de mediu se numara lumea fizica şi trăsăturile sale, lumea fizica construită de oameni, alte persoane aflate în diferite relaţii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, precum şi politici, reglementări şi legi.1. PRODUSE ŞI ECHIPAMENTEAcest capitol se referă la medicamente, alimente, proteze, orteze, ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de muncă şi a instituţiilor de învăţământ- Produse şi substanţe pentru consumul personal- Produse şi tehnologii pentru consumul personal în viaţa de zi cu zi- Produse pentru mobilitatea personală şi transportul personal- Produse pentru comunicare- Produse pentru educaţie- Produse pentru locul de muncă- Produse pentru cultura, recreere şi sport- Produse pentru practica religiei şi spiritualitate- Proiectarea, construirea, şi tehnologia clădirilor publice- Proiectarea, construirea şi tehnologia clădirilor private- Produse şi tehnologii pentru spaţiul public şi teritoriu- Proprietăţi- Altele, specificate şi nespecificate2. SERVICII, SISTEME ŞI POLITICIAcest capitol se referă la:● politicile sociale constituite din regulamente, reguli, convenţii şi standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, naţional;● serviciile existente pentru protecţia copilului cu handicap: sănătate, educaţie, juridice, cultura şi recreere, economice, comunicaţii şi de protecţie civilă;● apartenenţa, la asociaţii şi organizaţii, sisteme de securitate socială.- producerea bunurilor de consum- arhitectura şi construcţiile- planificarea spaţiilor deschise- gospodăria- utilitare- de comunicare- de transport- de protecţie civilă- juridice- integrarea în asociaţii şi organizaţii- economice- media- securitatea socială- pentru sprijinul social general- medicale- educaţional şi de instruire- locul de muncă- politice- altele, specificate şi nespecificate3. MEDIUL NATURAL ŞI AMBIANTA CREATA DE OMAcest capitol se referă la mediul natural şi la schimbările mediului produse de către om.- geografia fizica- populaţia- flora şi fauna- clima- evenimente naturale- evenimente cauzate de factori umani- lumina- schimbări legate de timp- sunet- vibratii- calitatea aerului- altele4. SPRIJIN, RELAŢII, ATITUDINIAcest capitol se referă la:- Persoane şi animale care oferă sprijin fizic şi emotional, hrana, protecţie, asistenţa şi relaţii cu alte persoane, la domiciliu, la şcoala sau la locul de muncă, la locul de joaca sau în alte situaţii ale vieţii sociale;- Atitudinile care sunt consecinţe observabile ale obiceiurilor, practicilor, valorilor, normelor şi credinţelor religioase care influenţează comportamentul şi viaţa socială la toate nivelele- familia naturala/de plasament/grup de referinţa- familia extinsă- prieteni- cunoscuţi, colegi, vecini, membri ai comunităţii- profesionisti- persoane în poziţii de autoritate- personal de îngrijire şi asistenţi personali- animale domestice- altele, specificate şi nespecificate- atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de plasament/grup de referinţa- atitudini individuale ale membrilor familiei extinse- atitudini individuale ale prietenilor- atitudini individuale ale cunoştinţelor, colegilor, vecinilor şi membrilor comunităţii, profesionistilor- atitudini individuale ale persoanelor în poziţii de autoritate- atitudini individuale ale personalului de îngrijire şi asistenţi personali- atitudini la nivel de societate- altele, specificate şi nespecificateFactori facilitatori (Exemplificări)Existenta ambilor părinţiFamilie nucleara, familie largitaFamilie organizată (căsătorie)Relaţii intrafamiliale armonioaseFamilie percepută ca mediu securizant de către copilStare de sănătate buna a familiei (copil şi familie)Condiţii materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vieţiiMediul educaţional favorizantApartenenţa la o minoritateParticipare şi integrare în viaţa comunitaraAccesul la servicii (de sănătate, educaţionale, sociale, speciale) în funcţie de nevoiExistenta resurselor comunitare şi sociale şi managementul eficient al acestoraPolitici coerente integrative de protecţie a copilului şi a familieiPolitici internaţionaleBariere (Exemplificări)Lipsa părinţilorFamilie monoparentalaFamilie dezorganizata- concubinaj/separare/divorţDecesul unui părinteRelaţii conflictualeAbandonul copiluluiAbuz şi neglijarea copiluluiViolenta domesticaProbleme de sănătate fizica, psihică, boli cronice, existenta unei persoane cu handicapSaracie, şomaj, izolare, marginalizareNivel educaţional scăzutApartenenţa la o minoritate (etnică, religioasă etc)Izolare şi marginalizare comunitaraLipsa serviciilor sau dificultăţi în accesul la servicii (sănătate, educaţionale, sociale, specifice etc)Lipsa resurselor comunitare - management deficitar
+
Anexa 4 GLOSARPotrivit clasificarii OMS 2001, în identificarea şi încadrarea copiilor cu handicap se recomanda utilizarea următorilor termeni de baza:condiţie de sănătate - termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulburări, raniri sau traume;funcţionare - termen generic care se referă la funcţiile corpului, structurile corpului, activităţi şi participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii dintre individ şi factorii contextuali;dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari), limitări de activitate şi restrictii de participare; releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;funcţiunile corpului - funcţiile fiziologice ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv creierul);structurile corpului - părţile anatomice, structurale: organe, membre şi părţile lor;deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, funcţiile fiziologice (inclusiv psihice);activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de către un individ; reprezintă perspectiva individuală a funcţionarii;limitări de activitate - dificultăţile pe care un individ le poate avea în executarea activităţilor; pot varia de la uşoare la severe în ceea ce priveşte calitatea, cantitatea şi maniera de execuţie;participare - implicarea unei persoane în situaţii de viaţa; semnifica perspectiva societala a funcţionarii;restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situaţii de viaţa;factori contextuali - factori care împreună (mediul şi factorii personali) constituie contextul complet al vieţii unui individ;factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care formează contextul vieţii unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea fizica artificiala (facuta de om), ceilalţi oameni, în diferite relaţii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, politici, legi şi reguli;factori personali - factorii contextuali legaţi de individ, cum ar fi: vârsta, sexul, statutul social, experienta de viaţa etc.;facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, amelioreaza funcţionarea şi reduc dizabilitatea;bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, limitează funcţionarea şi creează dizabilitatea;capacitate - construct care indica nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoană l-ar putea atinge într-un domeniu de activitate şi participare, la un moment dat. Capacitatea se măsoară într-un mediu uniform sau standardizat, deci reflecta abilitatea individului adaptată la mediu;performanta - descrie ce fac indivizii în mediul lor curent, deci se referă la aspectul implicarii persoanei în situaţii de viaţa.-------------
| EMITENT |
În temeiul prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobată şi modificată prin Legea nr. 519/2002, ale art. 4 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 252/2001, şi ale art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie,ministrul sănătăţii şi familiei şi secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie emit următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Comisiile pentru protecţia copilului din cadrul consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi serviciile de evaluare complexa din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + Articolul 3Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul sănătăţii şi familiei,Daniela BartosAutoritatea Naţionala pentruProtecţia Copilului şi AdopţieGabriela Coman,secretar de stat + Anexa 1 CRITERII GENERALEmedico-psihosociale de identificare şi încadrare acopiilor (0-18 ani) cu deficiente şi handicap (dizabilitati)Convenţia cu privire la drepturile copilului şi Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezoluţia ONU din 1993), precum şi alte documente internaţionale menţionează cu claritate nevoia de participare socială şi de egalizare a sanselor pentru copiii şi persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O condiţie importanţa în acest sens, pentru care militează comunitatea internationala, este depăşirea modelului predominant medical în conceptia şi practica cu privire la aceşti copii şi acceptarea complementara a modelului social.În prezentul ordin al ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie se determina criteriile medico-psihosociale de identificare şi de încadrare într-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza cărora se stabilesc măsurile de protecţie specială, serviciile de intervenţie (reabilitare-recuperare) şi sprijin necesare, pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) în raport cu nevoile individuale şi particularităţile contextuale, pentru fiecare copil.Identificarea şi aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a funcţionarii, dizabilitatilor şi sănătăţii, ICF 2001, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Aceasta ia în considerare deficienta (afectarea), limitarea activităţii şi restricţiile de participare socială ale persoanei respective.Prezenta unei condiţii de sănătate (boli, afecţiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alături de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua în considerare şi factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educaţiei, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum şi factorii personali. În absenta familiei se evalueaza particularităţile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluată prin criterii de facilitare şi/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.Atât în procesul evaluării medico-psihosociale, cat şi în luarea deciziilor privitoare la copil trebuie să se respecte principiile parteneriatului cu familia şi cu copilul, în raport cu vârsta şi gradul sau de dezvoltare.Evaluarea şi încadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine, ele trebuie să ducă la creşterea calităţii vieţii copilului, prin îmbunătăţirea îngrijirii şi intervenţii personalizate cu scop recuperator şi de facilitare a integrării sociale.Ele se vor concretiza în planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunităţii faţă de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus în practica de familie şi de instituţiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autorităţile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de instituţia abilitata.Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic şi cuprinde următoarele secţiuni: fişa personală, fişa medicală, ancheta socială, fişa psihologică, fişa educaţională, raportul de evaluare complexa, certificatul de încadrare într-un grad de handicap, certificatul de orientare şcolară, hotărârea privind măsurile de protecţie a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia şi cu instituţiile furnizoare de servicii şi documente privind monitorizarea evoluţiei cazului.Pentru aplicarea instrumentelor precizate în acest ordin, în termen de 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi pus la dispoziţie un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi al ministrului educaţiei şi cercetării.Măsurile şi serviciile de protecţie specială, de intervenţie şi sprijin sunt variate şi au ca finalitate: a) supravietuirea copilului; b) reducerea sau minimalizarea unor consecinţe invalidante ale afectiunilor sau bolilor; c) ameliorarea condiţiilor de viaţa individuală şi socială pentru a asigura şi a sprijini dezvoltarea maximala a potenţialului copilului.La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, în principal, următoarele criterii generale: a) gradul, stadiul, eventualele complicatii şi posibila asociere de afecţiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzătoare; b) răspunsul la tratament şi efectul măsurilor recuperatorii (protezare, reeducare funcţională etc.) şi serviciilor de intervenţie şi sprijin; c) posibile limitări în activitate şi restrictii în participarea socială, ca efecte ale afectării sau deficientei; d) influenţa pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitată de factorii de mediu; e) influenţa pozitiva sau negativa a criteriilor susmenţionate cu factorii personali.Aplicarea combinata a criteriilor medicale şi psihosociale se face diferenţiat şi adaptat particularitatilor de vârsta ale copiilor în cauza.Copiii din grupa de vârsta 0-3 ani ridica probleme speciale şi necesita o atenţie specială în identificarea şi determinarea gradului de handicap. Aceşti copii sunt, pe de o parte, dependenti de îngrijirea şi supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburarilor structurale şi functionale, ci şi implicarea şi condiţiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, la aceasta vârsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasă şi circumspectie în decizia de încadrare.Grade de handicap (dizabilitate)Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcţional individual şi prin corelare cu funcţionarea psihosociala corespunzătoare vârstei.Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entităţi nozologice se va tine seama că nu boala în sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluţie, de complicatii în activitatea şi participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeaşi boala - ca premisa a identificarii şi încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul uşor la gradul grav.Măsurile de protecţie specială şi serviciile de intervenţie şi sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în funcţie de nevoile individuale şi disponibilităţile comunităţii, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzător.Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformata sau pierdută, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic şi psihic. În aceasta situaţie autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple în participarea socială a copilului. Drept urmare, copilul necesita îngrijire specială şi supraveghere permanenta din partea altei persoane.Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfăşura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării şi vârstei se datorează unor limitări functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii înaintate, cu complicatii ale unor aparate şi sisteme. În aceasta situaţie participarea socială a copilului este substanţial restrictionata.Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestaţie fizica (motorie, metabolica) sau intelectuală redusă, corespunzând unei deficiente functionale scăzute, ceea ce duce la limitări în activitate, în raport cu asteptarile corespunzătoare vârstei. În aceasta situaţie ele se reflecta în restrictii relativ semnificative ale participării sociale a copilului.Gradul uşor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectării asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activităţii, şi nu necesita măsuri de protecţie specială, participarea socială fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate şi înregistrate statistic. + Anexa 2 CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)structurale şi functionale ale organismului,care pot determina starea de handicap (dizabilitate)I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globaleAfecţiuni neurologice:- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburări motorii şi senzoriale în evoluţie sau cu recaderi frecvente);- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);- leziuni traumatice ale sistemului nervos central şi/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producand tulburări de tonus şi motricitate, afectand deplasarea şi gestualitatea, tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar;- sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinţe invalidante;- sechele postencefalitice, meningitice şi mielitice (de exemplu: poliomielita anterioară cu tulburări de gestualitate cronice severe, tulburări piramidale);- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;- paralizii cerebrale congenitale şi dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.). a) Deficiente functionale medii: se apreciază în funcţie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) şi facultativă (4, 6):1. deficiente posturale, de statica şi coordonare unilaterala, în care forta, precizia, viteza miscarilor de statica şi mers sunt în permanenta scăzute;2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala uşoară ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente uşoare ale altor funcţii neurologice;4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 până la 3 pe luna, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic;6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.Copiii cu aceste deficiente se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluarea psihosociala. b) Deficiente functionale accentuate:7. deficiente în statica şi mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualitatii;9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie şi/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentaţiei, vorbirii sau respiratiei în context neurologic;10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care împiedica încadrarea într-un mediu social;11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relaţiilor interumane;12. tulburări trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/şi osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice şi alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puţin una pe săptămâna sub tratament, cu/fără tulburări psihice intercritice.Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala. c) Deficiente functionale grave:14. deficienta locomotorie de statica şi mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;15. deficiente de manipulatie bilaterala totală;16. deficiente de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibila stabilirea relaţiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic şi paraclinic;17. deficiente de deglutitie şi respiratie care necesita asistenţa din partea altei persoane.Copiii care prezintă asemenea deficiente au nevoie, de regula, de îngrijire şi/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda încadrarea în gradul grav de handicap.Tulburări psihice: a) întârzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificarilor internaţionale (ICD 10):1. întârziere mintală uşoară cu QI - 50-65 dacă este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihică (de limbaj şi comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilată gradului mediu de handicap;2. întârziere mintală cu QI -35-49 fără alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;3. întârziere mintală severă şi profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav de handicap; b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii şi activităţii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; c) starile dementiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; d) psihozele cu evoluţie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.II. Afectari ale structurilor şi funcţiilor senzoriale a) Afectari ale structurii ochiului şi ale funcţiilor vizuale şi funcţiilor anexelor ochiuluiAfecţiuni oculareI. Conform orientarilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin noţiunea de nevazator se înţelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierdută şi dreptul la însoţitor permanent.În cadrul acestei categorii se disting:A. cecitate absolută, în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între următoarele limite:1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);3. VAO = zero = f.p.l. (fără perceptie luminoasa);4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;B. cecitate relativă (practica sau socială) în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele următoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) şi la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) şi nu sunt incadrabili în gradul grav de handicap.III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale între 0,04-0,1 la AO.IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuţie valorile: a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv; b) vedere la un ochi = 1; vedere la celălalt ochi 1/2 - zero f.p. b) Afectari ale structurii şi funcţiilor auzuluiAfecţiuni ORL:- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slabă sau nulă (poate fi asimilată gradului mediu de handicap);- tulburări de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburări psihice şi de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).III. Afectari ale structurii laringelui şi funcţiilor sale:- laringectomizare parţială, cu tulburări de fonatie şi deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezintă o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);- laringectomizare totală sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia în funcţie de recomandarea medicului de specialitate).La această categorie de afectare se iau în considerare şi malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular şi ale funcţiilor saleAfecţiuni cardiovasculare:- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);- HTA stadiul II, III cu complicatii;- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulaţie;- tulburarile de ritm şi conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II şi III şi blocurile bi- şi trifasciculare);- polimalformatii cardiovasculare sau/şi ale altor organe;- afecţiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta funcţională a segmentelor subiacente, tulburări trofice marcate la doua sau mai multe membre;- purtători de pacemaker şi protezati valvulari;- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:- natura afectiunii şi stadiul ei evolutiv;- răspunsurile la demersurile terapeutice;- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe şi sisteme;- asocieri patologice;- existenta insuficienţei cardiace exprimate în grade NYHA.Pot fi încadraţi în categoria de persoane cu handicap prin afecţiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA după cum urmează: a) gradul II (bolnavi care nu prezintă tulburări functionale la eforturi mici, dar prezintă astfel de tulburări la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacităţii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap; b) gradul III (bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburări functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare şi o limitare a capacităţii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap; c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua în considerare, după caz, şi valorile gazometriei sanguine, şi anume:- hipoxemie uşoară PaO2 60-70 mmHg;- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.Pentru grupele de vârsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienta funcţională.În cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciază în funcţie de amploarea intervenţiei şi de rezultatul postoperator. Gradul grav se acordă pe o perioadă de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în funcţie de evoluţie şi de recomandările medicale. b) Afectari ale structurii aparatului respirator şi ale funcţiilor saleAfecţiuni respiratorii: a) afecţiuni pulmonare cronice evolutive:- tuberculoza bronhopulmonara şi pleurala activa sau activ regresiva;- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative şi tulburări de nutriţie, pleurezie purulenta).În aceste cazuri se apreciază o deficienta funcţională respiratorie ce afectează semnificativ activitatea şi participarea, care poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap.Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciază ca fiind o deficienta funcţională respiratorie grava, care poate fi asimilată cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane; b) afecţiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburări functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):- forma clinica moderata (o criza de astm/săptămâna sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciază ca este o deficienta funcţională medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) şi poate fi asimilată cu încadrarea în gradul mediu de handicap;- forma clinica severă (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator şi/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata şi/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta şi/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciază ca deficienta funcţională accentuata şi poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap;- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severă ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciază ca au deficienta funcţională grava şi pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane; c) sechelele după tuberculoza pulmonara sau după intervenţii chirurgicale ori traumatism toracic; la aceşti bolnavi handicapul, deci deficienta funcţională respiratorie, se apreciază în funcţie de aspectul funcţional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina; d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburări functionale şi/sau insuficienta respiratorie cronica şi efectele lor asupra activităţii şi participării pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine. c) Afectari ale structurii sistemului imunitar şi ale funcţiilor sale:- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.Pentru aprecierea severitatii afectării HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, după cum urmează:- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N(2), A(1), A(2), B(1);- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N(3), A(3), B(2), B(3), C(1), C(2), C(3);- anemii hemolitice cronice necompensate;- afecţiuni hematologice:- anemii cronice (de exemplu: talasemie majoră, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);- afecţiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I şi II, boala Hodgkin, mielom multiplu);- macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a stării generale, hepatosplenomegalie şi tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plamani, tub digestiv.Pentru asimilare şi evaluare se vor avea în vedere:- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;- alterarea progresiva a stării generale;- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;- prezenta şi frecventa fenomenelor hemoragipare;- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);- prezenta sindromului de imunodeficienta;- hemofilia cu manifestări hemoragice frecvente, tulburări articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;- anemiile persistente, sub 8 gr%.Prezintă deficienta funcţională medie:- leucemia acuta în remisiune completa menţinută cel puţin un an de la încheierea tratamentului;- leucemia cronica cu numărul de leucocite sub 50.000/mmc, cu adenomegalie sau/şi splenomegalie;- trombocitemiile persistente peste 500.000/mmc, fără complicatii tromboembolice sau hemoragice;- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;- hemofilia cu manifestări hemoragice fără gravitate şi fără modificări de dinamica articulara;- boala Hodgkin în stadiile I şi II.Deficienta funcţională accentuata se manifesta în:- leucemia acuta;- leucemiile cronice cu leucocitoza marcată peste 100.000/mmc, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/şi trombopenie), adenomegalii şi splenomegalii tumorale şi infectii cronice;- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastica;- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare în leucemie acuta;- trombocitemiile hemoragice însoţite de complicatii tromboembolice;- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sânge, precum şi cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare în leucemii acute;- boala Hodgkin în stadiile III şi IV;- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severă, sindrom hemoragic, insuficienta renala;- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente şi severe, cu anemie hipocroma medie sau severă.Deficienta funcţională grava apare în:- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;- anemiile severe rebele la tratament;- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicatii severe.V. Afectari ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin a) Afectari ale structurii sistemului digestiv şi ale funcţiilor saleAfecţiuni digestive:- afecţiuni de diverse tipuri, cu tulburări importante de nutriţie (deficit ponderal peste 20% la adolescenti şi 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);- insuficienta hepatica cronica medie şi severă (probată prin teste de laborator);- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);- ciroza hepatica;- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriţie şi a funcţiilor vitale, precum şi testele de laborator.Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severă se poate aprecia gradul accentuat de handicap.Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap. b) Afectari ale structurii glandelor endocrine şi ale funcţiilor specificeAfecţiuni endocrine:- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburări grave de nutriţie, insuficienta corticosuprarenala şi tulburări psihice;- diabet insipid rezistent la tratament;- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) şi tulburări de nutriţie;- hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul documentate;- mixedemul;- hiperaldosteronismul primar de evoluţie, cu sechele cardiovasculare şi renale relativ echilibrate sub tratament.Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afectiunii şi eventuale complicatii, răspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.Pentru mixedem cu răspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap. c) Afectari ale structurii şi funcţiilor sistemului metabolicTulburări cronice de metabolism şi nutriţie: a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburări polinevritice şi tulburări psihice severe şi semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap); b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap; c) diabet zaharat juvenil cu formele următoare:- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciază ca deficienta funcţională de nutriţie medie şi poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca şi formele insulinorezistente; se apreciază ca prezintă o deficienta funcţională şi de nutriţie accentuata şi poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetată şi complicat cu polineuropatie, retinopatie şi metropatie; se apreciază ca determina o deficienta funcţională de nutriţie accentuata şi poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate şi polineuropatii grave, se apreciază ca determina o deficienta funcţională de nutriţie grava şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârsta 0-7 ani care prezintă probleme deosebite de alimentaţie şi administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomandarii medicale; d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate încadra în gradul accentuat de handicap; e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari în spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutriţie accentuata care poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap; f) starile de casexie grava şi deperditie proteica de diverse etiologii se apreciază ca determina o deficienta de nutriţie grava când depăşesc un deficit ponderal de 25% şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijiri din partea altei persoane.VI. Afectari ale structurii funcţiilor aparatului urinarAfecţiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi în potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);- hidronefroza de gradul III;- hipertensiune reno-vasculara severă sau maligna;- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent dacă complicatia este uni sau bilaterala;- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;- rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcţiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).Pentru încadrarea în grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii şi posibilităţile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severă sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel şi pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcţiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.VII. a) Afectari ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare miscariiAfecţiuni osteoarticulare:- boli constituţionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia şi osteopetroza);- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totală sau parţială (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie încă doua luni după operaţie;- redori şi anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale în poziţii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, în poziţii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor şi umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, în poziţie funcţională; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepţia celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, în raport şi cu gestualitatea şi deservirea necesară; dezarticularea membrului toracal);- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat şi braţ neoperabile);- proteza totală de sold cu tulburări de statica şi mers;- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase în evoluţie);- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);- leziuni de corpuri vertebrale cu modificări ale articulatiilor intervertebrale, cu modificări de statica şi mobilitate a coloanei (ortostatism şi deplasări dificile); cifoscolioze şi scolioze deformante ce împiedica capacitatea respiratorie normală (de exemplu: maladia Scheuerman);- deformari rahitice grave cu tulburări de postura, locomotie sau respiratie;- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii în aparat gipsat).Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus faţă de evaluarea psihosociala: a) implicatiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale şi membrelor pelvine; b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise - în afectiunile membrelor toracale; c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii; d) posibilităţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare; e) asocieri cu afecţiuni musculare, neurologice, somatice; f) asocieri cu tulburări circulatorii loco-regionale; g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:● deficienta funcţională medie - reducerea posibilităţii de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, prin poziţii vicioase ale trunchiului şi membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;● deficienta funcţională accentuata - reducerea marcată sau pierderea posibilităţilor de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilităţi la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;● deficienta funcţională grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilităţilor de mers şi ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evoluţie ireversibila spre exitus;● colagenoze:- boala lupica (LED);- sclerodermia cu tulburări cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);- periarterita nodoasa cu tulburări oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestări digestive pulmonare, simptome renale, HTA;- dermatomiozita (polimiozita în evoluţie, cu atrofii musculare sau cu modificări ale staticii coloanei şi slabirea forţei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificila);- poliartrita reumatoida în evoluţie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului şi degetelor, determinând limitarea gestualitatii.În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicatiile asupra funcţiilor vitale şi posibilităţile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii. b) Afectari ale structurii şi funcţiilor muschilorAfecţiuni musculare:- anomalii şi malformatii congenitale, dacă împiedica statica şi locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori şi retractii musculare);- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburări de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza: a) implicatiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale şi membrelor pelvine; b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise în afectiunile membrelor toracale; c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii; d) posibilităţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare; e) asocieri cu afecţiuni neurologice osteoarticulare sau somatice; f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale; g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene; h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie şi respiratie.VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentuluiAfecţiuni dermatologice:- afecţiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ postura şi gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante şi invalidante).Pentru aceste afecţiuni, avându-se în vedere şi cele enunţate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.IX. Afectari legate de boala canceroasaBoala canceroasa:● afectiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporară cu gradul accentuat de handicap;● stadiul avansat/inoperabil, cu tulburări functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandărilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în funcţie de evoluţie;● postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidiva locală sau regionala ori tulburări functionale postterapeutice.X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidanteBoli genetice invalidante:- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacităţii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii şi a restrictiilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organeStarile posttransplantSe apreciază handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileşte în funcţie de evoluţie şi de recomandările medicale. + Anexa 3 ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIUToate componentele menţionate în subsidiar vor fi cuantificate pe aceeaşi scara generica şi se vor alege calificativele adecvate, în funcţie de domeniul evaluat.Exemplificare (xxx reprezintă domeniul);xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4%xxx.1 Problema uşoară (scăzută, redusă etc,) 5-24%xxx.2 Problema, moderata (medie, temperata etc.) 25-49%xxx.3 Problema severă (grava, ridicată, extrema etc.) 50-95%xxx.4 Problema, totală (generalizata, completa etc.) 96-100%xxx.8 Nu se specificăxxx.9 Nu se aplicăACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPAREActivitatea este executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către individ.Participarea este implicarea într-o situaţie de viaţa. 1. INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOŞTINŢELOR Acest capitol se referă la invatarea, aplicarea cunoştinţelor invatate, gandire, rezolvare de probleme şi luarea deciziilor
| INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOŞTINŢELOR | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| a. Experienţe senzoriale cu scop | ||||
| - urmărirea cu privirea | x | |||
| - ascultarea | x | |||
| - alte experienţe senzoriale cu scop (simtul tactil, olfactiv) | x | |||
| b. Invatarea de baza | ||||
| - imitarea | x | |||
| - repetarea | x | |||
| - invatarea - cititului | x | |||
| - invatarea - scrisului | x | |||
| - invatarea - calculului | x | |||
| - achiziţia deprinderilor de baza (manipularea obiectelor în joc) | x | |||
| - alte elemente de invatare de baza specificate şi nespecificate | x | |||
| c. Aplicarea cunoştinţelor | ||||
| - focalizarea, atenţiei | x | |||
| - gandirea | x | |||
| - cititul | x | |||
| - scrisul, inclusiv scrisul Braille | x | |||
| - calculatul | x | |||
| - rezolvarea de probleme | x | |||
| - capacitatea de atenţie | x | |||
| - aplicarea cunoştinţelor, unele specificate, altele nespecificate | x | |||
| CERINŢE ŞI SARCINI GENERALE | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| - îndeplinirea unei singure sarcini | x | |||
| - îndeplinirea mai multor sarcini | x | |||
| - realizarea sarcinilor zilnice | x | |||
| - rezistenta, la stress şi la alte solicitări | x | |||
| - cerinţe şi sarcini specificate | x | |||
| - cerinţe şi sarcini nespecificate | x | |||
| COMUNICAREA | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| a. Comunicare - receptiva | ||||
| - comunicare verbală | x | |||
| - comunicare nonverbala | x | |||
| - comunicare prin semne convenționale | x | |||
| - comunicare - mesaje scrise | x | |||
| - comunicare prin mijloace specificate şi nespecificate include şi limbajul mimico- gestual | x | |||
| b. Comunicare - producerea mesajelor | ||||
| - vorbitul | x | |||
| - producerea mesajelor non-verbal | x | |||
| - producerea mesajelor din limbajul semnelor convenţionale | x | |||
| - scrierea mesajelor | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| c. Conversatia şi folosirea aparatelor şi tehnicilor de comunicare | ||||
| - conversatia (discuţia, dialogul) | x | |||
| - dezbaterea | x | |||
| - folosirea aparatelor şi tehnicilor de comunicare | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| MOBILITATE | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| a. Schimbarea şi menţinerea poziţiei corpului | ||||
| - schimbarea poziţiei de baza a corpului | x | |||
| - menţinerea poziţiei corpului | x | |||
| - mutatul corpului dintr-un loc în altul, fără ajutor | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| b. Manipularea, miscarea şi transportul obiectelor | ||||
| - ridicatul şi purtatul obiectelor | x | |||
| - mutarea obiectelor cu ajutorul extremitatilor distale | x | |||
| - motricitatea fina a mainii | x | |||
| - folosirea, mainii şi a bratului | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| c. Mersul şi miscarea | ||||
| - mersul | x | |||
| - deplasarea | x | |||
| - deplasarea în interiorul casei | x | |||
| - deplasarea în jurul (în afară) casei | x | |||
| - deplasarea, pe strada | x | |||
| - deplasarea cu utilizarea de echipamente | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| d. Deplasarea folosind mijloacele de transport | ||||
| - deplasarea autonomă folosind mijloacele de transport | x | |||
| - calaritul animalelor pentru transport | x | |||
| - deplasarea, folosind mijloacele de transport, specificate şi nespecificate | x | |||
| AUTOINGRIJIREA | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| - spalarea | x | |||
| - îngrijirea diverselor părţi ale corpului | x | |||
| - folosirea toaletei | x | |||
| - imbracarea | x | |||
| - hranirea | x | |||
| - bautul | x | |||
| - preocuparea faţă de propria sănătate | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| VIATA CASNICA | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| a. Achiziţionarea celor necesare | ||||
| - procurarea unor bunuri şi servicii | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| b. Sarcini gospodăreşti | ||||
| - pregătirea, şi prepararea mesei | x | |||
| - îndeplinirea, sarcinilor gospodăreşti | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| c. Îngrijirea şi întreţinerea obiectelor casnice şi a altor obiecte de ajutor | x | |||
| RELAŢIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| a. Interactiuni interpersonale generale | ||||
| - interactiuni interpersonale de baza | x | |||
| - interactiuni interpersonale complexe | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| b. Relaţii interpersonale particulare | ||||
| - relationarea cu străinii | x | |||
| - relaţii formale | x | |||
| - relaţii sociale informale | x | |||
| - relaţii de familie | x | |||
| - relaţii intime | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| ARIILE MAJORE ALE VIEŢII | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| a. Educaţia | ||||
| - educaţia informala | x | |||
| - educaţia prescolara | x | |||
| - educaţia, şcolară - şcoala obligatorie (6-15 ani) | x | |||
| - instruirea, vocationala (profesională) | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
| b. Pregătirea pentru profesie | x | |||
| c. Viaţa economică | x | |||
| VIATA COMUNITARA ŞI SOCIALĂ | Grupe de vârsta la care se realizează obişnuit (ani) | |||
| 0-3 | 4-6 | 7-11 | 12-18 | |
| - viaţa comunitara | x | |||
| - recreere şi timp liber | x | |||
| - religie şi spiritualitate | x | |||
| - drepturile copilului | x | |||
| - viaţa, politica şi educaţia civică | x | |||
| - altele, specificate şi nespecificate | x | |||
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari