LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 27 iunie 2002
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacităţii de muncă şi decesul ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 2Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea: a) promovării sănătăţii şi a securităţii în munca şi prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale. + Articolul 3Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii: a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forta de muncă angajata cu contract individual de muncă; b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate; c) fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi; d) creşterea rolului activităţii de prevenire în vederea reducerii numărului accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale; e) solidaritatea socială, prin care participanţii la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale îşi asuma reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevăzute de lege; f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevăzute de lege; g) asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor; h) repartiţia fondurilor în conformitate cu obligaţiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale prin prezenta lege. + Articolul 4 (1) Prin asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute în prezenta lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată de asigurator. (2) În situaţia în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar şi complementar, intră în funcţiune răspunderea civilă, potrivit dreptului comun. + Capitolul 2 Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate + Articolul 5Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, inclusiv funcţionarii publici; b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a); c) somerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economia naţionala; e) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale. + Articolul 6 (1) Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii şi care se afla în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; b) administratori sau manageri; c) membri ai asociaţiei familiale; d) persoane autorizate sa desfăşoare activităţi independente; e) persoane angajate în instituţii internaţionale; f) proprietari de bunuri şi/sau arendasi de suprafeţe agricole şi forestiere; g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodariilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier; h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; i) persoane care desfăşoară activităţi în unităţi de cult recunoscute potrivit legii; j) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior. (2) Conţinutul contractului de asigurare se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. + Articolul 7 (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile şi angajaţilor români care prestează munca în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii. (2) Au calitatea de asigurat şi cetăţenii străini sau apatrizii care prestează munca pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România. + Articolul 8 (1) Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Fondul Naţional de Asigurare pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, denumit în continuare Fondul Naţional. (2) Fondul Naţional îşi exercită atribuţiile prin fondurile teritoriale de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sau prin asociaţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, denumite în continuare fonduri teritoriale şi, respectiv, asociaţii profesionale de asigurare. + Articolul 9 (1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi şi din contractele de asigurare, se stabilesc între: a) angajatori şi asigurator, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 şi 7; b) asiguraţi şi asigurator, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 6. (2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data încheierii contractului individual de muncă, a convenţiei civile, a începerii practicii profesionale sau a contractului de asigurare individual, după caz. + Articolul 10 (1) În vederea realizării asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi stabilirii cuantumului contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunică asiguratorului, printr-o declaraţie pe propria răspundere, numărul de angajaţi, domeniul de activitate conform Clasificarii Activităţilor din Economia Naţionala, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop. (2) Declaraţia scrisă va fi depusa la sediul asiguratorului cu minimum 15 zile înainte de încheierea contractului de asigurare, pentru stabilirea contribuţiei în condiţiile legii. + Articolul 11 (1) În cazul punerii în funcţiune a unei noi unităţi angajatorul are obligaţia să depună declaraţia în termen de 15 zile de la începerea activităţii. (2) În cazul oricărei modificări privind nivelul fondului de salarii sau al activităţilor desfăşurate, angajatorul are obligaţia sa anunţe asiguratorul în termen de 15 zile. (3) Contractul de asigurare încheiat între angajator şi asigurator se reînnoieşte la fiecare modificare notificată. + Articolul 12Persoanele asigurate potrivit art. 6 au obligaţia de a depune declaraţia de venituri în termenul prevăzut la art. 10 alin. (2) şi de a comunică asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la venitul asigurat, în termen de 15 zile de la data acesteia. + Articolul 13Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează o dată cu aceste raporturi. + Articolul 14În cazul în care din culpa angajatorului nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege se suporta de angajator. + Articolul 15 (1) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare. (2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă. + Articolul 16Riscurile asigurate în condiţiile prezentei legi sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale cercetate, declarate, înregistrate şi evidentiate potrivit prevederilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată. + Capitolul 3 Obiectivele asigurării + Articolul 17Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) reabilitarea medicală şi socioprofesionala a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora; c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub forma de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. + Articolul 18Asiguratorul are obligaţia de a-şi organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 17, precum şi de a păstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor la care are acces în scopul realizării acestor obiective. + Capitolul 4 Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 19Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii: a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă; b) reabilitare şi reconversie profesională; c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă; e) compensaţii pentru atingerea integrităţii; f) despăgubiri în caz de deces; g) rambursări de cheltuieli. + Articolul 20 (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale în lunile respective. (2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima luna de activitate şi care a fost luat în calcul la stabilirea contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicita alte drepturi de asigurări sociale. (4) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale în care nu se lucrează. + Secţiunea 1 Prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă + Articolul 21Asiguraţii au dreptul la tratament medical, precum şi la prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă. + Articolul 22 (1) Asiguratorul are obligaţia de a achită contravaloarea serviciilor medicale acordate până când se realizează: a) restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficienţelor de sănătate survenite în urma unui risc asigurat; b) prevenirea diminuării ori a pierderii capacităţii de muncă şi a necesităţii de îngrijire permanenta. (2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla în incapacitate temporară de muncă, ca urmare în exclusivitate a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suporta integral din bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Articolul 23Asiguraţii au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afectiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează: a) asistenţa medicală de urgenta la locul accidentului, în mijloace de transport specializate şi în unităţi sanitare; b) tratament medical ambulatoriu, prescris de medic; c) analize medicale şi medicamente; d) servicii medicale, cu prioritate în spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale; e) tratament de recuperare funcţională în unităţi speciale; f) servicii de chirurgie plastica şi reparatorie; g) servicii de fizioterapie; h) cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului. + Articolul 24În vederea diminuării sau compensării urmărilor deficienţelor de sănătate suferite prin accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la: a) materiale sanitare pentru corectarea auzului şi vazului; b) proteze, orteze şi aparate ortopedice; c) mijloace auxiliare: scaun, carucior cu rotile, precum şi alte asemenea mijloace; d) orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a căror lista se stabileşte de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului. + Articolul 25 (1) Pentru recuperarea capacităţii de muncă asiguraţii beneficiază de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, în funcţie de natura şi de pronosticul bolii. (2) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii. (3) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul asiguratorului, în funcţie de tipul afectiunii şi de natura tratamentului. (4) Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear se aproba anual de Fondul Naţional. + Articolul 26 (1) Asiguraţii au obligaţia să urmeze şi să respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asiguratorului. (2) Dreptul la prestaţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se suspenda în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respecta programul individual de recuperare. + Articolul 27Tratamentul medical în perioada programului individual de recuperare, precum şi cazarea şi masa în unităţile medicale se suporta de către asigurator. + Articolul 28 (1) Personalul medical şi unităţile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator în colaborare cu casele de asigurări de sănătate sau, după caz, direct cu unităţi specializate, precum şi cu unităţi medicale proprii. (2) Tarifele serviciilor medicale se stabilesc între părţile contractante pe baza prevederilor contractului-cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. + Secţiunea a 2-a Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesională + Articolul 29Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către asigurator la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. + Articolul 30Asiguratorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesională: a) cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stării fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale; b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie; c) plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie. + Articolul 31 (1) Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă lunar şi reprezintă 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale. (2) Indemnizaţia se acordă numai dacă persoana asigurata nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit legii. + Articolul 32Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă numai dacă persoana asigurata respecta dispoziţiile asiguratorului cu privire la: a) instituţia la care urmează să se desfăşoare cursul; b) programul de instruire; c) modalitatea de absolvire. + Secţiunea a 3-a Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă + Articolul 33 (1) Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se afla în incapacitate temporară de muncă datorită unui accident de muncă sau unei boli profesionale. (2) În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului. + Articolul 34 (1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 100% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni. (2) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 100% din venitul lunar asigurat. + Articolul 35Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Articolul 36Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 180 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical. + Articolul 37 (1) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. (2) Medicul asiguratorului poate decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activităţii în acelaşi loc de muncă sau în alt loc de muncă ori poate propune pensionarea de invaliditate. (3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Fondul Naţional, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare. + Articolul 38Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. + Articolul 39În situaţia în care mediul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizaţia se va acorda până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fără a se depăşi durata maxima de acordare a concediului medical, prevăzută la art. 37. + Secţiunea a 4-a Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă + Articolul 40 (1) Asiguraţii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă. (2) Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiţiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii. + Articolul 41Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normală de muncă. + Articolul 42 (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 40 alin. (2) şi la art. 41 se acordă la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape. (2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a se depăşi 25% din baza de calcul. + Secţiunea a 5-a Compensaţii pentru atingerea integrităţii + Articolul 43Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente, dacă acestea: a) reduc capacitatea de muncă sub nivelul de 50%; sau b) nu reduc capacitatea de muncă, dar constituie o mutilare. + Articolul 44Compensaţia se acordă la solicitarea persoanei îndreptăţite, pe baza deciziei medicului asiguratorului, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 43. + Articolul 45 (1) Compensaţia reprezintă o sumă fixa în bani şi se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptăţit asiguratul. (2) Cuantumul compensatiei se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute pe economia naţionala. (3) Criteriile şi grilele pe baza cărora se acordă compensaţia se stabilesc de Fondul Naţional, prin norme metodologice, cu acordul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. + Secţiunea a 6-a Despăgubiri în caz de deces + Articolul 46 (1) În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de ajutor de deces o singura persoana, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. (2) Cuantumul ajutorului de deces acordat este de 4 salarii medii brute pe economia naţionala. + Articolul 47Cererea pentru obţinerea ajutorului de deces se depune la sediul asiguratorului, însoţită de actele din care rezultă dreptul solicitantului, potrivit legii. + Articolul 48 (1) Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de asigurator în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii. (2) Decizia se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei. + Articolul 49Plata ajutorului de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. + Secţiunea a 7-a Rambursări de cheltuieli + Articolul 50 (1) Asiguratorul acorda rambursări de cheltuieli în următoarele situaţii: a) transportul de urgenta, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale; b) confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare şi dentare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate datorită unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale. (2) Costurile suportate de asigurator sunt destinate să asigure recuperarea functionalitatii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual de Fondul Naţional, prin Regulamentul privind acordarea rambursarii de cheltuieli, elaborat de Fondul Naţional şi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Capitolul 5 Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale + Articolul 51 (1) Angajatorii au obligaţia de a comunică asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor. (2) Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoştinţa despre accident. (3) Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de muncă s-a soldat cu decesul asiguratului. + Articolul 52Dacă în urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de întreprindere constata ca exista riscul unei îmbolnăviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndată cazul asiguratorului. + Articolul 53 (1) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare asiguratorul are acces şi recurge la procesul-verbal de cercetare, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă care efectuează cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate şi deces. (2) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare în cazul accidentelor soldate cu incapacitate temporară de muncă, asiguratorul participa în echipa de cercetare a accidentului sau poate efectua o ancheta proprie, la solicitarea angajatorului. + Articolul 54Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel: a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă; b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă. + Capitolul 6 Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale + Articolul 55Răspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă revine angajatorilor sau, după caz, persoanelor asigurate conform art. 6. + Articolul 56 (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura informarea, participarea şi colaborarea angajaţilor pentru adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. (2) Angajaţii au obligaţia de a participa la acţiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate şi sănătate în munca, atunci când sunt solicitati în acest scop de către angajatori. + Articolul 57Angajaţii nu suporta în nici o situaţie costul măsurilor de prevenire aplicate în condiţiile art. 56. + Articolul 58Angajatorii au obligaţia de a furniza toate informaţiile solicitate de asigurator în legătură cu riscurile de la locurile de muncă. + Articolul 59Angajaţii sunt obligaţi sa cunoască şi să respecte măsurile tehnice şi organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aduse la cunoştinţa în cadrul instructajului de protecţie a muncii. + Articolul 60Angajaţii au dreptul, fără ca acest lucru sa atragă consecinţe asupra lor, de a sesiza autoritatea de stat competenţa, asiguratorul sau comitetele de sănătate şi securitate în munca, constituite conform art. 31 din Normele generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 578/DB/5.840/1996, asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 61Asiguratorul are obligaţia de a promova şi de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate; b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă; c) eliminării sau reducerii riscurilor de accidente de muncă şi boli profesionale. + Articolul 62Asiguratorul realizează obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunzător numărului de asiguraţi. + Articolul 63Personalul tehnic al asiguratorului, care desfăşoară activităţi de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenţa potrivit legii, precum şi personalul medical specializat în medicina muncii au următoarele atribuţii: a) acorda consultanţa şi asistenţa tehnica şi medicală de medicina muncii cu privire la măsurile şi mijloacele de prevenire; b) iniţiază şi elaborează studii şi analize şi asigura documentaţia privind riscurile şi condiţiile de muncă din unităţi, în vederea fundamentarii unor măsuri de prevenire; c) propun finanţarea, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, a unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea ştiinţifică a măsurilor de prevenire necesare; d) elaborează şi propun angajatorilor instrucţiuni de prevenire şi proceduri de lucru specifice unor locuri de muncă; e) participa la cercetarea accidentelor de muncă ce au ca urmare incapacitatea temporară de muncă, în comisiile de cercetare numite de angajatori; f) controlează aplicarea şi respectarea măsurilor de prevenire convenite cu angajatorii; g) elaborează şi propun forme şi mijloace de educare şi informare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; h) ţin evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; i) propun asiguratorului majorări sau reduceri ale contribuţiei, pentru stimularea activităţii de prevenire; j) acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului încheierea unor convenţii cu angajatorii, în scopul îmbunătăţirii activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 64În exercitarea atribuţiilor sale personalul tehnic şi medical specializat este autorizat: a) sa dispună de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de muncă organizate de aceştia şi să fie însoţit de persoanele desemnate de angajator; b) sa beneficieze de concluziile cercetării accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, efectuată de autorităţile de stat competente; c) sa sesizeze autorităţile de stat când constata încălcări ale legislaţiei în vigoare privind protecţia muncii; d) sa propună angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecţie a muncii în funcţie de riscurile de la locurile de muncă; e) sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare şi ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate; f) să solicite orice informaţii şi documente necesare realizării sarcinilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; g) sa recomande angajatorului măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 65În activitatea exercitată personalul de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este obligat sa păstreze confidenţialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice şi de fabricaţie din unitatea controlată, precum şi a celorlalte date furnizate de autorităţile de stat competente sau de orice alt organism ori persoana interesată în activitatea de prevenire, precum şi confidenţialitatea datelor medicale ale angajaţilor. + Articolul 66 (1) Cheltuielile asiguratorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se evidenţiază într-un cont analitic separat. (2) Cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depăşi 10% din sumele încasate cu titlu de contribuţie pe parcursul unui an calendaristic. + Articolul 67Sumele reinvestite de angajatori din profit, în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, sunt scutite de impozit pe profit. + Capitolul 7 Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 68 (1) Fondul Naţional se constituie ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional administrează, gestionează, coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Sediul Fondului Naţional este în municipiul Bucureşti. + Articolul 69 (1) Fondurile teritoriale sunt servicii publice cu personalitate juridică, în subordinea Fondului Naţional. (2) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de fondurile teritoriale. + Articolul 70 (1) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, în condiţiile prezentei legi, şi de asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare funcţionează pe bază de statut propriu, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale prezentei legi. + Articolul 71Angajatorii sau, după caz, persoanele prevăzute la art. 6 pot încheia asigurarea, în funcţie de propria opţiune, fie cu fondurile teritoriale, fie cu asociaţiile profesionale de asigurare. + Articolul 72Pentru realizarea obiectului sau de activitate Fondul Naţional are următoarele atribuţii: a) coordonează şi controlează activitatea fondurilor teritoriale; b) îndrumă şi controlează activitatea asociaţiilor profesionale de asigurare; c) garantează executarea prestaţiilor de asigurare în cazul insolvabilitatii asociaţiilor profesionale de asigurare; d) poate subventiona programe şi proiecte de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaţiilor profesionale de asigurare; e) aplica măsuri pentru îmbunătăţirea serviciilor şi prestaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; f) elaborează criteriile şi metodologia care stau la baza calculului contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; g) îndrumă şi controlează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, desfăşurată de fondurile teritoriale sau de asociaţiile profesionale de asigurare; h) controlează modul de acordare a prestaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prevăzute de prezenta lege; i) controlează modul de acordare a stimulentelor pentru încurajarea aplicării măsurilor de prevenire şi reducere a nivelului de risc, stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi; j) poate organiza la nivel naţional, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaţiilor profesionale de asigurare, activitatea de recuperare funcţională, protezare, reorientare şi reconversie, în vederea reintegrarii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale; k) tine evidenta cazurilor asigurate şi a costurilor de asigurare la nivel naţional; l) emite şi retrage autorizaţia de funcţionare a asociaţiilor profesionale de asigurare; m) finanţează la nivel naţional studii de cercetare aplicativa în vederea elaborării de soluţii, dispozitive şi metode de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; n) organizează instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului din domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale; o) face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale; p) administrează bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi prezintă Guvernului raportul sau de execuţie bugetară. + Articolul 73Conducerea Fondului Naţional este asigurata de preşedinte şi de consiliul de administraţie. + Articolul 74 (1) Preşedintele Fondului Naţional este numit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale pentru un mandat de 4 ani, are rang de secretar de stat şi reprezintă Fondul Naţional în relaţiile cu terţii. (2) Preşedintele Fondului Naţional este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Realizarea atribuţiilor ce revin Fondului Naţional, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. + Articolul 75Mandatul preşedintelui Fondului Naţional încetează prin demisie, revocare de către ministrul muncii şi solidarităţii sociale sau din alte cauze prevăzute de lege. + Articolul 76 (1) Consiliul de administraţie al Fondului Naţional este format din 15 membri, dintre care: a) 5 reprezentanţi ai Guvernului, numiţi de prim-ministru; b) 5 reprezentanţi ai salariaţilor, desemnaţi prin consens de confederatiile sindicale reprezentative la nivel naţional, conform Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată; c) 5 reprezentanţi ai patronilor, desemnaţi prin consens de confederatiile patronale reprezentative la nivel naţional, conform Legii nr. 130/1996, republicată; (2) Membrii consiliului de administraţie îşi desfăşoară activitatea în baza unui mandat pe o durată de 4 ani. + Articolul 77 (1) Conducerea operativă a activităţii Fondului Naţional se exercită de către un director general executiv, numit de preşedinte. (2) Ocuparea postului de director general executiv se face prin concurs, în condiţiile legii. + Articolul 78 (1) Şedinţele consiliului de administraţie al Fondului Naţional se desfăşoară lunar sau ori de câte ori este nevoie şi sunt conduse pe principiul tripartitismului, prin rotaţie, de către unul dintre membri. (2) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi, cu condiţia ca fiecare parte - Guvern, salariaţi şi patronat să fie reprezentată. + Articolul 79În îndeplinirea atribuţiilor sale Fondul Naţional îşi constituie servicii specializate pentru urmărirea şi asigurarea: a) activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) activităţii de reabilitare medicală şi socioprofesionala şi tratament medical; c) evidentei contribuţiilor, prestaţiilor şi serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare. + Articolul 80 (1) Fondul Naţional elaborează un statut propriu care se aproba prin hotărâre a Guvernului. (2) Prin statut se stabilesc atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Fondului Naţional şi a fondurilor teritoriale. + Articolul 81 (1) Conducerea operativă a activităţii fondurilor teritoriale este asigurata de către un director executiv, numit de preşedintele Fondului Naţional. (2) Ocuparea postului de director executiv se face prin concurs, în condiţiile legii. + Articolul 82Atribuţiile serviciilor specializate se stabilesc prin statutul Fondului Naţional. + Articolul 83Fondurile teritoriale au următoarele atribuţii principale: a) prestează servicii în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) elaborează studii şi evaluări privind riscul de accidentare şi imbolnavire profesională, la nivel local; c) acorda prestaţiile de asigurare prevăzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesară în vederea acordării acestora; d) înaintează Fondului Naţional spre aprobare documentaţia şi propunerile privind acordarea stimulentelor pentru încurajarea aplicării măsurilor de prevenire la nivel local; e) controlează modul de aplicare a stimulentelor economice, în vederea îmbunătăţirii activităţii de prevenire la nivel local; f) ţin evidenta accidentelor de muncă, a bolilor profesionale şi a costurilor aferente la nivel local; g) asigura acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe bază de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; h) verifica modul în care sunt utilizate prestaţiile băneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicală şi socioprofesionala. + Articolul 84 (1) Persoanele care datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pot constitui asociaţii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naţionale. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie şi funcţionează ca persoane juridice în condiţiile prezentei legi şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000. (3) Asociaţiile profesionale de asigurare îşi pot elabora regulamente şi instrucţiuni proprii. (4) În vederea funcţionarii asociaţiile profesionale de asigurare sunt obligate să solicite autorizarea de către Fondul Naţional. + Articolul 85Solicitarea în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare se depune la sediul Fondului Naţional, însoţită de următoarele documente: a) actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinzând obiectul, scopul activităţii, precum şi orice alte elemente necesare, potrivit cerinţelor prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi; b) statutul asociaţiei profesionale de asigurare. + Articolul 86Fondul Naţional analizează solicitarea, luând în considerare criteriile de oportunitate, urmând ca în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sa emita autorizaţia sau sa respingă, prin decizie motivată, solicitarea de autorizare. + Articolul 87Cererea de acordare a personalităţii juridice pentru o asociaţie profesională de asigurare se adresează instanţei judecătoreşti competente teritorial, însoţită de următoarele documente: a) actul constitutiv al asociaţiei; b) statutul asociaţiei; c) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului; d) avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. + Articolul 88Asociaţiile profesionale de asigurare exercita următoarele atribuţii: a) prestează servicii în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) acorda prestaţiile de asigurare prevăzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesară în vederea acordării acestora; c) elaborează studii şi evaluări privind riscul de accidentare şi imbolnavire profesională; d) ţin evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, a prestaţiilor acordate şi a costurilor aferente; e) asigura acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe bază de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; f) verifica modul în care sunt utilizate prestaţiile băneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicală şi socioprofesionala. + Articolul 89Patrimoniul asociaţiei profesionale de asigurare se constituie din: a) cotizatii de membru, stabilite de comun acord de către membrii asociaţi; b) donaţii şi alte liberalităţi; c) subvenţii acordate de la bugetul de stat pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 88 lit. b); d) orice alte surse legale. + Articolul 90Asociaţiile profesionale de asigurare pot desfăşura şi activităţi cu scop lucrativ, potrivit legii. + Articolul 91La şedinţele organului de conducere al asociaţiilor profesionale de asigurare participa un delegat al Fondului Naţional, fără drept de vot. + Articolul 92Asociaţiile profesionale de asigurare au obligaţia de a supune anual aprobării Fondului Naţional bilanţul contabil şi bugetul de venituri şi cheltuieli. + Articolul 93 (1) În cazul încetării activităţii asociaţiei profesionale de asigurare, destinaţia bunurilor rămase după lichidare şi care au fost dobândite din subvenţii de stat se hotărăşte de către Fondul Naţional, dacă dispoziţiile statutului nu prevăd altfel. (2) Sumele existente în conturile asociaţiilor profesionale de asigurare în momentul lichidării se preiau de către Fondul Naţional. (3) În toate cazurile bunurile nu se pot atribui decât unui fond teritorial. + Articolul 94 (1) Salarizarea şi alte drepturi ale preşedintelui şi ale personalului din aparatul propriu al Fondului Naţional şi indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie al acestuia, precum şi salarizarea şi alte drepturi ale personalului fondurilor teritoriale şi indemnizaţiile membrilor consiliilor consultative ale acestora se stabilesc prin lege, al carei proiect va fi elaborat în termen de 60 de zile de la data infiintarii Fondului Naţional. (2) Până la intrarea în vigoare a legii salarizarii prevăzute la alin. (1) salarizarea preşedintelui Fondului Naţional, a membrilor consiliilor de administraţie, precum şi a personalului angajat al Fondului Naţional şi al fondurilor teritoriale se stabileşte după cum urmează: a) salariul preşedintelui, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de secretar de stat; b) indemnizaţia de şedinţa pentru membrii consiliului de administraţie, cu excepţia preşedintelui, la nivelul de 10% din salariul preşedintelui; c) salariile personalului angajat al Fondului Naţional şi al fondurilor teritoriale se asigura între limitele prevăzute în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraţie ca urmare a participării la şedinţe nu poate depăşi, într-o luna, 20% din salariul lunar al preşedintelui. + Articolul 95Cheltuielile privind salarizarea preşedintelui, a membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al Fondului Naţional şi fondurilor teritoriale se suporta din bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Capitolul 8 Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 96 (1) Datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale următorii: a) angajatorii, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 şi 7; b) persoanele fizice, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6. (2) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale în cazul şomerilor se suporta integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, la nivelul cotei de 1% aplicate asupra venitului lunar asigurat, dar numai pentru fondul destinat şomerilor pe perioada în care aceştia urmează cursuri de calificare şi de reconversie profesională. (3) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru şomeri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj şi al ajutorului de integrare profesională. + Articolul 97Contribuţia se stabileşte astfel încât sa acopere costul prestaţiilor şi serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi cheltuielile administrative. + Articolul 98 (1) Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc. (2) Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de imbolnavire profesională din cadrul sectorului respectiv. (3) În cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activităţi se realizează prin clase de risc. + Articolul 99 (1) Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de Fondul Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (2) Tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o dată la 4 ani. (3) Pentru prima perioada de funcţionare a Fondului Naţional tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singură dată. + Articolul 100Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurator, corespunzător activităţilor desfăşurate în fiecare unitate. + Articolul 101 (1) Baza de calcul pentru contribuţia datorată de persoanele prevăzute la art. 5 şi 7 o reprezintă fondul brut anual de salarii realizat. (2) În situaţia în care într-o unitate exista activităţi încadrate în mai multe clase de risc, baza de calcul o reprezintă fondul de salarii corespunzător activităţilor încadrate în fiecare clasa de risc. (3) Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se vor situa în limita unui procent minim de 0,5% şi a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii. (4) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând: a) prestaţii de asigurări sociale care se suporta din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii; b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor; d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă; e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale. + Articolul 102 (1) Contribuţia datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 6 este unica, indiferent de activitatea prestată, şi se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Fondului Naţional, de la 0,5% la 1% aplicată asupra venitului lunar asigurat. (2) Baza de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar asigurat prevăzut în contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economia naţionala. + Articolul 103Clasa de risc şi cota de contribuţie datorată pentru fiecare categorie de activităţi se comunică de către asigurator angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie. + Articolul 104Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc. + Articolul 105Contribuţiile se colectează de fondurile teritoriale şi se virează către Fondul Naţional. + Articolul 106Termenele de plată a contribuţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt: a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar; b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal; c) până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6. + Articolul 107Modificarea termenelor de plată prevăzute la art. 106 lit. a) şi b) se comunică de către angajator fondului teritorial în ziua modificării. + Articolul 108 (1) Neplata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale la termenele stabilite conform art. 106 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv. (2) Cota majorărilor de întârziere prevăzută la alin. (1) se stabileşte conform reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare. (3) Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (4) Calculul majorărilor de întârziere, precum şi urmărirea plăţii acestora se fac de către Fondul Naţional prin intermediul fondurilor teritoriale. + Articolul 109În cazul neachitarii în termenele prevăzute la art. 106 a contribuţiilor datorate, Fondul Naţional, prin intermediul fondurilor teritoriale, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare. + Articolul 110În cazul reorganizării judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii. + Articolul 111Neplata contribuţiei de asigurare de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaţii, până la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente. + Articolul 112 (1) Fondul Naţional virează fiecărui fond teritorial sumele necesare constituirii bugetelor acestora. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare prestează servicii conform prevederilor prezentei legi, urmând ca decontarea acestora să se efectueze de către fondurile teritoriale pe baza documentelor justificative prezentate de aceste asociaţii. + Articolul 113 (1) Asiguratorul poate să aprobe majorări sau reduceri ale contribuţiilor. (2) Valoarea majorărilor sau a reducerilor se stabileşte în principal după următoarele criterii: a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de referinţa; b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale; c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii. + Capitolul 9 Bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 114 (1) Bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare. (2) Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor Fondului Naţional, proiectul bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului. + Articolul 115Veniturile bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din: a) contribuţiile persoanelor juridice şi fizice care încheie asigurarea; b) dobânzi şi majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor; c) alte venituri, potrivit legii. + Articolul 116 (1) Din veniturile bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se preleva o cota de până la 5% pentru constituirea unui fond de rezerva. (2) Fondul de rezerva se poate utiliza, în cazuri temeinic motivate, numai pentru acoperirea prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Fondul de rezerva se completează pe măsura ce apar venituri, astfel încât să se reintregeasca până la 5%. + Articolul 117Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din: a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestaţiilor şi serviciilor de asigurare şi a serviciilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) cheltuieli de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în limita unui procent de 3% aplicat veniturilor anuale totale prevăzute în bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale; c) cheltuieli pentru finanţarea unor investiţii proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale în domeniu. + Articolul 118Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se utilizează în anul următor astfel: a) pentru fondul de rezerva, până la reîntregirea acestuia; b) pentru prevenire-reabilitare; c) pentru prestaţii suplimentare; d) pentru acoperirea deficitului anului următor. + Articolul 119Deficitul bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se acoperă, în ordine, din: a) disponibilităţile bugetului din anii precedenti; b) fondul de rezerva; c) bugetul de stat. + Articolul 120La nivelul fondurilor teritoriale se constituie bugete de venituri şi cheltuieli anuale, aprobate de Fondul Naţional. + Capitolul 10 Răspunderea juridică + Articolul 121Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii. + Articolul 122Fapta persoanei care utilizează sumele destinate asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. + Articolul 123Furnizarea de informaţii false la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal. + Articolul 124 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei: a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art. 10, art. 11 alin. (1) şi la art. 12; b) nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute la art. 11 alin. (2) şi la art. 51; c) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control informaţiile solicitate potrivit art. 58 şi 104; d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc prevăzute la art. 99 şi 100; e) nerespectarea prevederilor art. 101 alin. (1) şi (3) şi ale art. 102 alin. (2) privind baza de calcul a contribuţiilor; f) nerespectarea prevederilor art. 98, art. 101 alin. (4) şi ale art. 102 alin. (1) privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii; g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenţie; h) nerespectarea obligaţiei de plată prevăzute la art. 14. (2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizează în raport cu rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 125 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal de către persoanele abilitate în acest scop de Fondul Naţional. (2) În caz de constatare a unei situaţii care se încadrează la art. 122 şi 123, persoanele abilitate prevăzute la alin. (1) vor sesiza de îndată organele de urmărire penală competente, potrivit legii. + Articolul 126 (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii se comunică contravenientului în termen de 15 zile de la întocmire şi constituie titlu executoriu de la data comunicării. (2) Împotriva procesului-verbal se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa judecătorească în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia. + Articolul 127Amenzile contravenţionale, aplicate conform prevederilor prezentei legi, se fac venit la bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Capitolul 11 Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 128Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin secţiile de asigurări sociale sau, după caz, prin completele specializate pentru asigurări sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 129În prima instanţa tribunalele soluţionează litigii privind: a) modul de calcul al contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi majorarea sau micşorarea contribuţiei; b) înregistrarea şi evidenta contribuţiei de accidente de muncă şi boli profesionale; c) încadrarea într-o clasa de risc a angajatorului; d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale; e) modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate conform prezentei legi; g) orice alte decizii ale asiguratorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi. + Articolul 130 (1) Sunt competente teritorial tribunalele în a căror rază se afla domiciliul pârâtului. (2) În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formează o contestaţie împotriva Fondului Naţional sau fondurilor teritoriale, competenţa teritorială revine tribunalului în a cărui raza se afla domiciliul sau sediul reclamantului. + Articolul 131Împotriva hotărârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competenţa. + Articolul 132Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se completează cu dispoziţiile Codului de procedura civilă, ale Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu orice alte dispoziţii în materie. + Articolul 133Acţiunile în instanţa şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciară de timbru. + Capitolul 12 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 134În înţelesul prezentei legi, salariul mediu pe economie reprezintă salariul mediu comunicat de Institutul Naţional de Statistica, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului respectiv. + Articolul 135Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia prevederilor referitoare la constituirea fondului iniţial de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. + Articolul 136 (1) În termen de 12 luni de la data aprobării statutului, prin hotărâre a Guvernului, Fondul Naţional preia de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale activităţile corespunzătoare funcţionarii şi organizării sistemului public de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (2) Personalul care va fi preluat de Fondul Naţional şi de fondurile teritoriale va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de la unităţile sale subordonate. + Articolul 137 (1) Fondul Naţional se organizează şi funcţionează în baza statutului aprobat prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 60 de zile de la data de 1 ianuarie 2003. (2) Fondul Naţional se constituie în termen de 12 luni de la data de 1 ianuarie 2003. (3) Până la constituirea Fondului Naţional Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin structurile proprii, va asigura logistic şi organizatoric desfăşurarea activităţilor necesare colectării contribuţiilor şi gestionării fondului iniţial. (4) În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004 contribuţiile se colectează de casele de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, şi se virează Fondului Naţional. + Articolul 138Fondurile teritoriale se constituie în termen de 12 luni de la data de 1 ianuarie 2003. + Articolul 139În primii 3 ani de funcţionare a Fondului Naţional cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin excepţie de la prevederile art. 117 lit. b), vor fi stabilite în valori de: 5% pentru primul an de funcţionare, 4,5% pentru cel de-al doilea an şi, respectiv, 4% pentru cel de-al treilea an de funcţionare. + Articolul 140 (1) În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004 angajatorii datorează o contribuţie fixa de 0,5% raportat la fondul de salarii, destinată exclusiv finanţării organizării activităţii Fondului Naţional şi constituirii fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (2) Până la data de 1 ianuarie 2003 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice vor elabora instrucţiuni pentru colectarea fondului iniţial pentru aplicarea prevederilor alin. (1). Instrucţiunile se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 141În termen de 6 luni de la data de 1 ianuarie 2003 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei vor elabora normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 142Prezenta lege se completează cu dispoziţiile Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată, ale Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, ale legislaţiei privitoare la regimul contravenţiilor, precum şi cu dispoziţiile legislaţiei de asigurări sociale. + Articolul 143 (1) La data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi se abroga art. 100 alin. (2), art. 102 şi 110 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. (2) Dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a), b) şi e) şi alin. (4), art. 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a), b), d), e) şi f) şi alin. (2), ale art. 111, 112, 114 şi 115 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, îşi vor menţine aplicabilitatea pentru toate situaţiile prevăzute în legea sus-menţionată, cu excepţia celor generate de accidente de muncă şi boli profesionale, care sunt preluate prin prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,DORU IOAN TARACILAAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,VIOREL HREBENCIUC────────────────
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacităţii de muncă şi decesul ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 2Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea: a) promovării sănătăţii şi a securităţii în munca şi prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale. + Articolul 3Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii: a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forta de muncă angajata cu contract individual de muncă; b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate; c) fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi; d) creşterea rolului activităţii de prevenire în vederea reducerii numărului accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale; e) solidaritatea socială, prin care participanţii la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale îşi asuma reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevăzute de lege; f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevăzute de lege; g) asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor; h) repartiţia fondurilor în conformitate cu obligaţiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale prin prezenta lege. + Articolul 4 (1) Prin asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevăzute în prezenta lege şi pentru care s-a plătit contribuţia de asigurare este preluată de asigurator. (2) În situaţia în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar şi complementar, intră în funcţiune răspunderea civilă, potrivit dreptului comun. + Capitolul 2 Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate + Articolul 5Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, inclusiv funcţionarii publici; b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a); c) somerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economia naţionala; e) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale. + Articolul 6 (1) Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii şi care se afla în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; b) administratori sau manageri; c) membri ai asociaţiei familiale; d) persoane autorizate sa desfăşoare activităţi independente; e) persoane angajate în instituţii internaţionale; f) proprietari de bunuri şi/sau arendasi de suprafeţe agricole şi forestiere; g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodariilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier; h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; i) persoane care desfăşoară activităţi în unităţi de cult recunoscute potrivit legii; j) alte persoane interesate, care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior. (2) Conţinutul contractului de asigurare se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. + Articolul 7 (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile şi angajaţilor români care prestează munca în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii. (2) Au calitatea de asigurat şi cetăţenii străini sau apatrizii care prestează munca pentru angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau reşedinţa în România. + Articolul 8 (1) Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Fondul Naţional de Asigurare pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, denumit în continuare Fondul Naţional. (2) Fondul Naţional îşi exercită atribuţiile prin fondurile teritoriale de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sau prin asociaţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, denumite în continuare fonduri teritoriale şi, respectiv, asociaţii profesionale de asigurare. + Articolul 9 (1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi şi din contractele de asigurare, se stabilesc între: a) angajatori şi asigurator, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 şi 7; b) asiguraţi şi asigurator, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 6. (2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data încheierii contractului individual de muncă, a convenţiei civile, a începerii practicii profesionale sau a contractului de asigurare individual, după caz. + Articolul 10 (1) În vederea realizării asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi stabilirii cuantumului contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunică asiguratorului, printr-o declaraţie pe propria răspundere, numărul de angajaţi, domeniul de activitate conform Clasificarii Activităţilor din Economia Naţionala, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop. (2) Declaraţia scrisă va fi depusa la sediul asiguratorului cu minimum 15 zile înainte de încheierea contractului de asigurare, pentru stabilirea contribuţiei în condiţiile legii. + Articolul 11 (1) În cazul punerii în funcţiune a unei noi unităţi angajatorul are obligaţia să depună declaraţia în termen de 15 zile de la începerea activităţii. (2) În cazul oricărei modificări privind nivelul fondului de salarii sau al activităţilor desfăşurate, angajatorul are obligaţia sa anunţe asiguratorul în termen de 15 zile. (3) Contractul de asigurare încheiat între angajator şi asigurator se reînnoieşte la fiecare modificare notificată. + Articolul 12Persoanele asigurate potrivit art. 6 au obligaţia de a depune declaraţia de venituri în termenul prevăzut la art. 10 alin. (2) şi de a comunică asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la venitul asigurat, în termen de 15 zile de la data acesteia. + Articolul 13Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi încetează o dată cu aceste raporturi. + Articolul 14În cazul în care din culpa angajatorului nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege se suporta de angajator. + Articolul 15 (1) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare. (2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă. + Articolul 16Riscurile asigurate în condiţiile prezentei legi sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale cercetate, declarate, înregistrate şi evidentiate potrivit prevederilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată. + Capitolul 3 Obiectivele asigurării + Articolul 17Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) reabilitarea medicală şi socioprofesionala a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora; c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub forma de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. + Articolul 18Asiguratorul are obligaţia de a-şi organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 17, precum şi de a păstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor la care are acces în scopul realizării acestor obiective. + Capitolul 4 Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 19Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii: a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă; b) reabilitare şi reconversie profesională; c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă; e) compensaţii pentru atingerea integrităţii; f) despăgubiri în caz de deces; g) rambursări de cheltuieli. + Articolul 20 (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale în lunile respective. (2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima luna de activitate şi care a fost luat în calcul la stabilirea contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicita alte drepturi de asigurări sociale. (4) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale în care nu se lucrează. + Secţiunea 1 Prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă + Articolul 21Asiguraţii au dreptul la tratament medical, precum şi la prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă. + Articolul 22 (1) Asiguratorul are obligaţia de a achită contravaloarea serviciilor medicale acordate până când se realizează: a) restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficienţelor de sănătate survenite în urma unui risc asigurat; b) prevenirea diminuării ori a pierderii capacităţii de muncă şi a necesităţii de îngrijire permanenta. (2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla în incapacitate temporară de muncă, ca urmare în exclusivitate a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suporta integral din bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Articolul 23Asiguraţii au dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afectiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează: a) asistenţa medicală de urgenta la locul accidentului, în mijloace de transport specializate şi în unităţi sanitare; b) tratament medical ambulatoriu, prescris de medic; c) analize medicale şi medicamente; d) servicii medicale, cu prioritate în spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale; e) tratament de recuperare funcţională în unităţi speciale; f) servicii de chirurgie plastica şi reparatorie; g) servicii de fizioterapie; h) cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului. + Articolul 24În vederea diminuării sau compensării urmărilor deficienţelor de sănătate suferite prin accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la: a) materiale sanitare pentru corectarea auzului şi vazului; b) proteze, orteze şi aparate ortopedice; c) mijloace auxiliare: scaun, carucior cu rotile, precum şi alte asemenea mijloace; d) orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a căror lista se stabileşte de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului. + Articolul 25 (1) Pentru recuperarea capacităţii de muncă asiguraţii beneficiază de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, în funcţie de natura şi de pronosticul bolii. (2) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii. (3) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul asiguratorului, în funcţie de tipul afectiunii şi de natura tratamentului. (4) Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear se aproba anual de Fondul Naţional. + Articolul 26 (1) Asiguraţii au obligaţia să urmeze şi să respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asiguratorului. (2) Dreptul la prestaţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se suspenda în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respecta programul individual de recuperare. + Articolul 27Tratamentul medical în perioada programului individual de recuperare, precum şi cazarea şi masa în unităţile medicale se suporta de către asigurator. + Articolul 28 (1) Personalul medical şi unităţile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator în colaborare cu casele de asigurări de sănătate sau, după caz, direct cu unităţi specializate, precum şi cu unităţi medicale proprii. (2) Tarifele serviciilor medicale se stabilesc între părţile contractante pe baza prevederilor contractului-cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. + Secţiunea a 2-a Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesională + Articolul 29Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesională se acordă de către asigurator la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai pot desfăşura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. + Articolul 30Asiguratorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesională: a) cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stării fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale; b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie; c) plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie. + Articolul 31 (1) Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă lunar şi reprezintă 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale. (2) Indemnizaţia se acordă numai dacă persoana asigurata nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit legii. + Articolul 32Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acordă numai dacă persoana asigurata respecta dispoziţiile asiguratorului cu privire la: a) instituţia la care urmează să se desfăşoare cursul; b) programul de instruire; c) modalitatea de absolvire. + Secţiunea a 3-a Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă + Articolul 33 (1) Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se afla în incapacitate temporară de muncă datorită unui accident de muncă sau unei boli profesionale. (2) În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului. + Articolul 34 (1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 100% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni. (2) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 100% din venitul lunar asigurat. + Articolul 35Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Articolul 36Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de 180 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical. + Articolul 37 (1) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. (2) Medicul asiguratorului poate decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activităţii în acelaşi loc de muncă sau în alt loc de muncă ori poate propune pensionarea de invaliditate. (3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Fondul Naţional, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare. + Articolul 38Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. + Articolul 39În situaţia în care mediul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizaţia se va acorda până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fără a se depăşi durata maxima de acordare a concediului medical, prevăzută la art. 37. + Secţiunea a 4-a Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă + Articolul 40 (1) Asiguraţii care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai pot desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă. (2) Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în condiţiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii. + Articolul 41Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, se acordă asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normală de muncă. + Articolul 42 (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 40 alin. (2) şi la art. 41 se acordă la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape. (2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a se depăşi 25% din baza de calcul. + Secţiunea a 5-a Compensaţii pentru atingerea integrităţii + Articolul 43Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente, dacă acestea: a) reduc capacitatea de muncă sub nivelul de 50%; sau b) nu reduc capacitatea de muncă, dar constituie o mutilare. + Articolul 44Compensaţia se acordă la solicitarea persoanei îndreptăţite, pe baza deciziei medicului asiguratorului, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 43. + Articolul 45 (1) Compensaţia reprezintă o sumă fixa în bani şi se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptăţit asiguratul. (2) Cuantumul compensatiei se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute pe economia naţionala. (3) Criteriile şi grilele pe baza cărora se acordă compensaţia se stabilesc de Fondul Naţional, prin norme metodologice, cu acordul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. + Secţiunea a 6-a Despăgubiri în caz de deces + Articolul 46 (1) În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de ajutor de deces o singura persoana, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. (2) Cuantumul ajutorului de deces acordat este de 4 salarii medii brute pe economia naţionala. + Articolul 47Cererea pentru obţinerea ajutorului de deces se depune la sediul asiguratorului, însoţită de actele din care rezultă dreptul solicitantului, potrivit legii. + Articolul 48 (1) Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de asigurator în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii. (2) Decizia se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei. + Articolul 49Plata ajutorului de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. + Secţiunea a 7-a Rambursări de cheltuieli + Articolul 50 (1) Asiguratorul acorda rambursări de cheltuieli în următoarele situaţii: a) transportul de urgenta, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale; b) confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare şi dentare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate datorită unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale. (2) Costurile suportate de asigurator sunt destinate să asigure recuperarea functionalitatii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual de Fondul Naţional, prin Regulamentul privind acordarea rambursarii de cheltuieli, elaborat de Fondul Naţional şi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Capitolul 5 Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale + Articolul 51 (1) Angajatorii au obligaţia de a comunică asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraţilor. (2) Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a luat cunoştinţa despre accident. (3) Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de muncă s-a soldat cu decesul asiguratului. + Articolul 52Dacă în urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de întreprindere constata ca exista riscul unei îmbolnăviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndată cazul asiguratorului. + Articolul 53 (1) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare asiguratorul are acces şi recurge la procesul-verbal de cercetare, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă care efectuează cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate şi deces. (2) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare în cazul accidentelor soldate cu incapacitate temporară de muncă, asiguratorul participa în echipa de cercetare a accidentului sau poate efectua o ancheta proprie, la solicitarea angajatorului. + Articolul 54Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel: a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă; b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă. + Capitolul 6 Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale + Articolul 55Răspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate la locurile de muncă revine angajatorilor sau, după caz, persoanelor asigurate conform art. 6. + Articolul 56 (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura informarea, participarea şi colaborarea angajaţilor pentru adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. (2) Angajaţii au obligaţia de a participa la acţiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate şi sănătate în munca, atunci când sunt solicitati în acest scop de către angajatori. + Articolul 57Angajaţii nu suporta în nici o situaţie costul măsurilor de prevenire aplicate în condiţiile art. 56. + Articolul 58Angajatorii au obligaţia de a furniza toate informaţiile solicitate de asigurator în legătură cu riscurile de la locurile de muncă. + Articolul 59Angajaţii sunt obligaţi sa cunoască şi să respecte măsurile tehnice şi organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aduse la cunoştinţa în cadrul instructajului de protecţie a muncii. + Articolul 60Angajaţii au dreptul, fără ca acest lucru sa atragă consecinţe asupra lor, de a sesiza autoritatea de stat competenţa, asiguratorul sau comitetele de sănătate şi securitate în munca, constituite conform art. 31 din Normele generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 578/DB/5.840/1996, asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 61Asiguratorul are obligaţia de a promova şi de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate; b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă; c) eliminării sau reducerii riscurilor de accidente de muncă şi boli profesionale. + Articolul 62Asiguratorul realizează obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunzător numărului de asiguraţi. + Articolul 63Personalul tehnic al asiguratorului, care desfăşoară activităţi de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenţa potrivit legii, precum şi personalul medical specializat în medicina muncii au următoarele atribuţii: a) acorda consultanţa şi asistenţa tehnica şi medicală de medicina muncii cu privire la măsurile şi mijloacele de prevenire; b) iniţiază şi elaborează studii şi analize şi asigura documentaţia privind riscurile şi condiţiile de muncă din unităţi, în vederea fundamentarii unor măsuri de prevenire; c) propun finanţarea, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, a unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea ştiinţifică a măsurilor de prevenire necesare; d) elaborează şi propun angajatorilor instrucţiuni de prevenire şi proceduri de lucru specifice unor locuri de muncă; e) participa la cercetarea accidentelor de muncă ce au ca urmare incapacitatea temporară de muncă, în comisiile de cercetare numite de angajatori; f) controlează aplicarea şi respectarea măsurilor de prevenire convenite cu angajatorii; g) elaborează şi propun forme şi mijloace de educare şi informare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; h) ţin evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; i) propun asiguratorului majorări sau reduceri ale contribuţiei, pentru stimularea activităţii de prevenire; j) acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului încheierea unor convenţii cu angajatorii, în scopul îmbunătăţirii activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 64În exercitarea atribuţiilor sale personalul tehnic şi medical specializat este autorizat: a) sa dispună de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de muncă organizate de aceştia şi să fie însoţit de persoanele desemnate de angajator; b) sa beneficieze de concluziile cercetării accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, efectuată de autorităţile de stat competente; c) sa sesizeze autorităţile de stat când constata încălcări ale legislaţiei în vigoare privind protecţia muncii; d) sa propună angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecţie a muncii în funcţie de riscurile de la locurile de muncă; e) sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare şi ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate; f) să solicite orice informaţii şi documente necesare realizării sarcinilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; g) sa recomande angajatorului măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + Articolul 65În activitatea exercitată personalul de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este obligat sa păstreze confidenţialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice şi de fabricaţie din unitatea controlată, precum şi a celorlalte date furnizate de autorităţile de stat competente sau de orice alt organism ori persoana interesată în activitatea de prevenire, precum şi confidenţialitatea datelor medicale ale angajaţilor. + Articolul 66 (1) Cheltuielile asiguratorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se evidenţiază într-un cont analitic separat. (2) Cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depăşi 10% din sumele încasate cu titlu de contribuţie pe parcursul unui an calendaristic. + Articolul 67Sumele reinvestite de angajatori din profit, în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, sunt scutite de impozit pe profit. + Capitolul 7 Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 68 (1) Fondul Naţional se constituie ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional administrează, gestionează, coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Sediul Fondului Naţional este în municipiul Bucureşti. + Articolul 69 (1) Fondurile teritoriale sunt servicii publice cu personalitate juridică, în subordinea Fondului Naţional. (2) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se exercită de fondurile teritoriale. + Articolul 70 (1) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, în condiţiile prezentei legi, şi de asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare funcţionează pe bază de statut propriu, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale prezentei legi. + Articolul 71Angajatorii sau, după caz, persoanele prevăzute la art. 6 pot încheia asigurarea, în funcţie de propria opţiune, fie cu fondurile teritoriale, fie cu asociaţiile profesionale de asigurare. + Articolul 72Pentru realizarea obiectului sau de activitate Fondul Naţional are următoarele atribuţii: a) coordonează şi controlează activitatea fondurilor teritoriale; b) îndrumă şi controlează activitatea asociaţiilor profesionale de asigurare; c) garantează executarea prestaţiilor de asigurare în cazul insolvabilitatii asociaţiilor profesionale de asigurare; d) poate subventiona programe şi proiecte de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaţiilor profesionale de asigurare; e) aplica măsuri pentru îmbunătăţirea serviciilor şi prestaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; f) elaborează criteriile şi metodologia care stau la baza calculului contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; g) îndrumă şi controlează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, desfăşurată de fondurile teritoriale sau de asociaţiile profesionale de asigurare; h) controlează modul de acordare a prestaţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prevăzute de prezenta lege; i) controlează modul de acordare a stimulentelor pentru încurajarea aplicării măsurilor de prevenire şi reducere a nivelului de risc, stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi; j) poate organiza la nivel naţional, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaţiilor profesionale de asigurare, activitatea de recuperare funcţională, protezare, reorientare şi reconversie, în vederea reintegrarii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale; k) tine evidenta cazurilor asigurate şi a costurilor de asigurare la nivel naţional; l) emite şi retrage autorizaţia de funcţionare a asociaţiilor profesionale de asigurare; m) finanţează la nivel naţional studii de cercetare aplicativa în vederea elaborării de soluţii, dispozitive şi metode de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; n) organizează instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului din domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale; o) face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale; p) administrează bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi prezintă Guvernului raportul sau de execuţie bugetară. + Articolul 73Conducerea Fondului Naţional este asigurata de preşedinte şi de consiliul de administraţie. + Articolul 74 (1) Preşedintele Fondului Naţional este numit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale pentru un mandat de 4 ani, are rang de secretar de stat şi reprezintă Fondul Naţional în relaţiile cu terţii. (2) Preşedintele Fondului Naţional este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Realizarea atribuţiilor ce revin Fondului Naţional, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. + Articolul 75Mandatul preşedintelui Fondului Naţional încetează prin demisie, revocare de către ministrul muncii şi solidarităţii sociale sau din alte cauze prevăzute de lege. + Articolul 76 (1) Consiliul de administraţie al Fondului Naţional este format din 15 membri, dintre care: a) 5 reprezentanţi ai Guvernului, numiţi de prim-ministru; b) 5 reprezentanţi ai salariaţilor, desemnaţi prin consens de confederatiile sindicale reprezentative la nivel naţional, conform Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată; c) 5 reprezentanţi ai patronilor, desemnaţi prin consens de confederatiile patronale reprezentative la nivel naţional, conform Legii nr. 130/1996, republicată; (2) Membrii consiliului de administraţie îşi desfăşoară activitatea în baza unui mandat pe o durată de 4 ani. + Articolul 77 (1) Conducerea operativă a activităţii Fondului Naţional se exercită de către un director general executiv, numit de preşedinte. (2) Ocuparea postului de director general executiv se face prin concurs, în condiţiile legii. + Articolul 78 (1) Şedinţele consiliului de administraţie al Fondului Naţional se desfăşoară lunar sau ori de câte ori este nevoie şi sunt conduse pe principiul tripartitismului, prin rotaţie, de către unul dintre membri. (2) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi, cu condiţia ca fiecare parte - Guvern, salariaţi şi patronat să fie reprezentată. + Articolul 79În îndeplinirea atribuţiilor sale Fondul Naţional îşi constituie servicii specializate pentru urmărirea şi asigurarea: a) activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) activităţii de reabilitare medicală şi socioprofesionala şi tratament medical; c) evidentei contribuţiilor, prestaţiilor şi serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare. + Articolul 80 (1) Fondul Naţional elaborează un statut propriu care se aproba prin hotărâre a Guvernului. (2) Prin statut se stabilesc atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Fondului Naţional şi a fondurilor teritoriale. + Articolul 81 (1) Conducerea operativă a activităţii fondurilor teritoriale este asigurata de către un director executiv, numit de preşedintele Fondului Naţional. (2) Ocuparea postului de director executiv se face prin concurs, în condiţiile legii. + Articolul 82Atribuţiile serviciilor specializate se stabilesc prin statutul Fondului Naţional. + Articolul 83Fondurile teritoriale au următoarele atribuţii principale: a) prestează servicii în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) elaborează studii şi evaluări privind riscul de accidentare şi imbolnavire profesională, la nivel local; c) acorda prestaţiile de asigurare prevăzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesară în vederea acordării acestora; d) înaintează Fondului Naţional spre aprobare documentaţia şi propunerile privind acordarea stimulentelor pentru încurajarea aplicării măsurilor de prevenire la nivel local; e) controlează modul de aplicare a stimulentelor economice, în vederea îmbunătăţirii activităţii de prevenire la nivel local; f) ţin evidenta accidentelor de muncă, a bolilor profesionale şi a costurilor aferente la nivel local; g) asigura acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe bază de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; h) verifica modul în care sunt utilizate prestaţiile băneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicală şi socioprofesionala. + Articolul 84 (1) Persoanele care datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pot constitui asociaţii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naţionale. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie şi funcţionează ca persoane juridice în condiţiile prezentei legi şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000. (3) Asociaţiile profesionale de asigurare îşi pot elabora regulamente şi instrucţiuni proprii. (4) În vederea funcţionarii asociaţiile profesionale de asigurare sunt obligate să solicite autorizarea de către Fondul Naţional. + Articolul 85Solicitarea în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare se depune la sediul Fondului Naţional, însoţită de următoarele documente: a) actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinzând obiectul, scopul activităţii, precum şi orice alte elemente necesare, potrivit cerinţelor prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi; b) statutul asociaţiei profesionale de asigurare. + Articolul 86Fondul Naţional analizează solicitarea, luând în considerare criteriile de oportunitate, urmând ca în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sa emita autorizaţia sau sa respingă, prin decizie motivată, solicitarea de autorizare. + Articolul 87Cererea de acordare a personalităţii juridice pentru o asociaţie profesională de asigurare se adresează instanţei judecătoreşti competente teritorial, însoţită de următoarele documente: a) actul constitutiv al asociaţiei; b) statutul asociaţiei; c) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului; d) avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. + Articolul 88Asociaţiile profesionale de asigurare exercita următoarele atribuţii: a) prestează servicii în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) acorda prestaţiile de asigurare prevăzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesară în vederea acordării acestora; c) elaborează studii şi evaluări privind riscul de accidentare şi imbolnavire profesională; d) ţin evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, a prestaţiilor acordate şi a costurilor aferente; e) asigura acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe bază de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; f) verifica modul în care sunt utilizate prestaţiile băneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicală şi socioprofesionala. + Articolul 89Patrimoniul asociaţiei profesionale de asigurare se constituie din: a) cotizatii de membru, stabilite de comun acord de către membrii asociaţi; b) donaţii şi alte liberalităţi; c) subvenţii acordate de la bugetul de stat pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 88 lit. b); d) orice alte surse legale. + Articolul 90Asociaţiile profesionale de asigurare pot desfăşura şi activităţi cu scop lucrativ, potrivit legii. + Articolul 91La şedinţele organului de conducere al asociaţiilor profesionale de asigurare participa un delegat al Fondului Naţional, fără drept de vot. + Articolul 92Asociaţiile profesionale de asigurare au obligaţia de a supune anual aprobării Fondului Naţional bilanţul contabil şi bugetul de venituri şi cheltuieli. + Articolul 93 (1) În cazul încetării activităţii asociaţiei profesionale de asigurare, destinaţia bunurilor rămase după lichidare şi care au fost dobândite din subvenţii de stat se hotărăşte de către Fondul Naţional, dacă dispoziţiile statutului nu prevăd altfel. (2) Sumele existente în conturile asociaţiilor profesionale de asigurare în momentul lichidării se preiau de către Fondul Naţional. (3) În toate cazurile bunurile nu se pot atribui decât unui fond teritorial. + Articolul 94 (1) Salarizarea şi alte drepturi ale preşedintelui şi ale personalului din aparatul propriu al Fondului Naţional şi indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie al acestuia, precum şi salarizarea şi alte drepturi ale personalului fondurilor teritoriale şi indemnizaţiile membrilor consiliilor consultative ale acestora se stabilesc prin lege, al carei proiect va fi elaborat în termen de 60 de zile de la data infiintarii Fondului Naţional. (2) Până la intrarea în vigoare a legii salarizarii prevăzute la alin. (1) salarizarea preşedintelui Fondului Naţional, a membrilor consiliilor de administraţie, precum şi a personalului angajat al Fondului Naţional şi al fondurilor teritoriale se stabileşte după cum urmează: a) salariul preşedintelui, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de secretar de stat; b) indemnizaţia de şedinţa pentru membrii consiliului de administraţie, cu excepţia preşedintelui, la nivelul de 10% din salariul preşedintelui; c) salariile personalului angajat al Fondului Naţional şi al fondurilor teritoriale se asigura între limitele prevăzute în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraţie ca urmare a participării la şedinţe nu poate depăşi, într-o luna, 20% din salariul lunar al preşedintelui. + Articolul 95Cheltuielile privind salarizarea preşedintelui, a membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al Fondului Naţional şi fondurilor teritoriale se suporta din bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Capitolul 8 Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 96 (1) Datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale următorii: a) angajatorii, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 şi 7; b) persoanele fizice, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6. (2) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale în cazul şomerilor se suporta integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, la nivelul cotei de 1% aplicate asupra venitului lunar asigurat, dar numai pentru fondul destinat şomerilor pe perioada în care aceştia urmează cursuri de calificare şi de reconversie profesională. (3) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru şomeri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj şi al ajutorului de integrare profesională. + Articolul 97Contribuţia se stabileşte astfel încât sa acopere costul prestaţiilor şi serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi cheltuielile administrative. + Articolul 98 (1) Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc. (2) Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de imbolnavire profesională din cadrul sectorului respectiv. (3) În cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activităţi se realizează prin clase de risc. + Articolul 99 (1) Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de Fondul Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (2) Tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o dată la 4 ani. (3) Pentru prima perioada de funcţionare a Fondului Naţional tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singură dată. + Articolul 100Încadrarea în clasele de risc se face de către asigurator, corespunzător activităţilor desfăşurate în fiecare unitate. + Articolul 101 (1) Baza de calcul pentru contribuţia datorată de persoanele prevăzute la art. 5 şi 7 o reprezintă fondul brut anual de salarii realizat. (2) În situaţia în care într-o unitate exista activităţi încadrate în mai multe clase de risc, baza de calcul o reprezintă fondul de salarii corespunzător activităţilor încadrate în fiecare clasa de risc. (3) Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se vor situa în limita unui procent minim de 0,5% şi a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii. (4) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând: a) prestaţii de asigurări sociale care se suporta din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii; b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor; d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă; e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale. + Articolul 102 (1) Contribuţia datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 6 este unica, indiferent de activitatea prestată, şi se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Fondului Naţional, de la 0,5% la 1% aplicată asupra venitului lunar asigurat. (2) Baza de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintă venitul lunar asigurat prevăzut în contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economia naţionala. + Articolul 103Clasa de risc şi cota de contribuţie datorată pentru fiecare categorie de activităţi se comunică de către asigurator angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie. + Articolul 104Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc. + Articolul 105Contribuţiile se colectează de fondurile teritoriale şi se virează către Fondul Naţional. + Articolul 106Termenele de plată a contribuţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt: a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar; b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal; c) până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6. + Articolul 107Modificarea termenelor de plată prevăzute la art. 106 lit. a) şi b) se comunică de către angajator fondului teritorial în ziua modificării. + Articolul 108 (1) Neplata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale la termenele stabilite conform art. 106 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv. (2) Cota majorărilor de întârziere prevăzută la alin. (1) se stabileşte conform reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare. (3) Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (4) Calculul majorărilor de întârziere, precum şi urmărirea plăţii acestora se fac de către Fondul Naţional prin intermediul fondurilor teritoriale. + Articolul 109În cazul neachitarii în termenele prevăzute la art. 106 a contribuţiilor datorate, Fondul Naţional, prin intermediul fondurilor teritoriale, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare. + Articolul 110În cazul reorganizării judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii. + Articolul 111Neplata contribuţiei de asigurare de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6 la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaţii, până la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente. + Articolul 112 (1) Fondul Naţional virează fiecărui fond teritorial sumele necesare constituirii bugetelor acestora. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare prestează servicii conform prevederilor prezentei legi, urmând ca decontarea acestora să se efectueze de către fondurile teritoriale pe baza documentelor justificative prezentate de aceste asociaţii. + Articolul 113 (1) Asiguratorul poate să aprobe majorări sau reduceri ale contribuţiilor. (2) Valoarea majorărilor sau a reducerilor se stabileşte în principal după următoarele criterii: a) numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale pe o perioadă de referinţa; b) gravitatea consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale; c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii. + Capitolul 9 Bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 114 (1) Bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare. (2) Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor Fondului Naţional, proiectul bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului. + Articolul 115Veniturile bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din: a) contribuţiile persoanelor juridice şi fizice care încheie asigurarea; b) dobânzi şi majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor; c) alte venituri, potrivit legii. + Articolul 116 (1) Din veniturile bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se preleva o cota de până la 5% pentru constituirea unui fond de rezerva. (2) Fondul de rezerva se poate utiliza, în cazuri temeinic motivate, numai pentru acoperirea prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Fondul de rezerva se completează pe măsura ce apar venituri, astfel încât să se reintregeasca până la 5%. + Articolul 117Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din: a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestaţiilor şi serviciilor de asigurare şi a serviciilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) cheltuieli de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în limita unui procent de 3% aplicat veniturilor anuale totale prevăzute în bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale; c) cheltuieli pentru finanţarea unor investiţii proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale în domeniu. + Articolul 118Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se utilizează în anul următor astfel: a) pentru fondul de rezerva, până la reîntregirea acestuia; b) pentru prevenire-reabilitare; c) pentru prestaţii suplimentare; d) pentru acoperirea deficitului anului următor. + Articolul 119Deficitul bugetului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se acoperă, în ordine, din: a) disponibilităţile bugetului din anii precedenti; b) fondul de rezerva; c) bugetul de stat. + Articolul 120La nivelul fondurilor teritoriale se constituie bugete de venituri şi cheltuieli anuale, aprobate de Fondul Naţional. + Capitolul 10 Răspunderea juridică + Articolul 121Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii. + Articolul 122Fapta persoanei care utilizează sumele destinate asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. + Articolul 123Furnizarea de informaţii false la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal. + Articolul 124 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei: a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art. 10, art. 11 alin. (1) şi la art. 12; b) nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute la art. 11 alin. (2) şi la art. 51; c) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control informaţiile solicitate potrivit art. 58 şi 104; d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc prevăzute la art. 99 şi 100; e) nerespectarea prevederilor art. 101 alin. (1) şi (3) şi ale art. 102 alin. (2) privind baza de calcul a contribuţiilor; f) nerespectarea prevederilor art. 98, art. 101 alin. (4) şi ale art. 102 alin. (1) privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii; g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacă fapta nu este săvârşită cu intenţie; h) nerespectarea obligaţiei de plată prevăzute la art. 14. (2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizează în raport cu rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 125 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal de către persoanele abilitate în acest scop de Fondul Naţional. (2) În caz de constatare a unei situaţii care se încadrează la art. 122 şi 123, persoanele abilitate prevăzute la alin. (1) vor sesiza de îndată organele de urmărire penală competente, potrivit legii. + Articolul 126 (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii se comunică contravenientului în termen de 15 zile de la întocmire şi constituie titlu executoriu de la data comunicării. (2) Împotriva procesului-verbal se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa judecătorească în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia. + Articolul 127Amenzile contravenţionale, aplicate conform prevederilor prezentei legi, se fac venit la bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. + Capitolul 11 Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale + Articolul 128Jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin secţiile de asigurări sociale sau, după caz, prin completele specializate pentru asigurări sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 129În prima instanţa tribunalele soluţionează litigii privind: a) modul de calcul al contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi majorarea sau micşorarea contribuţiei; b) înregistrarea şi evidenta contribuţiei de accidente de muncă şi boli profesionale; c) încadrarea într-o clasa de risc a angajatorului; d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale; e) modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; f) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate conform prezentei legi; g) orice alte decizii ale asiguratorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi. + Articolul 130 (1) Sunt competente teritorial tribunalele în a căror rază se afla domiciliul pârâtului. (2) În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formează o contestaţie împotriva Fondului Naţional sau fondurilor teritoriale, competenţa teritorială revine tribunalului în a cărui raza se afla domiciliul sau sediul reclamantului. + Articolul 131Împotriva hotărârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competenţa. + Articolul 132Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se completează cu dispoziţiile Codului de procedura civilă, ale Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu orice alte dispoziţii în materie. + Articolul 133Acţiunile în instanţa şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciară de timbru. + Capitolul 12 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 134În înţelesul prezentei legi, salariul mediu pe economie reprezintă salariul mediu comunicat de Institutul Naţional de Statistica, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului respectiv. + Articolul 135Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia prevederilor referitoare la constituirea fondului iniţial de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. + Articolul 136 (1) În termen de 12 luni de la data aprobării statutului, prin hotărâre a Guvernului, Fondul Naţional preia de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale activităţile corespunzătoare funcţionarii şi organizării sistemului public de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (2) Personalul care va fi preluat de Fondul Naţional şi de fondurile teritoriale va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de la unităţile sale subordonate. + Articolul 137 (1) Fondul Naţional se organizează şi funcţionează în baza statutului aprobat prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 60 de zile de la data de 1 ianuarie 2003. (2) Fondul Naţional se constituie în termen de 12 luni de la data de 1 ianuarie 2003. (3) Până la constituirea Fondului Naţional Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin structurile proprii, va asigura logistic şi organizatoric desfăşurarea activităţilor necesare colectării contribuţiilor şi gestionării fondului iniţial. (4) În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004 contribuţiile se colectează de casele de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, şi se virează Fondului Naţional. + Articolul 138Fondurile teritoriale se constituie în termen de 12 luni de la data de 1 ianuarie 2003. + Articolul 139În primii 3 ani de funcţionare a Fondului Naţional cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin excepţie de la prevederile art. 117 lit. b), vor fi stabilite în valori de: 5% pentru primul an de funcţionare, 4,5% pentru cel de-al doilea an şi, respectiv, 4% pentru cel de-al treilea an de funcţionare. + Articolul 140 (1) În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004 angajatorii datorează o contribuţie fixa de 0,5% raportat la fondul de salarii, destinată exclusiv finanţării organizării activităţii Fondului Naţional şi constituirii fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (2) Până la data de 1 ianuarie 2003 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice vor elabora instrucţiuni pentru colectarea fondului iniţial pentru aplicarea prevederilor alin. (1). Instrucţiunile se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 141În termen de 6 luni de la data de 1 ianuarie 2003 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei vor elabora normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 142Prezenta lege se completează cu dispoziţiile Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată, ale Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, ale legislaţiei privitoare la regimul contravenţiilor, precum şi cu dispoziţiile legislaţiei de asigurări sociale. + Articolul 143 (1) La data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi se abroga art. 100 alin. (2), art. 102 şi 110 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. (2) Dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a), b) şi e) şi alin. (4), art. 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a), b), d), e) şi f) şi alin. (2), ale art. 111, 112, 114 şi 115 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, îşi vor menţine aplicabilitatea pentru toate situaţiile prevăzute în legea sus-menţionată, cu excepţia celor generate de accidente de muncă şi boli profesionale, care sunt preluate prin prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,DORU IOAN TARACILAAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,VIOREL HREBENCIUC────────────────
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari