LEGE nr. 1 din 15 noiembrie 1985privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 62 din 18 noiembrie 1985
În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale.Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege: + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1În unităţile administrativ-teritoriale întreaga activitate economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca a consiliilor populare şi unităţilor subordonate acestora se desfăşoară potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi autofinantarii, pe baza cărora se realizează participarea larga şi nemijlocită a tuturor cetăţenilor, în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari, la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasă şi multilaterala a judeţelor şi localităţilor.Prin autoconducerea, autogestiunea şi autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să se asigure dezvoltarea continua a forţelor de producţie şi a economiei locale, valorificarea deplina a resurselor existente, întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei în înfăptuirea sarcinilor de plan, mobilizarea oamenilor muncii la realizarea acţiunilor privind progresul economico-social al localităţilor, sistematizarea şi gospodărirea acestora, creşterea permanenta a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor, ridicarea calităţii vieţii. + Articolul 2Consiliile populare - organe locale ale puterii de stat - răspund, în conformitate cu prevederile planului naţional unic, de elaborarea şi înfăptuirea planurilor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, organizează, îndrumă şi controlează îndeplinirea sarcinilor de plan de către toate unităţile economice, indiferent de subordonarea acestora, asigura buna gospodărire a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, consiliile populare sînt obligate să asigure participarea tuturor cetăţenilor la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale, sa ia măsuri pentru stimularea iniţiativei acestora la înfăptuirea prevederilor de plan şi a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială. + Articolul 3Consiliile populare au obligaţia ca, în aplicarea principiului autogestiunii economico-financiare, să asigure atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru cea a unităţilor de subordonare locală, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi băneşti care le sînt încredinţate, creşterea permanenta a rentabilitatii şi sporirea veniturilor proprii, participarea populaţiei la dezvoltarea localităţilor şi, pe aceasta baza, creşterea aportului unităţilor administrativ-teritoriale la dezvoltarea generală a societăţii.Consiliile populare sînt obligate ca din veniturile proprii sa acopere cheltuielile prevăzute în bugetele locale şi sa participe, în condiţiile prevăzute de lege, la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi destinat reproductiei socialiste largite.Consiliile populare răspund de stabilirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi creşterea veniturilor proprii, prin extinderea şi diversificarea activităţilor de producţie şi a serviciilor, intensificarea acţiunilor de stabilire justa a impozitelor şi taxelor locale şi realizarea integrală a acestora, creşterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii şi materiale existente pe plan local. + Articolul 4Consiliile populare sînt obligate sa acţioneze pentru reducerea cheltuielilor materiale, introducerea unui regim sever de economii, eliminarea oricărei forme de risipa, diminuarea consumurilor de materiale, combustibili şi energie, folosirea cu spirit gospodăresc a întregii baze materiale.Consiliile populare sînt obligate sa ia toate măsurile pentru dezvoltarea resurselor locale de materii prime şi materiale, în vederea creşterii contribuţiei lor la lărgirea bazei naţionale de materii prime şi materiile şi satisfacerii necesarului de consum al unităţilor locale.Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare răspund de buna desfăşurare a activităţii de colectare, recuperare şi valorificare a resurselor materiale refolosibile în unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează, organizează acţiuni de mobilizare a populaţiei pentru intensificarea colectării de fier vechi, obiecte de uz casnic, ambalaje, hirtie şi alte materiale. + Articolul 5Consiliile populare sînt obligate să-şi îndeplinească atribuţiile ce le revin în domeniile economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc, în condiţiile autofinantarii integrale a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, asigurind acoperirea din venituri proprii a tuturor cheltuielilor necesare şi participarea la fondul de dezvoltare a întregii societăţi.În acest scop, consiliile populare trebuie să acţioneze permanent pentru sporirea bazei de venituri proprii, utilizarea cu spirit de economie a mijloacelor de care dispun, întărirea ordinii, disciplinei şi legalităţii iar angajarea cheltuielilor, gospodărirea raţională a resurselor locale, creşterea rezervelor materiale şi băneşti. În cazul în care nivelul veniturilor proprii nu acoperă cheltuielile, consiliile populare vor restringe volumul acestora la nivelul veniturilor.Toţi cetăţenii, beneficiari nemijlociti ai condiţiilor de muncă şi viaţa din comunele, oraşele şi municipiile în care locuiesc, au îndatorirea de a participa activ, în condiţiile prezentei legi, la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi, la autogospodarirea localităţilor, la realizarea unor obiective social-culturale, economice şi edilitar-gospodăreşti, contribuind în acest fel la autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale, la dezvoltarea şi infrumusetarea tuturor localităţilor. + Articolul 6Fiecare unitate administrativ-teritorială - comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti - îşi desfăşoară activitatea pe baza planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, a planului economico-social propriu şi bugetului local care se adoptă, în condiţiile legii, de consiliul popular al unităţii administrativ-teritoriale respective, în stricta concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.Consiliile populare răspund de realizarea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, a veniturilor prevăzute în bugetul de stat de către toate unităţile socialiste indiferent de subordonarea acestora, a planurilor şi bugetelor locale, precum şi a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare a localităţilor şi a altor programe speciale; iau măsuri pentru dezvoltarea intensiva a industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor şi celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, utilizarea la maximum a capacităţilor, sporirea accentuata a productivitatii muncii şi a eficientei economice în toate sectoarele de activitate, creşterea potenţialului economic al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.Consiliile populare răspund, de asemenea, de înfăptuirea prevederilor din planul naţional unic cu privire la dezvoltarea construcţiilor de locuinţe din fondul locativ de stat, desfăşurarea activităţii de învăţămînt şi sănătate, precum şi de alte acţiuni de interes general, executind finanţarea acestora din bugetul local sau din bugetul republican, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 7Pentru sporirea continua a resurselor necesare autofinantarii şi autodezvoltarii localităţilor, în conformitate cu sarcinile de plan şi prevederile bugetelor locale de venituri şi cheltuieli, consiliile populare sînt obligate sa acţioneze, în principal, pentru: a) creşterea eficientei activităţii tuturor unităţilor economice indiferent de subordonare, asigurind îndeplinirea şi depăşirea planurilor de producţie, realizarea integrală a indicatorilor financiari, reducerea cheltuielilor materiale şi obţinerea de beneficii, exercitarea unui control riguros asupra întregii activităţi a acestor unităţi, întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei în munca; b) dezvoltarea intensiva a agriculturii, luînd măsuri pentru folosirea completa, conservarea şi ameliorarea fondului funciar, creşterea potenţialului productiv al acestuia, obţinerea de recolte mari şi stabile, realizarea planurilor de cultura şi de producţie şi a programelor de dezvoltare a zootehniei, sporirea livrărilor de produse agricole la fondul de stat şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi a altor nevoi ale economiei naţionale; c) înfăptuirea programului de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, urmărind restrîngerea perimetrelor construibile ale localităţilor la strictul necesar, redarea unor suprafeţe de teren cît mai mari agriculturii şi folosirea raţională a pămîntului, modernizarea localităţilor, realizarea tuturor prevederilor din schiţele de sistematizare aprobate; d) folosirea raţională a tuturor resurselor de apa, inclusiv a apelor termale sau curative de importanţa locală, gospodărirea judicioasă a apei, identificarea de noi surse, valorificarea la maximum a apelor pentru irigaţii, piscicultura, producere de energie electrica, precum şi în alte scopuri, punerea în valoare a celorlalte resurse neconventionale de energie - solara, eoliana, a biogazului - în vederea satisfacerii cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale; e) utilizarea eficienta a tuturor materiilor prime şi materialelor alocate prin plan, reducerea la maximum a rebuturilor şi pierderilor, creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice existente pe plan local; f) colectarea integrală de la populaţie a fierului vechi, a metalelor neferoase, materialelor textile, maselor plastice, cauciucului, hirtiei, sticlei şi a altor materiale refolosibile. Veniturile obţinute din aceasta activitate constituie surse de autofinanţare în bugetele locale. + Articolul 8Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti răspund de îndeplinirea în bune condiţii a planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli proprii, precum şi a planurilor şi bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale componente şi ale unităţilor socialiste din subordinea lor, de constituirea şi utilizarea legală a fondurilor aprobate. + Articolul 9Consiliile populare vor promova cu fermitate, în întreaga activitate a unităţilor economice şi social-culturale de subordonare locală, cît şi a tuturor celorlalte unităţi din raza teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, principiile mecanismului economico-financiar, asigurind imbinarea conducerii unitare a vieţii economico-sociale, pe baza planului naţional unic, cu larga iniţiativa şi cointeresarea materială a oamenilor muncii, integrarea organică a maselor în activitatea de organizare şi conducere a producţiei, întărirea disciplinei şi responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţean, exercitarea unui control exigent de către oamenii muncii asupra modului în care se îndeplinesc hotărîrile adoptate. + Capitolul 2 Măsuri pentru asigurarea autogestiunii economico-financiare şi a autofinantarii unităţilor administrativ-teritoriale + Articolul 10Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti are obligaţia să-şi desfăşoare activitatea pe baza planului local de dezvoltare economico-socială, precum şi a bugetului sau de venituri şi cheltuieli, prin care să se asigure echilibrul financiar şi utilizarea cu eficienta maxima a resurselor materiale şi băneşti din unitatea administrativ-teritorială respectiva. + Articolul 11Consiliile populare din toate unităţile administrativ-teritoriale sînt obligate să-şi desfăşoare şi să-şi dezvolte activitatea economică în condiţiile creşterii continue a veniturilor proprii, din care să asigure, potrivit legii, contribuţii sporite la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi şi acoperirea cheltuielilor proprii. + Articolul 12Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se asigura, în condiţiile legii, din vărsăminte din beneficii provenite de la unităţile economice de subordonare locală, impozite şi taxe plătite de aceste unităţi şi de organizaţiile cooperatiste, de alte organizaţii obşteşti şi de populaţie, precum şi din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete. + Articolul 13Unităţile economice locale sînt obligate, potrivit legii, sa participe la formarea veniturilor din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin prin vărsăminte din beneficii, impozite şi taxe.În scopul creşterii continue a contribuţiei lor la acoperirea cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale, unităţile economice locale sînt obligate să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile gospodăririi cît mai judicioase a fondurilor materiale şi băneşti care le-au fost încredinţate, îndeplinirii sarcinilor de plan aprobate, dezvoltării şi diversificării activităţii pentru satisfacerea nevoilor populaţiei. + Articolul 14Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, cele ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, precum şi unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti, vărsa la bugetele locale ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea impozitul pe venituri, alte impozite şi taxe prevăzute de lege.Unităţile cooperaţiei agricole de producţie vărsa la bugetele locale impozitul pe terenurile pe care le deţin, impozitul pe fondul de retribuire pentru munca prestată de membrii cooperatori, alte impozite şi taxe prevăzute de lege.Unităţile cooperatiste sînt obligate să-şi sporeasca în permanenta producţia agricolă, producţia industriala şi prestările de servicii, contribuind într-o măsura din ce în ce mai mare la înfăptuirea programelor de autoaprovizionare, la creşterea livrărilor la fondul de stat, la satisfacerea cerinţelor populaţiei. + Articolul 15Populaţia este obligată să contribuie la constituirea veniturilor bugetului de stat şi a veniturilor bugetelor locale prin plata impozitelor şi taxelor stabilite în condiţiile legii.De asemenea, populaţia participa la dezvoltarea economico-socială a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale prin contribuţia bănească şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. + Articolul 16În vederea infaptuirii autofinantarii integrale în fiecare comuna, oraş, municipiu şi judeţ, consiliile populare au obligaţia sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii, prin dezvoltarea şi diversificarea continua a activităţilor de producţie de interes local, a prestărilor de servicii şi a altor activităţi economice, pentru satisfacerea deplina a cerinţelor populaţiei şi ale unităţilor socialiste, precum şi pentru creşterea producţiei la export.Consiliile populare acţionează, totodată, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute în plan de către toate unităţile economice indiferent de subordonarea acestora. + Articolul 17Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia sa ia măsuri, potrivit legii, pentru stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală şi la termenele prevăzute a impozitelor, taxelor şi a celorlalte vărsăminte de la unităţile socialiste şi de la populaţie. + Articolul 18Din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se finanţează, potrivit legii, în concordanta cu prevederile de plan, obiective şi acţiuni economice, social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi reparare a drumurilor şi podurilor de interes local, cheltuieli de gospodărie comunală, cheltuieli privind funcţionarea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat şi alte cheltuieli necesare unităţilor şi activităţilor de interes local. + Articolul 19Din bugetul republican se finanţează cheltuielile pentru construcţii de locuinţe destinate fondului locativ de stat, după utilizarea, potrivit legii, de către unităţile de interes local, a surselor proprii; cheltuielile privind retribuţiile, impozitul şi contribuţia de asigurări sociale de stat aferente, precum şi bursele acordate, în condiţiile legii, pentru unităţile de învăţămînt de subordonare locală; cheltuielile privind retribuţiile, impozitul şi contribuţia de asigurări sociale de stat aferente, pentru unităţile şi activităţile sanitare de subordonare locală, precum şi cele privind medicamentele ce se suporta de către stat, în condiţiile legii; drepturile de retribuire şi indemnizaţiile ce se plătesc, potrivit legii, de către stat, pentru personalul din unităţile agricole cooperatiste.Finanţarea cheltuielilor de învăţămînt, sănătate şi agricultura prevăzute la alin. 1 se asigura, după caz, prin Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi prin organele locale de specialitate ale administraţiei de stat din domeniile respective. Finanţarea construcţiilor de locuinţe, de la bugetul republican, se asigura prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Articolul 20Chiriile ce se încasează, potrivit legii, pentru imobilele din fondul locativ de stat administrate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare se fac venit la bugetul republican. Cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi administrare pentru aceste imobile se finanţează de la bugetul republican. + Articolul 21Impozitul pe circulaţia mărfurilor datorat, potrivit legii, de unităţile economice locale, de unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, de cele ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, precum şi de unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti, se depune în întregime la bugetul republican.Impozitul pe fondul total de retribuire datorat potrivit legii, de unităţile cooperatiste prevăzute la alin. 1 şi de unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti se vărsa, de asemenea, la bugetul republican.Impozitul pe clădiri şi taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, datorate de unităţile socialiste, precum şi vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile unităţilor Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi din primele de asigurare ale Administraţiei Asigurărilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac în întregime venituri la bugetul republican.Prelevarea pentru societate datorată, potrivit legii, de către unităţile economice locale, impozitul pe beneficiile societăţilor mixte şi pe veniturile unităţilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în Republica Socialistă România, precum şi celelalte venituri stabilite de lege, se vărsa la bugetul republican. + Articolul 22Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să asigure folosirea raţională a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispun, precum şi a mijloacelor băneşti acordate de la bugetul republican, în condiţii de maxima eficienta economică şi socială, cu respectarea disciplinei financiare şi a unui regim sever de economii. + Articolul 23Pentru a se asigura acoperirea integrală a cheltuielilor prevăzute în bugetele locale din veniturile proprii ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, consiliile populare sînt obligate să asigure: a) îndeplinirea integrală a sarcinilor ce le revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială privind producţia fizica, producţia neta, producţia marfa, prestările de servicii, producţia pentru export; b) creşterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producţie şi îndeosebi a celor materiale, reducerea cheltuielilor de circulaţie, îmbunătăţirea continua a calităţii produselor, serviciilor şi lucrărilor de construcţii, reparaţii şi întreţinere; c) darea în funcţiune la termen a obiectivelor de investiţii economice şi sociale, realizarea parametrilor tehnico-economici aprobaţi, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a utilajelor şi a bazei materiale existente, gospodărirea cît mai judicioasă a tuturor resurselor locale; d) creşterea eficientei economice în toate sectoarele de activitate, aşezarea întregii activităţi economice pe principiile rentabilitatii, sporirea acumularilor băneşti şi beneficiilor; e) utilizarea fondurilor destinate activităţilor social-culturale în concordanta cu gradul de îndeplinire a acţiunilor planificate şi în condiţii de sporire continua, potrivit legii, a nivelului de autofinanţare a unităţilor social-culturale. + Articolul 24Din excedentele anuale ale bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi al municipiului Bucureşti se vărsa la bugetul republican contribuţii la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi, care se stabilesc anual prin legea bugetului de stat al Republicii Socialiste România. În caz de nerealizare a veniturilor proprii planificate, vărsămintele la bugetul republican se efectuează cu prioritate, la nivelul planificat, din veniturile realizate.Din excedentele anuale ale bugetelor proprii, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi al municipiului Bucureşti pot să-şi retina un fond de rulment pentru autofinanţare, destinat acoperirii provizorii a cheltuielilor aprobate, pînă la realizarea veniturilor planificate, precum şi pentru echilibrarea bugetelor proprii, în condiţiile prevăzute de lege. Cuantumul fondului de rulment pentru autofinanţare se stabileşte anual prin legea bugetului de stat. + Articolul 25Consiliile populare răspund de îndeplinirea prevederilor din planurile şi bugetele proprii de venituri şi cheltuieli, precum şi din cele ale unităţilor subordonate, luînd măsuri pentru realizarea integrală a veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor cu respectarea disciplinei de plan şi financiare. + Capitolul 3 Contribuţia bănească şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc + Articolul 26Pe baza principiilor autoconducerii, autofinantarii şi autogospodaririi unităţilor administrativ-teritoriale, toţi cetăţenii au obligaţia de a-şi aduce contribuţia nemijlocită la dezvoltarea, modernizarea şi infrumusetarea localităţilor în care trăiesc şi muncesc.De asemenea, unităţile socialiste au obligaţia sa participe la realizarea lucrărilor de interes obştesc din localităţile în care îşi desfăşoară activitatea şi sa sprijine acţiunile organizate de consiliile populare, cu participarea cetăţenilor, pentru buna gospodărire a localităţilor. + Articolul 27Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti contribuie cu bani şi prin munca la efectuarea unor lucrări de interes obştesc cu caracter local.Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti sînt, de asemenea, obligaţi sa participe cu bani şi prin munca la efectuarea unor lucrări de interes judeţean şi republican prevăzute în planurile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial ale judeţelor şi în planul naţional unic. + Articolul 28Lucrările de interes obştesc ce se pot efectua prin contribuţia bănească şi în munca a locuitorilor se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, de adunările cetăţenilor. + Secţiunea I Contribuţia bănească + Articolul 29Locuitorii din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti sînt obligaţi să contribuie cu bani la realizarea obiectivelor social-culturale, economice, urbanistice şi edilitar-gospodăreşti prevăzute în anexa la lit. A.Lucrările cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodăresc, altele decît cele prevăzute în anexa la lit. A, care urmează a fi propuse spre analizare şi hotărîre adunărilor cetăţenilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Acestea sînt obligate să se pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea propunerii. + Articolul 30Din contribuţia bănească se efectuează lucrări care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 2 ani.Pentru sprijinirea realizării lucrărilor care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul naţional unic se vor prevedea, pe fiecare judeţ, materialele, utilajele şi obiectele de inventar necesare. Materialele, utilajele şi obiectele de inventar se livreaza la preţurile în vigoare pentru vînzările către unităţile socialiste de stat.Volumul lucrărilor de investiţii şi de reparaţii capitale, care se realizează de consiliile populare din contribuţia bănească a cetăţenilor, se include în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială în poziţii globale. Repartizarea acestora pe judeţe şi lucrări se face de Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Ministerul Finanţelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru aceste lucrări se fac potrivit legii. + Articolul 31Pentru lucrările de investiţii ce se executa din contribuţia bănească a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin institutele de proiectare şi alte unităţi de profil din subordinea lor, iar în cazul în care este necesar, şi prin alte unităţi de proiectare din subordinea unor organe centrale. + Articolul 32Contribuţia bănească anuală se stabileşte în raport cu valoarea lucrărilor şi cu numărul membrilor de familie apţi de muncă ce realizează venituri, după cum urmează; a) familii cu un singur membru apt de muncă, pînă la 400 lei; b) familii cu doi membri apţi de muncă, pînă la 700 lei; c) familii cu trei sau mai mulţi membri apţi de muncă, pînă la 1.100 lei.În municipii şi oraşe, pentru anumite obiective social-culturale de interes public deosebit, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili anual contribuţii cu caracter edilitar-gospodăresc, pe familii, în raport cu veniturile realizate de membrii acestora.Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunărilor cetăţenilor ori, după caz, pot aproba scutirea totală sau parţială de plată contribuţiei ori înlesniri în plata acesteia pentru unele categorii de persoane cum sînt invalizii sau alte persoane inapte de muncă.Contribuţia bănească se poate plati în mai multe rate, cel mai tirziu pînă la 30 septembrie al fiecărui an.Contribuţia bănească se plăteşte la organele financiare teritoriale sau la unităţile C.E.C. + Articolul 33Sumele încasate din contribuţia bănească nu se includ în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrărilor aprobate. Aceste sume se păstrează la unităţile bancare la care birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare îşi au contul de baza.Începerea lucrărilor de investiţii ce se executa din contribuţia bănească a locuitorilor se poate face numai după constituirea din aceasta contribuţie a fondurilor necesare într-o proporţie de cel puţin 50 la suta din valoarea investiţiei. + Articolul 34Banca de Investiţii poate acorda comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare credite rambursabile, în limita plafoanelor anuale aprobate prin planul naţional unic, pentru executarea, din contribuţia bănească, de şcoli, internate şcolare, grădiniţe de copii, ateliere-şcoala, crese, cămine culturale, precum şi de unităţi sanitare şi de asistenţa socială.La creditul bancar acordat se percepe o dobinda similară cu dobinda pe care o plătesc, potrivit legii, întreprinderile de stat în cazul creditelor acordate de banca pentru activitatea de investiţii. Creditele bancare se rambursează din contribuţia bănească a populaţiei, în termen de 3 ani de la data terminării lucrărilor respective. În cazul cînd ratele nu se depun la timp, suma de plată se considera restanta şi, pe tot timpul cît este în aceasta situaţie, se calculează, potrivit legii, dobinda corespunzătoare. + Articolul 35În cazul în care, după executarea lucrărilor stabilite, au rămas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrările stabilite nu se pot executa, acestea vor fi folosite pentru alte lucrări de natura celor prevăzute în anexa la lit. A, potrivit hotărîrii adunării cetăţenilor. + Secţiunea a II-a Contribuţia în munca + Articolul 36Toţi locuitorii apţi de muncă din comune au obligaţia de a contribui prin munca la executarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti, de apărare şi ameliorare a fondului funciar, de amenajare şi folosire raţională a surselor de apa, prevăzute în anexa la lit. B.În oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti locuitorii apţi de muncă contribuie prin munca la efectuarea lucrărilor de interes obştesc prevăzute în anexa la lit. B pct. 4-6. + Articolul 37Contribuţia în munca se efectuează de bărbaţi şi de femei de la vîrsta de 18 ani.Persoanele care poseda mijloace de transport cu tracţiune animala sau mecanică, cu excepţia autoturismelor, sînt obligate sa presteze munca cu aceste mijloace. + Articolul 38Contribuţia în munca consta în executarea unui volum fizic de lucrări stabilit pe bază de norme de lucru - metri patrati de întreţinere sau reparaţii de drumuri, metri cubi de săpături şi umpluturi de pămînt la regularizări de albii şi consolidări de maluri, metri cubi de extragere şi spargere de piatra sau ciuruire de balast şi altele asemenea care trebuie să fie realizate în 6 zile anual, în condiţiile şi la termenele prevăzute.Contribuţia în munca a persoanelor fizice proprietare ale mijloacelor de transport consta în executarea unui volum fizic de lucrări, calculat în raport cu cantităţile stabilite şi distanţele de parcurs, care trebuie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport, în condiţiile şi la termenele prevăzute.Contribuţia în munca se considera îndeplinită în cazul în care volumul fizic de lucrări stabilit potrivit alin. 1 şi 2 a fost integral realizat, indiferent de numărul de zile în care a fost efectuat. + Articolul 39Unităţile economice care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe sau comune sînt obligate să efectueze cu mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanică pe care le deţin cu orice titlu - autocamioane, autocamionete, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente, autobasculante şi autoremorchere - contribuţie în munca la lucrările de interes obştesc stabilite de adunările cetăţenilor.Contribuţia în munca a unităţilor socialiste consta în executarea unui volum fizic de lucrări, calculat în raport cu cantităţile prevăzute şi distanţele de parcurs, care trebuie să fie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport.Volumul fizic de lucrări se stabileşte în condiţiile alin. 2 de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal.Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca se face de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea unităţilor respective. + Articolul 40Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi unităţile prevăzute la art. 39, deţinătoare de mijloace de transport, asigura pe timpul efectuării contribuţiei în munca lubrifianţii, carburanţii, hrana animalelor, precum şi conducătorii mijloacelor de transport. + Articolul 41În cazul neefectuarii lucrărilor repartizate, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor obliga persoanele fizice şi, după caz, unităţile socialiste sa plătească suma de 100-120 lei pe zi pentru contribuţia în munca a locuitorilor, 200-400 lei pe zi pentru contribuţia în munca cu atelajele şi 400-600 lei pe zi pentru contribuţia în munca cu mijloacele de transport cu tracţiune mecanică.Sumele stabilite potrivit alin. 1 vor fi plătite de locuitori sau unităţile socialiste, în termen de 30 de zile de la data primirii înştiinţării de plată făcute de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular. + Articolul 42Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunărilor cetăţenilor scutirea totală sau parţială de efectuarea contribuţiei în munca pentru invalizi, bolnavi şi alte persoane aflate în situaţii deosebite, care nu pot efectua contribuţia în munca. + Secţiunea a III-a Dispoziţii comune + Articolul 43Propunerea de a se efectua anumite lucrări prin contribuţie bănească şi în munca poate fi facuta de către deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare, unităţile socialiste sau organizaţiile obşteşti ori de un grup de locuitori.Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacă constata ca lucrarea este de interes obştesc şi sînt condiţii pentru efectuarea acesteia, decide convocarea locuitorilor, pe circumscripţii electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunării, care se aduc la cunoştinţa locuitorilor din circumscripţia electorală prin afişare la sediul consiliului popular şi prin orice alt mijloc de publicitate.Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electorală lucrează valabil în prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul reprezentanţilor familiilor şi se pronunţa, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din circumscripţie.Adunarea locuitorilor din fiecare circumscripţie electorală analizează şi se pronunţa asupra propunerilor prezentate de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular cu privire la lucrările ce urmează a se efectua, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei băneşti şi al contribuţiei în munca. Adunarea stabileşte, de asemenea, în condiţiile prezentei legi, suma ce revine pe fiecare familie şi volumul fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de către fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport. + Articolul 44Adunările catatenilor care se organizează, potrivit legii, în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti analizează propunerile făcute în adunările locuitorilor pe circumscripţii electorale şi hotărăsc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor, lucrările ce se vor efectua prin contribuţia în bani şi în munca, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei băneşti şi al contribuţiei în munca, precum şi termenele de executare a lucrărilor.De asemenea, adunările cetăţenilor hotărăsc, în condiţiile prezentei legi, asupra sumei ce revine pe fiecare familie şi a volumului fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de către fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestuia.Contribuţia bănească şi în munca se hotărăşte o dată pe an, de regula în cursul semestrului I, pentru anul următor. + Articolul 45Pentru lucrările care necesita contribuţia bănească sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea cetăţenilor poate hotărî contribuţia totală ce urmează a fi plătită de fiecare familie şi suma anuală, precum şi volumul fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu mijloacele de transport. + Articolul 46Hotărîrile adunării cetăţenilor sînt obligatorii pentru toţi locuitorii din unitatea administrativ-teritorialăComitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat să asigure comunicarea, în scris, fiecărei familii, a cuantumului contribuţiei anuale în bani şi a volumului fizic de lucrări, stabilite de adunarea cetăţenilor. + Articolul 47Comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti este obligat, în cazul cînd constata ca hotărîrea adunării cetăţenilor nu a fost luată cu respectarea legii, ca în termen de 20 de zile de la ţinerea adunării sa dea îndrumări scrise comitetului sau biroului executiv al consiliului popular cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea aplicării prevederilor legale. + Articolul 48Locuitorul nemulţumit de hotărîrea adunării cetăţenilor prin care i s-a stabilit contribuţia în bani şi contribuţia în munca poate face contestaţie la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, în termen de 10 zile de la data cînd a luat cunoştinţa de aceasta hotărîre.Comitetul sau biroul executiv este obligat să soluţioneze contestaţia în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitivă. + Articolul 49Dacă, după stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminuează sau intervin alte cauze obiective care împiedica executarea contribuţiei în munca, locuitorii pot cere comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare reducerea sau scutirea de contribuţie în bani şi în munca. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să soluţioneze cererile primite şi sa comunice rezultatul celor în cauza, deciziile lor fiind definitive. + Articolul 50În baza hotărîrii adunării cetăţenilor sau a deciziei comitetului executiv al consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplătite la termen, precum şi contravaloarea muncii neefectuate, se încasează potrivit normelor de urmărire a veniturilor statului.Contravaloarea muncii neefectuate de către unităţile socialiste cu mijloacele de transport se executa prin încasarea din contul acestora.Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate rămîn la dispoziţia comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare şi se folosesc numai la executarea lucrărilor ce se efectuează prin contribuţia în munca. + Articolul 51Odată cu aprobarea lucrărilor ce se vor executa prin contribuţie, adunarea cetăţenilor alege cîte un comitet de cetăţeni pentru fiecare lucrare ce urmează a fi efectuată, format din locuitori care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrări, precum şi din alţi locuitori cu spirit gospodăresc şi de iniţiativa.Comitetele de cetăţeni au sarcina de a asigur a cunoaşterea de către toţi locuitorii a lucrărilor aprobate, a contribuţiei stabilite, a termenelor de plată, precum şi urmărirea permanenta a executării lucrărilor şi a receptionarii acestora.Totodată, comitetele de cetăţeni sprijină comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrărilor şi în soluţionarea contestaţiilor făcute de cetăţeni.Comitetele de cetăţeni îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare şi prezintă, împreună cu acestea, în mod periodic, informări în faţa adunărilor cetăţenilor. + Articolul 52Efectuarea lucrărilor şi stabilirea contribuţiei în bani şi în munca a locuitorilor şi a unităţilor socialiste din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, pentru obiectivele de interes judeţean şi republican, se hotărăsc cu respectarea art. 39, 43 şi 44.Coordonatorul lucrărilor pentru obiectivele de interes judeţean este comitetul executiv al consiliului popular judeţean, iar pentru cele de interes republican, organul în planul căruia sînt prevăzute lucrările. + Articolul 53Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale şi, după caz, organele coordonatoare de lucrări prevăzute la art. 52 răspund de evidenta şi gestionarea judicioasă a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrărilor executate din contribuţia bănească şi în munca a locuitorilor.Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrări care se executa în regie proprie, adunarea cetăţenilor poate imputernici unu sau mai mulţi cetăţeni care să supravegheze permanent executarea lucrărilor. + Articolul 54Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijină comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare subordonate în organizarea adunărilor cetăţenilor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrări prin contribuţia bănească şi în munca, astfel încît să se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi băneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrărilor. + Articolul 55În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necăsătoriţi, părinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacă gospodăresc împreună; prin comune se înţeleg şi comunele suburbane, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.Reprezentant al familiei este soţul ori sotia sau orice persoană majoră care gospodareste împreună cu aceştia. + Capitolul 5 Dispoziţii finale + Articolul 56Anexa face parte integrantă din prezenta lege. + Articolul 57Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1986. + Articolul 58Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea organizării contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc nr. 20/1971, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 15 noiembrie 1985.PreşedinteleMarii Adunări Naţionale,NICOLAE GIOSAN + AnexăLUCRĂRI DE INTERES OBŞTESC CE SE POT REALIZA PRINCONTRIBUŢIA BĂNEASCĂ ŞI ÎN MUNCAA. Lucrări ce se pot executa prin contribuţia bănească1. Construcţii, amenajări sau reparaţii de: a) şcoli, internate şi cantine şcolare, ateliere-şcoala, sali de gimnastica, cămine culturale, case de cultura, biblioteci, cluburi, alte instituţii de cultura şi arta, sedii pentru consiliile populare, spitale, dispensare, unităţi de asistenţa socială, case de naştere, crese, grădiniţe, cămine de copii, băi populare; b) microcentrale electrice, instalaţii pentru folosirea unor resurse energetice neclasice, capacităţi de producţie şi de prestări de servicii ale industriei mici, pieţe agroalimentare; c) străzi, drumuri, poduri şi podeţe, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare ale drumurilor locale, mijloace de transport în comun, peroane şi adaposturi în staţiile acestora, diguri, fîntîni, puţuri, alimentari cu apa, captări de izvoare, aductiuni, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, locuri de joaca pentru copii, grupuri sanitare publice.2. Lucrări de arta monumentala, statui, busturi, plăci memoriale şi alte lucrări de asemenea natura, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice.3. Procurarea de utilaje pentru salubritate şi întreţinerea spaţiilor verzi şi de inventar necesar funcţionarii unităţilor social-culturale.B. Lucrări ce se pot executa prin contribuţia în munca1. Construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea de: şcoli, grădiniţe, dispensare medicale, străzi, drumuri, santuri, poduri şi podeţe, precum şi a lucrărilor de arta accesorii sau anexe ale acestora.2. Amenajarea şi regularizarea cursurilor de ape, lucrări de alimentare cu apa, amenajarea de noi surse de apa şi de iazuri, precum şi întreţinerea acestora, construirea de fîntîni, puţuri, captări de izvoare, aductiuni şi alte asemenea lucrări.3. Amenajări de irigaţii şi desecări în sisteme locale, asanarea terenurilor mlastinoase, consolidarea terenurilor alunecatoare, îmbunătăţiri funciare, întreţinerea şi ameliorarea pasunilor, curăţirea pădurilor.4. Construirea şi întreţinerea digurilor şi executarea altor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.5. Curăţenia strazilor, îndepărtarea zapezii, întreţinerea zonelor verzi, a locurilor de agrement, a terenurilor de sport şi de joaca pentru copii, plantarea de pomi fructiferi, specii melifere, arbori, arbuşti şi flori.6. Colectarea materialelor refolosibile, depozitarea şi sortarea acestora la locurile stabilite.-----------
EMITENT |
În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale.Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege: + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1În unităţile administrativ-teritoriale întreaga activitate economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca a consiliilor populare şi unităţilor subordonate acestora se desfăşoară potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi autofinantarii, pe baza cărora se realizează participarea larga şi nemijlocită a tuturor cetăţenilor, în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari, la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasă şi multilaterala a judeţelor şi localităţilor.Prin autoconducerea, autogestiunea şi autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să se asigure dezvoltarea continua a forţelor de producţie şi a economiei locale, valorificarea deplina a resurselor existente, întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei în înfăptuirea sarcinilor de plan, mobilizarea oamenilor muncii la realizarea acţiunilor privind progresul economico-social al localităţilor, sistematizarea şi gospodărirea acestora, creşterea permanenta a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor, ridicarea calităţii vieţii. + Articolul 2Consiliile populare - organe locale ale puterii de stat - răspund, în conformitate cu prevederile planului naţional unic, de elaborarea şi înfăptuirea planurilor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, organizează, îndrumă şi controlează îndeplinirea sarcinilor de plan de către toate unităţile economice, indiferent de subordonarea acestora, asigura buna gospodărire a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, consiliile populare sînt obligate să asigure participarea tuturor cetăţenilor la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale, sa ia măsuri pentru stimularea iniţiativei acestora la înfăptuirea prevederilor de plan şi a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială. + Articolul 3Consiliile populare au obligaţia ca, în aplicarea principiului autogestiunii economico-financiare, să asigure atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru cea a unităţilor de subordonare locală, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi băneşti care le sînt încredinţate, creşterea permanenta a rentabilitatii şi sporirea veniturilor proprii, participarea populaţiei la dezvoltarea localităţilor şi, pe aceasta baza, creşterea aportului unităţilor administrativ-teritoriale la dezvoltarea generală a societăţii.Consiliile populare sînt obligate ca din veniturile proprii sa acopere cheltuielile prevăzute în bugetele locale şi sa participe, în condiţiile prevăzute de lege, la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi destinat reproductiei socialiste largite.Consiliile populare răspund de stabilirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi creşterea veniturilor proprii, prin extinderea şi diversificarea activităţilor de producţie şi a serviciilor, intensificarea acţiunilor de stabilire justa a impozitelor şi taxelor locale şi realizarea integrală a acestora, creşterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii şi materiale existente pe plan local. + Articolul 4Consiliile populare sînt obligate sa acţioneze pentru reducerea cheltuielilor materiale, introducerea unui regim sever de economii, eliminarea oricărei forme de risipa, diminuarea consumurilor de materiale, combustibili şi energie, folosirea cu spirit gospodăresc a întregii baze materiale.Consiliile populare sînt obligate sa ia toate măsurile pentru dezvoltarea resurselor locale de materii prime şi materiale, în vederea creşterii contribuţiei lor la lărgirea bazei naţionale de materii prime şi materiile şi satisfacerii necesarului de consum al unităţilor locale.Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare răspund de buna desfăşurare a activităţii de colectare, recuperare şi valorificare a resurselor materiale refolosibile în unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează, organizează acţiuni de mobilizare a populaţiei pentru intensificarea colectării de fier vechi, obiecte de uz casnic, ambalaje, hirtie şi alte materiale. + Articolul 5Consiliile populare sînt obligate să-şi îndeplinească atribuţiile ce le revin în domeniile economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc, în condiţiile autofinantarii integrale a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, asigurind acoperirea din venituri proprii a tuturor cheltuielilor necesare şi participarea la fondul de dezvoltare a întregii societăţi.În acest scop, consiliile populare trebuie să acţioneze permanent pentru sporirea bazei de venituri proprii, utilizarea cu spirit de economie a mijloacelor de care dispun, întărirea ordinii, disciplinei şi legalităţii iar angajarea cheltuielilor, gospodărirea raţională a resurselor locale, creşterea rezervelor materiale şi băneşti. În cazul în care nivelul veniturilor proprii nu acoperă cheltuielile, consiliile populare vor restringe volumul acestora la nivelul veniturilor.Toţi cetăţenii, beneficiari nemijlociti ai condiţiilor de muncă şi viaţa din comunele, oraşele şi municipiile în care locuiesc, au îndatorirea de a participa activ, în condiţiile prezentei legi, la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi, la autogospodarirea localităţilor, la realizarea unor obiective social-culturale, economice şi edilitar-gospodăreşti, contribuind în acest fel la autofinantarea unităţilor administrativ-teritoriale, la dezvoltarea şi infrumusetarea tuturor localităţilor. + Articolul 6Fiecare unitate administrativ-teritorială - comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti - îşi desfăşoară activitatea pe baza planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, a planului economico-social propriu şi bugetului local care se adoptă, în condiţiile legii, de consiliul popular al unităţii administrativ-teritoriale respective, în stricta concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.Consiliile populare răspund de realizarea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, a veniturilor prevăzute în bugetul de stat de către toate unităţile socialiste indiferent de subordonarea acestora, a planurilor şi bugetelor locale, precum şi a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare a localităţilor şi a altor programe speciale; iau măsuri pentru dezvoltarea intensiva a industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor şi celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, utilizarea la maximum a capacităţilor, sporirea accentuata a productivitatii muncii şi a eficientei economice în toate sectoarele de activitate, creşterea potenţialului economic al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.Consiliile populare răspund, de asemenea, de înfăptuirea prevederilor din planul naţional unic cu privire la dezvoltarea construcţiilor de locuinţe din fondul locativ de stat, desfăşurarea activităţii de învăţămînt şi sănătate, precum şi de alte acţiuni de interes general, executind finanţarea acestora din bugetul local sau din bugetul republican, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 7Pentru sporirea continua a resurselor necesare autofinantarii şi autodezvoltarii localităţilor, în conformitate cu sarcinile de plan şi prevederile bugetelor locale de venituri şi cheltuieli, consiliile populare sînt obligate sa acţioneze, în principal, pentru: a) creşterea eficientei activităţii tuturor unităţilor economice indiferent de subordonare, asigurind îndeplinirea şi depăşirea planurilor de producţie, realizarea integrală a indicatorilor financiari, reducerea cheltuielilor materiale şi obţinerea de beneficii, exercitarea unui control riguros asupra întregii activităţi a acestor unităţi, întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei în munca; b) dezvoltarea intensiva a agriculturii, luînd măsuri pentru folosirea completa, conservarea şi ameliorarea fondului funciar, creşterea potenţialului productiv al acestuia, obţinerea de recolte mari şi stabile, realizarea planurilor de cultura şi de producţie şi a programelor de dezvoltare a zootehniei, sporirea livrărilor de produse agricole la fondul de stat şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi a altor nevoi ale economiei naţionale; c) înfăptuirea programului de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, urmărind restrîngerea perimetrelor construibile ale localităţilor la strictul necesar, redarea unor suprafeţe de teren cît mai mari agriculturii şi folosirea raţională a pămîntului, modernizarea localităţilor, realizarea tuturor prevederilor din schiţele de sistematizare aprobate; d) folosirea raţională a tuturor resurselor de apa, inclusiv a apelor termale sau curative de importanţa locală, gospodărirea judicioasă a apei, identificarea de noi surse, valorificarea la maximum a apelor pentru irigaţii, piscicultura, producere de energie electrica, precum şi în alte scopuri, punerea în valoare a celorlalte resurse neconventionale de energie - solara, eoliana, a biogazului - în vederea satisfacerii cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale; e) utilizarea eficienta a tuturor materiilor prime şi materialelor alocate prin plan, reducerea la maximum a rebuturilor şi pierderilor, creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice existente pe plan local; f) colectarea integrală de la populaţie a fierului vechi, a metalelor neferoase, materialelor textile, maselor plastice, cauciucului, hirtiei, sticlei şi a altor materiale refolosibile. Veniturile obţinute din aceasta activitate constituie surse de autofinanţare în bugetele locale. + Articolul 8Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti răspund de îndeplinirea în bune condiţii a planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli proprii, precum şi a planurilor şi bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale componente şi ale unităţilor socialiste din subordinea lor, de constituirea şi utilizarea legală a fondurilor aprobate. + Articolul 9Consiliile populare vor promova cu fermitate, în întreaga activitate a unităţilor economice şi social-culturale de subordonare locală, cît şi a tuturor celorlalte unităţi din raza teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, principiile mecanismului economico-financiar, asigurind imbinarea conducerii unitare a vieţii economico-sociale, pe baza planului naţional unic, cu larga iniţiativa şi cointeresarea materială a oamenilor muncii, integrarea organică a maselor în activitatea de organizare şi conducere a producţiei, întărirea disciplinei şi responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţean, exercitarea unui control exigent de către oamenii muncii asupra modului în care se îndeplinesc hotărîrile adoptate. + Capitolul 2 Măsuri pentru asigurarea autogestiunii economico-financiare şi a autofinantarii unităţilor administrativ-teritoriale + Articolul 10Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ şi municipiul Bucureşti are obligaţia să-şi desfăşoare activitatea pe baza planului local de dezvoltare economico-socială, precum şi a bugetului sau de venituri şi cheltuieli, prin care să se asigure echilibrul financiar şi utilizarea cu eficienta maxima a resurselor materiale şi băneşti din unitatea administrativ-teritorială respectiva. + Articolul 11Consiliile populare din toate unităţile administrativ-teritoriale sînt obligate să-şi desfăşoare şi să-şi dezvolte activitatea economică în condiţiile creşterii continue a veniturilor proprii, din care să asigure, potrivit legii, contribuţii sporite la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi şi acoperirea cheltuielilor proprii. + Articolul 12Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se asigura, în condiţiile legii, din vărsăminte din beneficii provenite de la unităţile economice de subordonare locală, impozite şi taxe plătite de aceste unităţi şi de organizaţiile cooperatiste, de alte organizaţii obşteşti şi de populaţie, precum şi din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete. + Articolul 13Unităţile economice locale sînt obligate, potrivit legii, sa participe la formarea veniturilor din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin prin vărsăminte din beneficii, impozite şi taxe.În scopul creşterii continue a contribuţiei lor la acoperirea cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale, unităţile economice locale sînt obligate să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile gospodăririi cît mai judicioase a fondurilor materiale şi băneşti care le-au fost încredinţate, îndeplinirii sarcinilor de plan aprobate, dezvoltării şi diversificării activităţii pentru satisfacerea nevoilor populaţiei. + Articolul 14Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, cele ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, precum şi unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti, vărsa la bugetele locale ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea impozitul pe venituri, alte impozite şi taxe prevăzute de lege.Unităţile cooperaţiei agricole de producţie vărsa la bugetele locale impozitul pe terenurile pe care le deţin, impozitul pe fondul de retribuire pentru munca prestată de membrii cooperatori, alte impozite şi taxe prevăzute de lege.Unităţile cooperatiste sînt obligate să-şi sporeasca în permanenta producţia agricolă, producţia industriala şi prestările de servicii, contribuind într-o măsura din ce în ce mai mare la înfăptuirea programelor de autoaprovizionare, la creşterea livrărilor la fondul de stat, la satisfacerea cerinţelor populaţiei. + Articolul 15Populaţia este obligată să contribuie la constituirea veniturilor bugetului de stat şi a veniturilor bugetelor locale prin plata impozitelor şi taxelor stabilite în condiţiile legii.De asemenea, populaţia participa la dezvoltarea economico-socială a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale prin contribuţia bănească şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. + Articolul 16În vederea infaptuirii autofinantarii integrale în fiecare comuna, oraş, municipiu şi judeţ, consiliile populare au obligaţia sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii, prin dezvoltarea şi diversificarea continua a activităţilor de producţie de interes local, a prestărilor de servicii şi a altor activităţi economice, pentru satisfacerea deplina a cerinţelor populaţiei şi ale unităţilor socialiste, precum şi pentru creşterea producţiei la export.Consiliile populare acţionează, totodată, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute în plan de către toate unităţile economice indiferent de subordonarea acestora. + Articolul 17Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia sa ia măsuri, potrivit legii, pentru stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală şi la termenele prevăzute a impozitelor, taxelor şi a celorlalte vărsăminte de la unităţile socialiste şi de la populaţie. + Articolul 18Din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se finanţează, potrivit legii, în concordanta cu prevederile de plan, obiective şi acţiuni economice, social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi reparare a drumurilor şi podurilor de interes local, cheltuieli de gospodărie comunală, cheltuieli privind funcţionarea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat şi alte cheltuieli necesare unităţilor şi activităţilor de interes local. + Articolul 19Din bugetul republican se finanţează cheltuielile pentru construcţii de locuinţe destinate fondului locativ de stat, după utilizarea, potrivit legii, de către unităţile de interes local, a surselor proprii; cheltuielile privind retribuţiile, impozitul şi contribuţia de asigurări sociale de stat aferente, precum şi bursele acordate, în condiţiile legii, pentru unităţile de învăţămînt de subordonare locală; cheltuielile privind retribuţiile, impozitul şi contribuţia de asigurări sociale de stat aferente, pentru unităţile şi activităţile sanitare de subordonare locală, precum şi cele privind medicamentele ce se suporta de către stat, în condiţiile legii; drepturile de retribuire şi indemnizaţiile ce se plătesc, potrivit legii, de către stat, pentru personalul din unităţile agricole cooperatiste.Finanţarea cheltuielilor de învăţămînt, sănătate şi agricultura prevăzute la alin. 1 se asigura, după caz, prin Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi prin organele locale de specialitate ale administraţiei de stat din domeniile respective. Finanţarea construcţiilor de locuinţe, de la bugetul republican, se asigura prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. + Articolul 20Chiriile ce se încasează, potrivit legii, pentru imobilele din fondul locativ de stat administrate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare se fac venit la bugetul republican. Cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi administrare pentru aceste imobile se finanţează de la bugetul republican. + Articolul 21Impozitul pe circulaţia mărfurilor datorat, potrivit legii, de unităţile economice locale, de unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, de cele ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, precum şi de unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti, se depune în întregime la bugetul republican.Impozitul pe fondul total de retribuire datorat potrivit legii, de unităţile cooperatiste prevăzute la alin. 1 şi de unităţile economice ale organizaţiilor obşteşti se vărsa, de asemenea, la bugetul republican.Impozitul pe clădiri şi taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, datorate de unităţile socialiste, precum şi vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile unităţilor Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi din primele de asigurare ale Administraţiei Asigurărilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac în întregime venituri la bugetul republican.Prelevarea pentru societate datorată, potrivit legii, de către unităţile economice locale, impozitul pe beneficiile societăţilor mixte şi pe veniturile unităţilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în Republica Socialistă România, precum şi celelalte venituri stabilite de lege, se vărsa la bugetul republican. + Articolul 22Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să asigure folosirea raţională a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispun, precum şi a mijloacelor băneşti acordate de la bugetul republican, în condiţii de maxima eficienta economică şi socială, cu respectarea disciplinei financiare şi a unui regim sever de economii. + Articolul 23Pentru a se asigura acoperirea integrală a cheltuielilor prevăzute în bugetele locale din veniturile proprii ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, consiliile populare sînt obligate să asigure: a) îndeplinirea integrală a sarcinilor ce le revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială privind producţia fizica, producţia neta, producţia marfa, prestările de servicii, producţia pentru export; b) creşterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producţie şi îndeosebi a celor materiale, reducerea cheltuielilor de circulaţie, îmbunătăţirea continua a calităţii produselor, serviciilor şi lucrărilor de construcţii, reparaţii şi întreţinere; c) darea în funcţiune la termen a obiectivelor de investiţii economice şi sociale, realizarea parametrilor tehnico-economici aprobaţi, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a utilajelor şi a bazei materiale existente, gospodărirea cît mai judicioasă a tuturor resurselor locale; d) creşterea eficientei economice în toate sectoarele de activitate, aşezarea întregii activităţi economice pe principiile rentabilitatii, sporirea acumularilor băneşti şi beneficiilor; e) utilizarea fondurilor destinate activităţilor social-culturale în concordanta cu gradul de îndeplinire a acţiunilor planificate şi în condiţii de sporire continua, potrivit legii, a nivelului de autofinanţare a unităţilor social-culturale. + Articolul 24Din excedentele anuale ale bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi al municipiului Bucureşti se vărsa la bugetul republican contribuţii la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăţi, care se stabilesc anual prin legea bugetului de stat al Republicii Socialiste România. În caz de nerealizare a veniturilor proprii planificate, vărsămintele la bugetul republican se efectuează cu prioritate, la nivelul planificat, din veniturile realizate.Din excedentele anuale ale bugetelor proprii, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi al municipiului Bucureşti pot să-şi retina un fond de rulment pentru autofinanţare, destinat acoperirii provizorii a cheltuielilor aprobate, pînă la realizarea veniturilor planificate, precum şi pentru echilibrarea bugetelor proprii, în condiţiile prevăzute de lege. Cuantumul fondului de rulment pentru autofinanţare se stabileşte anual prin legea bugetului de stat. + Articolul 25Consiliile populare răspund de îndeplinirea prevederilor din planurile şi bugetele proprii de venituri şi cheltuieli, precum şi din cele ale unităţilor subordonate, luînd măsuri pentru realizarea integrală a veniturilor prevăzute şi efectuarea cheltuielilor cu respectarea disciplinei de plan şi financiare. + Capitolul 3 Contribuţia bănească şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc + Articolul 26Pe baza principiilor autoconducerii, autofinantarii şi autogospodaririi unităţilor administrativ-teritoriale, toţi cetăţenii au obligaţia de a-şi aduce contribuţia nemijlocită la dezvoltarea, modernizarea şi infrumusetarea localităţilor în care trăiesc şi muncesc.De asemenea, unităţile socialiste au obligaţia sa participe la realizarea lucrărilor de interes obştesc din localităţile în care îşi desfăşoară activitatea şi sa sprijine acţiunile organizate de consiliile populare, cu participarea cetăţenilor, pentru buna gospodărire a localităţilor. + Articolul 27Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti contribuie cu bani şi prin munca la efectuarea unor lucrări de interes obştesc cu caracter local.Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti sînt, de asemenea, obligaţi sa participe cu bani şi prin munca la efectuarea unor lucrări de interes judeţean şi republican prevăzute în planurile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial ale judeţelor şi în planul naţional unic. + Articolul 28Lucrările de interes obştesc ce se pot efectua prin contribuţia bănească şi în munca a locuitorilor se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, de adunările cetăţenilor. + Secţiunea I Contribuţia bănească + Articolul 29Locuitorii din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti sînt obligaţi să contribuie cu bani la realizarea obiectivelor social-culturale, economice, urbanistice şi edilitar-gospodăreşti prevăzute în anexa la lit. A.Lucrările cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodăresc, altele decît cele prevăzute în anexa la lit. A, care urmează a fi propuse spre analizare şi hotărîre adunărilor cetăţenilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Acestea sînt obligate să se pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea propunerii. + Articolul 30Din contribuţia bănească se efectuează lucrări care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 2 ani.Pentru sprijinirea realizării lucrărilor care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul naţional unic se vor prevedea, pe fiecare judeţ, materialele, utilajele şi obiectele de inventar necesare. Materialele, utilajele şi obiectele de inventar se livreaza la preţurile în vigoare pentru vînzările către unităţile socialiste de stat.Volumul lucrărilor de investiţii şi de reparaţii capitale, care se realizează de consiliile populare din contribuţia bănească a cetăţenilor, se include în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială în poziţii globale. Repartizarea acestora pe judeţe şi lucrări se face de Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Ministerul Finanţelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru aceste lucrări se fac potrivit legii. + Articolul 31Pentru lucrările de investiţii ce se executa din contribuţia bănească a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin institutele de proiectare şi alte unităţi de profil din subordinea lor, iar în cazul în care este necesar, şi prin alte unităţi de proiectare din subordinea unor organe centrale. + Articolul 32Contribuţia bănească anuală se stabileşte în raport cu valoarea lucrărilor şi cu numărul membrilor de familie apţi de muncă ce realizează venituri, după cum urmează; a) familii cu un singur membru apt de muncă, pînă la 400 lei; b) familii cu doi membri apţi de muncă, pînă la 700 lei; c) familii cu trei sau mai mulţi membri apţi de muncă, pînă la 1.100 lei.În municipii şi oraşe, pentru anumite obiective social-culturale de interes public deosebit, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili anual contribuţii cu caracter edilitar-gospodăresc, pe familii, în raport cu veniturile realizate de membrii acestora.Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunărilor cetăţenilor ori, după caz, pot aproba scutirea totală sau parţială de plată contribuţiei ori înlesniri în plata acesteia pentru unele categorii de persoane cum sînt invalizii sau alte persoane inapte de muncă.Contribuţia bănească se poate plati în mai multe rate, cel mai tirziu pînă la 30 septembrie al fiecărui an.Contribuţia bănească se plăteşte la organele financiare teritoriale sau la unităţile C.E.C. + Articolul 33Sumele încasate din contribuţia bănească nu se includ în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrărilor aprobate. Aceste sume se păstrează la unităţile bancare la care birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare îşi au contul de baza.Începerea lucrărilor de investiţii ce se executa din contribuţia bănească a locuitorilor se poate face numai după constituirea din aceasta contribuţie a fondurilor necesare într-o proporţie de cel puţin 50 la suta din valoarea investiţiei. + Articolul 34Banca de Investiţii poate acorda comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare credite rambursabile, în limita plafoanelor anuale aprobate prin planul naţional unic, pentru executarea, din contribuţia bănească, de şcoli, internate şcolare, grădiniţe de copii, ateliere-şcoala, crese, cămine culturale, precum şi de unităţi sanitare şi de asistenţa socială.La creditul bancar acordat se percepe o dobinda similară cu dobinda pe care o plătesc, potrivit legii, întreprinderile de stat în cazul creditelor acordate de banca pentru activitatea de investiţii. Creditele bancare se rambursează din contribuţia bănească a populaţiei, în termen de 3 ani de la data terminării lucrărilor respective. În cazul cînd ratele nu se depun la timp, suma de plată se considera restanta şi, pe tot timpul cît este în aceasta situaţie, se calculează, potrivit legii, dobinda corespunzătoare. + Articolul 35În cazul în care, după executarea lucrărilor stabilite, au rămas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrările stabilite nu se pot executa, acestea vor fi folosite pentru alte lucrări de natura celor prevăzute în anexa la lit. A, potrivit hotărîrii adunării cetăţenilor. + Secţiunea a II-a Contribuţia în munca + Articolul 36Toţi locuitorii apţi de muncă din comune au obligaţia de a contribui prin munca la executarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti, de apărare şi ameliorare a fondului funciar, de amenajare şi folosire raţională a surselor de apa, prevăzute în anexa la lit. B.În oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti locuitorii apţi de muncă contribuie prin munca la efectuarea lucrărilor de interes obştesc prevăzute în anexa la lit. B pct. 4-6. + Articolul 37Contribuţia în munca se efectuează de bărbaţi şi de femei de la vîrsta de 18 ani.Persoanele care poseda mijloace de transport cu tracţiune animala sau mecanică, cu excepţia autoturismelor, sînt obligate sa presteze munca cu aceste mijloace. + Articolul 38Contribuţia în munca consta în executarea unui volum fizic de lucrări stabilit pe bază de norme de lucru - metri patrati de întreţinere sau reparaţii de drumuri, metri cubi de săpături şi umpluturi de pămînt la regularizări de albii şi consolidări de maluri, metri cubi de extragere şi spargere de piatra sau ciuruire de balast şi altele asemenea care trebuie să fie realizate în 6 zile anual, în condiţiile şi la termenele prevăzute.Contribuţia în munca a persoanelor fizice proprietare ale mijloacelor de transport consta în executarea unui volum fizic de lucrări, calculat în raport cu cantităţile stabilite şi distanţele de parcurs, care trebuie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport, în condiţiile şi la termenele prevăzute.Contribuţia în munca se considera îndeplinită în cazul în care volumul fizic de lucrări stabilit potrivit alin. 1 şi 2 a fost integral realizat, indiferent de numărul de zile în care a fost efectuat. + Articolul 39Unităţile economice care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe sau comune sînt obligate să efectueze cu mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanică pe care le deţin cu orice titlu - autocamioane, autocamionete, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente, autobasculante şi autoremorchere - contribuţie în munca la lucrările de interes obştesc stabilite de adunările cetăţenilor.Contribuţia în munca a unităţilor socialiste consta în executarea unui volum fizic de lucrări, calculat în raport cu cantităţile prevăzute şi distanţele de parcurs, care trebuie să fie realizate în 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport.Volumul fizic de lucrări se stabileşte în condiţiile alin. 2 de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal.Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca se face de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea unităţilor respective. + Articolul 40Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi unităţile prevăzute la art. 39, deţinătoare de mijloace de transport, asigura pe timpul efectuării contribuţiei în munca lubrifianţii, carburanţii, hrana animalelor, precum şi conducătorii mijloacelor de transport. + Articolul 41În cazul neefectuarii lucrărilor repartizate, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor obliga persoanele fizice şi, după caz, unităţile socialiste sa plătească suma de 100-120 lei pe zi pentru contribuţia în munca a locuitorilor, 200-400 lei pe zi pentru contribuţia în munca cu atelajele şi 400-600 lei pe zi pentru contribuţia în munca cu mijloacele de transport cu tracţiune mecanică.Sumele stabilite potrivit alin. 1 vor fi plătite de locuitori sau unităţile socialiste, în termen de 30 de zile de la data primirii înştiinţării de plată făcute de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular. + Articolul 42Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunărilor cetăţenilor scutirea totală sau parţială de efectuarea contribuţiei în munca pentru invalizi, bolnavi şi alte persoane aflate în situaţii deosebite, care nu pot efectua contribuţia în munca. + Secţiunea a III-a Dispoziţii comune + Articolul 43Propunerea de a se efectua anumite lucrări prin contribuţie bănească şi în munca poate fi facuta de către deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare, unităţile socialiste sau organizaţiile obşteşti ori de un grup de locuitori.Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacă constata ca lucrarea este de interes obştesc şi sînt condiţii pentru efectuarea acesteia, decide convocarea locuitorilor, pe circumscripţii electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunării, care se aduc la cunoştinţa locuitorilor din circumscripţia electorală prin afişare la sediul consiliului popular şi prin orice alt mijloc de publicitate.Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electorală lucrează valabil în prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul reprezentanţilor familiilor şi se pronunţa, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din circumscripţie.Adunarea locuitorilor din fiecare circumscripţie electorală analizează şi se pronunţa asupra propunerilor prezentate de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular cu privire la lucrările ce urmează a se efectua, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei băneşti şi al contribuţiei în munca. Adunarea stabileşte, de asemenea, în condiţiile prezentei legi, suma ce revine pe fiecare familie şi volumul fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de către fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport. + Articolul 44Adunările catatenilor care se organizează, potrivit legii, în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti analizează propunerile făcute în adunările locuitorilor pe circumscripţii electorale şi hotărăsc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor, lucrările ce se vor efectua prin contribuţia în bani şi în munca, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei băneşti şi al contribuţiei în munca, precum şi termenele de executare a lucrărilor.De asemenea, adunările cetăţenilor hotărăsc, în condiţiile prezentei legi, asupra sumei ce revine pe fiecare familie şi a volumului fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de către fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestuia.Contribuţia bănească şi în munca se hotărăşte o dată pe an, de regula în cursul semestrului I, pentru anul următor. + Articolul 45Pentru lucrările care necesita contribuţia bănească sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea cetăţenilor poate hotărî contribuţia totală ce urmează a fi plătită de fiecare familie şi suma anuală, precum şi volumul fizic de lucrări ce urmează a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu mijloacele de transport. + Articolul 46Hotărîrile adunării cetăţenilor sînt obligatorii pentru toţi locuitorii din unitatea administrativ-teritorialăComitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat să asigure comunicarea, în scris, fiecărei familii, a cuantumului contribuţiei anuale în bani şi a volumului fizic de lucrări, stabilite de adunarea cetăţenilor. + Articolul 47Comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti este obligat, în cazul cînd constata ca hotărîrea adunării cetăţenilor nu a fost luată cu respectarea legii, ca în termen de 20 de zile de la ţinerea adunării sa dea îndrumări scrise comitetului sau biroului executiv al consiliului popular cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea aplicării prevederilor legale. + Articolul 48Locuitorul nemulţumit de hotărîrea adunării cetăţenilor prin care i s-a stabilit contribuţia în bani şi contribuţia în munca poate face contestaţie la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, în termen de 10 zile de la data cînd a luat cunoştinţa de aceasta hotărîre.Comitetul sau biroul executiv este obligat să soluţioneze contestaţia în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitivă. + Articolul 49Dacă, după stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminuează sau intervin alte cauze obiective care împiedica executarea contribuţiei în munca, locuitorii pot cere comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare reducerea sau scutirea de contribuţie în bani şi în munca. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să soluţioneze cererile primite şi sa comunice rezultatul celor în cauza, deciziile lor fiind definitive. + Articolul 50În baza hotărîrii adunării cetăţenilor sau a deciziei comitetului executiv al consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplătite la termen, precum şi contravaloarea muncii neefectuate, se încasează potrivit normelor de urmărire a veniturilor statului.Contravaloarea muncii neefectuate de către unităţile socialiste cu mijloacele de transport se executa prin încasarea din contul acestora.Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate rămîn la dispoziţia comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare şi se folosesc numai la executarea lucrărilor ce se efectuează prin contribuţia în munca. + Articolul 51Odată cu aprobarea lucrărilor ce se vor executa prin contribuţie, adunarea cetăţenilor alege cîte un comitet de cetăţeni pentru fiecare lucrare ce urmează a fi efectuată, format din locuitori care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrări, precum şi din alţi locuitori cu spirit gospodăresc şi de iniţiativa.Comitetele de cetăţeni au sarcina de a asigur a cunoaşterea de către toţi locuitorii a lucrărilor aprobate, a contribuţiei stabilite, a termenelor de plată, precum şi urmărirea permanenta a executării lucrărilor şi a receptionarii acestora.Totodată, comitetele de cetăţeni sprijină comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrărilor şi în soluţionarea contestaţiilor făcute de cetăţeni.Comitetele de cetăţeni îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare şi prezintă, împreună cu acestea, în mod periodic, informări în faţa adunărilor cetăţenilor. + Articolul 52Efectuarea lucrărilor şi stabilirea contribuţiei în bani şi în munca a locuitorilor şi a unităţilor socialiste din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, pentru obiectivele de interes judeţean şi republican, se hotărăsc cu respectarea art. 39, 43 şi 44.Coordonatorul lucrărilor pentru obiectivele de interes judeţean este comitetul executiv al consiliului popular judeţean, iar pentru cele de interes republican, organul în planul căruia sînt prevăzute lucrările. + Articolul 53Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale şi, după caz, organele coordonatoare de lucrări prevăzute la art. 52 răspund de evidenta şi gestionarea judicioasă a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrărilor executate din contribuţia bănească şi în munca a locuitorilor.Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrări care se executa în regie proprie, adunarea cetăţenilor poate imputernici unu sau mai mulţi cetăţeni care să supravegheze permanent executarea lucrărilor. + Articolul 54Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijină comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare subordonate în organizarea adunărilor cetăţenilor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrări prin contribuţia bănească şi în munca, astfel încît să se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi băneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrărilor. + Articolul 55În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necăsătoriţi, părinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacă gospodăresc împreună; prin comune se înţeleg şi comunele suburbane, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.Reprezentant al familiei este soţul ori sotia sau orice persoană majoră care gospodareste împreună cu aceştia. + Capitolul 5 Dispoziţii finale + Articolul 56Anexa face parte integrantă din prezenta lege. + Articolul 57Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1986. + Articolul 58Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea organizării contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc nr. 20/1971, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 15 noiembrie 1985.PreşedinteleMarii Adunări Naţionale,NICOLAE GIOSAN + AnexăLUCRĂRI DE INTERES OBŞTESC CE SE POT REALIZA PRINCONTRIBUŢIA BĂNEASCĂ ŞI ÎN MUNCAA. Lucrări ce se pot executa prin contribuţia bănească1. Construcţii, amenajări sau reparaţii de: a) şcoli, internate şi cantine şcolare, ateliere-şcoala, sali de gimnastica, cămine culturale, case de cultura, biblioteci, cluburi, alte instituţii de cultura şi arta, sedii pentru consiliile populare, spitale, dispensare, unităţi de asistenţa socială, case de naştere, crese, grădiniţe, cămine de copii, băi populare; b) microcentrale electrice, instalaţii pentru folosirea unor resurse energetice neclasice, capacităţi de producţie şi de prestări de servicii ale industriei mici, pieţe agroalimentare; c) străzi, drumuri, poduri şi podeţe, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare ale drumurilor locale, mijloace de transport în comun, peroane şi adaposturi în staţiile acestora, diguri, fîntîni, puţuri, alimentari cu apa, captări de izvoare, aductiuni, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, locuri de joaca pentru copii, grupuri sanitare publice.2. Lucrări de arta monumentala, statui, busturi, plăci memoriale şi alte lucrări de asemenea natura, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice.3. Procurarea de utilaje pentru salubritate şi întreţinerea spaţiilor verzi şi de inventar necesar funcţionarii unităţilor social-culturale.B. Lucrări ce se pot executa prin contribuţia în munca1. Construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea de: şcoli, grădiniţe, dispensare medicale, străzi, drumuri, santuri, poduri şi podeţe, precum şi a lucrărilor de arta accesorii sau anexe ale acestora.2. Amenajarea şi regularizarea cursurilor de ape, lucrări de alimentare cu apa, amenajarea de noi surse de apa şi de iazuri, precum şi întreţinerea acestora, construirea de fîntîni, puţuri, captări de izvoare, aductiuni şi alte asemenea lucrări.3. Amenajări de irigaţii şi desecări în sisteme locale, asanarea terenurilor mlastinoase, consolidarea terenurilor alunecatoare, îmbunătăţiri funciare, întreţinerea şi ameliorarea pasunilor, curăţirea pădurilor.4. Construirea şi întreţinerea digurilor şi executarea altor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.5. Curăţenia strazilor, îndepărtarea zapezii, întreţinerea zonelor verzi, a locurilor de agrement, a terenurilor de sport şi de joaca pentru copii, plantarea de pomi fructiferi, specii melifere, arbori, arbuşti şi flori.6. Colectarea materialelor refolosibile, depozitarea şi sortarea acestora la locurile stabilite.-----------