LEGE nr. 5 din 31 iulie 1958pentru organizarea judecătorească
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 29 din 31 iulie 1958
+ Titlul IDISPOZIŢII GENERALE + Articolul 1Justiţia în Republica Populara Romina se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti. Ca organe ale statului, instanţele judecătoreşti rezolva toate pricinile, apărînd cu fermitate interesele statului democrat-popular şi ale oamenilor muncii din Republica Populara Romina.Instanţele judecătoreşti sînt următoarele: a) tribunalele populare; b) tribunalele regionale; c) tribunalele militare ca instanţe speciale; d) Tribunalul Suprem. + Articolul 2În Republica Populara Romina instanţele judecătoreşti au ca sarcina sa apere: a) orînduirea socială şi orînduirea de stat a Republicii Populare Române; b) drepturile fundamentale ale cetăţenilor Republicii Populare Române, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de lege; c) drepturile, precum şi interesele ocrotite prin lege ale organelor statului şi ale celorlalte instituţii de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale organizaţiilor cooperatiste şi oricăror organizaţii obşteşti, precum şi ale celorlalte persoane juridice.Instanţele judecătoreşti au de asemenea, sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele statului şi celelalte instituţii de stat, de către întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, de către organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, precum şi de către celelalte persoane juridice, ca şi de către toţi cetăţenii şi ceilalţi locuitori ai Republicii Populare Române. + Articolul 3Sarcinile instanţelor judecătoreşti se realizează prin: a) judecarea pricinilor penale şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege; b) judecarea pricinilor civile privind drepturile şi interesele cetăţenilor şi ale celorlalţi locuitori, precum şi pe acelea ale oricărei persoane juridice. + Articolul 4Instanţele judecătoreşti, aplicind sancţiuni penale, urmăresc apărarea orinduirii democrat-populare şi, în acelaşi timp, îndreptarea şi reeducarea infractorilor.Judecind pricinile civile, instanţele judecătoreşti asigură realizarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor şi celorlalţi locuitori, precum şi ale oricărei persoane juridice.Prin activitatea lor, instanţele judecătoreşti educa pe cetăţenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului faţă de patrie, al respectării întocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijii deosebite faţă de proprietatea socialistă, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite faţă de îndatoririle cetăţeneşti şi sociale, precum şi al respectului faţă de regulile de convieţuire socialistă în statul democrat român. + Articolul 5Justiţia în Republica Populara Romina se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele. + Articolul 6Judecătorii de orice grad sînt independenţi şi se supun, în exercitarea atribuţiilor lor, numai legii. + Articolul 7În Republica Populara Romina instanţele judecătoreşti folosesc limba română.În regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se asigura şi folosirea limbii acelei populaţii.În toate cazurile, în faţa instanţelor judecătoreşti din întreaga ţara, se garantează, pentru cei ce nu cunosc limba folosită de instanţa, dreptul de a lua cunoştinţa de dosar şi de dezbateri, precum şi de a participa la judecata prin interpret. + Articolul 8Judecata în faţa instanţelor judecătoreşti se desfăşoară în şedinţa publică, afară de excepţiile prevăzute de lege, asigurindu-se părţilor dreptul de apărare.Dreptul de apărare este garantat prin modul în care sînt organizate instanţele judecătoreşti, prin legile de procedura şi prin asistenţa judiciară. + Articolul 9Judecata la toate instanţele se desfăşoară cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile în care legea dispune altfel. + Titlul IIINSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI + Capitolul 1 Dispoziţii comune + Articolul 10Fiecare tribunal este compus dintr-un număr de judecători şi este condus de unul dintre aceştia, care are funcţia de preşedinte.Preşedintele desemnează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale în cadrul atribuţiilor instanţei, iar dacă tribunalul este alcătuit din colegii, repartizează judecătorii pe colegii.Preşedintele tribunalului regional şi cel al tribunalului militar de regiune militară sînt ajutaţi de unul sau mai mulţi loctiitori de preşedinte.Colegiile tribunalelor arătate în alineatul precedent pot fi conduse de către un preşedinte de colegiu. Preşedintele tribunalului poate el însuşi conduce unul dintre colegii şi are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului.Tribunalele populare, în circumscripţia cărora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care sînt întocmite cărţi funciare, vor avea o organizare specială de carte funciară, condusă de un judecător. + Articolul 11Tribunalele populare şi tribunalele militare de mari unităţi judeca în complet format dintr-un judecător şi doi asesori populari.Tribunalele regionale şi tribunalele militare de regiuni militare judeca, atît în prima instanţa cît şi în recurs, în complet format din 2 judecători şi 3 asesori populari.Colegiile Tribunalului Suprem judeca, în toate cazurile, în complet format din 3 judecători. + Articolul 12Instanţele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor atacate.Tribunalul Suprem, judecind recursurile în supraveghere, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor judecătoreşti definitive. + Articolul 13Hotărîrile judecătoreşti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată. + Capitolul 2 Tribunalele populare + Articolul 14Tribunalele populare sînt: a) tribunalele populare de raion; b) tribunalele populare de oraş; c) tribunalele populare de raion orasenesc. + Articolul 15În fiecare raion funcţionează unul sau mai multe tribunale populare de raion.În oraşe pot funcţiona tribunale populare de oraş şi tribunale populare de raion orasenesc.Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor populare se stabilesc de Ministrul Justiţiei.Ministrul Justiţiei va desemna judecătorii tribunalelor populare care judeca pricinile penale privind sectorul căilor ferate, precum şi pricinile privind sectorul marinei comerciale.În oraşele cu împărţire raionala, Ministrul Justiţiei va putea dispune ca pricinile privind infracţiunile flagrante să fie judecate numai de anumite tribunale populare. + Articolul 16Tribunalele populare judeca în fond toate pricinile, în afară de cele date de lege în competenţa altor instanţe. + Capitolul 3 Tribunalele regionale + Articolul 17Tribunalele regionale sînt: a) tribunalele regionale; b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române. + Articolul 18În fiecare regiune funcţionează unul sau mai multe tribunale regionale.În Capitala Republicii Populare Române funcţionează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.Tribunalele regionale au cîte unul sau mai multe colegii penale şi cîte unul sau mai multe colegii civile.Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor regionale, ca şi numărul colegiilor acestora, se stabilesc de Ministrul Justiţiei.Ministrul Justiţiei va desemna judecătorii colegiilor tribunalelor regionale care judeca, în recurs sau în fond, pricinile penale privind sectorul căilor ferate sau pricinile privind sectorul marinei comerciale. + Articolul 19Tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor tribunalelor populare al căror sediu se afla în circumscripţia lor, precum şi, în fond, pricinile date prin lege în competenţa lor. + Capitolul 4 Tribunalele militare + Articolul 20Tribunalele militare sînt următoarele: a) tribunalele militare de mari unităţi; b) tribunalele militare de regiuni militare; pentru aceeaşi regiune militară se pot înfiinţa unul sau mai multe asemenea tribunale militare.Tribunalele militare de regiuni militare vor avea unul sau mai multe colegii; numărul acestora se va stabili de Ministrul Justiţiei.Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate. + Articolul 21Tribunalele militare judeca în fond infracţiunile ce aduc atingere disciplinei şi capacităţii de lupta a Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, săvîrşite de militari, precum şi celelalte infracţiuni săvîrşite de militari şi civili, date prin lege în competenţa instanţelor militare.Tribunalele militare de regiuni militare judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare de mari unităţi. + Articolul 22Preşedintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puţin gradul de general-maior, preşedintele de tribunal militar de regiune militară va avea cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele de tribunal militar de mare unitate, cel puţin gradul de maior.Cînd inculpatul este militar, judecătorul şi asesorii populari ce alcătuiesc completul de judecată vor avea cel puţin gradul inculpatului, în afară de cazul în care judecata se face de Plenul Tribunalului Suprem. + Capitolul 5 Tribunalul Suprem + Articolul 23În Republica Populara Romina funcţionează un Tribunal Suprem. + Articolul 24Şedinţele Plenului Tribunalului Suprem un colegiu civil şi un colegiu militar, compuse din numărul necesar de judecători. + Articolul 25Preşedintele Tribunalului Suprem este ajutat de un vicepreşedinte şi trei presedinti de colegii. + Articolul 26Preşedintele prezidează Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.*)------------ Notă *) Art. 26 este reprodus fără alineatul doi, care a fost abrogat prin Decretul nr. 470 din 5 decembrie 1958. + Articolul 27Tribunalul Suprem are un colegiu penal, au loc cu participarea a cel puţin jumătate din numărul judecătorilor fiecărui colegiu şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ. + Articolul 28Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciară a tribunalelor prin: a) judecarea recursurilor în supraveghere.În cazul cînd hotărîrea atacată a fost pronunţată de un colegiu al Tribunalului Suprem, recursul în supraveghere se judeca de Plenul Tribunalului Suprem; b) îndrumările pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întruneşte cel puţin o dată Ia 3 luni, cu participarea Ministrului Justiţiei.La şedinţele Plenului Tribunalului Suprem pune concluzii Procurorul General al Republicii Populare Române. + Articolul 29Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în fond de tribunalele regionale şi de tribunalele militare de regiuni militare; el judeca în fond pricinile date prin lege în competenţa sa. + Capitolul 6 Judecătorii + Articolul 30Judecătorii de la tribunalele populare şi regionale se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege. + Articolul 31Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de colegii şi judecătorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Naţionala.Ei pot fi revocaţi şi înlocuiţi de Marea Adunare Naţionala. + Articolul 32Numirea în funcţie a judecătorilor militari, precum şi miscarea acestora, cu excepţia acelora de la Colegiul militar al Tribunalului Suprem, se fac de către Ministrul Justiţiei.Încadrarea şi avansarea judecătorilor militari în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi acordarea gradelor militare se fac potrivit statutului corpului ofiţerilor, la propunerea Ministrului Justiţiei. De asemenea, numirea preşedinţilor de tribunale militare, a loctiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor de colegii, se face de Ministrul Justiţiei. + Articolul 33Judecător poate fi persoana care: a) este cetăţean român şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor civile şi politice, bucurindu-se de o reputaţie nestirbita; b) are studii juridice superioare, cu examenul de stat; c) a fost declarata reusita la examenul depus în urma efectuării stagiului judecătoresc prescris de lege. + Articolul 34Pentru a fi preşedinte de tribunal popular, se cere o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecător sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35.Pentru a fi judecător la un tribunal regional se cere o vechime de cel puţin şase ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin un an în munca de preşedinte al unui tribunal popular.Pentru a fi preşedinte sau loctiitor de preşedinte de tribunal regional se cere o vechime de cel puţin zece ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin trei ani în munca de preşedinte al unui tribunal popular sau o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecător la un tribunal regional. + Articolul 35Ca vechime în munca de judecător se socoteşte şi timpul în care s-a prestat efectiv munca de: consilier juridic în Ministerul Justiţiei, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, notar, avocat, jurisconsult, lucrători în cadrul unor direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice, cadre didactice în învăţămîntul juridic superior, lucrători în institutele de cercetări juridice, arbitru şi consultant arbitral, redactor şi redactor adjunct la revistele juridice editate sub îngrijirea unui organ de stat. + Articolul 36Stagiarii se numesc de Ministrul Justiţiei, ei trebuind sa îndeplinească condiţiile prevăzute în art. 33 lit. a şi b. Stagiul este de doi ani; la expirarea lui, stagiarii vor fi supuşi unui examen obligatoriu.Cei respinsi la examen au dreptul să se prezinte la un nou examen în cel mult un an de zile; dacă şi la acest examen vor fi respinsi, angajarea lor încetează.Atribuţiile stagiarilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Condiţiile de efectuare a stagiului şi examenului, precum şi repartizarea stagiarilor la instanţe se stabilesc de Ministrul Justiţiei. + Articolul 37Judecătorii şi stagiarii sînt obligaţi să se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilită pentru intrarea lor în funcţie. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiţiei.La încetarea funcţiei sau la trecerea în alt loc de muncă, judecătorii sînt obligaţi sa termine şi sa dea în primire toate lucrările la care au participat, în cel mult 10 zile. + Articolul 38Ministrul Justiţiei, direct sau prin preşedinţii instanţelor judecătoreşti, noteaza periodic pe judecătorii de la tribunalele populare, tribunalele regionale şi tribunalele militare, în ce priveşte însuşirile lor profesionale, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, precum şi corespunderea lor în munca. + Articolul 39Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei împotriva judecătorilor de la tribunalele populare din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecătorii acestui tribunal se fac de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Împotriva judecătorilor de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi împotriva acelora de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac de Procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române, iar împotriva judecătorilor tribunalelor militare de către Procurorul General al Republicii Populare Române.Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac împotriva judecătorilor Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunări Naţionale. + Capitolul 7 Asesorii populari + Articolul 40Asesorii Populari se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege. + Articolul 41Asesor popular poate fi orice persoană care este cetăţean român, are vîrsta de 23 ani împliniţi, nu a suferit nici o condamnare penală şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor politice şi civile.La instanţele militare vor putea fi asesori populari şi persoane care nu au împlinit vîrsta de 23 ani. + Articolul 42Asesorii populari se aleg pe un termen de 4 ani la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii: organizaţiile Partidului Muncitoresc Romin, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret şi asociaţiile culturale, precum şi alte organizaţii obşteşti.Asesorii populari pentru tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc se aleg de către sfaturile populare ale unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul cărora funcţionează aceste instanţe.Asesorii populari pentru tribunalele regionale se aleg de către sfaturile populare ale regiunilor respective, iar asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române se aleg de către Sfatul popular al Capitalei Republicii Populare Române.Alegerile de asesori populari pentru tribunalele populare se supun spre confirmare comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior celui care a făcut alegerea.Modul de efectuare al alegerilor de asesori populari, precum şi data ţinerii alegerilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. + Articolul 43Asesorii populari dau socoteala pentru activitatea lor celor care i-au ales. + Articolul 44Retragerea mandatului de asesor popular nu se poate face decît prin revocarea asesorului de către cei ce l-au ales sau prin efectul unei hotărîri penale definitive de condamnare. + Articolul 45Sarcina de asesor popular este obligatorie. În cursul mandatului lor, asesorii populari sînt chemaţi de preşedintele instanţei la îndeplinirea obligaţiilor lor, pe rind, pentru cîte o perioadă de la 2-6 luni pe an.Preşedintele instanţei va organiza chemarea în completul de judecată a asesorilor populari în asa fel încît să se evite schimbarea concomitenta a ambilor asesori din completul respectiv şi a asigura, între schimbarea unuia şi celuilalt, un interval de cel puţin 15 zile şi nu mai mare de 30 zile.Alineatul precedent se aplică în mod corespunzător şi la chemarea asesorilor la formarea completului de judecată la tribunalele regionale şi Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.De asemenea, în interesul justei rezolvari a unei pricini, dacă este necesar, preşedintele poate chema în mod special anumiti asesori populari cu anumite cunoştinţe de specialitate sau cu experienta în anumite domenii de activitate.Asesorii populari îşi păstrează locul ce-l ocupa în producţie.În timpul exercitării mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit de unitatea unde este angajat cu o indemnizaţie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii.Sumele astfel plătite de unităţile unde sînt angajaţi asesorii populari vor fi restituite, trimestrial unităţilor de către Ministerul Justiţiei.Dacă asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. + Articolul 46Dispoziţiile legale privind îndeplinirea atribuţiilor de judecător se aplică şi asesorilor populari.Numărul asesorilor populari pentru fiecare instanţa judecătorească se stabileşte de Ministrul Justiţiei. + Capitolul 8 Executorii judecătoreşti + Articolul 47Executarea hotărîrilor pronunţate în pricinile civile, precum şi executarea dispoziţiilor cu caracter de drept civil cuprinse în hotărîrile pronunţate în pricinile penale se face de către executorii judecătoreşti. + Articolul 48Executor judecătoresc poate fi persoana care are exerciţiul şi folosinţă tuturor drepturilor politice şi civile şi a absolvit o şcoala juridică, ori a îndeplinit cu deosebită pricepere funcţia de secretar în cadrul unei instanţe judecătoreşti.Executorii judecătoreşti se numesc de Ministrul Justiţiei. + Articolul 49Executorii judecătoreşti funcţionează la tribunalele populare.Prin ordinul Ministrului Justiţiei se va putea stabili funcţionarea lor şi la alte tribunale. + Titlul IIIDISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE + Articolul 50Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor tribunalelor populare şi regionale, aceştia, ca şi preşedinţii şi loctiitorii lor, precum şi preşedinţii de colegii, se numesc de Ministrul Justiţiei. Numărul judecătorilor la tribunalele populare şi regionale se stabileşte de Ministrul Justiţiei.Ministrul Justiţiei poate, pentru motive bine justificate, sa acorde scutiri în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 33 lit. b şi c, sau cu privire la condiţiile de stagiu prevăzute de art. 34 şi 45.De asemenea pînă la stabilirea prin lege a procedurii alegerii asesorilor populari la instanţele militare, aceştia se numesc, pe termen de un an, de către Ministrul Forţelor Armate. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii, în care au fost numiţi. + Articolul 51Preşedinţii, loctiitorii acestora şi judecătorii tribunalelor militare şi personalul operativ din Direcţia tribunalelor militare a Ministerului Justiţiei sînt în serviciul militar activ.Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare pentru abateri de serviciu este exercitat numai potrivit statutului disciplinar al judecătorilor. În acest scop se alcătuiesc, pentru preşedinţii şi judecătorii tribunalelor militare de mari unităţi, colegii disciplinare pe lîngă tribunalele militare de regiuni militare, iar colegiul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem va judeca abaterile săvîrşite de preşedinţii şi judecătorii acestor din urma tribunale militare.Pentru abaterile de la disciplina militară, ei răspund potrivit regulamentului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. + Articolul 52În înţelesul prezentei legi cei care au licenta în drept se asimilează cu absolvenţii facultăţilor de ştiinţe juridice cu examenul de stat.Preşedinţii de tribunal şi judecătorii actualmente în funcţiune care nu îndeplinesc condiţiile prezentei legi se considera numiţi în temeiul prevederilor art. 50. + Articolul 53Cauzele în curs de judecată la instanţele speciale desfiinţate vor fi trimise instanţelor competente sa judece potrivit modificărilor aduse prin prezenta lege. Aceste instanţe vor fi competente sa judece şi revizuirile şi contestaţiile în cauzele definitiv judecate, precum şi sa pună în executare hotărîrile pronunţate de instanţele speciale desfiinţate.Potrivit aceleiaşi reguli vor fi predate şi arhivele. + Articolul 54Decretul nr. 132 din 2 aprilie 1949, pentru organizarea judecătorească, şi Decretul nr. 292 din 21 iulie 1949, pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviare şi a parchetului feroviar, sînt şi rămîn abrogate.De asemenea, se abroga Legea nr. 7 din 19 iunie 1952, pentru organizarea instanţelor şi procuraturilor militare; art. 22 din statutul disciplinar al judecătorilor, aprobat prin Decretul nr. 338 din 27 august 1953; toate dispoziţiile prevăzute în Decretul nr. 40 din 14 februarie 1950, privind marina comercială, referitoare la organizarea şi funcţionarea tribunalelor maritime şi fluviale; art. 136 din Decretul nr. 41 din 14 februarie 1950, pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale.-------------
| EMITENT |
+ Titlul IDISPOZIŢII GENERALE + Articolul 1Justiţia în Republica Populara Romina se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti. Ca organe ale statului, instanţele judecătoreşti rezolva toate pricinile, apărînd cu fermitate interesele statului democrat-popular şi ale oamenilor muncii din Republica Populara Romina.Instanţele judecătoreşti sînt următoarele: a) tribunalele populare; b) tribunalele regionale; c) tribunalele militare ca instanţe speciale; d) Tribunalul Suprem. + Articolul 2În Republica Populara Romina instanţele judecătoreşti au ca sarcina sa apere: a) orînduirea socială şi orînduirea de stat a Republicii Populare Române; b) drepturile fundamentale ale cetăţenilor Republicii Populare Române, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de lege; c) drepturile, precum şi interesele ocrotite prin lege ale organelor statului şi ale celorlalte instituţii de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale organizaţiilor cooperatiste şi oricăror organizaţii obşteşti, precum şi ale celorlalte persoane juridice.Instanţele judecătoreşti au de asemenea, sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Române de către organele statului şi celelalte instituţii de stat, de către întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, de către organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, precum şi de către celelalte persoane juridice, ca şi de către toţi cetăţenii şi ceilalţi locuitori ai Republicii Populare Române. + Articolul 3Sarcinile instanţelor judecătoreşti se realizează prin: a) judecarea pricinilor penale şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege; b) judecarea pricinilor civile privind drepturile şi interesele cetăţenilor şi ale celorlalţi locuitori, precum şi pe acelea ale oricărei persoane juridice. + Articolul 4Instanţele judecătoreşti, aplicind sancţiuni penale, urmăresc apărarea orinduirii democrat-populare şi, în acelaşi timp, îndreptarea şi reeducarea infractorilor.Judecind pricinile civile, instanţele judecătoreşti asigură realizarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor şi celorlalţi locuitori, precum şi ale oricărei persoane juridice.Prin activitatea lor, instanţele judecătoreşti educa pe cetăţenii Republicii Populare Române în spiritul devotamentului faţă de patrie, al respectării întocmai a legilor Republicii Populare Române, al grijii deosebite faţă de proprietatea socialistă, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite faţă de îndatoririle cetăţeneşti şi sociale, precum şi al respectului faţă de regulile de convieţuire socialistă în statul democrat român. + Articolul 5Justiţia în Republica Populara Romina se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele. + Articolul 6Judecătorii de orice grad sînt independenţi şi se supun, în exercitarea atribuţiilor lor, numai legii. + Articolul 7În Republica Populara Romina instanţele judecătoreşti folosesc limba română.În regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decît cea română se asigura şi folosirea limbii acelei populaţii.În toate cazurile, în faţa instanţelor judecătoreşti din întreaga ţara, se garantează, pentru cei ce nu cunosc limba folosită de instanţa, dreptul de a lua cunoştinţa de dosar şi de dezbateri, precum şi de a participa la judecata prin interpret. + Articolul 8Judecata în faţa instanţelor judecătoreşti se desfăşoară în şedinţa publică, afară de excepţiile prevăzute de lege, asigurindu-se părţilor dreptul de apărare.Dreptul de apărare este garantat prin modul în care sînt organizate instanţele judecătoreşti, prin legile de procedura şi prin asistenţa judiciară. + Articolul 9Judecata la toate instanţele se desfăşoară cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile în care legea dispune altfel. + Titlul IIINSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI + Capitolul 1 Dispoziţii comune + Articolul 10Fiecare tribunal este compus dintr-un număr de judecători şi este condus de unul dintre aceştia, care are funcţia de preşedinte.Preşedintele desemnează pe judecătorii care trebuie să îndeplinească însărcinări speciale în cadrul atribuţiilor instanţei, iar dacă tribunalul este alcătuit din colegii, repartizează judecătorii pe colegii.Preşedintele tribunalului regional şi cel al tribunalului militar de regiune militară sînt ajutaţi de unul sau mai mulţi loctiitori de preşedinte.Colegiile tribunalelor arătate în alineatul precedent pot fi conduse de către un preşedinte de colegiu. Preşedintele tribunalului poate el însuşi conduce unul dintre colegii şi are dreptul sa prezideze orice complet de judecată al tribunalului.Tribunalele populare, în circumscripţia cărora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care sînt întocmite cărţi funciare, vor avea o organizare specială de carte funciară, condusă de un judecător. + Articolul 11Tribunalele populare şi tribunalele militare de mari unităţi judeca în complet format dintr-un judecător şi doi asesori populari.Tribunalele regionale şi tribunalele militare de regiuni militare judeca, atît în prima instanţa cît şi în recurs, în complet format din 2 judecători şi 3 asesori populari.Colegiile Tribunalului Suprem judeca, în toate cazurile, în complet format din 3 judecători. + Articolul 12Instanţele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor atacate.Tribunalul Suprem, judecind recursurile în supraveghere, verifica legalitatea şi temeinicia hotărîrilor judecătoreşti definitive. + Articolul 13Hotărîrile judecătoreşti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată. + Capitolul 2 Tribunalele populare + Articolul 14Tribunalele populare sînt: a) tribunalele populare de raion; b) tribunalele populare de oraş; c) tribunalele populare de raion orasenesc. + Articolul 15În fiecare raion funcţionează unul sau mai multe tribunale populare de raion.În oraşe pot funcţiona tribunale populare de oraş şi tribunale populare de raion orasenesc.Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor populare se stabilesc de Ministrul Justiţiei.Ministrul Justiţiei va desemna judecătorii tribunalelor populare care judeca pricinile penale privind sectorul căilor ferate, precum şi pricinile privind sectorul marinei comerciale.În oraşele cu împărţire raionala, Ministrul Justiţiei va putea dispune ca pricinile privind infracţiunile flagrante să fie judecate numai de anumite tribunale populare. + Articolul 16Tribunalele populare judeca în fond toate pricinile, în afară de cele date de lege în competenţa altor instanţe. + Capitolul 3 Tribunalele regionale + Articolul 17Tribunalele regionale sînt: a) tribunalele regionale; b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române. + Articolul 18În fiecare regiune funcţionează unul sau mai multe tribunale regionale.În Capitala Republicii Populare Române funcţionează Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.Tribunalele regionale au cîte unul sau mai multe colegii penale şi cîte unul sau mai multe colegii civile.Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor regionale, ca şi numărul colegiilor acestora, se stabilesc de Ministrul Justiţiei.Ministrul Justiţiei va desemna judecătorii colegiilor tribunalelor regionale care judeca, în recurs sau în fond, pricinile penale privind sectorul căilor ferate sau pricinile privind sectorul marinei comerciale. + Articolul 19Tribunalele regionale judeca recursurile împotriva hotărîrilor tribunalelor populare al căror sediu se afla în circumscripţia lor, precum şi, în fond, pricinile date prin lege în competenţa lor. + Capitolul 4 Tribunalele militare + Articolul 20Tribunalele militare sînt următoarele: a) tribunalele militare de mari unităţi; b) tribunalele militare de regiuni militare; pentru aceeaşi regiune militară se pot înfiinţa unul sau mai multe asemenea tribunale militare.Tribunalele militare de regiuni militare vor avea unul sau mai multe colegii; numărul acestora se va stabili de Ministrul Justiţiei.Numărul, sediile şi circumscripţiile de judecată ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate. + Articolul 21Tribunalele militare judeca în fond infracţiunile ce aduc atingere disciplinei şi capacităţii de lupta a Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, săvîrşite de militari, precum şi celelalte infracţiuni săvîrşite de militari şi civili, date prin lege în competenţa instanţelor militare.Tribunalele militare de regiuni militare judeca şi recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare de mari unităţi. + Articolul 22Preşedintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puţin gradul de general-maior, preşedintele de tribunal militar de regiune militară va avea cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele de tribunal militar de mare unitate, cel puţin gradul de maior.Cînd inculpatul este militar, judecătorul şi asesorii populari ce alcătuiesc completul de judecată vor avea cel puţin gradul inculpatului, în afară de cazul în care judecata se face de Plenul Tribunalului Suprem. + Capitolul 5 Tribunalul Suprem + Articolul 23În Republica Populara Romina funcţionează un Tribunal Suprem. + Articolul 24Şedinţele Plenului Tribunalului Suprem un colegiu civil şi un colegiu militar, compuse din numărul necesar de judecători. + Articolul 25Preşedintele Tribunalului Suprem este ajutat de un vicepreşedinte şi trei presedinti de colegii. + Articolul 26Preşedintele prezidează Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecată al acestui tribunal.*)------------ Notă *) Art. 26 este reprodus fără alineatul doi, care a fost abrogat prin Decretul nr. 470 din 5 decembrie 1958. + Articolul 27Tribunalul Suprem are un colegiu penal, au loc cu participarea a cel puţin jumătate din numărul judecătorilor fiecărui colegiu şi întotdeauna cu un număr de membri fără soţ. + Articolul 28Tribunalul Suprem supraveghează activitatea judiciară a tribunalelor prin: a) judecarea recursurilor în supraveghere.În cazul cînd hotărîrea atacată a fost pronunţată de un colegiu al Tribunalului Suprem, recursul în supraveghere se judeca de Plenul Tribunalului Suprem; b) îndrumările pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întruneşte cel puţin o dată Ia 3 luni, cu participarea Ministrului Justiţiei.La şedinţele Plenului Tribunalului Suprem pune concluzii Procurorul General al Republicii Populare Române. + Articolul 29Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în fond de tribunalele regionale şi de tribunalele militare de regiuni militare; el judeca în fond pricinile date prin lege în competenţa sa. + Capitolul 6 Judecătorii + Articolul 30Judecătorii de la tribunalele populare şi regionale se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege. + Articolul 31Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de colegii şi judecătorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Naţionala.Ei pot fi revocaţi şi înlocuiţi de Marea Adunare Naţionala. + Articolul 32Numirea în funcţie a judecătorilor militari, precum şi miscarea acestora, cu excepţia acelora de la Colegiul militar al Tribunalului Suprem, se fac de către Ministrul Justiţiei.Încadrarea şi avansarea judecătorilor militari în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi acordarea gradelor militare se fac potrivit statutului corpului ofiţerilor, la propunerea Ministrului Justiţiei. De asemenea, numirea preşedinţilor de tribunale militare, a loctiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor de colegii, se face de Ministrul Justiţiei. + Articolul 33Judecător poate fi persoana care: a) este cetăţean român şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor civile şi politice, bucurindu-se de o reputaţie nestirbita; b) are studii juridice superioare, cu examenul de stat; c) a fost declarata reusita la examenul depus în urma efectuării stagiului judecătoresc prescris de lege. + Articolul 34Pentru a fi preşedinte de tribunal popular, se cere o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecător sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35.Pentru a fi judecător la un tribunal regional se cere o vechime de cel puţin şase ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin un an în munca de preşedinte al unui tribunal popular.Pentru a fi preşedinte sau loctiitor de preşedinte de tribunal regional se cere o vechime de cel puţin zece ani în munca de judecător la un tribunal popular sau într-o alta munca juridică din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin trei ani în munca de preşedinte al unui tribunal popular sau o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecător la un tribunal regional. + Articolul 35Ca vechime în munca de judecător se socoteşte şi timpul în care s-a prestat efectiv munca de: consilier juridic în Ministerul Justiţiei, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, notar, avocat, jurisconsult, lucrători în cadrul unor direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice, cadre didactice în învăţămîntul juridic superior, lucrători în institutele de cercetări juridice, arbitru şi consultant arbitral, redactor şi redactor adjunct la revistele juridice editate sub îngrijirea unui organ de stat. + Articolul 36Stagiarii se numesc de Ministrul Justiţiei, ei trebuind sa îndeplinească condiţiile prevăzute în art. 33 lit. a şi b. Stagiul este de doi ani; la expirarea lui, stagiarii vor fi supuşi unui examen obligatoriu.Cei respinsi la examen au dreptul să se prezinte la un nou examen în cel mult un an de zile; dacă şi la acest examen vor fi respinsi, angajarea lor încetează.Atribuţiile stagiarilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Condiţiile de efectuare a stagiului şi examenului, precum şi repartizarea stagiarilor la instanţe se stabilesc de Ministrul Justiţiei. + Articolul 37Judecătorii şi stagiarii sînt obligaţi să se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilită pentru intrarea lor în funcţie. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiţiei.La încetarea funcţiei sau la trecerea în alt loc de muncă, judecătorii sînt obligaţi sa termine şi sa dea în primire toate lucrările la care au participat, în cel mult 10 zile. + Articolul 38Ministrul Justiţiei, direct sau prin preşedinţii instanţelor judecătoreşti, noteaza periodic pe judecătorii de la tribunalele populare, tribunalele regionale şi tribunalele militare, în ce priveşte însuşirile lor profesionale, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, precum şi corespunderea lor în munca. + Articolul 39Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei împotriva judecătorilor de la tribunalele populare din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecătorii acestui tribunal se fac de către procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.Împotriva judecătorilor de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, precum şi împotriva acelora de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Române, pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac de Procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române, iar împotriva judecătorilor tribunalelor militare de către Procurorul General al Republicii Populare Române.Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac împotriva judecătorilor Tribunalului Suprem, de către Procurorul General al Republicii Populare Române, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunări Naţionale. + Capitolul 7 Asesorii populari + Articolul 40Asesorii Populari se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege. + Articolul 41Asesor popular poate fi orice persoană care este cetăţean român, are vîrsta de 23 ani împliniţi, nu a suferit nici o condamnare penală şi are folosinţă şi exerciţiul tuturor drepturilor politice şi civile.La instanţele militare vor putea fi asesori populari şi persoane care nu au împlinit vîrsta de 23 ani. + Articolul 42Asesorii populari se aleg pe un termen de 4 ani la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii: organizaţiile Partidului Muncitoresc Romin, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret şi asociaţiile culturale, precum şi alte organizaţii obşteşti.Asesorii populari pentru tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc se aleg de către sfaturile populare ale unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul cărora funcţionează aceste instanţe.Asesorii populari pentru tribunalele regionale se aleg de către sfaturile populare ale regiunilor respective, iar asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române se aleg de către Sfatul popular al Capitalei Republicii Populare Române.Alegerile de asesori populari pentru tribunalele populare se supun spre confirmare comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior celui care a făcut alegerea.Modul de efectuare al alegerilor de asesori populari, precum şi data ţinerii alegerilor se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. + Articolul 43Asesorii populari dau socoteala pentru activitatea lor celor care i-au ales. + Articolul 44Retragerea mandatului de asesor popular nu se poate face decît prin revocarea asesorului de către cei ce l-au ales sau prin efectul unei hotărîri penale definitive de condamnare. + Articolul 45Sarcina de asesor popular este obligatorie. În cursul mandatului lor, asesorii populari sînt chemaţi de preşedintele instanţei la îndeplinirea obligaţiilor lor, pe rind, pentru cîte o perioadă de la 2-6 luni pe an.Preşedintele instanţei va organiza chemarea în completul de judecată a asesorilor populari în asa fel încît să se evite schimbarea concomitenta a ambilor asesori din completul respectiv şi a asigura, între schimbarea unuia şi celuilalt, un interval de cel puţin 15 zile şi nu mai mare de 30 zile.Alineatul precedent se aplică în mod corespunzător şi la chemarea asesorilor la formarea completului de judecată la tribunalele regionale şi Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române.De asemenea, în interesul justei rezolvari a unei pricini, dacă este necesar, preşedintele poate chema în mod special anumiti asesori populari cu anumite cunoştinţe de specialitate sau cu experienta în anumite domenii de activitate.Asesorii populari îşi păstrează locul ce-l ocupa în producţie.În timpul exercitării mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit de unitatea unde este angajat cu o indemnizaţie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii.Sumele astfel plătite de unităţile unde sînt angajaţi asesorii populari vor fi restituite, trimestrial unităţilor de către Ministerul Justiţiei.Dacă asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. + Articolul 46Dispoziţiile legale privind îndeplinirea atribuţiilor de judecător se aplică şi asesorilor populari.Numărul asesorilor populari pentru fiecare instanţa judecătorească se stabileşte de Ministrul Justiţiei. + Capitolul 8 Executorii judecătoreşti + Articolul 47Executarea hotărîrilor pronunţate în pricinile civile, precum şi executarea dispoziţiilor cu caracter de drept civil cuprinse în hotărîrile pronunţate în pricinile penale se face de către executorii judecătoreşti. + Articolul 48Executor judecătoresc poate fi persoana care are exerciţiul şi folosinţă tuturor drepturilor politice şi civile şi a absolvit o şcoala juridică, ori a îndeplinit cu deosebită pricepere funcţia de secretar în cadrul unei instanţe judecătoreşti.Executorii judecătoreşti se numesc de Ministrul Justiţiei. + Articolul 49Executorii judecătoreşti funcţionează la tribunalele populare.Prin ordinul Ministrului Justiţiei se va putea stabili funcţionarea lor şi la alte tribunale. + Titlul IIIDISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE + Articolul 50Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor tribunalelor populare şi regionale, aceştia, ca şi preşedinţii şi loctiitorii lor, precum şi preşedinţii de colegii, se numesc de Ministrul Justiţiei. Numărul judecătorilor la tribunalele populare şi regionale se stabileşte de Ministrul Justiţiei.Ministrul Justiţiei poate, pentru motive bine justificate, sa acorde scutiri în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute în art. 33 lit. b şi c, sau cu privire la condiţiile de stagiu prevăzute de art. 34 şi 45.De asemenea pînă la stabilirea prin lege a procedurii alegerii asesorilor populari la instanţele militare, aceştia se numesc, pe termen de un an, de către Ministrul Forţelor Armate. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii, în care au fost numiţi. + Articolul 51Preşedinţii, loctiitorii acestora şi judecătorii tribunalelor militare şi personalul operativ din Direcţia tribunalelor militare a Ministerului Justiţiei sînt în serviciul militar activ.Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare pentru abateri de serviciu este exercitat numai potrivit statutului disciplinar al judecătorilor. În acest scop se alcătuiesc, pentru preşedinţii şi judecătorii tribunalelor militare de mari unităţi, colegii disciplinare pe lîngă tribunalele militare de regiuni militare, iar colegiul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem va judeca abaterile săvîrşite de preşedinţii şi judecătorii acestor din urma tribunale militare.Pentru abaterile de la disciplina militară, ei răspund potrivit regulamentului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. + Articolul 52În înţelesul prezentei legi cei care au licenta în drept se asimilează cu absolvenţii facultăţilor de ştiinţe juridice cu examenul de stat.Preşedinţii de tribunal şi judecătorii actualmente în funcţiune care nu îndeplinesc condiţiile prezentei legi se considera numiţi în temeiul prevederilor art. 50. + Articolul 53Cauzele în curs de judecată la instanţele speciale desfiinţate vor fi trimise instanţelor competente sa judece potrivit modificărilor aduse prin prezenta lege. Aceste instanţe vor fi competente sa judece şi revizuirile şi contestaţiile în cauzele definitiv judecate, precum şi sa pună în executare hotărîrile pronunţate de instanţele speciale desfiinţate.Potrivit aceleiaşi reguli vor fi predate şi arhivele. + Articolul 54Decretul nr. 132 din 2 aprilie 1949, pentru organizarea judecătorească, şi Decretul nr. 292 din 21 iulie 1949, pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviare şi a parchetului feroviar, sînt şi rămîn abrogate.De asemenea, se abroga Legea nr. 7 din 19 iunie 1952, pentru organizarea instanţelor şi procuraturilor militare; art. 22 din statutul disciplinar al judecătorilor, aprobat prin Decretul nr. 338 din 27 august 1953; toate dispoziţiile prevăzute în Decretul nr. 40 din 14 februarie 1950, privind marina comercială, referitoare la organizarea şi funcţionarea tribunalelor maritime şi fluviale; art. 136 din Decretul nr. 41 din 14 februarie 1950, pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale.-------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari