LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 7 decembrie 1993



    Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Articolul 1Se constituie Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", denumita în cele ce urmează rezervatie, zona de importanţa ecologica naţionala şi internaţionala, care cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, saraturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunarea maritima până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentată de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre, potrivit anexei.  +  Articolul 2Prin rezervatie a biosferei, în sensul prezentei legi, se înţelege zona geografică cu suprafeţele de uscat şi de ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care exista elemente şi formaţiuni fizico-geografice, specii de plante şi animale care îi conferă o importanţa biogeografica, ecologica şi estetica deosebită, cu valoare de patrimoniu natural naţional şi universal, fiind supusă unui regim special de administrare în scopul protecţiei şi conservării acesteia, prin dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic şi a resurselor sale naturale.  +  Articolul 3Teritoriul rezervatiei este delimitat, potrivit anexei, în următoarele zone: a) zone cu regim de protecţie integrală; b) zone tampon cu regim diferenţiat de protecţie în care se pot desfăşura unele activităţi umane, precum şi zone de reconstrucţie ecologica; c) zone economice în care se pot desfăşura activităţi economice tradiţionale. Zonele cu regim de protecţie integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon.  +  Articolul 4Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al rezervatiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice definite la art. 1, se înfiinţează Administraţia Rezervatiei, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Tulcea, în subordinea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Conducerea Administraţiei Rezervatiei este realizată de Consiliul ştiinţific, în subordinea căruia se afla Colegiul executiv, ca organ de aplicare a hotărîrilor Consiliului ştiinţific. Guvernatorul este preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv. Din Consiliul ştiinţific fac parte şi 3 personalităţi din teritoriu, propuse de Consiliul Judeţean Tulcea. Guvernatorul şi membrii Consiliului ştiinţific sunt numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea şi al Academiei Române. Funcţia de guvernator este asimilată cu funcţia de subsecretar de stat. Consiliul ştiinţific adopta hotărâri în domeniile fundamentale ale rezervatiei. În componenta Administraţiei Rezervatiei funcţionează Corpul de inspecţie şi paza. Corpul de inspecţie şi paza realizează supravegherea întregului teritoriu al rezervatiei şi sancţionează nerespectarea măsurilor de protecţie stabilite în statutul rezervatiei.  +  Articolul 5Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervatiei se stabilesc prin statut propriu, avizat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Academia Română şi aprobat de Guvern, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. La întocmirea statutului se va avea în vedere alinierea la cerinţele internaţionale în problema protecţiei şi reconstructiei mediului, precum şi la convenţiile internaţionale la care România este parte, privind exploatarea căilor navigabile ale Dunării şi a sectorului maritim aferent rezervatiei. La propunerea Administraţiei Rezervatiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului emite norme tehnice privind desfăşurarea activităţii economico-productive, de turism şi agrement, pe teritoriul rezervatiei, în vederea prevenirii poluarii şi a perturbarii echilibrului ecologic.  +  Articolul 6Administraţia Rezervatiei are următoarele atribuţii: a) evaluează starea ecologica a patrimoniului natural, organizează cercetarea ştiinţifică, asigura măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversitatii; b) stabileşte şi aplica măsurile de reconstrucţie ecologica a ecosistemelor deltaice; c) identifica, delimitează şi propune Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului declararea zonelor functionale ale rezervatiei; d) evaluează starea resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor; e) emite acordul şi autorizaţia de mediu privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor economico-productive, de turism şi agrement de către persoane fizice sau juridice, în concordanta cu cerinţele conservării biodiversitatii şi a structurilor ecologice specifice; f) exercita controlul asupra modului de aplicare a prevederilor autorizaţiilor prevăzute la lit. e); g) sprijină şi protejeaza activităţile economice tradiţionale ale populaţiei locale; h) avizează, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul rezervatiei, elaborate potrivit legii; i) stabileşte, împreună cu titularul dreptului de administrare, locurile şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv; j) promovează activităţi de cercetare şi cooperare ştiinţifică internaţionala; k) organizează acţiunile de informare şi educaţie ecologica; l) conlucreaza cu Regia Autonomă a Apelor "Apele Române" în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare; m) cooperează cu comisiile interdepartamentale şi comisiile judeţene de apărare împotriva calamităţilor sau catastrofelor; n) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizatie; o) stabileşte, împreună cu Ministerul Transporturilor, regulile de circulaţie şi acces pe bratele Dunării pentru barci, şalupe, nave fluviale şi maritime; p) exercita activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protecţie a mediului în porturi, la instalaţiile portuare din perimetrul rezervatiei.  +  Articolul 7Cheltuielile Administraţiei Rezervatiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii.  +  Articolul 8Dreptul populaţiei locale din teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" de a păstra obiceiurile specifice locale şi activităţile economice tradiţionale este garantat. Administraţia Rezervatiei va asigura, după caz, prin compensaţii, continuarea activităţilor economice tradiţionale.  +  Articolul 9În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba delimitarea zonelor functionale stabilite conform art. 3.  +  Articolul 10Suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurilor aflate permanent sub apa, care intră în componenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", împreună cu resursele naturale pe care le generează, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes naţional, în administrarea directa a organului unic de conducere a rezervatiei. Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 terenurile care se afla în perimetrul rezervatiei şi care, potrivit legii, sunt obiect al dreptului de proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice sau aparţin domeniului public ori privat local sau judeţean. Persoanele fizice sau juridice care deţin, cu titlu de proprietate, terenuri pe teritoriul rezervatiei sunt obligate să le gospodareasca prin mijloace ecologice admise, tradiţionale sau recomandate de autorităţile ştiinţifice. Pentru valorificarea resurselor terestre şi acvatice din zonele valorificabile economic, Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" propune Guvernului concesionarea, în condiţiile legii, a unor suprafeţe de terenuri şi ape agenţilor economici autorizaţi şi populaţiei locale, care are drept de preempţiune.  +  Articolul 11Taxele de autorizare pentru organizarea unor activităţi economice de turism şi agrement pe teritoriul rezervatiei se stabilesc, la propunerea Administraţiei Rezervatiei, de consiliul judeţean. Desfăşurarea de activităţi economico-productive, de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice, altele decît cele prevăzute la art. 10 alin. 4, se autorizează de Consiliul judeţean Tulcea pe baza acordului şi autorizaţiei de mediu emise de Administraţia Rezervatiei.  +  Articolul 12Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni: 1. executarea lucrărilor de amenajare şi construcţie, de orice natura ar fi ele, fără autorizaţia Administraţiei Rezervatiei; 2. pescuitul sportiv în zone interzise sau în perioadele de prohibitie; 3. recoltarea sau distrugerea oualor pasarilor sălbatice, distrugerea cuiburilor sau a locurilor de cuibarit ale acestora; 4. producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibarit sau de adapost ale pasarilor, semnalizate în mod corespunzător; 5. pătrunderea ambarcaţiunilor uşoare în zone cu regim de protecţie integrală; 6. fotografierea sau filmarea în scop comercial fără plata taxelor legale; 7. vânarea pasarilor sălbatice admise la vinat: a) fără plata taxei de autorizare a vinatului; b) în zone interzise vinatului; c) în perioadele de prohibitie sau cu depăşirea numărului de piese autorizat pentru vinare de către Administraţia Rezervatiei; 8. nerespectarea restricţiilor de viteza pe căile de navigaţie de pe cuprinsul rezervatiei; 9. debarcarea de pasageri sau turişti în zone interzise, cu excepţia cazurilor de forta majoră; 10. aruncarea în ape, împrăştierea pe teren sau depozitarea în locuri neautorizate a deşeurilor menajere; 11. camparea în zone interzise sau în altfel de condiţii decît cele autorizate de Administraţia Rezervatiei; 12. pasunatul pe terenuri ce constituie domeniul rezervatiei, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei; 13. recoltarea sau incendierea stufului, a papurii şi a finului din zonele aparţinând patrimoniului natural ale rezervatiei, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei, cu excepţia recoltarii stufului, papurii şi a finului pentru necesităţile populaţiei locale; 14. vânarea sau capturarea mamiferelor sălbatice mici, admise la vinat: a) fără plata taxei de autorizare a vinatului; b) în zone interzise vinatului; c) în perioadele de prohibitie sau cu depăşirea numărului de piese autorizat pentru vinare de către Administraţia Rezervatiei; 15. defrişarea vegetaţiei lemnoase din zonele aparţinând patrimoniului natural al rezervatiei fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei sau cu încălcarea condiţiilor autorizate; 16. recoltarea, în scopul comercializării, din zonele care aparţin patrimoniului natural al rezervatiei, a fructelor de pădure, a ciupercilor, plantelor medicinale şi a unor organisme acvatice, altele decît pestii, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei; 17. pasunatul în zonele cu regim de protecţie ecologica integrală; 18. folosirea pe teritoriul Deltei, în agricultura şi silvicultura, a unor produse chimice şi utilaje de administrare a acestora, neautorizate de Administraţia Rezervatiei sau cu nerespectarea condiţiilor autorizate, indiferent de proprietar; 19. deteriorarea malurilor naturale sau amenajate, a terenurilor şi a vegetaţiei prin deplasarea unor utilaje sau prin efectuarea unor lucrări; 20. tăierea sau deteriorarea arborilor declaraţi monumente ale naturii sau din zone cu regim de protecţie ecologica integrală, abandonarea utilajelor sau a ansamblurilor în locuri neamenajate, indiferent de proprietarul terenului; 21. recoltarea speciilor de plante declarate monumente ale naturii; 22. vânarea de capriori şi de mistreti: a) fără plata taxei de autorizare a vinatului; b) în zone interzise vinatului; c) în perioadele de prohibitie sau cu depăşirea numărului de piese şi a condiţiilor de vinare autorizate de Administraţia Rezervatiei; 23. vânarea de păsări şi mamifere sălbatice ocrotite prin lege; 24. utilizarea de momeli toxice în scopul braconajului sau al distrugerii unor animale sălbatice pe teritoriul rezervatiei; 25. pătrunderea cu nave de putere medie şi mare în zone interzise de pe teritoriul rezervatiei; 26. deversarea de pe nave a deşeurilor de orice natura, cu excepţia celor considerate ca periculoase care se sancţionează potrivit art. 13 lit. h); 27. pescuitul industrial, în zonele care constituie patrimoniul natural al rezervatiei, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei sau cu încălcarea condiţiilor de autorizare; 28. pescuitul industrial cu traulere în interiorul zonei maritime de coasta, delimitata de izobata de 20 m; 29. neanuntarea imediata a poluarilor accidentale grave, de către cei care le-au cauzat, autorităţilor competente, precum şi neluarea măsurilor posibile pentru limitarea urmărilor acestora; 30. pescuitul industrial în perioadele de prohibitie; 31. pescuitul sturionilor, în sectoarele dunarene de pe teritoriul rezervatiei, fără autorizaţie sau cu încălcarea condiţiilor autorizate; 32. transportul, depozitarea, scufundarea sau neutralizarea deşeurilor periculoase pe teritoriul rezervatiei; 33. organizarea şi desfăşurarea de activităţi economice, de turism şi agrement, în zone aparţinând patrimoniului natural ale rezervatiei, fără autorizarea prealabilă din partea Administraţiei Rezervatiei; 34. poluarea apelor şi a terenurilor de pe teritoriul rezervatiei prin deversarea de ape uzate sau împrăştierea de deşeuri rezultate din activităţi economice.  +  Articolul 13Contravenţiile prevăzute la art. 12 din prezenta lege se sancţionează după cum urmează: a) cele de la pct. 2-5, cu amendă de la 8.000 lei la 24.000 lei pentru persoane fizice şi de la 12.000 lei la 36.000 lei pentru persoane juridice; b) cele de la pct. 6-10, cu amendă de la 16.000 lei la 48.000 lei pentru persoane fizice şi de la 24.000 lei la 72.000 lei pentru persoane juridice; c) cele de la pct. 11-13, cu amendă de la 32.000 lei la 96.000 lei pentru persoane fizice şi de la 40.000 lei la 120.000 lei pentru persoane juridice; d) cele de la pct. 14-16, cu amendă de la 60.000 lei la 180.000 lei pentru persoane fizice şi de la 80.000 lei la 240.000 lei pentru persoane juridice; e) cele de la pct. 17-21, cu amendă de la 100.000 lei la 300.000 lei pentru persoane fizice şi de la 160.000 lei la 480.000 lei pentru persoane juridice; f) cele de la pct. 22-25, cu amendă de la 160.000 lei la 480.000 lei pentru persoane fizice şi de la 320.000 lei la 960.000 lei pentru persoane juridice; g) cele de la pct. 26-28, cu amendă de la 240.000 lei la 720.000 lei pentru persoane fizice şi de la 600.000 lei la 1.800.000 lei pentru persoane juridice; h) cele de la pct. 1 şi 29-34, cu amendă de la 480.000 lei la 1.440.000 lei pentru persoane fizice şi de la 1.000.000 la 3.000.000 lei pentru persoane juridice. Prevederile art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplică.  +  Articolul 14Contravenţiile se constata şi se sancţionează de persoanele împuternicite de către Administraţia Rezervatiei şi de către organele Ministerului de Interne.  +  Articolul 15În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.  +  Articolul 16Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.  +  Articolul 17Orice dispoziţii contrare prezentei legi se abroga. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMANAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NĂSTASE  +  Anexă--------------------------