LEGE Nr. 56 din 9 iulie 1993Legea Curţii Supreme de Justiţie
Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 159 din 13 iulie 1993
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Titlul I Dispoziţii generale + Articolul 1Justiţia în România se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile tarii. Curtea Suprema de Justiţie urmăreşte aplicarea corecta şi unitară a legilor de către toate instanţele. În România exista o singura Curte Suprema de Justiţie, cu sediul în capitala tarii. + Articolul 2Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiţie deciziile curţilor de apel, precum şi alte hotărâri stabilite prin lege. + Articolul 3Curtea Suprema de Justiţie judeca recursurile în interesul legii şi recursurile în anulare declarate împotriva hotărîrilor şi actelor judecătoreşti, în condiţiile şi pentru motivele stabilite prin lege. + Articolul 4Curtea Suprema de Justiţie are şi o competenţa specială de judecată în fond, în cazurile prevăzute de lege. + Articolul 5Curtea Suprema de Justiţie sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora. + Articolul 6Judecătorii Curţii, în activitatea lor de judecată, sunt independenţi şi se supun numai legii. + Titlul II Organizarea, conducerea, funcţionarea şi competenţa Curţii Supreme de Justiţie + Capitolul 1 Organizarea şi conducerea Curţii Supreme de Justiţie + Articolul 7Curtea Suprema de Justiţie se compune din: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 5 presedinti de secţii şi cel mult 80 judecători. Curtea este organizată în 5 secţii - civilă, penală, comercială, de contencios administrativ şi militară -, fiecare având competenţa proprie. + Articolul 8Conducerea administrativă a Curţii Supreme de Justiţie se exercită de preşedintele Curţii, ajutat de vicepreşedinte. Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii alcătuiesc Colegiul permanent, care exercită atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Preşedintele reprezintă Curtea Suprema de Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale. + Articolul 9În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează magistraţi asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. + Articolul 10Curtea Suprema de Justiţie mai cuprinde Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă, Cancelaria şi Biroul de relaţii externe, cu personalul stabilit prin statul de funcţii. + Articolul 11Pe lângă Curtea Suprema de Justiţie funcţionează Parchetul General. Parchetul General este independent de Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general şi adjunctii săi sunt numiţi în funcţie de Preşedintele României, pe o durată de 6 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 12Pentru menţinerea ordinii, Curtea Suprema de Justiţie dispune în mod gratuit de poliţia pusă în serviciul ei de către Ministerul de Interne. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de preşedintele Curţii, căruia îi sunt subordonate aceste cadre. Paza sediului Curţii Supreme de Justiţie este asigurata de trupele de jandarmi, în mod gratuit. + Capitolul 2 Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie + Articolul 13Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o durată de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. + Articolul 14Pentru a fi numiţi la Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 şi să aibă o vechime de 20 ani în magistratura pentru preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii şi de 18 ani pentru judecători. + Articolul 15Judecătorii nu vor putea depăşi în funcţie vârsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionaţi după împlinirea virstei de 62 de ani bărbaţii şi 57 de ani femeile. + Articolul 16Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii vor depune următorul jurămînt, în faţa Preşedintelui României: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu !" + Articolul 17Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii sunt demnitari de stat şi inamovibili pe durata mandatului. + Capitolul 3 Complete de judecată + Articolul 18Completele de judecată se constituie cu 3 judecători din aceeaşi secţie. Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 19Preşedintele prezidează Curtea în Secţii Unite, iar la secţii, orice complet, când acesta participa la judecata. În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte vor fi prezidate de vicepreşedintele Curţii sau de un preşedinte de secţie. Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie. + Articolul 20În cazul când Curtea judeca în Secţii Unite vor trebui sa ia parte la judecata cel puţin 3/4 din membrii în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi. + Capitolul 4 Competenţa secţiilor Curţii Supreme de Justiţie + Articolul 21Secţiile Curţii Supreme de Justiţie au următoarele competente: Secţia civilă judeca recursurile: a) în cauzele civile, determinate de Codul de procedură civilă, afară de cele date în competenţa altor secţii prin prezenta lege sau prin legi speciale; b) în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competenţa celorlalte secţii. Secţia penală judeca recursurile: a) în materie penală, în cazurile determinate de Codul de procedură penală sau de legi speciale; b) contra hotărîrilor pronunţate în materie penală de jurisdicţii speciale, potrivit legii. Secţia comercială judeca recursurile: a) contra hotărîrilor pronunţate în materie comercială, în cazurile determinate de lege; b) contra hotărîrilor pronunţate în litigii de muncă, în cazurile determinate de lege. Secţia de contencios administrativ judeca recursurile: a) în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege; b) în materie de expropriere; c) în materie fiscală, cu excepţia litigiilor care sunt date prin legi speciale în competenţa altor instanţe. Secţia militară judeca recursurile: - contra hotărîrilor pronunţate de instanţele militare, potrivit legii. + Articolul 22Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, judeca recursurile în anulare declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de judecătorii, tribunale şi curţile de apel. + Articolul 23Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare pentru motivele prevăzute în codurile de procedura; b) conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege. + Capitolul 5 Competenţa Curţii Supreme de Justiţie în prima instanţa + Articolul 24În prima instanţa Curtea Suprema de Justiţie judeca procesele penale şi alte cauze prevăzute de lege, privind pe: a) senatori, deputaţi şi membri ai Guvernului; b) maresali, amirali şi generali; c) judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la parchetul de pe lângă aceste instanţe; d) judecătorii Curţii Constituţionale; e) membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari de la aceasta Curte; f) preşedintele Consiliului Legislativ; g) şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri ai Inaltului Cler cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia; h) alte cauze prevăzute de lege. Cauzele în prima instanţa se judeca, după caz, de Secţia penală sau de Secţia militară a Curţii. + Capitolul 6 Competenţa Curţii Supreme de Justiţie în Secţii Unite + Articolul 25Curtea Suprema de Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru: a) judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de Curte; b) judecarea recursurilor în interesul legii; c) judecarea recursurilor în anulare în cauzele în care secţiile Curţii au pronunţat sentinţe rămase definitive prin nerecurare sau decizii în soluţionarea recursurilor ordinare. d) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Curţii; e) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare. + Articolul 26Atribuţiile Colegiului permanent al Curţii Supreme de Justiţie, prevăzut la art. 8 alin. 1, sunt următoarele: a) numirea, promovarea, transferarea, sancţionarea, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor asistenţi; b) prezintă recomandări Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecători la Curtea Suprema de Justiţie; c) aprobarea statului de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie; d) îndrumarea şi supravegherea activităţii de propuneri privind legislaţia, de studii şi documentare şi de publicare a practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie. + Titlul III Dispoziţii de procedura + Articolul 27La secţiile Curţii Supreme de Justiţie, după competenţa fiecăreia, părţile pot declara recurs şi împotriva hotărîrilor nedefinitive sau actelor judecătoreşti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. + Articolul 28Recursul cu care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiţie nu suspenda executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. + Articolul 29La fixarea termenului de judecare a recursului, preşedintele poate desemna un judecător sau magistrat asistent, pentru întocmirea unui raport asupra cauzei, în procesele pe care le considera mai complicate. Raportul va fi prezentat în şedinţa de judecător înainte de a se da cuvintul părţilor. + Articolul 30Recursul în interesul legii şi recursul în anulare pot fi introduse chiar dacă pentru aceleaşi temeiuri s-a pronunţat instanţa în recursul declarat de părţi. + Articolul 31Dacă o secţie a Curţii considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptă şi vor fi sesizate Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata va continua. + Articolul 32Curtea Suprema de Justiţie suspenda judecata în cazul în care înaintea să se ridica excepţia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicată şi sesizează, potrivit legii, Curtea Constituţională, pentru a hotărî asupra excepţiei. Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiţie după primirea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale. + Articolul 33Când Curtea casează hotărârea atacată şi dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanţa a carei hotărâre a fost casată. În interesul bunei administrări a justiţiei sau dacă instanţa a carei hotărâre a fost casată nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanţe de acelaşi grad. + Articolul 34În caz de casare cu trimitere, soluţiile pronunţate în drept de Curtea Suprema de Justiţie sunt obligatorii, dacă în urma rejudecarii nu se schimba situaţia de fapt. + Articolul 35În cazul când Curtea admite recursul şi soluţionează definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanţa de fond. Hotărârile pronunţate în prima instanţa la Curtea Suprema de Justiţie se executa potrivit regulilor din Codul de procedură penală. + Titlul IV Magistraţii asistenţi + Articolul 36Prim-magistratul asistent, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi fac parte din Corpul Magistraţilor şi se bucura de stabilitate. Condiţiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcţia de magistrat, conform Legii pentru organizarea judecătorească. + Articolul 37Prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel. El este numit dintre magistraţii asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceasta funcţie. După un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de preşedinte de curte de apel. Magistraţii asistenţi şefi au grad de preşedinte de tribunal şi sunt numiţi dintre magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 4 ani în aceasta funcţie. După un stagiu de 2 ani ca magistrat şef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecător de curte de apel şi după alţi 5 ani la gradul de preşedinte de curte de apel. Magistraţii asistenţi sunt numiţi dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puţin 4 ani. După un stagiu de 4 ani în aceasta funcţie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de preşedinte de tribunal şi după alţi 2 ani, la gradul de judecător de curte de apel. Colegiul permanent al Curţii poate reduce cu o treime vechimea în specialitate pentru magistraţii asistenţi care au avut rezultate deosebite în activitatea desfăşurată. + Articolul 38Prim-magistratul asistent şi magistraţii asistenţi şefi pot fi numiţi şi dintre judecători sau procurori, care au vechimea prevăzută în art. 37. Magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi pot fi numiţi şi dintre avocaţi, consilieri juridici şi cadre didactice din învăţământul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileşte potrivit Legii pentru organizarea judecătorească. + Articolul 39Prim-magistratul asistent are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea magistraţilor asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie; b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Curţii şi ale completului disciplinar; c) coordonează activitatea Biroului de relaţii externe. + Articolul 40Magistraţii asistenţi şefi au următoarele atribuţii: a) participa la şedinţele de judecată ale secţiilor; b) repartizează magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecată; c) se ingrijesc de ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi de realizarea la timp a tuturor lucrărilor. + Articolul 41Magistraţii asistenţi participa la şedinţele de judecată ale secţiilor. + Articolul 42Magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecată ale Curţii iau note de susţinerile făcute, redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări şi redactează decizii, conform repartiţiei făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată. + Articolul 43Magistraţii asistenţi vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii, vicepreşedinte sau preşedintele secţiei. + Titlul V Activitatea Parchetului General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie + Articolul 44Procurorul general participa la şedinţele Curţii în Secţii Unite, precum şi la orice complet al Curţii când considera necesar. În caz de împiedicare, procurorul general poate delega pe unul dintre adjunctii săi pentru a participa, în locul sau, la acele şedinţe. + Articolul 45Procurorii parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare şi a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participa ca parte principala, când legea o prevede, precum şi în cazul când considera necesar. + Articolul 46Procurorii exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărîrilor Curţii. + Titlul VI Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă, Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie, şi Biroul de relaţii externe + Articolul 47Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă este condusă de un director cu grad de magistrat asistent şef şi are următoarele compartimente: a) studii, documentare şi informatica, compus din magistraţi asistenţi, alt personal de specialitate şi auxiliar; b) economic-financiar şi administrativ, compus din personal de specialitate, funcţionari, muncitori, personal de paza şi de serviciu. + Articolul 48Pentru numirea în funcţia de director este necesară o vechime de cel puţin 15 ani în magistratura, iar pentru ceilalţi magistraţi asistenţi, o vechime de cel puţin 10 ani. Dispoziţiile art. 36-38 se aplică în mod corespunzător. Magistraţii asistenţi din compartimentul de studii, documentare şi informatica asigura: evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei şi doctrinei; selectarea şi rezumarea deciziilor în vederea publicării în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie; activitatea de studii şi funcţionarea bibliotecii, precum şi orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii. + Articolul 49Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi şi alt personal prevăzut în statul de funcţii. Personalul cancelariei este repartizat la secţii, potrivit nevoilor serviciului, de preşedintele Curţii, iar în cadrul secţiilor, de către preşedinţii acestora. + Articolul 50Biroul de relaţii externe este condus de un magistrat asistent şef şi este încadrat cu personal de specialitate şi auxiliar. + Titlul VII Vacanta judecătorească + Articolul 51Vacanta judecătorească anuală este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august. + Articolul 52În perioada vacantei judecătoreşti se vor judeca: a) în materie penală, cauzele cu arestaţi; b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 53În timpul vacantei va fi desemnat de către preşedintele Curţii, împreună cu preşedinţii secţiilor, un număr de judecători din fiecare secţie, necesar formării completelor de judecată. Modul de desemnare a judecătorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament. Preşedinţii de secţii, în timpul vacantelor, vor alterna între ei. + Articolul 54Concediile anuale de odihnă ale personalului Curţii Supreme de Justiţie, stabilite potrivit legii, se efectuează în perioada vacantei judecătoreşti. Pentru motive temeinice, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihnă şi în alta perioada decît cea a vacantei judecătoreşti. + Titlul VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii + Articolul 55În cazul când Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor, lucrările sale sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 56La sfârşitul fiecărui an, Curtea Suprema de Justiţie, în Secţii Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunătăţirea legislaţiei şi le va comunică ministrului justiţiei. + Articolul 57Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Curţii, şi să constate situaţiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei. + Articolul 58Reglementările din Legea pentru organizarea judecătorească privind condiţiile de numire şi promovare a magistraţilor, drepturile, obligaţiile şi regimul disciplinar, precum şi celelalte dispoziţii care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzător Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor şi magistraţilor asistenţi ai acestei Curţi. Sesizarilor privind abaterile disciplinare săvârşite de magistraţii asistenţi se soluţionează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, aleşi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte şi are ca secretar pe primul magistrat asistent. Împotriva deciziilor pronunţate de comisia disciplinară se poate declara contestaţie la completul de 7 judecători al Curţii Supreme de Justiţie prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească. Ţinuta vestimentara a judecătorilor este de culoare neagra în şedinţele de judecată ale secţiilor Curţii Supreme de Justiţie şi de culoare mov în şedinţele Secţiilor Unite, iar ţinuta vestimentara a magistraţilor asistenţi este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit. În cazurilor în care prin Legea pentru organizarea judecătorească se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite măsuri sau activităţi, acestea se vor face, pentru personalul Curţii, de preşedinte. Acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor Curţii se exercită de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 59Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecători ai acestei Curţi nu pot fi urmăriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fără autorizarea Preşedintelui României. Ministerul de Interne are obligaţia sa acorde, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unei ameninţări. + Articolul 60Magistraţii asistenţi nu pot fi urmăriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fără autorizarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 61Numirea, promovarea şi îndepărtarea din funcţie a personalului Curţii Supreme de Justiţie, cu excepţia corpului judecătoresc prevăzut la art. 13 şi a personalului prevăzut la art. 66 alin. 5 din prezenta lege, se fac de Colegiul permanent. + Articolul 62La Curtea Suprema de Justiţie vor putea fi numiţi, în funcţii de magistraţi asistenţi, şi foştii magistraţi, pensionari. Magistraţii asistenţi încadraţi în condiţiile prevăzute în alin. 1 beneficiază de salariu integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobândită şi de salariile realizate după reincadrare. + Articolul 63Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii aflaţi în exercitarea mandatului la data adoptării prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condiţiile pentru exercitarea acestei funcţii. După încetarea funcţiei la Curtea Suprema de Justiţie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul îşi păstrează rangul dobândit în ierarhie şi are dreptul sa revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura. + Articolul 64Salarizarea personalului Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autorităţi publice. + Articolul 65Curtea Suprema de Justiţie are buget propriu, care face parte din bugetul statului. Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi execuţia bugetară se aproba cu votul majorităţii membrilor Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. Preşedintele va stabili numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curţii. + Articolul 66Preşedintele, judecătorii şi magistraţii asistenţi care fac parte din Secţia militară sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate. Preşedintele Secţiei militare va avea cel puţin gradul de general-maior, judecătorii cel puţin gradul de colonel, iar magistraţii asistenţi gradul minim de maior. Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite personalului militar şi civil cu care este încadrată Secţia militară se asigura de către Ministerul Apărării Naţionale în concordanta cu prevederile legii de salarizare a personalului Curţii Supreme de Justiţie şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acelui minister. Mijloacele materiale şi auto necesare funcţionarii Secţiei militare şi Secţiei parchetelor militare din Parchetul General se asigura de Ministerul Apărării Naţionale. Numirea, promovarea şi îndepărtarea din funcţie a personalului Secţiei militare, cu excepţia judecătorilor, se fac de preşedintele acestei secţii, cu aprobarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Activitatea magistraţilor asistenţi şi a funcţionarilor Secţiei militare este coordonata de magistratul asistent şef din aceasta secţie. + Articolul 67Dispoziţiile prezentei legi cu privire la organizarea şi funcţionarea secţiilor şi compartimentelor de muncă, precum şi la răspunderea disciplinară vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 68Curtea Suprema de Justiţie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevăzute de legile în vigoare, până la modificarea codurilor de procedura civilă şi de procedura penală, precum şi a altor legi având prevederi cu caracter procedural. + Articolul 69Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României, cu excepţia art. 2-4, 11, 21-22, 25-31, 37, 38, titlului V, art. 55 şi 58, care intră în vigoare o dată cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii pentru organizarea judecătorească. + Articolul 70Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 69, orice dispoziţii contrare se abroga. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORMARŢIAN DANAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN--------------
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Titlul I Dispoziţii generale + Articolul 1Justiţia în România se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile tarii. Curtea Suprema de Justiţie urmăreşte aplicarea corecta şi unitară a legilor de către toate instanţele. În România exista o singura Curte Suprema de Justiţie, cu sediul în capitala tarii. + Articolul 2Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiţie deciziile curţilor de apel, precum şi alte hotărâri stabilite prin lege. + Articolul 3Curtea Suprema de Justiţie judeca recursurile în interesul legii şi recursurile în anulare declarate împotriva hotărîrilor şi actelor judecătoreşti, în condiţiile şi pentru motivele stabilite prin lege. + Articolul 4Curtea Suprema de Justiţie are şi o competenţa specială de judecată în fond, în cazurile prevăzute de lege. + Articolul 5Curtea Suprema de Justiţie sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora. + Articolul 6Judecătorii Curţii, în activitatea lor de judecată, sunt independenţi şi se supun numai legii. + Titlul II Organizarea, conducerea, funcţionarea şi competenţa Curţii Supreme de Justiţie + Capitolul 1 Organizarea şi conducerea Curţii Supreme de Justiţie + Articolul 7Curtea Suprema de Justiţie se compune din: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 5 presedinti de secţii şi cel mult 80 judecători. Curtea este organizată în 5 secţii - civilă, penală, comercială, de contencios administrativ şi militară -, fiecare având competenţa proprie. + Articolul 8Conducerea administrativă a Curţii Supreme de Justiţie se exercită de preşedintele Curţii, ajutat de vicepreşedinte. Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii alcătuiesc Colegiul permanent, care exercită atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Preşedintele reprezintă Curtea Suprema de Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale. + Articolul 9În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează magistraţi asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. + Articolul 10Curtea Suprema de Justiţie mai cuprinde Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă, Cancelaria şi Biroul de relaţii externe, cu personalul stabilit prin statul de funcţii. + Articolul 11Pe lângă Curtea Suprema de Justiţie funcţionează Parchetul General. Parchetul General este independent de Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general şi adjunctii săi sunt numiţi în funcţie de Preşedintele României, pe o durată de 6 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. + Articolul 12Pentru menţinerea ordinii, Curtea Suprema de Justiţie dispune în mod gratuit de poliţia pusă în serviciul ei de către Ministerul de Interne. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de preşedintele Curţii, căruia îi sunt subordonate aceste cadre. Paza sediului Curţii Supreme de Justiţie este asigurata de trupele de jandarmi, în mod gratuit. + Capitolul 2 Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie + Articolul 13Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o durată de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. + Articolul 14Pentru a fi numiţi la Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 şi să aibă o vechime de 20 ani în magistratura pentru preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii şi de 18 ani pentru judecători. + Articolul 15Judecătorii nu vor putea depăşi în funcţie vârsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionaţi după împlinirea virstei de 62 de ani bărbaţii şi 57 de ani femeile. + Articolul 16Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii vor depune următorul jurămînt, în faţa Preşedintelui României: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu !" + Articolul 17Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii sunt demnitari de stat şi inamovibili pe durata mandatului. + Capitolul 3 Complete de judecată + Articolul 18Completele de judecată se constituie cu 3 judecători din aceeaşi secţie. Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 19Preşedintele prezidează Curtea în Secţii Unite, iar la secţii, orice complet, când acesta participa la judecata. În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte vor fi prezidate de vicepreşedintele Curţii sau de un preşedinte de secţie. Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie. + Articolul 20În cazul când Curtea judeca în Secţii Unite vor trebui sa ia parte la judecata cel puţin 3/4 din membrii în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi. + Capitolul 4 Competenţa secţiilor Curţii Supreme de Justiţie + Articolul 21Secţiile Curţii Supreme de Justiţie au următoarele competente: Secţia civilă judeca recursurile: a) în cauzele civile, determinate de Codul de procedură civilă, afară de cele date în competenţa altor secţii prin prezenta lege sau prin legi speciale; b) în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competenţa celorlalte secţii. Secţia penală judeca recursurile: a) în materie penală, în cazurile determinate de Codul de procedură penală sau de legi speciale; b) contra hotărîrilor pronunţate în materie penală de jurisdicţii speciale, potrivit legii. Secţia comercială judeca recursurile: a) contra hotărîrilor pronunţate în materie comercială, în cazurile determinate de lege; b) contra hotărîrilor pronunţate în litigii de muncă, în cazurile determinate de lege. Secţia de contencios administrativ judeca recursurile: a) în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege; b) în materie de expropriere; c) în materie fiscală, cu excepţia litigiilor care sunt date prin legi speciale în competenţa altor instanţe. Secţia militară judeca recursurile: - contra hotărîrilor pronunţate de instanţele militare, potrivit legii. + Articolul 22Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, judeca recursurile în anulare declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de judecătorii, tribunale şi curţile de apel. + Articolul 23Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare pentru motivele prevăzute în codurile de procedura; b) conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege. + Capitolul 5 Competenţa Curţii Supreme de Justiţie în prima instanţa + Articolul 24În prima instanţa Curtea Suprema de Justiţie judeca procesele penale şi alte cauze prevăzute de lege, privind pe: a) senatori, deputaţi şi membri ai Guvernului; b) maresali, amirali şi generali; c) judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la parchetul de pe lângă aceste instanţe; d) judecătorii Curţii Constituţionale; e) membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari de la aceasta Curte; f) preşedintele Consiliului Legislativ; g) şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri ai Inaltului Cler cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia; h) alte cauze prevăzute de lege. Cauzele în prima instanţa se judeca, după caz, de Secţia penală sau de Secţia militară a Curţii. + Capitolul 6 Competenţa Curţii Supreme de Justiţie în Secţii Unite + Articolul 25Curtea Suprema de Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru: a) judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţa de Curte; b) judecarea recursurilor în interesul legii; c) judecarea recursurilor în anulare în cauzele în care secţiile Curţii au pronunţat sentinţe rămase definitive prin nerecurare sau decizii în soluţionarea recursurilor ordinare. d) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Curţii; e) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare. + Articolul 26Atribuţiile Colegiului permanent al Curţii Supreme de Justiţie, prevăzut la art. 8 alin. 1, sunt următoarele: a) numirea, promovarea, transferarea, sancţionarea, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor asistenţi; b) prezintă recomandări Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecători la Curtea Suprema de Justiţie; c) aprobarea statului de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie; d) îndrumarea şi supravegherea activităţii de propuneri privind legislaţia, de studii şi documentare şi de publicare a practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie. + Titlul III Dispoziţii de procedura + Articolul 27La secţiile Curţii Supreme de Justiţie, după competenţa fiecăreia, părţile pot declara recurs şi împotriva hotărîrilor nedefinitive sau actelor judecătoreşti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. + Articolul 28Recursul cu care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiţie nu suspenda executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. + Articolul 29La fixarea termenului de judecare a recursului, preşedintele poate desemna un judecător sau magistrat asistent, pentru întocmirea unui raport asupra cauzei, în procesele pe care le considera mai complicate. Raportul va fi prezentat în şedinţa de judecător înainte de a se da cuvintul părţilor. + Articolul 30Recursul în interesul legii şi recursul în anulare pot fi introduse chiar dacă pentru aceleaşi temeiuri s-a pronunţat instanţa în recursul declarat de părţi. + Articolul 31Dacă o secţie a Curţii considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptă şi vor fi sesizate Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata va continua. + Articolul 32Curtea Suprema de Justiţie suspenda judecata în cazul în care înaintea să se ridica excepţia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicată şi sesizează, potrivit legii, Curtea Constituţională, pentru a hotărî asupra excepţiei. Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiţie după primirea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale. + Articolul 33Când Curtea casează hotărârea atacată şi dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanţa a carei hotărâre a fost casată. În interesul bunei administrări a justiţiei sau dacă instanţa a carei hotărâre a fost casată nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanţe de acelaşi grad. + Articolul 34În caz de casare cu trimitere, soluţiile pronunţate în drept de Curtea Suprema de Justiţie sunt obligatorii, dacă în urma rejudecarii nu se schimba situaţia de fapt. + Articolul 35În cazul când Curtea admite recursul şi soluţionează definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanţa de fond. Hotărârile pronunţate în prima instanţa la Curtea Suprema de Justiţie se executa potrivit regulilor din Codul de procedură penală. + Titlul IV Magistraţii asistenţi + Articolul 36Prim-magistratul asistent, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi fac parte din Corpul Magistraţilor şi se bucura de stabilitate. Condiţiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcţia de magistrat, conform Legii pentru organizarea judecătorească. + Articolul 37Prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel. El este numit dintre magistraţii asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceasta funcţie. După un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de preşedinte de curte de apel. Magistraţii asistenţi şefi au grad de preşedinte de tribunal şi sunt numiţi dintre magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 4 ani în aceasta funcţie. După un stagiu de 2 ani ca magistrat şef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecător de curte de apel şi după alţi 5 ani la gradul de preşedinte de curte de apel. Magistraţii asistenţi sunt numiţi dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puţin 4 ani. După un stagiu de 4 ani în aceasta funcţie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de preşedinte de tribunal şi după alţi 2 ani, la gradul de judecător de curte de apel. Colegiul permanent al Curţii poate reduce cu o treime vechimea în specialitate pentru magistraţii asistenţi care au avut rezultate deosebite în activitatea desfăşurată. + Articolul 38Prim-magistratul asistent şi magistraţii asistenţi şefi pot fi numiţi şi dintre judecători sau procurori, care au vechimea prevăzută în art. 37. Magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi pot fi numiţi şi dintre avocaţi, consilieri juridici şi cadre didactice din învăţământul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileşte potrivit Legii pentru organizarea judecătorească. + Articolul 39Prim-magistratul asistent are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea magistraţilor asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie; b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Curţii şi ale completului disciplinar; c) coordonează activitatea Biroului de relaţii externe. + Articolul 40Magistraţii asistenţi şefi au următoarele atribuţii: a) participa la şedinţele de judecată ale secţiilor; b) repartizează magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecată; c) se ingrijesc de ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi de realizarea la timp a tuturor lucrărilor. + Articolul 41Magistraţii asistenţi participa la şedinţele de judecată ale secţiilor. + Articolul 42Magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecată ale Curţii iau note de susţinerile făcute, redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări şi redactează decizii, conform repartiţiei făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată. + Articolul 43Magistraţii asistenţi vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii, vicepreşedinte sau preşedintele secţiei. + Titlul V Activitatea Parchetului General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie + Articolul 44Procurorul general participa la şedinţele Curţii în Secţii Unite, precum şi la orice complet al Curţii când considera necesar. În caz de împiedicare, procurorul general poate delega pe unul dintre adjunctii săi pentru a participa, în locul sau, la acele şedinţe. + Articolul 45Procurorii parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare şi a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participa ca parte principala, când legea o prevede, precum şi în cazul când considera necesar. + Articolul 46Procurorii exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărîrilor Curţii. + Titlul VI Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă, Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie, şi Biroul de relaţii externe + Articolul 47Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă este condusă de un director cu grad de magistrat asistent şef şi are următoarele compartimente: a) studii, documentare şi informatica, compus din magistraţi asistenţi, alt personal de specialitate şi auxiliar; b) economic-financiar şi administrativ, compus din personal de specialitate, funcţionari, muncitori, personal de paza şi de serviciu. + Articolul 48Pentru numirea în funcţia de director este necesară o vechime de cel puţin 15 ani în magistratura, iar pentru ceilalţi magistraţi asistenţi, o vechime de cel puţin 10 ani. Dispoziţiile art. 36-38 se aplică în mod corespunzător. Magistraţii asistenţi din compartimentul de studii, documentare şi informatica asigura: evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei şi doctrinei; selectarea şi rezumarea deciziilor în vederea publicării în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie; activitatea de studii şi funcţionarea bibliotecii, precum şi orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii. + Articolul 49Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi şi alt personal prevăzut în statul de funcţii. Personalul cancelariei este repartizat la secţii, potrivit nevoilor serviciului, de preşedintele Curţii, iar în cadrul secţiilor, de către preşedinţii acestora. + Articolul 50Biroul de relaţii externe este condus de un magistrat asistent şef şi este încadrat cu personal de specialitate şi auxiliar. + Titlul VII Vacanta judecătorească + Articolul 51Vacanta judecătorească anuală este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august. + Articolul 52În perioada vacantei judecătoreşti se vor judeca: a) în materie penală, cauzele cu arestaţi; b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiţie. + Articolul 53În timpul vacantei va fi desemnat de către preşedintele Curţii, împreună cu preşedinţii secţiilor, un număr de judecători din fiecare secţie, necesar formării completelor de judecată. Modul de desemnare a judecătorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament. Preşedinţii de secţii, în timpul vacantelor, vor alterna între ei. + Articolul 54Concediile anuale de odihnă ale personalului Curţii Supreme de Justiţie, stabilite potrivit legii, se efectuează în perioada vacantei judecătoreşti. Pentru motive temeinice, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihnă şi în alta perioada decît cea a vacantei judecătoreşti. + Titlul VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii + Articolul 55În cazul când Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor, lucrările sale sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 56La sfârşitul fiecărui an, Curtea Suprema de Justiţie, în Secţii Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunătăţirea legislaţiei şi le va comunică ministrului justiţiei. + Articolul 57Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Curţii, şi să constate situaţiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei. + Articolul 58Reglementările din Legea pentru organizarea judecătorească privind condiţiile de numire şi promovare a magistraţilor, drepturile, obligaţiile şi regimul disciplinar, precum şi celelalte dispoziţii care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzător Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor şi magistraţilor asistenţi ai acestei Curţi. Sesizarilor privind abaterile disciplinare săvârşite de magistraţii asistenţi se soluţionează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, aleşi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte şi are ca secretar pe primul magistrat asistent. Împotriva deciziilor pronunţate de comisia disciplinară se poate declara contestaţie la completul de 7 judecători al Curţii Supreme de Justiţie prevăzut de Legea pentru organizarea judecătorească. Ţinuta vestimentara a judecătorilor este de culoare neagra în şedinţele de judecată ale secţiilor Curţii Supreme de Justiţie şi de culoare mov în şedinţele Secţiilor Unite, iar ţinuta vestimentara a magistraţilor asistenţi este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit. În cazurilor în care prin Legea pentru organizarea judecătorească se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite măsuri sau activităţi, acestea se vor face, pentru personalul Curţii, de preşedinte. Acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor Curţii se exercită de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 59Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecători ai acestei Curţi nu pot fi urmăriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fără autorizarea Preşedintelui României. Ministerul de Interne are obligaţia sa acorde, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unei ameninţări. + Articolul 60Magistraţii asistenţi nu pot fi urmăriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fără autorizarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. + Articolul 61Numirea, promovarea şi îndepărtarea din funcţie a personalului Curţii Supreme de Justiţie, cu excepţia corpului judecătoresc prevăzut la art. 13 şi a personalului prevăzut la art. 66 alin. 5 din prezenta lege, se fac de Colegiul permanent. + Articolul 62La Curtea Suprema de Justiţie vor putea fi numiţi, în funcţii de magistraţi asistenţi, şi foştii magistraţi, pensionari. Magistraţii asistenţi încadraţi în condiţiile prevăzute în alin. 1 beneficiază de salariu integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobândită şi de salariile realizate după reincadrare. + Articolul 63Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii aflaţi în exercitarea mandatului la data adoptării prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condiţiile pentru exercitarea acestei funcţii. După încetarea funcţiei la Curtea Suprema de Justiţie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul îşi păstrează rangul dobândit în ierarhie şi are dreptul sa revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura. + Articolul 64Salarizarea personalului Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autorităţi publice. + Articolul 65Curtea Suprema de Justiţie are buget propriu, care face parte din bugetul statului. Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi execuţia bugetară se aproba cu votul majorităţii membrilor Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. Preşedintele va stabili numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curţii. + Articolul 66Preşedintele, judecătorii şi magistraţii asistenţi care fac parte din Secţia militară sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate. Preşedintele Secţiei militare va avea cel puţin gradul de general-maior, judecătorii cel puţin gradul de colonel, iar magistraţii asistenţi gradul minim de maior. Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite personalului militar şi civil cu care este încadrată Secţia militară se asigura de către Ministerul Apărării Naţionale în concordanta cu prevederile legii de salarizare a personalului Curţii Supreme de Justiţie şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acelui minister. Mijloacele materiale şi auto necesare funcţionarii Secţiei militare şi Secţiei parchetelor militare din Parchetul General se asigura de Ministerul Apărării Naţionale. Numirea, promovarea şi îndepărtarea din funcţie a personalului Secţiei militare, cu excepţia judecătorilor, se fac de preşedintele acestei secţii, cu aprobarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Activitatea magistraţilor asistenţi şi a funcţionarilor Secţiei militare este coordonata de magistratul asistent şef din aceasta secţie. + Articolul 67Dispoziţiile prezentei legi cu privire la organizarea şi funcţionarea secţiilor şi compartimentelor de muncă, precum şi la răspunderea disciplinară vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 68Curtea Suprema de Justiţie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevăzute de legile în vigoare, până la modificarea codurilor de procedura civilă şi de procedura penală, precum şi a altor legi având prevederi cu caracter procedural. + Articolul 69Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României, cu excepţia art. 2-4, 11, 21-22, 25-31, 37, 38, titlului V, art. 55 şi 58, care intră în vigoare o dată cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii pentru organizarea judecătorească. + Articolul 70Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 69, orice dispoziţii contrare se abroga. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORMARŢIAN DANAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN--------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari