NORME din 26 septembrie 2005privind monitorizarea radioactivitatii mediului în vecinatatea unei instalaţii nucleare sau radiologice
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI - COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 17 octombrie 2005



      +  Capitolul I Scopul şi domeniul de aplicare  +  Articolul 1 (1) Prezentele norme stabilesc cerinţele privind monitorizarea în mediile receptoare a efluentilor radioactivi rezultati în urma unei activităţi nucleare autorizate, în condiţii de operare normala şi în situaţii de urgenta nucleara sau radiologica, în conformitate cu prevederileLegii nr. 111/1996privind desfăşurarea în siguranţa a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000. (2) Prezentele norme se aplică centralelor nuclearo-electrice, reactorilor nucleari de cercetare, uzinelor de producere şi de reprocesare a combustibilului nuclear, unităţilor de extractie, preparare şi prelucrare a minereurilor uranifere şi torifere, precum şi depozitelor intermediare de combustibil nuclear uzat şi depozitelor intermediare şi finale de deseuri radioactive. (3) Prezentele norme se aplică, de asemenea, şi anumitor instalaţii radiologice ce utilizeaza surse radioactive deschise, conform prevederilor normelor specifice şi/sau cerințelor de autorizare.  +  Articolul 2 (1) Pentru toate instalatiile nucleare sau radiologice prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3), solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să determine din etapa de proiectare posibilitatea oricărui impact radiologic al instalatiei în vecinatatea acesteia, cu referire speciala la: a) caile de expunere umana la radiatii, inclusiv lanturile trofice; b) impactul radiologic asupra ecosistemelor locale; c) posibila acumulare a materialelor radioactive în mediu; d) posibilitatea existentei altor cai de emisie a radionuclizilor în mediu, neautorizate. (2) În functie de rezultatele evaluării preliminare a impactului radiologic, CNCAN poate cere, în cadrul procesului de autorizare, solicitantului/titularului de autorizatie să asigure, pe lângă monitorizarea emisiilor radioactive, şi monitorizarea radioactivitatii mediului în vecinatatea instalatiei. (3) Cerinţele specifice referitoare la monitorizarea emisiilor radioactive la o instalatie nucleara sau radiologica ce emite radionuclizi în mediu sunt prezentate în Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare şi radiologice, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 276/2005.  +  Articolul 3 (1) Cerinţele generale privind limitarea dozelor pentru practicile din domeniul nuclear, estimarea dozelor, radioprotectia operationala a expusilor profesional, radioprotectia populatiei în condiţii normale, transferarea în mediu a deseurilor radioactive, radioprotectia în interventii, evidente, raportări şi anuntari sunt prezentate în Normele fundamentale de securitate radiologica. (2) Cerinţele specifice referitoare la limitarea eliberarilor de efluenti radioactivi în mediu, calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati în mediu de o instalatie nucleara, programul de masurari meteorologice şi hidrologice pentru amplasamentul instalatiei nucleare sunt prezentate în Normele privind limitarea eliberarilor de efluenti radioactivi în mediu, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 221/2005, Normele privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati în mediu de instalaţii nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 360/2004, şi în Normele privind masurile meteorologice şi hidrologice la instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 361/2004.  +  Articolul 4 (1) În scopul aplicarii prezentelor norme, pe lângă termenii şi expresiile definite înLegea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele fundamentale de securitate radiologica mai sunt utilizati şi alti termeni de specialitate, definiti în anexa nr. 1 la prezentele norme. (2) În contextul prezentelor norme, prin urgenta se va înţelege urgenta nucleara sau radiologica. (3) În contextul prezentelor norme, prin instalatie se va înţelege instalatie nucleara sau radiologica.  +  Capitolul II Cerinţe generale şi responsabilităţii  +  Articolul 5Responsabilitatile şi cerinţele generale privind monitorizarea radioactivitatii mediului sunt cuprinse în art. 5-20 din cap. II şi III ale Nomelor privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare şi radiologice, aplicabile atât emisiilor radioactive, cat şi radioactivitatii mediului.  +  Capitolul III Programe de monitorizare a radioactivitatii mediului  +  Articolul 6Obiectivele specifice ale monitorizarii radioactivitatii mediului sunt: a) verificarea rezultatelor programului de monitorizare a emisiilor radioactive şi a modelelor asociate, în scopul verificării predictiilor furnizate de modelele utilizate; b) furnizarea informaţiilor necesare evaluării dozelor actuale sau potentiale către membrii grupului critic, rezultate din practica sau sursa autorizata; c) detectarea oricăror modificari neprevazute ale concentratiilor de activitate şi evaluarea tendintelor pe termen lung ale nivelurilor de radioactivitate din mediu, ca rezultat al practicii de eliberare de radionuclizi în mediu; d) furnizarea de informaţii publicului.  +  Articolul 7 (1) Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va contine prevederi referitoare la masurarea debitelor de doza externa din mediu şi a concentratiilor de activitate din toţi factorii de mediu relevanti, produse alimentare şi apa potabila. (2) Pentru proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt necesare în primul rand: a) identificarea radionuclizilor critici; b) identificarea cailor de expunere critice; şi c) identificarea grupului/grupurilor critic/critice. (3) Pe baza acestor evaluari, se vor selecta acei radionuclizi şi acele cai de expunere care vor contribui major la doza către populatie, astfel încât programul de monitorizare a radioactivitatii mediului să poată fi concentrat pe acestea.  +  Articolul 8În cazurile în care exista mai multe instalaţii nucleare sau radiologice cu impact radiologic asupra acelorasi zone geografice şi grupuri de populatie, fiecare titular de autorizatie va desfăşura propriul program de monitorizare a radioactivitatii mediului, urmand a justifica rezultatele obtinute pe baza datelor despre propriile emisii radioactive.Cai de expunere  +  Articolul 9 (1) Din totalitatea cailor de expunere potentiale vor fi selectate pe baze realiste acele cai de expunere importante din punct de vedere al: a) proprietăţilor radiologice ale materialelor deversate în mediu (tipul emitatorilor, timpii de injumatatire); b) proprietăţilor fizice (starea de agregare) şi chimice (forma organica sau anorganica, starea de oxidare) ale materialelor emise, precum şi al caracteristicilor lor de migrare; c) mecanismelor de dispersie în mediu şi al factorilor de influenţa a dispersiei (înălţimea cosului, condiţiile meteorologice etc.), precum şi al caracteristicilor mediului (clima, tipul de biosfera, producţia agricola etc.); d) localizarii, varstelor, dietei şi obiceiurilor indivizilor sau populatiei expuse. (2) Caile potentiale de expunere la radiatii a populatiei, ca urmare a deversarilor de materiale radioactive în mediu, sunt redate în anexa nr. 2 la prezentele norme.  +  Articolul 10Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va face referire cel puţin la principalele cai de expunere la radiatii, care sunt:1. caile de expunere externa: a) sursa → atmosfera/apa → om: expunere datorata imersiei în norul radioactiv din atmosfera sau în până de poluant din apa;sursa de tritiu → atmosfera → om: absorbtie prin piele a oxidului de tritiu din norul radioactiv; b) sursa → atmosfera/apa → sol, sediment, suprafetele cladirilor, vegetatie → om: expunere datorata radionuclizilor depusi pe sol, sedimente (pe malurile raurilor, lacurilor sau marilor), pe suprafetele cladirilor (pereti, acoperisuri şi podele) sau pe vegetatie (copaci, paduri, iarba); c) sursa → om: expunere directa la o sursa de radiatii ionizante (sursa radioactiva, instalatie nucleara sau radiologica); d) sursa → atmosfera → pielea umana: expunere datorata contactului radionuclizilor cu pielea;2. caile de expunere interna: a) sursa → atmosfera → om: inhalarea radionuclizilor din norul radioactiv; b) sursa → atmosfera/apa → (sol/sediment) → vegetatie şi/sau carne/lapte/oua ori alimente marine → om: ingestie de radionuclizi din alimente sau bauturi; c) sol/sediment → om: inhalare de radionuclizi resuspendati.Grupuri critice  +  Articolul 11 (1) La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să selecteze unul sau mai multe grupuri critice. (2) Grupul critic trebuie selectat astfel încât să se acorde atenţia cuvenita obiceiurilor sociale, culturale şi alimentare ale populatiei autohtone, precum şi ale minoritatilor etnice şi culturale, acolo unde este cazul. (3) Selectarea grupului critic se va face astfel încât marimea grupului critic să respecte cerinţa de omogenitate. (4) În situaţii extreme, pentru evaluarea expunerii populatiei şi pentru verificarea dozelor anticipate drept consecinte ale eliberarii de radionuclizi în mediu în condiţii de operare normala, se poate defini grupul critic ca fiind format dintr-un singur individ ipotetic.  +  Articolul 12În cazurile în care anumiti indivizi sunt membri ai mai multor grupuri expuse cu predilectie pe diferite cai de expunere, grupul critic se defineste pe baza sumei calculate a dozelor primite pe toate caile de expunere.  +  Articolul 13În situaţiile în care apar modificari ale distributiilor de populatie şi/sau ale metodelor de utilizare a terenurilor din vecinatatea unei instalaţii, titularul de autorizatie trebuie să identifice noile grupuri critice şi/sau cai de expunere, urmand sa modifice corespunzător şi programul de monitorizare a radioactivitatii mediului.  +  Capitolul IV Monitorizarea de rutina a radioactivitatii mediuluiIV.1. Monitorizarea radioactivitatii mediului în diferite stadii de operare  +  Articolul 14Intrucat obiectivele monitorizarii radioactivitatii mediului sunt diferite în diferitele etape ale operarii unei instalaţii, titularul de autorizatie trebuie să modifice corespunzător natura şi amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului pe parcursul etapelor operationale ale instalatiei.Etapa preoperationala  +  Articolul 15 (1) În etapa preoperationala solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să asigure derularea de studii destinate determinarii urmatorilor parametri: a) caracteristicile radiologice ale sursei de emisie şi inventarul radioactiv prognozat; b) tipurile şi activităţile radionuclizilor care vor fi emisi, forma fizica şi chimica a acestora, metodele şi caile de emisie, precum şi ratele de emisie radioactiva; c) mecanismele de transfer al radionuclizilor prin mediu, luand în considerare mecanismele de dispersie şi de reconcentrare, precum şi variatiile sezoniere; d) caracteristicile naturale şi artificiale ale mediului, care afectează transferul radionuclizilor (condiţiile geologice, hidrologice şi meteorologice, vegetatia, prezenta rezervoarelor sau porturilor etc.); e) ecologia formatiunilor de apa planificate sa recepteze efluentii lichizi (flora şi fauna, variabilitatea anuală, stadiul eutrofizarii, modificările prognozate ale ecosistemelor); f) modul de utilizare a mediului pentru agricultura, industrie, locuire şi recreere, rezervele de apa şi de alimente existente; g) densitatea populatiei, distributia sa după vârsta, precum şi obiceiurile alimentare, ocupationale, domestice şi recreationale; h) grupurile critice posibile; i) nivelurile de radionuclizi existente în mediu şi variabilitatea acestora; j) existenta oricărui alt poluant fizic sau chimic care ar putea afecta transferul de radionuclizi în mediu. (2) În cadrul programului preoperational vor fi, de asemenea, identificate organismele sau materialele indicatoare ale anumitor radionuclizi.  +  Articolul 16 (1) În etapa preoperationala solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să proiecteze programul de monitorizare a radioactivitatii mediului, pe baza studiilor preoperationale. (2) Programul preoperational va putea fi folosit, de asemenea, pentru pregătirea personalului şi testarea echipamentelor, metodelor şi procedurilor de măsurare prevăzute în cadrul programului operational de monitorizare a radioactivitatii mediului.  +  Articolul 17Titularul de autorizatie trebuie să initieze programul preoperational cu suficient timp înainte de începerea funcţionarii instalatiei, astfel încât să se poată decela valorile de referinţa ale concentratiilor radioactive din mediu, precum şi variabilitatea acestora.Etapa operationala  +  Articolul 18 (1) Necesitatea şi amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi determinate în primul rand de marimea dozelor prognozate pentru grupul critic. (2) Masuratorile şi prelevarile de probe se vor efectua în locatii accesibile publicului, situate în afara amplasamentului instalatiei. (3) Locatiile de măsurare şi de prelevare a probelor vor fi selectate pe baza caracteristicilor locale ale mediului în care este amplasata instalatia, astfel încât să fie posibila: a) determinarea dozelor de radiatii către populatie; b) identificarea zonelor contaminate cu radionuclizi.  +  Articolul 19În vederea verificării predictiilor facute pe baza rezultatelor programului de monitorizare a emisiilor radioactive şi a evaluării dozelor primite de populatie, programele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor contine prevederi referitoare la: a) prelevarea probelor şi efectuarea masuratorilor într-un numar de locatii alese în functie de estimarile modelelor de dispersie a efluentilor, inclusiv în zone de fond; b) prelevarea probelor în baza unor proceduri elaborate, astfel încât să se se tina cont de obiceiurile şi de ratele de consum ale grupului/grupurilor critic/critice; c) prelevarea probelor de alimente din cele mai apropiate centre de producere şi prelucrare sau de la producătorii particulari din zona.  +  Articolul 20În vederea decelarii tendintelor de modificare a nivelurilor de radioactivitate din mediu, programele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor contine prevederi referitoare la prelevări de probe şi masurari de concentratii de activitate din organisme sau materiale indicatoare, naturale ori artificiale, chiar dacă acestea nu fac parte din caile de expunere umana la radiatii.  +  Articolul 21 (1) La inceputul perioadei de operare se vor efectua masuratori frecvente şi detaliate de radioactivitate a mediului, pentru confirmarea predictiilor referitoare la comportarea şi transferul radionuclizilor în mediu. (2) Pe durata operarii instalatiei, titularul de autorizatie poate reduce amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului numai cu aprobarea CNCAN. (3) Propunerea de reducere a programului de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi analizata ţinându-se cont de posibilitatea modificarii regimului de deversare a radionuclizilor în mediu sau aparitiei unor emisii neprevazute, precum şi de interesul publicului.  +  Articolul 22 (1) Titularul de autorizatie trebuie să reevalueze şi sa modifice corespunzător programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în urmatoarele situaţii: a) aparitia unor modificari în modul de operare a instalatiei sau în natura emisiilor radioactive; b) aparitia unor modificari importante ale mediului, care pot afecta semnificativ transferul radionuclizilor în mediu şi deci caile de expunere (cum ar fi modificari biologice ale ecosistemelor acvatice datorita descarcarilor termice sau eutrofizarea generală a intregului sistem acvatic, redistribuirea populatiei sau schimbarea obiceiurilor acesteia). (2) Noul program de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi supus spre aprobare CNCAN.Etapa de dezafectare a instalatiei  +  Articolul 23 (1) Având în vedere ca pe durata procesului de dezafectare impactul potenţial datorat iradierii directe şi emisiilor radioactive asupra populatiei din vecinatatea instalatiei se va modifica faţă de etapa operationala, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să evalueze sistemele de monitorizare a radioactivitatii mediului, existente în etapa operationala, pentru a determina dacă este necesară pastrarea lor şi dacă este oportuna modificarea lor. (2) Odata determinate, cerinţele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi specificate în planul de dezafectare a instalatiei.  +  Articolul 24Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să proiecteze un program de monitorizare a radioactivitatii mediului în perioada de dezafectare, care să răspundă acelorasi obiective specifice ca şi în perioada de operare, ţinând cont de: a) modificarea termenului-sursa şi deci modificarea corespunzătoare a radionuclizilor critici, a cailor de expunere critice şi a grupurilor critice; b) modificarea activităţilor de deversare a radionuclizilor în mediu; c) aparitia posibilităţii unor emisii radioactive constand în aerosoli contaminati, rezultati în urma activităţilor de dezafectare, care nu pot fi trecuti prin sistemele existente de filtrare şi monitorizare a efluentilor gazosi.  +  Articolul 25Incheierea lucrărilor de dezafectare nu atrage incheierea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, unele aspecte ale monitorizarii mediului putand continua până la eliberarea nerestrictiva a amplasamentului instalatiei de sub regimul de autorizare, conform cerințelor CNCAN.Monitorizarea instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive după închiderea acestora  +  Articolul 26 (1) Prevederile prezentei secţiuni reprezinta cerinţele specifice de monitorizare a instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive amplasate la suprafaţa (locatii de amplasare a deseurilor provenite din activităţile de minerit şi prelucrare a minereurilor de uraniu şi toriu), în apropierea suprafetei solului (pentru deseuri de joasa şi medie activitate), în puturi amenajate, adanci sau mai puţin adanci, şi în subterane de mare adancime (depozite geologice), în perioada ulterioară încetării operarii şi inchiderii instalatiei. (2) Prevederile prezentei secţiuni se aplică împreună cu cerinţele cuprinse în celelalte capitole aplicabile din prezentele norme.  +  Articolul 27 (1) La proiectarea programului de monitorizare a instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive trebuie să se tina cont de migratia potentiala a radionuclizilor în atmosfera şi mai ales în mediul geologic din jurul instalatiei. (2) Sistemele de monitorizare trebuie să fie proiectate astfel încât sa nu interfereze cu barierele fizice destinate izolarii radionuclizilor.  +  Articolul 28Programul de monitorizare a instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive după închiderea acestora va fi proiectat astfel încât sa răspundă urmatoarelor obiective principale: a) dovedirea conformitatii cu constrangerea de doza stabilita de CNCAN; b) confirmarea pe cat posibil a ipotezelor relevante ale analizei de securitate a instalatiei; c) furnizarea de indicatii despre orice defectiune a sistemului de izolare a radionuclizilor, care ar putea sa conduca la emisii neprevazute de radionuclizi în mediu; d) furnizarea de informaţii referitoare la securitatea instalatiei, către publicul interesat.  +  Articolul 29 (1) Monitorizarea instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive după închiderea acestora se va desfăşura în cadrul programului de control instituţional activ. (2) Programul de monitorizare va fi proiectat, implementat şi revizuit periodic de organizaţia responsabila cu controlul instituţional. (3) Programul de monitorizare, precum şi reviziile sale ulterioare trebuie să fie aprobate de CNCAN.  +  Articolul 30 (1) În principiu, monitorizarea instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive va continua atâta timp cat instalatia va reprezenta un pericol potenţial de emisie de radionuclizi în mediu. (2) Perioada de monitorizare va fi stabilita de CNCAN, ţinându-se cont de timpii de injumatatire prin dezintegrare radioactiva a radionuclizilor continuti în deseurile radioactive, de rezultatele analizei de securitate a instalatiei şi de rezultatele monitorizarii radioactivitatii mediului în vecinatatea instalatiei.Instalaţii de depozitare definitivă amplasate la suprafaţa şi în apropierea suprafetei solului  +  Articolul 31 (1) La proiectarea programului de monitorizare postinchidere se va tine cont de ipotezele, modelele şi concluziile analizei de securitate a instalatiei de depozitare, acordandu-se atenţia cuvenita factorilor locali specifici (localizarea amplasamentului, condiţiile climaterice, geologice şi geomorfologice, proiectul instalatiei şi al barierelor sale, mediul extern, distributia populatiei). (2) Orice modificare survenita în analiza de securitate va conduce la reevaluarea şi modificarea corespunzătoare a programului de monitorizare postinchidere.  +  Articolul 32 (1) Programele de monitorizare postinchidere trebuie să conţină prevederi referitoare la prelevarea probelor din compartimentele mobile de mediu (în special medii geologice) şi din biosfera, prin care migrează radionuclizii şi pot ajunge la om: a) aer atmosferic (în cazul emisiilor de radon din locurile de amplasare a deseurilor provenite din extractia şi prelucrarea minereurilor de uraniu şi toriu); b) apa din sol, apa de adancime, apa de suprafaţa; c) sedimente; d) plante şi animale; e) produse alimentare. (2) Locatiile de monitorizare a apelor de suprafaţa, a sedimentelor, a plantelor, animalelor şi a produselor alimentare vor fi selectate în functie de caile potentiale de migrare a radionuclizilor, determinate prin studii preoperationale şi/sau operationale, derulate până la momentul inchiderii instalatiei de depozitare. (3) Apele de adancime vor fi monitorizate prin intermediul puturilor localizate la o adancime suficienta în jurul şi în aval de instalatia de depozitare. (4) Frecventele de prelevare şi de măsurare vor fi determinate astfel încât să se asigure detectia prompta a schimbarilor semnificative survenite în nivelurile şi ratele de emisie a radionuclizilor, precum şi a nivelurilor de expunere umana asociate.  +  Articolul 33Programele de monitorizare a instalaţiilor de depozitare definitivă a deseurilor radioactive închise trebuie să fie adaptabile oricăror modificari ale condiţiilor de expunere umana, avandu-se în vedere ca: a) după închiderea instalatiei de depozitare, desi suprafaţa de acoperire poate minimiza sau chiar preveni emisia atmosferica de radionuclizi volatili, pot avea loc infiltratii în sol, pe sub suprafaţa de acoperire, prin barierele ingineresti; b) pe termen lung pot avea loc modificari ale condiţiilor climaterice şi de mediu (debitele hidrologice, chimia apelor de adancime), precum şi modificari sociale (utilizarea terenurilor, tehnicile de producere a alimentelor).  +  Articolul 34În vederea determinarii aparitiei unor modificari semnificative care au avut loc sau care este posibil să aibă loc, nivelurile de radionuclizi masurate în compartimentele de mediu monitorizate trebuie comparate cu datele de monitorizare corespunzătoare, colectate în timpul operarii instalatiei de depozitare, şi cu datele preoperationale, dacă sunt disponibile.  +  Articolul 35 (1) Intrucat la momentul inchiderii cei mai mulţi radionuclizi de viaţa scurta se vor fi dezintegrat aproape în totalitate, monitorizarea postinchidere trebuie să fie concentrata pe determinarea radionuclizilor de viaţa medie şi lunga. (2) Monitorizarea postinchidere va avea în vedere în principal detectarea radioizotopilor celor mai mobile elemente; detectarea unor astfel de elemente în probele de mediu va fi interpretata atât în termeni radiologici, cat şi ca o indicatie imediata a pierderii integritatii instalatiei de depozitare.  +  Articolul 36 (1) În vederea verificării şi validarii ipotezelor analizei de securitate a instalatiei de depozitare, este necesară folosirea unor metode de măsurare suficient de sensibile, selectate astfel încât obtinerea unor rezultate mai mici decat activitatea minim detectabila să asigure demonstrarea corectitudinii analizei de securitate. (2) Activitatea minim detectabila a echipamentelor şi metodelor de măsurare folosite pentru monitorizarea postinchidere trebuie să asigure masurarea unor niveluri radioactive semnificativ mai mici (cu unul sau doua ordine de marime) decat nivelurile care ar conduce la constrangerea de doza impusa de CNCAN.  +  Articolul 37 (1) Programul de monitorizare postinchidere trebuie proiectat astfel încât datele obtinute să poată fi folosite ca o indicatie a necesităţii investigarii unor eventuale inadvertente în performantele instalatiei de depozitare, referitoare la asigurarea protectiei împotriva expunerii la radiatii şi a necesităţii unor acţiuni de remediere. (2) Investigatiile desfăşurate în vederea explicarii unor valori neasteptate vor implica prelevări şi masurari repetate şi extinse de probe. (3) De asemenea, în cadrul investigatiilor se vor evalua variatiile pe termen lung ale concentratiilor de activitate din compartimentele de mediu corespunzătoare. (4) Investigatiile vor continua până la obtinerea unei explicatii satisfăcătoare atât pentru CNCAN, cat şi pentru organizaţia responsabila cu controlul instituţional. (5) Programul de monitorizare va fi revizuit şi, dacă este necesar, va fi modificat de organizaţia responsabila cu controlul instituţional, astfel încât să fie adaptat noilor condiţii posibile de emisie şi de migrare a radionuclizilor în mediu. (6) În vederea luării deciziilor referitoare la actiunile de remediere necesare, se va tine cont de rezultatele noii analize de securitate sau ale actualei analize modificate, precum şi de rezultatele programului de monitorizare.  +  Articolul 38 (1) Programele de monitorizare postinchidere pentru depozitele de suprafaţa de deseuri provenite din activităţile de minerit şi de prelucrare a minereurilor (halde de steril) vor fi proiectate astfel încât să se tina cont de posibilitatea modificarii stării deseurilor pe termen mediu şi lung, datorita fenomenelor naturale (eroziuni, alunecari de teren, modificari ale cursurilor apelor de suprafaţa) şi antropogenice (lucrari de constructii, forari pentru resurse minerale sau de apa etc.). (2) Programele de monitorizare postinchidere pentru depozitele de suprafaţa de deseuri provenite din activităţile de minerit şi de prelucrare a minereurilor care conţin cantitati mari de minereu vor include prevederi referitoare la monitorizarea materialelor periculoase neradioactive.Depozite geologice  +  Articolul 39 (1) Având în vedere cerinţele de proiectare ale unui sistem de confinare pentru depozitele geologice, precum şi cerinţele de nonaccesibilitate a factorilor naturali şi umani externi, securitatea unor astfel de depozite definitive de deseuri radioactive nu se bazeaza pe un control instituţional postinchidere continuu. (2) Continuarea monitorizarii amplasamentului şi mediului înconjurător ale unui depozit geologic, după închiderea acestuia, se va stabili de către CNCAN, în functie de necesitatea demonstrarii asigurarii securitatii radiologice de necesitatea confirmarii integritatii depozitului, precum şi de necesitatea continuarii controlului de garantii nucleare.IV.2. Programe-suport  +  Articolul 40Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi suplimentat, după caz, cu programe şi/sau cu studii-suport, destinate altor tipuri de masuratori şi/sau activităţi de colectare de date generale despre mediu şi de date despre caracteristicile populatiei.  +  Articolul 41 (1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să asigure monitorizarea condiţiilor climaterice, atât în etapa preoperationala, cat şi în timpul operarii instalatiei. (2) De asemenea, atât în etapa preoperationala, cat şi în timpul operarii instalatiei trebuie să fie monitorizate caracteristicile hidrologice ale raurilor în care sunt deversati efluentii lichizi sau caracteristicile hidrodinamice ale mediului acvatic, în cazul deversarilor în lacuri sau în mari. (3) În etapa preoperationala trebuie monitorizate totodata solurile şi hidrogeologia locala, precum şi trasaturile topogeografice care pot influenţa efluentii gazosi. (4) Cerinţele specifice privind monitorizarea condiţiilor climaterice şi a caracteristicilor hidrologice sunt prezentate în Normele privind masurarile meteorologice şi hidrologice la instalatiile nucleare, aprobate prinOrdinul presedintelui CNCAN nr. 361/2004.  +  Articolul 42 (1) În cadrul studiilor preoperationale vor fi monitorizate distributia (în special după vârsta) şi caracteristicile populatiei din vecinatatea instalatiei, ocupatiile şi obiceiurile acesteia, ratele de consum alimentar şi originea alimentelor consumate, precum şi modul de petrecere a timpului; în perioada de operare toate aceste date vor fi verificate prin anchete periodice. (2) Caracteristicile agricole şi acvatice (specii implicate, obiceiuri şi practici agricole), precum şi activităţile de gradinarit vor fi, de asemenea, monitorizate în etapa preoperationala şi verificate periodic în etapa operationala. (3) Utilizarea apei din rauri va fi monitorizata în vecinatatea instalatiei şi în aval, până la distanta la care se presupune ca ar putea avea loc contaminarea radioactiva.IV.3. Tehnici de prelevare şi de măsurare a probelor de mediu  +  Articolul 43 (1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să adapteze strategia de prelevare a probelor la situaţia care trebuie monitorizata, astfel încât sa răspundă obiectivelor specifice ale programului de monitorizare. (2) Locatiile şi frecventa de prelevare a probelor vor fi selectate în functie de scopul masuratorilor, tipul emisiei, inventarul radioactiv şi de expunerea prevăzută ca rezultat al emisiilor radioactive.  +  Articolul 44 (1) În condiţii de operare normala locatiile de prelevare de probe vor fi selectate după cum urmeaza: a) în apropierea punctelor în care este prevăzută expunerea maxima la radiatii sau depunerea maxima de radionuclizi, şi anume pe directia principala a vantului, pentru emisii atmosferice (în directia în care bate vantul) sau în aval de punctul de deversare, pentru emisii lichide; şi b) la limita amplasamentului instalatiei, pentru iradierea directa de la sursa. (2) Desi dispersia atmosferica şi acvatica poate cunoaste variatii anuale semnificative, cele mai multe prelevări de probe se vor face din aceleasi puncte, pentru a permite compararea rezultatelor pe ani. (3) În scopul compararii, se vor efectua prelevări şi masurari de probe de mediu din asezarile umane situate în vecinatatea amplasamentului instalatiei, precum şi din zone de fond (în directia din care bate vantul şi în amonte de sursa).  +  Articolul 45 (1) Produsele alimentare agricole care se produc continuu, cum sunt legumele cu frunza comestibila şi laptele, vor fi prelevate bianual sau chiar mai frecvent, în cazul în care se urmareste detectarea unor radionuclizi de viaţa scurta (ca de exemplu, iodul radioactiv). (2) Solul şi produsele care se recolteaza o dată pe an vor fi masurate anual.  +  Articolul 46 (1) Compartimentele de mediu situate de-a lungul cailor de expunere monitorizate şi frecventele corespunzătoare de prelevare şi măsurare sunt redate în tabelul cuprins în anexa nr. 3 la prezentele norme. (2) Din tabelul generic prezentat în anexa nr. 3 se vor alege acele compartimente specifice, stabilite pe baza radionuclizilor de interes, a condiţiilor de mediu locale şi a nivelului emisiilor radioactive.  +  Articolul 47Data fiind inerenta variabilitate a concentratiilor radioactive din probele de mediu, se impune proiectarea atenta a strategiei de prelevare a probelor. Astfel: a) în vederea unei evaluari statistice corespunzătoare a valorilor masurate, se va aplica o strategie de prelevare de probe predefinita; b) procedurile specifice de prelevare a diferitelor probe de mediu vor fi selectate astfel încât să se asigure reprezentativitatea probelor prelevate.  +  Articolul 48 (1) Frecventa de prelevare a probelor va depinde de marimea care urmeaza a fi masurata, de exactitatea de măsurare ceruta, de dependenta de timp şi de variabilitatea marimii masurate. (2) Prelevarea probelor trebuie să fie mai frecventa în urmatoarele cazuri: a) monitorizarea zonelor în care nivelurile de radiatii sunt apropiate de nivelurile de interventie sau de actiune; b) masurarea contaminarii radioactive a alimentelor cu perioada scurta între recoltare şi consum; c) dacă se urmareste detectarea unei marimi cu variabilitate spatiala şi temporala mare; d) dacă se urmareste decelarea unor radionuclizi cu timpi de injumatatire scurti.  +  Articolul 49 (1) În general, se vor măsura concentratiile de activitate ale radionuclizilor prezenţi în compartimentele de mediu, cu excepţia cazurilor în care limitele derivate de emisie sunt date sub forma de activităţi alfa-globale sau beta-globale. (2) Frecventa de măsurare a probelor va fi stabilita ţinându-se cont în special de timpul de injumatatire al radionuclizilor urmariti şi de nivelul emisiilor radioactive. (3) Un ghid al metodelor de prelevare şi măsurare a probelor în vederea determinarii diferitelor marimi importante pentru monitorizarea de rutina a emisiilor radioactive este redat în anexa nr. 4 la prezentele norme.  +  Articolul 50 (1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să selecteze echipamentele de măsurare a radiatiilor în functie de scopul pentru care sunt folosite, ţinându-se cont de radionuclizii care pot fi emisi atât la operare normala, cat şi în caz de urgenta. (2) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să prezinte în cadrul procesului de autorizare toate caracteristicile tehnice ale echipamentelor de monitorizare, care pot influenţa calitatea masuratorilor, prin autorizatia de securitate radiologica emisa de CNCAN sau prin alte documente similare recunoscute de CNCAN, în conformitate cu legislatia în vigoare.  +  Articolul 51 (1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să selecteze echipamentele de prelevare şi măsurare a probelor, tehnicile analitice şi procedurile utilizate, astfel încât sa satisfaca cerinţele de sensibilitate minima. (2) Sensibilitatea minima ceruta pentru echipamentele şi metodele de măsurare folosite va fi exprimata în termeni de activitate minim detectabila. (3) Activităţile minim detectabile ale echipamentelor şi metodelor de măsurare folosite vor fi selectate astfel încât să permită efectuarea masuratorilor la niveluri substantial mai mici (cu cel puţin un ordin de marime) decat cele care ar conduce la constrangerea de doza, ţinându-se cont de toate caile de expunere; pentru fiecare cale de expunere monitorizata se va aloca o anumita fractie din constrangerea de doza; activităţile minim detectabile vor fi calculate astfel încât sa garanteze detectarea tuturor contribuţiilor posibile la doza totala.  +  Articolul 52Modul de calcul şi valorile activităţilor minim detectabile calculate pentru fiecare radionuclid sau categorie de radionuclizi emisi pe fiecare cale de emisie trebuie să fie prezentate explicit în programul de monitorizare a radioactivitatii mediului.IV.4. Cerinţe specifice privind monitorizarea radioactivitatii mediului în vecinatatea unei centrale nuclearoelectrice  +  Articolul 53 (1) Prevederile prezentei secţiuni reprezinta cerinţele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului, în condiţii de operare normala a unei centrale nuclearoelectrice cu reactori de tip CANDU. (2) Cerinţele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în vecinatatea altor instalaţii nucleare sau radiologice vor fi stabilite de CNCAN pentru fiecare instalatie în parte, în cadrul procesului de autorizare. (3) Cerinţele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în vecinatatea unei instalaţii nucleare sau radiologice vor fi aplicate împreună cu cerinţele generale prezentate în celelalte capitole aplicabile ale prezentelor norme.  +  Articolul 54 (1) În cadrul programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, pentru studierea comportarii fiecarui radionuclid critic sau grup de radionuclizi critici se vor selecta acele combinatii radionuclid - compartiment de mediu adecvate monitorizarii în mediu a efluentilor radioactivi, astfel: a) pentru fiecare grup de radionuclizi critici se va selecta un radionuclid sau un grup de radionuclizi reprezentativ pentru identificarea emisiei; b) pentru fiecare cale de expunere la acel radionuclid sau grup de radionuclizi se va selecta un compartiment de mediu reprezentativ şi sensibil din punct de vedere analitic. (2) În anexa nr. 5 la prezentele norme este prevăzut un ghid pentru selectarea combinatiilor radionuclid - compartiment de mediu corespunzătoare radionuclizilor critici şi cailor de expunere critice posibile pentru o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU. (3) Caile de expunere critice, precum şi compartimentele de mediu reprezentative vor fi selectate pe baza caracteristicilor locale ale mediului şi populatiei din vecinatatea centralei nuclearoelectrice.  +  Articolul 55 (1) Locatiile de monitorizare vor fi selectate cat mai aproape de capatul cailor de expunere. (2) De asemenea, accesibilitatea unor locatii de monitorizare nu trebuie să primeze în alegerea locatiilor adecvate de monitorizare.  +  Articolul 56 (1) Locatiile indicator pentru emisiile gazoase vor fi selectate în afara perimetrului centralei, ţinându-se seama de distributia frecventei vantului şi de distributia populatiei în zona. (2) Metoda de selectare a locatiilor indicator pentru expunerea directa datorata emisiilor gazoase (externa şi inhalare) de la o centrala nuclearoelectrica se regaseste în anexa nr. 6 la prezentele norme.  +  Articolul 57 (1) În vecinatatea centralei nuclearoelectrice va fi amplasat un numar suficient de dozimetre şi/sau de statii automate de măsurare continua a debitului de doza gamma externa, în scopul monitorizarii expunerii externe la radiatii. (2) Aceste echipamente vor fi instalate: a) în locatiile indicator pentru emisiile gazoase, stabilite conform metodei prezentate în anexa nr. 6 la prezentele norme; b) la limita zonei de excludere a centralei, cate un echipament pentru fiecare sector de vant de 22,5 grade, dacă este posibil; în caz contrar ele se vor amplasa în locatii accesibile situate în apropiere, astfel încât să se asigure o monitorizare corespunzătoare pe toate directiile de vant. (3) Dozimetrele integratoare vor fi citite lunar. (4) Datele obtinute de statiile automate de măsurare a debitului de doza vor fi transmise în timp real către camera de comanda principala a centralei nuclearoelectrice şi către autorităţile publice locale şi centrale cu rol de urgenta, potrivit aranjamentelor oficiale şi protocoalelor stabilite în cadrul sistemului naţional de răspuns la urgenta nucleara sau radiologica.  +  Articolul 58 (1) Locatiile indicator pentru emisiile lichide de la o centrala nuclearoelectrica amplasata pe malul unui rau vor fi stabilite în urmatoarele puncte: a) statii de alimentare cu apa potabila situate în interiorul zonei cu raza de 20 km în jurul centralei, în aval faţă de centrala, pe ambele maluri ale raului; b) ferme acvatice (bazine de pescuit naturale, crescatorii artificiale, ferme de culturi acvatice), dacă exista, în interiorul zonei cu raza de 20 km în jurul centralei; c) în vecinatatea fiecarui punct de deversare (în interiorul zonei cu raza de 1 km în jurul gurii de deversare). (2) Suplimentar, vor fi monitorizate sursele de alimentare cu apa potabila de origine subterana, care pot fi influentate de emisiile radioactive ale centralei.  +  Articolul 59 (1) Locatiile de control vor fi folosite împreună cu locatiile indicator pentru determinarea factorului mediu de dilutie ca functie de distanta faţă de centrala, pe o perioadă de monitorizare data, în vederea evaluării independente a calculelor de dispersie atmosferica a efluentilor gazosi. (2) Metoda de determinare a factorului mediu de dilutie este descrisa în anexa nr. 7 la prezentele norme. (3) Pentru fiecare centrala nuclearoelectrica se va stabili cel puţin o locatie de control pentru emisiile atmosferice, care va fi amplasata în sectorul cu frecventa de vant cea mai mare, la o distanta mai mare decat locatia indicator, dar mai mica de 20 km faţă de centrala.  +  Articolul 60 (1) Locatiile de fond vor fi stabilite în zone indepartate de influenţa centralei, la o distanta mai mare de 20 km, în directia din care bate vantul şi în amonte faţă de centrala. (2) Locatiile de fond trebuie alese în locatii similare din punct de vedere geografic cu amplasamentul centralei. (3) Pentru o centrala nuclearoelectrica se vor alege cel puţin o locatie de fond pentru aer şi o locatie de fond pentru apa, locatii în care vor fi monitorizate aceleasi combinatii radionuclid - compartiment de mediu reprezentative, ca şi în locatiile indicator.  +  Articolul 61 (1) Frecventele de prelevare a probelor se vor stabili în functie de timpul mediu de viaţa al radionuclidului reprezentativ pentru o cale de expunere. (2) Metodologia de calcul al frecventei de prelevare a probelor, precum şi frecventele recomandate pentru monitorizarea în mediu a efluentilor radioactivi de la o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU se regăsesc în anexa nr. 8 la prezentele norme.  +  Articolul 62La selectarea frecventelor de prelevare se va tine cont, de asemenea, de: a) exactitatea de măsurare ceruta, care este dictata de semnificatia dozelor: cu cat dozele de radiatii sunt mai mari, cu atât exactitatea necesară este mai mare, mai ales în situaţia în care dozele se apropie ca valoare de constrangerea de doza impusa de CNCAN; în astfel de situaţii vor fi necesare masuratori mediate în timp, continue sau integrate, foarte frecvente; b) rata de emisie a efluentilor radioactivi: surse de emisie relativ constante în timp nu vor necesita frecvente mari de monitorizare; c) probabilitatea emisiilor în condiţii de functionare anormala sau în situaţii de urgenta, care este direct proporţională cu frecventa de monitorizare.  +  Articolul 63 (1) Frecventele de măsurare se vor stabili în functie de: a) sensibilitatea minima ceruta; b) sensibilitatea analitica a metodei de măsurare folosite; c) numărul anual de rezultate analitice pe combinaţie radionuclid - compartiment de mediu, necesar pentru a genera un set de date statistic valabil; d) nivelul emisiilor radioactive. (2) Echipamentele şi metodele de analiza vor fi alese astfel încât sensibilitatea analitica să fie mai buna decat sensibilitatea minima ceruta. (3) Consideratii referitoare la stabilirea frecventelor de măsurare a probelor de mediu sunt redate în anexa nr. 9 la prezentele norme.  +  Articolul 64Masurarea concentratiilor radioactive din probele de mediu consta în identificarea şi determinarea cantitativa a tuturor radionuclizilor prezenţi, dar mai ales a radionuclizilor critici.  +  Capitolul V Monitorizarea radioactivitatii mediului în situaţie de urgenta  +  Articolul 65 (1) Prevederile prezentului capitol se aplică instalaţiilor nucleare la care pot să apară situaţii de urgenta implicand emisii radioactive în mediu care să impuna implementarea masurilor de protecţie în exteriorul amplasamentului, şi anume centrale nuclearoelectrice şi reactori nucleari de cercetare. (2) Cerinţele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în situaţie de urgenta în vecinatatea altor instalaţii nucleare sau radiologice vor fi stabilite de CNCAN pentru fiecare instalatie în parte, în cadrul procesului de autorizare.  +  Articolul 66Cerinţele generale referitoare la monitorizarea radioactivitatii mediului în situaţie de urgenta sunt prezentate în art. 60-63 ale cap. V din Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare şi radiologice, aplicabile atât emisiilor radioactive, cat şi radioactivitatii mediului.  +  Articolul 67Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în situaţie de urgenta trebuie proiectat astfel încât să asigure indeplinirea urmatoarelor obiective specifice: a) furnizarea în timp util de date exacte despre nivelul şi gradul pericolelor rezultate dintr-o urgenta nucleara şi în special despre nivelurile de radiatii şi de contaminare radioactiva a mediului; b) asigurarea, prin rezultatele sale, a satisfacerii cerințelor personalului implicat în luarea deciziilor referitoare la actiunile de protecţie şi remediere; c) furnizarea informaţiilor necesare protectiei personalului implicat în interventie; d) furnizarea de informaţii despre gradul pericolului existent pentru populatie; e) furnizarea informaţiilor necesare identificarii persoanelor care vor necesita supraveghere medicală pe termen lung.  +  Articolul 68 (1) La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului în situaţie de urgenta, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să tina cont de faptul ca, în diferitele etape ale unei urgente nucleare, contribuţiile cailor de expunere la dozele primite de personalul implicat în interventie şi de populatie pot fi diferite şi tranzitorii faţă de situaţia emisiilor radioactive în condiţii de operare normala. (2) În vederea obtinerii unei evaluari realiste a dozelor primite de populatie în situaţii de urgenta, grupurile critice selectate în cadrul programului de monitorizare în urgenta vor fi orientate pe indivizi reali, luandu-se în considerare modelul real de depunere radioactiva şi de contaminare a mediului, a alimentelor şi a hranei produse şi utilizate de populatia din zonele afectate.V.1. Pregătirea pentru monitorizarea urgenta  +  Articolul 69 (1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să stabileasca din etapa preoperationala aranjamentele necesare evaluării prompte a contaminarii radioactive, a emisiilor şi dozelor în zonele de planificare la urgenta, cu referire la echipamentele şi personalul necesare monitorizarii prompte a mediului şi a contaminarii persoanelor din interiorul zonelor afectate. (2) De asemenea, pentru zonele de planificare la urgenta vor fi prevăzute aranjamentele necesare monitorizarii contaminarii radioactive a vehiculelor, persoanelor şi bunurilor care intra şi ies din zonele contaminate, în vederea controlarii imprastierii contaminarii, cu referire la stabilirea criteriilor operationale pentru rezultatele monitorizarii, criterii care vor indica necesitatea controlului contaminarii sau decontaminarii.  +  Articolul 70 (1) În vederea detectarii rapide şi monitorizarii norului de poluant radioactiv, în jurul instalatiei nucleare se vor monta din etapa preoperationala statii de măsurare automata continua a debitului de doza, care vor transmite rezultatele către un centru de urgenta. (2) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie să stabileasca locatiile în care statiile automate prevăzute la alin. (1) vor detine, de asemenea, capacitatea de a preleva probe de aer pentru determinarea concentratiilor de radionuclizi de interes şi/sau sisteme de monitorizare continua a radionuclizilor de interes (monitoare de iod, gaze nobile sau tritiu).  +  Articolul 71 (1) În scopul clarificarii prioritatilor de monitorizare, se vor folosi programe de modelare a dispersiei norului radioactiv, pe baza termenului sursa şi a condiţiilor meteorologice. (2) Zonele populate, caracterizate de probabilitati mari de a fi contaminate, vor avea prioritate la monitorizare. (3) În acest sens vor fi pregatite harti cu punctele preselectate de prelevare de probe şi masuratori în teren.  +  Articolul 72 (1) În etapa de planificare vor fi, de asemenea, stabilite aranjamentele necesare unei evaluari rapide a rezultatelor monitorizarii radioactivitatii mediului, în scopul iniţierii masurilor de protecţie a personalului implicat în interventie şi a populatiei. (2) Aceste aranjamente vor include metodele de interpretare a observatiilor instrumentale în termeni de niveluri operationale de interventie, care vor fi specifice instalatiei, amplasamentului instalatiei şi tuturor tipurilor de urgente posibile.V.2. Monitorizarea radioactivitatii mediului în timpul unei urgenteEtapa anterioara emisiei  +  Articolul 73 (1) În situaţia în care nu a avut inca loc o emisie radioactiva care însă este probabila, se va acordă prioritate obtinerii de informaţii despre compozitia probabila a materialului care va fi emis şi obtinerea datelor meteorologice, care vor indica zona ce va fi contaminata. (2) La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului în timpul unei urgente se va tine cont de necesitatea obtinerii rapide a urmatoarelor date: a) viteza şi directia vantului, stabilitatea stratului de amestec al atmosferei, cantitatea şi extinderea geografica a precipitatiilor, în cazul emisiilor atmosferice; b) caracteristicile hidrologice ale raurilor şi lacurilor, atât în cazul emisiilor lichide, cat şi al celor gazoase.  +  Articolul 74 (1) În etapa anterioara emisiei, echipele de monitorizare a radioactivitatii mediului se reunesc şi se deplaseaza în teren, în locatiile prestabilite în planul de interventie în caz de urgenta nucleara. (2) În functie de compozitia emisiei radioactive asteptate, echipele de monitorizare se vor asigura, înainte de a se deplasa în teren, ca instrumentele de detectie disponibile sunt adecvate efectuării masuratorilor şi ca funcţionează corect.Monitorizarea radioactivitatii mediului în timpul emisiei  +  Articolul 75În faza initiala a unei urgente, interventia se va axa pe identificarea acelor zone afectate care sunt contaminate semnificativ sau a zonelor în care nivelurile radiatiilor ating sau depasesc nivelurile de interventie şi mai puţin pe analize cantitative.  +  Articolul 76 (1) Masuratorile initiale vor fi efectuate rapid, cu ajutorul unor instrumente simple şi robuste, în scopul determinarii imediate a naturii urgentei. (2) Locatiile de măsurare vor include unele dintre locatiile predefinite în acest scop, pe baza locatiilor în care s-a prevăzut un impact maxim al emisiilor radioactive accidentale, însă vor fi dictate de datele meteorologice.  +  Articolul 77 (1) În faza initiala a unui accident nuclear sever implicand contaminarea aerului se vor efectua obligatoriu masuratori rapide ale debitului de doza gamma externa în norul radioactiv şi ale debitului de doza gamma externa în aer rezultata în urma depunerii de radionuclizi pe sol. (2) Aceste masuratori vor fi repetate frecvent, cel puţin o dată pe ora, în locatiile în care e posibil să fie necesară o interventie. (3) Dacă este posibil, aceste masuratori vor fi efectuate cu ajutorul unui aparat de zbor echipat corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 78. (4) Dacă nu este posibil, masuratorile vor fi efectuate de la sol de către echipele de monitorizare dotate în acest sens cu aparate uzuale de detectare şi măsurare a radiatiilor beta-gamma.  +  Articolul 78 (1) Dacă este disponibil sau exista aranjamentele necesare obtinerii unui aparat de zbor, acesta va fi folosit în timpul unei urgente pentru masurarea debitului dozei gamma în aer, prelevarea de probe de aer pentru analize specifice de laborator şi/sau monitorizarea radionuclizilor de interes. (2) În acest sens, aparatul de zbor va fi echipat cu: a) debitmetre de doza gamma; b) pompe de aspirare de mare volum, dotate cu filtre confectionate din materiale care retin radionuclizii de interes sau/şi alte dispozitive speciale destinate prelevarii probelor de aer pentru determinarea continutului de radionuclizi specifici; c) sisteme de monitorizare continua a radionuclizilor de interes (monitoare de iod, gaze nobile sau tritiu). (3) Probele de aer prelevate vor fi analizate în laborator cat mai rapid posibil, în vederea determinarii compozitiei şi concentratiei de radionuclizi din norul radioactiv.  +  Articolul 79 (1) În scopul monitorizarii depunerilor de material radioactiv pe sol şi a radionuclizilor resuspendati, în cazul depunerii de plutoniu sau alte actinide se vor instala la nivelul solului sisteme de prelevare a aerului. (2) Probele vor fi ulterior analizate în laborator, în vederea determinarii concentratiilor de activitate ale radionuclizilor specifici.  +  Articolul 80 (1) În vederea evaluării expunerii accidentale la radiatii a populatiei şi pentru recomandarea restrictiilor alimentare, dacă este cazul, se vor preleva şi măsura probe de lapte, alimente, apa şi vegetatie de pe pasuni. (2) În cazul emisiilor accidentale de tritiu se vor efectua obligatoriu masuratori de tritiu în vegetatia de pe pasuni. (3) În cazul emisiilor accidentale de iod radioactiv se vor efectua obligatoriu masuratori de iod în lapte.Monitorizarea radioactivitatii mediului în etapa ulterioară emisiei  +  Articolul 81După încetarea emisiei şi stabilizarea nivelurilor depunerii radioactive se vor efectua masuratori gamma-spectrometrice în teren şi masuratori de debit de doza gamma externa în aer, care vor fi utilizate împreună pentru determinarea densitatilor de radionuclizi gamma-emitatori depusi.  +  Articolul 82 (1) Rezultatele obtinute prin spectrometrie gamma de teren vor fi suplimentate cat mai repede posibil prin prelevarea de probe reprezentative de sol din zonele contaminate. (2) Rezultatele analizelor de laborator ale probelor de sol prelevate vor fi folosite în primul rand pentru confirmarea analizelor gamma-spectrometrice de teren, dar şi pentru determinarea unor depuneri suspectate de material radioactiv care nu se pot detecta prin spectrometrie gamma de teren (radionuclizi alfa-emitatori puri sau beta-emitatori puri).V.3. Tehnici specifice de monitorizare în urgenta  +  Articolul 83În cazul unei urgente, prelevarea şi masurarea ulterioară a probelor de mediu trebuie să furnizeze date despre nivelurile, dependenta temporala şi distributia spatiala a radionuclizilor din aer, sol, plante, alimente şi furaje, în scopul evaluării dozelor primite de grupul critic şi pentru a sprijini deciziile referitoare la masurile de interventie şi de protecţie.  +  Articolul 84 (1) Locatiile de prelevare a probelor în urgenta trebuie să acopere întreaga zona din vecinatatea instalatiei nucleare, dar şi zone mai indepartate. (2) În faza initiala a unei urgente, prelevarile de probe şi masurarile se vor efectua în toate directiile, cu preponderenta însă în directia principala din care bate vantul, în cazul unei emisii atmosferice, sau în aval de punctul de deversare, în cazul unei emisii lichide. (3) În fazele urmatoare ale unei urgente, locatiile de prelevare vor fi selectate pe baza distributiei spatiale a debitelor de doza gamma în aer. (4) În general activităţile de monitorizare se vor concentra în zonele cu contaminarea radioactiva cea mai mare, ţinându-se cont şi de utilizarea terenurilor.  +  Articolul 85 (1) Compartimentele de mediu aparţinând cailor de expunere relevante pentru monitorizarea în situaţii de urgenta, precum şi frecventele corespunzătoare de prelevare şi măsurare a probelor, ca şi locatiile recomandate, sunt redate în anexa nr. 10 la prezentele norme. (2) Din acest tabel generic se vor alege acele compartimente specifice cailor de expunere relevante, stabilite pe baza radionuclizilor de interes, a condiţiilor de mediu locale şi a nivelului emisiilor radioactive accidentale. (3) Un ghid al metodelor de prelevare şi măsurare a probelor în vederea determinarii diferitelor marimi importante din punctul de vedere al monitorizarii radioactivitatii mediului în situaţii de urgenta sunt redate în anexa nr. 4 la prezentele norme.  +  Capitolul VI Monitorizarea radioactivitatii mediului în situaţii de expunere cronica la radiatii  +  Articolul 86 (1) Prevederile prezentului capitol reprezinta cerinţele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului în situaţii de expunere cronica la radiatii, în zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga, care includ: a) zonele exterioare unor instalaţii nucleare sau radiologice închise, caracterizate de niveluri ridicate de radionuclizi naturali din seriile uraniului şi toriului; b) zonele exterioare unor instalaţii nucleare sau radiologice, contaminate cu radionuclizi artificiali (Cs-137, Sr-90, Plutoniu etc.) în urma unor accidente şi/sau emisiilor radioactive trecute. (2) Prevederile prezentului capitol se aplică împreună cu cerinţele prezentate în celelalte capitole aplicabile din prezentele norme. (3) Responsabilitatea monitorizarii radioactivitatii mediului în situaţiile prevăzute la alin. (1) revine titularului de autorizatie.  +  Articolul 87Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga va fi proiectat astfel încât sa răspundă urmatoarelor obiective specifice: a) verificarea situaţiei radiologice a zonelor, în scopul compararii cu criteriile radiologice, şi identificarea zonelor care necesita monitorizare detaliata; b) identificarea zonelor unde se justifica aplicarea acţiunilor de remediere, din punct de vedere radiologic; c) furnizarea informaţiilor necesare estimarii dozelor reale sau anticipate pentru membrii grupului critic şi pentru grupurile de populatie mai largi; d) detectarea modificarilor şi evaluarea tendintelor pe termen lung ale nivelurilor de radioactivitate din mediu, ca rezultat al proceselor naturale şi al activităţilor umane, inclusiv ale interventiei; e) furnizarea de informaţii către public.  +  Articolul 88 (1) Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în zonele suspectate a fi contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga va fi structurat în doua etape: a) monitorizarea initiala, rapida, destinata determinarii necesităţii introducerii unor acţiuni de remediere a zonei; b) în cazul în care rezultatele monitorizarii initiale arata ca sunt necesare acţiuni de remediere a zonei, se va trece la o monitorizare detaliata a zonei contaminate. (2) Programul complet de monitorizare se va desfăşura atât în timpul, cat şi după implementarea acţiunilor de remediere, în vederea evaluării eficacitatii masurilor luate. (3) Având în vedere ca prezenta în mediu a radionuclizilor de viaţa lunga face improbabila modificarea rapida a situaţiei radiologice în zona, monitorizarea radioactivitatii mediului în aceste zone va fi de frecventa mica (anuală sau la cativa ani). (4) Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului în zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga va fi axat pe urmatoarele cai de expunere critice: a) expunerea externa datorata radionuclizilor de viaţa lunga depusi pe sol; b) ingerarea produselor alimentare contaminate prin absorbtie radiculara; c) inhalarea radonului sau a particulelor de sol contaminat resuspendate de vant, în situaţia contaminarii cu alfa-emitatori.  +  Articolul 89Un ghid al metodelor de prelevare şi măsurare a probelor în vederea determinarii diferitelor marimi importante din punctul de vedere al monitorizarii radioactivitatii mediului în zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga este redat în anexa nr. 4 la prezentele norme.  +  Articolul 90Programele-suport pentru zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga trebuie să fie concentrate pe descrierea mediului terestru şi a populatiei, prin monitorizarea: a) circuitului local al apei în natura (precipitatii şi evaporare, apele locale de suprafaţa şi de adancime şi legaturile dintre ele, afluentii şi efluentii raurilor principale); b) caracteristicilor solurilor; c) caracteristicilor şi distributiei populatiei, precum şi a obiceiurilor sale şi mai ales a ratelor de consum al alimentelor locale; d) obiceiurilor agricole şi de gradinarit; e) utilizarii apei, local şi în aval; f) caracteristicilor minoritatilor etnice şi culturale, faţă de cele ale populatiei autohtone, după caz.VI.1. Monitorizarea expunerii externe în zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga  +  Articolul 91 (1) Monitorizarea expunerii umane la surse externe de radiatii se va efectua prin masurarea debitelor de doza gamma externa în aer, în locatii accesibile publicului. (2) În vederea evaluării contributiei contaminarii radioactive a zonei la doza efectiva, se va estima debitul dozei de fond, care va fi ulterior scăzut din valorile masurate. (3) Pentru zonele contaminate uniform, valorile masurate ale debitului de doza vor fi mediate pe toata aria monitorizata.  +  Articolul 92 (1) În scopul monitorizarii initiale a zonelor caracterizate de o contaminare radioactiva extinsa a mediului, se va măsura debitul dozei gamma externe în aer deasupra solului nedisturbat (sol necultivat). (2) În vederea monitorizarii detaliate a campurilor de radiatii externe în zonele locuite, se vor măsura debitele de doza gamma externa în aer în zonele tipice accesibile publicului (locuinte, cladiri publice, zone de productie, parcuri, gradini, plaje şi alte zone de agrement).  +  Articolul 93În zonele contaminate semnificativ cu radionuclizi expunerea externa a grupurilor critice poate fi masurata, de asemenea, cu ajutorul dozimetrelor individuale de radiatii gamma, purtate de membrii grupului critic pe durata catorva zile sau saptamani.VI.2. Monitorizarea expunerii interne în zonele contaminate cu radionuclizi de viaţa lunga  +  Articolul 94 (1) Monitorizarea expunerii umane la surse interne de radiatii va consta în masurarea concentratiilor de activitate ale radionuclizilor din probele de mediu, de apa potabila şi de produse alimentare, prelevate din compartimentele cailor de expunere interna critice. (2) Datorita complexităţii migratiei radionuclizilor în mediu, diferitele cai de expunere posibile vor fi investigate în etapa de monitorizare initiala a zonei.  +  Articolul 95În zonele locuite contaminate cu radiu sau cu plutoniu ori alte actinide se vor preleva şi măsura în mod regulat probe de aer, în vederea determinarii dozei de radiatii datorate inhalarii de radionuclizi.  +  Articolul 96 (1) Acumularea radionuclizilor în sol şi sedimente va fi, de asemenea, monitorizata regulat, în scopul estimarii concentratiilor de radionuclizi din plante, animale şi mai ales din produse alimentare. (2) În situaţia contaminarii radioactive a unor zone intinse cu radioizotopii unor elemente chimice mobile (cesiu, strontiu, radiu şi uraniu), se vor preleva şi analiza regulat probe de apa potabila şi din toate grupele majore de produse alimentare: produse vegetale, produse animale şi produse alimentare naturale (peste de apa proaspata, vanat, ciuperci, fructe de padure etc.). (3) O atenţie deosebită se va acorda produselor alimentare consumate de populatie în cantitati mari şi acelora cu concentratii mari de radionuclizi. (4) În zonele rurale se vor preleva în special probe de produse alimentare de origine locala; în oraşe se vor preleva probe de produse alimentare din piete, magazine şi unităţi de alimentatie publică.  +  Articolul 97În zonele cu sol nisipos sau organic (teren de padure, de exemplu) la stabilirea programului de monitorizare se va avea în vedere ca transferul radionuclizilor din sol în plante şi animale este semnificativ, ceea ce va conduce la o expunere interna crescuta a populatiei locale.  +  Articolul 98În scopul determinarii incarcarii organismului uman şi evaluării dozelor datorate expunerii interne a grupurilor critice din zonele contaminate semnificativ cu radionuclizi sau din cele caracterizate de un transfer rapid de radionuclizi din sol în plante şi animale, se poate aplica, de asemenea, tehnica masurarii intregului corp.  +  Capitolul VII Rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului  +  Articolul 99Titularul de autorizatie trebuie să prezinte rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului în termeni de: a) niveluri de radiatii şi concentratii de radionuclizi în mediu; b) doza primita de indivizii din grupurile critice sau de populatie, în condiţii de operare normala; c) doza prognozata pentru indivizii din grupurile critice, în situaţii de urgenta.  +  Articolul 100 (1) În condiţii normale de operare rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi utilizate pentru verificarea conformitatii cu constrangerile de doza impuse de CNCAN. (2) În situaţii de urgenta datele furnizate de programul de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi folosite ca date de intrare în procesul de luare a deciziilor referitoare la actiunile de protecţie şi de remediere, prin comparare cu: a) nivelurile de actiune generice sau/şi specifice pentru concentratiile de radionuclizi din mediu sau alimente; b) nivelurile de actiune generice sau/şi specifice pentru doza primita de indivizii din grupul critic. (3) În situaţii de expunere prelungita la radiatii a populatiei, rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi folosite pentru justificarea acţiunilor de remediere şi a contramasurilor pe termen lung, după compararea lor cu: a) nivelurile de actiune generice sau specifice pentru concentratiile de radionuclizi din mediu; b) nivelurile de actiune generice sau specifice pentru doza primita de indivizii din grupul critic.  +  Articolul 101 (1) Monitorizarea radioactivitatii mediului poate fi folosita şi ca metoda de verificare independenta a funcţionarii unei instalaţii nucleare sau radiologice şi în special de detectare a oricarei emisii radioactive, cai de emisie sau cresteri a nivelurilor de radiatii neplanificate. (2) Interpretarea acestor variatii va necesita compararea nivelurilor radioactive detectate cu nivelurile istorice sau cu rezultatele masuratorilor efectuate în directia din care bate vantul ori în amonte de punctul de deversare a efluentilor lichizi (sau în alte puncte de referinţa), pentru a stabili dacă instalatia în cauza este sursa variatiilor detectate. (3) De asemenea, pentru detectarea rapida a variatiilor de la condiţiile normale se vor folosi rezultatele masuratorilor concentratiilor de radionuclizi din probele de indicatori.  +  Articolul 102Cerinţele referitoare la interpretarea corecta a rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt aceleasi cu cerinţele referitoare la interpretarea rezultatelor programului de monitorizare a emisiilor radioactive, care sunt prezentate în art. 72-75 din Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare şi radiologice.  +  Capitolul VIII Managementul calităţii monitorizarii radioactivitatii mediului  +  Articolul 103Cerinţele referitoare la managementul calităţii în domeniul monitorizarii radioactivitatii mediului sunt aceleasi cu cele din domeniul monitorizarii emisiilor radioactive, fiind prezentate în art. 76-81 din cap. VII al Normelor privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare şi radiologice.  +  Capitolul IX Raportarea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediuluiIX.1. Inregistrarea rezultatelor programului de monitorizare  +  Articolul 104 (1) În vederea dovedirii cu documente a nivelurilor expunerii la radiatii şi ale concentratiilor de radionuclizi din mediu în vecinatatea instalatiei, titularul de autorizatie trebuie să asigure inregistrarea datelor de monitorizare a radioactivitatii mediului. (2) În acest sens titularul de autorizatie trebuie să proiecteze un sistem de pastrare a înregistrărilor care să permită retinerea tuturor informaţiilor relevante referitoare la prelevarile individuale de probe, masuratori şi incertitudinile asociate, precum şi a tuturor rapoartelor periodice sumare.  +  Articolul 105Alte cerinţe referitoare la inregistrarea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt prezentate în art. 83 şi 84 din cap. VIII al Normelor privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare şi radiologice, aplicabile atât monitorizarii emisiilor radioactive, cat şi monitorizarii radioactivitatii mediului.IX.2. Rapoarte periodice sumare  +  Articolul 106 (1) Prevederile prezentei secţiuni se aplică numai centralelor nuclearoelectrice. (2) Titularul de autorizatie trebuie să intocmeasca trimestrial rapoarte sumare de monitorizare a radioactivitatii mediului, care vor fi transmise către CNCAN în cursul trimestrului următor trimestrului de raportare. (3) Rapoartele sumare vor cuprinde rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, prezentate intr-o formă care să permită compararea cu nivelurile uzuale detectate în factorii de mediu. (4) Rapoartele trebuie, de asemenea, sa cuprindă interpretarea rezultatelor şi explicarea semnificatiei acestora, în cazul valorilor care prezinta variatii semnificative faţă de valorile obisnuite.IX.3. Rapoarte anuale detaliate  +  Articolul 107 (1) Titularul de autorizatie trebuie să intocmeasca şi sa transmita anual către CNCAN un raport detaliat de monitorizare a radioactivitatii mediului, care va cuprinde: a) o descriere succinta a programului de monitorizare a radioactivitatii mediului; b) rezultatele monitorizarii radioactivitatii mediului, prezentate sub forma de niveluri de radiatii şi concentratii de radionuclizi în mediu, precum şi de doze primite de grupurile critice atât în anul precedent, cat şi în toţi anii anteriori de functionare a instalatiei; c) alte informaţii relevante referitoare la radioactivitatea mediului în vecinatatea instalatiei. (2) Raportul anual detaliat de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi transmis către CNCAN în primul trimestru al anului următor anului de raportare.IX.4. Notificari  +  Articolul 108 (1) Titularul de autorizatie trebuie să notifice imediat la CNCAN orice crestere semnificativa a nivelului campurilor de radiatii sau a concentratiilor radioactive din mediu. (2) În termen de 30 de zile de la detectarea şi validarea rezultatelor masuratorilor efectuate titularul de autorizatie trebuie să intocmeasca şi sa transmita la CNCAN un raport preliminar care va include, pe lângă nivelurile radioactive depistate, şi o descriere a investigatiilor intreprinse, rezultatele investigatiilor, actiunile intreprinse şi actiunile viitoare.  +  Capitolul X Controlul efectuat de organismul de reglementare  +  Articolul 109 (1) Titularul de autorizatie trebuie să puna la dispoziţie inspectorilor CNCAN documentele necesare verificării conformitatii cu cerinţele prezentelor norme. (2) Titularul de autorizatie trebuie să puna la dispoziţie inspectorilor CNCAN documentele prin care să ateste corectitudinea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului. (3) La solicitarea CNCAN titularul de autorizatie trebuie să modifice corespunzător programele de monitorizare de rutina, de urgenta şi de management al calităţii, în urma reviziilor periodice independente sau inspecţiilor efectuate de CNCAN. (4) La solicitarea CNCAN titularul de autorizatie trebuie să asigure inspectorilor CNCAN posibilitatea de verificare a datelor de monitorizare furnizate prin rapoartele intocmite.  +  Articolul 110Titularul de autorizatie trebuie să dovedeasca detinerea capacităţii necesare de monitorizare a radioactivitatii mediului în condiţii de urgenta, punand la dispoziţie inspectorilor CNCAN documentele care să ateste implementarea corecta a activităţilor de pregatire pentru răspunsul la urgenta.  +  Articolul 111În cazul instalaţiilor nucleare sau radiologice care pot avea un impact radiologic semnificativ asupra mediului, precum şi în cazurile în care exista mai multe instalaţii nucleare sau radiologice cu impact radiologic asupra acelorasi zone geografice şi grupuri de populatie CNCAN poate desfăşura propriul program de monitorizare a radioactivitatii mediului în vecinatatea acestora, în scopul verificării veridicitatii rezultatelor furnizate de titularii de autorizatie şi pentru a confirma menţinerea expunerii la radiatii a publicului sub valoarea constrangerilor de doza stabilite de CNCAN.  +  Capitolul XI Dispozitii tranzitorii şi finale  +  Articolul 112Prevederile prezentelor norme nu exclud respectarea de către titularul de autorizatie a oricăror alte cerinţe prevăzute de reglementarile specifice în vigoare.  +  Articolul 113Prezentele norme intră în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 114Titularul de autorizatie valabila la data intrarii în vigoare a prezentelor norme trebuie să se incadreze în prevederile acestora, în termen de cel mult 12 luni de la data intrarii în vigoare a acestora.  +  Articolul 115Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme.  +  Anexa 1-------la norme--------DEFINITII● accident nuclear sever - deviatie de la operarea normala, mai severa decat un accident baza de proiect şi implicand o degradare grava a miezului reactorului;● activitate globală - răspunsul total al unui sistem de detectie la masurarea unui amestec necunoscut de radionuclizi;● activitate minim detectabila - radioactivitatea care, dacă este prezenta intr-o proba, produce o rata de numărare ce va fi detectata (adica considerata peste fond) cu un anumit nivel de incredere (de obicei, 95%);● aranjament - set integrat de elemente de infrastructura necesare asigurarii capacităţii de indeplinire a unor functii sau sarcini specifice, cum ar fi: autorităţi şi responsabilităţii, organizare, coordonare, personal, planuri, proceduri, unităţi, echipamente, pregatire;● cale de expunere critica (semnificativa) - traseul parcurs prin mediu de radionuclizi şi/sau radiatii, de la sursa de emisie la om, pe care este cel mai probabil să se produca expunerea cea mai mare la radiatii a unui membru mediu din grupul critic;● CNCAN - Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare;● concentraţie de activitate - activitatea pe unitatea de masa a unui radionuclid sau activitatea pe unitatea de masa sau de volum a unui material în care radionuclizii sunt uniform distribuiti;● contramasura - actiune menita sa diminueze consecintele radiologice ale unui accident; forme ale interventiei la accident, contramasurile pot fi acţiuni (măsuri) de protecţie sau acţiuni (măsuri) de remediere;● efluenti radioactivi - substante radioactive rezultate dintr-o sursa ca urmare a unei practici, care sunt eliberate în mediu sub forma de gaze, aerosoli, lichide sau solide, în general în vederea dilutiei sau dispersiei;● eliberarea de radionuclizi în mediu - emisia planificata şi controlata de materiale radioactive gazoase sau lichide în mediu, ca practica legitima, sub limitele autorizate de către CNCAN, ca urmare a operarii normale a unor instalaţii nucleare sau radiologice autorizate;● eutrofizare - dezvoltarea accelerata a algelor şi a speciilor vegetale superioare, cauzata de imbogatirea apei cu elemente nutritive, în special compusi ai azotului şi/sau ai fosforului, şi care produce o perturbare a echilibrului organismelor prezente, precum şi a calităţii apei respective;● exactitate (de măsurare) - gradul de concordanta dintre rezultatul unei masurari şi o valoare adevarata a masurandului;● grup critic - grup de membri ai populatiei, rezonabil omogen în legătură cu expunerea sa la o sursa de radiatii şi la o cale de expunere date, ai cărui indivizi primesc de la sursa data cea mai mare doza efectiva sau doza echivalenta, dacă este aplicabila, pe calea de expunere data;● incertitudine (de măsurare) - parametru asociat cu rezultatul unei masurari (de exemplu, o abatere standard) care caracterizeaza imprastierea valorilor ce, în mod rezonabil, ar putea fi atribuite masurandului;● interval de măsurare - modulul diferenţei dintre cele doua limite ale unui domeniu nominal (sau domeniul de indicatii care se pot obtine intr-o configuratie data a comenzilor unui mijloc de măsurare);● locatii indicator - locatii de monitorizare situate în afara perimetrului instalatiei nucleare sau radiologice, în punctele în care are loc expunerea (directa sau indirecta) cea mai semnificativa a populatiei la radiatii;● locatii de control - locatii de monitorizare utilizate în conjunctie cu locatiile indicator pentru determinarea factorului de dilutie, ca functie de distanta faţă de sursa de emisie;● locatii de fond - locatii de monitorizare situate în afara perimetrului instalatiei nucleare sau radiologice, utilizate pentru determinarea nivelurilor de fond natural de radiatii;● model - reprezentare analitica sau cuantificare a unui sistem real şi a cailor pe care au loc fenomenele din interiorul acelui sistem, folosit pentru a prezice sau evalua comportarea sistemului în anumite condiţii specificate (adesea, ipotetice);● monitorizare - masurarea dozei de radiatii sau a contaminarii radioactive în scopul evaluării sau controlului expunerii la radiatii sau substante radioactive, precum şi interpretarea rezultatelor masuratorilor efectuate;● monitorizarea emisiilor radioactive - monitorizarea la sursa de emisie a efluentilor radioactivi, constand în masurarea activităţii materialelor radioactive ce urmeaza a fi eliberate în mediu sau a debitelor de doza externa datorate surselor de radiatii în interiorul instalatiei nucleare sau radiologice;● monitorizarea radioactivitatii mediului - monitorizarea efluentilor radioactivi în mediile receptoare, constand în masurarea în mediu a debitelor de doza datorate surselor de radiatii sau a concentratiilor de radionuclizi din compartimentele de mediu;● monitorizarea de rutina - monitorizarea regulata a efluentilor radioactivi, în condiţii normale de operare a unei instalaţii nucleare sau radiologice, în scopul demonstrarii ca condiţiile de lucru, inclusiv nivelurile de doza individuala, sunt satisfăcătoare şi ca cerinţele de reglementare sunt indeplinite;● monitorizarea în urgenta - forma de monitorizare speciala (proiectata în vederea investigarii unei situaţii speciale în care nu sunt disponibile suficiente date care să demonstreze un control adecvat, prin furnizarea de informaţii detaliate necesare elucidarii oricarei probleme şi elaborarii procedurilor viitoare), efectuata în urma unui accident nuclear sau radiologic;● nivel de actiune - nivelul debitului de doza sau al concentratiei de activitate peste care trebuie intreprinse acţiuni de remediere sau de protecţie, în situaţii de expunere cronica la radiatii sau în situaţii de urgenta nucleara sau radiologica;● nivel de interventie - nivelul dozei evitabile la care se intreprinde o anumita actiune de protecţie sau de remediere, în situaţii de expunere cronica la radiatii sau în situaţii de urgenta nucleara sau radiologica; prin nivel operational de interventie se înţelege o valoare calculată pentru marimile masurabile cu ajutorul instrumentelor sau care se pot determina prin analize de laborator, care corespunde unui nivel de interventie sau unui nivel de actiune;● nivel de incredere - probabilitatea de acoperire a unui interval de incredere (care defineste, în jurul rezultatului masurarii, un interval ce cuprinde o anumita fractiune a distributiei de probabilitate);● operare (functionare) normala - operarea unei instalaţii nucleare sau radiologice în limitele şi condiţiile operationale specificate în proiect;● operare (functionare) anormala - proces operational deviat de la operarea normala a unei instalaţii nucleare sau radiologice, care e de asteptat să se intample cel puţin o dată pe durata de viaţa în exploatare a instalatiei şi care, având în vedere prevederile proiectului, nu afectează semnificativ elementele de securitate nucleara sau nu conduce la un accident nuclear;● organism bentonic - organism care traieste pe fundul apelor;● radionuclid critic - radionuclid a cărui eliberare în mediu conduce la doza cea mai mare de radiatii pentru un grup critic;● termen-sursa - cantitatea şi compozitia izotopica a materialului emis (sau postulat ca va fi emis) de o instalatie nucleara sau radiologica; termen folosit în modelarea emisiilor de radionuclizi în mediu, în special în contextul unor accidente de instalaţii nucleare sau radiologice sau al emisiilor din depozitele finale de deseuri radioactive;● timp de injumatatire (radioactiva) - timpul după care activitatea unui radionuclid scade, prin dezintegrare radioactiva, la jumătate;● urgenta nucleara sau radiologica - acea urgenta (situaţie sau eveniment neobisnuit care necesita acţiuni prompte de reducere a pericolului şi a consecintelor negative asupra sănătăţii şi securitatii oamenilor, calităţii vietii, proprietăţii sau mediului) în care exista sau este perceput ca atare un pericol datorat energiei rezultate dintr-o reactie nucleara în lant ori din dezintegrarea produsilor unei reactii în lant sau expunerii la radiatii.  +  Anexa 2-------la norme--------CAILE POTENTIALE de expunere la radiatii a populatiei, ca urmare a deversarilor de materiale radioactive în mediu*Font 7*                                                                                                     Iradiere directa ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Inhalare; iradiere externa; depunere pe piele şi haine │ │ ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Iradiere externa │ │ │ ┌───┴─────────────┐ depunere ┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ ├────────────────>│Strat superficial de sol├─────────────┐ resuspensie - │ │ │ │ │ ATMOSFERA │ ┌──────────────>├────────────────────────┼──┐ │ stropire prin │ │ │ │ ┌─────────────>│ (nor de aer │ │ irigare │ subsol │ │ │ precipitatii │ │ │ │ │ Efluenti │ contaminat) │ │ └───────────┬────────────┘ │absorbtie │ │ │ │ │ │ gazosi │ │ │ depunere v │radiculara│ │ │ │ │ │ └─┬───┬──────────┬┴─┼──────────────>┌────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ irigare │ Plante şi culturi │<-┘ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────>│ agricole │<────────────┘ pregătirea hranei │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┬────────────┴──────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ingerare v │ │ │ │ │ │ │ depunere │ │ inhalare v ┌──────────┐ │ │ │ │ │ │ │ pe └──┼────────────────────>┌─────────────┐ pregătirea hranei │ Hrana şi │ │ │ │┌┴─┴──┐ │ │ suprafete │ingerare apa potabila│ Animale ├─────────────────────>│ bauturi ├──┐ v v v│SURSA│ depunere │ v ┌──┼────────────────────>└─────────────┘ └──────────┘ │ Ingerare ┌──────┐└──┬──┘ │ ┌────────┐ │ │ ^ ^ ^ └────────────>│ │   │ │ │Cladiri,│ │ │ │ │ │ Iradiere externa │ DOZA │   │ │ │sosele, ├───┼──┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────────────────>│ la │   │ │ │ veg. │ │ │ │ │ │ Resuspensie │ OM │   │ │ └─┬──────┴───┼──┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────────────────>│ │   │ │ │ │ │ ┌─────────────────────┐ │ │ │ └──────┘   │ │ │ │ │ sedimentare │ Strat superficial │ │ │ │ ^   │ │ │ scurgeri │ │ ┌────────────────>├─────────────────────┤ │ │ │ │   │ v v │ │ │ ┌──>│ Nisip şi sediment ├───────┐ │ │ │ │   │ Efluenti ┌────────────────┴┐ │ │ │ └─┬───────────────────┘ │ │ │ │ │   │ lichizi │ ├─┘ │ │ v absorbtie ^ descompunere │ pregătirea│ │ │ │   └─────────────>│ MEDII ACVATICE ├───┘ absorbtie │ ┌─────────────┴───────┐ │ hranei │ │ │ │                  │ ├─────────────────┼──>│ Plante acvatice ├───────┼───────────┘ │ │ │                  └─┬─┬─────────────┘ │ └──────────┬──────────┘ │organisme │ │ │                    │ │ │ │descompunere v absorbtie │bentonice │ │ │                    │ │ │ absorbtie │ ┌─────────────────────┐ │ │ │ │                    │ │ └─────────────────┼──>│ Animale acvatice ├───────┼──────────────┘ │ │                    │ │ └───┤ │<──────┘ │ │                    │ │ └─────────────────────┘ purificarea apei │ │                    │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Iradiere externa │                    └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘  +  Anexa 3-------la norme--------Frecventele de prelevare şi măsurare pentru compartimentele de mediu situate de-a lungul cailor de expunere monitorizate, în condiţii de operare normala a unei instalaţii nucleare sau radiologice┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐│Compartiment de mediu/cale de expunere │ Frecventa de prelevare/măsurare │├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤│A. Emisii radioactive gazoase │├─────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤│Iradiere │Debit doza gamma │Continua ││externa ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Doza gamma integrată │De 2 ori pe an ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Debit doza neutroni │Continua ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Doza neutroni integrată │De 2 ori pe an │├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│Aer, depunere│Aer │Prelevare continua, măsurare ││ │ │saptamanala sau lunara ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Precipitatii │Prelevare continua, măsurare lunara ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Depunere │Prelevare continua, măsurare lunara ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Sol │Anuală │├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│Produse │Legume cu frunze │Lunar, în perioada de recoltare ││alimentare, │comestibile │ ││ingerare ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Alte legume şi fructe │Anumite probe selectate, la recoltare ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Grane │Anumite probe selectate, la recoltare ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Lapte │Lunar, în perioada pasunatului ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Carne │Anumite probe selectate, bianual ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Apa potabila şi/sau apa │De 2 ori pe an ││ │de adancime │ │├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│Bioindicatori│Iarba │Lunar, în perioada pasunatului ││terestri ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Licheni, muschi, ciuperci│Anumite probe selectate, anual │├─────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤│B. Emisii radioactive lichide │├─────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤│Dispersie │Apa de suprafaţa │Prelevare zilnica, corelata cu ││acvatica │ │deversarea, măsurare lunara ││ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Sediment │Anual │├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│Produse │Peste │Anumite probe selectate, anual ││alimentare ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│acvatice │Moluste (cu carapace) │Anumite probe selectate, anual │├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│Bioindicatori│Alge, bureti marini │Anumite probe selectate, bianual ││acvatici ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ │Organisme bentonice │Anumite probe selectate, bianual │└─────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘  +  Anexa 4-------la norme--------Marimi masurate, tipuri de prelevare şi măsurare, aplicaţii┌───────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────┐│ Marime masurata │ Tip de prelevare şi măsurare │ Aplicaţii │├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Debit doza gamma │Masurari în teren (cu dispozitive fixe │Operare normala ││deasupra solului │sau mobile) │Urgenta ││ │ │Expunere cronica│├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Radioactivitatea │Prelevare pe filtre, analize │Operare normala ││aerosolilor în aer │spectrometrice │Urgenta ││ │ │Expunere cronica│├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Iod radioactiv în │Prelevare specifică formei fizice/chimice│Operare normala ││aer │a radioizotopilor, analize spectrometrice│Urgenta │├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Radioactivitate în │Prelevare în colectorul de precipitatii, │Operare normala ││precipitatii │analize spectrometrice │Urgenta │├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Radioactivitate │Gamma-spectrometrie în teren sau │Operare normala ││depusa pe suprafete│prelevare prin stergerea unei suprafete │Urgenta ││ │şi analize spectrometrice │ │├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Radioactivitate în │Gamma-spectrometrie în teren sau │Operare normala ││sol │prelevare în teren şi analize │Urgenta ││ │spectrometrice │Expunere cronica│├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Radioactivitate în │Prelevare în teren, analize │Operare normala ││alimente şi furaje,│spectrometrice │Urgenta ││ape şi sedimente │ │Expunere cronica│└───────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────┘  +  Anexa 5-------la norme--------Combinatiile radionuclid - compartiment de mediu corespunzătoare radionuclizilor critici şi cailor de expunere critice posibile pentru o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU┌───────────┬────────────────┬─────────────────┬─────────────┬─────────────────┐│Tip emisie │ Radionuclid │ Cai de expunere │ Radionuclid │ Compartiment de ││ │ critic │critice posibile │reprezentativ│ mediu ││ │ │ │ │ reprezentativ ││ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │├───────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ Emisie │ Vapori de apa │Inhalare şi │ H-3 │Aer ││atmosferica│ tritiata │absorbtie prin │ │ ││ │ │piele │ │ ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Absorbtie în │ │Părţile ││ │ │plante -> │ │comestibile ale ││ │ │ingerare de │ │celor mai ││ │ │legume şi fructe,│ │abundente legume ││ │ │produse lactate, │ │şi fructe ││ │ │carne de vita, │ │cultivate pentru ││ │ │pui, etc. │ │consum; lapte, ││ │ │ │ │carne ││ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ │ Gaze nobile │Iradiere externa │ Ar-41, │Aer (debit doza ││ │ │de la imersia în │ Xe, Kr │gamma externa) ││ │ │norul radioactiv │ │ ││ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ │ Iod-131 │Depunere pe │ I-131 │Lapte ││ │ │pasuni -> │ │ ││ │ │ingerare de lapte│ │ ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Inhalare │ │Aer ││ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ │ Particule │Depunere pe │ Cs-134, │Depunere uscata ││ │ radioactive │legume, fructe/ │ Cs-137, │şi umeda ││ │ │pasuni -> │ Co-60, │ ││ │ │ingerare legume, │ Zr-95, │ ││ │ │fructe/lapte, │ Nb-95 │ ││ │ │carne de vita │ │ ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Inhalare │ │Aer ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Iradiere externa │ │Sol (debit doza ││ │ │de la depunerea │ │gamma externa) ││ │ │pe sol │ │ ││ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ │Carbon-14 gazos │Absorbtie în │ C-14 │Produse cu ││ │ [CO(2)] │plante -> │ │conţinutul maxim ││ │ │ingerare de │ │de carbon în ││ │ │legume, fructe şi│ │părţile ││ │ │lapte │ │comestibile ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Inhalare │ │Aer │├───────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ Emisie │Carbon-14 gazos │Iradierea externa│ C-14 │Aer (debit doza ││atmosferica│ [CO(2)] │a pielii de la │ │beta externa) ││ │ │imersia în norul │ │ ││ │ │radioactiv │ │ │├───────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ Emisie │ Apa tritiata │Ingerare de apa │ H-3 │Apa potabila ││ lichida │ │potabila │ │ ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Absorbtie în │ │Apa din peste ││ │ │peste -> ingerare│ │ ││ │ │peste │ │ ││ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤│ │ │Irigarea │ │Părţile ││ │ │terenurilor -> │ │comestibile ale ││ │ │ingerare de │ │celor mai ││ │ │produse agricole │ │abundente legume ││ │ │şi animale │ │şi fructe ││ │ │ │ │cultivate pentru ││ │ │ │ │consum; lapte, ││ │ │ │ │carne ││ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤│ │Radionuclizi în │Absorbtie în │ C-14, │Carne de peste ││ │ suspensie şi │peste -> ingerare│ Cs-134, │comestibila ││ │dizolvati, altii│peste │ Cs-137, │ ││ │ decat tritiul ├─────────────────┤ Co-60, ├─────────────────┤│ │ │Iradierea externa│ Zr-95, │Nisip de pe plaje││ │ │de la depuneri │ Nb-95 │(debit doza gamma││ │ │costiere sau │ │externa) ││ │ │sedimente dragate│ │ │└───────────┴────────────────┴─────────────────┴─────────────┴─────────────────┘  +  Anexa 6-------la norme--------Metoda de selectare a locatiilor indicator pentru expunerea directa datorata emisiilor gazoase (externa şi inhalare) de la o centrala nuclearoelectricaÎn vederea selectării locatiilor indicator se va imparti zona din jurul centralei în 16 sectoare unghiulare, fiecare de cate 22,5 grade, corespunzătoare sectoarelor rozei vantului şi în inele circulare cu razele interioare de 2, 5, 10, 15, 20 şi 25 km şi razele exterioare de 5, 10, 15, 20, 25 şi respectiv, 30 km.Fiecare sector va fi caracterizat de doi factori: frecventa vantului în sectorul respectiv şi numărul de persoane rezidente în sectorul respectiv.Probabilitatea B(i) ca sectorul "i" să se afle în directia vantului este data de:              K(i)    B(i) = ─────────             Σ K(i)unde K(i) este frecventa vantului în sectorul "i" (nu este luata în considerare situaţia de calm),Importanţa numarului de persoane rezidente în sectorul "i" este data de factorul de ponderare:             1 Σ(j) n(i,j)/r(j)    P(i) = ──── ● ───────────────────           N(p) Σ(j) 1/r(j)    unde: n(i,j) este numărul persoanelor rezidente în inelul circular "j"           din sectorul "i"           r(j) este raza interioara a inelului circular "j"           N(p) este factorul de normare, egal cu:                 Σ(j) n(i,j)/r(j)    N(p) = Σ(i) ──────────────────-                 Σ(j) 1/r(j)    Ca urmare, ponderea W(i) a unui sector va fi data de:             P(i) ● B(i)    W(i) = ─────────────────            Σ(i)P(i) ● B(i)    Alegerea locatiilor indicator trebuie facuta astfel încât suma ponderilorsectoarelor din care au fost selectate locatiile să fie de cel puţin 70%:    Σ(i) W(i) ≥ 0,7  +  Anexa 7-------la norme---------Metoda de determinare a factorului mediu de dilutieDispersia atmosferica la distante mai mari de cativa kilometri este descrisa de urmatoarea ecuatie, (1):               C    X(i)(r) = ───              r^aunde X(i)(r) este concentraţia medie a materialului radioactiv la distanta de r km faţă de sursa în sectorul "i" (3 km < r < 20 km),C este o constanta,a este o constanta cu valoarea cuprinsa între 1 şi 2.Locatiile de control, împreună cu locatiile indicator, sunt folosite pentru a determina valoarea lui a. Aplicand ecuatia (1) pentru locatia indicator rezultă ecuatia (2):                    C    X(i)[r(1)] = ────────                 [r(1)]^aunde r(1) este distanta locatiei indicator faţă de sursa,X(i)[r(1)] este concentraţia materialului radioactiv masurata în locatia indicator.Aplicand ecuatia (1) pentru locatia de control rezultă ecuatia (3):                   C    X(i)[r(2)] = ──────                 [r(2)]^aunde r(2) este distanta locatiei de control faţă de sursa,X(i)[r(2)] este concentraţia materialului radioactiv masurata în locatia de control.Impartind ecuatia (2) la ecuatia (3) rezultă ecuatia (4):                            ┌ ┐^a    X(i)[r(1)] [r(2)]^a │r(2)│    ────────── = ──────── = │────│    X(i)[r(2)] [r(1)]^a │r(1)│                            └ ┘din care rezultă ca se poate determina constanta a, conform (5):         ┌ ┐         │X(i)[r(1)]│       ln│──────────│         │X(i)[r(2)]│         └ ┘ ln X(i)[r(1)] - ln X(i)[r(2)]    a = ───────────── = ─────────────────────────────            ┌ ┐ ln[r(2)] - ln[r(1)]            │r(2)│          ln│────│            │r(1)│            └ ┘Substituind valoarea lui a intr-una din ecuatiile (2) sau (3), se poate determina constanta C.Astfel, pentru orice perioada de monitorizare sau medie a mai multor perioade de monitorizare, se poate determina valoarea corespunzătoare a constantelor a şi C.Apoi, folosind ecuatia (1) se poate calcula concentraţia medie a materialului radioactiv X(i)(r) pentru orice distanta r, când 3 km < r < 20 km, în orice sector "i".Cunoscand concentraţia medie a materialului radioactiv la distanta r, X(i)(r), şi activitatea totala a materialului radioactiv emis de sursa (sau activitatea sursei), X(0), se poate determina factorul mediu de dilutie, ca raportul dintre concentraţia materialului radioactiv în punctul receptor (situat la distanta r de sursa) şi activitatea totala emisa la sursa;        X(i)(r)    x = ─────        X(0)  +  Anexa 8-------la norme--------Calculul frecventei de prelevare a probelorFrecventa (f) de prelevare a probelor este invers proporţională cu timpul mediu de viaţa [T(m)] al unui radionuclid reprezentativ intr-o cale de expunere:f/an = 1/T(m)unde T(m) este dat în ani.Timpul mediu de viaţa depinde de timpul mediu de rezidenta [T(p)] a radionuclidului în vecinatatea probei (sau lângă locatia de monitorizare) şi de timpul radiologic mediu de viaţa a radionuclidului [T(r)], astfel:           T(r) ● T(p)    T(m) = ───────────           T(r) + T(p)Timpul radiologic mediu de viaţa al radionuclidului este legat de timpul de injumatatire [T(1/2)] prin relaţia:            T(1/2)    T(r) = ──────            0,693Timpul mediu de rezidenta al radionuclidului în vecinatatea probei depinde de mobilitatea mediului prelevat şi de caracteristicile fizico-chimice ale radionuclidului. Pentru calcule se vor folosi valorile date în tabelul 1.Cu valorile T(p) date se pot calcula valorile T(m) şi astfel, frecventele de prelevare. Frecventele de prelevare pentru combinatiile radionuclid/compartiment de mediu selectate sunt redate în tabelul 2. Cesiul-134 poate fi selectat ca reprezentativ pentru categoria de emisie "particule în aer" şi "particule dizolvate şi solide, altele decat H-3 şi C-14" intrucat timpii de injumatatire ai celorlalţi radionuclizi din categorie nu modifica semnificativ timpul mediu de viaţa T(m), deci frecventa de prelevare va fi aceeasi.Tabelul nr. 1-------------Valori recomandate pentru timpul mediu de rezidenta [T(p)]┌───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ Mediul │Timpul mediu de rezidenta în mediu││ │ [T(p)] │├───────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ Aer │ Minute - ore │├────────────────┬──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ Apa │ Apa potabila │ ≈ o zi ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Apa bruta (lacuri) │ ≈ o zi ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Apa bruta (rauri) │ Minute - ore ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Scurgeri de suprafaţa │ 2-4 saptamani ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Apa de adancime │ Ani │├────────────────┴──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ Plante (legume/fructe) │Sezonul de crestere ≈ 3 luni │├────────────────┬──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ Alimente │ Carne de vaca │ ≈ 2 ani ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Lapte │ ≈ 5 zile ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Oua │ ≈ 8 zile ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Carne de pui │ ≈ 40 zile ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Peste │ ≈ 2 ani*) │├────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ Soluri │ Depunere pe suprafaţa │ 2-4 saptamani ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Stratul superficial de sol│ ≈ 2 luni ││ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │ Nisip │ ≈ 2 luni │└────────────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────────────┘    *) Pestele crescut în ferme piscicole are timpul mediu de viaţa      de ≈ 2-3 luni.Observatii:1. Radionuclizii emisi în aer ating în timp scurt locatiile de monitorizare, unde vor rămâne un timp şi mai scurt. Pentru monitorizarea aerului, T(p) va fi de ordinul orelor. Pentru radionuclizii cu T(r) >> T(p) rezultă T(m) = T(p), ceea ce înseamnă o frecventa de prelevare de cateva ore. La o frecventa atât de mare, se vor lua în considerare sisteme de prelevare continua a probelor.2. De asemenea, în cazul apei potabile T(p) este scurt, de o zi sau doua, în functie de distanta faţă de statia de potabilizare a apei şi de capacitatea de stocare a acesteia. În scopul monitorizarii tritiului, din nou cazul T(r) >> T(p), T(m) = T(p), ceea ce va necesita o frecventa de prelevare zilnica.3. Unele compartimente de mediu au timpi de rezidenta considerabil mai mari, asa cum este cazul vegetatiei de exemplu, care are T(p) de 2-3 luni. Pentru radionuclizii de viaţa lunga, T(r) >> T(p) şi frecventa de prelevare va fi de ≈'98 2-3 luni. Totusi, cu excepţia produselor de sera, sezonul de crestere este o dată pe an şi de aceea este adecvat să se preleveze probe anual, în perioada de crestere. Pentru serele care produc mai mult de o recolta pe an, frecventa de prelevare recomandata este frecventa de productie.4. În ceea ce priveste pestele, este interesant Cs-134 care este prezent în mediu numai datorita operarii unui reactor nuclear şi are T(1/2) ≈'98 2 ani. Cu excepţia pestilor migratori, pestii rezida în zona vecina centralei între 2 şi 5 ani, în functie de specie. Presupunand T(p) = 2 ani, rezultă o frecventa de prelevare a probelor de peste pentru decelarea Cs-134 anuală.Tabelul nr. 2--------------Frecventele de prelevare a probelor de mediu în vecinatatea unei centrale nuclearoelectrice cu reactori de tip CANDU┌────────────┬────────────┬────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────────────┐│ │ Timp de │ │ Timp mediu de │Timp mediu │Frecventa de││Radionuclid │injumatatire│ Mediul de prelevare │ rezidenta │ de viaţa │monitorizare││ │ [T(1/2)] │ │ [T(p)] │ [T(m)] │ (f) │├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│Tritiu (H-3)│ 12,3 ani │Aer │ Minute │ Minute │ Continua ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Legume/fructe │ 3 luni │ 3 luni │Trimestriala││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Lapte │ 5 zile │ 5 zile │Saptamanala ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Apa potabila │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Apa bruta │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica │├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│Gaze nobile │ zile │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ Iod-131 │ 8 zile │Lapte │ 5 zile │ 4 zile │Saptamanala ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ Cesiu-134 │ 2 ani │Lapte │ 5 zile │ 5 zile │Saptamanala ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Aer │ Minute │ Minute │ Continua ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Depunere pe suprafaţa │ 2-4 saptamani │4 saptamani│ Lunara ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Strat superficial de sol│ 2 luni │ 2 luni │ Bilunara ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Apa potabila │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Peste │ 2 ani │ 1 an │ Anuală ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Nisip de pe plaja │ 2 luni │ 2 luni │ Bilunara │├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ Carbon-14 │ 5730 ani │Lapte │ 5 zile │ 5 zile │Saptamanala ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Legume/fructe │ 3 luni │ 3 luni │Trimestriala││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Aer │ Minute │ Minute │ Continua ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Peste │ 2 ani │ 2 ani │ Bianuala ││ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤│ │ │Apa potabila │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica │└────────────┴────────────┴────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────────────┘  +  Anexa 9-------la norme--------Consideratii referitoare la stabilirea frecventelor de măsurare a probelor de mediuFrecventa de măsurare este determinata de urmatoarele:● sensibilitatea minima ceruta;● sensibilitatea analitica a laboratorului care efectueaza analizele;● numărul de rezultate anuale pe combinaţie radionuclid/cale de expunere, necesar sa genereze un set de date statistic valabil.Raportul primilor doi parametri se numeste factor de sensibilitate şi e dat de:K = sensibilitatea minima ceruta/sensibilitatea analiticaValoarea lui K trebuie să fie mai mare sau egala cu 1. În caz contrar, trebuie selectata o metoda analitica mai sensibila. Numărul de probe (N) care pot fi compuse pentru a genera un rezultat analitic e dat de:N = (T(p)/[T(p) - T(m)])(ln K), pentru K > 1 şi T(p) diferit de T(m)unde T(p) = timpul mediu de rezidenta a radionuclidului în vecinatatea probeiT(m) = timpul mediu de viaţa a unui radionuclid intr-o cale de expunerePentru K = 1, caz în care capacitatea analitica indeplineste strict cerinţa de sensibilitate minima ceruta, numărul de probe care se pot compune e nul şi frecventa de măsurare coincide cu frecventa de prelevare a probelor.În cazul în care T(p) = T(m), formula de mai sus nu se poate aplica, însă, dacă T(p) = T(m) atunci timpul radiologic mediu de viaţa a radionuclidului T(r) >> T(p) şi T(r) >> T(m). Aceasta înseamnă ca pierderea de proba prin dezintegrare radioactiva poate să nu fie luata în considerare timp mai multe perioade de monitorizare. În aceasta situaţie, cel de-al treilea parametru, numărul de rezultate analitice generate într-un an care conduce la un set de date statistic valabil, va determina numărul de probe care se pot cumula şi astfel, frecventa masurarilor.Un exemplu în acest caz este determinarea continutului de tritiu din apa potabila. Apa potabila este prelevata zilnic, ceea ce conduce la 365 de probe care trebuie analizate. În acest caz, T(p) = T(m) = 1 zi şi T(r) >> T(p). Numărul de rezultate analitice necesar va depinde de incertitudinea de măsurare, dar ca o regulă statistica, acesta trebuie să fie mai mare sau egal cu 30 (cele mai multe teste statistice necesita cel puţin 30 de date). Deci, numărul minim de rezultate analitice este de 30 pe an, de unde rezultă ca numărul maxim de probe de apa care pot fi cumulate este de 12. Ca urmare, o frecventa de măsurare convenabila pentru probele de apa potabila este saptamanala (măsurare saptamanala de probe compuse din 7 probe zilnice).  +  Anexa 10---------la norme--------Locatiile şi frecventele de prelevare şi măsurare de probe pentru compartimentele de mediu aparţinând cailor de expunere monitorizate în situaţii de urgenta*Font 8*┌──────────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ Cale de expunere/compartiment de │ Frecvente │ Locatii ││ mediu monitorizat │ │ │├──────────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────────────┤│A. Emisii radioactive atmosferice │├──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│Masuratori efectuate în timpul trecerii norului radioactiv│ │├─────────────────┬────────────────┬───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Iradiere externa │Debit doza gamma│Continuu │În vecinatate şi departe în teren,││ │ │ │cartare debitmetrica ││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Debit doza │Continuu │Doar în vecinatate, dacă se prevad││ │neutroni │ │emisii de neutroni │├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Aer │Aer │Colectare continua, │În vecinatate şi departe în teren ││ │ │măsurare la 2 h │ ││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Precipitatii │Colectare continua, │În vecinatate şi departe în teren ││ │ │măsurare la 2 h │ │├─────────────────┴────────────────┴───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Masuratori efectuate după trecerea norului radioactiv │În zonele contaminate │├─────────────────┬────────────────┬───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Iradiere externa │Debit doza gamma│Continuu │Cartare debitmetrica externa │├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Depunere │Sol │O singura data │Cartarea contaminarii cu ││ │ │ │radionuclizii relevanti │├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Alimente/ingestie│Legume cu frunza│Zilnic │Indicator bun pt. produse vegetale││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Lapte │Zilnic │Indicator bun pt. produse animale ││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Alte legume şi │La recoltare │ ││ │fructe │ │ ││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Grane │La recoltare │ ││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Carne │Probe reprezentative │ ││ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Apa potabila şi │Probe reprezentative │ ││ │de adancime │ │ │├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Bio-indicatori │Iarba │Zilnic │ ││terestri ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Licheni, muschi,│În perioada de crestere│ ││ │ciuperci │ │ │├─────────────────┴────────────────┴───────────────────────┼──────────────────────────────────┤├──────────────────────────────────┬───────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ Compartiment de mediu/cale de │ Frecvente │ Locatii ││ expunere monitorizat │ │ │├──────────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────────────┤│B. Emisii radioactive lichide │├──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│Masuratori efectuate după încetarea emisiilor │Zonele şi acumularile de apa ││ │afectate sunt limitate │├──────────────────┬───────────────────┬───────────────────┼──────────────────────────────────┤│Dispersie acvatica│Apa de suprafaţa │Prelevare continua,│ ││ │ │măsurare zilnica │ ││ ├───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Sediment │Saptamanal │ │├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤│Alimente acvatice │Peste │Probe selectate │ ││ ├───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Moluste │Probe selectate │ │├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤│Bio-indicatori │Alge │Probe selectate │ ││acvatici │ │ │ │└──────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────────────────────────┘-------