CONVENȚIE din 8 noiembrie 1968asupra circulației rutiere *)
EMITENT
  • CONSILIUL DE STAT
    • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 86 din 20 octombrie 1980



     Notă
    Ratificată prin DECRETUL nr. 318 din 14 octombrie 1980, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 86 din 20 octombrie 1980.    *)TraducerePărțile contractante, dornice sa înlesnească circulația rutiera internationala și sa sporeasca siguranța pe drumuri prin adoptarea unor reguli uniforme de circulație, au convenit asupra următoarelor dispoziții:  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1Definiții Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții, termenii de mai jos vor avea sensul ce le este dat în acest articol: a) legislația naționala a unei părți contractante cuprinde totalitatea legilor și reglementărilor naționale sau locale în vigoare pe teritoriul părții contractante; b) un vehicul este considerat în circulație internationala pe teritoriul unui stat cînd: i) aparține unei persoane fizice sau juridice cu reședința obișnuită în afară acestui stat;ii) nu este înmatriculat în acest stat;iii) și este adus în mod temporar pe teritoriul acestui stat, oricare parte contractantă putind sa nu considere în circulație internationala un vehicul ce ar rămîne pe teritoriul sau mai mult de un an fără o întrerupere importanța a carei durata poate fi fixată de partea contractantă. Un ansamblu de vehicule este considerat în "circulație internationala" dacă cel puțin unul dintre vehiculele care-l compun răspunde definitiei; c) localitate este spațiul ce cuprinde imobile cladite și ale carei intrari și iesiri sînt stabilite în mod special sau care este definit în orice alt mod în legislația naționala; d) drum înseamnă întreaga latime a unei cai sau străzi deschisă circulației publice; e) parte carosabilă este acea parte a drumului folosită în mod normal pentru circulația vehiculelor; un drum poate avea mai multe părți carosabile separate în mod distinct, una de alta, printr-o zona centrala despartitoare sau o diferența de nivel; f) pe părțile carosabile unde una sau mai multe cai laterale ori una sau mai multe piste sînt rezervate circulației anumitor vehicule, marginea părții carosabile înseamnă, pentru ceilalți participanți la circulație, marginea restului părții carosabile; g) cale este oricare dintre benzile longitudinale materializate sau nu prin marcaje rutiere longitudinale, în care poate fi împărțită partea carosabilă, și care are o latime suficienta pentru a permite scurgerea unui șir de automobile, altele decît motociclete; h) intersectie este oricare incrucisare la nivel, intilnire sau bifurcare de drumuri, inclusiv locurile formate de aceste incrucisari, intilniri sau bifurcari; i) trecere la nivel este orice incrucisare la nivel a unui drum cu o cale ferată sau de tramvai cu platforma proprie; j) autostrada este un drum proiectat și construit în mod special pentru circulația automobilelor, care nu deservește proprietățile alăturate și care: i) cu excepția unor locuri speciale sau cu caracter temporar, are, pentru cele doua sensuri de circulație, părți carosabile distincte, separate una de alta printr-o bandă de teren care nu este destinată circulației sau, în mod excepțional, prin alte mijloace;ii) nu se intersectează la nivel cu un drum, cu o cale ferată, de tramvai sau destinată circulației pietonilor;iii) și este special semnalizata ca autostrada; k) un vehicul este: i) oprit, cînd este imobilizat pe o perioadă de timp necesară pentru a lua sau lasă persoane ori de a incarca sau descarca bunuri;ii) stationat, cînd este imobilizat pentru un motiv, altul decît acela de a evita un conflict cu un participant la circulație sau un obstacol ori pentru a se supune regulilor de circulație, iar imobilizarea nu se limitează la timpul necesar luării sau lasarii de persoane ori de bunuri.Părțile contractante vor putea sa considere "oprite" vehiculele imobilizate în condițiile arătate la alin. ii) de mai sus, dacă durata imobilizarii nu depășește o limita de timp stabilită de legislația naționala și sa considere "stationate" vehiculele imobilizate în condițiile definite la alin. i) de mai sus, dacă durata imobilizarii depășește o limita de timp stabilită de legislația naționala;l) bicicleta este acel vehicul care are cel puțin două roti și este acționat exclusiv de energia musculara a persoanelor care se găsesc pe acest vehicul, în special cu ajutorul pedalelor sau al manivelelor; m) motoreta este acel vehicul cu doua sau trei roti, acționat de un motor cu ardere interna, avînd o capacitate cilindrică de cel mult 50 cmc, și a cărui limita de viteza, prin construcție, nu depășește 50 km/ora. Părțile contractante pot sa nu considere ca motorete, potrivit legislației lor naționale, vehiculele care nu au caracteristicile bicicletelor, în ce privește posibilitățile lor de folosire, în special caracteristica de a putea fi puse în mișcare cu ajutorul pedalelor, sau a căror viteza maxima, prin construcție, greutate sau anumite caracteristici ale motorului, depășesc limitele stabilite. Nimic din aceasta definiție nu va putea fi interpretat ca impiedicind părțile contractante sa asimileze complet motoretele bicicletelor pentru aplicarea dispozițiilor din legislația naționala asupra circulației rutiere; n) motocicleta este acel vehicul cu doua roti, cu sau fără atas, echipat cu un motor cu ardere interna. Părțile contractante pot, în legislația naționala, sa asimileze motocicletelor vehiculele cu 3 roti a căror greutate în gol nu depășește 400 kg. Termenul motocicleta nu include motoretele; totuși, părțile contractante pot asimila motoretele motocicletelor, cu condiția să facă o declarație în acest scop conform paragrafului 2 al art. 54 din convenție; o) vehicul cu motor este, cu excepția motoretelor pe teritoriul părților contractante care nu le-au asimilat motocicletelor și a vehiculelor care se deplaseaza pe sine, acel vehicul prevăzut cu un motor cu ardere interna care circulă pe drum prin mijloacele sale proprii; p) automobil este acel vehicul cu motor care servește în mod normal la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adică vehiculele legate de o linie electrica și care nu circula pe sine. Nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a căror utilizare la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate la transportul de persoane sau bunuri nu este decît accesorie; q) remorca este orice vehicul destinat a fi tractat de un vehicul cu motor; acest termen include semiremorca; r) semiremorca este acea remorca destinată a fi cuplata la un automobil, în asa fel încît să se sprijine în parte pe ea însăși, iar o parte apreciabila a greutatii sale și a greutatii încărcăturii sale să fie suportată de automobil; s) remorca ușoară este acea remorca a carei greutate maxima autorizata nu depășește 750 kg; t) ansamblu de vehicule înseamnă vehicule cuplate care circulă pe drum ca o unitate; u) vehicul articulat este ansamblul de vehicule constituit dintr-un automobil și o semiremorca cuplata la acest automobil; v) conducător este acea persoana care își asuma conducerea unui vehicul cu sau fără motor (inclusiv bicicleta) și care însoțește pe drum animale izolate sau în turma ori animale de tracțiune, de povara sau de calarie; w) greutate maxima autorizata este greutatea maxima a vehiculului încărcat, declarata admisibilă de autoritatea competentă din statul în care vehiculul este înmatriculat; x) greutate în gol este greutatea vehiculului fără echipaj, pasageri sau incarcatura, dar cu plinul de carburant și cu utilajul normal de bord; y) greutate în sarcina este greutatea efectivă a vehiculului astfel cum este încărcat, cu echipajul și pasagerii la bord; z) sens de circulație și corespunzător sensului circulației înseamnă partea dreaptă cînd, după legislația naționala, conducătorul unui vehicul trebuie să permită unui alt vehicul care circulă din sens contrar sa treacă prin stinga sa; în caz contrar, înseamnă partea stinga; aa) obligația unui conducător de vehicul de a ceda trecerea altor vehicule înseamnă ca acesta nu trebuie să-și continue mersul sau manevra ori sa o reia dacă aceasta risca sa determine pe conducătorii altor vehicule sa modifice în mod brusc direcția sau viteza vehiculelor lor.  +  Articolul 2Anexele convenției Anexele prezentei convenții, și anume: Anexa nr. 1 - Excepții de la obligația de a admite în circulație internationala automobilele și remorcile; Anexa nr. 2 - Numărul de înmatriculare al automobilelor și remorcilor în circulație internationala; Anexa nr. 3 - Semnul distinctiv al automobilelor și remorcilor în circulație internationala; Anexa nr. 4. - Elemente de identificare a automobilelor și remorcilor în circulație internationala; Anexa nr. 5 - Condiții tehnice pentru automobile și remorci; Anexa nr. 6. - Permisul de conducere național și Anexa nr. 7 - Permisul de conducere internațional, fac parte integrantă din aceasta convenție.  +  Articolul 3Obligațiile părților contractante 1. a) Părțile contractante vor lua măsurile corespunzătoare pentru ca regulile de circulație în vigoare pe teritoriul lor să fie, în ce privește fondul lor, în concordanta cu dispozițiile cap. II al convenției. Cu condiția ca ele sa nu fie în nici un fel contrare dispozițiilor convenției:i) aceste reguli pot sa nu reia acele dintre prevederile care se aplică situațiilor ce nu apar pe teritoriul părților contractante; ii) aceste reguli pot sa conțină dispoziții neprevăzute în acest cap. II.b) Prevederile prezentului paragraf nu obliga părțile contractante sa prevadă sancțiuni penale pentru orice încălcare a dispozițiilor cap. II reluate în regulile lor de circulație. 2. a) Părțile contractante vor lua, de asemenea, măsurile corespunzătoare pentru ca regulile în vigoare pe teritoriul lor, referitoare la condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească automobilele și remorcile, să fie conforme cu dispozițiile anexei nr. 5 a convenției; aceste reguli pot conține dispoziții neprevăzute în aceasta anexa, cu condiția de a nu fi deloc contrare principiilor de siguranță ce stau la baza dispozițiilor sus arătate. În plus, ele vor lua măsurile corespunzătoare pentru ca automobilele și remorcile înmatriculate pe teritoriul lor să fie conforme cu dispozițiile anexei nr. 5 atunci cînd sînt în circulație internationala.b) Dispozițiile prezentului paragraf nu impun nici o obligație părților contractante în ce privește regulile în vigoare pe teritoriul lor referitoare la condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele cu motor care nu sînt automobile în sensul convenției. 3. În afară excepțiilor prevăzute la anexa nr. 1 a convenției, părțile contractante vor fi obligate sa admită pe teritoriul lor în circulație internationala automobilele și remorcile care îndeplinesc condițiile prevăzute în cap. III al convenției și ai căror conducatori îndeplinesc condițiile prevăzute în cap. IV; ele vor fi obligate sa recunoască și certificatele de înmatriculare eliberate conform dispozițiilor cap. III ca dovedind, pînă la proba contrară, ca vehiculele ce fac obiectul acestor prevederi îndeplinesc condițiile prevăzute la cap. III. 4. Măsurile pe care le-au luat sau pe care le vor lua părțile contractante, fie unilateral, fie prin acorduri bilaterale sau multilaterale, pentru a admite pe teritoriul lor în circulație internationala automobile și remorci care nu îndeplinesc toate condițiile prevăzute în cap. III al convenției și pentru a recunoaște, în afară cazurilor prevăzute în cap. IV, valabilitatea pe teritoriul lor a permiselor eliberate de o parte contractantă, vor fi considerate ca fiind conforme cu obiectul convenției. 5. Părțile contractante vor fi obligate sa admită în circulație internationala pe teritoriul lor bicicletele și motoretele care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute în cap. V al convenției și ai căror conducatori au reședința pe teritoriul unei alte părți contractante. Nici o parte contractantă nu va putea sa ceara conducătorilor de biciclete sau motorete în circulație internationala să fie titulari ai unui permis de conducere; totuși, părțile contractante care vor face, conform paragrafului 2 al art. 54 al convenției, o declarație prin care asimilează motoretele motocicletelor, vor putea cere permis de conducere conducătorilor de motorete în circulație internationala. 6. Părțile contractante se obliga, la cererea oricărei părți contractante, sa comunice informațiile necesare stabilirii identității persoanei pe numele căreia este înmatriculat pe teritoriul lor un automobil sau o remorca cuplata la un automobil, cînd din cererea prezentată rezultă ca vehiculul a fost implicat într-un accident pe teritoriul părții contractante care a adresat cererea. 7. Măsurile pe care le-au luat sau pe care le vor lua părțile contractante, fie unilateral, fie prin acorduri bilaterale sau multilaterale, pentru a înlesni circulația rutiera internationala prin simplificarea formalităților de vama, de poliție sau de sănătate și alte formalități de același gen, precum și măsurile luate pentru a face sa coincida competentele și orele de deschidere a birourilor și posturilor vamale în același punct al frontierei, vor fi considerate ca fiind conforme cu obiectul convenției. 8. Dispozițiile paragrafelor 3, 5 și 7 ale acestui articol nu afectează dreptul oricărei părți contractante de a condiționa admiterea pe teritoriul sau, în circulație internationala, a automobilelor, remorcilor, motoretelor și bicicletelor, precum și a conducătorilor și pasagerilor lor, de respectarea reglementărilor cu privire la: transporturile comerciale de călători și mărfuri, asigurarea de răspundere civilă a conducătorilor de autovehicule și în materie de vama, precum și, în general, a reglementărilor din alte domenii decît circulația rutiera.  +  Articolul 4Semnalizarea Părțile contractante la convenție, care nu vor fi și părți contractante la Convenția asupra semnalizarii rutiere, deschisă semnării la Viena în aceeași zi cu prezenta convenție, se obliga: a) ca toate indicatoarele, semnalele luminoase de circulație și marcajele rutiere, instalate pe teritoriul lor, sa constituie un sistem unitar; b) ca numărul tipurilor de indicatoare să fie limitat, iar indicatoarele sa nu fie instalate decît în locuri unde prezenta lor este socotită necesară; c) ca indicatoarele de avertizare a pericolului să fie instalate la o distanta suficienta de obstacole, pentru a-i putea anunta din timp pe conducatori; și d) sa interzică: i) de a figura pe un indicator, pe suportul lui sau pe oricare alta instalatie ce servește la dirijarea circulației, orice nu are legătură cu obiectul acestui indicator sau instalații; totuși, cînd părțile contractante sau subdiviziunile lor autoriza o asociație fără scop lucrativ sa instaleze indicatoare de orientare, ele pot permite ca emblema acestei asociații sa figureze pe indicator sau pe suportul acestuia, cu condiția ca înțelegerea semnificatiei indicatorului sa nu fie ingreuiata;ii) de a instala panouri, afișe, mărci sau instalații ce risca să fie confundate cu indicatoare sau cu alte instalații ce servesc la dirijarea circulației, să le reducă vizibilitatea sau eficacitatea, să-i stînjenească pe participanții la circulație sau să le distraga atenția într-un mod periculos pentru siguranța circulației.  +  Capitolul II Reguli aplicabile circulației rutiere  +  Articolul 5Valoarea semnalizarii 1. Participanții la circulație trebuie să se conformeze semnificatiei indicatoarelor rutiere, semnalelor luminoase de circulație și marcajelor rutiere, chiar dacă semnificatia acestora ar fi în contradictie cu alte reguli de circulație. 2. Semnificatia semnalelor luminoase de circulație prevalează asupra indicatoarelor rutiere care reglementează prioritatea.  +  Articolul 6Comenzi date de agenții care dirijeaza circulația 1. Agenții care dirijeaza circulația vor fi ușor recunoscuți și vizibili de la distanta, atît noaptea cît și ziua. 2. Participanții la circulație sînt obligați să se supună imediat comenzilor date de agenții care dirijeaza circulația. 3. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca sînt considerate, în special, ca comenzi date de agenții care dirijeaza circulația: a) bratul ridicat vertical; acest gest înseamnă "atenție, oprire" pentru toți participanții la circulație, excepțind pe conducătorii care nu s-ar mai putea opri în condiții de siguranță suficienta; mai mult, dacă acest gest este făcut într-o intersectie, el nu obliga oprirea conducătorilor angajați deja în intersectie; b) bratul sau bratele intinse orizontal; acest gest înseamnă "oprire" pentru toți participanții la circulație care vin, oricare ar fi sensul lor de mers, din direcțiile intersectate de bratul sau de bratele intinse; după ce a făcut acest gest, agentul care dirijeaza circulația va putea cobori bratul sau bratele; pentru conducătorii care se găsesc în fața sau în spatele agentului, acest gest înseamnă, de asemenea, "oprire"; c) balansarea unei lumini roșii; acest gest înseamnă "oprire" pentru participanții la circulație spre care este îndreptată lumina. 4. Comenzile agenților care dirijeaza circulația prevalează asupra semnificatiei indicatoarelor rutiere, a semnalelor luminoase de circulație sau a marcajelor rutiere, precum și asupra regulilor de circulație.  +  Articolul 7Reguli generale 1. Participanții la circulație trebuie să evite orice comportare ce ar putea constitui un pericol sau un obstacol pentru circulație, de a pune în pericol persoane ori de a produce o paguba proprietăților publice sau particulare. 2. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca participanții la circulație trebuie să evite a stinjeni circulația ori sa o facă periculoasa aruncind, depozitind sau abandonînd pe drum obiecte sau materii ori creind orice alte obstacole pe drum. Participanții la circulație care n-au putut evita crearea unui obstacol sau a unui pericol trebuie să ia măsurile necesare pentru a-l face sa dispara cît mai repede posibil și, în cazul în care nu-l poate face sa dispara imediat, să-i semnaleze prezenta celorlalți participanți la circulație.  +  Articolul 8Conducatori 1. Orice vehicul sau ansamblu de vehicule în mișcare trebuie să aibă un conducător. 2. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca animalele de povara, de tras sau de calarie și, eventual, cu excepția unor zone semnalizate special la intrare, animalele izolate sau în turma, trebuie să aibă un conducător. 3. Fiecare conducător trebuie să aibă calitățile fizice și psihice necesare și să fie în stare fizica și mintală de a conduce.4. Fiecare conducător de vehicul cu motor trebuie să aibă cunoștințele și indeminarea necesare conducerii vehiculului; aceasta dispoziție nu constituie, totuși, un impediment pentru invatarea conducerii vehiculelor, potrivit legislației naționale. 5. Fiecare conducător trebuie să aibă permanent controlul vehiculului sau ori să poată însoți animalele sale.  +  Articolul 9Turme Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca, cu excepția derogarii acordate pentru a înlesni migratiile, turmele trebuie să fie fractionate în grupuri de lungime moderata și separate unele de altele prin intervale suficient de mari pentru comoditatea circulației.  +  Articolul 10Locul pe partea carosabilă 1. Sensul de circulație trebuie să fie același pe toate drumurile unui stat, cu excepția, dacă e cazul, a drumurilor care servesc exclusiv sau în primul rind tranzitului între doua alte state. 2. Animalele ce sînt însoțite pe partea carosabilă trebuie să fie menținute, pe cît posibil, cît mai aproape de marginea părții carosabile corespunzătoare sensului circulației. 3. Sub rezerva dispozițiilor contrare ale paragrafului 1 al art. 7, ale paragrafului 6 al art. 11 și ale altor dispoziții contrare din convenție, orice conducător de vehicul trebuie, atît cît îi permit împrejurările, sa mențină vehiculul cît mai aproape de marginea părții carosabile corespunzătoare sensului circulației. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot stabili reguli mai precise referitoare la locul pe partea carosabilă al vehiculelor destinate transportului de mărfuri. 4. Cînd un drum are doua sau trei părți carosabile, nici un conducător nu trebuie să meargă pe partea carosabilă situata pe partea opusă aceleia care corespunde sensului circulației. 5. a) Pe părțile carosabile unde circulația se face în ambele sensuri și care are cel puțin patru benzi, nici un conducător nu trebuie să circule pe benzile situate pe cealaltă jumătate a părții carosabile opusă sensului circulației.b) Pe părțile carosabile unde circulația se face în ambele sensuri și care are trei benzi, nici un conducător nu poate circula pe banda situata la marginea părții carosabile opusă sensului circulației.  +  Articolul 11Depășirea și circulația pe benzi 1. a) Depășirea trebuie să se facă pe partea opusă celei care corespunde sensului circulației.b) Totuși, depășirea trebuie să se facă pe partea corespunzătoare sensului circulației în cazul cînd conducătorul care urmează să fie depășit, după ce a semnalizat intenția de a se indrepta spre partea opusă celei care corespunde sensului circulației, a condus vehiculul sau animalele spre aceasta parte a drumului, în scopul fie de a vira în aceasta parte pentru a circula pe alt drum sau pentru a intra într-o proprietate alăturată, fie pentru a opri pe aceasta parte. 2. Înainte de a depăși, conducătorul trebuie, sub rezerva dispozițiilor paragrafului 1 al art. 2 și ale art. 14 ale convenției, să se asigure ca: a) nici un conducător care îl urmează nu a început o manevră pentru a-l depăși; b) cel care îl precede pe aceeași banda nu a semnalizat intenția de a depăși un altul; c) banda pe care urmează să se angajeze este libera pe o distanta suficienta pentru ca, ținînd seama de diferența dintre viteza vehiculului sau în timpul depășirii și aceea a participanților la circulație ce urmează să fie depasiti, manevra sa sa nu pericliteze sau sa stînjenească circulația din sens invers; d) și ca, în afară cazului cînd se angajează pe o bandă interzisă circulației din sens invers, va putea, fără a stinjeni pe cei depasiti, să-și reia locul prevăzut la paragraful 3 al art. 10 din convenție. 3. Conform dispozițiilor paragrafului 2 al acestui articol, pe părțile carosabile unde circulația se face în ambele sensuri, depășirea este interzisă în apropierea vîrfului unei pante și, cînd vizibilitatea este insuficienta, în curbe, afară de cazul cînd în aceste locuri exista benzi materializate prin marcaje rutiere longitudinale, iar depășirea se face fără a ieși de pe aceste benzi interzise prin marcaje circulației din sens invers. 4. În timpul depășirii, conducătorul trebuie să se îndepărteze de cel sau de cei depasiti, astfel încît sa lase libera o distanta laterala suficienta. 5. a) Pe părțile carosabile care au cel puțin două benzi rezervate circulației în sensul de mers, un conducător care ar vrea să efectueze o noua manevra de depasire imediat sau la puțin timp după ce a revenit pe locul prevăzut de paragraful 3 al art. 10 din convenție, poate, pentru a efectua aceasta manevra și cu condiția de a se asigura ca aceasta nu stinjeneste în mod deosebit pe conducătorii vehiculelor mai rapide care vin din spate, sa ramina pe banda pe care s-a angajat la efectuarea primei depășiri.b) Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot totuși sa nu aplice dispozițiile prezentului paragraf conducătorilor de biciclete, motorete, motociclete și vehicule care nu sînt automobile în sensul convenției, precum și conducătorilor de automobile a căror greutate maxima autorizata depășește 3.500 kg sau a căror viteza, prin construcție, nu poate depăși 40 km pe ora.6. Cînd sînt aplicabile dispozițiile paragrafului 5.a) al acestui articol, iar densitatea circulației este de asa natura încît vehiculele nu numai ca ocupa toată lățimea părții carosabile rezervată sensului lor de circulație, dar circula cu o viteză ce depinde de viteza vehiculului pe care-l precede pe banda pe care se afla: a) sub rezerva dispozițiilor paragrafului 9 al prezentului articol, faptul ca vehiculele de pe o bandă circula mai repede decît vehiculele de pe alta banda nu este considerat depasire în sensul acestui articol; b) un conducător care nu se găsește pe banda cea mai apropiată de marginea părții carosabile corespunzătoare sensului circulației trebuie să nu schimbe banda decît pentru a se pregati sa vireze la dreapta sau la stînga ori pentru a staționa, cu excepția schimbărilor de banda efectuate, conform legislației naționale, în aplicarea prevederilor paragrafului 5. b) al prezentului articol. 7. În circulația pe benzi prevăzută la paragrafele 5 și 6 ale acestui articol, este interzis conducătorilor, atunci cînd benzile sînt delimitate pe partea carosabilă prin marcaje longitudinale, sa circule incalcind aceste marcaje. 8. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 2 al prezentului articol și ale altor restrictii pe care părțile contractante sau subdiviziunile lor le vor putea stabili în ce privește depășirea la intersectii și la trecerile la nivel, nici un conducător de vehicul nu trebuie să depășească un vehicul, altul decît o bicicleta cu doua roti, o motoreta sau o motocicleta fără atas: a) imediat înainte și într-o intersectie alta decît o intersectie cu sens giratoriu, în afară de: i) cazul prevăzut la paragraful 1 b) al prezentului articol;ii) cazul în care drumul sau locul unde are loc depășirea beneficiază de prioritate la intersectie;iii) cazul în care circulația este dirijata la intersectii de un agent de circulație sau de semnale luminoase de circulație; b) imediat înainte și pe trecerile la nivel neprevăzute cu bariere sau semibariere, părțile contractante sau subdiviziunile lor putind totuși să permită depășirea la trecerile la nivel unde circulația este dirijata prin semnale luminoase de circulație, cînd semnalul permite trecerea vehiculelor. 9. Un vehicul nu trebuie să depășească un alt vehicul care se apropie de o trecere pentru pietoni, delimitata prin marcaje sau semnalizata ca atare, ori care este oprit în dreptul acesteia, decît cu o viteză suficient de redusă pentru a putea opri dacă un pieton se afla pe trecere. Nici o dispoziție din prezentul paragraf nu va fi interpretată ca impiedicind părțile contractante sau subdiviziunile lor sa interzică depășirea începînd de la o anumită distanta de o trecere pentru pietoni sau sa impună prevederi mai stricte conducătorului unui vehicul care vrea să depășească un altul oprit în dreptul trecerii. 10. Un conducător care constata ca un altul care îl urmează dorește sa-l depășească trebuie, în afară cazului prevăzut la paragraful 1 b) al art. 16 al convenției, să se apropie de marginea părții carosabile corespunzătoare sensului circulației și sa nu mărească viteza. Dacă insuficienta latimii, profilul sau starea părții carosabile nu permit, ținînd seama de densitatea circulației din sens invers, de a depăși cu usurinta și fără pericol un vehicul lent, voluminos ori obligat să respecte o limita de viteza, conducătorul acestui din urma vehicul trebuie să reducă viteza și, la nevoie, să se dea la o parte de îndată ce este posibil, pentru a lasă sa treacă vehiculele care îl urmează. 11. a) Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot, pe drumurile cu sens unic și pe cele unde circulatia se desfășoară în ambele sensuri, cînd cel puțin două benzi în localități și trei benzi în afară localităților sînt rezervate circulației în același sens, delimitate prin marcaje longitudinale:i) să permită vehiculelor care circulă pe o bandă să depășească, pe partea corespunzătoare sensului de circulație, vehiculele care circulă pe alta banda;ii) sa nu aplice dispozițiile paragrafului 3 al art. 10 din convenție,cu excepția unor dispoziții corespunzătoare care să restrîngă posibilitatea de a schimba banda. b) În cazul prevăzut la alin. a) al prezentului paragraf, modul de a conduce va fi considerat că nu constituie o depasire în sensul convenției; totuși, dispozițiile paragrafului 9 al prezentului articol rămîn aplicabile.  +  Articolul 12Trecerea pe lîngă vehiculele care circulă din sens opus 1. Pentru a trece pe lîngă un vehicul care circulă din sens opus, orice conducător trebuie să lase libera o distanta laterala suficienta și, la nevoie, sa circule cît mai aproape de marginea părții carosabile corespunzătoare sensului circulației; dacă, procedînd astfel, mersul sau înainte este împiedicat de un obstacol sau de prezenta altor participanți la circulație, el trebuie să reducă viteza și, la nevoie, sa oprească pentru a lasă sa treacă pe cel sau pe cei care vin din sens opus. 2. Pe drumurile de munte și pe cele cu panta mare ce au caracteristici similare, unde trecerea pe lîngă vehicule care circulă din sens opus este imposibila sau grea, obligația de a lasă sa treacă orice vehicul care urca revine conducătorului de vehicul care coboară, în afară de cazul cînd prin modul cum sînt situate refugiile de-a lungul părții carosabile, pentru a permite vehiculelor să le folosească, este de asa natura încît, ținînd seama de viteza și poziția lor, vehiculul care urca are în fața lui un refugiu, iar mersul înapoi al unuia dintre vehicule ar fi necesar dacă vehiculul ce urca nu s-ar opri pe acest refugiu. În cazul în care unul dintre cele doua vehicule este obligat sa meargă înapoi pentru a face posibila trecerea unul pe lîngă altul, aceasta manevra va fi facuta de conducătorul vehiculului care coboară, cu excepția cazului în care manevra este în mod evident mai ușor de făcut de către conducătorul vehiculului care urca. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot, pentru anumite vehicule și anumite drumuri sau sectoare ale acestora, sa stabilească reguli speciale diferite de cele din acest paragraf.  +  Articolul 13Viteza și distanta între vehicule 1. Orice conducător de vehicul trebuie să ramina, în toate împrejurările, stapin pe vehiculul sau, în asa fel încît să poată face fața cerințelor prudentei și să fie continuu în măsura să efectueze toate manevrele ce îi revin. El trebuie ca, potrivind viteza vehiculului, sa țină tot timpul seama de împrejurări, în special de dispunerea locurilor, de starea drumului, de starea și incarcatura vehiculului sau, de condițiile atmosferice și de intensitatea circulației, asa încît să poată opri vehiculul în limitele cîmpului sau vizual din fața, precum și înaintea oricărui obstacol previzibil. El trebuie să reducă viteza și, la nevoie, sa oprească ori de cîte ori împrejurările o cer, în special atunci cînd vizibilitatea nu este buna. 2. Nici un conducător nu trebuie să stînjenească mersul normal al celorlalte vehicule circulind, fără motiv temeinic, cu o viteză anormal de redusă. 3. Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altui vehicul trebuie să lase libera, în spatele acestuia, o distanta de siguranță suficienta pentru a putea evita o lovire în caz de reducere brusca a vitezei sau de oprire neasteptata a vehiculului care îl precede. 4. În afară localităților, în scopul de a se înlesni depasirile, conducătorii vehiculelor sau ai ansamblurilor de vehicule cu mai mult de 3.500 kg greutate maxima autorizata sau cu o lungime mai mare de 10 m trebuie, în afară cazului cînd depășesc sau se pregătesc să depășească, sa mențină un interval între vehiculele lor și cele care le preced, în asa fel încît vehiculele care îi depășesc să se poată intercala fără pericol în spațiul lăsat în fața vehiculului depășit. Aceasta dispoziție nu este aplicabilă atunci cînd circulația este intensa și nici atunci cînd depășirea este interzisă.În plus: a) Autoritățile competente pot dispune ca anumite convoaie de vehicule sa beneficieze de derogări de la aceste prevederi sau să le facă inaplicabile, chiar și pe drumurile unde exista doua benzi pe același sens de circulație. b) Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot stabili cifre diferite de cele menționate în prezentul paragraf pentru caracteristicile vehiculelor respective. 5. Nimic din aceasta convenție nu ar putea fi interpretat ca impiedicind părțile contractante sau subdiviziunile lor de a stabili limite generale sau locale de viteza, pentru toate vehiculele sau pentru anumite categorii de vehicule, ori de a stabili, pe anumite drumuri sau categorii de drumuri, fie viteze minime sau maxime, ori de a stabili intervale minime determinate de prezenta pe drum a anumitor categorii de vehicule ce prezintă un pericol deosebit datorită, mai ales, greutatii sau încărcăturii lor.  +  Articolul 14Dispoziții generale pentru manevre 1. Orice conducător care vrea să execute o manevră, ca aceea de a ieși dintr-un rind de vehicule stationate sau de a intra într-un asemenea rind, a devia direcția la dreapta sau la stînga pe partea carosabita, a vira la dreapta sau la stînga pentru a merge pe un alt drum ori pentru a intra într-o proprietate alăturată, trebuie să nu înceapă a executa aceasta manevra decît după ce s-a asigurat ca o poate face fără a constitui un pericol pentru ceilalți participanți la circulație care îl urmează, îl preced sau cu care urmează să se incruciseze, ținînd seama de poziția, direcția și viteza lor. 2. Orice conducător care vrea să efectueze o întoarcere sau sa meargă înapoi trebuie să nu înceapă a executa aceasta manevra decît după ce s-a asigurat ca o poate face fără a constitui un pericol sau un obstacol pentru ceilalți participanți la circulație. 3. Înainte de a vira sau de a efectua o manevră ce implica o deplasare laterala, orice conducător trebuie să-și anunțe intenția în mod clar și din timp cu ajutorul indicatorului sau al indicatoarelor de direcție ale vehiculului ori, în lipsa, semnalizind corespunzător cu bratul. Semnalizarea cu ajutorul indicatorului sau al indicatoarelor de direcție trebuie să se mențină pe întreaga durata a manevrei. Semnalizarea trebuie să înceteze îndată ce manevra s-a efectuat.  +  Articolul 15Dispoziții speciale referitoare la vehiculele din serviciile regulate de transport în comun Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca în localități, în scopul de a usura circulația vehiculelor din serviciile regulate de transport în comun, conducătorii celorlalte vehicule, cu excepția dispozițiilor paragrafului 1 al art. 14 din prezenta convenție, sa reducă viteza și, la nevoie, sa oprească pentru a lasă aceste vehicule de transport în comun să efectueze manevra necesară repunerii în mișcare din stațiile semnalizate ca atare. Dispozițiile astfel luate de părțile contractante sau de subdiviziunile lor nu modifica cu nimic obligația conducătorilor de vehicule de transport în comun de a lua măsurile necesare pentru a evita un accident, după ce au anuntat cu ajutorul luminilor de semnalizare a direcției intenția lor de a se repune în mișcare.  +  Articolul 16Schimbarea direcției 1. Înainte de a vira la dreapta sau la stînga pentru a intra pe un alt drum sau într-o proprietate alăturată, oricare conducător trebuie, sub rezerva dispozițiilor paragrafului 1 al art. 7 și ale art. 14 din convenție: a) dacă vrea sa părăsească drumul pe partea corespunzătoare sensului circulației, să se apropie cît mai mult posibil de marginea părții carosabile corespunzătoare acestui sens și să execute manevra într-un spațiu cît mai restrîns posibil; b) dacă vrea sa părăsească drumul pe cealaltă parte, cu excepția posibilității pentru părțile contractante sau subdiviziunile lor de a stabili prevederi diferite pentru biciclete și motorete, să se apropie cît mai mult de axa drumului, dacă este vorba de un drum cu circulație în ambele sensuri, sau de marginea opusă părții care corespunde sensului circulației, dacă este vorba de un drum cu sens unic, și, dacă vrea să se angajeze pe un alt drum unde circulația se face în ambele sensuri, să execute manevra în asa fel încît să între pe acest drum pe partea corespunzătoare sensului circulației. 2. În timpul manevrei de schimbare a direcției de mers conducătorul trebuie, sub rezerva dispozițiilor art. 21 al convenției, în ce privește pietonii, sa lase sa treacă vehiculele ce vin din sens opus pe drumul pe care se pregătește sa-l părăsească, precum și bicicletele și motoretele care circulă pe pistele pentru biciclete ce traverseaza partea carosabilă pe care urmează să între.  +  Articolul 17Reducerea vitezei 1. Nici un conducător de vehicul nu trebuie să efectueze o frinare brusca neimpusa de motive de siguranță. 2. Orice conducător care vrea sa reducă mult viteza trebuie, în afară de cazul cînd aceasta nu este justificată de un pericol iminent, să se asigure în prealabil ca o poate face fără pericol și stinjenire excesiva pentru ceilalți conducatori. Mai mult, el trebuie, în afară de cazul cînd s-a asigurat că nu este urmat de nici un vehicul sau ca acesta se afla foarte departe, sa semnalizeze în mod clar și din timp intenția sa făcînd un semn corespunzător cu bratul; totuși, aceasta dispoziție nu se aplică în cazul în care semnalul de reducere a vitezei este dat prin aprinderea luminilor stop prevăzute la paragraful 31 al anexei nr. 5 a convenției.  +  Articolul 18Intersectii și obligația de a ceda trecerea 1. Orice conducător care se apropie de o intersectie trebuie să dea dovadă de o prudenta sporită, potrivita condițiilor locale. Conducătorul unui vehicul trebuie, în special, sa conducă cu o viteză care să-i dea posibilitatea de a opri pentru a lasă sa treacă vehiculele ce au prioritate de trecere. 2. Orice conducător care pătrunde de pe o carare sau drum de pămînt pe un drum care nu-i nici carare, nici drum de pămînt, este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe acest drum. În sensul prezentului articol, termenii de carare și drum de pămînt vor putea fi definiți în legislația naționala. 3. Orice conducător care iese de pe o proprietate alăturată și intra pe un drum este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe acest drum. 4. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 7 al prezentului articol: a) în statele unde sensul de circulație este pe dreapta, în intersectii altele decît cele care sînt prevăzute de paragraful 2 al acestui articol și de paragrafele 2 și 4 ale art. 25 al convenției, conducătorul unui vehicul este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care vin din dreapta; b) părțile contractante sau subdiviziunile lor pe teritoriul cărora sensul de circulație este pe stinga sînt libere sa stabilească cum doresc regulile de prioritate în intersectii. 5. Chiar dacă semnalele luminoase permit, un conducător nu trebuie să se angajeze într-o intersectie dacă densitatea circulației este atît de mare încît el risca sa ramina imobilizat în intersectie, stinjenind sau impiedicind astfel circulația transversala. 6. Orice conducător intrat într-o intersectie unde circulația este dirijata prin semnale luminoase poate părăsi intersectia fără sa aștepte ca circulația să fie deschisă în sensul în care intenționează sa meargă, cu condiția sa nu stînjenească circulația celorlalți participanți la circulație care înaintează în sensul în care circulația este deschisă. 7. În intersectii conducătorii vehiculelor care nu se deplaseaza pe sine au obligația de a ceda trecerea vehiculelor care se deplaseaza pe sine.  +  Articolul 19Treceri la nivel Orice participant la circulație trebuie să dea dovadă de prudenta sporită la apropierea și la traversarea trecerilor la nivel.În special: a) orice conducător de vehicul trebuie să circule cu viteza redusă; b) în afară obligației de a se supune indicatiei de oprire date de un semnal luminos sau acustic, nici un participant la circulație nu trebuie să se angajeze pe o trecere la nivel ale carei bariere sau semibariere sînt coborîte sau pe cale de a fi coborîte ori ale carei semibariere sînt în curs de ridicare; c) dacă o trecere la nivel nu este prevăzută cu bariere, cu semibariere sau cu semnale luminoase, nici un participant la circulație nu trebuie să între fără a se fi asigurat că nu se apropie nici un vehicul pe sine; d) nici un participant la circulație nu trebuie să prelungească nejustificat traversarea trecererii la nivel; în caz de imobilizare forțată a unui vehicul, conducătorul lui trebuie să se straduiasca sa-l scoată în afară caii ferate și, în cazul în care nu poate să o facă, sa ia imediat toate măsurile ce-i stau în putinta pentru ca mecanicii vehiculelor pe sine să fie preveniți din timp de existenta pericolului.  +  Articolul 20Dispoziții aplicabile pietonilor 1. Părțile contractante sau subdiviziunile lor vor putea sa nu aplice dispozițiile prezentului articol decît în cazul în care circulația pietonilor pe partea carosabilă ar fi periculoasa sau stinjenitoare pentru circulația vehiculelor. 2. Dacă exista trotuare sau acostamente practicabile pentru pietoni, aceștia trebuie să circule pe ele. Totuși, luînd măsurile de precautie necesare: a) pietonii care imping sau transporta obiecte stinjenitoare pot merge pe partea carosabilă dacă circulația lor pe trotuar sau acostament ar cauza o stinjenire importanța celorlalți pietoni; b) grupurile de pietoni conduse de un responsabil și care formează un cortegiu pot circula pe partea carosabilă. 3. Dacă nu este posibil să se folosească trotuarele sau acostamentele ori în lipsa acestora, pietonii pot circula pe partea carosabilă; atunci cînd exista o pista pentru biciclete, iar densitatea circulației le permite, ei pot circula pe aceasta pista, dar fără sa stînjenească trecerea biciclistilor și a conducătorilor de motorete. 4. Atunci cînd, în aplicarea paragrafelor 2 și 3 ale prezentului-articol, pietonii circula pe partea carosabilă, ei trebuie să meargă cît mai aproape posibil de marginea părții carosabile. 5. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă cele ce urmează: atunci cînd pietonii circula pe partea carosabilă, ei trebuie, afară de cazul cînd aceasta este de natura a-i pune în pericol, sa meargă pe partea opusă celei corespunzătoare sensului circulației. Totuși, persoanele care imping cu mina o bicicleta, o motoreta sau o motocicleta trebuie totdeauna sa circule pe partea corespunzătoare sensului circulației ca și grupurile de pietoni conduse de un responsabil sau care formează un cortegiu. Cu excepția cazului cînd formează un cortegiu, pietonii care circulă pe partea carosabilă trebuie ca, în timpul nopții sau cînd vizibilitatea este redusă, precum și ziua, cînd densitatea circulației o cere, sa meargă pe cît posibil pe un singur șir. 6. a) Pietonii nu trebuie să se angajeze pe partea carosabilă pentru a o traversa decît dînd dovada de prudenta; ei trebuite sa folosească trecerea pentru pietoni atunci cînd exista în apropiere o asemenea trecere. b) Pentru a traversa o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata de marcaje pe partea carosabilă: i) dacă trecerea este prevăzută cu semnale luminoase pentru pietoni, aceștia trebuie să se supună semnificatiei acestora;ii) dacă trecerea nu este prevăzută cu o astfel de semnalizare, dar circulația vehiculelor este dirijata prin semnale luminoase sau de către un agent de circulație, pietonii nu trebuie să între pe partea carosabilă atît timp cît semnalul luminos sau gestul agentului de circulație permite trecerea vehiculelor;iii) la celelalte treceri pentru pietoni, pietonii nu trebuie să între pe partea carosabilă fără sa țină seama de distanta și viteza vehiculelor care se apropie.c) Pentru a traversa în afară unei treceri pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata de marcaje pe partea carosabilă, pietonii nu trebuie să se angajeze mai înainte de a se fi asigurat ca o pot face fără sa stînjenească circulația vehiculelor. d) Odată angajați în traversarea părții carosabile, pietonii nu trebuie să prelungească trecerea, sa intirzie sau să se oprească fără motiv. 7. Totuși, părțile contractante sau subdiviziunile lor pot prevedea dispoziții mai stricte pentru pietonii care traverseaza partea carosabilă.  +  Articolul 21Conduita conducătorilor față de pietoni 1. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 1 al art. 7, ale paragrafului 9 al art. 11 și ale paragrafului 1 al art. 13 din convenție, cînd pe partea carosabilă exista o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje: a) dacă circulația vehiculelor este dirijata la aceasta trecere de semnale luminoase sau de un agent de circulație, conducătorii trebuie, atunci cînd le este interzis sa treacă, sa oprească înainte de a se angaja pe trecere, iar atunci cînd le este permis sa treacă, sa nu împiedice sau sa stînjenească trecerea pietonilor care sînt angajați pe trecere și traverseaza în condițiile prevăzute de art. 20 din convenție; dacă conducătorii virează pentru a intra pe un alt drum la începutul căruia se găsește o trecere pentru pietoni, ei nu trebuie s-o facă decît cu viteza redusă și chiar dacă în acest scop trebuie să oprească lasind sa treacă pietonii angajați sau care se angajează pe o trecere în condițiile prevăzute de paragraful 6 al art. 20 din convenție; b) dacă circulația vehiculelor nu este dirijata la aceasta trecere de semnale luminoase sau de un agent de circulație, conducătorii nu trebuie să se apropie de aceasta trecere decît cu viteza suficient de redusă pentru a nu pune în pericol pietonii angajați sau care se pregătesc să se angajeze în traversare; la nevoie, ei trebuie să oprească pentru a-i lasă sa treacă. 2. Conducătorii care au intenția să depășească, pe partea corespunzătoare sensului circulației, un vehicul de transport în comun oprit într-o statie semnalizata ca atare, trebuie să reducă viteza și, la nevoie, sa oprească pentru a permite călătorilor sa urce în vehicul sau sa coboare din acesta. 3. Nici o dispoziție din prezentul articol nu va fi interpretată ca impiedicind părțile contractante sau subdviziunile lor: – sa oblige pe conducătorii unui vehicul sa oprească ori de cîte ori pietonii s-au angajat ori se angajează pe o trecere pentru pietoni semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje pe partea carosabilă, în condițiile prevăzute de art. 20 al convenției, sau – să le interzică de a împiedica sau stinjeni mersul pietonilor care traverseaza o intersectie sau foarte aproape de o intersectie, chiar dacă în acel loc nu exista o trecere pentru pietoni, semnalizata ca atare sau delimitata prin marcaje pe partea carosabilă.  +  Articolul 22Refugii pe partea carosabilă Cu excepția dispozițiilor art. 10 al convenției, orice conducător poate să lase la stînga sau la dreapta lui refugiile, bornele și celelalte dispozitive existente pe partea carasabila, cu excepția următoarelor cazuri: a) atunci cînd un indicator impune trecerea pe una din laturile refugiului, bornei sau dispozitivului; b) atunci cînd refugiul, borna sau dispozitivul se afla pe axa drumului unde circulația se face în doua sensuri; în acest ultim caz, conducătorul trebuie să lase refugiul, borna sau dispozitivul pe partea opusă aceleia care corespunde sensului circulației.  +  Articolul 23Oprirea și staționarea 1. În afară localităților, vehiculele și animalele trebuie să fie, pe cît posibil, oprite sau stationate în afară părții carosabile. Ele nu trebuie lăsate pe pistele pentru biciclete și, cu excepția cazului în care legislația naționala o permite, nici pe trotuarele sau acostamentele amenajate pentru circulația pietonilor.2. a) Animalele și vehiculele oprite sau stationate pe partea carosabilă trebuie să stea cît mai aproape posibil de marginea acesteia. Un conducător nu trebuie să oprească vehiculul sau sa staționeze pe partea carosabilă decît pe partea care corespunde pentru el sensului circulației; totuși, oprirea sau staționarea este permisă și pe cealaltă parte atunci cînd nu este posibil pe partea care corespunde sensului circulației ca urmare a existenței unei cai ferate. În plus, părțile contractante sau subdiviziunile lor pot:i) sa nu interzică, în anumite condiții, oprirea sau staționarea pe o parte sau pe cealaltă parte, mai ales dacă indicatoare rutiere interzic oprirea pe partea corespunzătoare sensului circulației;ii) pe drumurile cu sens unic, să permită oprirea și staționarea pe cealaltă parte, concomitent sau nu cu oprirea sau staționarea pe partea care corespunde sensului circulației;iii) să permită oprirea și staționarea în mijlocul părții carosabile în locuri special indicate.b) În afară unor dispoziții contrare din legislația naționala, vehiculele altele decît bicicletele cu doua roti, motoretele sau motocicletele fără atas nu trebuie să fie oprite sau stationate pe partea carosabilă pe doua rinduri. Vehiculele oprite sau stationate trebuie, cu excepția cazurilor în care dispunerea locurilor permite altfel, să fie așezate paralel cu marginea părții carosabile. 3. a) Orice oprire și stationare a unui vehicul sînt interzise pe partea carosabilă:i) pe trecerile pentru pietoni, pe cele pentru biciclisti și pe trecerile la nivel;ii) pe sinele de tramvai sau de tren ori atît de aproape de aceste sine încît circulația tramvaielor sau a trenurilor ar putea fi împiedicată, precum și cu condiția ca părțile contractante sau subdiviziunile lor sa prevadă dispoziții contrare, pe trotuare și pe pistele pentru biciclete;b) Oprirea și staționarea unui vehicul sînt interzise în orice loc unde acestea ar constitui un pericol, în special: i) sub pasajele superioare și în tunele, cu excepția eventual a unor locuri special indicate;ii) pe partea carosabilă, în apropierea virfurilor de pante și în curbe, cînd vizibilitatea este în suficienta, pentru ca depășirea vehiculului să se poată face în deplina siguranța, ținînd seama de viteza vehiculelor pe acel sector de drum;iii) pe partea carosabilă în dreptul marcajului longitudinal, atunci cînd alin. b) ii) al prezentului paragraf nu se aplică, dacă lățimea părții carosabile între marcaj și vehicul este sub 3 m, iar marcajul interzice încălcarea lui de către vehiculele care circulă pe aceeași parte.c) Staționarea unui vehicul pe partea carosabilă este interzisă: i) în apropiere de trecerile la nivel, de intersectii și de stațiile pentru autobuze, troleibuze și vehicule pe sine, pe distanțele prevăzute de legislația naționala;ii) în fața intrărilor carosabile ale proprietăților;iii) în orice loc unde vehiculul stationat ar împiedica accesul la un alt vehicul stationat regulamentar sau degajarea unui asemenea vehicul; iv) pe banda centrala a drumurilor cu trei părți carosabile și, în afară localităților, pe părțile carosabile ale drumurilor indicate ca prioritare de o semnalizare corespunzătoare; v) în locurile unde vehiculul stationat ar acoperi vederii participanților la circulație indicatoarele sau semnalele luminoase de circulație.4. Un conducător nu trebuie să-și părăsească vehiculul sau animalele fără sa fi luat toate măsurile necesare pentru a evita un accident și, în cazul unui automobil, pentru a evita să fie folosit fără aprobare. 5. Se recomanda ca legislatiile naționale sa prevadă ca orice vehicul cu motor altul decît o motoreta sau o motocicleta fără atas, precum și orice remorca, cuplata sau nu, care se afla imobilizata pe partea carosabilă în afară unei localități, să fie semnalizata de la distanta, cu ajutorul unui dispozitiv corespunzător așezat în locul cel mai potrivit pentru a-i avertiza din timp pe ceilalți conducatori care se apropie; a) atunci cînd vehiculul este mobilizat noaptea pe partea carosabilă în astfel de condiții încît conducătorii care se apropie nu-și pot da seama de obstacolul existent; b) atunci cînd conducătorul, în alte cazuri, a fost constrîns sa imobilizeze vehiculul într-un loc unde oprirea este interzisă. 6. Nimic din prezentul articol nu ar putea fi interpretat ca impiedicind părțile contractante sau subdiviziunile lor sa impună alte interdicții de stationare și oprire.  +  Articolul 24Deschiderea ușilor Este interzis de a deschide usa unui vehicul, de a o lasă deschisă sau de a cobori din vehicul fără a se fi asigurat că nu poate să rezulte un pericol pentru ceilalți participanți la circulație.  +  Articolul 25Autostrăzi și drumuri cu caracter asemănător 1. Pe autostrăzi și, dacă legislația naționala dispune astfel, pe drumurile speciale de intrare pe autostrăzi și de ieșire de pe autostrăzi: a) circulația este interzisă pietonilor, animalelor, bicicletelor, motoretelor, dacă acestea nu sînt asimilate motocicletelor, și tuturor vehiculelor altele decît automobilele și remorcile lor, precum și automobilelor sau remorcilor lor care, prin construcție, nu pot atinge în linie dreapta o viteză fixată de legislația naționala; b) este interzis conducătorilor: i) sa oprească sau sa staționeze vehiculele în altă parte decît în locurile de stationare semnalizate; în caz de imobilizare forțată a unui vehicul, conducătorul sau trebuie să se straduiasca sa-l ducă în afară părții carosabile și chiar în afară benzii de urgenta, iar dacă nu o poate face, sa semnalizeze imediat de la distanta prezenta vehiculului, pentru a avertiza din timp pe ceilalți conducatori care se apropie;ii) sa întoarcă sau sa dea înapoi ori sa pătrundă pe banda centrala, inclusiv pe racordurile care leagă între ele cele doua părți carosabile.2. Conducătorii care patrund pe o autostrada trebuie: a) dacă nu exista banda de acceleratie în continuarea drumului de acces, sa cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe autostrada; b) dacă exista banda de acceleratie, sa circule pe aceasta și să între în circulația autostrazii respectînd prevederile paragrafelor 1 și 3 ale art. 14 din convenție. 3. Conducătorul care părăsește autostrada trebuie ca, din timp, sa circule pe banda corespunzătoare iesirii de pe autostrada și să se angajeze cît mai curînd pe banda de deceleratie dacă exista o astfel de banda. 4. Pentru aplicarea paragrafelor 1, 2 și 3 ale prezentului articol sînt asimilate autostrazilor celelalte drumuri rezervate circulației automobilelor semnalizate ca atare și care nu fac legătură cu proprietăți alăturate.  +  Articolul 26Dispoziții speciale aplicabile cortegiilor și infirmilor 1. Este interzis participanților la circulație sa intrerupa coloanele militare, grupurile de elevi sub conducerea unui responsabil și celelalte cortegii. 2. Infirmii care se deplaseaza cu un scaun rulant miscat de ei înșiși sau care circulă cu viteza redusă pot merge pe trotuare și pe acostamentele practicabile.  +  Articolul 27Dispoziții speciale aplicabile biciclistilor, conducătorilor de motorete și de motociclete 1. Cu toate dispozițiile paragrafului 3 al art. 10 din convenție, părțile contractante sau subdiviziunile lor pot sa nu interzică biciclistilor de a circula mai mulți unul lîngă altul. 2. Este interzis biciclistilor sa circule fără sa țină ghidonul cel puțin cu o mina, să fie remorcati de un alt vehicul sau de a transporta, trage sau impinge obiecte stinjenitoare pentru conducere sau periculoase pentru ceilalți participanți la circulație. Aceleași dispoziții sînt aplicabile conducătorilor de motorete și de motociclete dar, în plus, aceștia trebuie să țină ghidonul cu ambele mîini, cu excepția cazului în care eventual semnalizeaza manevra descrisă la paragraful 3 și art. 14 din convenție. 3. Este interzis biciclistilor și conducătorilor de motorete de a transporta pasageri pe vehiculul lor; părțile contractante sau subdiviziunile lor pot, totuși, să permită excepții de la aceasta dispoziție permitind, în special, transportul pasagerilor pe locul sau locurile suplimentare amenajate pe bicicleta. Nu este permis motociclistilor sa transporte pasageri decît în atas, în cazul în care acesta exista, și pe locul suplimentar amenajat eventual în spatele conducătorului. 4. În cazul cînd exista o pista pentru biciclete, părțile contractante sau subdiviziunile lor pot interzice biciclistilor sa circule pe partea carosabilă. În acest caz, ele pot permite conducătorilor de motorete sa circule pe pista pentru biciclete și, dacă considera util, să le interzică sa circule pe restul părții carosabile.  +  Articolul 28Avertismente sonore și luminoase 1. Pot fi utilizate avertizoarele sonore numai: a) pentru a da avertismentele necesare în vederea evitării unui accident; b) în afară localităților, atunci cînd se avertizeaza un conducător care urmează să fie depășit. Emiterea sunetelor de către avertizoarele sonore nu trebuie să se prelungească mai mult decît este necesar. 2. Conducătorii de automobile pot sa utilizeze, de la căderea nopții și pînă la ivirea zorilor, avertismentele luminoase prevăzute de paragraful 5 al art. 33 din convenție în loc de avertismentele sonore. Ei o pot face și ziua în scopurile indicate la alin. b) al paragrafului 1 al prezentului articol, dacă acest mod de a proceda este mai potrivit în raport de împrejurări. 3. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot permite folosirea avertismentelor luminoase, în scopurile prevăzute la paragraful 1 b) al prezentului articol, și în localități.  +  Articolul 29Vehicule pe sine 1. Atunci cînd o cale ferată este situata pe partea carosabilă, oricare participant la circulație trebuie, la apropierea unui tramvai sau a oricărui alt vehicul pe sine, sa o elibereze îndată ce este posibil, pentru a permite trecerea vehiculului pe sine. 2. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot adopta, pentru circulația pe drum a vehiculelor care se deplaseaza pe sine și pentru incrucisarea cu vehicule ce circula din sens opus sau pentru depășirea lor, reguli speciale diferite de cele stabilite în prezentul capitol. Totuși, părțile contractante sau subdiviziunile lor nu pot sa adopte dispoziții contrare celor de la paragraful 7 al art. 18 din convenție.  +  Articolul 30Încărcarea vehiculelor 1. Dacă pentru un vehicul este stabilită o greutate maxima autorizata, greutatea în sarcina a acestui vehicul nu trebuie să depășească niciodată greutatea maxima autorizata. 2. Orice incarcatura a unui vehicul trebuie să fie asezata și, la nevoie, fixată în asa fel încît sa nu poată: a) pune în pericol persoane sau provoca pagube proprietăților publice ori private, în special să fie tirita ori sa cada pe drum; b) dăuna vizibilitatii conducătorului sau primejdui stabilitatea ori conducerea vehiculului; c) provoca zgomot, praf sau alte inconveniente ce pot fi evitate; d) masca luminile, inclusiv luminile de frinare, indicatoare de direcție, catadioptrii, numerele de înmatriculare și semnul distinctiv al statului de înmatriculare cu care vehiculul trebuie să fie prevăzut în condițiile convenției sau ale legislației naționale, ori masca semnele făcute cu bratul, conform dispozițiilor paragrafului 3 al art. 14 sau ale paragrafului 2 al art. 17 din convenție. 3. Accesoriile, cum ar fi cablurile, lanțurile, prelatele, ce servesc la ancorarea sau la protejarea încărcăturii, trebuie să fie bine strinse și solid fixate. Toate accesoriile ce servesc la protejarea încărcăturii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru încărcare la paragraful 2 al prezentului articol. 4. Incarcaturile care depășesc vehiculul spre în fața, spre în spate sau pe părți trebuie să fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile lor risca sa nu fie observate de conducătorii celorlalte vehicule; noaptea, aceasta semnalizare trebuie să fie facuta în fața cu un semnal luminos alb și un dispozitiv reflectorizant alb, iar la spate printr-o lumina roșie și un dispozitiv reflectorizant roșu. În special, pe vehiculele cu motor: a) incarcaturile care depășesc extremitatea vehiculului cu mai mult de un metru în spate sau în fața trebuie să fie totdeauna semnalizate; b) incarcaturile care depasesc lateral gabaritul vehiculului în asa fel încît extremitatea lor laterala să se găsească la peste 0,40 m de marginea exterioară a luminii de poziție din fața vehiculului trebuie să fie semnalizate noaptea spre înainte ca și spre înapoi de cele a căror extremitate laterala se afla la peste 0,40 m de marginea exterioară a luminii de poziție roșii din spate a vehiculului. 5. Nimic din paragraful 4 al prezentului articol nu ar trebui interpretat ca impiedicind părțile contractante sau subdiviziunile lor de a interzice, limita sau supune unei autorizații speciale depasirile de incarcatura prevăzute la paragraful 4.  +  Articolul 31Conduita în caz de accident 1. Cu excepția dispozițiilor din legislatiile naționale în ceea ce privește obligația de a acorda ajutor răniților, oricare conducător sau alt participant la circulație, implicat într-un accident de circulație, trebuie: a) sa oprească imediat ce este posibil fără sa creeze un pericol suplimentar pentru circulație; b) să se straduiasca sa mențină siguranța circulației la locul accidentului și, dacă o persoană a fost ucisa sau ranita grav în accident, sa evite, în măsura în care aceasta nu afectează siguranța circulației, modificarea stării locului și dispariția urmelor ce pot fi utile pentru a stabili răspunderile; c) dacă alte persoane implicate în accident i-o cer, să le comunice identitatea; d) dacă o persoană a fost ranita sau ucisa în accident, sa înștiințeze poliția și sa ramina sau sa revină la locul accidentului pînă la sosirea acesteia, în afară de cazul în care n-a fost autorizata de aceasta sa părăsească locul sau cînd nu ar trebui sa acorde îngrijiri răniților ori să fie el însuși îngrijit.2. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot, în legislația naționala, sa nu impună prevederea de la alin. d) al paragrafului 1 al prezentului articol, cînd n-a fost produsă nici o ranire grava și nici una dintre persoanele implicate în accident nu cere ca poliția să fie instiintata.  +  Articolul 32Iluminarea: dispoziții generale 1. În sensul prezentului articol, termenul noapte înseamnă intervalul dintre căderea nopții și ivirea zorilor, precum și alte momente în care vizibilitatea este redusă datorită, de exemplu, cetii, caderii zapezii, ploii torentiale sau trecerii prin tunel. 2. Pe timp de noapte: a) orice vehicul cu motor, altul decît o motocicleta sau o motoreta cu 2 roti fără atas, care se afla pe un drum, trebuie să aibă în fața cel puțin două lumini albe sau galbene selectiv, iar în spate un număr cu soț de lumini roșii, conform dispozițiilor prevăzute pentru automobile la paragrafele 23 și 24 ale anexei nr. 5; legislatiile naționale pot permite în fața lumini de poziție galbene auto. Dispozițiile prezentului alineat se aplică și ansamblurilor formate dintr-un vehicul cu motor cu una sau mai multe remorci, luminile roșii trebuind să se găsească în acest caz în spatele ultimei remorci; remorcile cărora le sînt aplicabile dispozițiile paragrafului 30 din anexa nr. 5 a convenției trebuie să aibă, în fața, cele doua lumini albe cu care trebuie să fie prevăzute conform dispozițiilor acestui paragraf 30; b) orice vehicul sau ansamblu de vehicule căruia nu i se aplică dispozițiile alin. a) al prezentului paragraf și care se afla pe un drum trebuie să aibă cel puțin o lumina alba sau galbena selectiv în fața și cel puțin o lumina roșie în spate; atunei cînd nu are decît o lumina în fața sau una în spate, aceasta trebuie să fie situata pe axa vehiculului sau pe partea opusă aceleia care corespunde sensului circulației; pentru vehiculele cu tracțiune animala și carucioare dispozitivul care emite aceste lumini poate fi purtat de conducător sau de un însoțitor care merge pe aceasta parte a vehiculului. 3. Luminile prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol trebuie să fie astfel încît sa semnalizeze în mod efectiv vehiculul celorlalți participanți la circulație; lumina din fața și cea din spate nu trebuie să fie emise de aceeași lampa sau de același dispozitiv decît dacă caracteristicile vehiculului, în special lungimea sa redusă, sînt astfel încît pot fi satisfacute în aceste condiții. 4. a) Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 2 al prezentului articol:i) dispozițiile acestui paragraf 2 nu se aplică vehiculelor oprite sau stationate pe un drum iluminat în asa fel încît acestea să fie vizibile de la o distanta suficienta;ii) vehiculele cu motor a căror lungime și latime nu depășesc 6 m și, respectiv, 2 m și la care nu este cuplat nici un vehicul vor putea, atunci cînd sînt oprite sau stationate pe un drum dintr-o localitate, sa nu aibă decît o lumina instalata pe partea vehiculului opusă marginii părții carosabile unde vehiculul este oprit sau stationat; aceasta lumina va fi alba sau galbena auto în fața și roșie sau galbena auto în spate;iii) dispozițiile alin. b) al paragrafului 2 nu se aplică bicicletelor sau motoretelor și nici motocicletelor fără atas neechipate cu baterie, atunci cînd sînt oprite sau stationate într-o localitate la marginea părții carosabile.b) Mai mult, legislația naționala poate acorda derogări de la dispozițiile prezentului articol pentru: i) vehiculele oprite sau stationate în locuri speciale în afară părții carosabile;ii) vehiculele oprite sau stationate pe străzi unde circulația este foarte redusă.5. În nici un caz un vehicul nu trebuie să aibă în fața lumini, dispozitive reflectorizante sau materiale reflectorizante roșii, iar în spate lumini, dispozitive reflectorizante sau materiale reflectorizante albe sau galbene selectiv; aceasta dispoziție nu se aplică în cazul folosirii de lumini albe sau galbene selectiv pentru mersul înapoi, reflectorizarii cifrelor sau literelor de culoare deschisă ale placilor de înmatriculare din spate, semnelor distinctive sau altor însemne cerute de legislația naționala, reflectorizarii fondului deschis al acestor plăci sau însemne și nici luminilor roșii giratoare sau fulger ale unor vehicule prioritare. 6. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot, în măsura în care ele apreciază ca posibil fără sa pericliteze siguranța circulației, sa pună de acord legislația lor naționala cu derogarile de la dispozițiile prezentului articol pentru: a) vehiculele cu tracțiune animala și carucioare; b) vehiculele de forma sau de natura specială ori utilizate în scopuri și în condiții speciale. 7. Nimic din aceasta convenție nu va putea fi interpretat ca impiedicind legislația naționala sa impună grupurilor de pietoni condusi de un responsabil sau care formează un cortegiu, precum și conducătorilor de animale, izolate sau turme, de animale de tras, de carausie sau de calarie, de a avea, atunci cînd circula pe partea carosabilă în situațiile arătate la paragraful 2 b) al prezentului articol, un dispozitiv reflectorizant sau o lumina; lumina reflectată sau emisă trebuie să fie în acest caz alba sau galbena selectiv în fața și roșie în spate, ori galbena auto în ambele direcții.  +  Articolul 33Iluminarea: condiții de folosire a luminilor prevăzute în anexa nr. 5 1. Conducătorul unui vehicul echipat cu lumini de drum, cu lumini de intilnire sau cu lumini de poziție definite în anexa nr. 5 a convenției trebuie să folosească aceste lumini în condițiile următoare cînd, conform art. 32 din convenție, vehiculul trebuie să aibă cel puțin una sau doua lumini albe sau galbene selectiv în fața: a) luminile de drum nu trebuie să fie aprinse nici în localități, atunci cînd drumul este suficient de iluminat și nici în afară localităților, atunci cînd partea carosabilă este iluminata în mod continuu, iar aceasta iluminare este suficienta pentru a permite conducătorului sa vada în mod distinct pînă la o distanta suficienta, precum și nici atunci cînd vehiculul este oprit; b) cu excepția posibilității ca legislația naționala să permită folosirea luminilor de drum în timpul zilei sau cînd vizibilitatea este insuficienta datorită, de exemplu, cetii, ninsorii, ploii torentiale sau trecerii prin tunel, luminile de drum nu trebuie să fie aprinse ori funcționarea lor trebuie să fie schimbată în asa fel încît sa evite orbirea cînd: i) un conducător urmează sa treacă pe lîngă alt vehicul ce circula din sens opus; luminile, în cazul în care sînt folosite, trebuie să fie stinse sau schimbate în asa fel încît sa evite orbirea la o distanta necesară pentru ca conducătorul celuilalt vehicul să poată continua drumul lesne și fără pericol;ii) un vehicul circula în spatele altuia la o distanta mica; totuși, luminile de drum pot fi folosite, conform dispozițiilor paragrafului 5 al prezentului articol, pentru a semnala intenția de a depăși în condițiile prevăzute la art. 28 al convenției;iii) în orice alta împrejurare cînd trebuie să nu fie orbiti ceilalți participanți la circulație ori cei care folosesc o apa sau o cale ferată ce se afla de-a lungul drumului; c) cu excepția dispozițiilor de la alin. d) al prezentului paragraf, luminile de intilnire trebuie să fie aprinse atunci cînd folosirea luminii de drum este interzisă de dispozițiile alin. a) și b) de mai sus și pot fi folosite în locul luminilor de drum atunci cînd luminile de incrucisare permit conducătorului sa vada în mod distinct pînă la o distanta suficienta, iar celorlalți participanți la circulație sa observe vehiculul de la o distanta suficienta; d) luminile de poziție trebuie să fie folosite în același timp cu luminile de drum, cu luminile de incrucisare sau cu luminile de ceata. Ele pot fi folosite singure, cînd vehiculul este oprit sau stationat, ori cînd pe drumuri, altele decît autostrazile și drumurile menționate la paragraful 4 al art. 25 din convenție, condițiile de iluminare sînt de asa natura încît conducătorul poate să vada în mod distinct pînă la o distanta suficienta, iar ceilalți participanți la circulație să poată observa vehiculul de la o distanta suficienta. 2. Cînd un vehicul este echipat cu lumini de ceata definite la anexa nr. 5 a convenției, nu trebuie utilizate aceste lumini decît în caz de ceata, de ninsoare sau de ploaie torentiala. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 c) al prezentului articol, aprinderea luminilor de ceata înlocuiește luminile de incrucisare, legislația naționala putind să permită în acest caz aprinderea simultană a luminilor de ceata și a luminilor de incrucisare. 3. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 2 al prezentului articol, legislația naționala poate permite, chiar în absenta cetii, a ninsorii sau a ploii torentiale, aprinderea luminilor de ceata pe drumurile inguste și cu numeroase curbe. 4. Nimic din aceasta convenție nu va putea fi interpretat ca impiedicind legislația naționala sa impună obligația de a se folosi luminile de incrucisare în localități. 5. Avertismentele luminoase prevăzute la paragraful 2 al art. 28 din convenție constau în aprinderea intermitenta, la intervale scurte, a luminilor de incrucisare sau în aprinderea intermitenta a luminilor de drum ori în aprinderea alternanta la intervale scurte a luminilor de incrucisare și a luminilor de drum.  +  Articolul 34Excepții 1. Îndată ce apropierea unui vehicul prioritar este anunțată prin avertismente speciale luminoase și sonore ale acestui vehicul, toți participanții la circulație trebuie să elibereze trecerea și, la nevoie, sa oprească. 2. Legislatiile naționale pot sa prevadă ca conducătorii vehiculelor prioritare sa nu fie obligați, atunci cînd circulația lor este anunțată prin avertismente speciale ale vehiculului și cu condiția de a nu pune în pericol pe ceilalți participanți la circulație, să respecte în totalitate sau în parte dispozițiile prezentului cap. II, altele decît acelea ale paragrafului 2 al art. 6. 3. Legislatiile naționale pot stabili în ce măsura personalul care lucrează la construirea, repararea sau întreținerea drumului, inclusiv conducătorii utilajelor folosite la aceste lucrări, nu este obligat, cu excepția luării tuturor măsurilor de prudenta necesare, să respecte în timpul lucrului dispozițiile prezentului cap. II. 4. Pentru a depăși sau a trece pe lîngă utilajele care circulă din sens opus vizate la paragraful 3 al prezentului articol în timp ce participa la lucrări de drum, conducătorii celorlalte vehicule pot, în măsura necesară și cu condiția de a lua toate măsurile de prudenta, sa nu respecte dispozițiile art. 11 și 12 ale convenției.  +  Capitolul III Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească automobilele și remorcile pentru a fi admise în circulație internationala  +  Articolul 35Înmatricularea 1. a) Pentru a beneficia de dispozițiile convenției, orice automobil în circulație internationala și orice remorca, alta decît o remorca ușoară, cuplata la un automobil, trebuie să fie înmatriculată de o parte contractantă sau de una dintre subdiviziunile ei, iar conducătorul automobilului sa posede un certificat valabil eliberat pentru a dovedi aceasta înmatriculare, fie de către o autoritate competentă a acestei părți contractante sau de o subdiviziune a sa, fie, în numele părții contractante sau a subdiviziunii sale, de către o asociație pe care a autorizat-o în acest scop. Certificatul denumit certificat de înmatriculare, cuprinde cel puțin:– un număr de ordine, denumit număr de înmatriculare, a cărui compunere este prevăzută la anexa nr. 2 a convenției; – data primei înmatriculări a vehiculului; – numele complet și domiciliul titularului certificatului; – numele sau marca de fabrica a constructorului vehiculului; – numărul de ordine al sasiului (numărul de fabrica sau numărul de serie al constructorului); – dacă este vorba de un vehicul destinat transportului de mărfuri, greutatea maxima autorizata; – perioada de valabilitate, în cazul în care nu este nelimitată. Indicațiile trecute pe certificat sînt fie numai cu caractere latine ori cursive, denumite engleze, fie repetate în acest mod. b) Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot sa dispună ca pe certificatele eliberate pe teritoriul lor, anul de fabricație să fie trecut în locul datei primei înmatriculări. 2. Prin excepție de la dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol, un vehicul articulat, în timp ce sa afla în circulație internationala, va beneficia de dispozițiile convenției chiar dacă nu face obiectul decît al unei singure înmatriculări și al unui singur certificat pentru vehiculul tragator și semiremorca ce îl compun. 3. Nimic din aceasta convenție nu va putea fi interpretat ca limitind dreptul părților contractante sau al subdiviziunilor lor de a cere, în cazul unui vehicul în circulație internationala ce nu este înmatriculat pe numele unei persoane care se găsește la bord, justificarea dreptului conducătorului la deținerea vehiculului. 4. Se recomanda ca părțile contractante care n-au înființat încă un serviciu la nivel național sau regional sa înregistreze vehiculele aflate în circulație și sa centralizeze, pentru fiecare vehicul, datele înscrise pe fiecare certificat de înmatriculare.  +  Articolul 36Numărul de înmatriculare 1. Orice automobil în circulație internationala trebuie să aibă în fața și în spate un număr de înmatriculare; totuși, motocicletele nu sînt obligate să aibă acest număr decît în spate. 2. Orice remorca înmatriculată trebuie, în circulație internationala, să aibă în spate un număr de înmatriculare. În cazul unui automobil care tracteaza una sau mai multe remorci, remorca sau ultima remorca, dacă nu este înmatriculată, trebuie să poarte numărul de înmatriculare al vehiculului tragator. 3. Compunerea și modalitățile de aplicare a numărului de înmatriculare prevăzute în prezentul articol trebuie să fie conforme cu dispozițiile anexei nr. 2 a convenției.  +  Articolul 37Semnul distinctiv al statului de înmatriculare 1. Orice automobil în circulație internationala trebuie să aibă în spate, în afară de numărul de înmatriculare, un semn distinctiv al statului în care este înmatriculat. 2. Orice remorca cuplata la un automobil și care trebuie, conform art. 36 al convenției, să aibă la spate un număr de înmatriculare, trebuie să poarte și semnul distinctiv al statului care a eliberat acest număr de înmatriculare. Dispozițiile prezentului paragraf se aplică chiar dacă remorca este înmatriculată într-un stat altul decît cel de înmatriculare a automobilului la care fost cuplata; dacă remorca nu a fost înmatriculată, ea trebuie să aibă la spate semnul distinctiv al statului de înmatriculare a vehiculului tragator, cu excepția cazului în care circulă în acest stat. 3. Compunerea și modalitățile de aplicare a semnului distinctiv prevăzute în prezentul articol trebuie să fie conforme dispozițiilor anexei nr. 3 a convenției.  +  Articolul 38Elemente de identificare Orice automobil și remorca în circulație internationala trebuie să poarte elementele de identificare prevăzute la anexa nr. 4 a convenției.  +  Articolul 39Prevederi tehnice Orice automobil, remorca și ansamblu de vehicule în circulație internationala trebuie să îndeplinească condițiile din anexa nr. 5 a convenției. Ele trebuie să fie în stare buna de funcționare.  +  Articolul 40Dispoziție tranzitorie Timp de 10 ani începînd cu data intrării în vigoare a prezentei convenții, conform paragrafului 1 al art. 47, remorcile în circulație internationala vor beneficia, oricare ar fi greutatea lor maxima autorizata, de dispozițiile convenției, chiar dacă nu sînt înmatriculate.  +  Capitolul IV Conducătorii de automobile  +  Articolul 41Valabilitatea permiselor de conducere 1. Părțile contractante vor recunoaște: a) orice permis redactat în limba lor sau într-una din limbile lor ori, în cazul în care nu este redactat într-o astfel de limba, însoțit de o traducere certificată; b) orice permis național conform dispozițiilor anexei nr. 6 a convenției; sau c) orice permis internațional conform dispozițiilor anexei nr. 7 a convenției, ca valabil pentru conducerea pe teritoriul lor a unui vehicul care intră în categoriile permisului, cu condiția ca permisul să fie în curs de valabilitate și sa fi fost eliberat de o altă parte contractantă sau de una dintre subdiviziunile lor ori de către o asociație autorizata în acest scop de aceasta altă parte contractantă iau de una dintre subdiviziunile sale. Dispozițiile prezentului paragraf nu se aplică permiselor de elev conducător. 2. Cu toate dispozițiile paragrafului precedent: a) cînd valabilitatea permisului de conducere este subordonata, printr-o mențiune specială, portului de către cel interesat al unor aparate sau amenajări ale vehiculului în funcție de invaliditatea conducătorului, permisul nu va fi recunoscut ca valabil decît dacă aceste dispoziții sînt respectate; b) părțile contractante pot refuza sa recunoască valabilitatea pe teritoriul lor a oricărui permis de conducere al cărui titular nu are 18 ani împliniți; c) părțile contractante pot refuza sa recunoască valabilitatea pe teritoriul lor, pentru conducerea vehiculelor sau a ansambiului de vehicule din categoriile C, D și E, prevăzute la anexele nr. 6 și 7 ale convenției, a oricărui permis de conducere al cărui titular nu are 21 ani împliniți. 3. Părțile contractante se angajează sa ia măsurile necesare pentru ca permisele naționale și internaționale de conducere, prevăzute la alin. a), b) și c) ale paragrafului 1 din prezentul articol, sa nu fie eliberate pe teritoriul lor fără o garanție temeinica a capacităților conducătorului și a aptitudinii sale fizice. 4. Pentru aplicarea paragrafului 1 și a paragrafului 2 alin. c) al prezentului articol: a) automobilelor din categoria B vizate de anexele nr. 6 și 7 ale acestei convenții li se poate cupla o remorca ușoară; poate, de asemenea, sa li se cupleze și o remorca a carei greutate maxima autorizata depășește 750 kg, dar nu depășește greutatea în gol a automobilului, dacă totalul greutatilor maxime autorizate ale vehiculelor astfel cuplate nu depășește 3.500 kg; b) automobilelor din categoriile C și D vizate la anexele nr. 6 și 7 ale prezentei convenții li se poate cupla o remorca ușoară, fără ca ansamblul astfel constituit sa înceteze a aparține categoriei C sau categoriei D. 5. Permisul internațional nu va putea fi eliberat decît deținătorului unui permis național, pentru eliberarea căruia vor fi îndeplinite condițiile minime stabilite de convenție. El nu va trebui să fie valabil mai mult decît permisul național corespunzător, al cărui număr va trebui sa figureze pe permisul internațional. 6. Dispozițiile prezentului articol nu obliga părțile contractante: a) sa recunoască valabilitatea permiselor, naționale sau internaționale, care vor fi eliberate pe teritoriul unei alte părți contractante persoanelor care își au reședința pe teritoriul lor în momentul acestei eliberari sau a căror reședința a fost transferata pe teritoriul lor după aceasta eliberare; b) sa recunoască valabilitatea permiselor arătate mai sus care vor fi eliberate conducătorilor a căror reședința în momentul eliberării nu se găsea pe teritoriul unde a fost eliberat permisul sau a căror reședința a fost transferata, după eliberarea permisului, într-un alt teritoriu.  +  Articolul 42Suspendarea valabilității permiselor de conducere 1. Părțile contractante sau subdiviziunile lor pot sa retragă unui conducător care comite pe teritoriul lor o infracțiune ce atrage după sine retragerea permisului de conducere conform legislației lor, dreptul de a folosi pe teritoriul lor permisul de conducere, național sau internațional, al cărui titular este. Într-un astfel de caz, autoritatea competentă a părții contractante sau aceea a subdiviziunilor sale care a retras dreptul de a folosi permisul va putea: a) sa retina permisul și sa-l păstreze pînă la expirararea termenului pe timpul căruia dreptul de a folosi permisul este retras sau pînă cînd conducătorul părăsește teritoriul sau, dacă aceasta plecare intervine înainte de expirarea termenului; b) sa încunoștințeze despre retragerea dreptului de a folosi permisul autoritatea care a eliberat sau în numele căreia a fost eliberat permisul; c) dacă este vorba de un permis internațional, să aplice în locul stabilit în acest scop mențiunea ca permisul nu mai este valabil pe teritoriul sau; d) în cazul în care n-a aplicat procedura de la alin. a) al prezentului paragraf, sa completeze comunicarea menționată la alin. b) cerind autorității care a eliberat permisul sau în numele căreia a fost eliberat sa-l înștiințeze pe cel interesat de hotărîrea luată împotriva sa. 2. Părțile contractante se vor strădui sa aducă la cunoștința celor interesați hotărîrile care le vor fi comunicate conform procedurii prevăzute la paragraful 1 alin. d) al prezentului articol. 3. Nimic din aceasta convenție nu va putea fi interpretat ca interzicind părților contractante sau uneia din subdiviziunile lor sa împiedice un conducător titular al unui permis de conducere, național sau internațional, sa conducă dacă este evident sau dovedit ca starea lui nu-i permite sa conducă în condiții de siguranță sau dacă dreptul de a conduce i-a fost retras în statul în care își are reședința.  +  Articolul 43Dispoziții tranzitorii Permisele internaționale de conducere conforme prevederilor Convenției asupra circulației rutiere, încheiată la Geneva la 19 septembrie 1949, eliberate în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții conform paragrafului 1 al art. 47 al convenției, vor fi asimilate, în aplicarea art. 41 și 42 ale convenției, permiselor internaționale de conducere prevăzute de aceasta convenție.  +  Capitolul V Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele și motoretele pentru a fi admise în circulație internationala  +  Articolul 441. În circulație internationala bicicletele fără motor trebuie:a) să aibă o frina eficace; b) să fie echipate cu un claxon care să fie auzit de la o distanta suficienta și sa nu aibă nici un alt avertizor sonor; c) să fie echipate cu un dispozitiv reflectorizant roșu în spate și cu dispozitive capabile sa emita o lumina alba sau galbena selectiv spre în fața și o lumina roșie spre în spate. 2. Pe teritoriul părților contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al convenției, n-au făcut o declarație prin care să asimileze motoretele motocicletelor, motoretele în circulație internationala trebuie: a) să aibă doua frîne independente; b) să fie echipate cu un claxon sau cu un alt avertizor sonor care poate fi auzit de la o distanta suficienta; c) să fie echipate cu un dispozitiv de esapament silentios eficace; d) să fie echipate cu dispozitive avînd o lumina alba sau galbena selectiv în fața, precum și o lumina roșie sau un dispozitiv reflectorizant roșu în spate; e) sa poarte marca de identificare prevăzută la anexa nr. 4 a convenției. 3. Pe teritoriul părților contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 din convenție, au făcut o declarație de asimilare a motoretelor, motocicletelor, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească motoretele pentru a fi admise în circulație internationala sînt cele stabilite pentru motociclete la anexa nr. 5 a convenției.  +  Capitolul VI Dispoziții finale  +  Articolul 451. Prezenta convenție va fi deschisă, la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, semnării, pînă la 31 decembrie 1969, de către toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite sau membre ale uneia dintre instituțiile sale specializate ori Agenției Internaționale de Energie Atomica sau părților la Statutul Curții Internaționale de Justiție și de către oricare alt stat invitat de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite sa devină parte la convenție. 2. Convenția este supusă ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngă secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. 3. Convenția va rămîne deschisă aderării oricărui stat prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol. Instrumentele de aderare vor fi dspuse pe lîngă secretarul general. 4. În momentul cînd va semna convenția sau va depune instrumentul de ratificare ori de aderare, fiecare stat va face cunoscut secretarului general semnul distinctiv pe care îl alege pentru a fi aplicat în circulație internationala pe vehiculele înmatriculate, conform dispozițiilor anexei nr. 3 din convenție. Printr-o alta încunoștințare adresată secretarului general, orice stat poate schimba semnul distinctiv pe cale l-a ales anterior.  +  Articolul 461. Orice stat va putea, în momentul în care va semna sau ratifica prezenta convenție ori va adera la ea, sau în orice alt moment ulterior sa declare, printr-o înștiințare adresată secretarului general, ca convenția devine aplicabilă tuturor teritoriilor sau numai unora dintre acestea care asigura relațiile internaționale. Convenția va deveni aplicabilă pe teritoriul sau teritoriile indicate în înștiințare 30 de zile după data la care secretarul general va primi aceasta înștiințare sau de la data intrării în vigoare a convenției pentru statul care adresează înștiințarea, dacă această dată este ulterioară precedentei. 2. Orice stat care face declarația prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol va putea, la oritce data ulterioară, printr-o înștiințare adresată secretarului general, sa declare ca convenția va inceta să fie aplicabilă pe acel teritoriu, iar convenția va inceta să fie aplicabilă pe acel teritoriu un an după data primirii acestei instiintari de secretarul general. 3. Orice stat care adresează o înștiințare, conform paragrafului 1 al prezentului articol, va aduce la cunoștința secretarului general semnul sau semnele distinctive pe care le-a ales pentru a fi aplicate în circulația internationala pe vehiculele care au fost înmatriculate pe teritoriul sau teritoriile lor, conform dispozițiilor anexei nr. 3 a convenției. Printr-o alta înștiințare adresată secretarului general, orice stat poate schimba un semn distinctiv pe care îl alesese anterior.  +  Articolul 471. Prezenta convenție va intră în vigoare la 12 luni după data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica convenția sau va adera la ea după depunerea celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, convenția va intră în vigoare la 12 luni de la data depunerii, de acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.  +  Articolul 48La intrarea sa în vigoare prezenta convenție va abroga și înlocui, în relațiile dintre părțile contractante, Convenția internationala asupra circulației automobile și Convenția internationala asupra circulației rutiere, ambele semnate la Paris la 24 aprilie 1926, Convenția asupra reglementării circulației automobile interamericane, deschisă semnării la Washington la 15 decembrie 1943, și Convenția asupra circulației rutiere, deschisă semnării la Geneva la 19 septembrie 1949.  +  Articolul 491. După o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a convenției, orice parte contractantă va putea sa propună unu sau mai multe amendamente la convenție. Textul oricărei propuneri de amendament, însoțit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general, care îl va comunică tuturor părților contractante. Părțile contractante vor avea posibilitatea sa anunțe, în termen de 12 luni următoare datei acestei comunicări:a) dacă accepta amendamentul;b) dacă-l resping; ori c) dacă dorește să fie convocată o conferința pentru a-l examina. Secretarul general va transmite și textul amendamentului propus tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 45 din convenție. 2. a) Orice propunere de amendament care va fi comunicată conform dispozițiilor paragrafului precedent va fi considerată ca acceptată dacă, în termenul de 12 luni sus-menționat, cel puțin o treime din părțile contractante informează secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferințe pentru a-l examina. Secretarul general va comunică tuturor părților contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum și orice cerere de convocare a unei conferințe. Dacă numărul total al respingerilor și al cererilor primite în termenul de 12 luni este inferior unei treimi din numărul total al părților contractante, secretarul general va înștiința părțile contractante ca amendamentul va intră în vigoare la 6 luni după expirarea termenului de 12 luni specificat la paragraful precedent pentru toate părțile contractante, cu excepția acelora care, în decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferințe pentru a-l examina.b) Orice parte contractantă care, în decursul termenului de 12 luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferințe pentru a-l examina va putea, în orice moment după expirarea acestui termen, sa înștiințeze secretarul general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunică aceasta tuturor celorlalte părți contractante. Amendamentul va intră în vigoare, pentru părțile contractante care vor anunta acceptarea, la 6 luni după ce secretarul general va primi înștiințarea lor. 3. Dacă un amendament propus n-a fost acceptat conform paragrafului 2 al prezentului articol și dacă, în termenul de 12 luni specificat la paragraful 1 al prezentului articol, mai puțin de jumătate din numărul total al părților contractante informează secretarul general ca resping amendamentul propus și ca cel puțin o treime din numărul total al părților contractante dar nu mai puțin de zece, îl informează ca accepta sau ca doresc convocarea unei conferințe pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferința în vederea examinării amendamentului propus sau a oricărei alte propuneri cu care va fi sesizat în conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol. 4. Dacă o conferința este convocată conform dispozițiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita toate statele vizate la paragraful 1 al art. 45 al convenției. El va cere tuturor statelor invitate la conferința să-i prezinte, cel mai tirziu în 6 luni înainte de data deschiderii, orice propunere care ar dori să fie examinata de aceasta conferința în afară de amendamentul propus și va comunică aceste propuneri, cu cel puțin 3 luni înainte de data deschiderii conferintei, tuturor statelor invitate la conferința. 5. a) Orice amendament la convenție va fi considerat acceptat dacă a fost adoptat cu o majoritate de două treimi a statelor reprezentate la conferința, cu condiția ca aceasta majoritate sa reprezinte cel puțin două treimi din numărul părților contractante reprezentate la conferința. Secretarul general va incunostinta tuturor părților contractante despre adoptarea amendamentului și acesta va intră în vigoare la 12 luni de la data acestei instiintari pentru toate părțile contractante, cu excepția acelora care, înăuntrul acestui termen, vor înștiința secretarul general ca resping amendamentul.b) Orice parte contractantă care va respinge un amendament în termenul de 12 luni va putea, în orice moment, sa înștiințeze secretarul general ca îl accepta,iar secretarul general va comunică aceasta înștiințare tuturor celorlalte părți contractante.Amendamentul va intră în vigoare, pentru partea contractantă care va înștiința acceptarea sa, la 6 luni după data la care secretarul general va primi înștiințarea sau la sfîrșitul termenului de 12 luni, dacă data este posterioară precedentei. 6. Dacă propunerea de amendament nu se considera acceptată, conform paragrafului 2 al prezentului articol, și dacă condițiile prescrise la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferințe nu sînt întrunite, propunerea de amendament va fi considerată respinsă.  +  Articolul 50Orice parte contractantă va putea declara nulă prezenta convenție printr-o înștiințare scrisă adresată secretarului general. Declarația va avea efect la un an de la data la care secretarul general va primi înștiințarea.  +  Articolul 51Prezenta convenție va inceta de a fi în vigoare dacă numărul părților contractante este inferior lui cinci în timpul unei perioade oarecare de 12 luni consecutive.  +  Articolul 52Orice diferend între doua sau mai multe părți contractante privind interpretarea sau aplicarea convenției, pe care părțile nu ar putea să le reglementeze pe cale de tratative sau într-un alt mod, va putea fi adus, la cererea oricăreia dintre părțile contractante interesate, în fața Curții internaționale de Justiție, pentru a fi rezolvat de aceasta.  +  Articolul 53Nici o dispoziție a convenției nu va fi interpretată ca interzicind unei părți contractante sa ia măsurile corespunzătoare cu dispozițiile Cartei Națiunilor Unite și limitate la cerințele situației pe care le apreciază necesare pentru siguranța sa externa sau interna.  +  Articolul 541. Orice stat va putea, în momentul în care va semna convenția sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare că nu se considera legat de art. 52 al convenției. Celelalte părți contractante nu vor fi legate de art. 52 față de oricare dintre părțile contractante care va face o astfel de declarație. 2. În momentul în care depune instrumentul de ratificare sau de aderare, orice stat poate să declare, prin înștiințare adresată secretarului general, ca va asimila motoretele motocicletelor în scopul aplicării convenției (art. 1. n). În orice moment un stat va putea ulterior, printr-o înștiințare trimisa secretarului general, să-și retragă declarația. 3. Declarațiile prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol vor intră în vigoare la 6 luni după data la care secretarul general va primi înștiințarea sau la data la care convenția va intră în vigoare pentru statul care va face declarație dacă această dată este posterioară precedentei. 4. Orice modificare a unui semn distinctiv ales anterior, instiintata conform paragrafului 4 al art. 45 sau paragrafului 3 al art. 46 din convenție, va intră în vigoare la 3 luni după data la care secretarul general va primi înștiințarea. 5. Rezervele la prezenta convenție și la anexele sale, altele decît cele prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, sînt permise cu condiția să fie formulate în scris și, dacă au fost formulate înainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, să fie confirmate prin acest instrument. Secretarul general va comunică aceste rezerve tuturor statelor prevăzute la paragraful 1 al art. 45 din convenție. 6. Orice parte contractantă care va formula o rezervă sau va face o declarație în conformitate cu paragrafele 1 și 4 ale prezentului articol va putea, în orice moment, sa o retragă printr-o înștiințare adresată secretarului general. 7. Orice rezerva facuta conform paragrafului 5 al prezentului articol: a) modifica, pentru partea contractantă care a formulat acea rezerva, dispozițiile convenției asupra cărora poarta rezerva, în limitele acesteia; b) modifica aceste dispoziții în aceleași limite pentru celelalte părți contractante în ce privește relațiile lor cu partea contractantă care a făcut cunoscută rezerva.  +  Articolul 55În afară declarațiilor, instiintarilor și comunicărilor prevăzute la art. 49 și art. 54 ale convenției, secretarul general va aduce la cunoștința tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 45: a) semnăturile, ratificarile și aderarile, conform art. 45; b) înștiințările și declarațiile, conform paragrafului 4 al art. 45 și art. 46; c) datele de intrare în vigoare a convenției, în virtutea art. 47; d) data intrării în vigoare a amendamentelor la convenție, conform paragrafelor 2 și 5 ale art. 49; e) declararea nulității, conform art. 50; f) abrogarea convenției, conform art. 51.  +  Articolul 56Originalul convenției, întocmit într-un singur exemplar în limbile engleza, chineza, spaniola, franceza și rusa, toate cele cinci texte fiind la fel de valabile, va fi depus pe lîngă secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 45 din convenție. Pentru care împuterniciții, legal autorizați de guvernele lor, au semnat convenția. Încheiată la Viena, în a 8-a zi a lunii noiembrie 1968.  +  Anexa nr. 1
    Excepții de la obligația de a admite în circulație internationala automobilele și remorcile     1. Părțile contractante pot sa nu admită în circulație internationala pe teritoriul lor automobilele, remorcile și ansamblurile de vehicule a căror greutate, totală sau pe osie, ori ale căror dimensiuni depatesc limitele stabilite de legislația naționala pentru vehiculele înmatriculate pe teritoriul lor. Părțile contractante pe teritoriul cărora are loc o circulație internationala de vehicule grele se vor strădui sa încheie acorduri regionale care să permită, în circulație internationala, accesul pe drumurile regiunii, cu excepția unor drumuri de importanța redusă, a vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule ale căror greutate și dimensiuni nu depășesc limitele fixate prin aceste acorduri. 2. Pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentei anexe, nu vor fi considerate ca depasire a latimii maxime autorizate proeminenta: a) pneurilor în apropierea punctului lor de contact cu solul și a legăturilor cu indicatoarele de presiune a pneurilor; b) dispozitivelor antiderapante ce vor fi montate pe roti; c) oglinzilor retrovizoare construite astfel încît să poată, ca urmare a unei apasari moderate, sa cedeze în ambele sensuri pentru a nu trece peste lățimea maxima autorizata; d) indicatoarelor de direcție laterale și luminilor de gabarit, cu condiția ca proeminenta sa nu fie mai mare de cîțiva centimetri;e) sigiliilor vamale aplicate pe incarcatura și dispozitivelor de fixare și protecție a acestor sigilii. 3. Părțile contractante pot sa nu admită în circulație internationala pe teritoriul lor următoarele ansambluri de vehicule, în măsura în care legislația lor naționala interzice circulalia unor astfel de ansambluri: a) motociclete cu remorci; b) ansambluri constituite dintr-un automobil și multe remorci; c) vehicule articulate destinate transportului de persoane. 4. Părțile contractante pot sa nu admită în circulație internationala pe teritoriul lor automobilele și remorcile care beneficiază de excepții conform paragrafului 60 al anexei nr. 5 a convenției. 5. Părțile contractante pot sa nu admită în circulație internationala pe teritoriul lor motoretele și motocicletele al căror conducător și, dacă e cazul, pasager nu este echipat cu casca de protecție. 6. Părțile contractante pot sa condiționeze admiterea în circulație internationala pe teritoriul lor a oricărui automobil, altul decît o motoreta sau o motocicleta cu doua roti fără atas, de prezenta la bordul automobilului a unui dispozitiv, prevăzut la paragraful 56 al anexei nr. 5 a convenției, și destinat, în caz de oprire pe partea carosabilă, sa anunțe pericolul pe care-l constituie vehiculul astfel oprit. 7. Părțile contractante pot sa condiționeze admiterea în circulație internationala, pe anumite drumuri grele sau în anumite regiuni cu relief greu de pe teritoriul lor, a automobilelor a căror greutate maxima autorizata depășește 3.500 kg, de respectarea dispozițiilor speciale impuse de legislația lor naționala pentru admiterea pe aceste drumuri sau în aceste regiuni a vehiculelor cu aceeași greutate maxima autorizata pe care le-a înmatriculat. 8. Părțile contractante pot sa nu admită în circulație internationala pe teritoriul lor orice automobil prevăzut cu lumini de incrucisare asimetrice atunci cînd reglarea fascicolelor nu este adaptată sensului circulației de pe teritoriul lor. 9. Părțile contractante pot sa nu admită în circulație internationala pe teritoriul lor orice automobil sau remorca atașată unui automobil care ar purta un semn distinctiv, altul decît acela prevăzut pentru acest vehicul la art. 37 al convenției.      +  Anexa nr. 2
    Numărul de înmatriculare al automobilelor și remorcilor în circulație internationala     1. Numărul de înmatriculare prevăzut la art. 35 și 36 ale convenției trebuie să fie compus fie din cifre, fie din cifre și litere. Cifrele trebuie să fie arabe, iar literele cu caractere latine majuscule. Totuși, pot fi utilizate și alte cifre sau caractere, dar numărul de înmatriculare trebuie atunci să fie repetat în cifre arabe și în caractere latine majuscule. 2. Numărul de înmatriculare trebuie să fie compus și aplicat în asa fel încît să fie vizibil pe timp senin de la o distanta de minimum 40 m, de un observator așezat pe axa vehiculului, iar vehiculul oprit. Părțile contractante pot, pentru vehiculele pe care le înmatriculează, sa reducă aceasta distanta minima de lizibilitate pentru motociclete și categoriile speciale de automobile cărora ar fi dificil sa dea numerelor de înmatriculare dimensiuni suficiente pentru a fi lizibile de la 40 m. 3. În cazul în care numărul de înmatriculare este aplicat pe o placa specială aceasta trebuie să fie plana și fixată într-o poziție verticala sau aproape verticala și perpendiculara pe planul longitudinal median al vehiculului. În cazul în care numărul este aplicat sau scris pe vehicul, suprafața pe care este fixat sau scris trebuie să fie plana și verticala, precum și perpendiculara pe planul longitudinal median al vehiculului. 4. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 5 al art. 32, placa sau suprafața pe care este fixat sau scris numărul de înmatriculare poate fi dintr-un material reflectorizant.      +  Anexa nr. 3
    Semnul distinctiv al automobilelor și remorcilor în circulație internationala     1. Semnul distinctiv prevăzut la art. 37 al convenției trebuie să fie compus din una pînă la trei litere cu caractere latine majuscule. Literele vor avea o înălțime minima de 0,08 m, iar scrisul o grosime de cel puțin 0,01 m. Literele vor fi scrise cu negru pe fond alb, avînd forma unei elipse cu axa mare orizontala. 2. Cînd semnul distinctiv nu are decît o singura litera, axa mare a elipsei poate fi verticala. 3. Semnul distinctiv nu trebuie să fie incorporat în numărul de înmatriculare și nici fixat în asa fel încît să poată fi confundat cu acesta din urma sau sa dăuneze asupra lizibilitatii sale. 4. Pe motociclete și pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel puțin 0,175 m și respectiv 0,115 m. Pe celelalte automobile și pe remorcile lor, dimensiunile axelor elipsei vor fi de cel puțin: a) 0,24 m și 0,145 m, dacă semnul distinctiv are 3 litere; b) 0,175 m și 0,115 m, dacă semnul distinctiv are mai puțin de 3 litere. 5. Dispozițiile paragrafului 3 al anexei nr. 2 se aplică la fixarea semnului distinctiv pe vehicule.      +  Anexa nr. 4Elemente de identificare a automobilelor și remorcilor în circulație internationala 1. Elementele de identificare cuprind: a) Pentru automobile: i) numele sau marca constructorului vehiculului;ii) pe sasiu sau, în lipsa acestuia, pe caroserie numărul de fabricație sau numărul de serie al constructorului;iii) pe motor, numărul de fabricație al motorului, atunci cînd un astfel de număr este aplicat de constructor.b) Pentru remorci, indicațiile menționate la alin. i) și ii) de mai sus;c) Pentru motorete, indicarea capacității cilindrice și literele "CM". 2. Elementele menționate la paragraful 1 al prezentei anexe trebuie să fie plasate în locuri accesibile și ușor de citit; în plus, ele trebuie să fie greu de modificat sau de înlăturat. Literele și cifrele incluse în semne vor fi numai cu caractere latine sau cursive denumite engleze și în cifre arabe, fie repetate în acest mod.  +  Anexa nr. 5
    Condiții tehnice pentru automobile și remorci     1. Părțile contractante care, conform art. 1 alin. n) al convenției, au declarat ca vor sa asimileze motocicletelor vehiculele cu 3 roti a căror greutate în gol nu depășește 400 kg, trebuie să supună acestea din urma regulilor stabilite în prezenta anexa fie pentru motociclete, fie pentru celelalte automobile. 2. În sensul prezentei anexe, termenul remorca nu se aplică decît remorcilor destinate a fi cuplate la un automobil. 3. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 2 a) al art. 3 din convenție, orice parte contractantă poate, pentru automobilele pe care le înmatriculează și pentru remorcile pe care le admite în circulație potrivit legislației naționale, sa impună prevederi care să completeze dispozițiile prezentei anexe ori să fie mai severe decît acestea.  +  Capitolul 1 Frînarea 4. În sensul prezentului capitol: a) termenul roti ale unei osii înseamnă rotile simetrice sau aproape simetrice, în raport cu planul longitudinal median al vehiculului, chiar dacă nu sînt așezate pe aceeași osie (o osie tandem este socotită ca doua osii); b) termenul frina de serviciu înseamnă dispozitivul utilizat în mod normal pentru a reduce viteza și a opri vehiculul; c) termenul frina de stationare înseamnă dispozitivul utilizat pentru a menține, în absenta conducătorului, vehiculul imobil sau, în cazul unei remorci, remorca atunci cînd aceasta este decuplata; d) termenul frina de ajutor înseamnă dispozitivul destinat sa reducă viteza și sa oprească vehiculul în caz de defectare a frînei de serviciu. A. Frînarea automobilelor altele decît motocicletele 5. Orice automobil, altul decît o motocicleta, trebuie să fie echipat cu frîne care pot fi acționate cu usurinta de către conducătorul așezat la locul de conducere. Aceste frîne trebuie să asigure cele trei funcții ale frînării, astfel: a) o frina de serviciu care să permită reducerea vitezei și oprirea vehiculului în mod sigur, rapid și eficace, indiferent de condițiile încărcăturii și de gradul de inclinare a drumului pe care circulă; b) o frina de stationare care să permită menținerea vehiculului imobil, oricare ar fi condițiile de încărcare, la o inclinare a drumului de 16%, suprafețele active ale frînei raminind în poziția de frinare prin intermediul unui dispozitiv care acționează mecanic; c) o frina de ajutor care să permită reducerea vitezei și oprirea vehiculului, oricare ar fi condițiile încărcăturii, pe o distanta rezonabila, chiar în caz de defectare a frînei de serviciu. 6. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 5 al prezentei anexe, dispozitivele care asigura cele trei funcții ale frînării (frina de serviciu, frina de ajutor și frina de stationare) pot avea părți comune; combinarea comenzilor nu este admisă decît cu condiția sa existe cel puțin două comenzi distincte. 7. Frina de serviciu trebuie să acționeze asupra tuturor rotilor vehiculului; totuși, în cazul vehiculelor care au mai mult de doua osii, rotile unei osii pot sa nu fie frinate. 8. Frina de ajutor trebuie să acționeze asupra unei roti cel puțin de fiecare parte a planului longitudinal median al vehiculului; aceeași dispoziție se aplică frînei de stationare. 9. Frina de serviciu și frina de stationare trebuie să acționeze asupra suprafețelor de frinare conectate la roti în mod permanent, prin intermediul unor piese suficient de rezistente. 10. Nici o suprafața frinata nu trebuie să fie decuplata de roti. Totuși, o astfel de decuplare este admisă pentru anumite suprafețe frinate, cu condiția: a) să fie doar momentană, ca de exemplu în timpul schimbării vitezelor; b) atît timp cît acționează asupra frînei de stationare, sa nu fie posibila decuplarea fără intervenția conducătorului, și c) atît timp cît acționează asupra frînei de serviciu sau de ajutor, acțiunea de frinare continua să se poată exercita cu eficacitatea prescrisă la paragraful 5 al acestei anexe. B. Frînarea remorcilor 11. Cu excepția dispozițiilor paragrafului 17 c) al prezentei anexe, orice remorca alta decît o remorca ușoară trebuie să fie prevăzută cu frîne, și anume: a) o frina de serviciu care să permită reducerea vitezei și oprirea sigura, rapida și eficace, oricare ar fi condițiile încărcăturii și gradul de inclinare a drumului pe care circulă; b) o frina de stationare care să permită menținerea vehiculului imobil, oricare ar fi condițiile încărcăturii, pe o inclinare de 16%, suprafețele active ale frînei raminind menținute în poziție de frinare prin intermediul unui dispozitiv cu acțiune pur mecanică. Prezenta dispoziție nu se aplică remorcilor care nu pot fi decuplate de vehiculul tragator fără ajutorul uneltelor, cu condiția ca cerințele referitoare la frina de stationare să fie respectate pentru ansamblul de vehicule. 12. Dispozitivele care asigura cele doua funcții ale frînării (serviciu și stationare) pot avea părți comune. 13. Frina de serviciu trebuie să acționeze asupra tuturor rotilor remorcii. 14. Frina de serviciu trebuie să poată fi pusă în funcțiune prin comanda frînei de serviciu a vehiculului tragator; totuși, dacă greutatea maxima autorizata a remorcii nu depășește 3.500 kg, frina poate fi concepută pentru a nu fi pusă în acțiune, în timpul mersului, decît prin simpla apropiere a remorcii de vehiculul tragator (frinare prin inertie). 15. Frina de serviciu și frina de stationare trebuie să acționeze asupra suprafețelor frinate conectate la roti în mod permanent prin intermediul unor piese suficient de rezistente. 16. Dispozitivele de frinare trebuie să fie astfel încît să asigure oprirea automată a remorcii în caz de rupere a dispozitivului de cuplare în timpul mersului. Totuși, aceasta dispoziție nu se aplică remorcilor cu o osie sau cu doua osii cu distanta între ele de mai puțin de 1 m, cu condiția ca greutatea lor maxima autorizata sa nu depășească 1.500 kg și, cu excepția semiremorcilor, să fie prevăzute, pe lîngă un dispozitiv de cuplare, cu o legătură secundară prevăzută la paragraful 58 al acestei anexe. C. Frînarea ansamblurilor de vehicule 17. În afară dispozițiilor de la lit. A și B ale prezentului capitol referitoare la vehiculele izolate (automobil și remorci), prevederile de mai jos se vor aplica ansamblurilor acestor vehicule: a) dispozitivele de frinare montate pe fiecare din vehiculele care compun ansamblul trebuie să fie corespunzătoare; b) acțiunea frînei de serviciu trebuie să fie repartizata corespunzător și sincronizata între vehiculele care compun ansamblul; c) greutatea maxima autorizata a unei remorci neprevăzută cu frina de serviciu nu trebuie să depășească jumătatea totalului greutatii în gol a vehiculului tragator și a greutatii conducătorului. D. Frînarea motocicletelor 18. a) Orice motocicleta trebuie să fie prevăzută cu doua dispozitive de frinare, care să acționeze unul cel puțin asupra rotii sau rotilor din spate, iar celălalt cel puțin asupra rotii sau rotilor din fața; dacă unei motociclete i se adauga un atas, frînarea rotii atasului nu este cerută. Aceste dispozitive de frinare trebuie să permită reducerea vitezei și oprirea motocicletei într-un mod sigur, rapid și eficace, oricare ar fi condițiile sale de încărcare și declivitatea drumului pe care circulă.b) În afară dispozitivelor prevăzute la alin. a) al prezentului paragraf, motocicletele cu trei roti simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului trebuie să fie prevăzute cu o frina de stationare care să corespundă condițiilor de la alin. b) al paragrafului 5 al acestei anexe.  +  Capitolul 2 Lumini și dispozitive reflectorizante 19. În sensul prezentului capitol, termenul: lumina de drum este lumina vehiculului care servește la iluminarea drumului pe o mare distanta în fața vehiculului; lumina de intilnire este lumina vehiculului care servește la iluminarea drumului în fața, fără sa orbeasca sau sa stînjenească pe conducătorii care vin din sens invers, precum și pe ceilalți participanți la circulație; lumina de poziție fața este lumina care servește la indicarea prezentei și a latimii acestui vehicul văzut din fața; lumina de poziție spate este lumina care servește la indicarea prezentei și a latimii acestui vehicul văzut din spate; lumina de frinare este lumina care servește a semnala celorlalți participanți la circulație ce se găsesc în spatele acestui vehicul ca conducătorul sau acționează frina de serviciu; lumina de ceata este lumina care servește la îmbunătățirea iluminarii drumului în caz de ceata, ninsoare, furtuna sau nor de praf; lumina de mers înapoi este lumina care servește la iluminarea drumului în spatele acestui vehicul și la avertizarea celorlalți participanți la circulație ca vehiculul merge înapoi sau este pe punctul de a merge înapoi; lumina indicatoare de direcție este lumina care servește a indica celorlalți participanți la circulație ca conducătorul are intenția sa schimbe direcția spre dreapte sau spre stinga; catadioptru este un dispozitiv care servește la indicarea prezentei unui vehicul prin reflectarea luminii care emana de la o sursa luminoasa independenta de acest vehicul, observatorul fiind așezat în apropierea acelei surse luminoase; suprafața iluminata este pentru lumini suprafața vizibila de ieșire a luminii emise, iar pentru catadioptri suprafața vizibil reflectorizanta. 20. Culorile luminilor prevăzute în prezentul capitol trebuie să fie, pe cît posibil, conforme definitiilor date în suplimentul la aceasta anexa. 21. Cu excepția motocicletelor, orice automobil care depășește în linie dreapta viteza de 40 km/h trebuie să fie echipat în fața cu un număr pereche de lumini de drum albe sau galbene selectiv capabile sa ilumineze, în mod eficace, drumul, noaptea, pe timp senin, pe o distanta de cel puțin 100 m în fața vehiculului. Limitele exterioare ale suprafeței iluminate de luminile de drum nu trebuie în nici un caz să fie situate mai aproape de extremitatea latimii vehiculului decît marginile exterioare ale suprafeței iluminate de luminile de intilnire. 22. Cu excepția motocicletelor, orice automobil care depășește în linie dreapta viteza de 10 km/h trebuie se fie echipat în fața cu doua lumini de intilnire albe sau galbene selectiv capabile sa ilumineze, în mod eficace, drumul, noaptea, pe timp senin, pe o distanta de cel puțin 40 m în fața vehiculului. De fiecare parte, punctul suprafeței iluminate cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 0,40 m de extremitatea latimii vehiculului. Un automobil nu trebuie să fie prevăzut cu mai mult de doua lumini de intilnire. Acestea trebuie să fie reglate pentru a fi conforme definitiei de la paragraful 19 al acestei anexe. 23. Orice automobil, altul decît o motocicleta fără atas, trebuie să fie echipat în fața cu doua lumini de poziție albe; totuși, se admite galbenul selectiv pentru luminile de poziție din fața inglobate în luminile de drum sau în luminile de intilnire care emit fascicule de lumina galben selectiv. Aceste lumini de poziție, atunci cînd sînt singurele lumini aprinse în fața, trebuie să fie vizibile, noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel puțin 300 m, fără a orbi sau stinjeni pe ceilalți participanți la circulație. De fiecare parte, punctul suprafeței iluminate cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 0,40 m de marginea vehiculului. 24. a) Orice automobil, altul decît o motocicleta cu doua roti fără atas, trebuie să fie echipat la spate cu un număr pereche de lumini de poziție roșii vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel puțin 300 m, fără a orbi sau stinjeni pe ceilalți participanți la circulație. De fiecare parte, punctul suprafeței iluminate cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 0,40 m de marginea vehiculului.b) Orice remorca trebuie să fie echipata la spate cu un număr pereche de lumini de poziție roșii vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel puțin 800 m, fără a orbi sau stinjeni pe ceilalți participanți la circulație. De fiecare parte, punctul suprafeței iluminate cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al remorcii nu trebuie să se găsească la mai mult de 0,40 m de marginea remorcii. Totuși remorcile a căror latime nu depășește 0,80 m pot sa nu fie echipate decît cu o singura lumina dacă sînt cuplate la o motocicleta cu doua roti fără atas. 25. Orice automobil sau remorca ce poarta la spate un număr de înmatriculare trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de iluminare a acestui număr astfel încît, cînd este iluminat de dispozitiv, să fie lizibil noaptea, pe timp senin, vehiculul fiind oprit, de la o distanta de 20 m din spatele vehiculului; orice parte contractantă poate să reducă aceasta distanta minima de lizibilitate pe timpul nopții în aceeași proporție și pentru aceleași vehicule pentru care va reduce, conform paragrafului 2 al anexei nr. 2 a convenției, distanta minima de lizibilitate pe timp de zi. 26. La orice automobil (inclusiv motocicletele) și la orice ansamblu constituit dintr-un vehicul automobil și una sau mai multe remorci, legăturile electrice trebuie să fie astfel încît luminile de drum, de intilnire, de ceata, de poziție din fața și dispozitivul prevăzut la paragraful 25, sa nu poată fi puse în funcțiune decît atunci cînd luminile de poziție ale automobilului sau ale ansamblului de vehicule situate cel mai în spate, sînt aprinse. Totuși, aceasta condiție nu este obligatorie pentru luminile de drum sau pentru luminile de intilnire atunci cînd sînt folosite pentru a da avertismente luminoase conform paragrafului 5 al art. 33 al convenției. Mai mult, legăturile electrice trebuie să fie în asa fel realizate încît luminile de poziție din fața să fie totdeauna aprinse atunci cînd cele de intilnire, de drum sau de ceata sînt aprinse. 27. Orice automobil, altul decît o motocicleta cu doua roti fără atas, trebuie să fie echipat la spate cu cel puțin doi catadioptri roșii a căror forma sa nu fie triunghiulara. De fiecare parte, punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat al planului longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 0,40 m de marginea vehiculului. Catadioptrii trebuie să fie vizibili pentru conducătorul unui vehicul noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel puțin 150 m, atunci cînd sînt iluminati de luminile de drum ale acestui vehicul. 28. Orice remorca trebuie să fie prevăzută la spate cu cel puțin doi catadioptri roșii. Aceștia trebuie să aibă forma unui triunghi echilateral cu un virf în sus și o latura orizontala și ale căror laturi să aibă cel puțin 0,15 m și cel mult 0,20 m; nici o lumina de semnalizare nu trebuie să fie instalata în interiorul triunghiului. Acești catadioptri trebuie să corespundă condiției de vizibilitate fixată la paragraful 27 de mai sus. De fiecare parte, punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat al planului longitudinal median al remorcii nu trebuie să se găsească la mai mult de 0,40 m de marginea remorcii. Totuși, remorcile a căror latime nu depășește 0,80 m pot sa nu fie prevăzute decît cu un singur catadioptru dacă sînt cuplate la o motocicleta fără atas. 29. Orice remorca trebuie să fie prevăzută în fața cu doi catadioptri albi a căror forma sa nu fie triunghiulara. Ei trebuie să îndeplinească condițiile de amplasare și vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus. 30. O remorca cu lățimea de peste 1,60 m trebuie să fie prevăzută în fața cu doua lumini de poziție albe. Luminile de poziție trebuie să fie plasate cît mai aproape posibil de marginea remorcii și în orice caz în asa fel încît punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al remorcii sa nu se găsească la mai mult de 0,15 m de aceste margini.31. Cu excepția motocicletelor cu doua roti, cu sau fără atas, orice automobil care depășește în linie dreapta viteza de 25 km/h trebuie să fie prevăzut în spate cu doua lumini de frinare de culoare roșie a căror intensitate luminoasa să fie net superioară aceleia a luminilor de poziție din spate. Aceeași dispoziție se aplică oricărei remorci ce constituie ultimul vehicul al unui ansamblu de vehicule; totuși, nici o lumina de frinare nu este necesară în cazul remorcilor mici ale căror dimensiuni sînt astfel încît permit luminilor de frinare ale vehiculului tragator să fie vizibile. 32. Cu excepția posibilității pentru părțile contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al convenției, vor declara ca asimilează motoretele motocicletelor, de a scuti motoretele în total sau în parte de aceste obligații: a) orice motocicleta cu sau fără atas trebuie să fie prevăzută cu o lumina de intilnire care să corespundă condițiilor referitoare la culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 22 de mai sus; b) orice motocicleta cu sau fără atas, care depășește în linie dreapta viteza de 40 km/h, trebuie să fie echipata, în afară de lumina de intilnire, cu cel puțin o lumina de drum care să corespundă dispozițiilor de culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 21 de mai sus. Dacă aceasta motocicleta are mai multe lumini de drum, acestea trebuie să fie situate cît mai aproape posibil una de alta; c) o motocicleta cu doua roti, cu sau fără atas, nu trebuie să fie echipata cu mai mult de o lumina de intilnire și cu mai mult de doua lumini de drum. 33. Orice motocicleta cu doua roti fără atas poate fi prevăzută în fața cu una sau doua lumini de poziție care să îndeplinească condițiile de culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus. Dacă aceasta motocicleta are doua lumini de poziție în fața, acestea trebuie să fie situate cît mai aproape posibil una de alta. O motocicleta cu doua roti fără atas nu trebuie să aibă mai mult de doua lumini de poziție în fața. 34. Orice motocicleta fără atas trebuie să fie echipata la spate cu o lumina de poziție care să corespundă condițiilor de culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 24 a) de mai sus. 35. Orice motocicleta fără atas trebuie să fie prevăzută la spate cu un catadioptru care să satisfacă condițiile de culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 27 de mai sus. 36. Cu excepția posibilității pentru părțile contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al convenției, vor declara ca asimilează motoretele motocicletelor, de a scuti de aceasta obligație motoretele cu sau fără atas, orice motocicleta cu sau fără atas trebuie să fie prevăzută cu o lumina de frinare care să satisfacă dispozițiile paragrafului 31 de mai sus. 37. Cu excepția dispozițiilor relative la lumini și dispozitive prevăzute pentru motocicletele fără atas, orice atas cuplat la o motocicleta cu doua roti trebuie să fie echipat în fața cu o lumina de poziție care să satisfacă condițiile de culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 23 de mai sus, iar în spate cu o lumina de poziție care să satisfacă condițiile de culoare și vizibilitate stabilite la paragraful 24 a) de mai sus și cu un catadioptru care să corespundă condițiilor de culoare și vizibilitate prevăzute la paragraful 27 de mai sus. Legăturile electrice trebuie să fie astfel încît luminile de poziție din fața și din spate ale atasului să se aprinda în același timp cu lumina de poziție din spate a motocicletei. În orice caz, un atas nu trebuie să fie prevăzut nici cu lumina de drum și nici cu lumina de intilnire. 38. Automobilele cu trei roti simetrice în raport de planul longitudinal median al vehiculului, asimilate motocicletelor în aplicarea alin. n) al art. 1 al convenției, trebuie să fie echipate cu dispozitivele prevăzute 1a art. 21, 22, 23, 24 a), 27 și 31 de mai sus. Totuși, atunci cînd lățimea unui astfel de vehicul nu depășește 1,30 m, sînt suficiente doar o lumina de drum și o lumina de intilnire. Dispozițiile referitoare la distanta suprafețelor luminoase în raport cu lățimea vehiculului nu sînt aplicabile în acest caz. 39. Orice automobil, cu excepția acelora ai căror conducatori pot semnaliza cu bratul schimbările de direcție vizibile din toate direcțiile de către participanții la circulație, trebuie să fie echipat cu lumini indicatoare de direcție fixe, cu lumina intermitenta galbena auto, dispuse în număr egal pe vehicul și vizibile ziua și noaptea de participanții la circulație interesați de miscarea vehiculului. Cadenta intermitentei luminii trebuie să fie de 90 pe minut cu o toleranta de ± 30. 40. Dacă sînt instalate lumini de ceata pe un automobil altul decît o motocicleta cu sau fără atas, ele trebuie să fie albe sau galbene selectiv, în număr de doua și situate astfel încît nici un punct al suprafeței lor luminoase sa nu se găsească mai sus de punctul cel mai înalt al suprafeței luminoase a luminilor de intilnire și ca, de fiecare parte, punctul suprafeței luminioase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului sa nu se găsească la mai mult de 0,40 m de extremitatea latimii vehiculului. 41. Nici o lumina de mers înapoi nu trebuie să orbeasca sau sa stînjenească pe ceilalți participanți la circulație. Dacă o astfel de lumina este instalata pe un automobil, ea trebuie să emita o lumina alba, galbena auto sau galbene selectiv. Comanda de aprindere a acestei lumini trebuie să fie astfel încît sa nu se poată aprinde decît atunci cînd a fost pus în funcțiune dispozitivul de mers înapoi. 42. Nici o lumina, alta decît luminile indicatoare de direcție, montata pe un automobil sau remorca, nu trebuie să fie intermitenta, cu excepția acelora care sînt folosite, conform legislației naționale a părților contractante, pentru a semnaliza vehiculele sau ansamblurile de vehicule care nu sînt obligate să respecte regulile generale de circulație sau a căror prezenta pe drum impune celorlalți participanți la circulație precautii deosebite, cum sînt vehiculele prioritare, convoaiele de vehicule, vehiculele agabaritice și vehiculele sau mașinile destinate construcției sau întreținerii drumurilor. Totuși, părțile contractante pot permite sau dispune ca anumite lumini, altele decît cele de culoare roșie, să fie intermitente în total sau în parte pentru a semnaliza pericolul deosebit pe care-l prezintă pentru moment vehiculul. 43. În aplicarea dispozițiilor prezentei anexe, va fi considerat: a) ca o singura lumina orice combinație a doua sau a mai multor lumini, identice sau nu, dar avînd aceeași funcție și aceeași culoare, ale căror proiectii ale suprafețelor luminoase pe un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului ocupa cel puțin 50% din suprafața celui mai mic dreptunghi circumscris proiectiilor suprafețelor luminoase arătate mai sus; b) ca doua sau ca un număr pereche de lumini, o singura suprafața luminoasa avînd forma unei benzi atunci cînd aceasta este situata simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului și cînd se afla cel puțin la 0,40 m de marginea exterioară a latimii vehiculului de fiecare parte a acesteia, avînd o lungime minima de 0,80 m. Iluminarea unei astfel de suprafețe trebuie să fie asigurată de cel puțin două surse luminoase situate cît mai aproape de extremitatile sale. Suprafața luminoasa poate consta dintr-un ansamblu de elemente suprapuse astfel încît proiectiile diverselor suprafețe luminoase elementare pe un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului sa ocupe cel puțin 50% din suprafața celui mai mic dreptunghi circumscris proiectiilor suprafețelor luminoase elementare arătate mai sus. 44. Pe un același vehicul luminile care au aceeași funcție și sînt orientate spre aceeași direcție trebuie să fie de aceeași culoare. Luminile și catadioptrii care sînt în număr pereche trebuie să fie situate simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului, cu excepția vehiculelor a căror forma exterioară este asimetrica. Luminile fiecărei perechi trebuie să aibă aproape aceeași intensitate. 45. Luminile de natura diferita și, cu excepția dispozițiilor celorlalte paragrafe ale prezentului capitol, luminile și catadioptrii, pot fi grupate sau inglobate în același dispozitiv, cu condiția ca fiecare din aceste lumini și catadioptri sa corespundă dispozițiilor prezentei anexe care le sînt aplicabile.  +  Capitolul 3 Alte dispoziții Aparat de direcție 46. Orice automobil trebuie să fie echipat cu un aparat de direcție robust care să permită conducătorului sa schimbe cu usurinta, repede și în siguranța direcția vehiculului sau. Oglinda retrovizoare 47. Orice automobil altul decît o motocicleta cu doua roti cu sau fără atas trebuie să fie echipat cu una sau mai multe oglinzi retrovizoare, numărul, dimensiunile și modul de dispunere a acestor oglinzi trebuie să permită conducătorului sa vada circulația din spatele vehiculului sau. Avertizor sonor 48. Orice automobil trebuie să fie prevăzut cu cel puțin un avertizor sonor care să aibă o putere suficienta. Sunetul emis de el trebuie să fie continuu, uniform și nu strident. Vehiculele prioritare și cele din serviciul public de transport al pasagerilor pot să aibă avertizoare sonore suplimentare ce nu sînt supuse acestor cerințe. Stergator de parbriz 49. Orice automobil prevăzut cu un parbriz de dimensiuni și forma prin care conducătorul poate din locul sau de conducere sa vada în fața drumul prin elementele transparente ale acestuia, trebuie să fie prevăzut cu cel puțin un stergator de parbriz, eficace și robust, situat într-o poziție corespunzătoare și a carei funcționare sa nu solicite intervenția continua a conducătorului. Spalator de parbriz 50. Orice automobil supus obligației de a avea cel puțin un stergator de parbriz trebuie să fie prevăzut și cu un spalator de parbriz. Parbriz și geamuri 51. La orice automobil și remorca: a) materialele transparente care constituie elementele exterioare ale pereților vehiculului, inclusiv parbrizul, sau peretele interior despartitor, trebuie să fie în asa fel încît, în caz de spargere, pericolul leziunilor corporale să fie cît mai redus posibil; b) geamurile parbrizului trebuie să fie dintr-un material a cărui transparenta sa nu altereze și sa nu deformeze în mod apreciabil obiectele vazute prin el, iar în caz de spargere conducătorul să poată vedea suficient drumul. Dispozitivul de mers înapoi 52. Orice automobil trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de mers înapoi care să poată fi manevrat din locul conducătorului. Acest dispozitiv nu este obligatoriu pe motocicletele și automobilele cu trei roti simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului decît dacă greutatea lor maxima autorizata depășește 400 kg. Amortizorul de zgomot 53. Fiecare motor cu ardere interna al unui automobil trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de esapare silentios eficace; acest dispozitiv trebuie să fie astfel încît sa nu poată fi făcut fără efect de către conducător de la locul sau de conducere. Pneuri 54. Rotile automobilelor și ale remorcilor trebuie să fie echipate cu pneuri, iar starea acestora trebuie să asigure securitatea, inclusiv aderenta, chiar cînd partea carosabilă este umeda. Totuși, prezenta dispoziție nu ar putea sa împiedice părțile contractante să permită utilizarea de dispozitive care să dea rezultate cel puțin echivalente acelora obținute cu pneuri. Indicator de viteza 55. Orice automobil care depășește în linie dreapta viteza de 40 km/h trebuie să fie prevăzut cu un indicator de viteza, fiecare parte contractantă putind sa dispenseze de aceasta obligație anumite categorii de motociclete și alte vehicule ușoare. Dispozitiv de semnalizare la bordul automobilelor 56. Dispozitivul prevăzut la paragraful 5 al art. 23 și la paragraful 6 al anexei nr. 1 din convenție trebuie să fie: a) ori un panou constind dintr-un triunghi echilateral cu o latura de cel puțin 0,40 m, avînd marginile roșii de cel puțin 0,05 m, centrul fiind gol sau de culoare deschisă; marginile roșii trebuie să fie iluminate prin transparenta sau prevăzute cu o bandă reflectorizanta; panoul trebuie să fie astfel încît să poată fi așezat într-o poziție verticala stabilă; b) ori un alt dispozitiv la fel de eficace prevăzut de legislația tarii unde a fost înmatriculat vehiculul. Dispozitiv antifurt 57. Orice automobil trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv antifurt care să permită, din momentul în care vehiculul este lăsat în stationare, punerea în pînă sau blocarea unui organ esențial al vehiculului. Dispozitiv de cuplare a remorcilor ușoare 58. Cu excepția semiremorcilor, remorcile care nu sînt echipate cu frina automată prevăzută la paragraful 16 al acestei anexe trebuie să fie echipate, în afară unui dispozitiv de cuplare, cu un dispozitiv secundar de atas (lant, cablu etc.) care, în caz de rupere a dispozitivului de cuplare, să poată împiedica cirma sa atinga pămîntul și să asigure o anumită direcție reziduala remorcii. Dispoziții generale 59. a) În măsura în care este posibil, organele mecanice și echipamentele automobilelor nu trebuie să prezinte riscul de incendiu sau explozie; ele nu trebuie să dea loc la o emanatie excesiva de gaze nocive, de fum opac, de mirosuri sau de zgomote; b) în măsura în care este posibil, dispozitivul de aprindere de înaltă tensiune a motorului automobilelor nu trebuie să dea loc la o emitere excesiva de paraziti radioelectrici; c) orice automobil trebuie să fie construit în asa fel încît, în fața, spre dreapta și spre stinga, cîmpul de vizibilitate al conducătorului să fie suficient pentru a-i permite sa conducă în siguranța; d) în măsura în care este posibil, automobilele și remorcile trebuie să fie construite și echipate în asa fel încît în caz de accident sa reducă pericolul pentru ocupantii lor și pentru ceilalți participanți la circulație; în special, ele nu trebuie să aibă inauntru sau în afară ornamente sau alte obiecte care prezintă muchii ori proeminente inutile, constituind un pericol pentru ocupanti și pentru ceilalți participanți la circulație.  +  Capitolul 4 Excepții 60. Pe plan național, părțile contractante pot deroga, în următoarele cazuri, de la dispozițiile prezentei anexe: a) pentru automobilele și remorcile a căror viteza prin construcție nu depășește în linie dreapta 25 km/h, sau pentru care legislația naționala o limitează la 25 km/h; b) pentru vehiculele infirmilor, adică automobilele mici, special concepute și construite - nu numai adaptate - pentru uzul unei persoane atinse de o infirmitate sau o incapacitate fizica și care nu sînt utilizate în mod normal decît de acea persoana; c) pentru vehiculele destinate experientelor ce au ca scop realizarea progresului tehnic și îmbunătățirea siguranței; d) pentru vehiculele de o formă ori de un tip special, sau care sînt utilizate în scopuri deosebite în condiții speciale. 61. Părțile contractante pot, de asemenea, sa excepteze de la dispozițiile prezentei anexe vehiculele pe care le înmatriculează și care se pot angaja în circulație internationala: a) autorizînd culoarea galben auto pentru luminile de poziție prevăzute la paragrafele 23 și 30 și pentru catadioptrii prevăzuți la paragraful 29 ale acestei anexe; b) autorizînd culoarea roșie pentru acele dintre luminile indicatoare de direcție prevăzute la paragraful 39 al acestei anexe care sînt montate la spatele vehiculului; c) autorizînd culoarea roșie pentru acele dintre luminile prevăzute în ultima fraza a paragrafului 42 al acestei anexe care sînt montate la spatele vehiculului; d) în ce privește poziția luminilor la vehiculele care au o utilizare specială și a căror forma exterioară nu ar permite respectarea acestor dispozilii fără să se recurgă la dispozitive de montare ce risca să fie avariate sau smulse cu usurinta; e) autorizînd prezenta unui număr impar, mai mare de doua lumini de drum, pe automobilele pe care le înmatriculează; și f) în ce privește remorcile care servesc la transportul incarcaturilor lungi (trunchiuri de arbori, tuburi etc.) și care, în mers, nu sînt cuplate la un vehicul tragator, ci sînt legate de vehiculul tragator numai prin incarcatura.  +  Capitolul 5 Dispoziții tranzitorii 62. Automobilele înmatriculate pentru prima data și remorcile puse în circulație pe teritoriul uneia dintre părțile contractante înainte de intrarea în vigoare a convenției sau după 2 ani de la intrarea ei în vigoare nu vor fi supuse dispozițiilor acestei anexe, cu condiția ca ele sa satisfacă dispozițiile părților I, II și III ale anexei nr. 6 a Convenției din 1949 asupra circulației rutiere. SUPLIMENT Definirea filtrelor colorate pentru obținerea culorilor prevăzute în aceasta anexa (coordonate tricromatice):
    Roșu Alb Galben auto Galben selectivlimita spre galben limita spre purpuriu limita spre albastru limita spre galben limita spre verde limita spre verde limita spre purpuriu limita spre roșu limita spre galben limita spre roșu limita spre alb limita spre roșu limita spre verde limita spre alb valoarea spectrală y <= 0,335 z <= 0,008 x >= 0,310 x <= 0,500 y <= 0,150 + 0,640 x y <= 0,440 y >= 0,50 + 0,750 x y >= 0,382 y <= 0,429 y >= 0,398 z <= 0,007 y >= 0,138 + 0,580 x y <= 1,29 x - 0,100 y <= -x + 0,966 y <= -x + 0,992
    Pentru verificarea caracteristicilor colorimetrice ale acestor filtre, se va utiliza o sursa luminoasa la temperatura de culoare de 2854 ±K [corespunzătoare iluminantului A al Comisiei internaționale de iluminare (C.I.E.)].      +  Anexa nr. 6Permisul de conducere național 1. Permisul de conducere național este fie o coala de hirtie format A 7 (74x105 mm), fie o coala pliabila în dublu (148x105 mm) sau în triplu (222x105 mm) a acestui format. El este de culoare roz. 2. Permisul este imprimat în limba sau în limbile prevăzute de autoritatea care-l emite sau autorizata sa-l emita; totuși, el poarta, în franceza, titlul "Permis de conducere", însoțit sau nu de titlu în alte limbi. 3. Indicațiile scrise de mina sau dactilografiate existente pe permis sînt fie numai cu caractere latine sau cursive zise engleze, fie repetate în acest mod. 4. Doua din paginile permisului sînt conforme paginilor model 1 și 2, alăturate. Cu condiția ca mărimea rubricilor A, B, C, D și E, conform paragrafului 4 al art. 41 din convenție, literele din text sau esentialul din rubricile privind identitatea titularului permisului, sa nu fie modificate, prezenta dispoziție va fi considerată ca satisfăcătoare, chiar dacă, în raport de aceste modele, li s-au adus modificări de detaliu, permisele de conducere naționale conforme modelului din anexa nr. 9 a Convenției asupra circulației rutiere de la Geneva, din 19 septembrie 1949, vor fi considerate ca satisfacind dispozițiile cuprinse în prezenta anexa.5. Dreptul de a stabili dacă pagina model nr. 3 trebuie sau nu să facă parte din permis și dacă permisul trebuie sau nu sa conțină indicații suplimentare, aparține legislației naționale; dacă este prevăzut un spațiu pentru a trece schimbările de domiciliu, acesta va fi, cu excepția permisului conform modelului din anexa nr. 9 a Convenției din 1949, deasupra, pe versoul paginii a 3-a a permisului. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PAGINI MODEL ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. 1 Nr. 2 Nr.3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PERMIS DE CONDUCERE*1) *2) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoriile de vehicule pentru care permisul este valabil ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Numele ........... A Motociclete *9) Valabil Reînnoit 2. Prenumele*3) pînă pînă ..................... la .... la ....*9) 3. Data*4) și locul eliberat data nașterii*5) ........ la ..... ......... 4. Domiciliul ........ ...................... Semnatura Titularului*6) ...................... 5. Eliberat de ....... 6. La................ data................ 7.Valabil pînă la*7)... Nr. .................... Semnatura, etc.*8) B Automobile, altele decît *9)Valabil Reînnoit cele din categoria A, pînă pînă la a căror greutate maxima la ...... .......*9) autorizata nu depășește eliberat data 3500 kg și al căror număr la ..... .......... de locuri pe scaune, în afară locului pentru conducător, nu trece de 8 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── C Automobile destinate *9)Valabil Reînnoit transportului de mărfuri pînă pînă la a căror greutate maxima la ..... ......*9) autorizata depășește eliberat data 3500 kg la ..... ......... ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── D Automobile destinate *9)Valabil Reînnoit transportului de persoane pînă pînă la și care au mai mult de la ..... ......*9) 8 locuri pe scaune, eliberat data în afară locului la ..... ......... conducătorului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── E Ansamblu de vehicule *9)Valabil Reînnoit al cărui vehicul tragator pînă pînă la intră în categoria sau la ..... ......*9) categoriile B, C eliberat data sau D pentru care la ..... ........ conducătorul are dreptul sa conducă, dar ansamblul însuși nu intră în această categorie sau în aceste categorii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *10) *10) *11) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*) Pe modelele pliabile în doua (dacă sînt pliate în asa fel încît coperta sa nu fie o pagina model) și pe modelele pliabile în trei, aceasta indicație poate figura pe coperta*2) Se va înscrie denumirea sau semnul distinctiv al statului, asa cum este el definit conform anexei nr. 3 a convenției. Observatia 1 de mai sus se aplică și acestei rubrici. *3) Pot fi scrise aici numele tatălui sau al soțului. *4) Dacă data nașterii nu este cunoscută, se va trece vîrsta aproximativă la data eliberării permisului. *5) Nu se va trece nimic, dacă locul nașterii este necunoscut. *6) În lipsa, amprenta degetului mare. Semnatura sau amprenta degetului mare, precum și spațiul destinat, pot fi omise. *7) Aceasta rubrica este facultativă în cazul în care permisul are și o pagina model nr. 3. *8) Semnatura și sigiliul ori pecetea autorității care eliberează permisul sau al asociației imputernicita sa o facă. Pe modelele pliabile în doua (în asa fel încît coperta nu este o pagina model) și pe modelele pliabile în trei, sigiliul sau pecetea poate fi aplicată pe coperta. *9) Pecetea sau sigiliul autorității care a eliberat permisul și, eventual, data aplicării peceții sau sigiliului. Acesta va fi pus în coloana din dreapta paginii model nr. 2, în dreptul despartiturilor referitoare la definirea categoriilor de vehicule pentru care este valabil permisul și numai în dreptul acestora; aceieasi dispoziții se aplică și mențiunilor făcute în coloana din dreapta paginii model nr. 3, în ceea ce privește reinnoirile acordate. Părțile contractante pot ca, în loc sa pună sigiliul sau pecetea autorității în coloana din dreapta paginii model nr.2, sa înscrie într-o noua rubrica 8 "Categorii", pe pagina model nr. 1, litera sau literele corespunzătoare categoriei sau categoriilor pentru care este valabil permisul și un asterisc pentru fiecare categorie pentru care permisul nu este valabil (De exemplu: "8, Categoria A, B***"). *10) Spațiu rezervat celorlalte categorii de vehicule stabilite de legislația naționala. *11) Spațiu rezervat unor observații suplimentare pe care autoritățile competente ale statului care eliberează permisul ar dori eventual să le facă, inclusiv condițiile restrictive de utilizare (de ex. "Port de ochelari corectori") - "Valabil numai pentru conducerea autovehiculului nr. ......." sau "sub rezerva amenajării vehiculului pentru conducerea de către o persoană care nu are un picior". În cazul prevăzut de alineatul 2 al notei 9 de mai sus, aceste observații suplimentare vor figura, de preferinta, pe pagina model nr. 1. Alte observații pot fi consemnate pe pagini ce nu sînt pagini model.  +  Anexa nr. 7
    Permisul de conducere internațional     1. Permisul este un carnet format A 6 (148 x 105 mm). Coperta sa este gri; paginile interioare sînt albe. 2. Ambele pagini ale primei foi ale copertei sînt conforme paginilor 1 și, respectiv, 2 de mai jos; ele sînt imprimate în limba naționala sau în cel puțin una din limbile naționale ale statului care l-a eliberat. La sfîrșitul paginilor interioare, doua pagini suprapuse, sînt conforme modelului nr. 3 de mai jos și sînt imprimate în franceza. Paginile interioare care preced aceste doua pagini reproduc în mai multe limbi, dintre care în mod obligatoriu engleza, spaniola sau rusa, prima din aceste doua pagini. 3. Indicațiile scrise de mina sau dactilografiate vor fi cu caractere latine sau cursive, zise engleze. 4. Părțile contractante care eliberează sau autoriza eliberarea permiselor de conducere internaționale ale căror coperti sînt imprimate într-o limbă care nu este nici engleza, nici spaniola, nici franceza, nici rusa, vor comunică secretarului general al Organizației Națiunilor Unite traducerea în această limbă a textului model 3 de mai jos.  +  Pagina model nr. 1(fața primei foi a copertei) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── .............................................*1) Circulația Automobila Internationala PERMIS DE CONDUCERE INTERNAȚIONAL Nr. ................... Convenția asupra circulației rutiere din 8 noiembrie 1968 Valabil pînă .......................................... *2) Eliberat de ........................................... la .................................................... Data .................................................. Numărul permisului de conducere național .............. ....................................................... *3) O*4) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Numele statului de eliberare și semnul distinctiv al acestei tari, definit în anexa nr. 3 *2) Trei ani de la data eliberării sau la data expirării valabilității permisului de conducere național, la acea din cele doua date care este anterioară celeilalte. *3) Semnatura autorității sau a asociației care a eliberat permisul. *4) Pecetea sau sigiliul autorității ori asociației care a eliberat permisul.  +  Pagina model nr. 2(versoul primei foi a copertei) ---------------------------------------------------------------------------------- Prezentul permis nu este valabil pentru circulația pe teritoriul ......................................................*1) Este valabil pe teritoriile tuturor celorlalte părți contractante. Categoriile de vehicule pentru a căror conducere este valabil sînt specificate la sfîrșitul carnetului. *2) Prezentul permis nu afectează cu nimic obligația ca acolo unde se află titularul său să respecte în orice stat unde circulă legile și reglementările privind stabilirea și exercitarea unei profesii. Permisul încetează de a fi valabil într-un stat dacă titularul său și-a stabilit aici reședința obițnuită. ----------------------------------------------------------------------------------*2) Spațiu rezervat înscrierii facultative a listei statelor părți contractante.  +  Pagina model nr. 3(pagina din stinga) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Precizări referitoare la conducător ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numele ...............................................................1 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Prenumele*1) .........................................................2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Locul nașterii*2) ....................................................3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Data nașterii*3) .....................................................4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Domiciliul ...........................................................5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoriile de vehicule pentru care este valabil permisul ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Motociclete A ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Automobile, altele decît cele de categoria A, a căror greutate maxima autorizata nu depășește 3500 kg și al căror număr de locuri pe scaun, în afară locului conducătorului, nu depășește opt B ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Automobile destinate transportului de mărfuri și a căror greutate maxima autorizata depășește 3500 kg C ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Automobile destinate transportului de persoane și care au mai mult de 8 locuri pe scaun, în afară locului conducătorului D ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ansamblu de vehicule al cărui automobil tragator intra într-una din categoriile B, C sau D pentru care conducătorul are permis, dar nu intra ele însele în această categorie sau aceste categorii E ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții restrictive de folosire*5) .................................................................... .................................................................... .................................................................... ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Numele tatălui sau soțului pot fi înscrise în acest spațiu. *2) Nu se va completa cu nimic dacă locul nașterii nu este cunoscut. *3) Dacă data nașterii nu este cunoscută, se va indica vîrsta aproximativă la data eliberării permisului. *4) Pecetea sau sigiliul autorității ori asociației care a eliberat permisul. Aceasta pecete sau acest sigiliu nu va fi aplicat în dreptul categoriilor A, B, C, D sau E decît dacă titularul are dreptul sa conducă vehicule din categoria respectiva.*5) De exemplu: ......... "Poarta ochelari de corectie", "Valabil doar pentru conducerea vehiculului nr. ........", "Sub rezerva amenajării vehiculului pentru conducerea de către o persoană care are un picior amputat".(pagina din dreapta) ------------------------------------------------------------------------------- 1. ......................................................... 2. ......................................................... 3. ......................................................... 4. ......................................................... ------------------------------------------------------------------------------- A*4) B*4) C*4) D*4) E*4) Fotografie *4) Semnătura titularului *6)............. ------------------------------------------------------------------------------- Decăderi pînă la Titularul este decăzut din dreptul de a conduce ........................ pe teritoriul .................................7) data de la ....................................... ........................ ------------------------------------------------------------------------------- Titularul este decăzut din dreptul de a conduce pînă la pe teritoriul ..................................7) ........................ de la .......................................... data ........................ -------------------------------------------------------------------------------    ------