HOTĂRÂRE nr. 16 din 30 iunie 1993privind Regulamentul Senatului
EMITENT
  • SENATUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 178 din 27 iulie 1993



    În temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţia României,Senatul adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul 1Se aprobă Regulamentul Senatului prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.  +  Articolul 2Pe data prezentei hotărâri, Hotărârea Senatului nr. 13/1990 privind Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 bis din 28 iunie 1990, îşi încetează aplicabilitatea.Aceasta hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN  +  Anexa 1 REGULAMENTUL SENATULUI  +  Capitolul 1 Organizarea Senatului  +  Secţiunea 1 Norme privind constituirea Senatului  +  Articolul 1Senatul nou-ales se întruneşte, potrivit Constituţiei României, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.  +  Articolul 2Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Senatului sunt prezidate de cel mai în vârsta senator, asistat de 4 secretari, cei mai tineri dintre senatori. Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârsta sau de către unul ori mai mulţi secretari, atrage, de drept, înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit aceloraşi criterii.  +  Articolul 3Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţa, o comisie compusa din 12 senatori, care să reflecte configuraţia politica a Senatului rezultată din alegeri.  +  Articolul 4Numărul senatorilor ce vor fi propuşi în comisia de validare de către fiecare partid sau formaţiune politica este în funcţie de numărul senatorilor acestora.Propunerile pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui partid sau formaţiune politica se fac de reprezentanţii acestora şi se transmit secretarilor. Preşedintele de vârsta prezintă Senatului aceste propuneri, în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid sau formaţiune politica. Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.Componenta comisiei se aproba de Senat cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 5Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, îşi alege un preşedinte şi doi vicepreşedinţi care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în trei grupe de lucru cuprinzând câte 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.  +  Articolul 6Biroul comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor.Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea mandatelor de senator, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia. Propunerile se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei.După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.  +  Articolul 7Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata ca alegerea acestuia s-a făcut prin frauda electorală.  +  Articolul 8Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.  +  Articolul 9Raportul este aprobat de comisie cu votul majorităţii membrilor acesteia; în caz de paritate, votul preşedintelui este hotarator. Opiniile diferite se consemnează şi fac parte din raport.  +  Articolul 10Senatul se întruneşte în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele comisiei.  +  Articolul 11Senatul se pronunţa printr-un singur vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare. Senatul dezbate şi se pronunţa prin vot pentru fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului.Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 12Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.  +  Secţiunea a 2-a Norme privind constituirea grupurilor parlamentare şi a Biroului permanent al Senatului  +  Articolul 13În vederea formării organelor de lucru şi desfăşurării activităţii Senatului, senatorii se pot constitui în grupuri parlamentare.Un grup parlamentar poate fi constituit dintr-un număr de cel puţin 5 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice.Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.Senatorii aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.  +  Articolul 14Senatorii aleşi ca independenţi se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 13 alin. 1 şi 2.Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum şi constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formaţiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obţinut locuri în Senat în urma alegerilor este interzisă.Senatorii care părăsesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 13 alin. 1 şi 2 nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot prezenta partide sau formaţiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.Senatorii aleşi ca independenţi sau deveniti independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar.  +  Articolul 15Grupurile parlamentare constituite potrivit art. 13 îşi aleg un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi şi un secretar.Preşedintele grupului prezintă Senatului numărul senatorilor şi componenta nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce.Succesiunea prezentarilor se stabileşte de către preşedintele de vârsta al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.La grupurile parlamentare, în funcţie de numărul membrilor acestora, pot fi încadraţi 1-5 experţi, precum şi un şef de cabinet.  +  Articolul 16După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acestuia.Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori.Compunerea Biroului permanent se stabileşte, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a Senatului rezultată din alegeri. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului.  +  Articolul 17Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor.Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi, cat şi, după caz, candidaţii care au obţinut un număr egal de voturi care îi claseaza pe locul al doilea; va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate.În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin.  +  Articolul 18Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului.  +  Articolul 19O dată cu alegerea preşedintelui Senatului activitatea preşedintelui de vârsta încetează.  +  Articolul 20Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în condiţiile art. 16 alin. 3. Propunerile se transmit preşedintelui Senatului.Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. 1 se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează preşedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor.Dacă un candidat nu a obţinut numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, candidatul urmând a fi declarat ales dacă a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.În cazul în care un candidat nu a obţinut nici după cel de-al doilea tur de scrutin numărul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauza va face o alta propunere, care se supune aceleiaşi proceduri de vot. Procedura se repeta până la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în funcţia propusă din Biroul permanent al Senatului.  +  Articolul 21Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare a Senatului.  +  Articolul 22Membrii Biroului permanent pot fi revocaţi, la cererea unui grup parlamentar, înainte de expirarea mandatului, prin votul majorităţii senatorilor.Cererea de revocare se supune de îndată Senatului.  +  Articolul 23O dată cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 încetează.  +  Secţiunea a 3-a Biroul permanent al Senatului  +  Articolul 24Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii: a) propune Senatului datele de începere şi de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constituţie; b) solicita preşedintelui Senatului convocarea în sesiuni extraordinare, în conformitate cu art. 63 alin. (2) din Constituţie; c) supune aprobării Regulamentului Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia; d) pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului; e) la propunerea grupurilor parlamentare, supune votului senatorilor componenta nominală a comisiilor permanente; f) primeşte proiectele de legi şi propunerile legislative şi sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi elaborării avizelor; dispune difuzarea rapoartelor; g) întocmeşte, cu consultarea preşedinţilor grupurilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de lucru; h) analizează şi supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politica externa privind orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politica externa; i) analizează şi stabileşte problemele privind dialogul cu parlamentele altor state, pe baza propunerilor Comisiei de politica externa, ale grupurilor parlamentare sau ale grupurilor de prietenie cu alte parlamente, înfiinţate pe bază de reciprocitate; j) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare; k) prezintă Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; l) exercita controlul financiar-contabil şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu; m) aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general; n) controlează serviciile Senatului; o) propune Senatului numirea secretarului general al aparatului; p) aproba regulamentul privind paza, accesul şi serviciul de permanenta în sediul Senatului, întocmit de chestori; r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în procesele-verbale sau stenogramele şedinţelor.  +  Articolul 25Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii: a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; b) conduce lucrările Senatului, fiind asistat de 2 secretari; c) conduce lucrările Biroului permanent; d) asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului; e) anunta rezultatul votării şi hotărârile adoptate; f) asigura legătură Senatului cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională şi Curtea Suprema de Justiţie; g) asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 97 din Constituţie; h) reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe; i) poate sesiza Curtea Constituţională pentru ca aceasta să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor sau a Regulamentului Senatului, potrivit art. 17 şi 21 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; j) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.  +  Articolul 26Vicepreşedinţii îndeplinesc, în ordinea stabilită de Biroul permanent, atribuţii ale preşedintelui, la solicitarea sau în absenta acestuia.În perioada în care preşedintele Senatului asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile preşedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepreşedinţi, ales prin vot secret cu majoritatea voturilor senatorilor.  +  Articolul 27Secretarii întocmesc lista inscrierilor la cuvânt în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, ţin evidenta hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor, îl asista pe preşedinte în realizarea atribuţiilor ce-i revin în ordinea stabilită de Biroul permanent şi îndeplinesc orice alte sarcini care le sunt încredinţate de acesta sau de Biroul permanent.  +  Articolul 28Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget şi încheierea exerciţiului bugetar anual, asigura menţinerea ordinii în sediul Senatului şi îndeplinesc orice alte sarcini, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui Senatului şi ale Biroului permanent.  +  Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului1. Dispoziţii comune  +  Articolul 29Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, înfiinţate cu scopul de a îndeplini însărcinările ce le sunt încredinţate în vederea pregătirii lucrărilor Senatului.  +  Articolul 30Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.Senatul constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputaţilor.Numărul, denumirea şi competenţa fiecărei comisii, precum şi numărul membrilor acestora se vor hotărî de Senat, la propunerea Biroului permanent.  +  Articolul 31Componenta comisiilor se stabileşte potrivit configuraţiei politice a Senatului rezultată din alegeri sau prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare.Opţiunile senatorilor se prezintă de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, iar acesta, potrivit principiului de mai sus şi ţinând seama de opţiunea fiecărui senator, propune Senatului, pentru fiecare comisie, lista nominală a membrilor acesteia. În cazul în care nu se ajunge la un acord, Senatul hotărăşte prin vot deschis.Senatul aproba componenta nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 32În prima lor şedinţa, convocată de preşedintele Senatului, comisiile îşi aleg birourile, compuse dintr-un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi şi 1-2 secretari. În componenta de ansamblu a birourilor se va urmări respectarea configuraţiei politice a Senatului şi a negocierilor dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare.Comisiile îşi adopta regulamentul de organizare şi funcţionare.  +  Articolul 33Biroul fiecărei comisii propune: a) ordinea de zi a fiecărei şedinţe; b) sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei; c) alte măsuri ce interesează bunul mers al activităţii comisiei.La propunerea biroului sau, comisia poate constitui, cu votul majorităţii membrilor, subcomisii, stabilindu-le componenta şi sarcinile.  +  Articolul 34Preşedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii. El conduce şedinţele comisiei; poate propune ca la lucrările acesteia sa participe şi alte persoane din afară ei, dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţa pentru comisia pe care o conduce; îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament.Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa sau la cererea preşedintelui, atribuţiile acestuia.Secretarul tine evidenta prezentei senatorilor la şedinţele comisiei, asigura redactarea rapoartelor, avizelor şi a celorlalte acte ale comisiei şi numara voturile exprimate.  +  Articolul 35Convocarea şedinţelor comisiei se face de preşedintele acesteia.Participarea senatorilor la şedinţele comisiilor este obligatorie.  +  Articolul 36Şedinţele comisiilor nu sunt publice.În interesul desfăşurării lucrărilor, comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialişti sau reprezentanţi ai autorităţilor publice.Comisiile hotărăsc condiţiile în care lucrările lor pot fi transmise prin mass-media, dacă acest lucru nu aduce atingere intereselor de stat.  +  Articolul 37Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii centrale de stat, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie; asupra datei la care are loc şedinţa comisiei, invitaţii vor fi înştiinţaţi de preşedintele acesteia, cu cel puţin 3 zile înainte.La şedinţele comisiilor au dreptul sa participe şi senatori din alte comisii.  +  Articolul 38Comisiile lucrează legal în prezenta majorităţii membrilor lor.Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.  +  Articolul 39După încheierea dezbaterilor sau efectuarea lucrării aflate în examinare, comisia desemnează, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi.Raportorii vor întocmi raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot.Rapoartele şi avizele vor cuprinde, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerile contrare, motivate, ale celorlalţi senatori din comisie, la cererea expresă a acestora.  +  Articolul 40Votul în comisie este deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărâri să fie luate prin vot secret.  +  Articolul 41Lucrările comisiilor pot fi stenografiate sau consemnate în procesele-verbale.Oricare senator poate lua cunoştinţa de actele şi documentele remise comisiilor, cu încuviinţarea biroului comisiei, fără strămutarea lor şi fără ca lucrările comisiei să fie stanjenite.Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate de alte persoane interesate decât membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei, dacă acest lucru nu aduce atingere intereselor de stat.Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedinte şi secretar.Secretarul răspunde de evidenta şi păstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei.2. Comisiile permanente  +  Articolul 42Comisiile permanente sunt alese pe toată durata mandatului Senatului.Membrii birourilor comisiilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare.  +  Articolul 43Fiecare senator este obligat să facă parte dintr-o comisie permanenta. Acelaşi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanenta. Pe durata mandatului, oricare senator îşi poate schimba opţiunea.Preşedintele Senatului şi senatorii, membri ai Guvernului, nu fac parte din comisiile permanente, pe durata exercitării acestor funcţii.Calitatea de membru al comisiei poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. În acest caz, acelaşi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales ca membru al comisiei.  +  Articolul 44Comisiile permanente examinează proiecte şi propuneri legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor; pot solicita rapoarte, informări şi documentaţii de la autorităţile publice a căror activitate intră în sfera lor de competenţa; pot efectua anchete parlamentare; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent.  +  Articolul 45Biroul permanent trimite proiectele de legi, propunerile legislative şi amendamentele comisiilor în competenţa cărora intra materia reglementată prin acestea, spre dezbaterea şi elaborarea rapoartelor sau avizelor.  +  Articolul 46Orice comisie permanenta care se considera competenţa cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativă sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, informează pe preşedintele acestuia ca solicita să-şi dea avizul.În caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotărăşte asupra solicitării comisiei prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 47Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii poate cere Biroului permanent transmiterea lor către acea comisie.În caz de refuz din partea acestuia, se procedează potrivit art. 46 alin. 2. La fel se procedează şi în caz de conflict de competenţa între comisii.  +  Articolul 48Comisia permanenta sesizată în fond poate stabili un termen în care să-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă.În cazul nerespectării acestui termen, comisia sesizată în fond poate redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.  +  Articolul 49La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizată în fond poate incuviinta ca la lucrările ei sa participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize.  +  Articolul 50În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, menţionându-se, în cazul propunerilor respinse, motivele avute în vedere.Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi se înaintează Biroului permanent.  +  Articolul 51Dacă Biroul permanent stabileşte un termen înăuntrul căruia comisia sesizată în fond trebuie să depună raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobată numai de Senat.  +  Articolul 52Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond şi, numai dacă aceasta considera necesar, şi de o alta comisie.Pentru amendamente orale prezentate în plen cu privire la probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate, avizarea se poate face oral, de către raportorul comisiei sesizate în fond.  +  Articolul 53Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale conţinutului proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului, la cererea oricărui senator, supune votului Senatului trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond.  +  Articolul 54Comisiile permanente pot tine şedinţe comune. În asemenea situaţii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul să fie comun.  +  Articolul 55Orice comisie permanenta poate iniţia, cu încuviinţarea Senatului, o ancheta, în cadrul competentei sale, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică.Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul acesteia, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Senatului.Preşedintele Senatului supune cererea aprobării acestuia, care se pronunţa cu votul majorităţii membrilor săi.În vederea desfăşurării anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relaţii, orice persoană care are o calitate oficială, cu excepţia Preşedintelui României, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, a Avocatului Poporului, a membrilor Curţii Constituţionale şi ai Curţii de Conturi, a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi a procurorului general.Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 5 zile înainte, iar cheltuielile de deplasare şi eventual de cazare se vor suporta din bugetul Senatului.Prezenta la audieri este obligatorie.În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza sa dea relaţii în cazul în care întrebările ce le sunt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea tarii sau secrete de stat de importanţa deosebită. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoştinţa Senatului, care va decide în şedinţa secreta.Nu pot fi puse întrebări privind viaţa personală a celui audiat sau a familiei acestuia.Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei releva existenta unor abateri grave în activitatea unui membru al Guvernului, Senatul înştiinţează Preşedintele României şi, după caz, pe primul-ministru, pentru a se lua măsuri potrivit Constituţiei şi legii privind responsabilitatea ministerială.În ipoteza în care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvaluie abuzuri şi ilegalitati în activitatea Guvernului, de natura să justifice retragerea încrederii acordate acestuia, se poate iniţia moţiunea de cenzura, în condiţiile prevăzute în Constituţie şi în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.3. Comisii speciale  +  Articolul 56Senatul poate constitui, prin hotărâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. Proiectele de legi astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu se mai supun examinării altor comisii.Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza senatorii ce compun comisia şi biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 29-41 nu sunt îndestulătoare.4. Comisii de ancheta  +  Articolul 57La cererea unei treimi din membrii săi, Senatul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 29-41, art. 55 alin. 5 şi alin. 7-10, art. 56 alin. 2 şi 3.La cererea motivată a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz, comisia este obligată să prezinte un raport preliminar.Comisia de ancheta poate invita pentru audiere orice persoană, care este obligată să se prezinte. De asemenea, comisia poate solicita relaţii sau documente de la orice persoană fizica sau juridică, precum şi de la autorităţile publice, care sunt obligate să le trimită ori să le pună la dispoziţie, în termenul stabilit de comisie.Raportul comisiei va fi depus la Biroul permanent, care va asigura difuzarea sa tuturor senatorilor şi va stabili dezbaterea în plenul Senatului, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii.După dezbaterea raportului, Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.5. Comisii de mediere  +  Articolul 58Dacă una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de cea aprobată de cealaltă Camera, preşedintele Senatului, împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, prin intermediul unei comisii paritare, iniţiază procedura de mediere.În acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un număr de 7 senatori, urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 31. Senatorii stabiliţi de Senat prin votul majorităţii senatorilor prezenţi, împreună cu cei 7 deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formează comisia de mediere.  +  Articolul 59Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia din Camere, la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotaţie de către un senator şi un deputat, stabiliţi de comisie.  +  Articolul 60Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi, decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării.  +  Articolul 61Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.În cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit potrivit art. 59 alin. 1, la un acord cu privire la textele aflate în divergenta sau dacă una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în şedinţa comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.  +  Capitolul 2 Desfăşurarea lucrărilor Senatului  +  Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Senatului  +  Articolul 62Senatul se întruneşte în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor.Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia.  +  Articolul 63Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni.Senatul poate adopta mesaje şi declaraţii, cu caracter politic, prin hotărâre.  +  Secţiunea a 2-a Ordinea de zi  +  Articolul 64Proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului se întocmeşte de Biroul permanent, în condiţiile prevăzute de art. 24 lit. g).Preşedintele Senatului poate invita un reprezentant al Guvernului la şedinţa de stabilire a proiectului ordinii de zi.Materialele care se supun Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se înscrie pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în care prin lege sau prezentul regulament se prevede un termen mai scurt.  +  Articolul 65Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum şi, după caz, interpelări, petiţii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori.  +  Articolul 66Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, se distribuie senatorilor şi se afişează la sediul Senatului.  +  Articolul 67La solicitarea Preşedintelui României, Biroul permanent înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi, după caz, la data solicitată, prezentarea mesajelor, precum şi dezbaterea altor cereri adresate Senatului.Decretele Preşedintelui României pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.  +  Articolul 68Ordinea de zi poate fi modificată numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului.Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care exista opoziţie, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.  +  Secţiunea a 3-a Procedura legislativă  +  Articolul 69Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, senatorilor şi unui număr de cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 73 din Constituţie. Senatul dezbate şi proiectele de legi sau propunerile legislative transmise de Camera Deputaţilor.În exercitarea dreptului de iniţiativa legislativă, Guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii şi cetăţenii, propuneri legislative. Acestea trebuie să fie însoţite de expunere de motive şi redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, capitole şi secţiuni.Propunerile legislative formulate de senatori, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să se fundamenteze pe informarea cerută, în mod obligatoriu, Guvernului, în condiţiile art. 110 din Constituţie.Proiectele de legi şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului, care va solicita avizul consultativ al Consiliului Legislativ. În cazul propunerilor legislative iniţiate de cetăţeni, preşedintele Senatului, înainte de distribuirea acestora senatorilor şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curţii Constituţionale verificarea îndeplinirii condiţiilor constituţionale pentru exercitarea iniţiativei legislative.  +  Articolul 70Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea prezentării lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puţin 10 zile.  +  Articolul 71Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnatura preşedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare, comisiilor permanente competente.Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se considera competenţa, în condiţiile art. 46.  +  Articolul 72Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea până la înscrierea acestora pe ordinea de zi.  +  Articolul 73După examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanenta sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.Raportul se difuzează senatorilor şi, după caz, Guvernului ori altor autorităţi publice îndreptăţite, cu cel puţin 3 zile înainte de data dezbaterii în plen.  +  Articolul 74Proiectele şi propunerile legislative, avizate potrivit art. 71 şi 73, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi şi a propunerilor legislative se face în cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond.  +  Articolul 75Senatorii sau Guvernul pot prezenta amendamente motivate în scris, care se transmit comisiei permanente sesizate în fond, în cel mult 7 zile de la data distribuirii către senatori a proiectului sau a propunerii legislative.Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei sau se adauga la acesta dacă raportul a fost întocmit anterior primirii amendamentelor.  +  Articolul 76Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea, de către initiator sau, după caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său.Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond de preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.  +  Articolul 77Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, preşedintele Senatului da cuvântul senatorilor în ordinea înscrierii la cuvânt.  +  Articolul 78Initiatorul proiectului ori propunerii legislative sau, după caz, reprezentantul acestuia, are dreptul sa ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.  +  Articolul 79În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.  +  Articolul 80Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunţe prin vot.  +  Articolul 81Senatul trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificările propuse de comisii, potrivit raportului comisiei sesizate în fond.  +  Articolul 82La discutarea fiecărui articol, senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.De asemenea, va putea lua cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului.Prin luarile de cuvânt pot fi făcute amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.  +  Articolul 83Discutarea articolelor începe cu amendamentele.În cursul dezbaterilor, senatorii sau Guvernul pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării textului în comisii.Amendamentele trebuie să se refere la conţinutul unui singur articol.Plenul Senatului poate hotărî, în cazuri excepţionale, să fie propuse şi amendamente de fond orale.  +  Articolul 84În cazul în care amendamentul are consecinţe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, Senatul poate hotărî trimiterea spre avizare comisiilor competente, putând suspenda dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului.  +  Articolul 85Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care exista mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.Senatul se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care, prin adoptarea unuia, se exclude acceptarea celorlalte.Fiecare articol se supune votului Senatului.  +  Articolul 86La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Senatul poate adopta o procedură de urgenta pentru examinarea şi dezbaterea unor proiecte de legi sau propuneri legislative, prin înscrierea acestora cu prioritate pe ordinea de zi, scurtarea termenelor prevăzute în prezentul capitol şi prin adaptarea corespunzătoare a programului de lucru în comisii şi în plen.  +  Articolul 87Dispoziţiile art. 71-86 sunt aplicabile şi pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Camerei Deputaţilor.  +  Secţiunea a 4-a Desfăşurarea şedinţelor Senatului  +  Articolul 88Şedinţele Senatului sunt publice, în afară cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 20 de senatori, se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.  +  Articolul 89Membrii Guvernului au acces la lucrările Senatului, iar dacă li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.La toate şedinţele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puţin unui reprezentant al Guvernului.La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni, pe baza acreditării sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.Persoanele prevăzute la alin. 3 trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sala.Preşedintele are dreptul sa atragă atenţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masa asupra informaţiilor inexacte privind activitatea Senatului. La cererea preşedintelui, mijloacele de informare în masa sunt obligate sa dea publicităţii cele arătate de preşedinte în termen de 3 zile sau, după caz, în numărul următor al publicaţiei periodice. Dacă aceasta obligaţie nu este executată sau dacă abaterea se repeta, preşedintele Senatului supune votului acestuia retragerea, pe durata determinata, a acreditării reprezentantului mijlocului de informare în masa aflat în culpa.  +  Articolul 90Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Senatului. Prezenta este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului. Senatorul care nu poate lua parte la şedinţa, din motive independente de voinţa sa, va anunta Biroul permanent, menţionând cauzele care îl împiedica sa participe.  +  Articolul 91Senatul îşi desfăşoară activitatea, în plen şi pe comisii, de regula, în zilele de luni, marti, miercuri şi joi.La propunerea Biroului permanent se vor putea tine şedinţe sau efectua deplasări ale senatorilor în judeţe şi după un alt program.  +  Articolul 92Şedinţa Senatului este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte.Preşedintele este asistat de 2 secretari.Persoana care conduce lucrările Senatului este obligată sa precizeze, înainte de începerea lucrărilor, dacă este întrunit cvorumul legal şi sa anunţe ordinea de zi.  +  Articolul 93Senatul lucrează legal în prezenta majorităţii senatorilor.În timpul şedinţelor preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului.În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspenda şedinţa şi anunta ziua şi ora de reluare a lucrărilor.Secretarii vor informa Senatul, la următoarea şedinţa, despre cauzele lipsei senatorilor care nu şi-au anuntat absenta.  +  Articolul 94Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe.  +  Articolul 95Înainte de începerea dezbaterilor generale, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt.Senatorii iau cuvântul în ordinea de pe lista, cu încuviinţarea preşedintelui Senatului.Preşedintele poate supune Senatului spre aprobare, ca la discutarea aceluiaşi articol dintr-un proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvântul mai mulţi vorbitori din acelaşi grup parlamentar, să se dea cuvântul vorbitorilor aparţinând altui grup parlamentar. În acest caz ordinea luării de cuvânt se stabileşte de preşedinte.Membrilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice faza a dezbaterii şi ori de câte ori solicita acest lucru.  +  Articolul 96Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia; nici o persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.  +  Articolul 97Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luării de cuvânt, în funcţie de subiectul dezbaterilor, sau sa propună Senatului sesizarea discuţiilor.Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.  +  Articolul 98Preşedintele Senatului poate da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal care îl priveşte, limitand timpul acordat în acest scop.Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.  +  Articolul 99Preşedintele, un grup parlamentar sau cel puţin 20 de senatori pot cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Senatului.Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.  +  Articolul 100Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Senatului, cat şi din sala de şedinţe.Se interzice dialogul între cei aflaţi la tribuna şi persoanele aflate în sala.  +  Articolul 101Preşedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile sau creează agitatie. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului.  +  Articolul 102Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza.Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, în cel mult 3 zile de la data şedinţei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României.  +  Secţiunea a 5-a Procedura de vot  +  Articolul 103Legile, hotărârile şi moţiunile se adoptă de Senat prin vot.Legile adoptate de Senat pot fi legi constituţionale, legi organice sau legi ordinare.  +  Articolul 104Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic.Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau motiunilor.Senatul hotărăşte, la propunerea Biroului permanent, ce modalităţi de vot va folosi, afară de cazul în care prin regulament se stabileşte o anumită procedura de vot.  +  Articolul 105Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde "pentru" sau "contra".După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns.  +  Articolul 106Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Senatului se aseaza o urna alba şi alta neagra. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte doua bile, din care una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusă în urna alba şi bila neagra introdusă în urna neagra înseamnă vot "pentru", iar bila neagra introdusă în urna alba şi bila alba introdusă în urna neagra înseamnă vot "contra".Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia din contactele care reprezintă vot "pentru", vot "contra" sau "abţinere". Rezultatul votului electronic se afişează la comanda preşedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice, votul se repeta. Dacă defectiunea persista, se recurge, după caz, la celelalte sisteme de vot.  +  Articolul 107În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.Senatorul votează "pentru" incercuind pe buletinul de vot numărul de ordine aflat în faţa numelui şi prenumelui persoanei propuse.Buletinele de vot se introduc în urne.Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta ştampila de control şi cele pe care s-au incercuit numele şi prenumele candidaţilor şi care, în acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea.  +  Articolul 108În cursul votării nu se acordă senatorilor dreptul de a lua cuvântul.  +  Articolul 109Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat în prezenta membrilor Biroului permanent al Senatului.  +  Articolul 110Cvorumul necesar pentru adoptarea legilor, hotărârilor şi motiunilor este următorul: a) două treimi din numărul senatorilor, pentru legile constituţionale; b) majoritatea senatorilor, pentru legi organice şi hotărâri privind Regulamentul Senatului; c) majoritatea senatorilor prezenţi, pentru legi ordinare, hotărâri şi moţiuni.Dacă nu este asigurat cvorumul legal, preşedintele amana votarea până la întrunirea acestuia.  +  Articolul 111Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii care, potrivit legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii acestuia pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari.În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauza.  +  Secţiunea a 6-a Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii  +  Articolul 112Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate de Senat se semnează de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor, în vederea dezbaterii şi adoptării. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.În cazul în care Senatul a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativă în redactarea adoptată de Camera Deputaţilor, acesta va fi semnat de preşedintele Senatului şi transmis Camerei Deputaţilor, pentru semnare de către preşedintele acestei Camere. Cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunică de Camera Deputaţilor la Guvern şi la Curtea Suprema de Justiţie şi se depune la secretarul general al aparatului Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile.Data la care legea a fost depusa la secretarul general al aparatului Senatului se aduce la cunoştinţa în şedinţa Senatului, în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Senatul lucrează în plen.După împlinirea termenului prevăzut la alin. 2, legea se trimite, sub semnatura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României, în vederea promulgării.În cazul în care Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativă şi Senatul respinge proiectul de lege sau propunerea legislativă, acesta se trimite Camerei Deputaţilor pentru o noua dezbatere. O noua respingere este definitivă.În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă pe care l-a dezbătut anterior Camerei Deputaţilor, acesta nu se mai trimite Camerei Deputaţilor. Respingerea se comunică Guvernului sau, după caz, iniţiatorului propunerii legislative.Proiectul de lege sau propunerea legislativă, respinse în condiţiile alin. 5 şi 6, nu pot fi readuse în discuţia Senatului în cursul aceleiaşi sesiuni.  +  Articolul 113În cazurile de neconstituţionalitate, constatate potrivit art. 144 lit. a) şi b) din Constituţia României, Senatul dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, obiecţiunea de neconstituţionalitate.Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari va cuprinde opinii cu privire la conţinutul deciziei Curţii Constituţionale şi va recomanda Senatului admiterea sau respingerea obiectiunii de neconstituţionalitate. În raportul comisiei şi în timpul dezbaterii obiectiunii de neconstituţionalitate nu pot fi formulate amendamente.În urma dezbaterii, legea se supune unui singur vot, dacă aceasta a fost declarata în întregime neconstitutionala. În celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstituţionale. Obiecţiunea de neconstituţionalitate a Curţii este înlăturată numai în cazul în care atât Senatul, cat şi Camera Deputaţilor au adoptat legea, în aceeaşi forma, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.În cazul în care într-una din Camere nu se obţine majoritatea de două treimi cerută de art. 145 alin. (1) din Constituţia României, prevederile declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale se inlatura din lege, iar dacă legea în ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite spre promulgare Preşedintelui României.  +  Articolul 114Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de cea adoptată de Camera Deputaţilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor, iniţiază procedura de mediere. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care Camera Deputaţilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de cea adoptată de Senat.Aceasta procedura se desfăşoară de o comisie de mediere, care lucrează potrivit normelor cuprinse în art. 42-54 şi art. 58-61 din prezentul regulament.  +  Articolul 115Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevăzută de art. 64-87 din prezentul regulament.  +  Articolul 116Dacă Senatul şi Camera Deputaţilor adopta textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se procedează conform art. 112 alin. 2 din prezentul regulament.  +  Articolul 117În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau dacă una din Camere nu aproba, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa comuna, potrivit regulamentului acestor şedinţe.  +  Articolul 118Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, sa ceara Parlamentului, o singură dată, reexaminarea acesteia.Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 20 de zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmând sa înceapă, în cel mult 3 zile, în Camera care a adoptat prima textul de lege.Dacă ambele Camere, în urma reexaminarii legii, adopta sau resping obiectiunile Preşedintelui României, acesta este obligat sa procedeze la promulgarea legii în termen de 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare.  +  Articolul 119Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în şedinţa comuna a celor două Camere, noua deliberare se face tot în şedinţa comuna, conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.  +  Articolul 120Evidenta şi păstrarea originalelor tuturor proiectelor de legi adoptate atât de Senat, cat şi de Camera Deputaţilor, a legilor promulgate de Preşedintele României, precum şi a formelor proiectelor de legi şi propunerilor legislative, în redactarea iniţială, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de către Camera Deputaţilor.Camera Deputaţilor face, de asemenea, şi numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgării lor, trimitandu-le, spre publicare, Monitorului Oficial al României.În acelaşi mod se va proceda şi cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotărâri, moţiuni, acte cu caracter politic.  +  Secţiunea a 7-a Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului  +  Articolul 121Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului.  +  Articolul 122Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 55 din prezentul regulament, fie de o comisie de ancheta constituită în acest scop.Raportul comisiei se înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi.Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.  +  Articolul 123Dacă Senatul hotărăşte sa ceara punerea sub urmărire penală, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.  +  Articolul 124Dispoziţiile art. 88-110 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.  +  Capitolul 3 Moţiuni, întrebări, interpelări, informări, petiţii  +  Secţiunea 1 Moţiuni  +  Articolul 125Moţiunea exprima poziţia Senatului într-o anumită problema de politica interna sau externa.Moţiunile pot fi iniţiate de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor.  +  Articolul 126Un senator nu poate semna mai multe moţiuni în acelaşi timp şi în aceeaşi problema.Moţiunile trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele Senatului, în cursul şedinţelor în plen.După primirea motiunii, preşedintele o aduce la cunoştinţa Senatului în aceeaşi şedinţa, o comunică de îndată Guvernului şi dispune afişarea acesteia la sediul Senatului.  +  Articolul 127Preşedintele Senatului stabileşte data dezbaterii motiunii, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite.  +  Articolul 128După începerea dezbaterii motiunii, senatorii semnatari nu-şi pot retrage adeziunea la moţiune. La moţiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a motiunii de către preşedintele Senatului.  +  Articolul 129Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 88-102 din prezentul regulament şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.  +  Secţiunea a 2-a Întrebări  +  Articolul 130Întrebarea consta în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul înţelege sa comunice Senatului documentele ori informaţiile solicitate de senator sau dacă are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinata.Fiecare senator poate adresa întrebări Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autorităţilor administrative autonome.Cei întrebaţi, dacă sunt prezenţi, au obligaţia sa răspundă imediat la fiecare intrebare sau vor declara ca prezintă răspunsul în zilele următoare, indicând data. Pentru cei care nu sunt prezenţi, Senatul va stabili data la care aceştia sunt obligaţi sa răspundă intrebarilor, pe care o va comunică celui în cauza.La prezentarea intrebarii, senatorul va preciza dacă doreşte sa primească răspunsul în scris sau oral în şedinţa publică.  +  Articolul 131Dacă răspunsul la intrebare da naştere unei replici, durata afectată pentru aceasta este de cel mult 5 minute. Răspunsul la replica va fi dat în aceleaşi condiţii în care s-a răspuns la intrebare.  +  Articolul 132Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua întrebări în aceeaşi şedinţa. Durata afectată unei întrebări este de cel mult 3 minute.Durata afectată intrebarilor şi raspunsurilor va fi stabilită prin vot, de Senat, pentru fiecare şedinţa.Întrebările care n-au putut fi prezentate şi răspunsurile care n-au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru şedinţa următoare, mentinandu-se ordinea inscrierilor.  +  Articolul 133Senatul stabileşte o zi din săptămâna consacrată intrebarilor şi raspunsurilor la acestea.  +  Secţiunea a 3-a Interpelări  +  Articolul 134Interpelarea consta într-o cerere adresată de un senator Guvernului sau unui membru al acestuia, prin care se solicita explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme ale activităţii sale interne sau externe.Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul şi motivarea acestora.Interpelările se citesc de către senator în şedinţa publică şi se transmit preşedintelui Senatului. Durata prezentării interpelării este de cel mult 5 minute.  +  Articolul 135Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special, se afişează la sediul Senatului şi se comunică celui interpelat.Senatul stabileşte o zi din săptămâna consacrată prezentării şi dezbaterii interpelarilor.  +  Articolul 136În şedinţa consacrată dezbaterii interpelării se da cuvântul autorului şi apoi celui interpelat. Dacă răspunsul la interpelare da naştere unei replici se da cuvântul în aceeaşi ordine. Preşedintele Senatului poate limita durata luarilor de cuvânt.În raport cu importanţa problemelor dezbătute în cadrul interpelării, preşedintele consulta Senatul dacă dezbaterea continua cu luarea de cuvânt şi a altor senatori.  +  Articolul 137Senatul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării, cu respectarea condiţiilor prevăzute în secţiunea 1 din prezentul capitol.  +  Secţiunea a 4-a Informarea Senatului  +  Articolul 138Preşedintele Senatului şi preşedinţii comisiilor pot cere Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice informaţii şi documente, în cadrul controlului parlamentar al activităţii acestora exercitat de Senat.Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativă implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat.  +  Articolul 139În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în şedinţa secreta.  +  Articolul 140Documentele primite se restituie organului respectiv după consultare.  +  Secţiunea a 5-a Informarea senatorului  +  Articolul 141Fiecare senator are dreptul de a cere, prin intermediul Guvernului, de la organele centrale ale administraţiei publice, printr-o petiţie adresată preşedintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum şi alte informaţii utile pentru activitatea sa.Guvernul poate refuza satisfacerea petiţiei în cazul în care aceasta priveşte, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea tarii sau secrete de stat de importanţa deosebită.În acest caz, refuzul Guvernului poate fi adus la cunoştinţa Senatului, care va decide în şedinţa secreta.  +  Articolul 142Senatorul are dreptul de a cere în scris sau oral de la autorităţile publice ale administraţiei locale, ale administraţiei judeţene şi ale serviciilor publice descentralizate în judeţe sau de interes judeţean, din circumscripţia electorală pe care o reprezintă, acte, dosare, precum şi alte informaţii utile pentru activitatea sa.Autorităţile prevăzute la alin. 1 sunt obligate sa satisfacă cererile senatorului, în termen de cel mult 10 zile.În caz de refuz, senatorul are dreptul de a se adresa Senatului, care va proceda conform prevederilor art. 141.  +  Articolul 143Actele sau dosarele primite se restituie autorităţii respective, după ce au fost consultate.  +  Secţiunea a 6-a Petiţii  +  Articolul 144Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.  +  Articolul 145Petitiile se înscriu în registrul general al Senatului, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii.  +  Articolul 146Petitiile înregistrate se repartizează, spre soluţionare, de către unul dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii sau altei comisii permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor cărora le-au fost personal adresate.Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petiţii, adresandu-se în acest scop preşedintelui comisiei căreia i-a fost repartizata.Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii va depune diligenţele necesare pentru soluţionarea lor de autorităţile publice competente.  +  Articolul 147Comisia va decide care sunt petitiile a căror rezolvare nu suferă amânare, sesizand, de îndată, autorităţile publice competente să le soluţioneze. Pentru celelalte petiţii, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite petiţia se prezintă Senatului.Autorităţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul, în scris, în termen de 10 zile, despre soluţia adoptată.Petitionarului i se aduce la cunoştinţa ultima decizie adoptată.Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi petitiilor adresate direct sau repartizate spre soluţionare unui senator.  +  Articolul 148Trimestrial, Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii prezintă Biroului permanent un raport asupra petitiilor primite şi a modului de soluţionare a acestora.În raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la petitiile care le-au fost trimise spre soluţionare.  +  Capitolul 4 Statutul senatorului  +  Secţiunea 1 Imunitatea parlamentară  +  Articolul 149Senatorii se bucura de imunitate parlamentară.Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea senatorilor împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii de gandire şi acţiune a acestora.Senatorul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.Nici un senator nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecata, penală ori contravenţională, fără încuviinţarea prealabilă a Senatului după ascultarea senatorului.Cererea de reţinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii în judecata penală ori contravenţională se adresează preşedintelui Senatului de ministrul justiţiei. Preşedintele Senatului o aduce la cunoştinţa senatorilor în şedinţa publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, spre examinare, care va stabili dacă exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia.Ministrul justiţiei va inainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicita; în caz de refuz, comisia va apela la Senat.Raportul comisiei se supune, în termenul stabilit de Senat, dezbaterii şi aprobării acestuia.Senatul decide asupra cererii, prin vot secret, cu majoritatea de două treimi din numărul senatorilor prezenţi.  +  Articolul 150Senatorul este considerat, în tot timpul mandatului sau, a fi în exerciţiul funcţiunii, motiv pentru care orice agresiune îndreptată împotriva sa este asimilată şi sancţionată conform dispoziţiilor prevăzute pentru infracţiunea de ultraj. De aceasta protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, sotie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra senatorului în legătură cu îndeplinirea mandatului sau.  +  Articolul 151În caz de infracţiune flagrantă, senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul justiţiei va informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii şi a percheziţiei. Dacă Senatul constata că nu exista temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare imediata a reţinerii se executa de îndată prin ministrul justiţiei.  +  Articolul 152Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.  +  Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi  +  Articolul 153Calitatea de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilităţi sunt cele stabilite prin lege organică.  +  Articolul 154Exercitarea unor funcţii conferite de un stat străin sau de către o organizaţie internationala şi salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator.  +  Articolul 155Senatorii cărora Guvernul le încredinţează o misiune temporară de cel mult 6 luni pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singură dată.Încredinţarea unei misiuni pe o perioadă mai mare de 6 luni este incompatibilă cu calitatea de senator.  +  Articolul 156Senatorul care se afla într-o incompatibilitate prevăzută în art. 153, 154 şi 155 alin. 2 sau în legea organică prevăzută de art. 68 alin. (3) din Constituţie va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului.După expirarea termenului prevăzut la alin. 1, senatorul care se afla într-un caz de incompatibilitate este declarat demisionat din funcţia de senator, de către Senat, la cererea Biroului permanent al acestuia, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari.Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat, excluzandu-se persoanele care nu mai fac parte din partidul sau formatiunea politica respectiva. Asupra legalităţii alegerii supleantului, Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari va prezenta Senatului un raport.  +  Articolul 157În cursul termenului prevăzut la art. 156 alin. 1, senatorul trebuie să declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfăşoare în viitor.  +  Articolul 158Schimbările intervenite în activitatea senatorului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţa Biroului permanent, în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora, fiind aplicabile şi prevederile art. 156.  +  Articolul 159Se interzice utilizarea numelui oricărui senator, însoţit de aceasta calitate, în orice acţiune publicitara privitoare la o întreprindere financiară, industriala sau comercială.  +  Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de senator  +  Articolul 160Senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub condiţia validării.După constituirea legală a Senatului, fiecare senator va depune, în faţa plenului Senatului, întrunit în şedinţa solemna, jurământul prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituţia României.  +  Articolul 161După validare, pe durata exercitării mandatului, senatorilor li se eliberează legitimatia de membru al Senatului, semnată de preşedintele acestuia.De asemenea, senatorii vor avea un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata exercitării mandatului. Modelul insemnului se stabileşte de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului.Legitimatia şi însemnul se pot păstra de senator după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.  +  Articolul 162Pe durata exercitării mandatului, senatorii beneficiază de pasaport diplomatic.  +  Articolul 163Calitatea de senator încetează la data întrunirii legale a Senatului nou-ales, precum şi în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.  +  Articolul 164Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscripţiile electorale se organizează, pentru fiecare senator, câte un birou senatorial, având ca personal încadrat un şef de birou senatorial, un sofer şi o secretara-dactilografa, personal care face parte din aparatul Senatului.Personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea până la încetarea calităţii de senator a persoanei pentru care a fost angajat.Pe timpul cat îndeplineşte aceasta activitate, personalul se considera detaşat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legislaţiei muncii.Prin grija Senatului, fiecare birou senatorial va fi dotat cu un autoturism şi i se vor asigura cheltuielile materiale şi de servicii.În vederea exercitării mandatului, prefecturile, consiliile judeţene sau, după caz, consiliile locale vor asigura fiecărui senator spaţiul necesar pentru biroul senatorial şi dotarea acestuia cu mobilier.  +  Articolul 165Senatorii primesc drepturile băneşti potrivit Legii salarizarii senatorilor şi deputaţilor, precum şi personalului din aparatul Parlamentului şi beneficiază de celelalte drepturi potrivit legii Regulamentului Senatului.Senatorii primesc indemnizaţia lunară şi celelalte drepturi începând cu data intrării în exerciţiul mandatului şi până la încetarea acestuia.  +  Articolul 166Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari poate propune Biroului permanent diminuarea indemnizaţiei lunare şi a diurnei de şedinţa, în funcţie de prezenta senatorului la lucrările Senatului.  +  Articolul 167Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în cauza se suspenda, cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului şi cu avizul unităţii.  +  Secţiunea a 4-a Concedii, absente, demisii  +  Articolul 168Nici un senator nu poate lipsi de la şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte, decât în cazul în care i s-a aprobat aceasta.  +  Articolul 169Concediile se acordă pentru motive de boala sau interese personale.Concediile de boala se acordă pe baza certificatului medical.Pentru interese personale se pot acorda, în timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizaţiei, iar peste aceasta durata concedii fără plata, care se pot efectua integral sau în mai multe transe. Concediile până la 4 zile se aproba de preşedintele Senatului, iar cele cu o durată mai mare de 4 zile, de Biroul permanent.Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea menţionat, de către unul dintre secretarii Senatului, numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.  +  Articolul 170Senatorul care lipseşte de la 8 şedinţe consecutive, fără concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de preşedinte să justifice motivele absentei.Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 165 din prezentul regulament.  +  Articolul 171Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă adresată preşedintelui.Preşedintele Senatului, în şedinţa publică, întreabă senatorul dacă stăruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este afirmativ, ori, dacă senatorul nu se prezintă pentru a răspunde, declara locul vacant.  +  Secţiunea a 5-a Poliţia şedinţei  +  Articolul 172Abaterile de la regulament atrag următoarele măsuri: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) îndepărtarea din sala pe durata şedinţei.Sancţiunile prevăzute la alin. 1 lit. a)-d) se aplică de preşedintele Senatului.  +  Articolul 173La prima abatere de la regulament, preşedintele Senatului avertizeaza senatorul în culpa şi-l invita să respecte regulamentul.  +  Articolul 174Senatorii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi vor continua să se abata de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima data, încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului, vor fi chemaţi la ordine.Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei.  +  Articolul 175Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa-l invite să-şi retragă sau sa explice cuvântul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea măsurii.Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretata ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplica.  +  Articolul 176În cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continua să se abata de la regulament, preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvântul, iar dacă persista, îl va îndepărta din sala.Măsura indepartarii din sala se executa de chestori.  +  Articolul 177Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica măsurile prevăzute la art. 172 alin. 1 lit. a)-d).În cazul în care un senator săvârşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţa preşedintelui Senatului, care îl va supune Biroului permanent.  +  Capitolul 5 Serviciile Senatului  +  Articolul 178Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al aparatului Senatului.Secretarul general este numit de Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea preşedintelui. El poate fi revocat la propunerea a cel puţin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulată o singură dată în cursul aceleiaşi sesiuni.Secretarul general al aparatului Senatului este ordonator de credite şi întocmeşte, împreună cu chestorii, proiectul de buget al Senatului.Art. 179 Pe baza Legii bugetului de stat, Senatul aproba bugetul anual, precum şi execuţia acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului.Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora, precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual.  +  Articolul 180Structura aparatului Senatului şi statul de funcţii al acestuia se aproba de Senat, la propunerea Biroului permanent.  +  Articolul 181Folosirea colaboratorilor pentru lucrările Senatului, ale comisiilor şi pentru unele activităţi ale aparatului Senatului se aproba de Biroul permanent.Indemnizaţia colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborării şi se ordonanţează de secretarul general al aparatului Senatului.  +  Capitolul 6 Dispoziţii finale  +  Articolul 182Constituţionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de Curtea Constituţională, la cererea preşedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25 de senatori.  +  Articolul 183Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majorităţii senatorilor.  +  Articolul 184Prevederile art. 164 referitoare la angajarea unei secretare-dactilografe şi a unui sofer, precum şi la dotarea birourilor senatoriale cu câte un autoturism se vor aplica cel mai târziu o dată cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994.Până la punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatului precedent, pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscripţiile electorale, prin grija prefecturilor şi, după caz, a consiliilor locale, se va organiza, pentru fiecare senator, un birou senatorial.Pentru desfăşurarea activităţilor senatoriale, prefecturile şi, după caz, consiliile locale vor pune la dispoziţia senatorului un mijloc de transport şi o dactilografa.Biroul permanent al Senatului va face, de îndată, demersurile necesare la Guvernul României în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor acestui articol.--------------------