DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972privind navigaţia civilă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 23 noiembrie 1972
+ Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Activitatea de navigaţie civilă a R.S.R. se desfăşoară după cum urmează:1. Transporturile publice de călători şi mărfuri pe apa, precum şi prestaţiile auxiliare în apele naţionale în legătură cu aceasta activitate se efectuează prin unităţi economice şi instituţii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.2. Transporturile pe apa în interes propriu se efectuează de: a) unităţi economice, organe şi instituţii de stat, care utilizează transportul pe apa numai ca activitate interna accesorie, direct legată de realizarea obiectivului propriu de activitate; b) organizaţii cooperatiste, alte organizaţii obşteşti şi alte persoane juridice care utilizează transportul pe apa în condiţiile prevăzute la lit. a; c) persoanele fizice, pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apa, pentru sport sau agrement.Unităţile economice, organele şi instituţiile de stat prevăzute la lit. a, precum şi organizaţiile şi programele juridice prevăzute la lit. b pot efectua transporturi publice de călători sau mărfuri pe apa numai cu autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi cu aplicarea tarifelor republicane.3. Activitatea de prestări de servicii în porturi şi operaţiunile privind navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea navelor, indiferent de pavilion, se efectuează de unităţi economice sau organizaţii cooperatiste, stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. + Articolul 2Supravegherea şi controlul navigaţiei în apele naţionale, precum şi a navigaţiei navelor sub pavilion român aflate în marea libera, se exercită de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, prin Inspectoratul de navigaţie civilă şi prin capitaniile de port.Supravegherea şi controlul navigaţiei pentru sport, agrement sau interes local pe lacurile şi celelalte ape interioare, cu excepţia lacurilor maritime şi Dunării, se pot exercita şi de comitetele executive ale consiliilor populare, cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 3Urmărirea asigurării condiţiilor tehnice de navigabilitate pentru navele române şi străine, aflate în proiectare, în construcţie, reparatie sau în navigaţie în apele naţionale, se exercita prin Registrul naval român, organizaţie economică de stat de specialitate, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 4Apele naţionale navigabile ale R.S.R. sînt formate din marea teritorială şi apele interioare navigabile.Regimul şi întinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.În sensul prezentului decret, constituie ape interioare navigabile ale R.S.România: a) fluviile, riurile, canalele şi lacurile, situate în interiorul R.S. România, pe portiunile navigabile; b) apele navigabile de frontiera, de la malul român pînă la limita de frontieră; c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, stabileşte nominal şi pe porţiuni apele navigabile din R.S.R. Pentru apele de frontieră se va tine seama şi de înţelegerile privind regimul frontierei de stat, încheiate cu statele vecine. + Articolul 5Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fîşia de teren situata în lungul ţărmului marii teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 20 de metri.Pentru motive justificate, în unele locuri, lăţimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile poate fi marita de ministrul transporturilor şi telecomunicatiilor, cu acordul ministerelor şi al celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat interesate.În porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile coincide cu incinta portuara. + Articolul 6Regulile de navigaţie şi accesul în unele sectoare din marea teritorială, din apele interioare şi în porturi, care interesează apărarea şi securitatea statului, precum şi delimitarea şi regimul portiunilor din zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile care au acelaşi caracter, se stabilesc prin reglementări speciale. + Capitolul 2 Despre mijloacele de transport pe apa + Articolul 7Nava este mijlocul de navigaţie utilizat pentru realizarea activităţii de transport şi a altor servicii pe apa.Sînt nave, în înţelesul prezentului decret, navele maritime, fluviale şi alte nave de navigaţie interioară, inclusiv ambarcatiunile mici, precum şi aparatele plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie. + Articolul 8Construcţiile plutitoare care în mod normal nu sînt destinate deplasarii sau efectuării lucrărilor speciale pe calea navigabila, cum ar fi docuri, debarcadere, hangare pentru nave şi alte asemenea, sînt considerate instalaţii plutitoare. + Articolul 9Fac parte din nava instalaţiile, maşinile şi motoarele care dau propulsie navei sau produc o alta acţiune mecanică, cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate obiectele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, chiar cînd acestea ar fi scoase de pe nava un oarecare timp, precum şi proviziile. + Articolul 10Orice nava trebuie să aibă actele de bord cerute de lege, precum şi pe cele prevăzute în convenţiile internaţionale la care R.S.R. este parte.Navele sub pavilion străin trebuie să aibă la bord, la intrarea în apele şi porturile româneşti, actele cerute de legile lor naţionale şi de convenţiile internaţionale la care sînt parte atît R.S.R., cît şi statul de pavilion al navei.Se recunosc ca valabile actele de bord şi brevetele membrilor echipajului, eliberate de organele competente ale tarii de pavilion, navelor sub pavilion străin şi echipajelor acestora. + Articolul 11Dreptul de vizita, inspecţie, intervenţie şi de a efectua cercetări pe o nava străină ce se afla în porturi şi în apele româneşti se exercită potrivit legii române, precum şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care R.S.R. este parte. + Articolul 12Navele proprietate de stat se atribuie în administrarea directa a unităţilor economice, organelor şi instituţiilor de stat. Ele pot fi transmise în proprietate sau în folosinţă organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti, în condiţiile prevăzute de lege.Organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti pot dobîndi şi transmite proprietatea asupra navelor.Persoanele fizice pot dobîndi şi transmite în proprietate şi pot da sau primi în folosinţă numai nave destinate satisfacerii cerinţelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement. În situaţii speciale, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, persoanele fizice pot dobîndi drepturi şi asupra altor categorii de nave.Condiţiile în care are loc dobindirea şi transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum şi transmiterea oricăror drepturi reale asupra acestora, sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale. + Articolul 13Navele sub pavilion român pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine, cu aprobarea Consiliului de Miniştri în cazul navelor proprietate de stat, iar în celelalte cazuri, cu autorizaţia acestuia.Navele proprietate a persoanelor fizice, destinate satisfacerii cerinţelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement, pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine ori grevate cu drepturi reale în beneficiul acestora, cu autorizarea capitaniilor de port sau a comitetelor executive ale consiliilor populare în cazul prevăzut la art. 2 alin. 2. + Articolul 14Dobindirea şi transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum şi constituirea, transmiterea ori stingerea altor drepturi reale asupra acestora se transcriu în registrele matricole sau de evidenta prevăzute la art. 18, ţinute de capitaniile de port sau, după caz, de comitetele executive ale consiliilor populare, facindu-se totodată menţiunea şi pe actul de naţionalitate sau carnetul de ambarcatiune. + Articolul 15Contractul de construcţie de nave va fi transcris în registrele de nave în construcţie ale căpităniei portului în raza căreia se afla şantierul naval.În aceste registre se vor transcrie şi eventualele transmiteri de proprietate, precum şi constituirile şi stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pînă la obţinerea actelor de naţionalitate. + Articolul 16Pentru cunoaşterea transmiterii sau constituirii de drepturi reale asupra navelor şi pentru stabilirea actelor de bord ce trebuie să le posede, evidenta navelor se tine avîndu-se în vedere împărţirea lor în următoarele categorii: a) categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de 45 c.p., velierele construite pentru călătorii de lungă durata şi navele cu sau fără propulsie cu o capacitate de încărcare de peste 10 tone metrice, inclusiv aparatele plutitoare fără propulsie cu deplasament de peste 15 tone; b) categoria a II- a cuprinde toate celelalte nave. + Articolul 17Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie să aibă un nume, care să o distinga de celelalte nave.Nave fără propulsie din categoria I, precum şi navele din categoria a II-a trebuie să poarte un număr de identificare.Numele sau, după caz, numărul atribuit va fi înscris în evidente, precum şi pe corpul navei.La atribuirea numelui sau numărului de identificare a navei se vor avea în vedere şi prevederile convenţiilor cu privire la regimul frontierei de stat, încheiate între R.S.R. şi statele vecine.Numele sau numărul şi modul de înscriere pe corp şi suprastructura a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor potrivit legii. + Articolul 18Înscrierea navelor în evidente se face după cum urmează: a) Navele de naţionalitate română care fac parte din categoria I se înscriu în registre matricole.La cererea de înscriere în registrul matricol se vor anexa actele de dobîndire a navei, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, dacă este cazul, actele de verificare şi atestare a stării tehnice a construcţiei navei, autorizările de lansare la apa şi de navigaţie, precum şi actele de tonaj şi fotografiile navei.Inspectoratul de navigaţie civilă tine o evidenta centralizata a înmatriculării navelor din categoria I. b) Navele de naţionalitate română care fac parte din categoria a II-a se înscriu în registre de evidenta.La cererea de înscriere în registrul de evidenta se vor anexa actele de dobîndire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, dacă este cazul, actul de constatare a stării tehnice a navei, cu caracteristicile ei, iar la cele cu motor, şi fotografiile navei. + Articolul 19Scoaterea din evidenta a navelor se face prin menţionarea în registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea naţionalităţii române, desmembrare, pierderea navei în urma unui naufragiu, incendiu, eşuare sau alte împrejurări.În caz de pierdere a naţionalităţii române, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decît după predarea la căpitănia portului a certificatului de naţionalitate română şi a celorlalte acte de bord. + Articolul 20Regimul de înscriere a navelor şi de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica şi instalaţiilor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I în cazul cînd depăşesc 15 tone deplasament şi de categoria a II-a cînd au deplasament pînă la 15 tone inclusiv. + Articolul 21Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor şi instalaţiilor plutitoare, precum şi stingerea acestor drepturi, care nu sînt transcrise în evidentele de înmatriculare potrivit art. 14, 15 şi 20, nu sînt opozabile faţă de terţi. + Articolul 22Organele care ţin registrele matricole şi pe cele de evidenta eliberează certificate privind menţiunile cuprinse în aceste registre, la cererea celor interesaţi. + Articolul 23Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti române, precum şi cele proprietate personală a cetăţenilor români, au naţionalitatea română.Naţionalitatea navei trebuie să rezulte din actele ei de bord. + Articolul 24Naţionalitatea română a navelor se pierde prin transmiterea proprietăţii acestora unei persoane fizice ori juridice străine. + Articolul 25Navele care au naţionalitatea română arboreaza pavilionul român; ele nu pot naviga şi sub pavilionul altui stat. + Articolul 26Navele române, nou construite sau dobîndite de la persoane fizice sau juridice străine, pot naviga sub pavilion în perioada de la lansarea la apa sau de la încheierea actului de dobîndire pînă la eliberarea certificatului de naţionalitate în urma înscrierii lor în evidentele de înmatriculare, cu permis provizoriu eliberat de căpitănia portului de plecare, în cazul în care nava se afla într-un port român, ori de oficiul consular sau de secţia consulară a misiunii diplomatice a R.S.R. în cazul cînd locul de plecare a navei este în străinătate. + Capitolul 3 Despre personalul de navigaţie + Articolul 27Personalul care participa la realizarea activităţilor de navigaţie civilă este alcătuit din personal navigant (marinari) şi personal de uscat.Este marinar de navigaţie civilă orice persoana care îndeplineşte condiţiile de calificare profesională cerute pentru prestarea unuia din serviciile la bord, poseda carnet de marinar şi este înscris ca personal navigant în registrele matricole ale unei capitanii de port. + Articolul 28Personalul navigant imbarcat este alcătuit din totalitatea marinarilor care îndeplinesc o funcţie la bordul unei nave şi sînt înscrişi în rolul de echipaj al acesteia.Pentru exercitarea fiecăruia din serviciile la bord este necesară îndeplinirea unor condiţii de vîrsta, studii, stagiu şi brevet sau certificat de capacitate, precum şi a unor condiţii psiho-fiziologice, corespunzătoare funcţiei, stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Pentru persoanele fizice care exercita activităţi de navigaţie pe ambarcatiuni pentru sport, agrement sau pentru transport în interes propriu, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va stabili portiunile din apele naţionale navigabile pentru folosirea cărora este necesară îndeplinirea vreuneia din condiţiile prevăzute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice şi cele pentru servicii necomerciale şi posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune. + Articolul 29Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou construite sau ieşite din reparaţii va fi imbarcat, pe perioada probelor, fără a poseda carnet de marinar.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie imbarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, în afară personalului de specialitate al şantierului constructor. + Articolul 30Imbarcarea în interesul navigaţiei şi a altor persoane decît cele care formează echipajul navei se va autoriza, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu avizul organelor interesate. + Articolul 31Statutul juridic al personalului de uscat este cel al personalului unităţii economice, organului sau instituţiei de stat ori al organizaţiei cooperatiste sau obşteşti în care acesta îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 32Personalul navigant imbarcat, inclusiv comandantul navei, formează echipajul navei şi se împarte, pe locuri de muncă, astfel: a) de punte; b) de maşini; c) de telecomunicaţii; d) medico-sanitar; e) administrativ şi auxiliar. + Articolul 33Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se împarte astfel:- comandant;- navigatori cu brevete (ofiţeri);- navigatori cu certificat de capacitate;- alţi membri de echipaj.Structura ierarhiei şi atribuţiile funcţiilor la bordul navelor se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor prin regulamentul serviciului la bordul navelor. + Articolul 34Funcţiile ce pot fi îndeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de capacitate sînt numai cele prevăzute în aceste acte. + Articolul 35Brevetele şi certificatele de capacitate se obţin după trecerea unui examen, dat în faţa unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, care va funcţiona în cadrul Inspectoratului de navigaţie civilă.Imbarcarea marinarilor care au întrerupt serviciul militar la bord pe o perioadă mai mare de 5 ani se va putea face numai după reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate, acordată de către autoritatea emitenta. Dacă sînt indicii ca, după aceasta întrerupere, cel care solicita reluarea serviciului la bord nu mai corespunde funcţiei avute, acesta este obligat să se prezinte, la alegerea sa, la examenul prevăzut pentru brevetul sau certificatul de capacitate al funcţiei avute ori al altei funcţii echivalente sau inferioare, cu respectarea condiţiilor de vîrsta, studii şi stagiu stabilite pentru obţinerea brevetului sau certificatului de capacitate al funcţiei respective. + Articolul 36În vederea trecerii examenului pentru obţinerea unui brevet sau certificat de capacitate, personalul navigant are dreptul să se prezinte numai la trei sesiuni pentru acelaşi brevet sau certificat de capacitate. + Articolul 37Personalul care îndeplineşte funcţii permanente specifice pe navele specializate pentru activităţi industriale, pescaresti, utilitare sau de cercetare ştiinţifică face parte din echipajul navei.Ierarhia în echipaj şi modul de desfăşurare a serviciului specific al acestui personal se stabilesc de ministerul sau organizaţia centrala care are în subordine unitatea căreia îi aparţine nava, cu acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 38Echipajul navelor sub pavilion român va fi format din cetăţeni români.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor poate autoriza angajarea, prin contract, pe perioade determinate, de specialişti străini pentru funcţii la bordul navelor sub pavilion român, atunci cînd aceasta este impusa de caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe nava.În cazul în care prin convenţii internaţionale la care statul român este parte s-a prevăzut posibilitatea angajării unor străini în echipajul navelor sub pavilion român, echipajul acestor nave va putea fi alcătuit, în parte sau în totalitate, din străini, cu excepţia comandantului. + Articolul 39Pentru personalul prevăzut la art. 37, autorizarea pentru angajare de specialişti străini se da, în condiţiile art. precedent, de minister sau alt organ central al administraţiei de stat căruia îi aparţine nava, cu acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 40În caz de forta majoră ivit în timpul navigaţiei, comandantul navei va putea completa echipajul cu marinari străini, care îndeplinesc condiţiile de capacitate profesională cerute de legea română.Marinarii străini angajaţi în condiţiile alineatului precedent vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii profesionale şi disciplinare ca şi marinarii cetăţeni români.Personalul străin angajat în cazul prevăzut de alin. 1 va fi înlocuit cu personal român în primul port naţional în care nava va rămîne mai mult de 24 de ore, mentionindu-se debarcarea în rolul de echipaj al navei şi în carnetul de marinar.Dacă prin contractul de munca nu se prevede astfel, beneficiarul serviciilor prestate va readuce personalul străin înlocuit la portul de îmbarcare. + Articolul 41Angajarile de marinari cetăţeni români pe nave străine se pot face cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 42Încheierea, modificarea şi desfacerea contractului de munca al personalului navigant se efectuează potrivit legislaţiei muncii. + Articolul 43Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava şi la hrana pe timpul cît se afla imbarcat, în condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Micşorarea ratei zilnice de alimente sub cuantumul stabilit se poate face numai în caz de forta majoră şi cu plata diferenţei de bani. + Articolul 44Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul imbarcarii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fără culpa sa, personalul navigant are dreptul la o despăgubire stabilită în limita valorii bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului). + Articolul 45Comandantul navei exercita comanda pe nava, în care scop este investit cu autoritate asupra persoanelor imbarcate şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit dispoziţiilor legale şi convenţiilor internaţionale la care statul român este parte. + Articolul 46În împrejurări excepţionale, cînd urmează a fi luate măsuri importante, comandantul este ajutat în luarea hotărîrilor de consiliul de bord, dacă condiţiile de fapt permit convocarea acestuia. Consiliul de bord se constituie şi funcţionează în condiţiile stabilite prin regulamentul serviciului la bord. + Articolul 47În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla în imposibilitate de a exercita comanda navei, aceasta trece de drept asupra secundului şi apoi asupra ofiţerilor de punte în ordine ierarhica, facindu-se menţiune despre aceasta în jurnalul de bord, de către acela care preia comanda navei.La navele fluviale şi alte nave de navigaţie interioară care nu au secund sau ofiţer de navigaţie fluviala la bord, comanda navei trece asupra pilotului.Funcţiile care pot avea şi atributia de secund vor fi stabilite prin regulamentul serviciului de bord. + Articolul 48În timpul stationarilor într-un port străin, comandantul poate sa dea adapost pe nava marinarilor români rămaşi în acel port de pe navele lor din motive justificate, instiintind despre aceasta pe armator.Acordarea de adapost pe nava se face cu respectarea dispoziţiilor legale ale statului căruia îi aparţine portul şi cu avizul oficiului consular sau secţiei consulare a misiunii diplomatice române.Comandantul va primi la bord, în aceleaşi condiţii, pe cetăţenii români care urmează a fi repatriati prin oficiul consular sau secţia consulară a misiunii diplomatice române. + Articolul 49Comandantii navelor sînt obligaţi sa aducă la cunoştinţa căpităniei portului în care se afla şi celui căruia îi aparţine nava orice evenimente petrecute pe nave în timpul cît acestea se afla în port sau în navigaţie, ca: abordaj, avarie, inec şi altele asemenea. + Articolul 50Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflată în stationare sau în navigaţie, cum sînt abordajele, avariile, sinistrele şi naufragiile, interesînd nava, incarcatura, pasagerii şi echipajul, se depune de către comandantul navei, după cum urmează: a) Pentru orice nava, indiferent de pavilion:- la căpitănia portului în a carei zona teritorială s-a produs evenimentul, dacă acesta a avut loc în apele naţionale române;- la căpitănia primului port român de intrare în ţara unde nava opreşte, dacă evenimentul s-a produs în marea libera sau în apele fluviale, între ultimul port străin şi primul port din apele naţionale române. b) Pentru navele sub pavilion român aflate în mars:- la autoritatea locală competenţa, dacă evenimentul s-a produs în apele unui stat străin unde nava se afla în navigaţie sau în stationare, înştiinţîndu-se şi oficiul consular sau secţia consulară a misiunii diplomatice române;- la autoritatea locală competenţa din primul port de oprire, dacă evenimentul s-a produs în marea libera sau între porturi fluviale străine, înştiinţîndu-se şi oficiul consular sau secţia consulară a misiunii diplomatice române. + Articolul 51Raportul se depune în cel mult 24 de ore de la sosirea ori adăpostirea navei în port sau de la producerea evenimentului cînd acesta a avut loc în timpul stationarii în port. În cazul cînd raportul se depune peste acest termen, comandantul răspunde de dispariţia probelor sau de imposibilitatea conservării lor, din cauza acestei intirzieri.Pentru navele fluviale sub pavilion român, o copie de pe raport se depune, în acelaşi termen, şi la reprezentantul cel mai apropiat al unităţii de navigaţie, care este obligat sa o expedieze în termen de 24 de ore la sediul acesteia.În cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion străin sau între doua nave sub pavilion străin, care nu lezeaza interesele statului român, depunerea raportului este facultativă.Prin raport, în sensul dispoziţiilor art. 50 şi din prezentul articol, se înţelege şi protestul sau reclamaţia ce se face de comandantul navei în toate cazurile de avarii. + Capitolul 4 Operaţiuni efectuate cu mijloace de transport pe apa + Articolul 52Activitatea principala efectuată cu navele este transportul de mărfuri şi călători.De asemenea, navele româneşti pot fi utilizate şi pentru activităţi de construcţii hidrotehnice, de cercetări, de exploatare şi explorare a resurselor marii, fundului marii sau subsolului acestuia, precum şi pentru activităţi auxiliare ca: remorcajul, operaţiile de întreţinere a căilor de comunicaţie pe apa, pilotajul, ranfluarea navelor, salvarea şi alte servicii. + Articolul 53Activitatea de transport pentru beneficiari externi, efectuată cu nave sub pavilion român, se exercită potrivit reglementărilor în vigoare, în condiţiile stabilite de acord cu aceştia şi conform convenţiilor internaţionale la care statul român este parte.Activitatea de transport pentru beneficiari interni efectuată cu nave sub pavilion român, se exercită în condiţiile, la nivelurile şi tarifele stabilite prin dispoziţiile legale. + Articolul 54În porturile, marea teritorială şi în apele interioare ale R.S.R., următoarele activităţi şi operaţiuni privind navele sub orice pavilion se efectuează cu mijloacele navale şi de uscat ale statului român: a) remorcajul şi manevrele în porturi, rade şi bazine; b) remorcajul de la un port românesc la alt port românesc, afară numai dacă convenţii internaţionale la care statul român este parte prevăd altfel; c) serviciul de pilotaj; d) transportul de mărfuri, posta şi pasageri, efectuat prin îmbarcare de pe teritoriul statului român cu destinaţia către alt punct al aceluiaşi teritoriu (cabotajul); e) asistenţa şi salvarea în apele naţionale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor şi încărcăturii acestora; f) scoaterea navelor, epavelor şi incarcaturilor acestora; g) pescuitul; h) serviciile de interes local pentru desfăşurarea activităţii organelor administraţiei de stat în porturi şi în apele naţionale şi altele asemenea; i) construcţiile hidrotehnice; j) exploatarea şi explorarea marii sau fundului marii, conform dispoziţiilor legale. + Articolul 55Remorcherele străine pot face manevrele la sosirea şi plecarea din port sau rada, cu navele pe care le-au remorcat. Aceste remorchere, aflate în cursa în porturile româneşti, pot efectua şi manevra şi alte nave ale întreprinderilor şi societăţilor cărora le aparţin, chiar dacă aceste nave nu au sosit sau nu pleacă cu aceste remorchere.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor poate autoriza ca operaţiunile prevăzute la art. 54 lit. b, d, e, f şi i să fie efectuate şi de nave sub pavilion străin. + Articolul 56Comandantul unei nave sub pavilion român, care primeşte un mesaj indicind ca o nava se afla în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu-şi pune în primejdie grava nava, echipajul sau pasagerii, să se deplaseze cu toată viteza către acea nava, pentru asistenţa şi salvarea persoanelor aflate în pericol la bordul acelei nave.Aceeaşi obligaţie o are comandantul şi în cazul persoanelor aflate în pericol pe ambarcatiuni şi plute de salvare sau în apa.În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care se afla, comandantul socoteşte ca nu este raţional şi nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta. + Articolul 57Comandantul de nava este obligat a acorda, după un abordaj, asistenţa celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge. + Articolul 58Obligaţia de a da asistenţa şi salvare nu mai incumba comandantului unei nave care se afla în călătorie sau gata de plecare, în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuza expres ajutorul, precum şi atunci cînd s-a primit informaţia ca ajutorul nu mai este necesar.Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut în prezentul articol se vor consemna în jurnalul de bord. + Articolul 59Asistenţa şi salvarea navei şi a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori armatorul acesteia. + Articolul 60În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat, în apele portuare şi în rade, căpitănia portului coordonează toate operaţiunile şi asigura disciplina în realizarea acestora. Ea va putea cere concursul navelor şi echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricăror persoane care exercită o profesie în port sau lucrează în mod obişnuit pe chei sau în apele naţionale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat şi să respecte indicaţiile date. + Articolul 61Despre sinistrul navelor străine va fi informat neîntîrziat şi oficiul consular al statului al cărui pavilion îl poarta nava.În cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat străin cu care statul român a încheiat convenţii internaţionale se vor aplica dispoziţiile din aceste convenţii privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului străin. + Articolul 62Acordarea de asistenţa şi salvare a navelor şi condiţiile de executare a acestora, prevăzute în prezenta secţiune, se aplică în mod corespunzător şi în cazurile cînd pe mare sau în apele naţionale se afla în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora. + Articolul 63Sistemul de salvare pe mare şi pe apele interioare navigabile se organizează de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Organizarea posturilor de salvare şi prim ajutor pe plaje şi în stranduri se face, potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, de către organizaţiile cărora le aparţin. + Articolul 64Asistenţa acordată navelor sau aeronavelor aflate în pericol pe mare şi salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistenţa şi salvatorului la o retributie ce se va stabili tinindu-se seama de:- pericolul în care s-a aflat nava asistată ori salvata;- promptitudinea intervenţiei şi timpul întrebuinţat pentru aceasta;- pericolul la care s-au expus salvatorii şi mijloacele întrebuinţate;- condiţiile hidrometeorologice pe timpul intervenţiei;- valoarea bunurilor angajate în acţiune;- eforturile depuse;- priceperea dovedită pe timpul intervenţiei;- cheltuielile efectuate pentru intervenţie;- rezultatul util obţinut şi valoarea bunurilor salvate.Prin valoarea bunurilor salvate se înţelege suma la care acestea au fost evaluate, tinindu-se seama şi de posibilităţile de valorificare, iar dacă au fost vîndute, suma rezultată din vînzare, cu scăderea în ambele cazuri a impozitelor şi taxelor, precum şi a cheltuielilor. + Articolul 65Cuantumul retributiei, precum şi repartizarea acesteia între salvatori se stabilesc pe baza acordului intervenit între cei interesaţi, iar în lipsa acordului, după caz, de instanţele judecătoreşti, organele arbitrajului de stat sau Comisia de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerţ a R.S. România, în conformitate cu competenţa acestora, cu excepţia cazurilor cînd prin contractul de salvare încheiat pentru o nava străină s-a prevăzut competenţa unui alt organ jurisdicţional. + Articolul 66Organele de jurisdicţie vor putea reduce sau anula retributia stabilită convenţional sau, după caz, vor putea respinge ori admite numai în parte cererea pentru stabilirea retributiei, dacă salvatorii, prin culpa lor, au făcut necesară asistenţa ori salvarea sau dacă ei au savirsit infracţiunea de furt, tainuire sau alta infracţiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistenţa ori salvarea.De asemenea, organele de jurisdicţie pot majoră retributia conventionala cuvenită supravietuitorilor în cazurile în care meritele acestora au fost mai mari decît cele estimate în contract, atunci cînd condiţiile de salvare au fost mai grele şi unele cheltuieli mai mari decît cele prevăzute sau cînd partea salvata a ascuns situaţia reală în care se afla. + Articolul 67Dacă cu ocazia acordării asistenţei sau salvării unei nave, aeronave sau încărcăturii acestora au fost salvate şi persoane, salvatorii acestor persoane au dreptul la o parte din retributia salvatorului navei sau aeronavei, încărcăturii şi accesoriilor. Aceasta parte din retributie nu se cuvine cînd asistenţa ori salvarea persoanelor s-a acordat de o nava afectată pentru asemenea operaţiuni de salvare, în afară de cazul cînd prin convenţii se dispune altfel. + Articolul 68Dacă asistenţa sau salvarea a fost prestată de mai multe nave, retributia se va repartiza între ele potrivit aportului fiecăreia. + Articolul 69Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau a încărcăturii lor de către nava care le remorcheza dau drept salvatorilor la retributie numai în cazurile cînd evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau dacă acesta a prestat servicii excepţionale, care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare. + Articolul 70Dreptul la acţiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retribuţii datorate pentru asistenţa sau salvarea navei ori încărcăturii se prescrie în termen de 2 ani de la terminarea operaţiunilor. + Articolul 71Comandantul şi ceilalţi membri ai echipajului navelor care au participat la operaţiuni de asistenţa şi salvare, precum şi angajaţii unităţilor de pe uscat, care au contribuit efectiv la organizarea şi lucrările pentru aceste operaţiuni, sînt îndreptăţiţi a primi o recompensa din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Recompensa se acordă şi în cazul cînd operaţiunile de asistenţa şi salvare au avut loc între nave aparţinînd aceleiaşi unităţi. + Articolul 72Dacă, în termen de 6 luni de la data eşuării sau scufundarii unei nave în apele naţionale, nu se prezintă căpităniei portului o cerere a comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului navei ori încărcăturii sau a mandatarilor lor, de a scoate nava esuata sau scufundata, operaţiunea poate fi efectuată, din proprie iniţiativa, de o unitate de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor sau de alta unitate desemnată de acesta, care ia măsurile pentru paza şi administrarea bunurilor recuperate. + Articolul 73Unitatea care efectuează scoaterea în cazurile prevăzute în art. 72 este în drept sa vinda, cu avizul căpităniei portului, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare cere o cheltuiala prea mare faţă de valoarea lor, sumele obţinute urmînd a fi consemnate. + Articolul 74După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi încărcăturii, căpitănia portului din zona căreia s-a intimplat sinistrul va face publicaţii pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitindu-le sa dovedească drepturile ce au asupra bunurilor salvate.Înştiinţarea se va face prin publicare în Buletinul Oficial al R.S.R., prin afişare la capitaniile de port, precum şi prin alte mijloace de înştiinţare.Dacă în termen de 3 luni de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, se poate proceda la vînzarea acestora şi consemnarea sumei rezultate după scăderea cheltuielilor efectuate cu ocazia acţiunii de ranfulare a navei, a remuneraţiei de salvare, a taxelor şi sumelor datorate bugetului şi a altor cheltuieli rezultate din îndeplinirea procedurii prevăzute în prezentul articol.Dacă pînă la împlinirea unui an de la data consemnarii sumei cei interesaţi nu şi-au valorificat drepturile sau dacă pretenţiile formulate înăuntrul aceluiaşi termen în faţa organelor de jurisdicţie au fost respinse prin hotărîre definitivă, suma consemnată se face venit statului. + Articolul 75În cazul cînd se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave în porturi, rade, canale de acces, în locuri de intrare şi ieşire a navelor sau unde se fac operaţiuni la nave, constituie un pericol ori împiedica navigaţia, căpitănia portului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, va dispune ca proprietarul, armatorul, sau reprezentantul lor sa procedeze, în termenul ce se va fixa, pe cheltuiala lor, la scoaterea navei şi la curăţirea fundului apei, cu respectarea prevederilor art. 54 şi 55 alin. 2.În caz de neîndeplinire în termenul stabilit a acestei obligaţii, se va proceda la efectuarea operaţiunilor în contul proprietarului, armatorului sau reprezentantului lor. + Articolul 76Dacă proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava şi toate bunurile recuperate în condiţiile articolului precedent vor fi vîndute conform art. 74, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenţa revenind la dispoziţia proprietarului după plata creanţelor care grevează nava.În cazul cînd cheltuielile de scoatere a navei întrec suma obţinută prin vînzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanţii lor rămîn obligaţi a plati diferenţa. + Articolul 77Actul de confirmare a executării operaţiunilor prevăzute de art. 72 şi 75 alin. 2, întocmit de căpitănia portului sau, după caz, de comitetul executiv al consiliului popular avînd anexat calculul cheltuielilor, întocmit de unitatea creditoare şi verificat de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, constituie titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza şi administrarea bunurilor salvate şi curăţirea fundului apei.Executarea de către unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau încărcăturii recuperate se face cu prioritate, înaintea oricărei alte creanţe. + Articolul 78Bunurile găsite în apele naţionale ori aruncate de apa pe plaje, ţărm sau cheiuri se predau în termen de 10 zile, căpităniei de port cea mai apropiată ori celui mai apropiat organ al militiei sau celui care le-a pierdut. Organul căruia i s-a predat bunul procedează potrivit dispoziţiilor legale referitoare la bunurile găsite.Bunurile găsite în apele de frontieră, provenite de pe teritoriul statelor vecine, vor fi înapoiate autorităţilor competente ale acestor state, prin organele de graniceri. + Articolul 79Armele, munitiile, materiile explozive, precum şi alte bunuri a căror deţinere fără drept este sancţionată potrivit legii penale, găsite în condiţiile art. 78, se predau, de îndată, celui mai apropiat organ al militiei, care va proceda potrivit dispoziţiilor legale privind regimul acestor bunuri. + Articolul 80Persoanele care predau în termen bunurile prevăzute în art. 78 alin. 1 au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pînă la a treia parte din valoarea lor pentru bunurile găsite în apele naţionale şi de pînă la a zecea parte pentru bunurile găsite pe plaja, ţărm sau cheiuri.Persoanele care predau în termen bunurile prevăzute în art. 78 alin. 1 şi de îndată bunurile prevăzute în art. 79 au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute pentru recuperarea şi predarea lor. + Articolul 81Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în art. 78 şi 79 se sancţionează potrivit legii penale. + Articolul 82Porturile, radele şi bazinele portuare în care pilotajul este obligatoriu, precum şi categoriile de nave care trebuie pilotate în mod obligatoriu se stabilesc din ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor.În apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin condiţii bilaterale sau multilaterale intervenite între ţările riverane interesate, la care R.S.R. este parte, zonele de pilotaj obligatoriu sînt cele fixate în baza acestor convenţii. + Articolul 83Pilotul indica drumul şi asista pe comandantul navei în efectuarea manevrei necesare pentru urmarea drumului indicat.Comandantul este obligat sa pună la dispoziţia pilotului datele necesare asupra caracteristicilor de manevra ale navei.Pe timpul cît la bord, pilotul nu înlocuieşte pe comandant la comanda navei, acesta continuind a fi răspunzător de manevra navei sale şi de orice daune rezultate din operaţiunile de manevra. + Articolul 84Pilotul nu poate părăsi nava decît după ce a fost înlocuit sau nava a fost ancorata ori legată la locul destinat, iar la plecare, pînă ce nava nu a ieşit din zona de pilotaj.În timpul serviciului la bordul navei pe care este însărcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum şi la cazare, dacă este cazul, în aceleaşi condiţii ca şi ofiţerii de pe bord.Pilotul care efectuează operaţiunile prevăzute în prezenta secţiune nu face parte din echipajul navei pilotate. + Articolul 85Modul de recrutare a piloţilor şi de efectuare a serviciului de pilotaj se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementărilor unor convenţii încheiate între statul român şi statele riverane interesate, condiţiile se stabilesc potrivit acestor convenţii. + Articolul 86Pentru serviciile de pilotaj se percep taxele stabilite potrivit dispoziţiilor legale.Sînt scutite de plată taxelor de pilotaj: a) navele militare române şi străine; b) navele întrebuinţate la un serviciu public, de întreţinere sau pentru controlul şi supravegherea navigaţiei, precum şi cele întrebuinţate în cazuri de pericol de inundaţii; c) navele şcoala, spital şi de sport. + Articolul 87Pilotii fluviali care prestează serviciul permanent la bordul unei nave fluviale fac parte din echipajul navei şi li se aplică prevederile referitoare la acest echipaj. + Capitolul 5 Supravegherea şi controlul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale + Articolul 88În zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrările şi orice alte instalaţii şi amenajări care ar putea împiedica circulaţia în zona, ar ascunde amenajările făcute în interesul navigaţiei, pe terenuri, maluri sau în porturi, ori ar împiedica folosirea normală a acestor amenajări, vor putea fi executate numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Categoriile de lucrări vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 89Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor poate dispune, în zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize şi alte semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, pe toată întinderea malurilor şi apelor în punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranţa navigaţiei. În acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispoziţiilor legale, defrisarile necesare menţinerii vizibilitatii semnelor şi mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrişare va fi depozitat la dispoziţia organelor silvice.Cheltuielile de instalare şi de întreţinere vor fi suportate de organele însărcinate cu întreţinerea căilor navigabile, a lacurilor şi porturilor.Instalarea în afară zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor şi a celorlalte semnale de navigaţie prevăzute în alin. 1 se va face cu acordul deţinătorului terenului. + Articolul 90Lucrările în albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de produse de balastiera şi altele asemenea, se pot executa numai cu autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 91Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub apele navigabile se va face numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Beneficiarii acestor instalaţii şi construcţii sînt obligaţi a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea în navigaţie. + Articolul 92Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrînd în apele sau porturile române, sînt obligate să respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale, staţionarea, operarea şi plecarea din porturi, prevăzute de dispoziţiile legii române. + Articolul 93Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la ţărm în afară limitelor porturilor, numai în locurile fixate în acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu excepţia cazurilor de forta majoră avînd drept consecinţa imposibilitatea continuării navigaţiei.Cazurile de forta majoră invocate de comandantul navei se verifica şi se atesta de căpitănia portului în zona căreia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinaţie.Locurile de acostare şi ancorare în afară limitelor porturilor, aflate în apele de frontieră sau în marea teritorială, se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor cu acordul organelor de graniceri.În cazurile de forta majoră, comandantul navei este obligat sa anunţe imediat şi primul post de graniceri sau de militie. + Articolul 94Dacă nava este autorizata să facă operaţiuni în puncte izolate, în afară limitelor portului şi unde nu se afla organe ale căpităniei de port, se vor îndeplini formalităţile de sosire cerute de lege ca şi cînd nava ar fi intrat în port.Condiţiile în care vor fi îndeplinite aceste formalităţi vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 95Cînd, în caz de forta majoră, incarcatura este descarcata de pe nava, în total sau în parte, pe ţărm, în afară porturilor, se va anunta de îndată, prin orice mijloace, căpitănia portului cea mai apropiată şi primul post de graniceri sau de militie. + Articolul 96Navele care operează în afară limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua în aceeaşi dana. + Articolul 97Pentru exercitarea activităţii de supraveghere şi control a ordinii navigaţiei, capitaniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau noapte, la bordul oricărei nave, indiferent de pavilion, aflată în porturi şi în afară acestora, în limitele apelor naţionale. + Articolul 98Capitaniile de port vor interzice libera navigaţie în apele naţionale, precum şi operaţiunile de încărcare-descărcare şi transbord sau legătură cu uscatul, navelor care nu au acte de bord sau nu îndeplinesc condiţiile prevăzute prin acestea, precum şi navelor care nu au obţinut permisul de acostare şi autorizarea de libera practica în port, data de organele sanitare după vizitarea navei. + Articolul 99Căpitănia portului nu va admite plecarea navelor din port sau rada, dacă: a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu ar mai fi valabile; b) navele maritime au gaura de apa la bord; c) navele fluviale au gaura de apa la corp prin care apa pătrunde în cantitate mai mare decît cea care poate fi scoasa cu mijloacele bordului; d) funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasă; e) nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare şi de ancorare sau babalele nu prezintă siguranţa; f) incarcatura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedica vizibilitatea în navigaţie; g) stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sînt defectuoase, periclitînd siguranţa navigaţiei; h) pescajul maxim stabilit în actele navei este depăşit; i) numărul pasagerilor imbarcati depăşeşte cifra arătată de certificatul care stabileşte numărul de pasageri admis; j) membrii echipajului nu poseda brevetele sau certificatele prevăzute de legile statului sub al cărui pavilion se afla nava; k) la bordul navei nu se afla personalul necesar siguranţei navigaţiei; l) în orice alte cazuri cînd siguranţa navei în navigaţie este periclitata. + Articolul 100Căpitănia portului nu va elibera actele de bord şi permisul de plecare acelor nave care nu au achitat taxele, eventuale amenzi şi despăgubiri la care sînt obligate, potrivit dispoziţiilor legale, faţă de căpitănia de port sau de alte organe portuare.Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada şi în cazul cînd s-a cerut aceasta, prin adresa scrisă, de către un organ local al puterii sau un organ al administraţiei de stat, de organele jurisdicţionale ori cele ale procuraturii. + Articolul 101Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada şi în cazurile cînd căpitănia primeşte reclamaţii scrise prin care se cere reţinerea navei, pentru pretenţii de neplata mărfii încărcate, pretenţii rezultind din avarie comuna, avarii, abordaje, asistenţa sau salvare, despăgubiri, taxe şi alte asemenea.În cazurile prevăzute în prezentul articol, reţinerea încetează dacă proprietarul navei a depus o garanţie suficienta în raport cu suma pretinsa sau dacă, în termen de 24 de ore de la reţinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o încheiere judecătorească de punere sub sechestru; în calculul acestor ore nu se iau în considerare orele din zilele nelucrătoare. + Articolul 102Răspunderea pentru reţinerea nejustificată a navei o poarta acel la cererea căruia a fost reţinută nava. + Articolul 103Prevederile art. 97, 100 şi 101 nu se aplică navelor militare şi navelor sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale. + Articolul 104Capitaniile de port primesc reclamaţiile referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei care au avut loc pe nave, în porturi, pe ţărm, rapoartele privind sinistrele, abordajele şi orice avarie şi efectuează cercetări, administrind probe şi incuviintind expertize, în limitele competentei lor.De asemenea, capitaniile de port primesc reclamaţiile şi plingerile referitoare la abateri în legătură cu navigaţia sau care au avut loc pe nave în porturi, pe coaste şi pe maluri, fac cercetări în limita competentei lor şi în caz de vinovăţie, procedează potrivit legii.Capitaniile de port pot proceda şi din oficiu la cercetarea accidentelor de navigaţie, dacă considera ca aceasta este necesar, precum şi la alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu. + Articolul 105Cînd o nava a naufragiat sau, în urma unui sinistru, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipaj sau numai de comandant, căpitănia portului procedează neîntîrziat la cercetarea cauzelor şi împrejurărilor în care acestea s-au produs şi ia măsurile necesare pentru conservarea probelor materiale în vederea continuării cercetărilor şi a stabilirii raspunderilor.Căpitănia portului face cercetări chiar dacă sinistrul priveşte o nava sub pavilion străin. + Articolul 106Serviciul medico-sanitar la bordul navelor se organizează de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, potrivit competentei sale, în raport cu tipul de nava, numărul membrilor echipajului, caracterul transportului şi traseul geografic ce urmează a fi parcurs. + Articolul 107Normele specifice de igiena pe nave şi condiţiile de acordare a asistenţei medicale pentru personalul de uscat din incinta porturilor se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului Sănătăţii. + Capitolul 6 Infracţiuni + Articolul 108Conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează fapta comandantului care încredinţează conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate. + Articolul 109Exercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate de către personalul de bord care asigura direct siguranţa navigaţiei pe apa a navei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.În sensul prezentului decret, o persoană se considera ca se afla în stare de ebrietate dacă are în singe o îmbibaţie alcoolică peste limita de 2%, sau chiar o îmbibaţie mai mica dacă aceasta are drept consecinţa micsorari manifeste ale facultăţilor de echilibru ori de mişcare ale acelei persoane, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de proba. + Articolul 110Refuzul personalului prevăzut în art. 109 de a se supune recoltarii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. + Articolul 111Părăsirea postului sau navei, fără aprobare, de către un membru al echipajului ori de către pilot în timpul efectuării serviciului prevăzut în art. 83 şi 84, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe sau stinjeni navigaţia ori să se pună în pericol siguranţa navei sau a încărcăturii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. + Articolul 112Fapta de a adormi în timpul serviciului de cart sau de garda, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe sau stinjeni navigaţia ori să se pună în pericol siguranţa navei sau a încărcăturii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an. + Articolul 113Părăsirea navei de către comandant în caz de pericol, înainte de a-şi fi exercitat pînă la capăt îndatoririle de serviciu pentru salvarea navei, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 4 ani. + Articolul 114Fapta comandantului unei nave de a nu-şi îndeplini obligaţiile de asistenţa şi salvare a navelor şi persoanelor aflate în pericol pe apa sau, în caz de abordaj, de a nu comunică celeilalte nave, în măsura posibilităţilor datele necesare identificarii navei proprii, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 4 ani. + Articolul 115Dacă faptele prevăzute în art. 108, 109, 111, 112, 113 şi 114 au avut ca urmare un accident de navigaţie, constind în abordaj cu consecinţe materiale importante, avarierea grava a unei nave ori distrugerea sau degradarea importanţa a unor bunuri de orice fel, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.Dacă s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vătămarea corporală grava a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. + Articolul 116Acţiunea penală pentru infracţiunile cuprinse în prezenta secţiune, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 115, se pune în mişcare la sesizarea conducătorului unităţii căreia îi aparţine nava sau a Inspectoratului de navigaţie civilă. + Articolul 117Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu privind siguranţa navigaţiei şi a navei se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.Dacă fapta este săvîrşită de comandantul navei pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani. + Articolul 118Lovirea superiorului de către inferior se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.În cazul în care cel lovit se găseşte în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. + Articolul 119Lovirea inferiorului de către superior se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amendă. + Articolul 120Acţiunea penală pentru infracţiunile din prezenta secţiune se pune în mişcare la sesizarea comandantului navei.Cînd infracţiunile prevăzute în art. 117 şi 119 sînt săvîrşite de comandant, acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea conducătorului unităţii căreia îi aparţine nava.Pentru infracţiunile prevăzute în art. 118 şi 119 acţiunea penală se pune în mişcare şi la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate. + Articolul 121Arborarea fără drept pe o nava a pavilionului român se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Articolul 122Neexecutarea de către pasageri a ordinului comandantului navei în timpul unui sinistru naval se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. + Articolul 123Stînjenirea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale echipajului de conducere a unei nave, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol siguranţa navei, sau preluarea fără drept a controlului navei, direct sau indirect, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.Dacă fapta se săvîrşeşte în scopul devierii navei de la itinerariul sau, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.Cînd pentru săvîrşirea faptelor prevăzute în alineatele precedente a fost ucisa o persoană ori dacă faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai multe persoane ori alte consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este moartea şi confiscarea totală a averii sau închisoarea de la 15 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.Tentativa se pedepseşte.Se considera tentativa şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunii prevăzute în prezentul articol. + Articolul 124Omisiunea de a denunta de îndată săvîrşirea infracţiunii prevăzută în art. 123 se sancţionează în condiţiile şi cu pedepsele prevăzute în art. 170 din Codul penal. + Articolul 125În cazul cînd infracţiunea de sclavie prevăzută în art. 190 din Codul penal, cea de piraterie prevăzută în art. 212 din Codul penal şi infracţiunea de trafic de stupefiante prevăzută în art. 312 din Codul penal sînt săvîrşite prin folosirea navei, aceasta nava se confisca, dacă proprietarul ei a avut cunoştinţa de aceasta. + Capitolul 7 Norme speciale de procedura + Articolul 126Luarea de măsuri şi efectuarea de cercetări la bordul unei nave sub pavilionul unui stat străin, cu care statul român a încheiat convenţii prin care se prevede înştiinţarea oficiului consular al statului al cărui pavilion îl poarta nava, se fac în conformitate cu prevederile acestor convenţii. + Articolul 127Pentru faptele care nu au un caracter penal sau nu interesează ordinea publică, capitanii de port vor acorda asistenţa comandantilor de nave străine pentru luare de măsuri la bord numai la cererea scrisă a comandantului navei sau a funcţionarului consular al statului al cărui pavilion îl arboreza nava. + Articolul 128Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea, efectuate pe nave sau în incinta porturilor de către instanţele de judecată sau de alte organe de urmărire penală decît capitanii de port, se fac numai în asistenţa căpitanului portului sau a reprezentantului sau. + Articolul 129Infracţiunile prevăzute în art. 115 se judeca în prima instanţa de tribunalul judeţean sau, după caz, de Tribunalul municipiului Bucureşti.Infracţiunile prevăzute în art. 123 şi 124 se judeca în prima instanţa de Tribunalul municipiului Bucureşti. + Capitolul 8 Dispoziţii finale + Articolul 130Normele de exploatare a porturilor maritime sau fluviale se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu consultarea ministerelor interesate, ţinînd seama de capacitatea de transport, de operare şi depozitare a mărfurilor destinate exportului sau importului, în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale. + Articolul 131Consiliul de Miniştri va emite, pînă la expirarea termenului prevăzut de art. 132, un regulament pe baza şi în vederea executării prevederilor prezentului decret. + Articolul 132Prezentul decret intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al R.S. România.Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abroga Decretul nr. 40/1950 privind marina comercială şi Decretul nr. 41/1950 privind supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale, precum şi orice alte dispoziţii contrare.---------------------
| EMITENT |
+ Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Activitatea de navigaţie civilă a R.S.R. se desfăşoară după cum urmează:1. Transporturile publice de călători şi mărfuri pe apa, precum şi prestaţiile auxiliare în apele naţionale în legătură cu aceasta activitate se efectuează prin unităţi economice şi instituţii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.2. Transporturile pe apa în interes propriu se efectuează de: a) unităţi economice, organe şi instituţii de stat, care utilizează transportul pe apa numai ca activitate interna accesorie, direct legată de realizarea obiectivului propriu de activitate; b) organizaţii cooperatiste, alte organizaţii obşteşti şi alte persoane juridice care utilizează transportul pe apa în condiţiile prevăzute la lit. a; c) persoanele fizice, pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apa, pentru sport sau agrement.Unităţile economice, organele şi instituţiile de stat prevăzute la lit. a, precum şi organizaţiile şi programele juridice prevăzute la lit. b pot efectua transporturi publice de călători sau mărfuri pe apa numai cu autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi cu aplicarea tarifelor republicane.3. Activitatea de prestări de servicii în porturi şi operaţiunile privind navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea navelor, indiferent de pavilion, se efectuează de unităţi economice sau organizaţii cooperatiste, stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. + Articolul 2Supravegherea şi controlul navigaţiei în apele naţionale, precum şi a navigaţiei navelor sub pavilion român aflate în marea libera, se exercită de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, prin Inspectoratul de navigaţie civilă şi prin capitaniile de port.Supravegherea şi controlul navigaţiei pentru sport, agrement sau interes local pe lacurile şi celelalte ape interioare, cu excepţia lacurilor maritime şi Dunării, se pot exercita şi de comitetele executive ale consiliilor populare, cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 3Urmărirea asigurării condiţiilor tehnice de navigabilitate pentru navele române şi străine, aflate în proiectare, în construcţie, reparatie sau în navigaţie în apele naţionale, se exercita prin Registrul naval român, organizaţie economică de stat de specialitate, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 4Apele naţionale navigabile ale R.S.R. sînt formate din marea teritorială şi apele interioare navigabile.Regimul şi întinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.În sensul prezentului decret, constituie ape interioare navigabile ale R.S.România: a) fluviile, riurile, canalele şi lacurile, situate în interiorul R.S. România, pe portiunile navigabile; b) apele navigabile de frontiera, de la malul român pînă la limita de frontieră; c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, stabileşte nominal şi pe porţiuni apele navigabile din R.S.R. Pentru apele de frontieră se va tine seama şi de înţelegerile privind regimul frontierei de stat, încheiate cu statele vecine. + Articolul 5Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fîşia de teren situata în lungul ţărmului marii teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 20 de metri.Pentru motive justificate, în unele locuri, lăţimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile poate fi marita de ministrul transporturilor şi telecomunicatiilor, cu acordul ministerelor şi al celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat interesate.În porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile coincide cu incinta portuara. + Articolul 6Regulile de navigaţie şi accesul în unele sectoare din marea teritorială, din apele interioare şi în porturi, care interesează apărarea şi securitatea statului, precum şi delimitarea şi regimul portiunilor din zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile care au acelaşi caracter, se stabilesc prin reglementări speciale. + Capitolul 2 Despre mijloacele de transport pe apa + Articolul 7Nava este mijlocul de navigaţie utilizat pentru realizarea activităţii de transport şi a altor servicii pe apa.Sînt nave, în înţelesul prezentului decret, navele maritime, fluviale şi alte nave de navigaţie interioară, inclusiv ambarcatiunile mici, precum şi aparatele plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie. + Articolul 8Construcţiile plutitoare care în mod normal nu sînt destinate deplasarii sau efectuării lucrărilor speciale pe calea navigabila, cum ar fi docuri, debarcadere, hangare pentru nave şi alte asemenea, sînt considerate instalaţii plutitoare. + Articolul 9Fac parte din nava instalaţiile, maşinile şi motoarele care dau propulsie navei sau produc o alta acţiune mecanică, cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate obiectele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, chiar cînd acestea ar fi scoase de pe nava un oarecare timp, precum şi proviziile. + Articolul 10Orice nava trebuie să aibă actele de bord cerute de lege, precum şi pe cele prevăzute în convenţiile internaţionale la care R.S.R. este parte.Navele sub pavilion străin trebuie să aibă la bord, la intrarea în apele şi porturile româneşti, actele cerute de legile lor naţionale şi de convenţiile internaţionale la care sînt parte atît R.S.R., cît şi statul de pavilion al navei.Se recunosc ca valabile actele de bord şi brevetele membrilor echipajului, eliberate de organele competente ale tarii de pavilion, navelor sub pavilion străin şi echipajelor acestora. + Articolul 11Dreptul de vizita, inspecţie, intervenţie şi de a efectua cercetări pe o nava străină ce se afla în porturi şi în apele româneşti se exercită potrivit legii române, precum şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care R.S.R. este parte. + Articolul 12Navele proprietate de stat se atribuie în administrarea directa a unităţilor economice, organelor şi instituţiilor de stat. Ele pot fi transmise în proprietate sau în folosinţă organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti, în condiţiile prevăzute de lege.Organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti pot dobîndi şi transmite proprietatea asupra navelor.Persoanele fizice pot dobîndi şi transmite în proprietate şi pot da sau primi în folosinţă numai nave destinate satisfacerii cerinţelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement. În situaţii speciale, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, persoanele fizice pot dobîndi drepturi şi asupra altor categorii de nave.Condiţiile în care are loc dobindirea şi transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum şi transmiterea oricăror drepturi reale asupra acestora, sînt cele prevăzute de dispoziţiile legale. + Articolul 13Navele sub pavilion român pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine, cu aprobarea Consiliului de Miniştri în cazul navelor proprietate de stat, iar în celelalte cazuri, cu autorizaţia acestuia.Navele proprietate a persoanelor fizice, destinate satisfacerii cerinţelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement, pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine ori grevate cu drepturi reale în beneficiul acestora, cu autorizarea capitaniilor de port sau a comitetelor executive ale consiliilor populare în cazul prevăzut la art. 2 alin. 2. + Articolul 14Dobindirea şi transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum şi constituirea, transmiterea ori stingerea altor drepturi reale asupra acestora se transcriu în registrele matricole sau de evidenta prevăzute la art. 18, ţinute de capitaniile de port sau, după caz, de comitetele executive ale consiliilor populare, facindu-se totodată menţiunea şi pe actul de naţionalitate sau carnetul de ambarcatiune. + Articolul 15Contractul de construcţie de nave va fi transcris în registrele de nave în construcţie ale căpităniei portului în raza căreia se afla şantierul naval.În aceste registre se vor transcrie şi eventualele transmiteri de proprietate, precum şi constituirile şi stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pînă la obţinerea actelor de naţionalitate. + Articolul 16Pentru cunoaşterea transmiterii sau constituirii de drepturi reale asupra navelor şi pentru stabilirea actelor de bord ce trebuie să le posede, evidenta navelor se tine avîndu-se în vedere împărţirea lor în următoarele categorii: a) categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de 45 c.p., velierele construite pentru călătorii de lungă durata şi navele cu sau fără propulsie cu o capacitate de încărcare de peste 10 tone metrice, inclusiv aparatele plutitoare fără propulsie cu deplasament de peste 15 tone; b) categoria a II- a cuprinde toate celelalte nave. + Articolul 17Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie să aibă un nume, care să o distinga de celelalte nave.Nave fără propulsie din categoria I, precum şi navele din categoria a II-a trebuie să poarte un număr de identificare.Numele sau, după caz, numărul atribuit va fi înscris în evidente, precum şi pe corpul navei.La atribuirea numelui sau numărului de identificare a navei se vor avea în vedere şi prevederile convenţiilor cu privire la regimul frontierei de stat, încheiate între R.S.R. şi statele vecine.Numele sau numărul şi modul de înscriere pe corp şi suprastructura a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor potrivit legii. + Articolul 18Înscrierea navelor în evidente se face după cum urmează: a) Navele de naţionalitate română care fac parte din categoria I se înscriu în registre matricole.La cererea de înscriere în registrul matricol se vor anexa actele de dobîndire a navei, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, dacă este cazul, actele de verificare şi atestare a stării tehnice a construcţiei navei, autorizările de lansare la apa şi de navigaţie, precum şi actele de tonaj şi fotografiile navei.Inspectoratul de navigaţie civilă tine o evidenta centralizata a înmatriculării navelor din categoria I. b) Navele de naţionalitate română care fac parte din categoria a II-a se înscriu în registre de evidenta.La cererea de înscriere în registrul de evidenta se vor anexa actele de dobîndire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, dacă este cazul, actul de constatare a stării tehnice a navei, cu caracteristicile ei, iar la cele cu motor, şi fotografiile navei. + Articolul 19Scoaterea din evidenta a navelor se face prin menţionarea în registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea naţionalităţii române, desmembrare, pierderea navei în urma unui naufragiu, incendiu, eşuare sau alte împrejurări.În caz de pierdere a naţionalităţii române, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decît după predarea la căpitănia portului a certificatului de naţionalitate română şi a celorlalte acte de bord. + Articolul 20Regimul de înscriere a navelor şi de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica şi instalaţiilor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I în cazul cînd depăşesc 15 tone deplasament şi de categoria a II-a cînd au deplasament pînă la 15 tone inclusiv. + Articolul 21Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor şi instalaţiilor plutitoare, precum şi stingerea acestor drepturi, care nu sînt transcrise în evidentele de înmatriculare potrivit art. 14, 15 şi 20, nu sînt opozabile faţă de terţi. + Articolul 22Organele care ţin registrele matricole şi pe cele de evidenta eliberează certificate privind menţiunile cuprinse în aceste registre, la cererea celor interesaţi. + Articolul 23Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti române, precum şi cele proprietate personală a cetăţenilor români, au naţionalitatea română.Naţionalitatea navei trebuie să rezulte din actele ei de bord. + Articolul 24Naţionalitatea română a navelor se pierde prin transmiterea proprietăţii acestora unei persoane fizice ori juridice străine. + Articolul 25Navele care au naţionalitatea română arboreaza pavilionul român; ele nu pot naviga şi sub pavilionul altui stat. + Articolul 26Navele române, nou construite sau dobîndite de la persoane fizice sau juridice străine, pot naviga sub pavilion în perioada de la lansarea la apa sau de la încheierea actului de dobîndire pînă la eliberarea certificatului de naţionalitate în urma înscrierii lor în evidentele de înmatriculare, cu permis provizoriu eliberat de căpitănia portului de plecare, în cazul în care nava se afla într-un port român, ori de oficiul consular sau de secţia consulară a misiunii diplomatice a R.S.R. în cazul cînd locul de plecare a navei este în străinătate. + Capitolul 3 Despre personalul de navigaţie + Articolul 27Personalul care participa la realizarea activităţilor de navigaţie civilă este alcătuit din personal navigant (marinari) şi personal de uscat.Este marinar de navigaţie civilă orice persoana care îndeplineşte condiţiile de calificare profesională cerute pentru prestarea unuia din serviciile la bord, poseda carnet de marinar şi este înscris ca personal navigant în registrele matricole ale unei capitanii de port. + Articolul 28Personalul navigant imbarcat este alcătuit din totalitatea marinarilor care îndeplinesc o funcţie la bordul unei nave şi sînt înscrişi în rolul de echipaj al acesteia.Pentru exercitarea fiecăruia din serviciile la bord este necesară îndeplinirea unor condiţii de vîrsta, studii, stagiu şi brevet sau certificat de capacitate, precum şi a unor condiţii psiho-fiziologice, corespunzătoare funcţiei, stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Pentru persoanele fizice care exercita activităţi de navigaţie pe ambarcatiuni pentru sport, agrement sau pentru transport în interes propriu, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va stabili portiunile din apele naţionale navigabile pentru folosirea cărora este necesară îndeplinirea vreuneia din condiţiile prevăzute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice şi cele pentru servicii necomerciale şi posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune. + Articolul 29Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou construite sau ieşite din reparaţii va fi imbarcat, pe perioada probelor, fără a poseda carnet de marinar.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie imbarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, în afară personalului de specialitate al şantierului constructor. + Articolul 30Imbarcarea în interesul navigaţiei şi a altor persoane decît cele care formează echipajul navei se va autoriza, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu avizul organelor interesate. + Articolul 31Statutul juridic al personalului de uscat este cel al personalului unităţii economice, organului sau instituţiei de stat ori al organizaţiei cooperatiste sau obşteşti în care acesta îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 32Personalul navigant imbarcat, inclusiv comandantul navei, formează echipajul navei şi se împarte, pe locuri de muncă, astfel: a) de punte; b) de maşini; c) de telecomunicaţii; d) medico-sanitar; e) administrativ şi auxiliar. + Articolul 33Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se împarte astfel:- comandant;- navigatori cu brevete (ofiţeri);- navigatori cu certificat de capacitate;- alţi membri de echipaj.Structura ierarhiei şi atribuţiile funcţiilor la bordul navelor se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor prin regulamentul serviciului la bordul navelor. + Articolul 34Funcţiile ce pot fi îndeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de capacitate sînt numai cele prevăzute în aceste acte. + Articolul 35Brevetele şi certificatele de capacitate se obţin după trecerea unui examen, dat în faţa unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, care va funcţiona în cadrul Inspectoratului de navigaţie civilă.Imbarcarea marinarilor care au întrerupt serviciul militar la bord pe o perioadă mai mare de 5 ani se va putea face numai după reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate, acordată de către autoritatea emitenta. Dacă sînt indicii ca, după aceasta întrerupere, cel care solicita reluarea serviciului la bord nu mai corespunde funcţiei avute, acesta este obligat să se prezinte, la alegerea sa, la examenul prevăzut pentru brevetul sau certificatul de capacitate al funcţiei avute ori al altei funcţii echivalente sau inferioare, cu respectarea condiţiilor de vîrsta, studii şi stagiu stabilite pentru obţinerea brevetului sau certificatului de capacitate al funcţiei respective. + Articolul 36În vederea trecerii examenului pentru obţinerea unui brevet sau certificat de capacitate, personalul navigant are dreptul să se prezinte numai la trei sesiuni pentru acelaşi brevet sau certificat de capacitate. + Articolul 37Personalul care îndeplineşte funcţii permanente specifice pe navele specializate pentru activităţi industriale, pescaresti, utilitare sau de cercetare ştiinţifică face parte din echipajul navei.Ierarhia în echipaj şi modul de desfăşurare a serviciului specific al acestui personal se stabilesc de ministerul sau organizaţia centrala care are în subordine unitatea căreia îi aparţine nava, cu acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 38Echipajul navelor sub pavilion român va fi format din cetăţeni români.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor poate autoriza angajarea, prin contract, pe perioade determinate, de specialişti străini pentru funcţii la bordul navelor sub pavilion român, atunci cînd aceasta este impusa de caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe nava.În cazul în care prin convenţii internaţionale la care statul român este parte s-a prevăzut posibilitatea angajării unor străini în echipajul navelor sub pavilion român, echipajul acestor nave va putea fi alcătuit, în parte sau în totalitate, din străini, cu excepţia comandantului. + Articolul 39Pentru personalul prevăzut la art. 37, autorizarea pentru angajare de specialişti străini se da, în condiţiile art. precedent, de minister sau alt organ central al administraţiei de stat căruia îi aparţine nava, cu acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 40În caz de forta majoră ivit în timpul navigaţiei, comandantul navei va putea completa echipajul cu marinari străini, care îndeplinesc condiţiile de capacitate profesională cerute de legea română.Marinarii străini angajaţi în condiţiile alineatului precedent vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii profesionale şi disciplinare ca şi marinarii cetăţeni români.Personalul străin angajat în cazul prevăzut de alin. 1 va fi înlocuit cu personal român în primul port naţional în care nava va rămîne mai mult de 24 de ore, mentionindu-se debarcarea în rolul de echipaj al navei şi în carnetul de marinar.Dacă prin contractul de munca nu se prevede astfel, beneficiarul serviciilor prestate va readuce personalul străin înlocuit la portul de îmbarcare. + Articolul 41Angajarile de marinari cetăţeni români pe nave străine se pot face cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 42Încheierea, modificarea şi desfacerea contractului de munca al personalului navigant se efectuează potrivit legislaţiei muncii. + Articolul 43Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava şi la hrana pe timpul cît se afla imbarcat, în condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Micşorarea ratei zilnice de alimente sub cuantumul stabilit se poate face numai în caz de forta majoră şi cu plata diferenţei de bani. + Articolul 44Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul imbarcarii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fără culpa sa, personalul navigant are dreptul la o despăgubire stabilită în limita valorii bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului). + Articolul 45Comandantul navei exercita comanda pe nava, în care scop este investit cu autoritate asupra persoanelor imbarcate şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit dispoziţiilor legale şi convenţiilor internaţionale la care statul român este parte. + Articolul 46În împrejurări excepţionale, cînd urmează a fi luate măsuri importante, comandantul este ajutat în luarea hotărîrilor de consiliul de bord, dacă condiţiile de fapt permit convocarea acestuia. Consiliul de bord se constituie şi funcţionează în condiţiile stabilite prin regulamentul serviciului la bord. + Articolul 47În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla în imposibilitate de a exercita comanda navei, aceasta trece de drept asupra secundului şi apoi asupra ofiţerilor de punte în ordine ierarhica, facindu-se menţiune despre aceasta în jurnalul de bord, de către acela care preia comanda navei.La navele fluviale şi alte nave de navigaţie interioară care nu au secund sau ofiţer de navigaţie fluviala la bord, comanda navei trece asupra pilotului.Funcţiile care pot avea şi atributia de secund vor fi stabilite prin regulamentul serviciului de bord. + Articolul 48În timpul stationarilor într-un port străin, comandantul poate sa dea adapost pe nava marinarilor români rămaşi în acel port de pe navele lor din motive justificate, instiintind despre aceasta pe armator.Acordarea de adapost pe nava se face cu respectarea dispoziţiilor legale ale statului căruia îi aparţine portul şi cu avizul oficiului consular sau secţiei consulare a misiunii diplomatice române.Comandantul va primi la bord, în aceleaşi condiţii, pe cetăţenii români care urmează a fi repatriati prin oficiul consular sau secţia consulară a misiunii diplomatice române. + Articolul 49Comandantii navelor sînt obligaţi sa aducă la cunoştinţa căpităniei portului în care se afla şi celui căruia îi aparţine nava orice evenimente petrecute pe nave în timpul cît acestea se afla în port sau în navigaţie, ca: abordaj, avarie, inec şi altele asemenea. + Articolul 50Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflată în stationare sau în navigaţie, cum sînt abordajele, avariile, sinistrele şi naufragiile, interesînd nava, incarcatura, pasagerii şi echipajul, se depune de către comandantul navei, după cum urmează: a) Pentru orice nava, indiferent de pavilion:- la căpitănia portului în a carei zona teritorială s-a produs evenimentul, dacă acesta a avut loc în apele naţionale române;- la căpitănia primului port român de intrare în ţara unde nava opreşte, dacă evenimentul s-a produs în marea libera sau în apele fluviale, între ultimul port străin şi primul port din apele naţionale române. b) Pentru navele sub pavilion român aflate în mars:- la autoritatea locală competenţa, dacă evenimentul s-a produs în apele unui stat străin unde nava se afla în navigaţie sau în stationare, înştiinţîndu-se şi oficiul consular sau secţia consulară a misiunii diplomatice române;- la autoritatea locală competenţa din primul port de oprire, dacă evenimentul s-a produs în marea libera sau între porturi fluviale străine, înştiinţîndu-se şi oficiul consular sau secţia consulară a misiunii diplomatice române. + Articolul 51Raportul se depune în cel mult 24 de ore de la sosirea ori adăpostirea navei în port sau de la producerea evenimentului cînd acesta a avut loc în timpul stationarii în port. În cazul cînd raportul se depune peste acest termen, comandantul răspunde de dispariţia probelor sau de imposibilitatea conservării lor, din cauza acestei intirzieri.Pentru navele fluviale sub pavilion român, o copie de pe raport se depune, în acelaşi termen, şi la reprezentantul cel mai apropiat al unităţii de navigaţie, care este obligat sa o expedieze în termen de 24 de ore la sediul acesteia.În cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion străin sau între doua nave sub pavilion străin, care nu lezeaza interesele statului român, depunerea raportului este facultativă.Prin raport, în sensul dispoziţiilor art. 50 şi din prezentul articol, se înţelege şi protestul sau reclamaţia ce se face de comandantul navei în toate cazurile de avarii. + Capitolul 4 Operaţiuni efectuate cu mijloace de transport pe apa + Articolul 52Activitatea principala efectuată cu navele este transportul de mărfuri şi călători.De asemenea, navele româneşti pot fi utilizate şi pentru activităţi de construcţii hidrotehnice, de cercetări, de exploatare şi explorare a resurselor marii, fundului marii sau subsolului acestuia, precum şi pentru activităţi auxiliare ca: remorcajul, operaţiile de întreţinere a căilor de comunicaţie pe apa, pilotajul, ranfluarea navelor, salvarea şi alte servicii. + Articolul 53Activitatea de transport pentru beneficiari externi, efectuată cu nave sub pavilion român, se exercită potrivit reglementărilor în vigoare, în condiţiile stabilite de acord cu aceştia şi conform convenţiilor internaţionale la care statul român este parte.Activitatea de transport pentru beneficiari interni efectuată cu nave sub pavilion român, se exercită în condiţiile, la nivelurile şi tarifele stabilite prin dispoziţiile legale. + Articolul 54În porturile, marea teritorială şi în apele interioare ale R.S.R., următoarele activităţi şi operaţiuni privind navele sub orice pavilion se efectuează cu mijloacele navale şi de uscat ale statului român: a) remorcajul şi manevrele în porturi, rade şi bazine; b) remorcajul de la un port românesc la alt port românesc, afară numai dacă convenţii internaţionale la care statul român este parte prevăd altfel; c) serviciul de pilotaj; d) transportul de mărfuri, posta şi pasageri, efectuat prin îmbarcare de pe teritoriul statului român cu destinaţia către alt punct al aceluiaşi teritoriu (cabotajul); e) asistenţa şi salvarea în apele naţionale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor şi încărcăturii acestora; f) scoaterea navelor, epavelor şi incarcaturilor acestora; g) pescuitul; h) serviciile de interes local pentru desfăşurarea activităţii organelor administraţiei de stat în porturi şi în apele naţionale şi altele asemenea; i) construcţiile hidrotehnice; j) exploatarea şi explorarea marii sau fundului marii, conform dispoziţiilor legale. + Articolul 55Remorcherele străine pot face manevrele la sosirea şi plecarea din port sau rada, cu navele pe care le-au remorcat. Aceste remorchere, aflate în cursa în porturile româneşti, pot efectua şi manevra şi alte nave ale întreprinderilor şi societăţilor cărora le aparţin, chiar dacă aceste nave nu au sosit sau nu pleacă cu aceste remorchere.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor poate autoriza ca operaţiunile prevăzute la art. 54 lit. b, d, e, f şi i să fie efectuate şi de nave sub pavilion străin. + Articolul 56Comandantul unei nave sub pavilion român, care primeşte un mesaj indicind ca o nava se afla în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu-şi pune în primejdie grava nava, echipajul sau pasagerii, să se deplaseze cu toată viteza către acea nava, pentru asistenţa şi salvarea persoanelor aflate în pericol la bordul acelei nave.Aceeaşi obligaţie o are comandantul şi în cazul persoanelor aflate în pericol pe ambarcatiuni şi plute de salvare sau în apa.În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care se afla, comandantul socoteşte ca nu este raţional şi nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta. + Articolul 57Comandantul de nava este obligat a acorda, după un abordaj, asistenţa celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge. + Articolul 58Obligaţia de a da asistenţa şi salvare nu mai incumba comandantului unei nave care se afla în călătorie sau gata de plecare, în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuza expres ajutorul, precum şi atunci cînd s-a primit informaţia ca ajutorul nu mai este necesar.Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut în prezentul articol se vor consemna în jurnalul de bord. + Articolul 59Asistenţa şi salvarea navei şi a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori armatorul acesteia. + Articolul 60În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat, în apele portuare şi în rade, căpitănia portului coordonează toate operaţiunile şi asigura disciplina în realizarea acestora. Ea va putea cere concursul navelor şi echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricăror persoane care exercită o profesie în port sau lucrează în mod obişnuit pe chei sau în apele naţionale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat şi să respecte indicaţiile date. + Articolul 61Despre sinistrul navelor străine va fi informat neîntîrziat şi oficiul consular al statului al cărui pavilion îl poarta nava.În cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat străin cu care statul român a încheiat convenţii internaţionale se vor aplica dispoziţiile din aceste convenţii privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului străin. + Articolul 62Acordarea de asistenţa şi salvare a navelor şi condiţiile de executare a acestora, prevăzute în prezenta secţiune, se aplică în mod corespunzător şi în cazurile cînd pe mare sau în apele naţionale se afla în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora. + Articolul 63Sistemul de salvare pe mare şi pe apele interioare navigabile se organizează de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Organizarea posturilor de salvare şi prim ajutor pe plaje şi în stranduri se face, potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, de către organizaţiile cărora le aparţin. + Articolul 64Asistenţa acordată navelor sau aeronavelor aflate în pericol pe mare şi salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistenţa şi salvatorului la o retributie ce se va stabili tinindu-se seama de:- pericolul în care s-a aflat nava asistată ori salvata;- promptitudinea intervenţiei şi timpul întrebuinţat pentru aceasta;- pericolul la care s-au expus salvatorii şi mijloacele întrebuinţate;- condiţiile hidrometeorologice pe timpul intervenţiei;- valoarea bunurilor angajate în acţiune;- eforturile depuse;- priceperea dovedită pe timpul intervenţiei;- cheltuielile efectuate pentru intervenţie;- rezultatul util obţinut şi valoarea bunurilor salvate.Prin valoarea bunurilor salvate se înţelege suma la care acestea au fost evaluate, tinindu-se seama şi de posibilităţile de valorificare, iar dacă au fost vîndute, suma rezultată din vînzare, cu scăderea în ambele cazuri a impozitelor şi taxelor, precum şi a cheltuielilor. + Articolul 65Cuantumul retributiei, precum şi repartizarea acesteia între salvatori se stabilesc pe baza acordului intervenit între cei interesaţi, iar în lipsa acordului, după caz, de instanţele judecătoreşti, organele arbitrajului de stat sau Comisia de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerţ a R.S. România, în conformitate cu competenţa acestora, cu excepţia cazurilor cînd prin contractul de salvare încheiat pentru o nava străină s-a prevăzut competenţa unui alt organ jurisdicţional. + Articolul 66Organele de jurisdicţie vor putea reduce sau anula retributia stabilită convenţional sau, după caz, vor putea respinge ori admite numai în parte cererea pentru stabilirea retributiei, dacă salvatorii, prin culpa lor, au făcut necesară asistenţa ori salvarea sau dacă ei au savirsit infracţiunea de furt, tainuire sau alta infracţiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistenţa ori salvarea.De asemenea, organele de jurisdicţie pot majoră retributia conventionala cuvenită supravietuitorilor în cazurile în care meritele acestora au fost mai mari decît cele estimate în contract, atunci cînd condiţiile de salvare au fost mai grele şi unele cheltuieli mai mari decît cele prevăzute sau cînd partea salvata a ascuns situaţia reală în care se afla. + Articolul 67Dacă cu ocazia acordării asistenţei sau salvării unei nave, aeronave sau încărcăturii acestora au fost salvate şi persoane, salvatorii acestor persoane au dreptul la o parte din retributia salvatorului navei sau aeronavei, încărcăturii şi accesoriilor. Aceasta parte din retributie nu se cuvine cînd asistenţa ori salvarea persoanelor s-a acordat de o nava afectată pentru asemenea operaţiuni de salvare, în afară de cazul cînd prin convenţii se dispune altfel. + Articolul 68Dacă asistenţa sau salvarea a fost prestată de mai multe nave, retributia se va repartiza între ele potrivit aportului fiecăreia. + Articolul 69Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau a încărcăturii lor de către nava care le remorcheza dau drept salvatorilor la retributie numai în cazurile cînd evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau dacă acesta a prestat servicii excepţionale, care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare. + Articolul 70Dreptul la acţiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retribuţii datorate pentru asistenţa sau salvarea navei ori încărcăturii se prescrie în termen de 2 ani de la terminarea operaţiunilor. + Articolul 71Comandantul şi ceilalţi membri ai echipajului navelor care au participat la operaţiuni de asistenţa şi salvare, precum şi angajaţii unităţilor de pe uscat, care au contribuit efectiv la organizarea şi lucrările pentru aceste operaţiuni, sînt îndreptăţiţi a primi o recompensa din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Recompensa se acordă şi în cazul cînd operaţiunile de asistenţa şi salvare au avut loc între nave aparţinînd aceleiaşi unităţi. + Articolul 72Dacă, în termen de 6 luni de la data eşuării sau scufundarii unei nave în apele naţionale, nu se prezintă căpităniei portului o cerere a comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului navei ori încărcăturii sau a mandatarilor lor, de a scoate nava esuata sau scufundata, operaţiunea poate fi efectuată, din proprie iniţiativa, de o unitate de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor sau de alta unitate desemnată de acesta, care ia măsurile pentru paza şi administrarea bunurilor recuperate. + Articolul 73Unitatea care efectuează scoaterea în cazurile prevăzute în art. 72 este în drept sa vinda, cu avizul căpităniei portului, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare cere o cheltuiala prea mare faţă de valoarea lor, sumele obţinute urmînd a fi consemnate. + Articolul 74După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi încărcăturii, căpitănia portului din zona căreia s-a intimplat sinistrul va face publicaţii pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitindu-le sa dovedească drepturile ce au asupra bunurilor salvate.Înştiinţarea se va face prin publicare în Buletinul Oficial al R.S.R., prin afişare la capitaniile de port, precum şi prin alte mijloace de înştiinţare.Dacă în termen de 3 luni de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, se poate proceda la vînzarea acestora şi consemnarea sumei rezultate după scăderea cheltuielilor efectuate cu ocazia acţiunii de ranfulare a navei, a remuneraţiei de salvare, a taxelor şi sumelor datorate bugetului şi a altor cheltuieli rezultate din îndeplinirea procedurii prevăzute în prezentul articol.Dacă pînă la împlinirea unui an de la data consemnarii sumei cei interesaţi nu şi-au valorificat drepturile sau dacă pretenţiile formulate înăuntrul aceluiaşi termen în faţa organelor de jurisdicţie au fost respinse prin hotărîre definitivă, suma consemnată se face venit statului. + Articolul 75În cazul cînd se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave în porturi, rade, canale de acces, în locuri de intrare şi ieşire a navelor sau unde se fac operaţiuni la nave, constituie un pericol ori împiedica navigaţia, căpitănia portului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, va dispune ca proprietarul, armatorul, sau reprezentantul lor sa procedeze, în termenul ce se va fixa, pe cheltuiala lor, la scoaterea navei şi la curăţirea fundului apei, cu respectarea prevederilor art. 54 şi 55 alin. 2.În caz de neîndeplinire în termenul stabilit a acestei obligaţii, se va proceda la efectuarea operaţiunilor în contul proprietarului, armatorului sau reprezentantului lor. + Articolul 76Dacă proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava şi toate bunurile recuperate în condiţiile articolului precedent vor fi vîndute conform art. 74, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenţa revenind la dispoziţia proprietarului după plata creanţelor care grevează nava.În cazul cînd cheltuielile de scoatere a navei întrec suma obţinută prin vînzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanţii lor rămîn obligaţi a plati diferenţa. + Articolul 77Actul de confirmare a executării operaţiunilor prevăzute de art. 72 şi 75 alin. 2, întocmit de căpitănia portului sau, după caz, de comitetul executiv al consiliului popular avînd anexat calculul cheltuielilor, întocmit de unitatea creditoare şi verificat de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, constituie titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza şi administrarea bunurilor salvate şi curăţirea fundului apei.Executarea de către unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau încărcăturii recuperate se face cu prioritate, înaintea oricărei alte creanţe. + Articolul 78Bunurile găsite în apele naţionale ori aruncate de apa pe plaje, ţărm sau cheiuri se predau în termen de 10 zile, căpităniei de port cea mai apropiată ori celui mai apropiat organ al militiei sau celui care le-a pierdut. Organul căruia i s-a predat bunul procedează potrivit dispoziţiilor legale referitoare la bunurile găsite.Bunurile găsite în apele de frontieră, provenite de pe teritoriul statelor vecine, vor fi înapoiate autorităţilor competente ale acestor state, prin organele de graniceri. + Articolul 79Armele, munitiile, materiile explozive, precum şi alte bunuri a căror deţinere fără drept este sancţionată potrivit legii penale, găsite în condiţiile art. 78, se predau, de îndată, celui mai apropiat organ al militiei, care va proceda potrivit dispoziţiilor legale privind regimul acestor bunuri. + Articolul 80Persoanele care predau în termen bunurile prevăzute în art. 78 alin. 1 au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pînă la a treia parte din valoarea lor pentru bunurile găsite în apele naţionale şi de pînă la a zecea parte pentru bunurile găsite pe plaja, ţărm sau cheiuri.Persoanele care predau în termen bunurile prevăzute în art. 78 alin. 1 şi de îndată bunurile prevăzute în art. 79 au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute pentru recuperarea şi predarea lor. + Articolul 81Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în art. 78 şi 79 se sancţionează potrivit legii penale. + Articolul 82Porturile, radele şi bazinele portuare în care pilotajul este obligatoriu, precum şi categoriile de nave care trebuie pilotate în mod obligatoriu se stabilesc din ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor.În apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin condiţii bilaterale sau multilaterale intervenite între ţările riverane interesate, la care R.S.R. este parte, zonele de pilotaj obligatoriu sînt cele fixate în baza acestor convenţii. + Articolul 83Pilotul indica drumul şi asista pe comandantul navei în efectuarea manevrei necesare pentru urmarea drumului indicat.Comandantul este obligat sa pună la dispoziţia pilotului datele necesare asupra caracteristicilor de manevra ale navei.Pe timpul cît la bord, pilotul nu înlocuieşte pe comandant la comanda navei, acesta continuind a fi răspunzător de manevra navei sale şi de orice daune rezultate din operaţiunile de manevra. + Articolul 84Pilotul nu poate părăsi nava decît după ce a fost înlocuit sau nava a fost ancorata ori legată la locul destinat, iar la plecare, pînă ce nava nu a ieşit din zona de pilotaj.În timpul serviciului la bordul navei pe care este însărcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum şi la cazare, dacă este cazul, în aceleaşi condiţii ca şi ofiţerii de pe bord.Pilotul care efectuează operaţiunile prevăzute în prezenta secţiune nu face parte din echipajul navei pilotate. + Articolul 85Modul de recrutare a piloţilor şi de efectuare a serviciului de pilotaj se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementărilor unor convenţii încheiate între statul român şi statele riverane interesate, condiţiile se stabilesc potrivit acestor convenţii. + Articolul 86Pentru serviciile de pilotaj se percep taxele stabilite potrivit dispoziţiilor legale.Sînt scutite de plată taxelor de pilotaj: a) navele militare române şi străine; b) navele întrebuinţate la un serviciu public, de întreţinere sau pentru controlul şi supravegherea navigaţiei, precum şi cele întrebuinţate în cazuri de pericol de inundaţii; c) navele şcoala, spital şi de sport. + Articolul 87Pilotii fluviali care prestează serviciul permanent la bordul unei nave fluviale fac parte din echipajul navei şi li se aplică prevederile referitoare la acest echipaj. + Capitolul 5 Supravegherea şi controlul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale + Articolul 88În zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrările şi orice alte instalaţii şi amenajări care ar putea împiedica circulaţia în zona, ar ascunde amenajările făcute în interesul navigaţiei, pe terenuri, maluri sau în porturi, ori ar împiedica folosirea normală a acestor amenajări, vor putea fi executate numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.Categoriile de lucrări vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 89Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor poate dispune, în zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize şi alte semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, pe toată întinderea malurilor şi apelor în punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranţa navigaţiei. În acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispoziţiilor legale, defrisarile necesare menţinerii vizibilitatii semnelor şi mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrişare va fi depozitat la dispoziţia organelor silvice.Cheltuielile de instalare şi de întreţinere vor fi suportate de organele însărcinate cu întreţinerea căilor navigabile, a lacurilor şi porturilor.Instalarea în afară zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor şi a celorlalte semnale de navigaţie prevăzute în alin. 1 se va face cu acordul deţinătorului terenului. + Articolul 90Lucrările în albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de produse de balastiera şi altele asemenea, se pot executa numai cu autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 91Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub apele navigabile se va face numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Beneficiarii acestor instalaţii şi construcţii sînt obligaţi a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea în navigaţie. + Articolul 92Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrînd în apele sau porturile române, sînt obligate să respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale, staţionarea, operarea şi plecarea din porturi, prevăzute de dispoziţiile legii române. + Articolul 93Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la ţărm în afară limitelor porturilor, numai în locurile fixate în acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu excepţia cazurilor de forta majoră avînd drept consecinţa imposibilitatea continuării navigaţiei.Cazurile de forta majoră invocate de comandantul navei se verifica şi se atesta de căpitănia portului în zona căreia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinaţie.Locurile de acostare şi ancorare în afară limitelor porturilor, aflate în apele de frontieră sau în marea teritorială, se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor cu acordul organelor de graniceri.În cazurile de forta majoră, comandantul navei este obligat sa anunţe imediat şi primul post de graniceri sau de militie. + Articolul 94Dacă nava este autorizata să facă operaţiuni în puncte izolate, în afară limitelor portului şi unde nu se afla organe ale căpităniei de port, se vor îndeplini formalităţile de sosire cerute de lege ca şi cînd nava ar fi intrat în port.Condiţiile în care vor fi îndeplinite aceste formalităţi vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. + Articolul 95Cînd, în caz de forta majoră, incarcatura este descarcata de pe nava, în total sau în parte, pe ţărm, în afară porturilor, se va anunta de îndată, prin orice mijloace, căpitănia portului cea mai apropiată şi primul post de graniceri sau de militie. + Articolul 96Navele care operează în afară limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua în aceeaşi dana. + Articolul 97Pentru exercitarea activităţii de supraveghere şi control a ordinii navigaţiei, capitaniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau noapte, la bordul oricărei nave, indiferent de pavilion, aflată în porturi şi în afară acestora, în limitele apelor naţionale. + Articolul 98Capitaniile de port vor interzice libera navigaţie în apele naţionale, precum şi operaţiunile de încărcare-descărcare şi transbord sau legătură cu uscatul, navelor care nu au acte de bord sau nu îndeplinesc condiţiile prevăzute prin acestea, precum şi navelor care nu au obţinut permisul de acostare şi autorizarea de libera practica în port, data de organele sanitare după vizitarea navei. + Articolul 99Căpitănia portului nu va admite plecarea navelor din port sau rada, dacă: a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu ar mai fi valabile; b) navele maritime au gaura de apa la bord; c) navele fluviale au gaura de apa la corp prin care apa pătrunde în cantitate mai mare decît cea care poate fi scoasa cu mijloacele bordului; d) funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasă; e) nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare şi de ancorare sau babalele nu prezintă siguranţa; f) incarcatura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedica vizibilitatea în navigaţie; g) stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sînt defectuoase, periclitînd siguranţa navigaţiei; h) pescajul maxim stabilit în actele navei este depăşit; i) numărul pasagerilor imbarcati depăşeşte cifra arătată de certificatul care stabileşte numărul de pasageri admis; j) membrii echipajului nu poseda brevetele sau certificatele prevăzute de legile statului sub al cărui pavilion se afla nava; k) la bordul navei nu se afla personalul necesar siguranţei navigaţiei; l) în orice alte cazuri cînd siguranţa navei în navigaţie este periclitata. + Articolul 100Căpitănia portului nu va elibera actele de bord şi permisul de plecare acelor nave care nu au achitat taxele, eventuale amenzi şi despăgubiri la care sînt obligate, potrivit dispoziţiilor legale, faţă de căpitănia de port sau de alte organe portuare.Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada şi în cazul cînd s-a cerut aceasta, prin adresa scrisă, de către un organ local al puterii sau un organ al administraţiei de stat, de organele jurisdicţionale ori cele ale procuraturii. + Articolul 101Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada şi în cazurile cînd căpitănia primeşte reclamaţii scrise prin care se cere reţinerea navei, pentru pretenţii de neplata mărfii încărcate, pretenţii rezultind din avarie comuna, avarii, abordaje, asistenţa sau salvare, despăgubiri, taxe şi alte asemenea.În cazurile prevăzute în prezentul articol, reţinerea încetează dacă proprietarul navei a depus o garanţie suficienta în raport cu suma pretinsa sau dacă, în termen de 24 de ore de la reţinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o încheiere judecătorească de punere sub sechestru; în calculul acestor ore nu se iau în considerare orele din zilele nelucrătoare. + Articolul 102Răspunderea pentru reţinerea nejustificată a navei o poarta acel la cererea căruia a fost reţinută nava. + Articolul 103Prevederile art. 97, 100 şi 101 nu se aplică navelor militare şi navelor sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale. + Articolul 104Capitaniile de port primesc reclamaţiile referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei care au avut loc pe nave, în porturi, pe ţărm, rapoartele privind sinistrele, abordajele şi orice avarie şi efectuează cercetări, administrind probe şi incuviintind expertize, în limitele competentei lor.De asemenea, capitaniile de port primesc reclamaţiile şi plingerile referitoare la abateri în legătură cu navigaţia sau care au avut loc pe nave în porturi, pe coaste şi pe maluri, fac cercetări în limita competentei lor şi în caz de vinovăţie, procedează potrivit legii.Capitaniile de port pot proceda şi din oficiu la cercetarea accidentelor de navigaţie, dacă considera ca aceasta este necesar, precum şi la alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu. + Articolul 105Cînd o nava a naufragiat sau, în urma unui sinistru, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipaj sau numai de comandant, căpitănia portului procedează neîntîrziat la cercetarea cauzelor şi împrejurărilor în care acestea s-au produs şi ia măsurile necesare pentru conservarea probelor materiale în vederea continuării cercetărilor şi a stabilirii raspunderilor.Căpitănia portului face cercetări chiar dacă sinistrul priveşte o nava sub pavilion străin. + Articolul 106Serviciul medico-sanitar la bordul navelor se organizează de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, potrivit competentei sale, în raport cu tipul de nava, numărul membrilor echipajului, caracterul transportului şi traseul geografic ce urmează a fi parcurs. + Articolul 107Normele specifice de igiena pe nave şi condiţiile de acordare a asistenţei medicale pentru personalul de uscat din incinta porturilor se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului Sănătăţii. + Capitolul 6 Infracţiuni + Articolul 108Conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează fapta comandantului care încredinţează conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate. + Articolul 109Exercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate de către personalul de bord care asigura direct siguranţa navigaţiei pe apa a navei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.În sensul prezentului decret, o persoană se considera ca se afla în stare de ebrietate dacă are în singe o îmbibaţie alcoolică peste limita de 2%, sau chiar o îmbibaţie mai mica dacă aceasta are drept consecinţa micsorari manifeste ale facultăţilor de echilibru ori de mişcare ale acelei persoane, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de proba. + Articolul 110Refuzul personalului prevăzut în art. 109 de a se supune recoltarii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. + Articolul 111Părăsirea postului sau navei, fără aprobare, de către un membru al echipajului ori de către pilot în timpul efectuării serviciului prevăzut în art. 83 şi 84, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe sau stinjeni navigaţia ori să se pună în pericol siguranţa navei sau a încărcăturii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. + Articolul 112Fapta de a adormi în timpul serviciului de cart sau de garda, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe sau stinjeni navigaţia ori să se pună în pericol siguranţa navei sau a încărcăturii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an. + Articolul 113Părăsirea navei de către comandant în caz de pericol, înainte de a-şi fi exercitat pînă la capăt îndatoririle de serviciu pentru salvarea navei, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 4 ani. + Articolul 114Fapta comandantului unei nave de a nu-şi îndeplini obligaţiile de asistenţa şi salvare a navelor şi persoanelor aflate în pericol pe apa sau, în caz de abordaj, de a nu comunică celeilalte nave, în măsura posibilităţilor datele necesare identificarii navei proprii, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 4 ani. + Articolul 115Dacă faptele prevăzute în art. 108, 109, 111, 112, 113 şi 114 au avut ca urmare un accident de navigaţie, constind în abordaj cu consecinţe materiale importante, avarierea grava a unei nave ori distrugerea sau degradarea importanţa a unor bunuri de orice fel, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.Dacă s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vătămarea corporală grava a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. + Articolul 116Acţiunea penală pentru infracţiunile cuprinse în prezenta secţiune, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 115, se pune în mişcare la sesizarea conducătorului unităţii căreia îi aparţine nava sau a Inspectoratului de navigaţie civilă. + Articolul 117Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu privind siguranţa navigaţiei şi a navei se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.Dacă fapta este săvîrşită de comandantul navei pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani. + Articolul 118Lovirea superiorului de către inferior se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.În cazul în care cel lovit se găseşte în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. + Articolul 119Lovirea inferiorului de către superior se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amendă. + Articolul 120Acţiunea penală pentru infracţiunile din prezenta secţiune se pune în mişcare la sesizarea comandantului navei.Cînd infracţiunile prevăzute în art. 117 şi 119 sînt săvîrşite de comandant, acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea conducătorului unităţii căreia îi aparţine nava.Pentru infracţiunile prevăzute în art. 118 şi 119 acţiunea penală se pune în mişcare şi la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate. + Articolul 121Arborarea fără drept pe o nava a pavilionului român se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. + Articolul 122Neexecutarea de către pasageri a ordinului comandantului navei în timpul unui sinistru naval se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. + Articolul 123Stînjenirea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale echipajului de conducere a unei nave, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol siguranţa navei, sau preluarea fără drept a controlului navei, direct sau indirect, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.Dacă fapta se săvîrşeşte în scopul devierii navei de la itinerariul sau, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.Cînd pentru săvîrşirea faptelor prevăzute în alineatele precedente a fost ucisa o persoană ori dacă faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai multe persoane ori alte consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este moartea şi confiscarea totală a averii sau închisoarea de la 15 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.Tentativa se pedepseşte.Se considera tentativa şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunii prevăzute în prezentul articol. + Articolul 124Omisiunea de a denunta de îndată săvîrşirea infracţiunii prevăzută în art. 123 se sancţionează în condiţiile şi cu pedepsele prevăzute în art. 170 din Codul penal. + Articolul 125În cazul cînd infracţiunea de sclavie prevăzută în art. 190 din Codul penal, cea de piraterie prevăzută în art. 212 din Codul penal şi infracţiunea de trafic de stupefiante prevăzută în art. 312 din Codul penal sînt săvîrşite prin folosirea navei, aceasta nava se confisca, dacă proprietarul ei a avut cunoştinţa de aceasta. + Capitolul 7 Norme speciale de procedura + Articolul 126Luarea de măsuri şi efectuarea de cercetări la bordul unei nave sub pavilionul unui stat străin, cu care statul român a încheiat convenţii prin care se prevede înştiinţarea oficiului consular al statului al cărui pavilion îl poarta nava, se fac în conformitate cu prevederile acestor convenţii. + Articolul 127Pentru faptele care nu au un caracter penal sau nu interesează ordinea publică, capitanii de port vor acorda asistenţa comandantilor de nave străine pentru luare de măsuri la bord numai la cererea scrisă a comandantului navei sau a funcţionarului consular al statului al cărui pavilion îl arboreza nava. + Articolul 128Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea, efectuate pe nave sau în incinta porturilor de către instanţele de judecată sau de alte organe de urmărire penală decît capitanii de port, se fac numai în asistenţa căpitanului portului sau a reprezentantului sau. + Articolul 129Infracţiunile prevăzute în art. 115 se judeca în prima instanţa de tribunalul judeţean sau, după caz, de Tribunalul municipiului Bucureşti.Infracţiunile prevăzute în art. 123 şi 124 se judeca în prima instanţa de Tribunalul municipiului Bucureşti. + Capitolul 8 Dispoziţii finale + Articolul 130Normele de exploatare a porturilor maritime sau fluviale se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu consultarea ministerelor interesate, ţinînd seama de capacitatea de transport, de operare şi depozitare a mărfurilor destinate exportului sau importului, în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale. + Articolul 131Consiliul de Miniştri va emite, pînă la expirarea termenului prevăzut de art. 132, un regulament pe baza şi în vederea executării prevederilor prezentului decret. + Articolul 132Prezentul decret intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al R.S. România.Pe data intrării în vigoare a prezentului decret se abroga Decretul nr. 40/1950 privind marina comercială şi Decretul nr. 41/1950 privind supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale, precum şi orice alte dispoziţii contrare.---------------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari