DECIZIA nr. 239 din din 16 iunie 2025referitoare la interpretarea art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic privind indemnizația de grad profesional
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 889 din 29 septembrie 2025
Dosar nr. 2.761/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.761/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent-șef în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 288/90/2024.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților; acestea nu au depus puncte de vedere asupra raportului.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 288/90/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data promovării, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 27 noiembrie 2024, cu nr. 2.761/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 26 mai 2025, ulterior preschimbat pentru data de 16 iunie 2025.II. Normele legale incidente9. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic^1, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 46/2008)^1 În vigoare de la 30 martie 2008 până la 11 ianuarie 2025, fiind abrogat prin Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic. + Articolul 120(3) Gradele profesionale, drepturile și îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială.(4) Indemnizațiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și subunitățile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000) + Articolul 4(1) În funcție de modul prin care se stabilește raportul de muncă, personalul silvic se diferențiază în următoarele categorii:a) personal silvic cu statut de funcționar public - personalul silvic numit în funcție printr-un act administrativ și care se află într-un raport de serviciu cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau cu autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare sau cu structurile teritoriale de specialitate ale acestora, cu alte autorități și instituții publice centrale sau cu structurile teritoriale ale acestora; personalul silvic ales sau numit într-o funcție de demnitate publică;b) personal silvic angajat cu contract individual de muncă - personalul silvic care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, încheiat în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza unui contract de mandat, încheiat în condițiile legii;c) personal didactic - personal silvic care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. (...) + Articolul 22(2) Indemnizația de grad profesional și sporul de risc reprezintă componente ale drepturilor salariale și se acordă lunar personalului silvic prevăzut la art. 4 alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 120 alin. (3)-(5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) Sumele necesare pentru acordarea indemnizației de grad profesional prevăzute la alin. (2) se calculează, anual, prin înmulțirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație.(4) Valorile coeficientului k sunt prevăzute în anexa nr. 2.11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) + Articolul I(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.12. Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată^2 (Hotărârea Guvernului nr. 1447/2022)^2 În vigoare de la 9 decembrie 2022 până la 30 septembrie 2023, fiind abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023. + Articolul 1Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.13. Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată^3 (Hotărârea Guvernului nr. 900/2023)^3 În vigoare de la 28 septembrie 2023 până la 30 iunie 2024, fiind abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2024. + Articolul 1Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include indemnizații, sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.III. Expunerea succintă a procesului14. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.01.2024 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră X, a solicitat instanței anularea Deciziei nr. XX, precum și a deciziilor subsecvente și emiterea unei noi decizii, în care indemnizația de grad profesional aferentă gradului de inginer inspector general silvic gradația II să fie stabilită conform prevederilor art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 și ale Hotărârii Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la 1.11.2023, dată la care a început să producă efecte decizia contestată.15. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta nu a respectat dispozitivul Sentinței civile nr. 1.143/2020 a Tribunalului Vâlcea, rămasă definitivă prin Decizia nr. 598/2021/R-CONT a Curții de Apel Pitești, sentință prin care s-a dispus obligarea acesteia la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite drepturile salariale cu includerea indemnizației de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 coroborat cu art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000.16. A mai arătat că, deși prin Adresa nr. aaa din 23.10.2023 au fost avute în vedere dispozițiile art. 22 alin. (2)-(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 pentru calculul corect al valorii indemnizației de grad profesional, prin raportare la suma stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la data promovării în grad profesional - 16.10.2023, ulterior pârâta a emis decizia contestată, în care a prevăzut în mod eronat indemnizația de grad profesional, într-un cuantum mai mic, indicând ca temei dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022, act normativ abrogat la data promovării.17. Prin întâmpinare, pârâta a menționat că, pentru punerea în executare a hotărârilor sus-indicate, a emis decizia din anul 2021, prin care reclamantului i-a fost stabilită indemnizația de grad profesional în cuantum de 2.162 lei, aferentă gradului de inginer inspector general silvic III. În data de 16.10.2023, conform hotărârii emise de Comisia de încadrare a personalului silvic pe grade profesionale și gradații din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, angajatorul a acordat reclamantului gradul profesional silvic de inginer inspector general silvic II. În urma obținerii acestui grad profesional, instituția pârâtă a emis dispoziția atacată, prin care indemnizația de grad profesional a fost stabilită la valoarea de 2.880 lei/lună, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară în cuantum de 3.000 lei - aflat în plată la data respectivă, de cuantumul acestei indemnizații beneficiind salariații instituției care obținuseră sentințe judecătorești definitive în anul 2023.18. Prin Sentința civilă nr. 249 din 2.04.2024, Tribunalul Vâlcea a respins cererea de chemare în judecată, reținând că valoarea indemnizației de grad profesional cuvenită reclamantului a fost stabilită în aplicarea art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, pârâta neavând posibilitatea de a calcula cuantumul acestei indemnizații având în vedere salariul minim pe economie valabil începând cu data de 1.10.2023 (stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023), în condițiile în care cuantumul, pentru noul grad profesional dobândit de reclamant la data de 16.10.2023, nu putea depăși nivelul indemnizației stabilite pentru luna decembrie 2022.19. Împotriva Sentinței civile nr. 249 din 2.04.2024, reclamantul a exercitat calea de atac a recursului, susținând că nu sunt aplicabile prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, în cazul de față fiind în discuție o promovare, deoarece nu mai ocupă aceeași funcție de inginer inspector general silvic gradația III, ci de inginer inspector general silvic gradația II.20. Curtea de Apel Pitești a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea chestiunii de drept anterior menționate.IV. Motivele reținute de titularul sesizării21. Instanța de trimitere a apreciat că este admisibilă sesizarea motivat de următoarele: sesizarea este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) raportat la cele ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești; chestiunea de drept ce urmează a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022; problema de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate; de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât calea de atac privește calcularea gradației în cursul anului 2023, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022; în urma consultării jurisprudenței instanței supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.V. Punctul de vedere al titularului sesizării22. Completul de judecată a opinat că este necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând că normele de drept incidente în cauză sunt pasibile de interpretări diferite, sub aspectul calculării indemnizației de grad profesional cu ocazia promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023.23. Astfel, prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 reglementează în mod expres menținerea indemnizațiilor, inclusiv a indemnizației de grad profesional la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul care ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.24. Per a contrario, modificarea indemnizației intervine doar ca urmare a schimbării funcției și a condițiilor de desfășurare a activității.25. Indemnizația de grad profesional se calculează potrivit art. 22 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 prin înmulțirea valorii salariului minim garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație.26. În consecință, prin trecerea într-o altă gradație, singurul element din componența indemnizației care se modifică este coeficientul k, însă valoarea venitului minim garantat la care se aplică respectivul coeficient nu se schimbă ca o consecință a promovării.27. Venitul minim garantat pentru anul 2023 a fost modificat față de valoarea din 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2023 și prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru perioada începând cu 1 octombrie 2023, iar promovarea în gradul profesional de inginer inspector general silvic gradația II a reclamantului s-a realizat începând cu data de 1.11.2023.28. Pentru acest motiv, cu ocazia promovării, indemnizația de grad profesional se va modifica doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradației în care a promovat, însă nu se va schimba sub aspectul venitului minim la care se aplică noul coeficient, față de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care mențin cuantumul indemnizației la nivelul lunii decembrie 2022.VI. Punctele de vedere ale părților29. Reclamantul a arătat că în prezenta cauză, fiind în discuție o promovare care presupune o altă funcție, nu se susține aplicarea art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, chiar textul de lege instituind o astfel de excepție; ca atare, pârâta trebuia să calculeze indemnizația de grad profesional cu aplicarea venitului minim reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la momentul promovării.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie30. Pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal au fost identificate hotărâri judecătorești, prin care s-a reținut că este direct aplicabilă Decizia nr. 72/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă nu numai în ceea ce privește dispozitivul, ci și considerentele, care se impun cu forță obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) coroborat cu art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin această decizie s-a considerat că Legea nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic^4 (Legea nr. 234/2019) reprezintă cadrul normativ care a stabilit cuantumul indemnizației aferente gradului profesional și criteriile pe baza cărora să poată fi cuantificat un astfel de spor salarial, de la intrarea în vigoare a acestei legi rezultând, fără echivoc, îndreptățirea reclamantului la plata acestei indemnizații. Așadar, din moment ce modalitatea de calcul a fost stabilită prin lege, act normativ superior hotărârii de Guvern, reclamantul este îndreptățit să primească această componentă salarială, în baza Legii nr. 234/2019.^4 Care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000.31. Curtea de Apel București a comunicat punctele de vedere exprimate de magistrații secțiilor consultate din cadrul acestei instanțe și al tribunalelor arondate, în sensul că indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. S-a arătat că prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 reglementează în mod expres menținerea indemnizațiilor, inclusiv a indemnizației de grad profesional, la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul care ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Modificarea indemnizației intervine doar ca urmare a schimbării funcției și a condițiilor de desfășurare a activității. Prin trecerea într-o altă gradație, singurul element din componența indemnizației care se modifică este coeficientul k, însă valoarea venitului minim garantat la care se aplică respectivul coeficient nu se schimbă ca o consecință a promovării. Venitul minim garantat pentru anul 2023 a fost modificat față de valoarea din 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, începând cu 1 ianuarie 2023, și prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, pentru perioada începând cu 1 octombrie 2023.32. Judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal au exprimat aceeași opinie.33. La nivelul curților de apel Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara nu a fost identificată practică judiciară relevantă; nu au fost comunicate opinii teoretice exprimate de către judecători.34. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale35. În cauză prezintă relevanță următoarele decizii:– Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege“;– Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.158 din 6 decembrie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, personalul silvic nu beneficiază de indemnizația de grad profesional în absența elaborării unor acte normative care să reglementeze modalitatea de stabilire, în concret, a acestui drept salarial.“;– Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 18 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secția civilă, în Dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019, se calculează în funcție de salariul minim brut garantat pentru studii medii sau în funcție de salariul minim brut garantat pentru studii superioare, având în vedere studiile persoanelor solicitante; Dacă în ceea ce privește calculul indemnizației prevăzute de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare din 16.12.2019, acesta este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care prevăd plafonarea anuală a sporurilor și indemnizației personalului plătit din fonduri publice“.36. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale supuse interpretării, din perspectiva vizată de sesizarea pendinte.IX. Raportul asupra chestiunii de drept37. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării38. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează însă, în mod corespunzător, cu dispozițiile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanța de urgență.39. În contextul normativ indicat, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.40. Referitor la primele două condiții enunțate se reține că Dosarul nr. 288/90/2024 se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care judecă cauza în recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu referire la art. 536 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, iar obiectul litigiului se circumscrie domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială (reclamantul face parte din categoria personalului silvic cu statut de funcționar public, în discuție fiind modul de calcul al indemnizației de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 pentru această categorie de personal, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, prin raportare la dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022).41. Prin urmare, primele două cerințe sunt îndeplinite.42. În ceea ce privește cea de-a treia condiție de admisibilitate, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se observa, potrivit jurisprudenței constante a Completului învestit cu soluționarea unei chestiuni de drept, că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, care ar fi, cum eronat se reține în sesizare, „obligată“ ope legis să declanșeze mecanismul prejudicial.43. Astfel, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în cel al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.44. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) cu privire la claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție.45. Se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege ce se cer a fi interpretate, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei obiect al sesizării instanței de trimitere, cu încălcarea rolului constituțional al instanței legal învestite de a judeca efectiv procesul.46. Pe de altă parte, trebuie menționat că, în măsura în care Înalta Curte nu a statuat în mod direct cu privire la problema de drept dedusă judecății, atunci când există repere jurisprudențiale și dezlegări asupra unor chestiuni similare, sunt suficiente preluarea raționamentului juridic și aplicarea lui în cauză, fiind vorba de repere utile în procesul de interpretare a normei juridice, în acest fel chestiunea de drept pierzând caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare.47. Evaluând în concret noțiunea „chestiune de drept dificilă“ raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, se constată că se solicită a se stabili dacă, în cazul promovării reclamantului într-o altă gradație în cursul anului 2023, indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 urmează a se calcula prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 ori prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 - în vigoare la data promovării, avându-se în vedere și dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care limitează, începând cu luna ianuarie 2023, „cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, (...) care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, (...) de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.48. În cauză, Curtea de Apel Pitești a expus, în cuprinsul încheierii de sesizare, în mod coerent și neezitant, un punct de vedere lipsit de echivoc cu privire la aplicarea normei juridice deduse interpretării pe calea prezentului mecanism procedural, în concordanță cu practica judiciară atașată și opiniile teoretice exprimate de instanțele consultate.49. Așadar, instanța de trimitere nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept incidente, fapt ce reiese fără îndoială din cele consemnate la capitolul V din prezentul raport, urmărind, mai degrabă, obținerea unei confirmări a soluției ce urmează a fi adoptată în litigiul dedus judecății.50. Astfel, a opinat că, la momentul promovării, indemnizația de grad profesional se modifică doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradației în care a promovat, iar nu în privința venitului minim la care se aplică noul coeficient, față de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care mențin cuantumul indemnizației la nivelul lunii decembrie 2022. Ca atare, indemnizația de grad profesional, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022.51. În concret, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că, în speță, titularul sesizării reclamă o aparentă dificultate de interpretare și face trimitere la dispoziții legale [art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, respectiv art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022] care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi deduse dezlegării în cadrul judecății pendinte, fiind, mai degrabă, necesar a fi realizat un simplu raționament juridic, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale relevate, obiect al sesizării în cauză.52. Din această perspectivă, nu se poate reține existența unei chestiuni juridice veritabile, cu risc de a genera jurisprudență divergentă, astfel încât să devină necesară activarea prezentului mecanism preventiv de uniformizare a practicii judiciare.53. De altfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, prin Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, paragrafele 42 și 52, că norma de drept este clară, în sensul că indemnizația de grad profesional se determină „prin înmulțirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație“; prin aceeași decizie s-a arătat că „indemnizația de grad profesional reprezintă o componentă a dreptului salarial, iar, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“.54. Examinând solicitarea care viza chestiunea plafonării indemnizației de grad profesional (la nivelul anului 2019), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat, prin aceeași decizie, că dispoziții de plafonare a acestei indemnizații sunt cuprinse în ordonanțe de urgență anuale referitoare la măsuri fiscale bugetare (corespunzătoare anilor 2019-2022) și că, printr-o simplă interpretare sistematică a prevederilor legale în materie, se poate stabili în ce măsură această parte componentă a salariului lunar intră sub efectul actelor normative de plafonare.55. Asupra naturii juridice a indemnizației de grad profesional acordate personalului silvic s-a pronunțat instanța supremă anterior, prin Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, paragraful 50, care a analizat și considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021, statuând că, „până la adoptarea Legii nr. 234/2019, nu a existat un cadru normativ care să stabilească cuantumul indemnizației aferente gradului profesional sau criteriile pe baza cărora să poată fi calculat un astfel de spor salarial“.56. Pornind de la calificarea dreptului reglementat de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, raportat și la reperele expuse în jurisprudența anterioară a instanței supreme dezvoltată în cadrul mecanismelor de unificare^5, care au stabilit că dispozițiile actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale menționate și pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice, revine instanței de trimitere să aplice raționamentul logico-juridic generat de efectele instituite de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.^5 A se vedea și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 21 octombrie 2024, paragraful 104.57. Este de menționat că, în privința modalității concrete de aplicare a normei de mai sus, dezlegarea poate avea ca reper de interpretare și cele statuate prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024^6, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce pot fi valorificate în măsura în care, ulterior lămuririi situației de fapt, atribut ce revine instanței învestite cu soluționarea pricinii în fond, se reține că reclamantul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții și în anul 2023, astfel încât nu este vorba de o excepție de la art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.^6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, paragrafele 174-185.58. În consecință, raportat la cele ce precedă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că instanța de trimitere dispune de indicatorii necesari aplicării legii la situația de fapt, sens în care nu se impune a fi lămurite normele de drept incidente.59. Față de cele arătate, se apreciază că întrebarea adresată de Curtea de Apel Pitești nu relevă o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă atât din conținutul clar al dispozițiilor de drept vizate de sesizare, cât și de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii în materie, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzei deduse judecății.60. Constatând că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.61. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 288/90/2024, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data promovării, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent-șef,
Oana Cristina Popescu-------
| EMITENT |
Dosar nr. 2.761/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Mirela Vișan | - judecător la Secția I civilă |
| Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă |
| Denisa Livia Băldean | - judecător la Secția I civilă |
| Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ruxandra Monica Duță | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Cosmin Horia Mihăianu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| George Bogdan Florescu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Gabriela Elena Bogasiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ștefania Dragoe | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Cristinel Grosu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Bogdan Cristea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 288/90/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data promovării, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 27 noiembrie 2024, cu nr. 2.761/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 26 mai 2025, ulterior preschimbat pentru data de 16 iunie 2025.II. Normele legale incidente9. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic^1, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 46/2008)^1 În vigoare de la 30 martie 2008 până la 11 ianuarie 2025, fiind abrogat prin Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic. + Articolul 120(3) Gradele profesionale, drepturile și îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială.(4) Indemnizațiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și subunitățile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000) + Articolul 4(1) În funcție de modul prin care se stabilește raportul de muncă, personalul silvic se diferențiază în următoarele categorii:a) personal silvic cu statut de funcționar public - personalul silvic numit în funcție printr-un act administrativ și care se află într-un raport de serviciu cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau cu autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare sau cu structurile teritoriale de specialitate ale acestora, cu alte autorități și instituții publice centrale sau cu structurile teritoriale ale acestora; personalul silvic ales sau numit într-o funcție de demnitate publică;b) personal silvic angajat cu contract individual de muncă - personalul silvic care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, încheiat în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza unui contract de mandat, încheiat în condițiile legii;c) personal didactic - personal silvic care își desfășoară activitatea în baza prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. (...) + Articolul 22(2) Indemnizația de grad profesional și sporul de risc reprezintă componente ale drepturilor salariale și se acordă lunar personalului silvic prevăzut la art. 4 alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 120 alin. (3)-(5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) Sumele necesare pentru acordarea indemnizației de grad profesional prevăzute la alin. (2) se calculează, anual, prin înmulțirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație.(4) Valorile coeficientului k sunt prevăzute în anexa nr. 2.11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) + Articolul I(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.12. Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată^2 (Hotărârea Guvernului nr. 1447/2022)^2 În vigoare de la 9 decembrie 2022 până la 30 septembrie 2023, fiind abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023. + Articolul 1Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.13. Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată^3 (Hotărârea Guvernului nr. 900/2023)^3 În vigoare de la 28 septembrie 2023 până la 30 iunie 2024, fiind abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2024. + Articolul 1Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include indemnizații, sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.III. Expunerea succintă a procesului14. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.01.2024 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră X, a solicitat instanței anularea Deciziei nr. XX, precum și a deciziilor subsecvente și emiterea unei noi decizii, în care indemnizația de grad profesional aferentă gradului de inginer inspector general silvic gradația II să fie stabilită conform prevederilor art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 și ale Hotărârii Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la 1.11.2023, dată la care a început să producă efecte decizia contestată.15. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta nu a respectat dispozitivul Sentinței civile nr. 1.143/2020 a Tribunalului Vâlcea, rămasă definitivă prin Decizia nr. 598/2021/R-CONT a Curții de Apel Pitești, sentință prin care s-a dispus obligarea acesteia la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite drepturile salariale cu includerea indemnizației de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 coroborat cu art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000.16. A mai arătat că, deși prin Adresa nr. aaa din 23.10.2023 au fost avute în vedere dispozițiile art. 22 alin. (2)-(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 pentru calculul corect al valorii indemnizației de grad profesional, prin raportare la suma stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la data promovării în grad profesional - 16.10.2023, ulterior pârâta a emis decizia contestată, în care a prevăzut în mod eronat indemnizația de grad profesional, într-un cuantum mai mic, indicând ca temei dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022, act normativ abrogat la data promovării.17. Prin întâmpinare, pârâta a menționat că, pentru punerea în executare a hotărârilor sus-indicate, a emis decizia din anul 2021, prin care reclamantului i-a fost stabilită indemnizația de grad profesional în cuantum de 2.162 lei, aferentă gradului de inginer inspector general silvic III. În data de 16.10.2023, conform hotărârii emise de Comisia de încadrare a personalului silvic pe grade profesionale și gradații din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, angajatorul a acordat reclamantului gradul profesional silvic de inginer inspector general silvic II. În urma obținerii acestui grad profesional, instituția pârâtă a emis dispoziția atacată, prin care indemnizația de grad profesional a fost stabilită la valoarea de 2.880 lei/lună, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară în cuantum de 3.000 lei - aflat în plată la data respectivă, de cuantumul acestei indemnizații beneficiind salariații instituției care obținuseră sentințe judecătorești definitive în anul 2023.18. Prin Sentința civilă nr. 249 din 2.04.2024, Tribunalul Vâlcea a respins cererea de chemare în judecată, reținând că valoarea indemnizației de grad profesional cuvenită reclamantului a fost stabilită în aplicarea art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, pârâta neavând posibilitatea de a calcula cuantumul acestei indemnizații având în vedere salariul minim pe economie valabil începând cu data de 1.10.2023 (stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023), în condițiile în care cuantumul, pentru noul grad profesional dobândit de reclamant la data de 16.10.2023, nu putea depăși nivelul indemnizației stabilite pentru luna decembrie 2022.19. Împotriva Sentinței civile nr. 249 din 2.04.2024, reclamantul a exercitat calea de atac a recursului, susținând că nu sunt aplicabile prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, în cazul de față fiind în discuție o promovare, deoarece nu mai ocupă aceeași funcție de inginer inspector general silvic gradația III, ci de inginer inspector general silvic gradația II.20. Curtea de Apel Pitești a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea chestiunii de drept anterior menționate.IV. Motivele reținute de titularul sesizării21. Instanța de trimitere a apreciat că este admisibilă sesizarea motivat de următoarele: sesizarea este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) raportat la cele ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești; chestiunea de drept ce urmează a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022; problema de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate; de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât calea de atac privește calcularea gradației în cursul anului 2023, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022; în urma consultării jurisprudenței instanței supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.V. Punctul de vedere al titularului sesizării22. Completul de judecată a opinat că este necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând că normele de drept incidente în cauză sunt pasibile de interpretări diferite, sub aspectul calculării indemnizației de grad profesional cu ocazia promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023.23. Astfel, prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 reglementează în mod expres menținerea indemnizațiilor, inclusiv a indemnizației de grad profesional la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul care ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.24. Per a contrario, modificarea indemnizației intervine doar ca urmare a schimbării funcției și a condițiilor de desfășurare a activității.25. Indemnizația de grad profesional se calculează potrivit art. 22 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 prin înmulțirea valorii salariului minim garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație.26. În consecință, prin trecerea într-o altă gradație, singurul element din componența indemnizației care se modifică este coeficientul k, însă valoarea venitului minim garantat la care se aplică respectivul coeficient nu se schimbă ca o consecință a promovării.27. Venitul minim garantat pentru anul 2023 a fost modificat față de valoarea din 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2023 și prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru perioada începând cu 1 octombrie 2023, iar promovarea în gradul profesional de inginer inspector general silvic gradația II a reclamantului s-a realizat începând cu data de 1.11.2023.28. Pentru acest motiv, cu ocazia promovării, indemnizația de grad profesional se va modifica doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradației în care a promovat, însă nu se va schimba sub aspectul venitului minim la care se aplică noul coeficient, față de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care mențin cuantumul indemnizației la nivelul lunii decembrie 2022.VI. Punctele de vedere ale părților29. Reclamantul a arătat că în prezenta cauză, fiind în discuție o promovare care presupune o altă funcție, nu se susține aplicarea art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, chiar textul de lege instituind o astfel de excepție; ca atare, pârâta trebuia să calculeze indemnizația de grad profesional cu aplicarea venitului minim reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la momentul promovării.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie30. Pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal au fost identificate hotărâri judecătorești, prin care s-a reținut că este direct aplicabilă Decizia nr. 72/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă nu numai în ceea ce privește dispozitivul, ci și considerentele, care se impun cu forță obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) coroborat cu art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin această decizie s-a considerat că Legea nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic^4 (Legea nr. 234/2019) reprezintă cadrul normativ care a stabilit cuantumul indemnizației aferente gradului profesional și criteriile pe baza cărora să poată fi cuantificat un astfel de spor salarial, de la intrarea în vigoare a acestei legi rezultând, fără echivoc, îndreptățirea reclamantului la plata acestei indemnizații. Așadar, din moment ce modalitatea de calcul a fost stabilită prin lege, act normativ superior hotărârii de Guvern, reclamantul este îndreptățit să primească această componentă salarială, în baza Legii nr. 234/2019.^4 Care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000.31. Curtea de Apel București a comunicat punctele de vedere exprimate de magistrații secțiilor consultate din cadrul acestei instanțe și al tribunalelor arondate, în sensul că indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. S-a arătat că prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 reglementează în mod expres menținerea indemnizațiilor, inclusiv a indemnizației de grad profesional, la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul care ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Modificarea indemnizației intervine doar ca urmare a schimbării funcției și a condițiilor de desfășurare a activității. Prin trecerea într-o altă gradație, singurul element din componența indemnizației care se modifică este coeficientul k, însă valoarea venitului minim garantat la care se aplică respectivul coeficient nu se schimbă ca o consecință a promovării. Venitul minim garantat pentru anul 2023 a fost modificat față de valoarea din 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, începând cu 1 ianuarie 2023, și prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, pentru perioada începând cu 1 octombrie 2023.32. Judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal au exprimat aceeași opinie.33. La nivelul curților de apel Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara nu a fost identificată practică judiciară relevantă; nu au fost comunicate opinii teoretice exprimate de către judecători.34. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale35. În cauză prezintă relevanță următoarele decizii:– Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași lege“;– Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.158 din 6 decembrie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, personalul silvic nu beneficiază de indemnizația de grad profesional în absența elaborării unor acte normative care să reglementeze modalitatea de stabilire, în concret, a acestui drept salarial.“;– Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 18 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secția civilă, în Dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019, se calculează în funcție de salariul minim brut garantat pentru studii medii sau în funcție de salariul minim brut garantat pentru studii superioare, având în vedere studiile persoanelor solicitante; Dacă în ceea ce privește calculul indemnizației prevăzute de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare din 16.12.2019, acesta este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care prevăd plafonarea anuală a sporurilor și indemnizației personalului plătit din fonduri publice“.36. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale supuse interpretării, din perspectiva vizată de sesizarea pendinte.IX. Raportul asupra chestiunii de drept37. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării38. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează însă, în mod corespunzător, cu dispozițiile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanța de urgență.39. În contextul normativ indicat, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.40. Referitor la primele două condiții enunțate se reține că Dosarul nr. 288/90/2024 se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care judecă cauza în recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu referire la art. 536 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, iar obiectul litigiului se circumscrie domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială (reclamantul face parte din categoria personalului silvic cu statut de funcționar public, în discuție fiind modul de calcul al indemnizației de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 pentru această categorie de personal, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, prin raportare la dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022).41. Prin urmare, primele două cerințe sunt îndeplinite.42. În ceea ce privește cea de-a treia condiție de admisibilitate, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se observa, potrivit jurisprudenței constante a Completului învestit cu soluționarea unei chestiuni de drept, că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, care ar fi, cum eronat se reține în sesizare, „obligată“ ope legis să declanșeze mecanismul prejudicial.43. Astfel, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în cel al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.44. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) cu privire la claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție.45. Se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege ce se cer a fi interpretate, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei obiect al sesizării instanței de trimitere, cu încălcarea rolului constituțional al instanței legal învestite de a judeca efectiv procesul.46. Pe de altă parte, trebuie menționat că, în măsura în care Înalta Curte nu a statuat în mod direct cu privire la problema de drept dedusă judecății, atunci când există repere jurisprudențiale și dezlegări asupra unor chestiuni similare, sunt suficiente preluarea raționamentului juridic și aplicarea lui în cauză, fiind vorba de repere utile în procesul de interpretare a normei juridice, în acest fel chestiunea de drept pierzând caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare.47. Evaluând în concret noțiunea „chestiune de drept dificilă“ raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile, se constată că se solicită a se stabili dacă, în cazul promovării reclamantului într-o altă gradație în cursul anului 2023, indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 urmează a se calcula prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 ori prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 - în vigoare la data promovării, avându-se în vedere și dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care limitează, începând cu luna ianuarie 2023, „cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, (...) care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, (...) de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.48. În cauză, Curtea de Apel Pitești a expus, în cuprinsul încheierii de sesizare, în mod coerent și neezitant, un punct de vedere lipsit de echivoc cu privire la aplicarea normei juridice deduse interpretării pe calea prezentului mecanism procedural, în concordanță cu practica judiciară atașată și opiniile teoretice exprimate de instanțele consultate.49. Așadar, instanța de trimitere nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept incidente, fapt ce reiese fără îndoială din cele consemnate la capitolul V din prezentul raport, urmărind, mai degrabă, obținerea unei confirmări a soluției ce urmează a fi adoptată în litigiul dedus judecății.50. Astfel, a opinat că, la momentul promovării, indemnizația de grad profesional se modifică doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradației în care a promovat, iar nu în privința venitului minim la care se aplică noul coeficient, față de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, care mențin cuantumul indemnizației la nivelul lunii decembrie 2022. Ca atare, indemnizația de grad profesional, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022.51. În concret, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că, în speță, titularul sesizării reclamă o aparentă dificultate de interpretare și face trimitere la dispoziții legale [art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, respectiv art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022] care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi deduse dezlegării în cadrul judecății pendinte, fiind, mai degrabă, necesar a fi realizat un simplu raționament juridic, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale relevate, obiect al sesizării în cauză.52. Din această perspectivă, nu se poate reține existența unei chestiuni juridice veritabile, cu risc de a genera jurisprudență divergentă, astfel încât să devină necesară activarea prezentului mecanism preventiv de uniformizare a practicii judiciare.53. De altfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, prin Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, paragrafele 42 și 52, că norma de drept este clară, în sensul că indemnizația de grad profesional se determină „prin înmulțirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel național cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad și pentru fiecare gradație“; prin aceeași decizie s-a arătat că „indemnizația de grad profesional reprezintă o componentă a dreptului salarial, iar, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“.54. Examinând solicitarea care viza chestiunea plafonării indemnizației de grad profesional (la nivelul anului 2019), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat, prin aceeași decizie, că dispoziții de plafonare a acestei indemnizații sunt cuprinse în ordonanțe de urgență anuale referitoare la măsuri fiscale bugetare (corespunzătoare anilor 2019-2022) și că, printr-o simplă interpretare sistematică a prevederilor legale în materie, se poate stabili în ce măsură această parte componentă a salariului lunar intră sub efectul actelor normative de plafonare.55. Asupra naturii juridice a indemnizației de grad profesional acordate personalului silvic s-a pronunțat instanța supremă anterior, prin Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, paragraful 50, care a analizat și considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021, statuând că, „până la adoptarea Legii nr. 234/2019, nu a existat un cadru normativ care să stabilească cuantumul indemnizației aferente gradului profesional sau criteriile pe baza cărora să poată fi calculat un astfel de spor salarial“.56. Pornind de la calificarea dreptului reglementat de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, raportat și la reperele expuse în jurisprudența anterioară a instanței supreme dezvoltată în cadrul mecanismelor de unificare^5, care au stabilit că dispozițiile actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale menționate și pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice, revine instanței de trimitere să aplice raționamentul logico-juridic generat de efectele instituite de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.^5 A se vedea și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 21 octombrie 2024, paragraful 104.57. Este de menționat că, în privința modalității concrete de aplicare a normei de mai sus, dezlegarea poate avea ca reper de interpretare și cele statuate prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024^6, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce pot fi valorificate în măsura în care, ulterior lămuririi situației de fapt, atribut ce revine instanței învestite cu soluționarea pricinii în fond, se reține că reclamantul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții și în anul 2023, astfel încât nu este vorba de o excepție de la art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022.^6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, paragrafele 174-185.58. În consecință, raportat la cele ce precedă, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că instanța de trimitere dispune de indicatorii necesari aplicării legii la situația de fapt, sens în care nu se impune a fi lămurite normele de drept incidente.59. Față de cele arătate, se apreciază că întrebarea adresată de Curtea de Apel Pitești nu relevă o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă atât din conținutul clar al dispozițiilor de drept vizate de sesizare, cât și de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă prin hotărâri obligatorii în materie, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluționarea cauzei deduse judecății.60. Constatând că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.61. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 288/90/2024, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data promovării, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent-șef,
Oana Cristina Popescu-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari