DECIZIA nr. 292 din 30 iunie 2025referitoare la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 29 septembrie 2025
Dosar nr. nr. 93/1/2025
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 93/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.416/103/2024. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 5 decembrie 2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, poate fi acordat funcționarilor publici din cadrul Direcției Municipale de Taxe și Impozite începând cu data de 1 februarie 2023, având în vedere limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în condițiile în care acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022.II. Dispozițiile legale supuse interpretării8. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) - anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, capitolul I, lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici + Articolul 1(1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat.9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023) + Articolul IIÎncepând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) + Articolul I(...) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept11. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la 10 iulie 2024, cu nr. 1.416/103/2024, reclamantul Sindicatul X, în numele și pentru membrii săi, a chemat-o în judecată pe pârâta Direcția de Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț, solicitând obligarea pârâtei să stabilească și să le acorde reclamanților sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, începând cu data executării sentinței, precum și despăgubiri în consecință, constând în diferențele salariale, începând cu data de 1 februarie 2023 până la data executării sentinței, actualizate, plus dobânda legală.12. În motivare, reclamantul a arătat, în esență, că membrii de sindicat dețin funcții publice în cadrul pârâtei, iar, în perioada care face obiectul acestui litigiu, deși erau îndreptățiți să primească acest spor, întrucât și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pârâta nu lea acordat respectivul spor. 13. A mai arătat că la nivelul instituției pârâte au fost expertizate toate locurile de muncă și s-a constatat că lucrătorii din cadrul pârâtei sunt expuși la o diversitate de factori de risc profesional și își desfășoară activitatea sub influența a 5 factori de risc. Cu toate acestea, invocând diferite motive de ordin procedural sau financiar, pârâta nu și-a onorat obligațiile prevăzute de lege.14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, solicitând schimbarea hotărârii, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca nefondată. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii15. Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept16. Părțile nu și-au exprimat punctul de vedere asupra dezlegării chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept17. Instanța de trimitere a reținut că la nivelul pârâtei s-a ținut seama în mod corect de limitările prevăzute de actele normative indicate mai sus și care reprezintă veritabile derogări temporare de la normele legii de salarizare a funcționarilor publici.18. Așadar, a conchis că, în contextul în care expertizarea propriu-zisă în cadrul instituției pârâte a avut loc abia în perioada octombrie-decembrie 2022, acest concurs de împrejurări a condus la neacordarea, iar nu la plafonarea sporului în discuție, aspect ce echivalează cu suprimarea unui spor prevăzut de lege.VII. Jurisprudența instanțelor naționale19. Tribunalul București a indicat hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curțile de apel Constanța, București, Iași și Ploiești au comunicat puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra aceleiași chestiuni, din care au rezultat două opinii.20. Într-o primă opinie, majoritară, s-a apreciat că dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 vizează doar cuantumul sporurilor care se acordă în anul 2023, și nu imposibilitatea acordării sporului pentru condiții vătămătoare personalului care îndeplinește în anul 2023 condițiile acordării acestui spor. Totodată, s-a argumentat că limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 reprezintă derogări temporare de la normele legii de salarizare a funcționarilor publici în acord cu art. 12 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu suprimări de drepturi (tribunalele București, Ialomița, Ilfov, Teleorman, curțile de apel Constanța, Iași, Tribunalul Vaslui și opinia majoritară a judecătorilor Tribunalului Iași).21. În sensul primei opinii au fost indicate următoarele hotărâri judecătorești, nedefinitive: Sentința civilă nr. 6.683 din 7 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.620/2/2024 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 10.025 din 13 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 22.239/3/2024 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.22. Într-o a doua opinie s-a apreciat că limitările aduse prin actele normative indicate mai sus reprezintă veritabile derogări temporare de la normele legii de salarizare a funcționarilor, potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât, de vreme ce acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022, el nu poate fi acordat nici ulterior (Tribunalul Giurgiu - opinie minoritară).23. S-a argumentat că totuși este esențial a se stabili dacă personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, întrucât numai în această ipoteză operează limitarea dedusă din cele două acte normative. În măsura în care, prin schimbarea condițiilor de activitate, personalul ar fi expus factorilor de risc prevăzuți în Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală, s-a apreciat că trebuie acordat sporul la același nivel la care acesta era stabilit pentru personalul care, în luna decembrie 2022, își desfășura activitatea în condiții similare.24. S-a exprimat și opinia singulară potrivit căreia sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi recunoscut începând cu data de 1.02.2023, dar efectiv acordat și plătit doar după încetarea restricțiilor impuse prin ordonanțele de urgență menționate sau se poate dispune acordarea sporului, dar la un nivel redus, care să nu depășească procentele alocate în fondul de salarii al instituției, asigurânduse astfel respectarea scopului de limitare a cheltuielilor bugetare urmărit de legiuitor prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (Tribunalul Iași - opinie majoritară).25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale26. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate.IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție27. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizării: Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii; Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.X. Raportul asupra chestiunii de drept28. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție29. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărui dispoziții arată că se completează.30. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:– existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;– sesizarea să privească o chestiune de drept;– soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;– chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.31. Evaluarea elementelor prezentei sesizări relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate.32. Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect obligarea angajatorului, pârâta Direcția de Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț, la stabilirea și acordarea către reclamanți a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, precum și a unei despăgubiri în consecință, constând în diferențele salariale, începând cu data de 1 februarie 2023, aspecte ce determină concluzia în sensul că litigiul respectiv se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât privește drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice.33. Cauza se află în curs de soluționare, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Neamț.34. Cât privește cea de-a doua condiție de admisibilitate, respectiv ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, aceasta nu este îndeplinită.35. Referitor la admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se reține că aceasta trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, întro interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.36. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă.37. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se consideră că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății.38. În raport cu cele expuse anterior se constată că prezenta sesizare nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, întrucât nu se identifică o problemă de interpretare a dispozițiilor art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al conținutului dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare.39. Un criteriu esențial pentru testarea dificultății chestiunii de drept este aptitudinea acesteia de a genera interpretări multiple, materializate într-o incipientă practică neunitară identificată la nivelul instanțelor judecătorești sau/și opinii teoretice divergente. 40. În urma verificării opiniilor exprimate, atât jurisprudențial, cât și teoretic, se evidențiază faptul că nu există niciun risc de jurisprudență neunitară cu privire la interpretarea normelor în discuție. Astfel, se reține că, exceptând punctul de vedere a două tribunale, în mod unanim dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 au fost interpretate în sensul că nu suprimă dreptul la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare și nu se opun de plano acordării acestuia în situația în care condițiile pentru a beneficia de acest spor sunt îndeplinite ulterior, în cursul aplicării etapizate a legii-cadru de salarizare.41. Or, această convergență a punctelor de vedere exprimate întărește concluzia în sensul că norma legală incidentă în cauză este clară, accesibilă și nu ridică dificultăți de interpretare.42. Punctele de vedere minoritare exprimate în cadrul opiniilor comunicate de Tribunalul Giurgiu și Tribunalul Iași nu înlătură concluzia mai sus expusă, având în vedere, pe de o parte, caracterul lor izolat, iar, pe de altă parte, faptul că, în urma lecturării acestora, reiese că inclusiv în această interpretare dispozițiile legale în discuție nu suprimă dreptul salariaților la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, însă acesta poate fi recunoscut și acordat doar în anumite condiții în considerarea normelor respective.43. De asemenea, cu privire la dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, au fost pronunțate de instanța supremă decizii obligatorii, care conțin considerente relevante și pentru dezlegarea problemei de drept din prezenta cauză.44. În acest sens se reține că, prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat asupra impactului și aspectelor pe care art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 le reglementează în legătură cu sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, relevante fiind următoarele considerente:175. (...) Toate aceste dispoziții legale, cuprinse în ordonanțele de urgență emise anual privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, au menținut măsura de politică fiscal-bugetară în sensul plafonării cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar sau solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2019, acesta a rămas neschimbat.176. Așadar, în privința sporurilor, măsura de politică fiscal-bugetară, păstrată prin acte normative succesive, a fost aceea de a menține cuantumul acestora la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. 177. Cum aceste dispoziții legale nu conțin nicio derogare în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și nici nu există vreo rațiune pentru excluderea acestui spor de la aplicarea plafonării succesive, rezultă că problema de drept analizată se impune a fi rezolvată în sensul că acordarea sporului prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie să se realizeze cu respectarea limitei prevăzute de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.178. Voința legiuitorului, exprimată explicit în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost aceea de a plafona cuantumul sporurilor prin raportare la nivelul acordat în luna decembrie 2018, măsură menținută pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincție în funcție de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, și fără a fi reliefată vreo rațiune care să justifice un regim derogatoriu în privința sporului pentru condiții de muncă. Așa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice.45. Decizia obligatorie menționată, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, prezintă repere relevante și concrete de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere, revenind acestora interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării cauzei, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu. 46. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.416/103/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, poate fi acordat funcționarilor publici din cadrul Direcției Municipale de Taxe și Impozite începând cu data de 1 februarie 2023, având în vedere limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscalbugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în condițiile în care acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Raluca Emilia Leote------
| EMITENT |
Dosar nr. nr. 93/1/2025
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă |
| Simona Lala Cristescu | - judecător la Secția I civilă |
| Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă |
| Mihai-Andrei Negoescu-Gândac | - judecător la Secția I civilă |
| Andra Monica Asănică | - judecător la Secția I civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Mirela Polițeanu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Mihaela Mîneran | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Vasile Bîcu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Cristina Ardeleanu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Andreea Bercaru | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Emilian Constantin Meiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Gianina Prelipcean | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 5 decembrie 2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, poate fi acordat funcționarilor publici din cadrul Direcției Municipale de Taxe și Impozite începând cu data de 1 februarie 2023, având în vedere limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în condițiile în care acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022.II. Dispozițiile legale supuse interpretării8. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) - anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, capitolul I, lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici + Articolul 1(1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat.9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023) + Articolul IIÎncepând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) + Articolul I(...) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept11. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la 10 iulie 2024, cu nr. 1.416/103/2024, reclamantul Sindicatul X, în numele și pentru membrii săi, a chemat-o în judecată pe pârâta Direcția de Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț, solicitând obligarea pârâtei să stabilească și să le acorde reclamanților sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, începând cu data executării sentinței, precum și despăgubiri în consecință, constând în diferențele salariale, începând cu data de 1 februarie 2023 până la data executării sentinței, actualizate, plus dobânda legală.12. În motivare, reclamantul a arătat, în esență, că membrii de sindicat dețin funcții publice în cadrul pârâtei, iar, în perioada care face obiectul acestui litigiu, deși erau îndreptățiți să primească acest spor, întrucât și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pârâta nu lea acordat respectivul spor. 13. A mai arătat că la nivelul instituției pârâte au fost expertizate toate locurile de muncă și s-a constatat că lucrătorii din cadrul pârâtei sunt expuși la o diversitate de factori de risc profesional și își desfășoară activitatea sub influența a 5 factori de risc. Cu toate acestea, invocând diferite motive de ordin procedural sau financiar, pârâta nu și-a onorat obligațiile prevăzute de lege.14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, solicitând schimbarea hotărârii, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca nefondată. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii15. Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept16. Părțile nu și-au exprimat punctul de vedere asupra dezlegării chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept17. Instanța de trimitere a reținut că la nivelul pârâtei s-a ținut seama în mod corect de limitările prevăzute de actele normative indicate mai sus și care reprezintă veritabile derogări temporare de la normele legii de salarizare a funcționarilor publici.18. Așadar, a conchis că, în contextul în care expertizarea propriu-zisă în cadrul instituției pârâte a avut loc abia în perioada octombrie-decembrie 2022, acest concurs de împrejurări a condus la neacordarea, iar nu la plafonarea sporului în discuție, aspect ce echivalează cu suprimarea unui spor prevăzut de lege.VII. Jurisprudența instanțelor naționale19. Tribunalul București a indicat hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curțile de apel Constanța, București, Iași și Ploiești au comunicat puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra aceleiași chestiuni, din care au rezultat două opinii.20. Într-o primă opinie, majoritară, s-a apreciat că dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 vizează doar cuantumul sporurilor care se acordă în anul 2023, și nu imposibilitatea acordării sporului pentru condiții vătămătoare personalului care îndeplinește în anul 2023 condițiile acordării acestui spor. Totodată, s-a argumentat că limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 reprezintă derogări temporare de la normele legii de salarizare a funcționarilor publici în acord cu art. 12 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu suprimări de drepturi (tribunalele București, Ialomița, Ilfov, Teleorman, curțile de apel Constanța, Iași, Tribunalul Vaslui și opinia majoritară a judecătorilor Tribunalului Iași).21. În sensul primei opinii au fost indicate următoarele hotărâri judecătorești, nedefinitive: Sentința civilă nr. 6.683 din 7 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.620/2/2024 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 10.025 din 13 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 22.239/3/2024 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.22. Într-o a doua opinie s-a apreciat că limitările aduse prin actele normative indicate mai sus reprezintă veritabile derogări temporare de la normele legii de salarizare a funcționarilor, potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât, de vreme ce acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022, el nu poate fi acordat nici ulterior (Tribunalul Giurgiu - opinie minoritară).23. S-a argumentat că totuși este esențial a se stabili dacă personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, întrucât numai în această ipoteză operează limitarea dedusă din cele două acte normative. În măsura în care, prin schimbarea condițiilor de activitate, personalul ar fi expus factorilor de risc prevăzuți în Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală, s-a apreciat că trebuie acordat sporul la același nivel la care acesta era stabilit pentru personalul care, în luna decembrie 2022, își desfășura activitatea în condiții similare.24. S-a exprimat și opinia singulară potrivit căreia sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi recunoscut începând cu data de 1.02.2023, dar efectiv acordat și plătit doar după încetarea restricțiilor impuse prin ordonanțele de urgență menționate sau se poate dispune acordarea sporului, dar la un nivel redus, care să nu depășească procentele alocate în fondul de salarii al instituției, asigurânduse astfel respectarea scopului de limitare a cheltuielilor bugetare urmărit de legiuitor prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (Tribunalul Iași - opinie majoritară).25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale26. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate.IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție27. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizării: Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii; Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.X. Raportul asupra chestiunii de drept28. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție29. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărui dispoziții arată că se completează.30. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:– existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;– sesizarea să privească o chestiune de drept;– soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;– chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.31. Evaluarea elementelor prezentei sesizări relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate.32. Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect obligarea angajatorului, pârâta Direcția de Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț, la stabilirea și acordarea către reclamanți a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, precum și a unei despăgubiri în consecință, constând în diferențele salariale, începând cu data de 1 februarie 2023, aspecte ce determină concluzia în sensul că litigiul respectiv se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât privește drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice.33. Cauza se află în curs de soluționare, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Neamț.34. Cât privește cea de-a doua condiție de admisibilitate, respectiv ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, aceasta nu este îndeplinită.35. Referitor la admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se reține că aceasta trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, întro interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.36. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă.37. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se consideră că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății.38. În raport cu cele expuse anterior se constată că prezenta sesizare nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, întrucât nu se identifică o problemă de interpretare a dispozițiilor art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al conținutului dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare.39. Un criteriu esențial pentru testarea dificultății chestiunii de drept este aptitudinea acesteia de a genera interpretări multiple, materializate într-o incipientă practică neunitară identificată la nivelul instanțelor judecătorești sau/și opinii teoretice divergente. 40. În urma verificării opiniilor exprimate, atât jurisprudențial, cât și teoretic, se evidențiază faptul că nu există niciun risc de jurisprudență neunitară cu privire la interpretarea normelor în discuție. Astfel, se reține că, exceptând punctul de vedere a două tribunale, în mod unanim dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 au fost interpretate în sensul că nu suprimă dreptul la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare și nu se opun de plano acordării acestuia în situația în care condițiile pentru a beneficia de acest spor sunt îndeplinite ulterior, în cursul aplicării etapizate a legii-cadru de salarizare.41. Or, această convergență a punctelor de vedere exprimate întărește concluzia în sensul că norma legală incidentă în cauză este clară, accesibilă și nu ridică dificultăți de interpretare.42. Punctele de vedere minoritare exprimate în cadrul opiniilor comunicate de Tribunalul Giurgiu și Tribunalul Iași nu înlătură concluzia mai sus expusă, având în vedere, pe de o parte, caracterul lor izolat, iar, pe de altă parte, faptul că, în urma lecturării acestora, reiese că inclusiv în această interpretare dispozițiile legale în discuție nu suprimă dreptul salariaților la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, însă acesta poate fi recunoscut și acordat doar în anumite condiții în considerarea normelor respective.43. De asemenea, cu privire la dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, au fost pronunțate de instanța supremă decizii obligatorii, care conțin considerente relevante și pentru dezlegarea problemei de drept din prezenta cauză.44. În acest sens se reține că, prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat asupra impactului și aspectelor pe care art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 le reglementează în legătură cu sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, relevante fiind următoarele considerente:175. (...) Toate aceste dispoziții legale, cuprinse în ordonanțele de urgență emise anual privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, au menținut măsura de politică fiscal-bugetară în sensul plafonării cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar sau solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2019, acesta a rămas neschimbat.176. Așadar, în privința sporurilor, măsura de politică fiscal-bugetară, păstrată prin acte normative succesive, a fost aceea de a menține cuantumul acestora la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. 177. Cum aceste dispoziții legale nu conțin nicio derogare în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și nici nu există vreo rațiune pentru excluderea acestui spor de la aplicarea plafonării succesive, rezultă că problema de drept analizată se impune a fi rezolvată în sensul că acordarea sporului prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie să se realizeze cu respectarea limitei prevăzute de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.178. Voința legiuitorului, exprimată explicit în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost aceea de a plafona cuantumul sporurilor prin raportare la nivelul acordat în luna decembrie 2018, măsură menținută pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincție în funcție de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, și fără a fi reliefată vreo rațiune care să justifice un regim derogatoriu în privința sporului pentru condiții de muncă. Așa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice.45. Decizia obligatorie menționată, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, prezintă repere relevante și concrete de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere, revenind acestora interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării cauzei, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu. 46. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.416/103/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, poate fi acordat funcționarilor publici din cadrul Direcției Municipale de Taxe și Impozite începând cu data de 1 februarie 2023, având în vedere limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscalbugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în condițiile în care acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Raluca Emilia Leote------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari