DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025referitoare la interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 11 august 2025
Dosar nr. 2.789/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.789/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 482/90/2024.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, fiind formulate puncte de vedere la raport de către Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea și de către Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol“.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 482/90/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 10 decembrie 2024, cu nr. 2.789/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.II. Dispozițiile legale supuse interpretării9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare + Articolul 38(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (…)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative + Articolul 1(1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. (…)11. Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative (în vigoare din 1.06.2017).– Art. I pct. 2La articolul (1), după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatul (3^1 și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1) Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(3^2) Condițiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.12. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, emis în baza art. 1 alin. (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative + Articolul 3(1) Majorarea se acordă personalului M.A.I. care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru următoarele activități:a) intervenția în mediul rural efectuată de personalul din cadrul secțiilor de poliție rurală, polițiilor comunale și posturilor de poliție comunală, la sesizările Sistemului unic național pentru apeluri de urgență și alte evenimente semnalate privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, când nu se poate asigura îndeplinirea atribuțiilor specifice în program de lucru în ture sau schimburi;b) cercetarea la fața locului și intervenția specializată pentru prinderea în flagrant, efectuate de către personalul din structurile de poliție judiciară, criminalistică și de suport operativ, organizate în cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, când nu se poate asigura îndeplinirea atribuțiilor specifice în program de lucru în ture sau schimburi.(2) Majorarea prevăzută la art. 1 se acordă și polițiștilor încadrați pe funcții de medici în spitalele din rețeaua sanitară proprie, care sunt nominalizați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru asistența medicală de urgență. + Articolul 4(1) Majorarea se acordă personalului M.A.I. dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) există o planificare a personalului să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, care se încadrează în activitățile prevăzute la art. 3, întocmită conform competențelor și regulilor privind circuitul documentului stabilite la nivelul unității și aprobată de conducătorul unității sau, după caz, de persoanele delegate potrivit competențelor;b) se asigură încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul fiecărui ordonator de credite.(2) Pentru acordarea majorării, personalul M.A.I. se nominalizează în ordin/dispoziție de personal întocmit(ă) în acest scop de structura de resurse umane.(3) Personalul M.A.I. prevăzut la alin. (1) lit. a) nu beneficiază de majorare în perioada în care desfășoară efectiv activitățile prevăzute la art. 3. În această situație se acordă drepturile corespunzătoare activităților desfășurate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(4) Asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu reprezintă muncă desfășurată în durata normală a timpului de muncă și nici muncă suplimentară în perioada în care nu sunt desfășurate efectiv activitățile prevăzute la art. 3, iar orele stabilite în volumul de timp lunar planificat, astfel cum este reglementat la art. 2 lit. b), nu se compensează cu timp liber corespunzător.(5) Perioada în care personalul M.A.I. este planificat lunar să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu poate depăși numărul de ore aferent duratei normale a timpului de muncă din luna respectivă. + Articolul 5Cuantumul majorării se determină prin aplicarea următoarei formule:M = 40% x Sb/Sf x Vtlp/Dntm, în care:M = cuantumul majorării acordate lunar;Sb/Sf = cuantumul lunar al salariului de bază sau al salariului de funcție ori, după caz, al soldei de funcție;Vtlp = volum de timp lunar planificat;Dntm = durata normală a timpului de muncă stabilită lunar. + Articolul 6(1) Cuantumul majorării determinat potrivit art. 5 se plătește lunar.(2) Plata se face pe baza centralizatorului lunar al numărului de ore aferent perioadei în care personalul M.A.I. a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, al cărui model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.(3) Centralizatorul lunar se întocmește de șeful nemijlocit, se avizează de către persoanele abilitate conform competențelor și regulilor privind circuitul documentului stabilite la nivelul unității, se aprobă de conducătorul unității sau, după caz, de persoanele delegate potrivit competențelor și se comunică structurii financiar-contabile, până la data de 5 a lunii pentru luna precedentă.(4) Prin excepție de la art. 4 și 5, în cazul personalului prevăzut la art. 3 alin. (2), majorarea se acordă și se determină conform reglementărilor aplicabile personalului din familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate», iar în acest sens, referirile la salariul de bază se consideră a fi făcute la salariul de funcție.III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept13. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă la data de 20 octombrie 2023, reclamantul Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol“ pentru mai mulți membri de sindicat, printre care și membrul de sindicat A, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunța: (i) să se dispună obligarea pârâtului la plata majorării de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până în prezent; (ii) să se constate că perioada serviciului de permanență constituie timp de lucru; (iii) să se dispună obligarea pârâtului să îi calculeze și să îi plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanență care depășesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum și pe durata zilelor de sâmbătă, duminică și sărbători legale.14. Reclamantul a precizat că începând cu 1 ianuarie 2018 a încetat doar plata sporului reglementat de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, nu și planificarea polițiștilor din timpul liber la asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice de la domiciliu.15. S-a arătat că motivul sistării plății acestui drept a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, care nu îl mai prevede.16. Reclamantul a susținut că sistarea plății sporului este abuzivă și contrară prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care obligau angajatorul la plata acestui drept și începând cu 1 ianuarie 2018.17. Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, a fost un act normativ cu aplicare limitată, iar Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a devenit inaplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2018. Pe cale de consecință, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acte normative.18. Prin Sentința civilă nr. 98 din 13 februarie 2024, Tribunalul Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.19. Prin Sentința nr. 350 din 17 mai 2024 a Tribunalului Gorj - Secția contencios administrativ și fiscal s-a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol“, pentru membrul său de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea.20. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative a fost un act normativ cu aplicare limitată, pentru reglementarea salarizării personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017.21. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a fost emis în aplicarea dispozițiilor alin. (3^2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 introduse prin Legea nr. 115/2017, astfel că și acest ordin a avut aplicabilitate limitată în timp, pentru anul 2017, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este aplicabil.22. Prin urmare, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acest act normativ.23. Începând cu 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-au menținut în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.24. Având în vedere că majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție a avut caracter temporar, s-a concluzionat că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu prelungesc acordarea acestei majorări după data de 31 decembrie 2017, în lipsa unei dispoziții legale exprese în acest sens, astfel că este nefondat petitul privind obligarea pârâtului la plata sporului de 40% reglementat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 (personalului Ministerului Afacerilor Interne care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu) pentru reclamant, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până în prezent.25. Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei hotărâri, susținând că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a normelor de drept material, arătând că sistarea plății sporului este abuzivă și contrară prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care obligau angajatorul la plata acestui drept și începând cu 1 ianuarie 2018, deoarece toate drepturile aflate în plată trebuiau menținute până în anul 2022 inclusiv.26. În plus, a mai arătat că Legea-cadru nr. 153/2017 a preluat, așa cum rezultă din art. 38, în perioada aplicării etapizate salarizarea existentă în luna iunie 2017, astfel că polițiștii sunt îndreptățiți să primească majorarea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 până la aplicarea în integralitate a Legii-cadru nr. 153/2017. 27. S-a mai arătat că la art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu apare a fi abrogată și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, astfel că legiuitorul nu a înțeles să abroge începând cu 1 ianuarie 2018 și acest act normativ.28. Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările formulate la fond.29. La termenul de judecată din 1 noiembrie 2024, Curtea a pus în discuția părților cererea formulată la 4 octombrie 2024 de recurentul-reclamant de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept ridicate de partea recurentă. 30. Prin încheierea de ședință pronunțată la 1 noiembrie 2024, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii31. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctul de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept32. La data de 29 octombrie 2024, intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea a depus punct de vedere cu privire la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a arătat că solicitarea recurentuluireclamant nu este oportună deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 a fost un act normativ cu aplicare limitată, pentru reglementarea salarizării personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017.33. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a fost emis în aplicarea dispozițiilor alin. (3^2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, introdus prin Legea nr. 115/2017, astfel că și acest ordin a avut aplicabilitate limitată în timp, pentru anul 2017, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este aplicabil. Prin urmare, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acest act normativ.34. A mai arătat că, începând cu 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-au menținut în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Însă, luând în considerare toate acestea, nu se poate aprecia că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prelungesc acordarea dreptului temporar și după 31 decembrie 2017, în lipsa unei dispoziții legale exprese.35. Prin urmare, ținând cont de cele precizate mai sus, majorarea salarială de 40% acordată doar polițiștilor, începând cu luna iunie 2017, pentru asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului de lucru, de la domiciliu, a fost aplicabilă doar până la 31 decembrie 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate în cursul anului 2017, situație în care, începând cu luna ianuarie 2018, aplicarea corelativă a măsurilor adoptate atât în domeniul salarizării, cât și domeniului fiscal nu va avea aceleași efecte pentru polițiștii beneficiari precum cele precizate.36. Așadar, arată că dispozițiile legale sunt clare și nu lasă loc de interpretări atât timp cât legiuitorul nu a mai emis acte normative care să prevadă acordarea sporului de 40% și cu data de 1 ianuarie 2018.37. Pe cale de consecință, a apreciat că acest spor nu a mai putut fi acordat cu 1 ianuarie 2018, având în vedere că baza legală prin care a fost reglementat a avut aplicabilitate limitată în timp, acesta fiind acordat doar în perioada iunie 2017-decembrie 2017, strict pentru asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice de la domiciliu.VI. Punctul de vedere ale completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept38. Completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei a arătat că, în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu mai pot beneficia de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea, întrucât dispozițiile art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative prin care s-a acordat majorarea au avut aplicabilitate temporară și s-au aplicat doar la nivelul anului 2017, până la data de 31 decembrie 2017.39. S-a mai arătat că, în lipsa unei norme exprese de prelungire a dreptului stabilit de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ulterior datei de 1 ianuarie 2018, majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu putea viza decât cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție acordat cu caracter de continuitate în luna decembrie 2017, nu un cuantum majorat ocazional, în funcție de realizarea anumitor condiții, așa cum este cazul majorării de 40% care se acordă doar dacă sunt realizate cumulativ condițiile prevăzute în art. 3 și 4 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017.40. Din modul în care este reglementată această majorare, doar în lunile în care polițistul figurează în planificările întocmite pentru asigurarea continuității și numai corespunzător volumului de timp lunar planificat, respectiv proporțional cu acesta, rezultă că aceasta nu face obiectul dispozițiilor legale de menținere în plată a cuantumului și începând cu 1 ianuarie 2018, după încetarea efectelor actului normativ care a prevăzut-o. 41. Așadar, s-a apreciat că nu poate fi menținut în plată începând cu 1 ianuarie 2018 cuantumul majorării acordate la nivelul lunii decembrie 2017, câtă vreme prin definiție cuantumul lunar al acestui drept este variabil, iar acordarea sa a fost subordonată unor cerințe, pe perioada de timp cât actele normative care l-au reglementat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, au fost în vigoare, respectiv anul 2017. VII. Jurisprudența instanțelor naționale42. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanțele naționale au comunicat un număr redus de opinii teoretice exprimate de judecători în problema de drept ce face obiectul sesizării.43. Astfel, opiniile exprimate de cele mai multe dintre colectivele de judecători sunt în sensul că polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu mai pot beneficia de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea, întrucât dispozițiile art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, prin care s-a acordat majorarea, au avut aplicabilitate temporară și s-au aplicat doar la nivelul anului 2017, până la data de 31 decembrie 2017.44. În lipsa unei norme exprese de prelungire a dreptului stabilit de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ulterior datei de 1 ianuarie 2018, sa apreciat că majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate viza decât cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție acordat cu caracter de continuitate în luna decembrie 2017, nu un cuantum majorat ocazional, în funcție de realizarea anumitor condiții, așa cum este cazul majorării de 40% care se acordă doar dacă sunt realizate cumulative condițiile prevăzute în art. 3 și 4 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017.45. Așadar, s-a apreciat că nu poate fi menținut în plată începând cu 1 ianuarie 2018 cuantumul majorării acordate la nivelul lunii decembrie 2017, câtă vreme prin definiție cuantumul lunar al acestui drept este variabil, iar acordarea sa a fost subordonată unor cerințe, pe perioada de timp cât actele normative care l-au reglementat - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 - au fost în vigoare, respectiv anul 2017.46. În acest sens au opinat Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui.47. O singură instanță - Tribunalul Brașov - a apreciat că polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborat cu art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017. Începând cu 1 ianuarie 2018, aceste dispoziții reglementează expres faptul că personalul care asigură continuitatea activității prin permanență la domiciliu beneficiază de majorarea salarială de 40%, întrucât această activitate reprezintă o formă de muncă suplimentară desfășurată în afara programului normal de lucru. 48. Suplimentar acestei opinii teoretice, a fost identificată o singură sentință a Tribunalului Brașov, prin care acțiunea a fost admisă, considerându-se că permanența la domiciliu presupune obligația de a rămâne în contact cu unitatea și disponibilitatea de a interveni, ceea ce constituie o restrângere a timpului liber și un efort suplimentar care trebuie remunerat în conformitate cu legislația aplicabilă, astfel că polițiștii care asigură continuitatea de la domiciliu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea majorării salariale de 40%.49. Soluția în discuție a fost însă supusă controlului judiciar, recursul fiind admis, cu consecința casării sentinței recurate, iar în rejudecare acțiunea a fost respinsă. 50. Aceeași este situația și cu privire la practica identificată de Curtea de Apel Pitești, care la nivelul tribunalului s-a concretizat într-o singură sentință de admitere în parte a pretențiilor reclamanților, sentință care a fost reformată în calea de atac, iar pretențiile vizând acordarea majorării de 40% au fost respinse ca neîntemeiate.51. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice în problema de drept supusă dezlegării.52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție53. Prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 20 ianuarie 2022, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: În interpretarea și aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, și a art. 150 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.54. Prin Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 21 mai 2025, s-a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.997/111/2023 și, în consecință, s-a stabilit că:În interpretarea dispozițiilor art. 7 lit. b), f) și i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfășurată de polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu influențează calculul altor drepturi salariale și nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, majorare de 50%.IX. Jurisprudența Curții Constituționale55. Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017.56. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 461 din 15 octombrie 2024 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2025, s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, constatându-se că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.X. Raportul asupra chestiunii de drept57. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă și au propus o dezlegare pe fond conform celor ce succed.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieXI.1 Asupra admisibilității sesizării58. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ 59. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1).“ 60. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. 61. Este de observat că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac. S-a derogat astfel de la condiția ca sesizarea să fie dispusă doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. 62. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condițiile anterior enunțate, se constată că primele două condiții legale sunt îndeplinite.63. Astfel, cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare în recurs pe rolul Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, care judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă.64. Totodată, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces în care un sindicat al polițiștilor solicită, pentru mai mulți membri de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunța: (i) să se dispună obligarea pârâtului la plata majorării de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până în prezent; (ii) să se constate că perioada serviciului de permanență constituie timp de lucru; (iii) să se dispună obligarea pârâtului să calculeze și să plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanență care depășesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum și pe durata zilelor de sâmbătă, duminică și sărbători legale.65. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile asupra chestiunii care formează obiectul sesizării. 66. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42). 67. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept.“ De asemenea, s-a arătat expres că noua soluție legislativă se raportează la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.“ În măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, acestea rămân așadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 56). 68. Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 60). 69. Această condiție este îndeplinită în cauză, întrucât normele juridice supuse interpretării au un caracter lacunar, chestiunea de drept supusă analizei nefiind reglementată într-o manieră neechivocă.70. Astfel, nu este lipsit de echivoc, față de prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă majorarea de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, se aplică și începând cu data de 1 ianuarie 2018.71. În acest sens, trebuie remarcat că au existat soluții de admitere a pretențiilor reclamanților, considerându-se că, prin aplicarea dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, acordată personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, se aplică și începând cu data de 1 ianuarie 2018.72. Același raționament este expus și prin unele dintre opiniile teoretice exprimate de judecători, ceea ce relevă riscul apariției unei practici neunitare.XI.2. Asupra fondului sesizării73. Sesizarea de față este formulată într-o cauză în care reclamantul, funcționar public cu statut special, solicită acordarea, și după data de 1 ianuarie 2018, a majorării de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, prevăzută de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, invocând și prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. 74. Ca urmare, prin sesizarea de față s-a solicitat a se lămuri: „Dacă în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, și începând cu 1 ianuarie 2018, pentru perioada în care asigură continuitatea?“75. Pentru soluționarea prezentei sesizări se impun, mai întâi, unele precizări privind continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru a se stabili caracterele și natura acesteia.76. Potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistul este obligat „să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.“77. Din aceste prevederi legale, precum și din cele ale Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 22 august 2008, rezultă că programul de lucru al polițiștilor este, de regulă, de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta și duminica [art. 2 alin. (1) din ordin], iar orele de serviciu prestate de polițist peste durata prevăzută la art. 2 alin. (1) se consideră ore suplimentare.78. Reiese, de asemenea, că, dacă se impune efectuarea de muncă suplimentară, regula o constituie efectuarea de ore suplimentare la locul de muncă.79. Singura perioadă în care a fost reglementată expres pentru polițiști remunerarea pentru continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, a fost perioada anului 2017, sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017.80. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, a instituit o serie de măsuri impuse, printre altele, „de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal“, astfel cum rezultă din preambulul său.81. Ordonanța de urgență antereferită a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, care a prevăzut ca, la art. 1, după alin. (3) din ordonanța de urgență, să se introducă două noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1) Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(3^2) Condițiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.82. Având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 29 iunie 2017.83. Astfel cum se precizează în art. 1, ordinul reglementează condițiile de acordare a majorării salariale, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice prevăzute de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, în cazul personalului Ministerului Afacerilor Interne.84. Din aceste prevederi rezultă, mai întâi, că activitățile pentru care se acordă majorarea analizată vizează continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, fiind așadar vorba de o situație diferită de cele în care polițistul asigură permanența de la locul de muncă.85. În același sens, art. 4 alin. (3) și (4) din ordin arată că personalul M.A.I. prevăzut la alin. (1) lit. a) nu beneficiază de majorare în perioada în care desfășoară efectiv activitățile prevăzute la art. 3, precizând că asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu reprezintă muncă desfășurată în durata normală a timpului de muncă și nici muncă suplimentară în perioada în care nu sunt desfășurate efectiv activitățile prevăzute la art. 3, orele stabilite în volumul de timp lunar planificat, astfel cum este reglementat la art. 2 lit. b), neputându-se compensa cu timp liber corespunzător.86. În consecință, majorarea analizată se acordă doar pentru acea perioadă de așteptare în care polițistul se află la domiciliu, dar nu este chemat să desfășoare efectiv activitățile prevăzute la art. 3 din ordin.87. În cazul în care este chemat să efectueze activitățile prevăzute la art. 3 din ordin, devin incidente, pentru perioada efectuării acelor activități, prevederile legale referitoare, după caz, la munca efectuată peste programul normal de lucru sau la munca suplimentară desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, ceea ce nu face obiectul prezentei sesizări.88. Această concluzie este în acord cu Hotărârea CJUE din 21 februarie 2018, pronunțată în Cauza C-518/15, prin care s-a decis, conform punctului 4 din dispozitiv, că art. 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că timpul de gardă pe care un lucrător îl petrece la domiciliu cu obligația de a răspunde la apelurile angajatorului său într-un interval de opt minute, ceea ce restrânge în mod semnificativ posibilitățile de a avea alte activități, trebuie să fie considerat „timp de lucru“.89. La considerentul nr. 60 din hotărâre se precizează însă că, „În sfârșit, trebuie să se arate că situația este diferită în cazul în care lucrătorul efectuează o gardă potrivit sistemului de permanență conform căruia acesta trebuie să fie accesibil în permanență, fără a fi însă obligat să fie prezent la locul de muncă. Astfel, deși se află la dispoziția angajatorului său, în măsura în care trebuie să poată fi contactat, în această situație, lucrătorul își poate gestiona timpul cu mai puține constrângeri și se poate consacra propriilor interese. În aceste condiții, numai timpul aferent prestării efective a serviciilor trebuie considerat «timp de lucru» în sensul Directivei 2003/88 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 septembrie 2003, Jaeger, C-151/02, EU:C:2003:437, punctul 65 și jurisprudența citată)“.90. În al doilea rând, din prevederile art. 3 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 rezultă cine sunt beneficiarii majorării de 40% și care sunt activitățile punctuale pentru care se acordă aceasta. 91. Astfel, de majorarea în discuție putea beneficia doar personalul din cadrul secțiilor de poliție rurală, polițiilor comunale și posturilor de poliție comunală [art. 3 alin. (1) lit. a) din ordin], precum și personalul din structurile de poliție judiciară, criminalistică și de suport operativ, organizate în cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române [art. 3 alin. (1) lit. b) din ordin].92. De asemenea, mai puteau beneficia de această majorare polițiștii încadrați pe funcții de medici în spitalele din rețeaua sanitară proprie [art. 3 alin. (2)].93. Activitățile pentru care se acordă majorarea sunt, potrivit art. 3 din ordin, fie intervenția în mediul rural la sesizările Sistemului unic național pentru apeluri de urgență și alte evenimente semnalate privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, fie cercetarea la fața locului și intervenția specializată pentru prinderea în flagrant.94. O altă condiție este aceea de a nu se fi putut asigura îndeplinirea atribuțiilor specifice în program de lucru în ture sau în schimburi.95. De asemenea, prevederile alin. (2) al art. 4 din ordin arată că, „Pentru acordarea majorării, personalul M.A.I. se nominalizează în ordin/dispoziție de personal întocmit(ă) în acest scop de structura de resurse umane.“96. Nu în ultimul rând, dispozițiile ordinului mai reliefează și faptul că acordarea majorării era condiționată de existența unei planificări pentru asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice, precum și încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul fiecărui ordonator de credite.97. Planificarea personalului desemnat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice despre care fac vorbire dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a) dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 presupune și existența unui centralizator lunar al cărui model este prevăzut în anexa la actul evocat, centralizator care să evidențieze numărul de ore aferent perioadei în care angajatul a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice. 98. Această planificare este necesară întrucât, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (2) dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, „Plata se face pe baza centralizatorului lunar al numărului de ore aferent perioadei în care personalul M.A.I. a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, al cărui model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.“99. Concluzionând, majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu s-a acordat automat tuturor polițiștilor, ci numai celor anume prevăzuți de ordin.100. Chiar în cazul acestora din urmă, pentru a beneficia de majorarea analizată, trebuie îndeplinite o multitudine de alte condiții, detaliate în precedent, fiind vorba, prin urmare, de un drept condiționat.101. Totodată, nu este un drept fix, ci variabil, majorarea de 40% fiind calculată potrivit unei formule determinate prin prisma mai multor elemente, printre care și volumul de timp lunar planificat, care este definit de art. 2 lit. b) din ordin ca fiind numărul de ore aferent perioadei în care personalul Ministerului Afacerilor Interne a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, cu excepția orelor în care s-au desfășurat efectiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice.102. Așa fiind, cuantumul majorării poate fi diferit nu numai de la un polițist la altul, dar poate fi diferit chiar și în cazul aceluiași polițist de la o lună la alta.103. Cu privire la efectele în timp a acestor prevederi, trebuie subliniat că, față de preambulul și de cuprinsul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 (și implicit dreptul conferit prin aceasta), a avut un caracter temporar, fiind aplicabilă doar în anul 2017, aspect care reiese și din titlul său, respectiv ordonanță „(…) privind unele măsuri bugetare în anul 2017“.104. Art. 68 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative dispune:(1) Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spațiu sau privind obiectul reglementării.(2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrânge durata actelor normative temporare, precum și a celor cu aplicare limitată în spațiu sau privind obiectul reglementării.(3) Dispoziția de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie să intervină înainte de expirarea termenului și să indice, când este cazul, noul termen105. În privința Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 nu a intervenit vreun act normativ ulterior prin care să se prelungească durata acesteia dincolo de decembrie 2017, singura perioadă în care a fost reglementată continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, fiind, așa cum s-a arătat, anul 2017.106. Or, în cazul actelor normative emise pentru o durată determinată de timp, împlinirea termenului pentru care au fost emise respectivele acte normative are ca efect încetarea acțiunii normei juridice, încetarea producerii de efecte juridice, încetare care intervine ope legis, de drept. 107. În ceea ce privește ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice de specialitate sau ai autorităților administrative autonome, acestea trebuie să fie emise în conformitate cu reglementările cu forță juridică superioară, fiind acte cu caracter administrativ ce pot fi contestate în cadrul contenciosului administrativ, iar ieșirea din vigoare a actului normativ în executarea căruia au fost emise atrage și încetarea efectelor actelor de reglementare secundară.108. Așadar, ca urmare a ieșirii din vigoare a actului de reglementare primară, încetează nu numai efectele acestui act, dar și efectele actului normativ de reglementare secundară, întrucât, conform normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.109. Trebuie concluzionat, față de acestea, că la data de 1 ianuarie 2018 majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu mai era prevăzută de vreun act normativ aflat în vigoare, după cum nu a fost prevăzută de vreun act normativ nici înaintea anului 2017.110. Acestea fiind stabilite, se pune problema dacă, pentru un polițist care a îndeplinit toate condițiile mai sus analizate și care a beneficiat în anul 2017 de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, majorare prevăzută de prevederile legale amintite, acest drept subzistă și de la data de 1 ianuarie 2018, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017.111. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, intitulat „Aplicarea legii“, dispune:(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.(2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)112. Textul de lege citat prevede, așadar, la alin. (2) lit. a) și la alin. (3) lit. a), menținerea în plată până la 31 decembrie 2017 și, respectiv, majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al acelor sporuri, indemnizații, compensații, prime, premii și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut/solda lunară/salariul lunar și numai în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.113. Din aceste prevederi rezultă că este necesar să fie vorba de sporuri, premii, alte elemente salariale care să aibă caracter permanent și care să fie prevăzute și după 1 ianuarie 2018.114. În acest context trebuie amintit faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, în ale cărei considerente sunt consemnate dezlegări de principiu care pot fi aplicate mutatis mutandis și în prezenta cauză, respectiv:100. Pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări trebuie a se face distincția dintre sporurile cu caracter variabil și cele cu caracter temporar.101. Caracterul variabil al sporului privește cuantificarea, stabilirea valorii sale nominale prin aplicarea reperelor de cuantificare (în cauzele analizate, timpul efectiv lucrat), opuse sporurilor cu caracter variabil fiind sporurile fixe, iar nu sporurile cu caracter permanent. Altfel spus, caracterul variabil/fix al sporului vizează cuantificarea acestuia, în timp ce caracterul permanent/temporar vizează condițiile de acordare a sporului, acestea fiind două aspecte distincte.115. Or, majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție la care se referă sesizarea de față a avut caracter temporar, astfel cum s-a argumentat în precedent, nemaifiind prevăzută după 1 ianuarie 2018 de Legea-cadru nr. 153/2017 și nici de alte acte normative, astfel că nu intră sub incidența prevederilor art. 38 din actul evocat.116. Este de interes în soluționarea prezentei sesizări și Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 2.478/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 21 mai 2025, prin care s-a stabilit:În interpretarea dispozițiilor art. 7 lit. b), f) și i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfășurată de polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu influențează calculul altor drepturi salariale și nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, majorare de 50%.117. Deși în cauza respectivă s-a analizat calificarea juridică a majorării de 75% pentru munca suplimentară desfășurată de polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, majorare care, spre deosebire de cea de față, are caracter permanent, și nu temporar, prezintă interes pentru soluționarea prezentei sesizări considerentele de la paragrafele 94-99, în special următoarele:94. Din interpretarea gramaticală și sistematică a textului de lege direct aplicabil, respectiv art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, la care normele de salarizare actuale fac trimitere, rezultă însă că majorarea acordată pentru activitatea desfășurată în zilele nelucrătoare nu poate fi considerată ca modificând salariul de funcție, întrucât nu este reglementată ca o majorare a salariului de funcție cu 75%, ci ca o majorare calculată din baza reprezentată de salariul de funcție.95. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să majoreze salariul de funcție prin aplicarea procentului de 75%, ar fi dispus în consecință, astfel cum a procedat, de exemplu, prin art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 când a utilizat sintagma «beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%118. S-a conchis că munca desfășurată în zilele nelucrătoare se plătește cu o sumă de bani ce se calculează proporțional cu activitatea desfășurată în situația respectivă, astfel că, neducând la o majorare a salariului de funcție, nu va influența nici elementele componente ale salariului lunar calculate în raport cu salariul de funcție.119. În mod similar, în circumstanțele din prezenta sesizare, majorarea acordată pentru continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu este reglementată ca o majorare a salariului de funcție cu 40%, ci ca o majorare calculată din baza reprezentată de salariul de funcție.120. Mai exact, acordarea majorării respective presupune adăugarea la salariu a unei sume reprezentând 40% din baza reprezentată de salariul de funcție numai corespunzător perioadelor din lună când sunt îndeplinite cerințele particulare pentru acordarea majorării, și nu o majorare cu 40% a salariului de funcție.121. Un argument în același sens se deduce și din modul de calcul al acestei majorări cuprins în Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, din care rezultă că majorarea în discuție este o sumă concretă adăugată soldei de funcție prin folosirea în formula de calcul a raportului dintre volumul de timp (de permanență la domiciliu) lunar planificat și durata normală a timpului de lucru stabilită lunar și, respectiv, a cuantumului lunar al salariului de bază sau al salariului de funcție ori, după caz, al soldei de funcție.122. În concluzie, deoarece reglementarea dreptului salarial în discuție îl concepe ca pe o majorare (în sumă variabilă numai în funcție de durata planificării de permanență din durata întregii luni) adăugată salariului/soldei de funcție și calculată prin aplicarea unui procent acestui salariu, acesta nu este inclus în enumerarea cuprinsă în art. 38 alin. (2) lit. a), respectiv alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, texte legale care prevăd menținerea în plată după 1 iulie 2017 și, respectiv, creșterea de la 1 ianuarie 2018 a cuantumurilor brute ale salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar.123. Totodată, aceeași concluzie este susținută și de omisiunea legiuitorului de a prevedea acest drept în legislația aplicabilă ulterior perioadei în care a produs efecte Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, cum s-a argumentat anterior.124. Având în vedere toate argumentele ce precedă, instanța supremă opinează că dezlegarea prefigurată pentru problema de drept cuprinsă în sesizare trebuie să aibă în vedere nu doar dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, indicate de instanța de trimitere - normă care reglementează creșterile salariale ce au avut loc începând cu data de 1 ianuarie 2018 -, ci și prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din același act normativ, întrucât, în condițiile în care dreptul în discuție a fost prevăzut de un act normativ aplicabil în anul 2017, era necesar a se verifica dacă la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 (1 iulie 2017) acesta s-a regăsit între componentele salariale preluate cu ocazia aplicării etapizate a noii legi de salarizare. 125. Or, art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 este norma care prevede care sunt drepturile salariale menținute în plată începând cu data de 1 iulie 2017, iar art. 38 alin. (3) din lege se referă la creșteri salariale operate începând cu 1 ianuarie 2018, dar care se puteau aplica, prin definiție, numai drepturilor menținute de alineatul al doilea al textului.126. În consecință, Înalta Curte propune reformularea sesizării exclusiv prin includerea, între actele normative a căror interpretare este dată, a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.127. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 482/90/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea art. 38 alin. (2) lit. a) și a art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Georgiana Toader-------
| EMITENT |
Dosar nr. 2.789/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă |
| Ileana Ruxandra Tirică | - judecător la Secția I civilă |
| Mihai Andrei Negoescu-Gândac | - judecător la Secția I civilă |
| Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă |
| Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă |
| Mărioara Isailă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Carmen Mihaela Voinescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Cristinel Grosu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mădălina-Elena Vladu-Crevon | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Veronica Dumitrache | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 482/90/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 10 decembrie 2024, cu nr. 2.789/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.II. Dispozițiile legale supuse interpretării9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare + Articolul 38(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (…)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative + Articolul 1(1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. (…)11. Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative (în vigoare din 1.06.2017).– Art. I pct. 2La articolul (1), după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatul (3^1 și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1) Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(3^2) Condițiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.12. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, emis în baza art. 1 alin. (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative + Articolul 3(1) Majorarea se acordă personalului M.A.I. care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru următoarele activități:a) intervenția în mediul rural efectuată de personalul din cadrul secțiilor de poliție rurală, polițiilor comunale și posturilor de poliție comunală, la sesizările Sistemului unic național pentru apeluri de urgență și alte evenimente semnalate privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, când nu se poate asigura îndeplinirea atribuțiilor specifice în program de lucru în ture sau schimburi;b) cercetarea la fața locului și intervenția specializată pentru prinderea în flagrant, efectuate de către personalul din structurile de poliție judiciară, criminalistică și de suport operativ, organizate în cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române, când nu se poate asigura îndeplinirea atribuțiilor specifice în program de lucru în ture sau schimburi.(2) Majorarea prevăzută la art. 1 se acordă și polițiștilor încadrați pe funcții de medici în spitalele din rețeaua sanitară proprie, care sunt nominalizați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru asistența medicală de urgență. + Articolul 4(1) Majorarea se acordă personalului M.A.I. dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) există o planificare a personalului să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, care se încadrează în activitățile prevăzute la art. 3, întocmită conform competențelor și regulilor privind circuitul documentului stabilite la nivelul unității și aprobată de conducătorul unității sau, după caz, de persoanele delegate potrivit competențelor;b) se asigură încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul fiecărui ordonator de credite.(2) Pentru acordarea majorării, personalul M.A.I. se nominalizează în ordin/dispoziție de personal întocmit(ă) în acest scop de structura de resurse umane.(3) Personalul M.A.I. prevăzut la alin. (1) lit. a) nu beneficiază de majorare în perioada în care desfășoară efectiv activitățile prevăzute la art. 3. În această situație se acordă drepturile corespunzătoare activităților desfășurate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(4) Asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu reprezintă muncă desfășurată în durata normală a timpului de muncă și nici muncă suplimentară în perioada în care nu sunt desfășurate efectiv activitățile prevăzute la art. 3, iar orele stabilite în volumul de timp lunar planificat, astfel cum este reglementat la art. 2 lit. b), nu se compensează cu timp liber corespunzător.(5) Perioada în care personalul M.A.I. este planificat lunar să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu poate depăși numărul de ore aferent duratei normale a timpului de muncă din luna respectivă. + Articolul 5Cuantumul majorării se determină prin aplicarea următoarei formule:M = 40% x Sb/Sf x Vtlp/Dntm, în care:M = cuantumul majorării acordate lunar;Sb/Sf = cuantumul lunar al salariului de bază sau al salariului de funcție ori, după caz, al soldei de funcție;Vtlp = volum de timp lunar planificat;Dntm = durata normală a timpului de muncă stabilită lunar. + Articolul 6(1) Cuantumul majorării determinat potrivit art. 5 se plătește lunar.(2) Plata se face pe baza centralizatorului lunar al numărului de ore aferent perioadei în care personalul M.A.I. a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, al cărui model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.(3) Centralizatorul lunar se întocmește de șeful nemijlocit, se avizează de către persoanele abilitate conform competențelor și regulilor privind circuitul documentului stabilite la nivelul unității, se aprobă de conducătorul unității sau, după caz, de persoanele delegate potrivit competențelor și se comunică structurii financiar-contabile, până la data de 5 a lunii pentru luna precedentă.(4) Prin excepție de la art. 4 și 5, în cazul personalului prevăzut la art. 3 alin. (2), majorarea se acordă și se determină conform reglementărilor aplicabile personalului din familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate», iar în acest sens, referirile la salariul de bază se consideră a fi făcute la salariul de funcție.III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept13. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă la data de 20 octombrie 2023, reclamantul Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol“ pentru mai mulți membri de sindicat, printre care și membrul de sindicat A, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunța: (i) să se dispună obligarea pârâtului la plata majorării de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până în prezent; (ii) să se constate că perioada serviciului de permanență constituie timp de lucru; (iii) să se dispună obligarea pârâtului să îi calculeze și să îi plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanență care depășesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum și pe durata zilelor de sâmbătă, duminică și sărbători legale.14. Reclamantul a precizat că începând cu 1 ianuarie 2018 a încetat doar plata sporului reglementat de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, nu și planificarea polițiștilor din timpul liber la asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice de la domiciliu.15. S-a arătat că motivul sistării plății acestui drept a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, care nu îl mai prevede.16. Reclamantul a susținut că sistarea plății sporului este abuzivă și contrară prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care obligau angajatorul la plata acestui drept și începând cu 1 ianuarie 2018.17. Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, a fost un act normativ cu aplicare limitată, iar Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a devenit inaplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2018. Pe cale de consecință, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acte normative.18. Prin Sentința civilă nr. 98 din 13 februarie 2024, Tribunalul Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.19. Prin Sentința nr. 350 din 17 mai 2024 a Tribunalului Gorj - Secția contencios administrativ și fiscal s-a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Polițiștilor Europeni „Europol“, pentru membrul său de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea.20. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative a fost un act normativ cu aplicare limitată, pentru reglementarea salarizării personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017.21. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a fost emis în aplicarea dispozițiilor alin. (3^2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 introduse prin Legea nr. 115/2017, astfel că și acest ordin a avut aplicabilitate limitată în timp, pentru anul 2017, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este aplicabil.22. Prin urmare, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acest act normativ.23. Începând cu 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-au menținut în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.24. Având în vedere că majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție a avut caracter temporar, s-a concluzionat că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu prelungesc acordarea acestei majorări după data de 31 decembrie 2017, în lipsa unei dispoziții legale exprese în acest sens, astfel că este nefondat petitul privind obligarea pârâtului la plata sporului de 40% reglementat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 (personalului Ministerului Afacerilor Interne care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu) pentru reclamant, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până în prezent.25. Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei hotărâri, susținând că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a normelor de drept material, arătând că sistarea plății sporului este abuzivă și contrară prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care obligau angajatorul la plata acestui drept și începând cu 1 ianuarie 2018, deoarece toate drepturile aflate în plată trebuiau menținute până în anul 2022 inclusiv.26. În plus, a mai arătat că Legea-cadru nr. 153/2017 a preluat, așa cum rezultă din art. 38, în perioada aplicării etapizate salarizarea existentă în luna iunie 2017, astfel că polițiștii sunt îndreptățiți să primească majorarea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 până la aplicarea în integralitate a Legii-cadru nr. 153/2017. 27. S-a mai arătat că la art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu apare a fi abrogată și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, astfel că legiuitorul nu a înțeles să abroge începând cu 1 ianuarie 2018 și acest act normativ.28. Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările formulate la fond.29. La termenul de judecată din 1 noiembrie 2024, Curtea a pus în discuția părților cererea formulată la 4 octombrie 2024 de recurentul-reclamant de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept ridicate de partea recurentă. 30. Prin încheierea de ședință pronunțată la 1 noiembrie 2024, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii31. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctul de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept32. La data de 29 octombrie 2024, intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea a depus punct de vedere cu privire la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a arătat că solicitarea recurentuluireclamant nu este oportună deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 a fost un act normativ cu aplicare limitată, pentru reglementarea salarizării personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017.33. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a fost emis în aplicarea dispozițiilor alin. (3^2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, introdus prin Legea nr. 115/2017, astfel că și acest ordin a avut aplicabilitate limitată în timp, pentru anul 2017, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este aplicabil. Prin urmare, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acest act normativ.34. A mai arătat că, începând cu 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar prin aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-au menținut în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Însă, luând în considerare toate acestea, nu se poate aprecia că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prelungesc acordarea dreptului temporar și după 31 decembrie 2017, în lipsa unei dispoziții legale exprese.35. Prin urmare, ținând cont de cele precizate mai sus, majorarea salarială de 40% acordată doar polițiștilor, începând cu luna iunie 2017, pentru asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului de lucru, de la domiciliu, a fost aplicabilă doar până la 31 decembrie 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate în cursul anului 2017, situație în care, începând cu luna ianuarie 2018, aplicarea corelativă a măsurilor adoptate atât în domeniul salarizării, cât și domeniului fiscal nu va avea aceleași efecte pentru polițiștii beneficiari precum cele precizate.36. Așadar, arată că dispozițiile legale sunt clare și nu lasă loc de interpretări atât timp cât legiuitorul nu a mai emis acte normative care să prevadă acordarea sporului de 40% și cu data de 1 ianuarie 2018.37. Pe cale de consecință, a apreciat că acest spor nu a mai putut fi acordat cu 1 ianuarie 2018, având în vedere că baza legală prin care a fost reglementat a avut aplicabilitate limitată în timp, acesta fiind acordat doar în perioada iunie 2017-decembrie 2017, strict pentru asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice de la domiciliu.VI. Punctul de vedere ale completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept38. Completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei a arătat că, în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu mai pot beneficia de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea, întrucât dispozițiile art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative prin care s-a acordat majorarea au avut aplicabilitate temporară și s-au aplicat doar la nivelul anului 2017, până la data de 31 decembrie 2017.39. S-a mai arătat că, în lipsa unei norme exprese de prelungire a dreptului stabilit de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ulterior datei de 1 ianuarie 2018, majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu putea viza decât cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție acordat cu caracter de continuitate în luna decembrie 2017, nu un cuantum majorat ocazional, în funcție de realizarea anumitor condiții, așa cum este cazul majorării de 40% care se acordă doar dacă sunt realizate cumulativ condițiile prevăzute în art. 3 și 4 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017.40. Din modul în care este reglementată această majorare, doar în lunile în care polițistul figurează în planificările întocmite pentru asigurarea continuității și numai corespunzător volumului de timp lunar planificat, respectiv proporțional cu acesta, rezultă că aceasta nu face obiectul dispozițiilor legale de menținere în plată a cuantumului și începând cu 1 ianuarie 2018, după încetarea efectelor actului normativ care a prevăzut-o. 41. Așadar, s-a apreciat că nu poate fi menținut în plată începând cu 1 ianuarie 2018 cuantumul majorării acordate la nivelul lunii decembrie 2017, câtă vreme prin definiție cuantumul lunar al acestui drept este variabil, iar acordarea sa a fost subordonată unor cerințe, pe perioada de timp cât actele normative care l-au reglementat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, au fost în vigoare, respectiv anul 2017. VII. Jurisprudența instanțelor naționale42. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanțele naționale au comunicat un număr redus de opinii teoretice exprimate de judecători în problema de drept ce face obiectul sesizării.43. Astfel, opiniile exprimate de cele mai multe dintre colectivele de judecători sunt în sensul că polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu mai pot beneficia de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea, întrucât dispozițiile art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, prin care s-a acordat majorarea, au avut aplicabilitate temporară și s-au aplicat doar la nivelul anului 2017, până la data de 31 decembrie 2017.44. În lipsa unei norme exprese de prelungire a dreptului stabilit de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ulterior datei de 1 ianuarie 2018, sa apreciat că majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate viza decât cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție acordat cu caracter de continuitate în luna decembrie 2017, nu un cuantum majorat ocazional, în funcție de realizarea anumitor condiții, așa cum este cazul majorării de 40% care se acordă doar dacă sunt realizate cumulative condițiile prevăzute în art. 3 și 4 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017.45. Așadar, s-a apreciat că nu poate fi menținut în plată începând cu 1 ianuarie 2018 cuantumul majorării acordate la nivelul lunii decembrie 2017, câtă vreme prin definiție cuantumul lunar al acestui drept este variabil, iar acordarea sa a fost subordonată unor cerințe, pe perioada de timp cât actele normative care l-au reglementat - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 - au fost în vigoare, respectiv anul 2017.46. În acest sens au opinat Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui.47. O singură instanță - Tribunalul Brașov - a apreciat că polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborat cu art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017. Începând cu 1 ianuarie 2018, aceste dispoziții reglementează expres faptul că personalul care asigură continuitatea activității prin permanență la domiciliu beneficiază de majorarea salarială de 40%, întrucât această activitate reprezintă o formă de muncă suplimentară desfășurată în afara programului normal de lucru. 48. Suplimentar acestei opinii teoretice, a fost identificată o singură sentință a Tribunalului Brașov, prin care acțiunea a fost admisă, considerându-se că permanența la domiciliu presupune obligația de a rămâne în contact cu unitatea și disponibilitatea de a interveni, ceea ce constituie o restrângere a timpului liber și un efort suplimentar care trebuie remunerat în conformitate cu legislația aplicabilă, astfel că polițiștii care asigură continuitatea de la domiciliu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea majorării salariale de 40%.49. Soluția în discuție a fost însă supusă controlului judiciar, recursul fiind admis, cu consecința casării sentinței recurate, iar în rejudecare acțiunea a fost respinsă. 50. Aceeași este situația și cu privire la practica identificată de Curtea de Apel Pitești, care la nivelul tribunalului s-a concretizat într-o singură sentință de admitere în parte a pretențiilor reclamanților, sentință care a fost reformată în calea de atac, iar pretențiile vizând acordarea majorării de 40% au fost respinse ca neîntemeiate.51. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice în problema de drept supusă dezlegării.52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție53. Prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 20 ianuarie 2022, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: În interpretarea și aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, și a art. 150 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.54. Prin Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 21 mai 2025, s-a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.997/111/2023 și, în consecință, s-a stabilit că:În interpretarea dispozițiilor art. 7 lit. b), f) și i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfășurată de polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu influențează calculul altor drepturi salariale și nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, majorare de 50%.IX. Jurisprudența Curții Constituționale55. Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017.56. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 461 din 15 octombrie 2024 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2025, s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, constatându-se că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.X. Raportul asupra chestiunii de drept57. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă și au propus o dezlegare pe fond conform celor ce succed.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieXI.1 Asupra admisibilității sesizării58. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ 59. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1).“ 60. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. 61. Este de observat că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac. S-a derogat astfel de la condiția ca sesizarea să fie dispusă doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. 62. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condițiile anterior enunțate, se constată că primele două condiții legale sunt îndeplinite.63. Astfel, cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare în recurs pe rolul Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, care judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă.64. Totodată, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces în care un sindicat al polițiștilor solicită, pentru mai mulți membri de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunța: (i) să se dispună obligarea pârâtului la plata majorării de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și până în prezent; (ii) să se constate că perioada serviciului de permanență constituie timp de lucru; (iii) să se dispună obligarea pârâtului să calculeze și să plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanență care depășesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum și pe durata zilelor de sâmbătă, duminică și sărbători legale.65. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile asupra chestiunii care formează obiectul sesizării. 66. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42). 67. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept.“ De asemenea, s-a arătat expres că noua soluție legislativă se raportează la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.“ În măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, acestea rămân așadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 56). 68. Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 60). 69. Această condiție este îndeplinită în cauză, întrucât normele juridice supuse interpretării au un caracter lacunar, chestiunea de drept supusă analizei nefiind reglementată într-o manieră neechivocă.70. Astfel, nu este lipsit de echivoc, față de prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă majorarea de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, se aplică și începând cu data de 1 ianuarie 2018.71. În acest sens, trebuie remarcat că au existat soluții de admitere a pretențiilor reclamanților, considerându-se că, prin aplicarea dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, acordată personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, se aplică și începând cu data de 1 ianuarie 2018.72. Același raționament este expus și prin unele dintre opiniile teoretice exprimate de judecători, ceea ce relevă riscul apariției unei practici neunitare.XI.2. Asupra fondului sesizării73. Sesizarea de față este formulată într-o cauză în care reclamantul, funcționar public cu statut special, solicită acordarea, și după data de 1 ianuarie 2018, a majorării de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, prevăzută de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, invocând și prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. 74. Ca urmare, prin sesizarea de față s-a solicitat a se lămuri: „Dacă în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, și începând cu 1 ianuarie 2018, pentru perioada în care asigură continuitatea?“75. Pentru soluționarea prezentei sesizări se impun, mai întâi, unele precizări privind continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru a se stabili caracterele și natura acesteia.76. Potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistul este obligat „să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.“77. Din aceste prevederi legale, precum și din cele ale Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 22 august 2008, rezultă că programul de lucru al polițiștilor este, de regulă, de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta și duminica [art. 2 alin. (1) din ordin], iar orele de serviciu prestate de polițist peste durata prevăzută la art. 2 alin. (1) se consideră ore suplimentare.78. Reiese, de asemenea, că, dacă se impune efectuarea de muncă suplimentară, regula o constituie efectuarea de ore suplimentare la locul de muncă.79. Singura perioadă în care a fost reglementată expres pentru polițiști remunerarea pentru continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, a fost perioada anului 2017, sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017.80. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, a instituit o serie de măsuri impuse, printre altele, „de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal“, astfel cum rezultă din preambulul său.81. Ordonanța de urgență antereferită a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, care a prevăzut ca, la art. 1, după alin. (3) din ordonanța de urgență, să se introducă două noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1) Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(3^2) Condițiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.82. Având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 29 iunie 2017.83. Astfel cum se precizează în art. 1, ordinul reglementează condițiile de acordare a majorării salariale, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice prevăzute de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, în cazul personalului Ministerului Afacerilor Interne.84. Din aceste prevederi rezultă, mai întâi, că activitățile pentru care se acordă majorarea analizată vizează continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, fiind așadar vorba de o situație diferită de cele în care polițistul asigură permanența de la locul de muncă.85. În același sens, art. 4 alin. (3) și (4) din ordin arată că personalul M.A.I. prevăzut la alin. (1) lit. a) nu beneficiază de majorare în perioada în care desfășoară efectiv activitățile prevăzute la art. 3, precizând că asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu reprezintă muncă desfășurată în durata normală a timpului de muncă și nici muncă suplimentară în perioada în care nu sunt desfășurate efectiv activitățile prevăzute la art. 3, orele stabilite în volumul de timp lunar planificat, astfel cum este reglementat la art. 2 lit. b), neputându-se compensa cu timp liber corespunzător.86. În consecință, majorarea analizată se acordă doar pentru acea perioadă de așteptare în care polițistul se află la domiciliu, dar nu este chemat să desfășoare efectiv activitățile prevăzute la art. 3 din ordin.87. În cazul în care este chemat să efectueze activitățile prevăzute la art. 3 din ordin, devin incidente, pentru perioada efectuării acelor activități, prevederile legale referitoare, după caz, la munca efectuată peste programul normal de lucru sau la munca suplimentară desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, ceea ce nu face obiectul prezentei sesizări.88. Această concluzie este în acord cu Hotărârea CJUE din 21 februarie 2018, pronunțată în Cauza C-518/15, prin care s-a decis, conform punctului 4 din dispozitiv, că art. 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că timpul de gardă pe care un lucrător îl petrece la domiciliu cu obligația de a răspunde la apelurile angajatorului său într-un interval de opt minute, ceea ce restrânge în mod semnificativ posibilitățile de a avea alte activități, trebuie să fie considerat „timp de lucru“.89. La considerentul nr. 60 din hotărâre se precizează însă că, „În sfârșit, trebuie să se arate că situația este diferită în cazul în care lucrătorul efectuează o gardă potrivit sistemului de permanență conform căruia acesta trebuie să fie accesibil în permanență, fără a fi însă obligat să fie prezent la locul de muncă. Astfel, deși se află la dispoziția angajatorului său, în măsura în care trebuie să poată fi contactat, în această situație, lucrătorul își poate gestiona timpul cu mai puține constrângeri și se poate consacra propriilor interese. În aceste condiții, numai timpul aferent prestării efective a serviciilor trebuie considerat «timp de lucru» în sensul Directivei 2003/88 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 septembrie 2003, Jaeger, C-151/02, EU:C:2003:437, punctul 65 și jurisprudența citată)“.90. În al doilea rând, din prevederile art. 3 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 rezultă cine sunt beneficiarii majorării de 40% și care sunt activitățile punctuale pentru care se acordă aceasta. 91. Astfel, de majorarea în discuție putea beneficia doar personalul din cadrul secțiilor de poliție rurală, polițiilor comunale și posturilor de poliție comunală [art. 3 alin. (1) lit. a) din ordin], precum și personalul din structurile de poliție judiciară, criminalistică și de suport operativ, organizate în cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră Române [art. 3 alin. (1) lit. b) din ordin].92. De asemenea, mai puteau beneficia de această majorare polițiștii încadrați pe funcții de medici în spitalele din rețeaua sanitară proprie [art. 3 alin. (2)].93. Activitățile pentru care se acordă majorarea sunt, potrivit art. 3 din ordin, fie intervenția în mediul rural la sesizările Sistemului unic național pentru apeluri de urgență și alte evenimente semnalate privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, fie cercetarea la fața locului și intervenția specializată pentru prinderea în flagrant.94. O altă condiție este aceea de a nu se fi putut asigura îndeplinirea atribuțiilor specifice în program de lucru în ture sau în schimburi.95. De asemenea, prevederile alin. (2) al art. 4 din ordin arată că, „Pentru acordarea majorării, personalul M.A.I. se nominalizează în ordin/dispoziție de personal întocmit(ă) în acest scop de structura de resurse umane.“96. Nu în ultimul rând, dispozițiile ordinului mai reliefează și faptul că acordarea majorării era condiționată de existența unei planificări pentru asigurarea continuității îndeplinirii atribuțiilor specifice, precum și încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul fiecărui ordonator de credite.97. Planificarea personalului desemnat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice despre care fac vorbire dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a) dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 presupune și existența unui centralizator lunar al cărui model este prevăzut în anexa la actul evocat, centralizator care să evidențieze numărul de ore aferent perioadei în care angajatul a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice. 98. Această planificare este necesară întrucât, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (2) dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, „Plata se face pe baza centralizatorului lunar al numărului de ore aferent perioadei în care personalul M.A.I. a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, al cărui model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.“99. Concluzionând, majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu s-a acordat automat tuturor polițiștilor, ci numai celor anume prevăzuți de ordin.100. Chiar în cazul acestora din urmă, pentru a beneficia de majorarea analizată, trebuie îndeplinite o multitudine de alte condiții, detaliate în precedent, fiind vorba, prin urmare, de un drept condiționat.101. Totodată, nu este un drept fix, ci variabil, majorarea de 40% fiind calculată potrivit unei formule determinate prin prisma mai multor elemente, printre care și volumul de timp lunar planificat, care este definit de art. 2 lit. b) din ordin ca fiind numărul de ore aferent perioadei în care personalul Ministerului Afacerilor Interne a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, cu excepția orelor în care s-au desfășurat efectiv activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice.102. Așa fiind, cuantumul majorării poate fi diferit nu numai de la un polițist la altul, dar poate fi diferit chiar și în cazul aceluiași polițist de la o lună la alta.103. Cu privire la efectele în timp a acestor prevederi, trebuie subliniat că, față de preambulul și de cuprinsul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 (și implicit dreptul conferit prin aceasta), a avut un caracter temporar, fiind aplicabilă doar în anul 2017, aspect care reiese și din titlul său, respectiv ordonanță „(…) privind unele măsuri bugetare în anul 2017“.104. Art. 68 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative dispune:(1) Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spațiu sau privind obiectul reglementării.(2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrânge durata actelor normative temporare, precum și a celor cu aplicare limitată în spațiu sau privind obiectul reglementării.(3) Dispoziția de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie să intervină înainte de expirarea termenului și să indice, când este cazul, noul termen105. În privința Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 nu a intervenit vreun act normativ ulterior prin care să se prelungească durata acesteia dincolo de decembrie 2017, singura perioadă în care a fost reglementată continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, fiind, așa cum s-a arătat, anul 2017.106. Or, în cazul actelor normative emise pentru o durată determinată de timp, împlinirea termenului pentru care au fost emise respectivele acte normative are ca efect încetarea acțiunii normei juridice, încetarea producerii de efecte juridice, încetare care intervine ope legis, de drept. 107. În ceea ce privește ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice de specialitate sau ai autorităților administrative autonome, acestea trebuie să fie emise în conformitate cu reglementările cu forță juridică superioară, fiind acte cu caracter administrativ ce pot fi contestate în cadrul contenciosului administrativ, iar ieșirea din vigoare a actului normativ în executarea căruia au fost emise atrage și încetarea efectelor actelor de reglementare secundară.108. Așadar, ca urmare a ieșirii din vigoare a actului de reglementare primară, încetează nu numai efectele acestui act, dar și efectele actului normativ de reglementare secundară, întrucât, conform normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.109. Trebuie concluzionat, față de acestea, că la data de 1 ianuarie 2018 majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu mai era prevăzută de vreun act normativ aflat în vigoare, după cum nu a fost prevăzută de vreun act normativ nici înaintea anului 2017.110. Acestea fiind stabilite, se pune problema dacă, pentru un polițist care a îndeplinit toate condițiile mai sus analizate și care a beneficiat în anul 2017 de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție, majorare prevăzută de prevederile legale amintite, acest drept subzistă și de la data de 1 ianuarie 2018, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017.111. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, intitulat „Aplicarea legii“, dispune:(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.(2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)112. Textul de lege citat prevede, așadar, la alin. (2) lit. a) și la alin. (3) lit. a), menținerea în plată până la 31 decembrie 2017 și, respectiv, majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al acelor sporuri, indemnizații, compensații, prime, premii și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut/solda lunară/salariul lunar și numai în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.113. Din aceste prevederi rezultă că este necesar să fie vorba de sporuri, premii, alte elemente salariale care să aibă caracter permanent și care să fie prevăzute și după 1 ianuarie 2018.114. În acest context trebuie amintit faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, în ale cărei considerente sunt consemnate dezlegări de principiu care pot fi aplicate mutatis mutandis și în prezenta cauză, respectiv:100. Pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări trebuie a se face distincția dintre sporurile cu caracter variabil și cele cu caracter temporar.101. Caracterul variabil al sporului privește cuantificarea, stabilirea valorii sale nominale prin aplicarea reperelor de cuantificare (în cauzele analizate, timpul efectiv lucrat), opuse sporurilor cu caracter variabil fiind sporurile fixe, iar nu sporurile cu caracter permanent. Altfel spus, caracterul variabil/fix al sporului vizează cuantificarea acestuia, în timp ce caracterul permanent/temporar vizează condițiile de acordare a sporului, acestea fiind două aspecte distincte.115. Or, majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție la care se referă sesizarea de față a avut caracter temporar, astfel cum s-a argumentat în precedent, nemaifiind prevăzută după 1 ianuarie 2018 de Legea-cadru nr. 153/2017 și nici de alte acte normative, astfel că nu intră sub incidența prevederilor art. 38 din actul evocat.116. Este de interes în soluționarea prezentei sesizări și Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 2.478/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 21 mai 2025, prin care s-a stabilit:În interpretarea dispozițiilor art. 7 lit. b), f) și i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfășurată de polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu influențează calculul altor drepturi salariale și nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiții vătămătoare, spor condiții periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizație chirie, majorare de 50%.117. Deși în cauza respectivă s-a analizat calificarea juridică a majorării de 75% pentru munca suplimentară desfășurată de polițiștii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, majorare care, spre deosebire de cea de față, are caracter permanent, și nu temporar, prezintă interes pentru soluționarea prezentei sesizări considerentele de la paragrafele 94-99, în special următoarele:94. Din interpretarea gramaticală și sistematică a textului de lege direct aplicabil, respectiv art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, la care normele de salarizare actuale fac trimitere, rezultă însă că majorarea acordată pentru activitatea desfășurată în zilele nelucrătoare nu poate fi considerată ca modificând salariul de funcție, întrucât nu este reglementată ca o majorare a salariului de funcție cu 75%, ci ca o majorare calculată din baza reprezentată de salariul de funcție.95. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să majoreze salariul de funcție prin aplicarea procentului de 75%, ar fi dispus în consecință, astfel cum a procedat, de exemplu, prin art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 când a utilizat sintagma «beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%118. S-a conchis că munca desfășurată în zilele nelucrătoare se plătește cu o sumă de bani ce se calculează proporțional cu activitatea desfășurată în situația respectivă, astfel că, neducând la o majorare a salariului de funcție, nu va influența nici elementele componente ale salariului lunar calculate în raport cu salariul de funcție.119. În mod similar, în circumstanțele din prezenta sesizare, majorarea acordată pentru continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu este reglementată ca o majorare a salariului de funcție cu 40%, ci ca o majorare calculată din baza reprezentată de salariul de funcție.120. Mai exact, acordarea majorării respective presupune adăugarea la salariu a unei sume reprezentând 40% din baza reprezentată de salariul de funcție numai corespunzător perioadelor din lună când sunt îndeplinite cerințele particulare pentru acordarea majorării, și nu o majorare cu 40% a salariului de funcție.121. Un argument în același sens se deduce și din modul de calcul al acestei majorări cuprins în Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, din care rezultă că majorarea în discuție este o sumă concretă adăugată soldei de funcție prin folosirea în formula de calcul a raportului dintre volumul de timp (de permanență la domiciliu) lunar planificat și durata normală a timpului de lucru stabilită lunar și, respectiv, a cuantumului lunar al salariului de bază sau al salariului de funcție ori, după caz, al soldei de funcție.122. În concluzie, deoarece reglementarea dreptului salarial în discuție îl concepe ca pe o majorare (în sumă variabilă numai în funcție de durata planificării de permanență din durata întregii luni) adăugată salariului/soldei de funcție și calculată prin aplicarea unui procent acestui salariu, acesta nu este inclus în enumerarea cuprinsă în art. 38 alin. (2) lit. a), respectiv alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, texte legale care prevăd menținerea în plată după 1 iulie 2017 și, respectiv, creșterea de la 1 ianuarie 2018 a cuantumurilor brute ale salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și a cuantumului brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar.123. Totodată, aceeași concluzie este susținută și de omisiunea legiuitorului de a prevedea acest drept în legislația aplicabilă ulterior perioadei în care a produs efecte Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, cum s-a argumentat anterior.124. Având în vedere toate argumentele ce precedă, instanța supremă opinează că dezlegarea prefigurată pentru problema de drept cuprinsă în sesizare trebuie să aibă în vedere nu doar dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, indicate de instanța de trimitere - normă care reglementează creșterile salariale ce au avut loc începând cu data de 1 ianuarie 2018 -, ci și prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din același act normativ, întrucât, în condițiile în care dreptul în discuție a fost prevăzut de un act normativ aplicabil în anul 2017, era necesar a se verifica dacă la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 (1 iulie 2017) acesta s-a regăsit între componentele salariale preluate cu ocazia aplicării etapizate a noii legi de salarizare. 125. Or, art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 este norma care prevede care sunt drepturile salariale menținute în plată începând cu data de 1 iulie 2017, iar art. 38 alin. (3) din lege se referă la creșteri salariale operate începând cu 1 ianuarie 2018, dar care se puteau aplica, prin definiție, numai drepturilor menținute de alineatul al doilea al textului.126. În consecință, Înalta Curte propune reformularea sesizării exclusiv prin includerea, între actele normative a căror interpretare este dată, a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.127. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 482/90/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea art. 38 alin. (2) lit. a) și a art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) și (3^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condițiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum și activitățile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, polițiștii planificați să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcție și începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Georgiana Toader-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari