METODOLOGIE din 29 iulie 2025privind identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 11 august 2025
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 4.837 din 29 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 748 din 11 august 2025. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Prezenta metodologie reglementează cadrul național general necesar implementării rezultatelor învățării în sistemul de învățământ profesional, în acord cu recomandările europene în materie, sprijină cooperarea europeană în educație și formare, respectă principiile comune pentru definirea rezultatelor învățării și poate să fie utilizată în scopuri de transparență și comparabilitate.(2) Rezultatele învățării sunt enunțuri care se referă la ceea ce cunoaște, înțelege și este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie. + Articolul 2Scopul prezentei metodologii este armonizarea identificării și evaluării rezultatelor învățării cu metodele actuale utilizate în spațiul educației profesionale europene pentru recunoașterea rezultatelor învățării obținute în context informal, nonformal și formal. + Articolul 3Obiectivele prezentei metodologii sunt:a) înțelegerea și stabilirea unui sistem de identificare a rezultatelor învățării profesionale, pentru orice sistem de educație și formare profesională;b) dezvoltarea unui cadru unitar de scriere și utilizare a rezultatelor învățării profesionale, respectiv în modul de realizare a standardelor bazate pe rezultatele învățării;c) asigurarea coerenței dintre formularea competențelor profesionale relevante definite de cererea de calificări din piața forței de muncă și evaluarea rezultatelor învățării;d) recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în contexte nonformale și informale în baza procesului de validare și certificare a rezultatelor învățării. + Articolul 4Următorii actori sunt implicați în procesul de calificare bazat pe rezultatele învățării:a) piața muncii și societatea pentru care rezultatele învățării oferă un limbaj comun, care permite diferitelor părți interesate din domeniul educației și formării profesionale, precum și pieței muncii și societății în general să clarifice nevoile de competențe și să răspundă la acestea într-un mod relevant. Piața muncii acționează prin reprezentanții ei din domeniul sectoarelor de activitate naționale: patronate, sindicate, comitete sectoriale, după caz;b) furnizorii de educație și formare profesională, care pot fi orice instituție cu personalitate juridică, instituții publice și private sau centre de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale. Pentru furnizorii de educație și formare profesională rezultatele învățării reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea și revizuirea programelor și calificărilor;c) formatorul și/sau profesorul pentru care abordarea bazată pe rezultatele învățării ajută la orientarea predării, la selectarea metodelor și la sprijinirea fiecărui cursant în parte pe parcursul procesului de învățare;d) evaluatorul pentru care rezultatele învățării clarifică criteriile de promovabilitate și de performanță; acestea ar trebui să clarifice domeniul de învățare în care se evaluează, indicând doar ceea ce este relevant;e) cursantul/elevul, care urmează o formă de educație și formare profesională, pentru care rezultatele învățării, după ce a finalizat o secvență de învățare, un modul, un program sau o calificare, clarifică ceea ce se așteaptă să știe, să fie capabil să facă și să înțeleagă;f) instituția competentă de asigurarea calității în educație și formare profesională. + Articolul 5Programele de calificare bazate pe rezultatele învățării generează următoarele avantaje:a) promovează o abordare centrată pe cursant, în planificarea planurilor de formare;b) încurajează o abordare autodirijată și autonomă a învățării, deoarece cursanții își pot asuma responsabilitatea pentru studiile lor și sunt capabili să își evalueze în mod activ progresul;c) promovează o abordare colegială a planificării programelor de studii, deoarece instructorii/formatorii/evaluatorii colaborează pentru a identifica lacunele și redundanțele;d) asigură faptul că deciziile legate de curriculum și de mediul de învățare sunt raționalizate;e) încurajează o filozofie de monitorizare, evaluare și îmbunătățire continuă a calificărilor;f) contribuie la asigurarea responsabilității și a calității programelor de educație;g) contribuie la eficiența și eficacitatea educațională;h) cunoașterea în egală măsură a ceea ce se așteaptă de la cursanți să știe/să facă și să înțeleagă, precum și de la instructori/formatori/evaluatori să predea, să evalueze și să certifice. + Capitolul II Identificarea, evaluarea, recunoașterea rezultatelor învățării + Articolul 6(1) În stabilirea unui sistem de identificare și descriere a rezultatelor învățării se va ține cont de următoarele reglementări internaționale și naționale:a) ISCO-08 (Clasificarea standard internațională a ocupațiilor - International Standard Classification of Occupations) sau COR, pentru alegerea ocupațiilor/descrierea sarcinilor și a atribuțiilor;b) ESCO (Clasificarea europeană a abilităților, competențelor, calificărilor și ocupațiilor - European Classification of Skills, Competences, Qualifications and Occupations), pentru competențele și aptitudinile principale ale calificării, precum și pentru cele opționale pentru ocupațiile recunoscute la nivel european;c) ISCED-2013 (Clasificarea Internațională Standard a Educației - International Standard Classification of Education), pentru încadrarea în domeniile standard ale educației;d) Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională - CAEN - pentru raportarea statisticilor din domeniul educației și formării profesionale la nivelul UE, ce se realizează de către Institutul Național de Statistică - INS;e) Ordinul ministrului educației și al ministrului muncii și solidarității sociale nr. 3.001/39/2022 privind aprobarea Metodologiei de alocare a nivelurilor de calificare pentru calificările de nivel 1-5 din Cadrul național al calificărilor;f) Ordinul ministrului educației nr. 6.768/2023 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții, cu modificările și completările ulterioare;g) Ordinul ministrului educației nr. 6.194/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale.(2) Cadrul național al calificărilor, denumit în continuare CNC, care transpune Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare CEC, este bazat pe rezultatele învățării și are ca rol să sporească transparența și să permită compararea calificărilor dincolo de frontierele instituționale și naționale, caracteristicile sale fiind următoarele:a) descriptorii rezultatelor învățării din CNC sunt concepuți folosind o axă orizontală, care identifică domeniile de învățare (cum ar fi cunoștințele, aptitudinile, autonomia și responsabilitatea), și o axă verticală, care indică modul în care complexitatea învățării crește de la un nivel la altul.În contextul CNC, rezultatele învățării descriu nivelurile de calificare prin:(i) cunoștințe, care pot fi teoretice și/sau factuale;(ii) abilități/aptitudini, care pot fi cognitive (care implică utilizarea gândirii logice, intuitive și creative) și practice (care implică dexteritate manuală și utilizarea de materiale, unelte și instrumente);(iii) responsabilitatea și autonomia sunt descrise ca fiind capacitățile cursantului de a aplica cunoștințe și competențe în mod autonom și responsabil;b) rezultatele învățării sunt dezvoltate prin descriptorii CNC, diferit pentru fiecare dintre nivelurile de calificare;c) rezultatele învățării, așa cum sunt descrise și dezvoltate pe niveluri de calificare prin standardele de calificare/referință asociate calificărilor/programelor/ocupațiilor vizate, influențează definirea și proiectarea standardelor de pregătire profesională/ standardelor ocupaționale/programelor de studii și susțin înțelegerea și definirea termenului de curriculum în sine.(3) Taxonomia permite clasificarea și sistematizarea informațiilor într-o abordare ierarhizată, arborescentă, pornind de la general la particular, prin descompunere logică. Astfel, prin scrierea taxonometrică este posibilă detalierea succesivă a competențelor ocupaționale, a celor de domeniu și fundamentale și, pe cale de consecință, și a rezultatelor învățării asociate. Termenii utilizați și exprimările trebuie să fie simple, clare, directe pentru a fi înțelese. + Articolul 7Identificarea, descrierea, evaluarea, validarea, certificarea și recunoașterea formală a rezultatelor învățării se definesc astfel:a) identificarea rezultatelor învățării este o activitate neutră, care necesită o reflecție asupra scopurilor abordate, intereselor implicate, corelării cu competențele aferente și alternativelor disponibile;b) descrierea rezultatelor învățării se face prin scrierea acestora după o metodologie specifică;c) evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe și abilități, responsabilitate și autonomie într-un domeniu de studii, conform unor standarde de evaluare;d) validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate/o competență sau o calificare;e) certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare;f) recunoașterea formală a rezultatelor învățării înseamnă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învățării dobândite, în vederea frecventării unor programe de studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin:(i) acordarea de calificări: certificate, diplome sau titluri;(ii) validarea învățării nonformale și informale;(iii) acordarea de echivalențe, de credite sau de derogări. + Articolul 8(1) Sistemul de identificare a rezultatelor învățării cuprinde următoarele etape:a) pentru fiecare calificare/profesie se identifică domeniile educaționale care participă la formarea ei, de regulă maximum cinci;b) pentru fiecare domeniu se realizează o listă de competențe profesionale specifice cerute de piața muncii. În acest sens se utilizează fișa ocupației/calificării, standardul de calificare sau Clasificarea multilingvă a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor europene - ESCO, de regulă stabilindu-se 810 competențe pe domeniu;c) fiecare competență se exprimă prin descriptori și se detaliază prin teme componente, de regulă stabilindu-se 15 teme pentru o competență;d) fiecare temă/competență are 4 niveluri de competențe profesionale, stabilite prin Ordinul ministrului educației nr. 6.194/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale, sau niveluri de performanță, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României;e) fiecare nivel de competență profesională/performanță se compune din 2 niveluri secundare de performanță/profesionale, rezultând în total opt niveluri secundare, conform tabelului din anexa la prezenta metodologie; acestea au la bază dezvoltarea descriptorului CNC - responsabilitatea și autonomia și complexitatea sarcinilor, care este utilizat în stabilirea rezultatelor învățării pentru competențe la nivel european;f) pentru fiecare temă și nivel secundar se pot identifica între unul și trei rezultate ale învățării;g) elementelor componente ale muncii, stabilite prin competențe, li se alocă descriptori la nivel de calificare, reprezentați prin cunoștințe, aptitudini, responsabilitate și autonomie. Aceste trei categorii de descriptori caracteristici calificării permit dobândirea competențelor necesare practicării ocupației vizate;h) rezultatele învățării și competențele respectă nivelul de calificare al ocupației.(2) Rezultatele învățării aferente unei calificări pot să lipsească pe un nivel profesional general sau secundar, dacă nu există ocupații la acel nivel. + Articolul 9(1) Identificarea competențelor necesare pentru accesul la ocupații se realizează prin standardele ocupaționale.(2) Pentru fiecare competență profesională identificată se stabilesc și se descriu rezultatele învățării, necesare pentru a dobândi respectiva competență.(3) Rezultatele învățării se stabilesc în mod succesiv pentru următoarele tipuri de competențe:a) competențele-cheie - necesare în cadrul sistemului educațional în vederea dobândirii rezultatelor învățării-cheie necesare unei calificări, acestea se preiau din sistemul european menționat la art. (8) alin. (1) lit. e);b) profesionale de bază, fundamentale și de domeniu - necesare în cadrul sistemului educațional în vederea dobândirii rezultatelor învățării specifice calificării;c) profesionale de specialitate și de specializare - necesare în cadrul sistemului educațional în vederea dobândirii rezultatelor învățării specifice unei ocupații dintr-o calificare sau de specializare pe mașini/echipamente/utilaje/softuri/aparate;d) transversale, pentru care rezultatele învățării se regăsesc în format similar tabelului prevăzut în anexa la prezenta metodologie pe site-ul oficial al Autorității Naționale pentru Calificări, denumită în continuare ANC, conforme cu descrierea ocupațiilor din ESCO.(4) Competențele sunt cerute în mod nemijlocit de piața forței de muncă pentru calificarea/ocupația vizată.(5) Rezultatele învățării profesionale de bază, fundamentale și de domeniu se regăsesc în standardele de calificare, iar cele de specialitate/de specializare în standardele ocupaționale.(6) Taxonomia educațională cuprinde în programele sale discipline/module de bază/fundamentale/de domeniu/de specialitate și de specializare.(7) Pentru fiecare disciplină/modul din standardul ocupațional se întocmește fișa disciplinei/modulului, în care sunt formulate cel puțin: rezultatele învățării, conținutul predării și învățării și practicile asociate învățării, predării și evaluării, precum și numărul de credite de studii alocate pentru fiecare activitate. + Articolul 10(1) Cadrul general pentru scrierea rezultatelor învățării presupune respectarea următoarelor aspecte:a) identificarea și scrierea rezultatelor învățării reprezintă un proces continuu care pornește de la obiectivele generale ce sunt descrise prin competențe specifice. După ce s-a ajuns la competențe specifice, obiectivele generale pot fi revizuite și modificate;b) în scrierea rezultatelor învățării, pentru a orienta o calificare, numărul de afirmații utilizate ar trebui redus la minim, recomandându-se ca o competență pe nivel profesional să fie descrisă prin minimum 2 și maximum 6 rezultate ale învățării;c) se recomandă ca scrierea rezultatelor învățării să fie făcută din perspectiva cursantului și să înceapă cu un verb de acțiune, urmat de obiectul verbului, precum și de o declarație care specifică profunzimea/amploarea învățării care trebuie demonstrată și, în final, cu o indicație a contextului, care poate fi legată de învățare, muncă sau alte contexte sociale relevante;d) în general, nu ar trebui să existe mai mult de un verb de acțiune pentru fiecare rezultat al învățării;e) dimensiunea verticală a enunțurilor privind rezultatele învățării privește nivelul de calificare și complexitatea învățării, cu accent pe autonomie și responsabilitate;f) nivelurile bazate pe rezultatele învățării pot fi utilizate ca etalon pentru a asigura coerența între instituții și programe;g) dimensiunea orizontală a enunțurilor privind rezultatele învățării se referă la amploarea învățării intenționate, în special prin specificarea limitelor domeniilor de învățare abordate și concentrarea pe cunoștințele teoretice sau pe abilitățile practice sau analitice;h) scrierea enunțurilor privind rezultatele învățării sprijină învățarea formală, informală, nonformală și evaluarea ei;i) enunțurile privind rezultatele învățării, dacă sunt supraîncărcate, își pierd relevanța ca instrumente de sprijinire a procesului de învățare;j) rezultatele preconizate ale învățării pot fi făcute vizibile numai ca rezultate ale învățării efectiv atinse în urma evaluării;k) rezultatele învățării oferă un punct de referință pentru evaluarea formativă/sumativă și validarea învățării nonformale și informale, cu accent pe realizările individuale, nu pe metodele și abordările evaluatorului;l) rezultatele învățării mult prea exacte riscă să excludă oportunitățile de adaptare și dezvoltare la nivel local și individual;m) rezultatele învățării ajută la alinierea curriculumului și oferă cursanților o structură pentru învățare;n) specificațiile detaliate ale rezultatelor învățării oferă o orientare clară evaluatorilor, cursanților și viitorilor angajatori;o) unele niveluri profesionale de competență pot să nu aibă în practică rezultate ale învățării;p) expresiile și verbele de acțiune utilizate în descrierea rezultatelor învățării sunt specifice fiecărui nivel de calificare.(2) Revizuirea rezultatelor învățării solicită implicarea tuturor părților interesate relevante interne, evaluatori și formatori, precum și a celor externe relevante din piața muncii.(3) Rezultatele învățării reprezintă expresia unei activități creative, supuse unui proces permanent de revizuire, adaptare și îmbunătățire, în scopul optimizării continue a calității procesului educațional.(4) Pentru o descriere adecvată și o scriere corectă a rezultatelor învățării se vor utiliza:a) Ghidul metodologic privind scrierea rezultatelor învățării, care se actualizează periodic la propunerea ANC și se publică pe site-ul oficial al acesteia;b) definirea, scrierea și aplicarea rezultatelor învățării - Un manual european - a doua ediție, dezvoltat și publicat de CEDEFOP, care se publică pe site-ul oficial al ANC;c) dezvoltarea pe niveluri profesionale și rezultate ale învățării a documentelor europene precum: Dig.comp 3.0, Antrep.comp sau Grenn.comp, care se publică pe site-ul oficial al ANC.(5) Rezultatele învățării se elaborează în parteneriat, prin echipe mixte formate din reprezentanți ai pieței muncii, asociații profesionale de profil și reprezentanți ai sistemului de educație din domeniul de studii vizat.(6) Educația și formarea profesională bazate pe rezultatele învățării sunt axate pe obiective. + Articolul 11(1) Descriptorii de nivel ai cadrului de calificări oferă o referință generală pentru a compara calificări și a distinge nivelurile.(2) Standardele bazate pe rezultatele învățării și specificațiile de evaluare trebuie să fie definite și redactate astfel încât să fie clare și coerente și să adauge valoare procesului de învățare.(3) Enunțurile privind rezultatele învățării, prin indicarea domeniului de aplicare a cunoștințelor și competențelor care trebuie abordate și a nivelului de performanță care trebuie atins, sunt esențiale pentru planificarea și organizarea predării și învățării.(4) ISCO-08, ESCO, ISCED-2013, CAEN sunt sisteme internaționale bazate pe modelul taxonometric. Acestea ajută la identificarea și scrierea rezultatelor învățării pe parcursul procesului de calificare și, pe cale de consecință, rezultatele învățării au un caracter taxonometric.(5) În scrierea programelor de calificare prin utilizarea rezultatelor învățării se ține cont de dezvoltarea lor taxonometrică pe niveluri profesionale și de calificare.(6) Rezultatele învățării pot fi dezvoltate prin intermediul clasificării europene ESCO, pe baza competențelor aferente grupelor de bază și ocupațiilor descrise în clasificare.(7) Rezultatele învățării și creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a identificării, evaluării și recunoașterii rezultatelor învățării nonformale și informale, sunt transferate și integrate în programul de formare pe care îl urmează persoana care învață. + Capitolul III Utilizarea rezultatelor învățării + Articolul 12(1) Utilizarea rezultatelor învățării reprezintă o perspectivă și un mod de gândire, în care accentul este întotdeauna pus pe cursant și pe ceea ce este de așteptat să cunoască, să poată face și să înțeleagă.(2) Rezultatele învățării intenționate și cele obținute sau deținute în fapt se deosebesc astfel:a) cele intenționate sunt declarații de intenții și așteptări ale evaluatorului/formatorului, precum și ale echipei acestuia și sunt scrise conform art. 10 alin. (4);b) cele obținute pot fi identificate doar în urma procesului de învățare și evaluare, prin validare:(i) învățarea poate fi în condiții formale, nonformale sau informale;(ii) deținerea lor se dovedește prin certificare și/sau recunoașterea/validarea învățării în viața reală, la locul de muncă.(3) Rezultatele învățării necesită un dialog continuu cu piața muncii pentru îmbunătățirea modului în care sunt identificate, descrise și utilizate, astfel încât rezultatele intenționate să fie cât mai aproape de cele reale.(4) Rezultatele învățării ajută la clarificarea intențiilor planului de formare și oferă un punct de referință pentru evaluarea învățării, dar:a) nu tot procesul de învățare poate fi pe deplin definit în rezultatele învățării;b) procesul de învățare poate fi rareori prezis și descris pe deplin;c) procesul de învățare are atât rezultate intenționate, cât și neintenționate, dezirabile și nedorite.(5) Rezultatele învățării nu funcționează niciodată izolat, ci trebuie definite și scrise într-un context mai larg, în care sunt luate în considerare contribuțiile învățării anterioare, astfel încât să existe un echilibru între rezultatele învățării și alte aspecte ce depind de contextul în cauză și de scopurile abordate.(6) Enunțurile privind rezultatele învățării trebuie să fie autentice și să reflecte contextul abordat, să se evite copierea/decuparea și lipirea rezultatelor învățării din altă parte, dar este recomandat să se consulte experiențele altora pe parcursul procesului.(7) Rezultatele învățării vor fi orientate spre proces și deschise, limitând măsurabilitatea la nivelurile de calificare superioare 6-8 CNC, și mai tangibile, concrete, la nivelurile de calificare 1-5 CNC.(8) Enunțurile rezultatelor învățării trebuie să fie un echilibru între subiectele de cunoștințe generale, aptitudinile specifice ocupației și competențele transversale, în funcție de cursanții individuali și de capacitatea acestora de înțelegere.(9) Cadrul național al calificărilor, prin care se definesc nivelurile rezultatelor învățării, poate fi utilizat ca punct de referință, ajutând interpretarea, calibrarea și aplicarea consecventă a rezultatelor învățării.(10) Calificările bazate pe rezultatele învățării pot fi structurate în jurul elementelor de intrare, precum durata sau metodologia. Evaluările pot utiliza atât criterii de intrare, cât și de rezultat. + Articolul 13(1) Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali, sub forma unui enunț, și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.(2) Standardele pot fi clasate în standarde de referință și standarde de evaluare.(3) Standardele de referință pot fi ocupaționale/de calificare/ de pregătire profesională, care reprezintă un plan de educație/ instruire/pregătire/formare și care definesc rezultatele așteptate ale procesului de învățare, iar în urma proceselor de evaluare, validare și certificare conduc la acordarea unei calificări profesionale complete sau parțiale.(4) Standardul de evaluare este un element care aparține de eficiența educațională și cuprinde:a) criteriile de evaluare, care folosesc enunțuri de rezultate ale învățării, fiind adesea formulate ca niveluri-limită minime ce trebuie atinse de către candidat, acestea fiind mai detaliate decât standardele de referință și curricula, în sensul că trebuie să descrie cu precizie cerințele pentru candidat;b) baremele de promovare aferente - aceste cerințe susțin în mod normal evaluările sumative de la finalul procesului de învățare, dar pot și să orienteze evaluările formative care au loc pe tot parcursul procesului; evaluarea competențelor în sistem nonformal și informal are în vedere competențele menționate în programe/curriculum/standarde și rezultatele învățării aferente;c) indici despre cum trebuie notată o experiență de învățare, arătând cum poate fi realizată învățarea la diferite niveluri de complexitate și competență, bazându-se pe criterii de evaluare;d) criteriile de evaluare dezvoltate integral din rezultatul învățării sau parțial din natura sarcinii de evaluare, dar care, în oricare dintre cazuri, trebuie corelate cu rezultatul învățării. Acestea sunt unice pentru aceleași rezultate ale învățării aferente unei ocupații și unui nivel de calificare profesională.(5) Standardul de calificare, care reprezintă documentul de referință pe baza căruia sunt dezvoltate celelalte standarde, definește rezultatele așteptate ale procesului de învățare, care conduc la acordarea unei calificări complete sau parțiale, și se realizează conform Metodologiei pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.194/2024.(6) Instrucțiunile pentru standardele de evaluare și baremele aferente pentru sistemul de recunoaștere a competențelor profesionale obținute în sistem informal și nonformal în centrele de evaluare a competențelor de nivel 1-3 CNC se aprobă de către ANC și se publică pe site-ul oficial al instituției. + Capitolul IV Recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în sistem nonformal și informal pe baza validării și certificării + Articolul 14(1) Recunoașterea rezultatelor învățării obținute în sistem informal și nonformal, derulată prin centrele de evaluare a competențelor/rezultatelor învățării, se realizează în urma procesului de validare și certificare și cuprinde etapele prevăzute în prezentul articol.(2) Validarea învățării nonformale și informale reprezintă procesul de confirmare de către o autoritate competentă a faptului că o persoană a dobândit, în contexte de învățare nonformală și informală, rezultate ale învățării măsurate prin raportarea la un standard/un program relevant de calificare.(3) Procesul de validare în sistem informal și nonformal constă în parcurgerea următoarelor patru etape/procese distincte:a) identificarea reprezintă procesul prin care cursantul ce dorește să fie evaluat, singur sau cu sprijinul personalului specializat, devine conștient de competențele, respectiv rezultatele învățării pe care le deține, prin descrierea experienței anterioare;b) documentarea este procesul prin care personalul specializat pentru a pune în evidență experiența anterioară se documentează cu privire la ocupația cea mai apropiată care poate fi dobândită de cursant, prin prisma competențelor/ rezultatelor învățării identificate la lit. a), și cuprinde următoarele faze:(i) prima fază constă în identificarea competențelor din standardele ocupaționale cele mai apropiate celor identificate anterior la cel evaluat;(ii) în faza a doua se stabilește împreună cu cursantul standardul optim raportat la competențele identificate și solicitarea cursantului și se va ține cont de rezultatele învățării, după caz;(iii) faza a treia constă în pregătirea cursantului pentru evaluare, în sensul predării unor instrucțiuni și norme de respectat pe durata evaluării;(iv) faza a patra presupune prezentarea unui document succint privind planul de pregătire al standardului ocupațional stabilit, pe baza căruia urmează să se realizeze certificarea totală sau parțială;c) evaluarea reprezintă procesul/metoda prin care o persoană demonstrează faptul că a dobândit rezultatele învățării în contexte formale, nonformale sau informale conforme unui standard, este efectuată de personalul specializat și are la bază criteriile de evaluare care, pentru fiecare rezultat al învățării/ fiecare competență, sunt formulate ca niveluri-limită minimale ce trebuie atinse de către candidat pentru a dovedi dobândirea rezultatului învățării/competenței - totalitatea criteriilor de evaluare aferente rezultatelor învățării/competențelor dintr-un standard ocupațional/de calificare/de pregătire profesională formează standardul de evaluare pentru ocupația respectivă;d) validarea rezultatelor obținute în urma evaluării, aceasta fiind faza în care personalul specializat apreciază rezultatele obținute și care conduce la accederea sau neaccederea în etapa următoare.(4) Certificarea este procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării/competențele dobândite de persoana care învață, în diferite contexte, în urma promovării cu succes a unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează prin obținerea unui act de studii, conform reglementărilor în vigoare. + Articolul 15(1) Actele de studii acordate de instituțiile/centrele autorizate/acreditate în urma evaluării rezultatelor învățării/ competențelor dobândite în contexte nonformale și informale produc aceleași efecte ca cele din sistemul formal de educație și formare profesională, în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educației și formării profesionale în sistemele formale.(2) Actele de studii dobândite în urma certificării sunt portabile și se cumulează, conform reglementărilor în vigoare.(3) Programele de formare profesională inițială și continuă, precum și sistemele de evaluare a rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale vor respecta asigurarea mobilității ocupaționale pe orizontală și pe verticală, prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educație și formare profesională, conform reglementărilor în vigoare. + Articolul 16(1) Recunoașterea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învățării, care sunt evaluate și validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.(2) Recunoașterea rezultatelor învățării conduce la recunoașterea totală/parțială sau automată a unei calificări, în baza portabilității și cumulării actelor de studii, bazate pe portofoliul educațional.(3) Portofoliul educațional conține dovezi ale rezultatelor învățării, dobândite în contexte formale, nonformale și informale de educație.(4) Portofoliul educațional integrează și instrumentele europene care evidențiază rezultatele învățării unei persoane, cum ar fi Europass și Youthpass. + Articolul 17Valabilitatea și recunoașterea actelor de studii emise în baza validării rezultatelor învățării/competențelor sunt condiționate de existența asigurării calității, respectiv de autorizarea/acreditarea furnizorului de educație și formare profesională, conform reglementărilor în vigoare. + Articolul 18Nivelurile profesionale/de performanță ale competențelor și rezultatelor învățării sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie. + ANEXĂla metodologie
Nivelurile profesionale/de performanță ale competențelor
și rezultatelor învățării
-----
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 4.837 din 29 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 748 din 11 august 2025. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1(1) Prezenta metodologie reglementează cadrul național general necesar implementării rezultatelor învățării în sistemul de învățământ profesional, în acord cu recomandările europene în materie, sprijină cooperarea europeană în educație și formare, respectă principiile comune pentru definirea rezultatelor învățării și poate să fie utilizată în scopuri de transparență și comparabilitate.(2) Rezultatele învățării sunt enunțuri care se referă la ceea ce cunoaște, înțelege și este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie. + Articolul 2Scopul prezentei metodologii este armonizarea identificării și evaluării rezultatelor învățării cu metodele actuale utilizate în spațiul educației profesionale europene pentru recunoașterea rezultatelor învățării obținute în context informal, nonformal și formal. + Articolul 3Obiectivele prezentei metodologii sunt:a) înțelegerea și stabilirea unui sistem de identificare a rezultatelor învățării profesionale, pentru orice sistem de educație și formare profesională;b) dezvoltarea unui cadru unitar de scriere și utilizare a rezultatelor învățării profesionale, respectiv în modul de realizare a standardelor bazate pe rezultatele învățării;c) asigurarea coerenței dintre formularea competențelor profesionale relevante definite de cererea de calificări din piața forței de muncă și evaluarea rezultatelor învățării;d) recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în contexte nonformale și informale în baza procesului de validare și certificare a rezultatelor învățării. + Articolul 4Următorii actori sunt implicați în procesul de calificare bazat pe rezultatele învățării:a) piața muncii și societatea pentru care rezultatele învățării oferă un limbaj comun, care permite diferitelor părți interesate din domeniul educației și formării profesionale, precum și pieței muncii și societății în general să clarifice nevoile de competențe și să răspundă la acestea într-un mod relevant. Piața muncii acționează prin reprezentanții ei din domeniul sectoarelor de activitate naționale: patronate, sindicate, comitete sectoriale, după caz;b) furnizorii de educație și formare profesională, care pot fi orice instituție cu personalitate juridică, instituții publice și private sau centre de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale. Pentru furnizorii de educație și formare profesională rezultatele învățării reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea și revizuirea programelor și calificărilor;c) formatorul și/sau profesorul pentru care abordarea bazată pe rezultatele învățării ajută la orientarea predării, la selectarea metodelor și la sprijinirea fiecărui cursant în parte pe parcursul procesului de învățare;d) evaluatorul pentru care rezultatele învățării clarifică criteriile de promovabilitate și de performanță; acestea ar trebui să clarifice domeniul de învățare în care se evaluează, indicând doar ceea ce este relevant;e) cursantul/elevul, care urmează o formă de educație și formare profesională, pentru care rezultatele învățării, după ce a finalizat o secvență de învățare, un modul, un program sau o calificare, clarifică ceea ce se așteaptă să știe, să fie capabil să facă și să înțeleagă;f) instituția competentă de asigurarea calității în educație și formare profesională. + Articolul 5Programele de calificare bazate pe rezultatele învățării generează următoarele avantaje:a) promovează o abordare centrată pe cursant, în planificarea planurilor de formare;b) încurajează o abordare autodirijată și autonomă a învățării, deoarece cursanții își pot asuma responsabilitatea pentru studiile lor și sunt capabili să își evalueze în mod activ progresul;c) promovează o abordare colegială a planificării programelor de studii, deoarece instructorii/formatorii/evaluatorii colaborează pentru a identifica lacunele și redundanțele;d) asigură faptul că deciziile legate de curriculum și de mediul de învățare sunt raționalizate;e) încurajează o filozofie de monitorizare, evaluare și îmbunătățire continuă a calificărilor;f) contribuie la asigurarea responsabilității și a calității programelor de educație;g) contribuie la eficiența și eficacitatea educațională;h) cunoașterea în egală măsură a ceea ce se așteaptă de la cursanți să știe/să facă și să înțeleagă, precum și de la instructori/formatori/evaluatori să predea, să evalueze și să certifice. + Capitolul II Identificarea, evaluarea, recunoașterea rezultatelor învățării + Articolul 6(1) În stabilirea unui sistem de identificare și descriere a rezultatelor învățării se va ține cont de următoarele reglementări internaționale și naționale:a) ISCO-08 (Clasificarea standard internațională a ocupațiilor - International Standard Classification of Occupations) sau COR, pentru alegerea ocupațiilor/descrierea sarcinilor și a atribuțiilor;b) ESCO (Clasificarea europeană a abilităților, competențelor, calificărilor și ocupațiilor - European Classification of Skills, Competences, Qualifications and Occupations), pentru competențele și aptitudinile principale ale calificării, precum și pentru cele opționale pentru ocupațiile recunoscute la nivel european;c) ISCED-2013 (Clasificarea Internațională Standard a Educației - International Standard Classification of Education), pentru încadrarea în domeniile standard ale educației;d) Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională - CAEN - pentru raportarea statisticilor din domeniul educației și formării profesionale la nivelul UE, ce se realizează de către Institutul Național de Statistică - INS;e) Ordinul ministrului educației și al ministrului muncii și solidarității sociale nr. 3.001/39/2022 privind aprobarea Metodologiei de alocare a nivelurilor de calificare pentru calificările de nivel 1-5 din Cadrul național al calificărilor;f) Ordinul ministrului educației nr. 6.768/2023 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții, cu modificările și completările ulterioare;g) Ordinul ministrului educației nr. 6.194/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale.(2) Cadrul național al calificărilor, denumit în continuare CNC, care transpune Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare CEC, este bazat pe rezultatele învățării și are ca rol să sporească transparența și să permită compararea calificărilor dincolo de frontierele instituționale și naționale, caracteristicile sale fiind următoarele:a) descriptorii rezultatelor învățării din CNC sunt concepuți folosind o axă orizontală, care identifică domeniile de învățare (cum ar fi cunoștințele, aptitudinile, autonomia și responsabilitatea), și o axă verticală, care indică modul în care complexitatea învățării crește de la un nivel la altul.În contextul CNC, rezultatele învățării descriu nivelurile de calificare prin:(i) cunoștințe, care pot fi teoretice și/sau factuale;(ii) abilități/aptitudini, care pot fi cognitive (care implică utilizarea gândirii logice, intuitive și creative) și practice (care implică dexteritate manuală și utilizarea de materiale, unelte și instrumente);(iii) responsabilitatea și autonomia sunt descrise ca fiind capacitățile cursantului de a aplica cunoștințe și competențe în mod autonom și responsabil;b) rezultatele învățării sunt dezvoltate prin descriptorii CNC, diferit pentru fiecare dintre nivelurile de calificare;c) rezultatele învățării, așa cum sunt descrise și dezvoltate pe niveluri de calificare prin standardele de calificare/referință asociate calificărilor/programelor/ocupațiilor vizate, influențează definirea și proiectarea standardelor de pregătire profesională/ standardelor ocupaționale/programelor de studii și susțin înțelegerea și definirea termenului de curriculum în sine.(3) Taxonomia permite clasificarea și sistematizarea informațiilor într-o abordare ierarhizată, arborescentă, pornind de la general la particular, prin descompunere logică. Astfel, prin scrierea taxonometrică este posibilă detalierea succesivă a competențelor ocupaționale, a celor de domeniu și fundamentale și, pe cale de consecință, și a rezultatelor învățării asociate. Termenii utilizați și exprimările trebuie să fie simple, clare, directe pentru a fi înțelese. + Articolul 7Identificarea, descrierea, evaluarea, validarea, certificarea și recunoașterea formală a rezultatelor învățării se definesc astfel:a) identificarea rezultatelor învățării este o activitate neutră, care necesită o reflecție asupra scopurilor abordate, intereselor implicate, corelării cu competențele aferente și alternativelor disponibile;b) descrierea rezultatelor învățării se face prin scrierea acestora după o metodologie specifică;c) evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite cunoștințe și abilități, responsabilitate și autonomie într-un domeniu de studii, conform unor standarde de evaluare;d) validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate/o competență sau o calificare;e) certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare;f) recunoașterea formală a rezultatelor învățării înseamnă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învățării dobândite, în vederea frecventării unor programe de studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin:(i) acordarea de calificări: certificate, diplome sau titluri;(ii) validarea învățării nonformale și informale;(iii) acordarea de echivalențe, de credite sau de derogări. + Articolul 8(1) Sistemul de identificare a rezultatelor învățării cuprinde următoarele etape:a) pentru fiecare calificare/profesie se identifică domeniile educaționale care participă la formarea ei, de regulă maximum cinci;b) pentru fiecare domeniu se realizează o listă de competențe profesionale specifice cerute de piața muncii. În acest sens se utilizează fișa ocupației/calificării, standardul de calificare sau Clasificarea multilingvă a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor europene - ESCO, de regulă stabilindu-se 810 competențe pe domeniu;c) fiecare competență se exprimă prin descriptori și se detaliază prin teme componente, de regulă stabilindu-se 15 teme pentru o competență;d) fiecare temă/competență are 4 niveluri de competențe profesionale, stabilite prin Ordinul ministrului educației nr. 6.194/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale, sau niveluri de performanță, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României;e) fiecare nivel de competență profesională/performanță se compune din 2 niveluri secundare de performanță/profesionale, rezultând în total opt niveluri secundare, conform tabelului din anexa la prezenta metodologie; acestea au la bază dezvoltarea descriptorului CNC - responsabilitatea și autonomia și complexitatea sarcinilor, care este utilizat în stabilirea rezultatelor învățării pentru competențe la nivel european;f) pentru fiecare temă și nivel secundar se pot identifica între unul și trei rezultate ale învățării;g) elementelor componente ale muncii, stabilite prin competențe, li se alocă descriptori la nivel de calificare, reprezentați prin cunoștințe, aptitudini, responsabilitate și autonomie. Aceste trei categorii de descriptori caracteristici calificării permit dobândirea competențelor necesare practicării ocupației vizate;h) rezultatele învățării și competențele respectă nivelul de calificare al ocupației.(2) Rezultatele învățării aferente unei calificări pot să lipsească pe un nivel profesional general sau secundar, dacă nu există ocupații la acel nivel. + Articolul 9(1) Identificarea competențelor necesare pentru accesul la ocupații se realizează prin standardele ocupaționale.(2) Pentru fiecare competență profesională identificată se stabilesc și se descriu rezultatele învățării, necesare pentru a dobândi respectiva competență.(3) Rezultatele învățării se stabilesc în mod succesiv pentru următoarele tipuri de competențe:a) competențele-cheie - necesare în cadrul sistemului educațional în vederea dobândirii rezultatelor învățării-cheie necesare unei calificări, acestea se preiau din sistemul european menționat la art. (8) alin. (1) lit. e);b) profesionale de bază, fundamentale și de domeniu - necesare în cadrul sistemului educațional în vederea dobândirii rezultatelor învățării specifice calificării;c) profesionale de specialitate și de specializare - necesare în cadrul sistemului educațional în vederea dobândirii rezultatelor învățării specifice unei ocupații dintr-o calificare sau de specializare pe mașini/echipamente/utilaje/softuri/aparate;d) transversale, pentru care rezultatele învățării se regăsesc în format similar tabelului prevăzut în anexa la prezenta metodologie pe site-ul oficial al Autorității Naționale pentru Calificări, denumită în continuare ANC, conforme cu descrierea ocupațiilor din ESCO.(4) Competențele sunt cerute în mod nemijlocit de piața forței de muncă pentru calificarea/ocupația vizată.(5) Rezultatele învățării profesionale de bază, fundamentale și de domeniu se regăsesc în standardele de calificare, iar cele de specialitate/de specializare în standardele ocupaționale.(6) Taxonomia educațională cuprinde în programele sale discipline/module de bază/fundamentale/de domeniu/de specialitate și de specializare.(7) Pentru fiecare disciplină/modul din standardul ocupațional se întocmește fișa disciplinei/modulului, în care sunt formulate cel puțin: rezultatele învățării, conținutul predării și învățării și practicile asociate învățării, predării și evaluării, precum și numărul de credite de studii alocate pentru fiecare activitate. + Articolul 10(1) Cadrul general pentru scrierea rezultatelor învățării presupune respectarea următoarelor aspecte:a) identificarea și scrierea rezultatelor învățării reprezintă un proces continuu care pornește de la obiectivele generale ce sunt descrise prin competențe specifice. După ce s-a ajuns la competențe specifice, obiectivele generale pot fi revizuite și modificate;b) în scrierea rezultatelor învățării, pentru a orienta o calificare, numărul de afirmații utilizate ar trebui redus la minim, recomandându-se ca o competență pe nivel profesional să fie descrisă prin minimum 2 și maximum 6 rezultate ale învățării;c) se recomandă ca scrierea rezultatelor învățării să fie făcută din perspectiva cursantului și să înceapă cu un verb de acțiune, urmat de obiectul verbului, precum și de o declarație care specifică profunzimea/amploarea învățării care trebuie demonstrată și, în final, cu o indicație a contextului, care poate fi legată de învățare, muncă sau alte contexte sociale relevante;d) în general, nu ar trebui să existe mai mult de un verb de acțiune pentru fiecare rezultat al învățării;e) dimensiunea verticală a enunțurilor privind rezultatele învățării privește nivelul de calificare și complexitatea învățării, cu accent pe autonomie și responsabilitate;f) nivelurile bazate pe rezultatele învățării pot fi utilizate ca etalon pentru a asigura coerența între instituții și programe;g) dimensiunea orizontală a enunțurilor privind rezultatele învățării se referă la amploarea învățării intenționate, în special prin specificarea limitelor domeniilor de învățare abordate și concentrarea pe cunoștințele teoretice sau pe abilitățile practice sau analitice;h) scrierea enunțurilor privind rezultatele învățării sprijină învățarea formală, informală, nonformală și evaluarea ei;i) enunțurile privind rezultatele învățării, dacă sunt supraîncărcate, își pierd relevanța ca instrumente de sprijinire a procesului de învățare;j) rezultatele preconizate ale învățării pot fi făcute vizibile numai ca rezultate ale învățării efectiv atinse în urma evaluării;k) rezultatele învățării oferă un punct de referință pentru evaluarea formativă/sumativă și validarea învățării nonformale și informale, cu accent pe realizările individuale, nu pe metodele și abordările evaluatorului;l) rezultatele învățării mult prea exacte riscă să excludă oportunitățile de adaptare și dezvoltare la nivel local și individual;m) rezultatele învățării ajută la alinierea curriculumului și oferă cursanților o structură pentru învățare;n) specificațiile detaliate ale rezultatelor învățării oferă o orientare clară evaluatorilor, cursanților și viitorilor angajatori;o) unele niveluri profesionale de competență pot să nu aibă în practică rezultate ale învățării;p) expresiile și verbele de acțiune utilizate în descrierea rezultatelor învățării sunt specifice fiecărui nivel de calificare.(2) Revizuirea rezultatelor învățării solicită implicarea tuturor părților interesate relevante interne, evaluatori și formatori, precum și a celor externe relevante din piața muncii.(3) Rezultatele învățării reprezintă expresia unei activități creative, supuse unui proces permanent de revizuire, adaptare și îmbunătățire, în scopul optimizării continue a calității procesului educațional.(4) Pentru o descriere adecvată și o scriere corectă a rezultatelor învățării se vor utiliza:a) Ghidul metodologic privind scrierea rezultatelor învățării, care se actualizează periodic la propunerea ANC și se publică pe site-ul oficial al acesteia;b) definirea, scrierea și aplicarea rezultatelor învățării - Un manual european - a doua ediție, dezvoltat și publicat de CEDEFOP, care se publică pe site-ul oficial al ANC;c) dezvoltarea pe niveluri profesionale și rezultate ale învățării a documentelor europene precum: Dig.comp 3.0, Antrep.comp sau Grenn.comp, care se publică pe site-ul oficial al ANC.(5) Rezultatele învățării se elaborează în parteneriat, prin echipe mixte formate din reprezentanți ai pieței muncii, asociații profesionale de profil și reprezentanți ai sistemului de educație din domeniul de studii vizat.(6) Educația și formarea profesională bazate pe rezultatele învățării sunt axate pe obiective. + Articolul 11(1) Descriptorii de nivel ai cadrului de calificări oferă o referință generală pentru a compara calificări și a distinge nivelurile.(2) Standardele bazate pe rezultatele învățării și specificațiile de evaluare trebuie să fie definite și redactate astfel încât să fie clare și coerente și să adauge valoare procesului de învățare.(3) Enunțurile privind rezultatele învățării, prin indicarea domeniului de aplicare a cunoștințelor și competențelor care trebuie abordate și a nivelului de performanță care trebuie atins, sunt esențiale pentru planificarea și organizarea predării și învățării.(4) ISCO-08, ESCO, ISCED-2013, CAEN sunt sisteme internaționale bazate pe modelul taxonometric. Acestea ajută la identificarea și scrierea rezultatelor învățării pe parcursul procesului de calificare și, pe cale de consecință, rezultatele învățării au un caracter taxonometric.(5) În scrierea programelor de calificare prin utilizarea rezultatelor învățării se ține cont de dezvoltarea lor taxonometrică pe niveluri profesionale și de calificare.(6) Rezultatele învățării pot fi dezvoltate prin intermediul clasificării europene ESCO, pe baza competențelor aferente grupelor de bază și ocupațiilor descrise în clasificare.(7) Rezultatele învățării și creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a identificării, evaluării și recunoașterii rezultatelor învățării nonformale și informale, sunt transferate și integrate în programul de formare pe care îl urmează persoana care învață. + Capitolul III Utilizarea rezultatelor învățării + Articolul 12(1) Utilizarea rezultatelor învățării reprezintă o perspectivă și un mod de gândire, în care accentul este întotdeauna pus pe cursant și pe ceea ce este de așteptat să cunoască, să poată face și să înțeleagă.(2) Rezultatele învățării intenționate și cele obținute sau deținute în fapt se deosebesc astfel:a) cele intenționate sunt declarații de intenții și așteptări ale evaluatorului/formatorului, precum și ale echipei acestuia și sunt scrise conform art. 10 alin. (4);b) cele obținute pot fi identificate doar în urma procesului de învățare și evaluare, prin validare:(i) învățarea poate fi în condiții formale, nonformale sau informale;(ii) deținerea lor se dovedește prin certificare și/sau recunoașterea/validarea învățării în viața reală, la locul de muncă.(3) Rezultatele învățării necesită un dialog continuu cu piața muncii pentru îmbunătățirea modului în care sunt identificate, descrise și utilizate, astfel încât rezultatele intenționate să fie cât mai aproape de cele reale.(4) Rezultatele învățării ajută la clarificarea intențiilor planului de formare și oferă un punct de referință pentru evaluarea învățării, dar:a) nu tot procesul de învățare poate fi pe deplin definit în rezultatele învățării;b) procesul de învățare poate fi rareori prezis și descris pe deplin;c) procesul de învățare are atât rezultate intenționate, cât și neintenționate, dezirabile și nedorite.(5) Rezultatele învățării nu funcționează niciodată izolat, ci trebuie definite și scrise într-un context mai larg, în care sunt luate în considerare contribuțiile învățării anterioare, astfel încât să existe un echilibru între rezultatele învățării și alte aspecte ce depind de contextul în cauză și de scopurile abordate.(6) Enunțurile privind rezultatele învățării trebuie să fie autentice și să reflecte contextul abordat, să se evite copierea/decuparea și lipirea rezultatelor învățării din altă parte, dar este recomandat să se consulte experiențele altora pe parcursul procesului.(7) Rezultatele învățării vor fi orientate spre proces și deschise, limitând măsurabilitatea la nivelurile de calificare superioare 6-8 CNC, și mai tangibile, concrete, la nivelurile de calificare 1-5 CNC.(8) Enunțurile rezultatelor învățării trebuie să fie un echilibru între subiectele de cunoștințe generale, aptitudinile specifice ocupației și competențele transversale, în funcție de cursanții individuali și de capacitatea acestora de înțelegere.(9) Cadrul național al calificărilor, prin care se definesc nivelurile rezultatelor învățării, poate fi utilizat ca punct de referință, ajutând interpretarea, calibrarea și aplicarea consecventă a rezultatelor învățării.(10) Calificările bazate pe rezultatele învățării pot fi structurate în jurul elementelor de intrare, precum durata sau metodologia. Evaluările pot utiliza atât criterii de intrare, cât și de rezultat. + Articolul 13(1) Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali, sub forma unui enunț, și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.(2) Standardele pot fi clasate în standarde de referință și standarde de evaluare.(3) Standardele de referință pot fi ocupaționale/de calificare/ de pregătire profesională, care reprezintă un plan de educație/ instruire/pregătire/formare și care definesc rezultatele așteptate ale procesului de învățare, iar în urma proceselor de evaluare, validare și certificare conduc la acordarea unei calificări profesionale complete sau parțiale.(4) Standardul de evaluare este un element care aparține de eficiența educațională și cuprinde:a) criteriile de evaluare, care folosesc enunțuri de rezultate ale învățării, fiind adesea formulate ca niveluri-limită minime ce trebuie atinse de către candidat, acestea fiind mai detaliate decât standardele de referință și curricula, în sensul că trebuie să descrie cu precizie cerințele pentru candidat;b) baremele de promovare aferente - aceste cerințe susțin în mod normal evaluările sumative de la finalul procesului de învățare, dar pot și să orienteze evaluările formative care au loc pe tot parcursul procesului; evaluarea competențelor în sistem nonformal și informal are în vedere competențele menționate în programe/curriculum/standarde și rezultatele învățării aferente;c) indici despre cum trebuie notată o experiență de învățare, arătând cum poate fi realizată învățarea la diferite niveluri de complexitate și competență, bazându-se pe criterii de evaluare;d) criteriile de evaluare dezvoltate integral din rezultatul învățării sau parțial din natura sarcinii de evaluare, dar care, în oricare dintre cazuri, trebuie corelate cu rezultatul învățării. Acestea sunt unice pentru aceleași rezultate ale învățării aferente unei ocupații și unui nivel de calificare profesională.(5) Standardul de calificare, care reprezintă documentul de referință pe baza căruia sunt dezvoltate celelalte standarde, definește rezultatele așteptate ale procesului de învățare, care conduc la acordarea unei calificări complete sau parțiale, și se realizează conform Metodologiei pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.194/2024.(6) Instrucțiunile pentru standardele de evaluare și baremele aferente pentru sistemul de recunoaștere a competențelor profesionale obținute în sistem informal și nonformal în centrele de evaluare a competențelor de nivel 1-3 CNC se aprobă de către ANC și se publică pe site-ul oficial al instituției. + Capitolul IV Recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în sistem nonformal și informal pe baza validării și certificării + Articolul 14(1) Recunoașterea rezultatelor învățării obținute în sistem informal și nonformal, derulată prin centrele de evaluare a competențelor/rezultatelor învățării, se realizează în urma procesului de validare și certificare și cuprinde etapele prevăzute în prezentul articol.(2) Validarea învățării nonformale și informale reprezintă procesul de confirmare de către o autoritate competentă a faptului că o persoană a dobândit, în contexte de învățare nonformală și informală, rezultate ale învățării măsurate prin raportarea la un standard/un program relevant de calificare.(3) Procesul de validare în sistem informal și nonformal constă în parcurgerea următoarelor patru etape/procese distincte:a) identificarea reprezintă procesul prin care cursantul ce dorește să fie evaluat, singur sau cu sprijinul personalului specializat, devine conștient de competențele, respectiv rezultatele învățării pe care le deține, prin descrierea experienței anterioare;b) documentarea este procesul prin care personalul specializat pentru a pune în evidență experiența anterioară se documentează cu privire la ocupația cea mai apropiată care poate fi dobândită de cursant, prin prisma competențelor/ rezultatelor învățării identificate la lit. a), și cuprinde următoarele faze:(i) prima fază constă în identificarea competențelor din standardele ocupaționale cele mai apropiate celor identificate anterior la cel evaluat;(ii) în faza a doua se stabilește împreună cu cursantul standardul optim raportat la competențele identificate și solicitarea cursantului și se va ține cont de rezultatele învățării, după caz;(iii) faza a treia constă în pregătirea cursantului pentru evaluare, în sensul predării unor instrucțiuni și norme de respectat pe durata evaluării;(iv) faza a patra presupune prezentarea unui document succint privind planul de pregătire al standardului ocupațional stabilit, pe baza căruia urmează să se realizeze certificarea totală sau parțială;c) evaluarea reprezintă procesul/metoda prin care o persoană demonstrează faptul că a dobândit rezultatele învățării în contexte formale, nonformale sau informale conforme unui standard, este efectuată de personalul specializat și are la bază criteriile de evaluare care, pentru fiecare rezultat al învățării/ fiecare competență, sunt formulate ca niveluri-limită minimale ce trebuie atinse de către candidat pentru a dovedi dobândirea rezultatului învățării/competenței - totalitatea criteriilor de evaluare aferente rezultatelor învățării/competențelor dintr-un standard ocupațional/de calificare/de pregătire profesională formează standardul de evaluare pentru ocupația respectivă;d) validarea rezultatelor obținute în urma evaluării, aceasta fiind faza în care personalul specializat apreciază rezultatele obținute și care conduce la accederea sau neaccederea în etapa următoare.(4) Certificarea este procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării/competențele dobândite de persoana care învață, în diferite contexte, în urma promovării cu succes a unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează prin obținerea unui act de studii, conform reglementărilor în vigoare. + Articolul 15(1) Actele de studii acordate de instituțiile/centrele autorizate/acreditate în urma evaluării rezultatelor învățării/ competențelor dobândite în contexte nonformale și informale produc aceleași efecte ca cele din sistemul formal de educație și formare profesională, în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educației și formării profesionale în sistemele formale.(2) Actele de studii dobândite în urma certificării sunt portabile și se cumulează, conform reglementărilor în vigoare.(3) Programele de formare profesională inițială și continuă, precum și sistemele de evaluare a rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale vor respecta asigurarea mobilității ocupaționale pe orizontală și pe verticală, prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educație și formare profesională, conform reglementărilor în vigoare. + Articolul 16(1) Recunoașterea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învățării, care sunt evaluate și validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.(2) Recunoașterea rezultatelor învățării conduce la recunoașterea totală/parțială sau automată a unei calificări, în baza portabilității și cumulării actelor de studii, bazate pe portofoliul educațional.(3) Portofoliul educațional conține dovezi ale rezultatelor învățării, dobândite în contexte formale, nonformale și informale de educație.(4) Portofoliul educațional integrează și instrumentele europene care evidențiază rezultatele învățării unei persoane, cum ar fi Europass și Youthpass. + Articolul 17Valabilitatea și recunoașterea actelor de studii emise în baza validării rezultatelor învățării/competențelor sunt condiționate de existența asigurării calității, respectiv de autorizarea/acreditarea furnizorului de educație și formare profesională, conform reglementărilor în vigoare. + Articolul 18Nivelurile profesionale/de performanță ale competențelor și rezultatelor învățării sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie. + ANEXĂla metodologie
Nivelurile profesionale/de performanță ale competențelor
și rezultatelor învățării
| Nivel general | De bază | Intermediar | Avansat | Expert/Înalt specializat | ||||||
| Nivel secundar | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | ||
| Complexitatea/ Asumarea muncii | În baza asistenței de la alte persoane Sarcini simple | Formarea independenței Sarcini definite | Asumarea responsabilității Sarcini diferite | Stimularea transformării, inovației și creșterii Rezolvare probleme complexe | ||||||
| Autonomie și responsabilitate | Sub supraveghere directă | Cu puțină asistență de la alte persoane, cu o anumită autonomie și împreună cu colegii | Pe cont propriu și împreună cu colegii | Independent și potrivit cu nevoile mele Asumarea și partajarea anumitor responsabilități | Cu unele îndrumări și împreună cu alte persoane Îndrumarea altora | Asumarea responsabilității pentru procesul decizional și pentru colaborarea cu alte persoane | Asumarea responsabilității pentru a contribui la dezvoltarea/ practica profesională și a-i îndruma pe alții | Contribuția de noi idei și procese la dezvoltarea unui domeniu | ||
| Competență pe domeniu | Descriptor competență | Domeniul cognitiv | Descoperiți | Explorați | Experimentați | Îndrăzniți | Îmbunătățiți | Întăriți | Extindeți | Transformați |
| Tema - Se dezvoltă pe fiecare rând al tabelului, prin rezultate ale învățării (RÎ). | RÎ1 | RÎ | RÎ | RÎ | RÎ | RÎ | RÎ | RÎ8 | ||
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari