DECIZIA nr. 3 din 28 ianuarie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în ansamblul său, precum și, în special, a dispozițiilor art. I pct. 5 din această ordonanță de urgență, cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 360/2002
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 19 iunie 2025



    Marian Enache- președinte
    Mihaela Ciochină- judecător
    Cristian Deliorga- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Laura-Iuliana Scântei- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia-Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Vicențiu-Claudiu Nechita în Dosarul nr. 2.250/121/2020 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 141D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.192D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018, excepție ridicată de Viorel Rența și Gabriel Valentin Căpătan în Dosarul nr. 3.536/121/2019 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.192D/2021 la Dosarul nr. 141D/2021, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă. În acest sens arată că autorii excepției invocă o discriminare ce rezultă din compararea a două texte de lege între ele.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.250/121/2020, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Vicențiu-Claudiu Nechita într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de obligare a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unui ordin de avansare în gradul profesional de inspector principal de poliție și de acordare a unor diferențe salariale.8. Prin Încheierea din 15 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.536/121/2019, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018. Excepția a fost ridicată de Viorel Rența și Gabriel Valentin Căpătan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererilor de obligare a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unor ordine de avansare în gradul profesional de inspector principal de poliție și de acordare a unor diferențe salariale.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că procedura ocupării posturilor vacante de ofițer de poliție reprezintă un aspect ce ține de cariera funcționarului public cu statut special. Întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul special al funcționarului public trebuie reglementat prin lege organică - respectiv Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului -, acesta nu poate face obiectul reglementării prin ordonanță de urgență. Mai mult, normele privind avansarea în gradele profesionale trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate. Delegarea atribuției de a stabili aceste norme Guvernului determină o stare de incertitudine juridică. În aceste condiții, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018 contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție.10. Autorii excepției susțin și că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât stabilesc noi criterii pentru acordarea gradelor de ofițer, mai favorabile decât cele prevăzute de reglementarea anterioară intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, care a fost aplicabilă în cazul lor. Astfel, persoane care se află în situații identice sunt supuse unui regim juridic diferit. Mai arată că, de la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018, Ministerul Afacerilor Interne a emis unele ordine de avansare, în funcție de noile criterii, respectiv de vechimea avută în structurile acestui minister, dar în cazul autorilor nu s-a emis un astfel de ordin.11. Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.12. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate ce privesc Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate ce vizează dispozițiile art. I pct. 5 din aceasta, cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, care au următorul cuprins: Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel: [...]c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.16. Prin urmare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art. I pct. 5 din aceasta, cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 360/2002.17. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că o primă critică formulată de autorii acesteia vizează legitimitatea Guvernului de a reglementa, pe calea ordonanțelor de urgență, în domeniul rezervat legilor organice. În acest sens se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 reglementează aspecte ce țin de statutul polițiștilor și că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici constituie domeniul legii organice.19. Față de această critică, instanța constituțională reține că art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală, reglementând delegarea legislativă, prevede că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Această prevedere constituțională vizează ordonanțele simple emise de Guvern, în temeiul unei legi de abilitare adoptate de Parlament.20. În ceea ce privește ordonanțele de urgență însă, condițiile și limitele adoptării acestora sunt reglementate de art. 115 alin. (5) și (6) din Constituție. Potrivit acestor dispoziții constituționale, interdicția de a emite ordonanțe de urgență privește domeniul legilor constituționale, măsurile prin care ar fi afectate regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, precum și măsurile de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Legea fundamentală nu prevede interdicția emiterii ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul rezervat legii organice. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004. Prin urmare, Curtea constată că susținerile autorilor excepției referitoare la încălcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție sunt lipsite de temei.21. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că, în esență, aceasta pune în discuție diferența de regim juridic dintre persoane supuse unor reglementări succesive, diferite în ceea ce privește conținutul. Astfel, autorii excepției critică dispozițiile art. 21 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 360/2002, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018. Acest text de lege reglementează situația polițiștilor care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, respectiv agenții de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, precum și situația absolvenților cu diplomă de licență ai unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne. Dispozițiile de lege criticate prevăd că, în cazul acestora, gradul profesional se acordă în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel că o vechime de peste 10 ani justifică acordarea gradului de inspector principal de poliție.22. Potrivit reglementării anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018, dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 prevedeau că la absolvirea cu diplomă de licență a programelor de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizate la forma de învățământ cu frecvență sau cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, absolventului care urma să fie repartizat în unități de poliție i se acorda gradul profesional de subinspector de poliție și era încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni. Dispozițiile alin. (4) din același articol de lege prevedeau că polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și (3) li se acordau gradele profesionale în funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea acestora se făcea pe o perioadă de probă de 6 luni sau de 12 luni, în raport cu categoria din care făceau parte și cu gradul profesional acordat.23. Prin urmare, Curtea observă că, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018, legiuitorul a operat o modificare a condițiilor de încadrare în grad a polițiștilor din categoriile mai sus arătate, modificare pe care autorii excepției o consideră ca fiind discriminatorie, întrucât noua reglementare le-ar fi fost mai favorabilă.24. Față de această critică, instanța constituțională reține că, în jurisprudența sa, așa cum este, spre exemplu, Decizia nr. 600 din 20 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 5 decembrie 2016, paragraful 20, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a constatat că respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea a reținut că, deși prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective.25. În sfârșit, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia Ministerul Afacerilor Interne ar fi emis unele ordine de avansare, în funcție de noile criterii, respectiv vechimea avută în structurile acestui minister, dar a omis să emită un astfel de ordin și pentru autorii excepției, Curtea observă că aceasta vizează un aspect referitor la aplicarea legii, și nu o problemă de constituționalitate, de competența instanței de contencios constituțional.26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vicențiu-Claudiu Nechita în Dosarul nr. 2.250/121/2020 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și de Viorel Rența și Gabriel Valentin Căpătan în Dosarul nr. 3.536/121/2019 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art. I pct. 5 din această ordonanță de urgență, cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Patricia-Marilena Ionea    -----