DECIZIA nr. 129 din 7 aprilie 2025referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară cu referire la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 27 mai 2025



    Dosar nr. 2.571/1/2024
    Mariana Constantinescu- vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
    Carmen Elena Popoiag- președintele Secției I civile
    Adina Oana Surdu- președintele Secției a II-a civile
    Elena Diana Tămagă- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
    Adina Georgeta Nicolae- judecător la Secția I civilă
    Mirela Vișan- judecător la Secția I civilă
    Cristina Truțescu- judecător la Secția I civilă
    Mariana Hortolomei- judecător la Secția I civilă
    Mihaela Glodeanu- judecător la Secția I civilă
    Iulia Manuela Cîrnu- judecător la Secția a II-a civilă
    Mirela Polițeanu- judecător la Secția a II-a civilă
    Ruxandra Monica Duță- judecător la Secția a II-a civilă
    Valentina Vrabie- judecător la Secția a II-a civilă
    Simona Maria Zarafiu- judecător la Secția a II-a civilă
    Liliana Vișan- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Ionel Barbă- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Adriana Florina Secrețeanu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Doina Vișan- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Alina Pohrib- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 1.767/107/2024 și nr. 2.023/107/2024. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă. Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept.6. De asemenea, referă asupra faptului că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării8. Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.767/107/2024, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024“), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:Modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară cu referire la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în materia salarizării funcționarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcționarul public cu același grad profesional, din aceeași clasă de salarizare și cu aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecției Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordate prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 8 noiembrie 2024 cu nr. 2.571/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 7 aprilie 2025.10. Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.023/107/2024, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept identică cu cea care formează obiectul sesizării în Dosarul nr. 1.767/107/2024, expusă la paragraful 8 din prezenta decizie.11. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 8 noiembrie 2024 cu nr. 2.572/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.571/1/2024.II. Dispozițiile legale supuse interpretării12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023“):  +  Articolul I(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (...).13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023“):  +  Articolul IIILegea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)3. La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul «*)» se modifică și va avea următorul cuprins:*) Funcții publice de stat, stabilite și avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice și structurilor subordonate, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurilor subordonate, al Inspecției Muncii și structurilor subordonate, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și structurilor subordonate, al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, al Institutului Național de Statistică și structurilor subordonate, al Ministerului Sănătății și direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Ministerului Culturii și direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și structurilor subordonate, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală și unităților subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaționale, precum și pentru funcțiile publice corespunzătoare înalților funcționari publici din cadrul instituției prefectului.» (...)  +  Articolul V(1) Diferențele salariale pentru funcțiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV, se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate.(2) Pentru funcțiile care nu se regăsesc în capitolul I lit. A pct. I din anexa nr. VIII și capitolul II lit. A pct. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul instituțiilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, salariul de bază se stabilește prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază ale funcțiilor din aceste instituții care intră sub incidența art. III pct. 3 și 4 din prezenta ordonanță de urgență, prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ordonatorilor principali de credite.  +  Articolul VIPersonalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.14. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare („Legea-cadru nr. 153/2017“):  +  Principii  +  Articolul 6Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (...)b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (...).III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de dreptDosar nr. 1.767/107/2024Cererea de chemare în judecată15. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 1.767/107/2024, reclamanta AA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba („ITM Alba“), ca, prin hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată în cauză, să se dispună: (i) anularea Deciziei nr. aa din 31.01.2024 și a Răspunsului la contestație nr. bbbb din 19.03.2024, emise de ITM Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu data de 1.01.2024, cu respectarea dispozițiilor art. III pct. 3 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, precum și a principiilor consacrate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcționarul public cu aceeași clasă, același grad profesional și aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, începând cu data de 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază și a diferențelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.Întâmpinarea16. Pârâtul ITM Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând, în esență, că salariații ITM Alba, inclusiv reclamanta, nu au beneficiat de procentul de 5% potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ca urmare a aplicării prevederilor art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.17. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.Dosar nr. 2.023/107/2024Cererea de chemare în judecată18. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 2.023/107/2024, reclamantul BB a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul ITM Alba, ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună: (i) obligarea pârâtului la emiterea, în favoarea reclamantului, a deciziei de acordare a drepturilor salariale cuvenite, la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare aflate în plată la nivelul funcțiilor publice teritoriale stabilite și avizate potrivit legii din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, începând cu data de 12.04.2021 până la 31.12.2023; (ii) obligarea pârâtului la plata diferenței dintre drepturile salariale la care reclamantul este îndreptățit și drepturile salariale încasate, actualizate cu rata inflației, precum și dobânda legală penalizatoare aferentă, calculată de la data scadenței fiecărei sume și până la data achitării efective; (iii) obligarea pârâtului la întreprinderea demersurilor necesare la nivelul Inspecției Muncii București în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului personalului din cadrul ITM Alba; (iv) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.Întâmpinarea19. Pârâtul ITM Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și dispozițiilor art. 39 și anexei nr. VIII, cap. I lit. A, pct. II lit. a), la Legea-cadru nr. 153/2017, salariații ITM Alba se află în subordinea Inspecției Muncii București (ordonator secundar de credite), respectiv a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (ordonator principal de credite) și sunt salarizați potrivit legislației aplicabile acestor ordonatori de credite.20. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea proceduriiDosar nr. 1.767/107/202421. Prin Încheierea de ședință din 23 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut, prin raportare la dispozițiile art. 2 alin. (1) și ale art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, că, deși dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, față de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum și față de modalitatea de reglementare, în concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, singura condiție de admisiblitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Odată confirmată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea devine obligatorie.22. Totodată, s-a reținut că, din analiza centralizatoarelor privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă, nu a fost identificată nicio hotărâre privind chestiunea de drept care formează obiectul cauzei.Dosar nr. 2.023/107/202423. Prin Încheierea de ședință din 23 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, argumentele prezentate fiind aceleași cu cele din încheierea de ședință pronunțată în Dosarul nr. 1.767/107/2024, redate la paragrafele 26 și 27 din prezenta decizie.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de dreptDosar nr. 1.767/107/202424. Potrivit punctului de vedere formulat de reclamantă, prin reprezentant convențional, în cadrul dezbaterilor din ședința de judecată din 11 septembrie, sesizarea este admisibilă, prin raportare la dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Reclamanta nu a prezentat un punct de vedere cu privire la fondul chestiunii de drept.25. Pârâtul nu a formulat un punct de vedere cu privire la admisibilitatea sesizării și/sau la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.Dosar nr. 2.023/107/202426. În ceea ce privește punctele de vedere ale părților, în acest dosar situația este identică cu cea prezentată în cazul Dosarului nr. 1.767/107/2024.VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de dreptDosar nr. 1.767/107/202427. Prin raportare la prevederea expresă stipulată în art. VI al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, instanța a apreciat că solicitările reclamantei sunt neîntemeiate, aceasta trebuind să beneficieze doar de o singură majorare a salariului de bază în procent de 5%, și nu de două astfel de majorări, așa cum, în concret, se solicită prin acțiune.Dosar nr. 2.023/107/202428. În cadrul acestui dosar, instanța de trimitere a expus un punct de vedere similar celui din Dosarul nr. 1.767/107/2024.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie29. Față de identificarea, în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, nu mai prezintă relevanță pentru soluționarea prezentei sesizări examinarea jurisprudenței instanțelor naționale.30. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale31. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ale art. III pct. 3, art. V și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 sau ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 153/2024, cu completările ulterioare, prin care a fost introdus alin. (7) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție32. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată, ca prezentând relevanță directă în soluționarea prezentelor sesizări, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024 („Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024“), prin care, printre altele, au fost admise sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de către Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 și nr. 1.768/107/2024 și de către Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, stabilindu-se, în consecință, că:În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.X. Raportul asupra chestiunii de drept33. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieAsupra admisibilității sesizării34. Prezentele sesizări conexate sunt formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.35. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, rezultă din dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.36. Prin acest act normativ s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“37. Aceste prevederi cu caracter derogatoriu se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant.38. În privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 statuând în mod explicit în sensul că „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.39. Din cele expuse anterior rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate:– existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze;– cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;– existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;– chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.40. Verificând întrunirea acestor cerințe legale, în raport cu elementele sesizării, se constată că acestea se regăsesc numai parțial.41. Astfel, prima condiție este îndeplinită, întrucât cauzele în care s-au formulat sesizările conexate de față au ca obiect drepturi salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, încadrându-se în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.42. Este întrunită și cea de-a doua cerință de admisibilitate, întrucât cauzele se află pe rolul Tribunalului Alba, iar această instanță este învestită cu soluționarea cauzelor în primă instanță.43. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanțelor de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept.44. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite este necesară existența unei veritabile chestiuni de drept, care să nu fi fost încă dezlegată de instanța supremă și nici să nu fie în curs de soluționare pe calea unui recurs în interesul legii.45. În legătură cu acest din urmă aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun.46. În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac are obligația, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din actul normativ citat, de a verifica și a constata, în prealabil, dacă sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.47. În această cheie trebuie analizată și intervenirea unei statuări anterioare realizate de instanța supremă în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, asupra aceleiași chestiuni de drept, întrucât, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond.48. Astfel, se constată că instanța de trimitere solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile în interpretarea art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ce prevede majorarea cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, în situația anumitor funcționari publici din cadrul ITM Alba, anume cei care nu se află în situația de excepție prevăzută de art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.49. Or, cu privire la aplicarea majorării salariale prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în cazul funcționarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, instanța supremă s-a pronunțat deja, prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.275 din 18 decembrie 2024, în cadrul mecanismului de unificare jurisprudențială a hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.50. Prin această decizie, soluționându-se sesizări conexe, s-a statuat că „În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.“51. În considerentele Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a arătat faptul că este necesară tranșarea posibilității recunoașterii dreptului la majorarea cu 5% a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunare începând cu 1 ianuarie 2024, majorare prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în ceea ce îi privește pe funcționarii publici din structurile județene ale A.P.I.A. și ale Inspecției Muncii (paragraful 244 din decizie).52. Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat faptul că, în ceea ce privește aceste categorii de personal plătit din fonduri publice, sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp după intervenirea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, și care păstrează aceeași linie de legiferare din actul normativ inițial, la care de altfel își raportează propriile reglementări, potrivit expunerii sale de motive (paragraful 245).53. În acest context, se cuvine a fi menționate următoarele considerente relevante din cuprinsul Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 anterior evocate:246. În esență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit, prin stabilirea unor procente determinate în limita cărora urmează să crească nivelul salariilor de bază (ca în cazul reglementării cuprinse în art. II și art. III pct. 1 din ordonanța de urgență sus-menționată), fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 și reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență sus-menționată) ori, de asemenea, prin stabilirea salariilor aferente lunii ianuarie 2024 la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului, pentru alte categorii de salariați (cazul art. IV din ordonanța de urgență sus-menționată). (...)248. În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - că «Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (...), cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023».(...).255. Acuzarea menținerii unei discriminări între salariații din structurile centrale și cele subordonate ale aceleiași autorități (doar în privința acestora din urmă invocându-se incidența art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023), în circumstanțele anunțării intenției legislatorului de egalizare a acestora, nu poate fi văzută ca un argument valid în condițiile în care actul normativ analizat, în expunerea sa de motive, nu menționează un atare obiectiv, ci se înțelege că, «în contextul diferențelor salariale între funcții din administrația publică centrală și personalul din unități teritoriale, al creșterii volumului de muncă și exercitării de către funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instituțiilor prefectului și unor servicii publice din sectoare de activitate bugetară vizând sănătatea, cultura, munca, agricultura, statistica, dar ținând cont de faptul că se impune recunoașterea principiului importanței muncii și a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar», s-a acordat o majorare salarială personalului din structurile teritoriale ale mai multor autorități publice centrale prin salarizarea de bază a funcțiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcțiilor de stat din structura centrală, ceea ce se află exclusiv în marja de apreciere a legiuitorului.256. Egalizarea între drepturile salariale ale personalului din structurile teritoriale și centrale ale autorităților menționate în cuprinsul art. III pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 nu doar că nu a constituit obiectivul afirmat în expunerea de motive a actului normativ analizat, dar este exclusă și prin criteriul utilizat de legiuitor atunci când acordă diferențele salariale pentru structurile subordonate (între acestea, și cele ale Inspecției Muncii și A.P.I.A.), rezultate din prevederile art. III pct. 3 din actul normativ sus-menționat, criteriu pe care îl raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023 cuvenit funcției publice de stat, așadar, acela care nu include majorarea cu 5% din art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024. Or, în procesul de soluționare a conflictelor de drepturi și în virtutea funcției sale jurisdicționale, instanța de judecată este chemată să aplice legea, iar nu să o modifice ori să o ajusteze, neputându-se ajunge pe această cale la schimbarea criteriului de raportare în acordarea acestor diferențe salariale (spre exemplu, la salariul lunii ianuarie 2024, corespunzător funcției publice de stat) pentru rațiuni neavute în vedere de legiuitor.54. Astfel, prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a dezlegat problema de drept circumscrisă împrejurării dacă, în privința funcționarilor publici din cadrul unor autorități publice, printre care și structurile subordonate ale Inspecției Muncii, este aplicabilă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ce prevede majorări ale salariilor de bază, inclusiv în cazul celor vizați de art. III pct. 3 din această ordonanță de urgență, fie explicite, fie implicite - prin modificări operate în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 și reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale.55. Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru aceste categorii de beneficiari nu sunt aplicabile, ca regulă, prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum se arată expres în textul art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, care însă indică, totodată, și ipoteza de excepție de la această regulă, de strictă interpretare și aplicare.56. Așadar, în condițiile în care prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a statuat deja, cu caracter obligatoriu, chiar asupra modalității de aplicare a majorării salariale prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în privința categoriei profesionale din care fac parte și reclamanții din prezentele sesizări conexate, respectiv funcționari publici din cadrul structurilor subordonate ale Inspecției Muncii, revine numai instanței de trimitere sarcina de a o aplica la circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, în exercitarea atribuțiilor ei jurisdicționale (deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 82 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 28 ianuarie 2025, și nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025).57. În acest context, instanța supremă reafirmă faptul că nu poate fi transferat Înaltei Curți de Casație și Justiție atributul de a aprecia dacă o decizie pronunțată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudențială are sau nu aplicabilitate într-o speță concretă, precum și pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunțată anterior, întrucât instanța de sesizare nu poate decela dacă acel raționament este aplicabil sau nu pricinii cu care aceasta a fost învestită. De altfel, în procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul instanței supreme rămâne unul extraordinar, iar materializarea acestuia nu poate fi concepută prin compilarea unor dezlegări obligatorii anterioare - utilizate ca premise -, cu consecința unei statuări redundante.58. În consecință, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea aceluiași text de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu poate să se substituie instanței de trimitere în soluționarea litigiului, atribuție care intră și rămâne în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.59. Mai mult, este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. Doar în măsura în care nu există dezlegări cu privire la chestiunile de drept incidente în soluționarea cauzelor, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, devine admisibilă (Decizia nr. 82 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 28 ianuarie 2025, și Decizia nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025).60. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că, din perspectiva scopului declarat al actului normativ citat, statuarea anterioară realizată de instanța supremă echivalează practic cu înlăturarea riscului generării unei jurisprudențe divergente la nivel național în problema de drept dedusă judecății în fața instanței de trimitere.61. Sub aspectul celei de-a doua sesizări, se subliniază că problema de drept supusă atenției și interpretării de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu are legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia s-a realizat sesizarea, în condițiile în care reclamantul pretinde majorarea drepturilor salariale din perspectiva procedurilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, începând cu data de 12.04.2021 și până la 31.12.2023 - perioadă în care textul legal citat, aplicabil începând cu data de 1.01.2024, nu are incidență.62. De altfel, instanța de trimitere nici nu justifică îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate, arătând, în cuprinsul încheierii de sesizare, faptul că aceasta este obligatorie, situație în care afirmă că singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, iar chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, fără a observa tocmai conținutul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care face referire la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile“, regăsit ca atare în dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă sediul materiei, precum și la necesitatea clarificării, încă dintr-o etapă incipientă, a unor „chestiuni dificile de drept“.63. Așadar, Înalta Curte de Casație și Justiție amintește că instanța de trimitere este cea care trebuie să demonstreze legătura strânsă dintre chestiunea de drept ridicată și soluționarea cauzei, iar în raport cu documentele transmise se observă, cu privire la cea de-a doua sesizare, faptul că problema de drept în discuție nu vizează practic situația reclamantului din cauză, fiind, mai degrabă, o întrebare ipotetică, împrejurare de natură să antreneze inadmisibilitatea demersului.64. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție va conchide în sensul că mecanismul proactiv al unificării jurisprudențiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanșat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile.
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal dispuse în dosarele nr. 1.767/107/2024 și nr. 2.023/107/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară cu referire la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în materia salarizării funcționarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcționarul public cu același grad profesional, din aceeași clasă de salarizare și cu aceeași gradație din cadrul Inspecției Muncii, sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecției Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordate prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
    VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    MARIANA CONSTANTINESCU
    Magistrat-asistent,
    Elena-Mădălina Ivănescu    ------