DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025referitoare la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 23 mai 2025
Dosar nr. 2.485/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.485/1/2024, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Georgiana Toader, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.579/111/2023.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, și că au fost depuse la dosar concluzii scrise de către Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciare Oradea 2012. 6. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 9 octombrie 2024, în Dosarul nr. 4.579/111/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 și pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în vigoare de la data de 7.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat + Articolul 3În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. (...) + Articolul 59(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. (...) + Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile >art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu: + Articolul VIILegea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.III. Expunerea succintă a procesului10. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat refacerea punctului 7 din cuprinsul fișei de pensie, care constituie în fapt baza de calcul folosită în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 223/2015 pentru stabilirea pensiei militare de stat. Așadar, reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, au solicitat ca la stabilirea pensiilor militare de stat să li se aplice prevederile Legii nr. 223/2015 în forma anterioară și nemodificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.11. În motivare au arătat, în esență, că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, a fost plafonat cuantumul drepturilor de pensie, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, însă în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, cuantumul pensiei nu poate fi micșorat printr-un act juridic inferior legii așa cum este cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu a fost aprobată prin lege.12. Au mai susținut reclamanții că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, au fost reținute în mod ilegal sume de bani, prin aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.13. În drept, au invocat dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.14. Pârâtul Penitenciarul Oradea, prin întâmpinare, a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, susținând, în esență, că legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar, dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest fapt trebuie prevăzut în mod expres de lege.15. În susținere, arată că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. De asemenea, prevederile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție, potrivit cărora: „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice. Prin urmare, plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu.16. Mai arată că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul este o reglementare care este în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.17. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale a României nr. 650/2022 arată că aceasta nu este aplicabilă litigiului, iar reclamanții nu pot solicita aplicarea acesteia, întrucât aceasta nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, în caz contrar consecința fiind extinderea efectelor deciziei Curții pentru trecut. Or, deciziilor Curții Constituționale le sunt aplicabile regulile de opozabilitate erga omnes și caracterul obligatoriu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum acestea au fost interpretate prin jurisprudența Curții Constituționale a României.18. Referitor la discriminarea invocată de reclamanți susține că legiuitorul poate stabili conținutul dreptului de pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Așadar, învederează că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 criticate prin cererea de chemare în judecată au fost aplicate tuturor persoanelor aflate în situația reglementată în ipoteza normei juridice, fără a se institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării19. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.20. S-a mai reținut că soluționarea cauzei depinde de dezlegarea acestei probleme de drept, având în vedere și faptul că reclamanții își susțin pretențiile prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, dar și că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost aprobată prin lege, iar acest act normativ nu ar fi aplicabil la calcularea bazei de calcul al pensiei militare.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept21. În cauză, pârâtul Penitenciarul Oradea a arătat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept22. Instanța de trimitere nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei cauze, apreciind doar că este oportună sesizarea instanței supreme.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie23. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a rezultat o opinie cvasiunanimă în sensul că, la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se stabilește cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, plafonarea introdusă prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu poate fi eliminată, deoarece aceasta constituie o normă cu caracter imperativ. Potrivit principiului legalității, consfințit de art. 1 alin. (5) din Constituția României, calculul pensiilor militare trebuie să respecte legislația în vigoare la momentul stabilirii dreptului de pensie.24. În sprijinul acestei opinii au fost transmise atât hotărâri judecătorești, cât și puncte de vedere teoretice exprimate de judecători.25. S-a arătat că modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 prevăd plafonarea pensiei brute la nivelul soldelor/salariilor nete corespunzătoare, aceste prevederi fiind obligatorii pentru instituțiile care emit buletinele de calcul. Emiterea buletinului de calcul reprezintă o operațiune administrativă ce trebuie să respecte strict cadrul normativ aplicabil, fără posibilitatea înlăturării prevederilor legale.26. Având în vedere scopul reglementării, respectiv limitarea cheltuielilor bugetare și asigurarea sustenabilității sistemului de pensii militare, orice încercare de a elimina plafonarea ar contraveni voinței legiuitorului și principiului separației puterilor în stat. Prin urmare, plafonarea instituită prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 trebuie aplicată obligatoriu la emiterea buletinului de calcul al pensiei militare de stat, fără posibilitatea de derogare.27. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizărilor.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii28. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.29. Prin Decizia nr. 40 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 23 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă prin raportare la dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispozițiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată și suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.30. Prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 22 martie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se aplică inclusiv pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi din cadrul Curții de Conturi.31. Prin Decizia nr. 16 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Posibilitatea, după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcție a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat în anul 2018“ și „Dacă pensiile militare de stat pot fi actualizate, în baza dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, în caz afirmativ, data de la care acest drept poate fi acordat raportat la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.“IX. Jurisprudența Curții Constituționale32. Prin deciziile nr. 300 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 8 septembrie 2023, și nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.33. Prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituțională a admis excepția invocată în cauză, reținând în considerente faptul că printr-un act juridic inferior legii nu poate fi micșorat cuantumul pensiei.X. Raportul asupra chestiunii de drept34. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că lipsește cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, fiind evident sensul clar, lipsit de echivoc al dispozițiilor legale supuse interpretării.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieExaminând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:35. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Domeniul de reglementare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.36. Prin această materie s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevăd următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.37. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.38. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, astfel cum au fost evocate în precedent;(iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;(iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.39. Verificând condițiile de admisibilitate în ceea ce privește sesizarea Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept în discuție se constată următoarele:40. Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în primă instanță, la Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.41. Cauzele sunt incluse în domeniul de aplicabilitate al Legii nr. 223/2015, astfel încât aparține obiectului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin raportare la teza privind „litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale“ ale personalului plătit din fonduri publice.42. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare, respectiv, pe de o parte, să existe o chestiune de drept veritabilă și reală, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond.43. În ceea ce privește condiția caracterului veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății.44. Înalta Curte constată că, în speță, chestiunea sesizată are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât vizează însuși obiectul concret al pretențiilor deduse judecății.45. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie însă raportată cu necesitate la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.46. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-520.47. Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 care evocă nevoia clarificării - încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond) - dar și norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al aceluiași act, potrivit căreia dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, îndreptățesc concluzia că interpretarea literală și izolată a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiția existenței unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunța instanța supremă, nu este conformă literei și spiritului actului normativ.48. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății.49. În raport cu cele expuse anterior, se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, nu arată circumstanțele sau dificultățile întâmpinate sau considerentele care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale menționate sau care ar oferi potențialul de dificultate impus de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă.50. În esență, sesizarea instanței de trimitere relevă situația personalului plătit din fonduri publice care solicită stabilirea pensiilor militare de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 223/2015 în forma anterioară și nemodificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.51. Ipoteza legală a art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care au fost modificate prevederile art. 3, 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile de militare de stat, întrunește condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebărilor instanței de trimitere ca fiind unele privitoare la o „chestiune de drept“ reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție a instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme, fiind descrisă cu suficientă claritate atât ipoteza de aplicare a normei ce prevede dreptul disputat, cât și excepțiile de la aceasta.52. În situația acestei sesizări nu se identifică o problemă de interpretare a normelor de drept, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare.53. În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, analiza chestiunii de drept se va face prin raportare la jurisprudența atașată, ținând cont de similitudinea de obiect a cauzelor.54. Se constată că hotărârile judecătorești comunicate de către tribunale și curțile de apel au tranșat în mod unanim chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, în sensul că la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se stabilește cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 nu se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.55. În consecință, nu se identifică existența unor divergențe de practică judiciară care să conducă la concluzia că se impunea examinarea sesizării de către instanța supremă pe calea mecanismului prevăzut de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519-520 din Codul de procedură civilă.56. Totodată, inadmisibilitatea sesizării poate fi dedusă inclusiv din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, în considerentele căreia se rețin următoarele:61. Astfel, în esență, chestiunea de drept obiect al prezentei sesizări vizează îndreptățirea beneficiarilor pensiilor militare, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, la actualizarea și indexarea pensiilor ai căror titulari sunt prin raportare la dispozițiile legale în vigoare anterior adoptării acestei ordonanțe de urgență și care au fost modificate prin acest act normativ.62. Se constată că în cauzele de față titularii sesizărilor fac trimitere la interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizărilor, precum și a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp.57. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzelor în curs de judecată, având un grad de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.579/111/2023, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 și pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/4.08.2017, în vigoare de la data de 7.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Georgiana Toader------
| EMITENT |
Dosar nr. 2.485/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Adina Georgeta Ponea | - pentru președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surd | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secția I civilă |
| Mirela Vișan | - judecător la Secția I civilă |
| Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă |
| Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă |
| Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Valentina Vrabie | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Simona Maria Zarafiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Doina Vișan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Carmen Mihaela Voinescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Florea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mădălina-Elena Vladu-Crevon | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării7. Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 9 octombrie 2024, în Dosarul nr. 4.579/111/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 și pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în vigoare de la data de 7.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat + Articolul 3În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. (...) + Articolul 59(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. (...) + Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile >art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu: + Articolul VIILegea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.III. Expunerea succintă a procesului10. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat refacerea punctului 7 din cuprinsul fișei de pensie, care constituie în fapt baza de calcul folosită în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 223/2015 pentru stabilirea pensiei militare de stat. Așadar, reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, au solicitat ca la stabilirea pensiilor militare de stat să li se aplice prevederile Legii nr. 223/2015 în forma anterioară și nemodificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.11. În motivare au arătat, în esență, că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, a fost plafonat cuantumul drepturilor de pensie, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, însă în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, cuantumul pensiei nu poate fi micșorat printr-un act juridic inferior legii așa cum este cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu a fost aprobată prin lege.12. Au mai susținut reclamanții că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, au fost reținute în mod ilegal sume de bani, prin aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.13. În drept, au invocat dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.14. Pârâtul Penitenciarul Oradea, prin întâmpinare, a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, susținând, în esență, că legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar, dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest fapt trebuie prevăzut în mod expres de lege.15. În susținere, arată că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. De asemenea, prevederile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție, potrivit cărora: „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice. Prin urmare, plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu.16. Mai arată că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul este o reglementare care este în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.17. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale a României nr. 650/2022 arată că aceasta nu este aplicabilă litigiului, iar reclamanții nu pot solicita aplicarea acesteia, întrucât aceasta nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, în caz contrar consecința fiind extinderea efectelor deciziei Curții pentru trecut. Or, deciziilor Curții Constituționale le sunt aplicabile regulile de opozabilitate erga omnes și caracterul obligatoriu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum acestea au fost interpretate prin jurisprudența Curții Constituționale a României.18. Referitor la discriminarea invocată de reclamanți susține că legiuitorul poate stabili conținutul dreptului de pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Așadar, învederează că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 criticate prin cererea de chemare în judecată au fost aplicate tuturor persoanelor aflate în situația reglementată în ipoteza normei juridice, fără a se institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării19. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.20. S-a mai reținut că soluționarea cauzei depinde de dezlegarea acestei probleme de drept, având în vedere și faptul că reclamanții își susțin pretențiile prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, dar și că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost aprobată prin lege, iar acest act normativ nu ar fi aplicabil la calcularea bazei de calcul al pensiei militare.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept21. În cauză, pârâtul Penitenciarul Oradea a arătat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept22. Instanța de trimitere nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei cauze, apreciind doar că este oportună sesizarea instanței supreme.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie23. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a rezultat o opinie cvasiunanimă în sensul că, la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se stabilește cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, plafonarea introdusă prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu poate fi eliminată, deoarece aceasta constituie o normă cu caracter imperativ. Potrivit principiului legalității, consfințit de art. 1 alin. (5) din Constituția României, calculul pensiilor militare trebuie să respecte legislația în vigoare la momentul stabilirii dreptului de pensie.24. În sprijinul acestei opinii au fost transmise atât hotărâri judecătorești, cât și puncte de vedere teoretice exprimate de judecători.25. S-a arătat că modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 prevăd plafonarea pensiei brute la nivelul soldelor/salariilor nete corespunzătoare, aceste prevederi fiind obligatorii pentru instituțiile care emit buletinele de calcul. Emiterea buletinului de calcul reprezintă o operațiune administrativă ce trebuie să respecte strict cadrul normativ aplicabil, fără posibilitatea înlăturării prevederilor legale.26. Având în vedere scopul reglementării, respectiv limitarea cheltuielilor bugetare și asigurarea sustenabilității sistemului de pensii militare, orice încercare de a elimina plafonarea ar contraveni voinței legiuitorului și principiului separației puterilor în stat. Prin urmare, plafonarea instituită prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 trebuie aplicată obligatoriu la emiterea buletinului de calcul al pensiei militare de stat, fără posibilitatea de derogare.27. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizărilor.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii28. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.29. Prin Decizia nr. 40 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 23 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă prin raportare la dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispozițiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată și suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.30. Prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 22 martie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se aplică inclusiv pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi din cadrul Curții de Conturi.31. Prin Decizia nr. 16 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Posibilitatea, după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcție a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat în anul 2018“ și „Dacă pensiile militare de stat pot fi actualizate, în baza dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, în caz afirmativ, data de la care acest drept poate fi acordat raportat la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.“IX. Jurisprudența Curții Constituționale32. Prin deciziile nr. 300 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 8 septembrie 2023, și nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.33. Prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituțională a admis excepția invocată în cauză, reținând în considerente faptul că printr-un act juridic inferior legii nu poate fi micșorat cuantumul pensiei.X. Raportul asupra chestiunii de drept34. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că lipsește cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, fiind evident sensul clar, lipsit de echivoc al dispozițiilor legale supuse interpretării.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieExaminând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:35. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Domeniul de reglementare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.36. Prin această materie s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevăd următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.37. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.38. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, astfel cum au fost evocate în precedent;(iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;(iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.39. Verificând condițiile de admisibilitate în ceea ce privește sesizarea Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept în discuție se constată următoarele:40. Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în primă instanță, la Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal.41. Cauzele sunt incluse în domeniul de aplicabilitate al Legii nr. 223/2015, astfel încât aparține obiectului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin raportare la teza privind „litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale“ ale personalului plătit din fonduri publice.42. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare, respectiv, pe de o parte, să existe o chestiune de drept veritabilă și reală, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond.43. În ceea ce privește condiția caracterului veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății.44. Înalta Curte constată că, în speță, chestiunea sesizată are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât vizează însuși obiectul concret al pretențiilor deduse judecății.45. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie însă raportată cu necesitate la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.46. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-520.47. Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 care evocă nevoia clarificării - încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond) - dar și norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al aceluiași act, potrivit căreia dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, îndreptățesc concluzia că interpretarea literală și izolată a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiția existenței unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunța instanța supremă, nu este conformă literei și spiritului actului normativ.48. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății.49. În raport cu cele expuse anterior, se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, nu arată circumstanțele sau dificultățile întâmpinate sau considerentele care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale menționate sau care ar oferi potențialul de dificultate impus de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă.50. În esență, sesizarea instanței de trimitere relevă situația personalului plătit din fonduri publice care solicită stabilirea pensiilor militare de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 223/2015 în forma anterioară și nemodificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.51. Ipoteza legală a art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care au fost modificate prevederile art. 3, 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile de militare de stat, întrunește condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebărilor instanței de trimitere ca fiind unele privitoare la o „chestiune de drept“ reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție a instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme, fiind descrisă cu suficientă claritate atât ipoteza de aplicare a normei ce prevede dreptul disputat, cât și excepțiile de la aceasta.52. În situația acestei sesizări nu se identifică o problemă de interpretare a normelor de drept, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare.53. În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, analiza chestiunii de drept se va face prin raportare la jurisprudența atașată, ținând cont de similitudinea de obiect a cauzelor.54. Se constată că hotărârile judecătorești comunicate de către tribunale și curțile de apel au tranșat în mod unanim chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, în sensul că la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se stabilește cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 nu se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.55. În consecință, nu se identifică existența unor divergențe de practică judiciară care să conducă la concluzia că se impunea examinarea sesizării de către instanța supremă pe calea mecanismului prevăzut de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519-520 din Codul de procedură civilă.56. Totodată, inadmisibilitatea sesizării poate fi dedusă inclusiv din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, în considerentele căreia se rețin următoarele:61. Astfel, în esență, chestiunea de drept obiect al prezentei sesizări vizează îndreptățirea beneficiarilor pensiilor militare, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, la actualizarea și indexarea pensiilor ai căror titulari sunt prin raportare la dispozițiile legale în vigoare anterior adoptării acestei ordonanțe de urgență și care au fost modificate prin acest act normativ.62. Se constată că în cauzele de față titularii sesizărilor fac trimitere la interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizărilor, precum și a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp.57. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzelor în curs de judecată, având un grad de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.579/111/2023, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 și pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/4.08.2017, în vigoare de la data de 7.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Georgiana Toader------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari