DECIZIA nr. 86 din 17 martie 2025referitoare la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 356 din 23 aprilie 2025
Dosar nr. 2.341/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.341/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). 2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 17.372/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere de către reclamanți.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 16 octombrie 2024, în Dosarul nr. 17.372/3/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare și poate da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare?II. Dispozițiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023): + Articolul XLI(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației. (...)9. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2022): + Articolul 213(...)(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează, din oficiu, în fiecare an cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. (...)III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării10. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 mai 2024, reclamanții, în calitate de beneficiari ai pensiei de serviciu în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții casa teritorială de pensii și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să dispună, printre altele, acordarea actualizării pensiei de serviciu cu rata medie a inflației, în conformitate cu prevederile generale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, și obligarea la plata unor despăgubiri corespunzătoare, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.11. În motivare, reclamanții au arătat că neacordarea actualizării pensiilor doar unei categorii de personal apare profund discriminatorie, fapt pentru care au apreciat că sunt vătămați în acest drept aferent pensiei, prin prevederile art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii12. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut că obiectul învestirii este reprezentat de solicitarea reclamanților de actualizare a pensiilor de serviciu cu indicele de inflație de care beneficiază în temeiul Legii nr. 303/2004, conform dispozițiilor art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, începând cu data de 1 ianuarie 2024, derogarea prevăzută în sens contrar de dispozițiile art. XLI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 fiind considerată discriminatorie.13. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării instanța supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudența sa.14. S-a mai menționat că, în raport cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, condiția noutății nu este cerută, iar caracterul imperativ al normelor în discuție exclude orice eventuale aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, astfel că nu se impune analiza îndeplinirii condițiilor referitoare la aceste aspecte.15. În concluzie, instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept16. Părțile nu au formulat puncte de vedere în ceea ce privește sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.17. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamanții au formulat un punct de vedere prin care au apreciat că se impune analizarea cu prioritate de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XLI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, invocată de reclamanți și trimisă spre soluționare de către instanța de sesizare prin încheierea de la termenul din 16 octombrie 2024.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept18. Instanța de trimitere a apreciat că prevederile legale ce fac obiectul sesizării necesită lămuriri din perspectiva unui caracter potențial discriminatoriu prin încălcarea principiului egalității în drepturi, astfel cum a fost acesta interpretat și aplicat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, la paragraful 134. 19. Dispozițiile art. XLI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu au fost declarate neconstituționale, dar s-au formulat excepții de neconstituționalitate cu privire la acestea, inclusiv în prezenta cauză.20. De asemenea, în Dosarul nr. 2.021/1/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizată cu o întrebare similară, în legătură cu neactualizarea pensiilor de serviciu ale grefierilor.VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie21. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au rezultat următoarele aspecte:22. Nicio instanță nu a identificat practică judiciară, iar unele curți de apel au exprimat opinii teoretice cu privire la problema sesizată.23. Potrivit punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători, într-o opinie majoritară, s-a apreciat că neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004, cu indicele de inflație, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare, în cazul în care neactualizarea pensiei de serviciu a acestei categorii profesionale are la bază unul dintre criteriile de discriminare prevăzute în art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000), tratamentul reclamat nu e justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare și pot da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare.24. Într-o opinie minoritară, s-a apreciat că neactualizarea pensiei de serviciu în situația menționată nu poate fi calificată drept discriminare și nu poate da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare, întrucât dispozițiile legale criticate beneficiază de prezumția de constituționalitate, fiind în vigoare și neputând fi înlăturate decât prin admiterea excepției de neconstituționalitate, aspect ce nu intră în competența instanțelor de judecată, ci a Curții Constituționale.25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție26. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost identificată Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.311/87/2023 și de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 10.006/3/2024, privind dezlegarea unor chestiuni de drept, printre care:Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta în temeiul Legii nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. VIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. XLIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, al art. XVIII alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și al art. XLI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, acte normative ce nu au fost declarate neconstituționale, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensii de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau care beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate să constituie o faptă discriminatorie și să dea naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare?IX. Raportul asupra chestiunii de drept27. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind întrunite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție28. Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. 29. În privința domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. 30. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, conform cărora, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“31. Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă.32. În raport cu cele arătate, rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrise domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanța de urgență; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.33. Procedând la verificarea cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu prin care reclamanții, în calitate de foști magistrați și beneficiari ai pensiei de serviciu, în temeiul Legii nr. 303/2004, urmăresc să obțină plata unor despăgubiri egale cu actualizarea cu rata medie anuală a inflației a pensiei cuvenite, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în condițiile în care art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 stipulează că, „Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației“.34. În acest context, instanța de trimitere este preocupată de obținerea unui răspuns din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în sensul de a se stabili dacă reclamanții au dreptul la despăgubiri ca urmare a unei discriminări rezultate din neactualizarea pensiei de serviciu a foștilor magistrați, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de o astfel de pensie de serviciu sau care beneficiază de un alt tip de pensie de serviciu care a fost actualizată.35. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care privește actualizarea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.36. De asemenea, este realizată a doua cerință menționată, întrucât sesizarea a fost formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță învestită cu soluționarea litigiului de asigurări sociale în primă instanță. 37. Totodată, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, a rezultat că este îndeplinită ultima condiție referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema semnalată de instanța de trimitere. 38. În schimb, nu este îndeplinită a treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. 39. În legătură cu această cerință de admisibilitate, este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept.40. Așa fiind, în mod consecvent, instanța supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024).41. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). 42. Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie denaturat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, ar genera o practică judiciară neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024).43. De asemenea, se impune sublinierea că dezlegarea raportului juridic litigios și modul de soluționare a unei cauze deduse judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele concrete ale fiecărui litigiu, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuții ce reflectă îndeplinirea funcției jurisdicționale a instanței învestite cu soluționarea cauzei, și garantează, totodată, accesul la o justiție independentă. 44. Așa fiind, nu se poate include în noțiunea de „chestiune de drept“ solicitarea unei soluții asupra obiectului cererii de chemare în judecată, deoarece, într-o atare situație, s-ar înfrânge rolul constituțional al instanței învestite cu soluționarea cauzei. Scopul acestei proceduri nu este acela de a se realiza o subrogare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2021).45. Astfel cum s-a arătat în Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „Procedura hotărârii prealabile nu poate fi declanșată de titularul sesizării cu scopul de a obține dezlegarea chiar a problemei de fond asupra căreia reclamanta a solicitat instanței de judecată să se pronunțe, aplicarea dispozițiilor legale la circumstanțele particulare ce caracterizează un anumit litigiu intrând în competența exclusivă a instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei respective. Dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmărește stabilirea înțelesului sau conținutului unei norme de drept, ci se are în vedere doar identificarea soluției ce trebuie pronunțată în cauză, nu se poate vorbi despre o chestiune de drept, în înțelesul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă și ale art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 62/2024.“ (paragraful 93).46. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanța de trimitere vizează chiar pronunțarea soluției asupra obiectului cauzei deduse judecății, în legătură cu posibilitatea calificării ca faptă de discriminare a aplicării unei dispoziții legale și acordarea unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului produs printr-o astfel de faptă. 47. Din conținutul încheierii de sesizare nu rezultă invocarea vreunei chestiuni de drept, întrucât nu se solicită interpretarea vreunei dispoziții legale presupus neclare, îndoielnice sau echivoce, ci chiar stabilirea elementelor de fapt în baza cărora să fie soluționată cererea dedusă judecății, respectiv dacă prin neactualizarea cu rata inflației a pensiei de serviciu a reclamanților, foști magistrați, se produce o faptă de discriminare, care să dea naștere dreptului acestora la plata unor despăgubiri bănești echivalente diferențelor rezultate dintr-o astfel de actualizare. Altfel spus, instanța de trimitere tinde la obținerea unei dezlegări asupra obiectului dedus judecății, respectiv la delegarea atribuției de soluționare a cauzei în favoarea instanței supreme, căreia i se solicită să efectueze încadrarea juridică a faptei invocate, iar nu interpretarea vreunei norme de drept care să necesite primirea unei dezlegări de principiu în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. 48. Sub acest aspect se impune a se sublinia faptul că judecătorul cauzei nu solicită interpretarea dispoziției legale care conține definiția discriminării, respectiv art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, și nici interpretarea oricărei alte norme de drept de lămurirea căreia să depindă soluționarea pe fond a cauzei. Conform încheierii de sesizare, instanța de trimitere este preocupată să afle dacă prin aplicarea unor dispoziții legale, nedeclarate neconstituționale până în prezent, se comite sau nu o faptă de discriminare a reclamanților față de alți pensionari care nu beneficiază de aceeași pensie de serviciu. 49. În concluzie, nu este îndeplinită cerința de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept, atât timp cât instanța de trimitere urmărește să obțină, pe calea procedurii hotărârii prealabile, rezolvarea obiectului litigiului dedus judecății, solicitând instanței supreme să stabilească dacă fapta invocată se încadrează sau nu în noțiunea de „discriminare“ și dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu care dă naștere dreptului reclamanților la obținerea unor despăgubiri.50. O atare soluție este în deplină concordanță cu practica instanței supreme, care, prin Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reținut neîndeplinirea condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept și a pronunțat soluția de respingere, ca inadmisibilă, a unei sesizări similare, în legătură cu neactualizarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și a personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.51. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel că se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 17.372/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare și poate da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana-----
| EMITENT |
Dosar nr. 2.341/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Adina Georgeta Ponea | - pentru președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă |
| Ileana Ruxandra Tirică | - judecător la Secția I civilă |
| Mihai Andrei Negoescu-Gândac | - judecător la Secția I civilă |
| Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secția I civilă |
| Mirela Polițeanu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Cosmin Horia Mihăianu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Carmen Sandu-Necula | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ștefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Maria Hrudei | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Adriana Florina Secrețeanu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ștefania Dragoe | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Florea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Bogdan Cristea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 16 octombrie 2024, în Dosarul nr. 17.372/3/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare și poate da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare?II. Dispozițiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023): + Articolul XLI(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației. (...)9. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2022): + Articolul 213(...)(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează, din oficiu, în fiecare an cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. (...)III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării10. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 mai 2024, reclamanții, în calitate de beneficiari ai pensiei de serviciu în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții casa teritorială de pensii și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să dispună, printre altele, acordarea actualizării pensiei de serviciu cu rata medie a inflației, în conformitate cu prevederile generale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, și obligarea la plata unor despăgubiri corespunzătoare, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.11. În motivare, reclamanții au arătat că neacordarea actualizării pensiilor doar unei categorii de personal apare profund discriminatorie, fapt pentru care au apreciat că sunt vătămați în acest drept aferent pensiei, prin prevederile art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii12. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut că obiectul învestirii este reprezentat de solicitarea reclamanților de actualizare a pensiilor de serviciu cu indicele de inflație de care beneficiază în temeiul Legii nr. 303/2004, conform dispozițiilor art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, începând cu data de 1 ianuarie 2024, derogarea prevăzută în sens contrar de dispozițiile art. XLI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 fiind considerată discriminatorie.13. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării instanța supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudența sa.14. S-a mai menționat că, în raport cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, condiția noutății nu este cerută, iar caracterul imperativ al normelor în discuție exclude orice eventuale aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, astfel că nu se impune analiza îndeplinirii condițiilor referitoare la aceste aspecte.15. În concluzie, instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept16. Părțile nu au formulat puncte de vedere în ceea ce privește sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.17. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamanții au formulat un punct de vedere prin care au apreciat că se impune analizarea cu prioritate de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XLI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, invocată de reclamanți și trimisă spre soluționare de către instanța de sesizare prin încheierea de la termenul din 16 octombrie 2024.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept18. Instanța de trimitere a apreciat că prevederile legale ce fac obiectul sesizării necesită lămuriri din perspectiva unui caracter potențial discriminatoriu prin încălcarea principiului egalității în drepturi, astfel cum a fost acesta interpretat și aplicat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, la paragraful 134. 19. Dispozițiile art. XLI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu au fost declarate neconstituționale, dar s-au formulat excepții de neconstituționalitate cu privire la acestea, inclusiv în prezenta cauză.20. De asemenea, în Dosarul nr. 2.021/1/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizată cu o întrebare similară, în legătură cu neactualizarea pensiilor de serviciu ale grefierilor.VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie21. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au rezultat următoarele aspecte:22. Nicio instanță nu a identificat practică judiciară, iar unele curți de apel au exprimat opinii teoretice cu privire la problema sesizată.23. Potrivit punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători, într-o opinie majoritară, s-a apreciat că neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004, cu indicele de inflație, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare, în cazul în care neactualizarea pensiei de serviciu a acestei categorii profesionale are la bază unul dintre criteriile de discriminare prevăzute în art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000), tratamentul reclamat nu e justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare și pot da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare.24. Într-o opinie minoritară, s-a apreciat că neactualizarea pensiei de serviciu în situația menționată nu poate fi calificată drept discriminare și nu poate da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare, întrucât dispozițiile legale criticate beneficiază de prezumția de constituționalitate, fiind în vigoare și neputând fi înlăturate decât prin admiterea excepției de neconstituționalitate, aspect ce nu intră în competența instanțelor de judecată, ci a Curții Constituționale.25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție26. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost identificată Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.311/87/2023 și de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 10.006/3/2024, privind dezlegarea unor chestiuni de drept, printre care:Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta în temeiul Legii nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. VIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. XLIII alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, al art. XVIII alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și al art. XLI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, acte normative ce nu au fost declarate neconstituționale, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensii de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau care beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate să constituie o faptă discriminatorie și să dea naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare?IX. Raportul asupra chestiunii de drept27. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind întrunite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție28. Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. 29. În privința domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. 30. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, conform cărora, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“31. Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă.32. În raport cu cele arătate, rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrise domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanța de urgență; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.33. Procedând la verificarea cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu prin care reclamanții, în calitate de foști magistrați și beneficiari ai pensiei de serviciu, în temeiul Legii nr. 303/2004, urmăresc să obțină plata unor despăgubiri egale cu actualizarea cu rata medie anuală a inflației a pensiei cuvenite, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în condițiile în care art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 stipulează că, „Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației“.34. În acest context, instanța de trimitere este preocupată de obținerea unui răspuns din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în sensul de a se stabili dacă reclamanții au dreptul la despăgubiri ca urmare a unei discriminări rezultate din neactualizarea pensiei de serviciu a foștilor magistrați, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de o astfel de pensie de serviciu sau care beneficiază de un alt tip de pensie de serviciu care a fost actualizată.35. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care privește actualizarea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.36. De asemenea, este realizată a doua cerință menționată, întrucât sesizarea a fost formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță învestită cu soluționarea litigiului de asigurări sociale în primă instanță. 37. Totodată, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, a rezultat că este îndeplinită ultima condiție referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema semnalată de instanța de trimitere. 38. În schimb, nu este îndeplinită a treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. 39. În legătură cu această cerință de admisibilitate, este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept.40. Așa fiind, în mod consecvent, instanța supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024).41. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). 42. Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie denaturat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, ar genera o practică judiciară neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024).43. De asemenea, se impune sublinierea că dezlegarea raportului juridic litigios și modul de soluționare a unei cauze deduse judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele concrete ale fiecărui litigiu, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuții ce reflectă îndeplinirea funcției jurisdicționale a instanței învestite cu soluționarea cauzei, și garantează, totodată, accesul la o justiție independentă. 44. Așa fiind, nu se poate include în noțiunea de „chestiune de drept“ solicitarea unei soluții asupra obiectului cererii de chemare în judecată, deoarece, într-o atare situație, s-ar înfrânge rolul constituțional al instanței învestite cu soluționarea cauzei. Scopul acestei proceduri nu este acela de a se realiza o subrogare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2021).45. Astfel cum s-a arătat în Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „Procedura hotărârii prealabile nu poate fi declanșată de titularul sesizării cu scopul de a obține dezlegarea chiar a problemei de fond asupra căreia reclamanta a solicitat instanței de judecată să se pronunțe, aplicarea dispozițiilor legale la circumstanțele particulare ce caracterizează un anumit litigiu intrând în competența exclusivă a instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei respective. Dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmărește stabilirea înțelesului sau conținutului unei norme de drept, ci se are în vedere doar identificarea soluției ce trebuie pronunțată în cauză, nu se poate vorbi despre o chestiune de drept, în înțelesul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă și ale art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 62/2024.“ (paragraful 93).46. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanța de trimitere vizează chiar pronunțarea soluției asupra obiectului cauzei deduse judecății, în legătură cu posibilitatea calificării ca faptă de discriminare a aplicării unei dispoziții legale și acordarea unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului produs printr-o astfel de faptă. 47. Din conținutul încheierii de sesizare nu rezultă invocarea vreunei chestiuni de drept, întrucât nu se solicită interpretarea vreunei dispoziții legale presupus neclare, îndoielnice sau echivoce, ci chiar stabilirea elementelor de fapt în baza cărora să fie soluționată cererea dedusă judecății, respectiv dacă prin neactualizarea cu rata inflației a pensiei de serviciu a reclamanților, foști magistrați, se produce o faptă de discriminare, care să dea naștere dreptului acestora la plata unor despăgubiri bănești echivalente diferențelor rezultate dintr-o astfel de actualizare. Altfel spus, instanța de trimitere tinde la obținerea unei dezlegări asupra obiectului dedus judecății, respectiv la delegarea atribuției de soluționare a cauzei în favoarea instanței supreme, căreia i se solicită să efectueze încadrarea juridică a faptei invocate, iar nu interpretarea vreunei norme de drept care să necesite primirea unei dezlegări de principiu în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. 48. Sub acest aspect se impune a se sublinia faptul că judecătorul cauzei nu solicită interpretarea dispoziției legale care conține definiția discriminării, respectiv art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, și nici interpretarea oricărei alte norme de drept de lămurirea căreia să depindă soluționarea pe fond a cauzei. Conform încheierii de sesizare, instanța de trimitere este preocupată să afle dacă prin aplicarea unor dispoziții legale, nedeclarate neconstituționale până în prezent, se comite sau nu o faptă de discriminare a reclamanților față de alți pensionari care nu beneficiază de aceeași pensie de serviciu. 49. În concluzie, nu este îndeplinită cerința de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept, atât timp cât instanța de trimitere urmărește să obțină, pe calea procedurii hotărârii prealabile, rezolvarea obiectului litigiului dedus judecății, solicitând instanței supreme să stabilească dacă fapta invocată se încadrează sau nu în noțiunea de „discriminare“ și dacă prin aceasta s-a produs un prejudiciu care dă naștere dreptului reclamanților la obținerea unor despăgubiri.50. O atare soluție este în deplină concordanță cu practica instanței supreme, care, prin Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reținut neîndeplinirea condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept și a pronunțat soluția de respingere, ca inadmisibilă, a unei sesizări similare, în legătură cu neactualizarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și a personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.51. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel că se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 17.372/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu indicele de inflație, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, prin comparație cu alți pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu și ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare și poate da naștere la despăgubiri egale cu diferențele rezultate dintr-o astfel de actualizare?Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari