DECIZIA nr. 71 din 3 martie 2025privind interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 1 aprilie 2025
Dosar nr. 2.322/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.322/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul). 2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. 3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.674/90/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere de către părți.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 26 septembrie 2024, în Dosarul nr. 2.674/90/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al aplicării dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.II. Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție8. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010): + Articolul 30(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: (...)i) activitățile de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. (...) + Articolul 100Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept9. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă la data de 24 august 2023, cu nr. 2.674/90/2023, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta casa teritorială de pensii, solicitând anularea deciziei emise de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii ca urmare a recalculării pensiei, precum și obligarea la plata sumelor reprezentând diferențele dintre pensia legal cuvenită și cea efectiv încasată, începând cu luna următoare depunerii adeverinței la casa teritorială de pensii și până la emiterea unei noi decizii.10. Prin Sentința civilă nr. 513 din 27 februarie 2024, Tribunalul Vâlcea a admis în parte acțiunea, a anulat decizia contestată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie, prin care la calculul pensiei reclamantului să ia în considerare majorarea punctajelor lunare cu 50% pentru perioada asimilată în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, conform adeverinței eliberate de Societatea „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea, fiind respinsă în rest acțiunea.11. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat cu contract individual de muncă la Societatea „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea și a desfășurat activități din categoria celor menționate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, respectiv a desfășurat direct și nemijlocit activități în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției electrice și extracției cărbunelui, în cadrul unității, în perioada 1.04.2001-19.06.2019. Cererile de deschidere a dreptului la pensie cu care au fost sesizate instanțele judecătorești reprezintă un efect viitor al activității desfășurate în condițiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Prima instanță a constatat că nu există temei legal pentru ca pârâta să nu valorifice beneficiul majorării cu 50% a punctajelor lunare realizate de reclamant în perioada asimilată condițiilor speciale.12. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta casa teritorială de pensii, susținând că stagiul realizat de intimatul-contestator în perioada 1.04.2001-19.06.2019 a fost încadrat în condiții deosebite, că, ulterior datei de 31 martie 2001, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual se stabilesc pe baza declarației nominale de asigurare și că, din dispozițiile Legii nr. 197/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 197/2021), rezultă că singurele beneficii acordate persoanelor care au desfășurat activități dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani și utilizarea la determinarea punctajului a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.13. Prin întâmpinare, intimatul-contestator a susținut că adoptarea Legii nr. 197/2021 reprezintă cu certitudine expresia voinței legiuitorului în sensul încadrării în condiții speciale de muncă și a activităților de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. Deși nu retroactivează, Legea nr. 197/2021 are în vedere perioadele deja lucrate, pentru că numai în raport cu acestea se poate verifica dacă asiguratul îndeplinește sau nu condițiile impuse de lege.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii14. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut caracterul admisibil al prezentului demers, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: – obiectul prezentului dosar se circumscrie domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență;– sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;– există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă;– chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la dispozițiile art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, deoarece normele legale nu sunt clare în ceea ce privește beneficiile ce ar putea fi acordate prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiții speciale;– chestiunea de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate;– de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât apelul privește recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50% potrivit art. 100 lit. b) din aceeași lege, în contextul în care stagiul realizat în aceeași perioadă ce face obiectul acțiunii, 1.04.2001-19.06.2019, a fost încadrat deja în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării, opiniile părților fiind contrare în ceea ce privește acordarea beneficiului prevăzut de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010; – chestiunea de drept este nouă, întrucât dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt recent intrate în vigoare, nefiind identificată o jurisprudență conturată a instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestor texte legale în situații similare celei deduse judecății; – asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o decizie de recurs în interesul legii. Prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat asupra chestiunii privind interpretarea art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, referitor la asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, neexistând însă identitate între problema de drept în discuție în speța de față și cea analizată în decizia amintită;– problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept15. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție, însă, potrivit încheierii de sesizare, se poate decela opinia părților în această privință din motivarea cererii de apel, respectiv a întâmpinării.16. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părți.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept17. Instanța de trimitere a reținut că normele de drept incidente în speță sunt susceptibile de interpretări diferite, sub aspectul valorificării stagiului încadrat ope legis în condiții speciale, la recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin care a fost introdusă lit. i) la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pentru persoanele care au desfășurat activități ulterior datei de 1 aprilie 2001 în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.18. Cu alte cuvinte, problema care se ridică este aceea dacă pot fi acordate beneficiile prevăzute de lege pentru stagiul realizat în condiții speciale în situația expusă, în care pensionarul a beneficiat în perioada invocată în acțiune de majorarea punctajelor lunare cu 25% conform art. 100 lit. a) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la principiul neretroactivității legii și ținând cont de faptul că Legea nr. 197/2021 nu cuprinde o normă similară celei de la art. II din Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 74/2022), care prevede expres posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, normă ce permite asimilarea în condiții speciale a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă.19. În aceste condiții, se pune problema dacă recalcularea drepturilor de pensie în baza art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 pentru activitatea desfășurată ulterior datei de 1 aprilie 2001 are ca efect doar acordarea beneficiilor aplicării stagiului complet de cotizare redus la 25 de ani și al reducerii vârstei standard de pensionare, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d), respectiv art. 56^2 din Legea nr. 263/2010, sau conduce și la aplicarea beneficiului majorării punctajului cu 50%, potrivit art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, în condițiile în care, anterior adoptării Legii nr. 197/2021, persoanei în cauză i s-a recunoscut încadrarea activității în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării, beneficiind de majorarea punctajelor cu 25% conform art. 100 lit. a) din Legea nr. 263/2010.20. Instanța de trimitere a apreciat că problema ridicată nu își găsește rezolvarea în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă.21. Punctul de vedere al instanței de sesizare este în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiții speciale de muncă potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 are ca efect nu doar reducerea stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare, ci și majorarea punctajelor lunare cu 50% conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, chiar și în ipoteza în care, drepturile de pensie fiind deschise anterior adoptării Legii nr. 197/2021, activitatea salariatului, pentru aceeași perioadă pentru care se solicită aplicarea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, a fost încadrată în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării, iar pensionarul a beneficiat de majorarea punctajelor cu 25% conform art. 100 lit. a) din Legea nr. 263/2010.VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie22. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a rezultat o opinie majoritară, prin care s-a apreciat că persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50% conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.23. Într-o opinie minoritară s-a considerat că nu sunt întrunite condițiile de la art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, respectiv activitatea să fi fost desfășurată anterior datei de 1 aprilie 2001, pentru ca această activitate să fie asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale și, implicit, pentru a i se recunoaște reclamantului beneficiul majorării punctajelor lunare cu 50% în conformitate cu art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.24. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție25. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii relevante:– Decizia nr. 2 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 mai 2023, prin care Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, că „dispozițiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activității desfășurate cel puțin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată și completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislației anterioare, și indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator“;– Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă produce efecte și sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), și la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010“;– Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1291 din 20 decembrie 2024, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis în parte sesizarea Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, în interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, a stabilit că „drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiții speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), și la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010“. A fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea în ceea ce privește următoarea chestiune de drept: „Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiții speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?“.IX. Raportul asupra chestiunii de drept26. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție27. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.28. Potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1). (3) Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.“29. Art. 2 alin. (1) din același act normativ prevede că „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4, „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.30. În contextul normativ expus, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:a) existența unei cauze aflate în curs de judecată;b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei;d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.31. Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele sunt îndeplinite doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare.32. Astfel, se constată că obiectul litigiului îl reprezintă anularea deciziei de pensionare și obligarea la emiterea unei noi decizii ca urmare a recalculării pensiei, având în vedere că reclamantul a desfășurat activități din categoria celor menționate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 197/2021.33. Procesul se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în calea de atac a apelului.34. Reclamantul din dosarul aflat pe rolul instanței de sesizare a fost angajat în perioada 10.03.1983-19.06.2019 la Societatea „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea, care este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, așa cum rezultă din statutul prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 759/1997 privind înființarea Societății Comerciale „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea prin reorganizarea Filialei Electrocentrale Govora din cadrul Regiei Autonome de Electricitate „Renel“, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 759/1997).35. Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 759/1997, s-a aprobat „înființarea Societății Comerciale «CET Govora» - S.A. Râmnicu Vâlcea prin reorganizarea Filialei Electrocentrale Govora din cadrul Regiei Autonome de Electricitate «Renel», persoană juridică cu capital social integral de stat, societate pe acțiuni“, iar prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2002 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni al Societății Comerciale „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea în proprietatea privată a județului Vâlcea și în administrarea Consiliului Județean Vâlcea (Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2002) s-a aprobat „transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni al Societății Comerciale «CET Govora» - S.A. Râmnicu Vâlcea, (...), din proprietatea privată a statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în proprietatea privată a județului Vâlcea și în administrarea Consiliului Județean Vâlcea“.36. Articolul 22 din Statutul Societății „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea, referitor la personalul societății, prevede că „(...) Plata salariilor, a impozitelor pe acestea și a cotei pentru asigurări sociale se va face potrivit legii. Drepturile și obligațiile personalului societății comerciale sunt stabilite de către consiliul de administrație prin contractul colectiv de muncă. (...)“.37. Se observă că personalul Societății „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea nu este plătit din fonduri publice în baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017).38. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile legii se aplică: „a) personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale; b) personalului din autorități și instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale; c) personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii; d) persoanelor care sunt conducători ai unor instituții publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă; e) persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică“.39. Mai precis, anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare [„Învățământ“ (anexa nr. I), „Sănătate și asistență socială“ (anexa nr. II), „Cultură“ (anexa nr. III), „Diplomație“ (anexa nr. IV), „Justiție“ și Curtea Constituțională (anexa nr. V), „Apărare, ordine publică și securitate națională“ (anexa nr. VI), „Administrație“ (anexa nr. VIII) și funcțiile de demnitate publică (anexa nr. IX)]. 40. Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului.41. Așadar, soluționarea acestei cauze nu pune în discuție condiția ca reclamantul să fi făcut parte din categoria persoanelor salarizate din fonduri publice, astfel că nu este îndeplinită cerința ca litigiul să privească stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.42. Or, în această situație se constată că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate ce rezultă din prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit cărora ordonanța de urgență „se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)“.43. În consecință, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și că, în cazul prezentei sesizări, una dintre aceste condiții, respectiv cea prevăzută de art. 1 alin. (2), referitoare la drepturile la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, nu este îndeplinită, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.674/90/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al aplicării dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana-----
| EMITENT |
Dosar nr. 2.322/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă |
| Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă |
| Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Cosmin Horia Mihăianu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Petronela Iulia Nițu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ionel Barbă | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Maria Hrudei | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Nicoleta Ghica-Velescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Bogdan Cristea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ramona Maria Gliga | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării7. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 26 septembrie 2024, în Dosarul nr. 2.674/90/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al aplicării dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.II. Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție8. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010): + Articolul 30(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: (...)i) activitățile de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. (...) + Articolul 100Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept9. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă la data de 24 august 2023, cu nr. 2.674/90/2023, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta casa teritorială de pensii, solicitând anularea deciziei emise de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii ca urmare a recalculării pensiei, precum și obligarea la plata sumelor reprezentând diferențele dintre pensia legal cuvenită și cea efectiv încasată, începând cu luna următoare depunerii adeverinței la casa teritorială de pensii și până la emiterea unei noi decizii.10. Prin Sentința civilă nr. 513 din 27 februarie 2024, Tribunalul Vâlcea a admis în parte acțiunea, a anulat decizia contestată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensie, prin care la calculul pensiei reclamantului să ia în considerare majorarea punctajelor lunare cu 50% pentru perioada asimilată în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, conform adeverinței eliberate de Societatea „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea, fiind respinsă în rest acțiunea.11. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajat cu contract individual de muncă la Societatea „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea și a desfășurat activități din categoria celor menționate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, respectiv a desfășurat direct și nemijlocit activități în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției electrice și extracției cărbunelui, în cadrul unității, în perioada 1.04.2001-19.06.2019. Cererile de deschidere a dreptului la pensie cu care au fost sesizate instanțele judecătorești reprezintă un efect viitor al activității desfășurate în condițiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Prima instanță a constatat că nu există temei legal pentru ca pârâta să nu valorifice beneficiul majorării cu 50% a punctajelor lunare realizate de reclamant în perioada asimilată condițiilor speciale.12. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta casa teritorială de pensii, susținând că stagiul realizat de intimatul-contestator în perioada 1.04.2001-19.06.2019 a fost încadrat în condiții deosebite, că, ulterior datei de 31 martie 2001, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual se stabilesc pe baza declarației nominale de asigurare și că, din dispozițiile Legii nr. 197/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 197/2021), rezultă că singurele beneficii acordate persoanelor care au desfășurat activități dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani și utilizarea la determinarea punctajului a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.13. Prin întâmpinare, intimatul-contestator a susținut că adoptarea Legii nr. 197/2021 reprezintă cu certitudine expresia voinței legiuitorului în sensul încadrării în condiții speciale de muncă și a activităților de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. Deși nu retroactivează, Legea nr. 197/2021 are în vedere perioadele deja lucrate, pentru că numai în raport cu acestea se poate verifica dacă asiguratul îndeplinește sau nu condițiile impuse de lege.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii14. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut caracterul admisibil al prezentului demers, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: – obiectul prezentului dosar se circumscrie domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență;– sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024;– există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă;– chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la dispozițiile art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, deoarece normele legale nu sunt clare în ceea ce privește beneficiile ce ar putea fi acordate prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiții speciale;– chestiunea de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate;– de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât apelul privește recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiții speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50% potrivit art. 100 lit. b) din aceeași lege, în contextul în care stagiul realizat în aceeași perioadă ce face obiectul acțiunii, 1.04.2001-19.06.2019, a fost încadrat deja în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării, opiniile părților fiind contrare în ceea ce privește acordarea beneficiului prevăzut de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010; – chestiunea de drept este nouă, întrucât dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt recent intrate în vigoare, nefiind identificată o jurisprudență conturată a instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestor texte legale în situații similare celei deduse judecății; – asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o decizie de recurs în interesul legii. Prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat asupra chestiunii privind interpretarea art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, referitor la asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, neexistând însă identitate între problema de drept în discuție în speța de față și cea analizată în decizia amintită;– problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept15. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție, însă, potrivit încheierii de sesizare, se poate decela opinia părților în această privință din motivarea cererii de apel, respectiv a întâmpinării.16. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părți.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept17. Instanța de trimitere a reținut că normele de drept incidente în speță sunt susceptibile de interpretări diferite, sub aspectul valorificării stagiului încadrat ope legis în condiții speciale, la recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin care a fost introdusă lit. i) la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pentru persoanele care au desfășurat activități ulterior datei de 1 aprilie 2001 în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.18. Cu alte cuvinte, problema care se ridică este aceea dacă pot fi acordate beneficiile prevăzute de lege pentru stagiul realizat în condiții speciale în situația expusă, în care pensionarul a beneficiat în perioada invocată în acțiune de majorarea punctajelor lunare cu 25% conform art. 100 lit. a) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la principiul neretroactivității legii și ținând cont de faptul că Legea nr. 197/2021 nu cuprinde o normă similară celei de la art. II din Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 74/2022), care prevede expres posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, normă ce permite asimilarea în condiții speciale a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă.19. În aceste condiții, se pune problema dacă recalcularea drepturilor de pensie în baza art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 pentru activitatea desfășurată ulterior datei de 1 aprilie 2001 are ca efect doar acordarea beneficiilor aplicării stagiului complet de cotizare redus la 25 de ani și al reducerii vârstei standard de pensionare, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d), respectiv art. 56^2 din Legea nr. 263/2010, sau conduce și la aplicarea beneficiului majorării punctajului cu 50%, potrivit art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, în condițiile în care, anterior adoptării Legii nr. 197/2021, persoanei în cauză i s-a recunoscut încadrarea activității în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării, beneficiind de majorarea punctajelor cu 25% conform art. 100 lit. a) din Legea nr. 263/2010.20. Instanța de trimitere a apreciat că problema ridicată nu își găsește rezolvarea în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă.21. Punctul de vedere al instanței de sesizare este în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiții speciale de muncă potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 are ca efect nu doar reducerea stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare, ci și majorarea punctajelor lunare cu 50% conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, chiar și în ipoteza în care, drepturile de pensie fiind deschise anterior adoptării Legii nr. 197/2021, activitatea salariatului, pentru aceeași perioadă pentru care se solicită aplicarea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, a fost încadrată în condiții deosebite, în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării, iar pensionarul a beneficiat de majorarea punctajelor cu 25% conform art. 100 lit. a) din Legea nr. 263/2010.VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie22. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a rezultat o opinie majoritară, prin care s-a apreciat că persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50% conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.23. Într-o opinie minoritară s-a considerat că nu sunt întrunite condițiile de la art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, respectiv activitatea să fi fost desfășurată anterior datei de 1 aprilie 2001, pentru ca această activitate să fie asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale și, implicit, pentru a i se recunoaște reclamantului beneficiul majorării punctajelor lunare cu 50% în conformitate cu art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.24. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție25. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii relevante:– Decizia nr. 2 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 mai 2023, prin care Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 56^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, că „dispozițiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activității desfășurate cel puțin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată și completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislației anterioare, și indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator“;– Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă produce efecte și sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), și la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010“;– Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1291 din 20 decembrie 2024, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis în parte sesizarea Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, în interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, a stabilit că „drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiții speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), și la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010“. A fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea în ceea ce privește următoarea chestiune de drept: „Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiții speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?“.IX. Raportul asupra chestiunii de drept26. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție27. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.28. Potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1). (3) Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.“29. Art. 2 alin. (1) din același act normativ prevede că „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4, „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.30. În contextul normativ expus, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:a) existența unei cauze aflate în curs de judecată;b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac;c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei;d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.31. Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele sunt îndeplinite doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare.32. Astfel, se constată că obiectul litigiului îl reprezintă anularea deciziei de pensionare și obligarea la emiterea unei noi decizii ca urmare a recalculării pensiei, având în vedere că reclamantul a desfășurat activități din categoria celor menționate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 197/2021.33. Procesul se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în calea de atac a apelului.34. Reclamantul din dosarul aflat pe rolul instanței de sesizare a fost angajat în perioada 10.03.1983-19.06.2019 la Societatea „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea, care este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni, așa cum rezultă din statutul prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 759/1997 privind înființarea Societății Comerciale „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea prin reorganizarea Filialei Electrocentrale Govora din cadrul Regiei Autonome de Electricitate „Renel“, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 759/1997).35. Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 759/1997, s-a aprobat „înființarea Societății Comerciale «CET Govora» - S.A. Râmnicu Vâlcea prin reorganizarea Filialei Electrocentrale Govora din cadrul Regiei Autonome de Electricitate «Renel», persoană juridică cu capital social integral de stat, societate pe acțiuni“, iar prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2002 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni al Societății Comerciale „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea în proprietatea privată a județului Vâlcea și în administrarea Consiliului Județean Vâlcea (Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2002) s-a aprobat „transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni al Societății Comerciale «CET Govora» - S.A. Râmnicu Vâlcea, (...), din proprietatea privată a statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în proprietatea privată a județului Vâlcea și în administrarea Consiliului Județean Vâlcea“.36. Articolul 22 din Statutul Societății „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea, referitor la personalul societății, prevede că „(...) Plata salariilor, a impozitelor pe acestea și a cotei pentru asigurări sociale se va face potrivit legii. Drepturile și obligațiile personalului societății comerciale sunt stabilite de către consiliul de administrație prin contractul colectiv de muncă. (...)“.37. Se observă că personalul Societății „CET Govora“ - S.A. Râmnicu Vâlcea nu este plătit din fonduri publice în baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017).38. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile legii se aplică: „a) personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale; b) personalului din autorități și instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale; c) personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii; d) persoanelor care sunt conducători ai unor instituții publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă; e) persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică“.39. Mai precis, anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare [„Învățământ“ (anexa nr. I), „Sănătate și asistență socială“ (anexa nr. II), „Cultură“ (anexa nr. III), „Diplomație“ (anexa nr. IV), „Justiție“ și Curtea Constituțională (anexa nr. V), „Apărare, ordine publică și securitate națională“ (anexa nr. VI), „Administrație“ (anexa nr. VIII) și funcțiile de demnitate publică (anexa nr. IX)]. 40. Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului.41. Așadar, soluționarea acestei cauze nu pune în discuție condiția ca reclamantul să fi făcut parte din categoria persoanelor salarizate din fonduri publice, astfel că nu este îndeplinită cerința ca litigiul să privească stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.42. Or, în această situație se constată că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate ce rezultă din prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit cărora ordonanța de urgență „se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)“.43. În consecință, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și că, în cazul prezentei sesizări, una dintre aceste condiții, respectiv cea prevăzută de art. 1 alin. (2), referitoare la drepturile la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, nu este îndeplinită, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.674/90/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al aplicării dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari