DECIZIA nr. 30 din 10 februarie 2025referitoare la art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 10 martie 2025
Dosar nr. 2.261/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.261/1/2024, la care a fost conexat Dosarul nr. 2.262/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.188/95/2024 și, respectiv, nr. 2.185/95/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere de către sindicatul reclamant.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizărilor7. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 1 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.188/95/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:Dacă dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 16 octombrie 2024 cu nr. 2.261/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 10 februarie 2025.9. La aceeași dată a fost înregistrat Dosarul nr. 2.262/1/2024, având ca obiect o sesizare identică formulată tot de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.185/95/2024, la aceeași dată - 1 octombrie 2024.10. Constatând că dosarele nr. 2.261/1/2024 și nr. 2.262/1/2024 privesc sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu obiect identic, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea celor două cauze.II. Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018): + Articolul 34(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(3) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.(4) Pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice».(5) În aplicarea prevederilor alin. (4), influențele financiare determinate de creșterile salariale se acordă pe bază de documente justificative în condițiile stabilite prin contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate și unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, reglementate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.(6) Pentru aplicarea prevederilor alin. (4) sumele aferente plății influențelor financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură pe anul 2019 prin virări de credite de angajament și credite bugetare de la titlul II «Bunuri și servicii».(7) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020): + Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)12. La articolul 34, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.»(...)13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020): + Articolul I(...) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)14. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021): + Articolul I(...)(5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)15. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022): + Articolul I(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)16. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023): + Articolul IIÎncepând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.17. Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018): + Articolul 11Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la prezentul regulament-cadru.III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept18. Prin acțiunile înregistrate pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 7 mai 2024, cu nr. 2.188/95/2024 și, respectiv, cu nr. 2.185/95/2024, reclamanții, prin sindicat, au solicitat obligarea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj să calculeze și să plătească fiecărui reclamant sumele de bani reprezentând diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele încasate efectiv în perioada 1 ianuarie 2023 și până la data pronunțării sentinței, prin calcularea sporului pentru condiții de muncă raportat la salariul de bază, prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), actualizarea sumelor cu indicele de inflație până la data efectivă a plății și plata dobânzii legale aferente acestor drepturi bănești.19. În motivare, reclamanții au arătat că sunt personal contractual, aflați în raporturi de serviciu cu instituția pârâtă, încadrându-se în categoria de „personal plătit din fonduri publice“, conform Legii-cadru nr. 153/2017, și au susținut că pârâta, în mod greșit și cu încălcarea dispozițiilor legale, a procedat la calcularea drepturilor salariale prin raportarea sporului pentru condiții de muncă la salariul de încadrare din 2017 și nu la cel de bază, cum ar fi fost corect.20. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că la stabilirea drepturilor salariale pentru personalul instituției, după promulgarea Legii-cadru nr. 153/2017, au fost aplicate actele normative succesive privind plafonarea cuantumului sporurilor.IV. Motivele reținute de titularul sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii21. Instanța de trimitere - Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin raportare la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, a apreciat că acțiunile de față se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nu face obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluționare, astfel că se impune sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept22. Părțile nu și-au prezentat punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.23. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, sindicatul reclamant a formulat un punct de vedere prin care a arătat că situația dedusă judecății este similară celei ce a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, care privea aplicarea aceluiași spor în cazul personalului din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept24. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut că, în aplicarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost emis Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, făcând trimitere la dispozițiile art. 3 și art. 11 din acest regulament-cadru.25. A mai arătat că, potrivit art. 11 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la regulamentul-cadru, iar în anexa nr. 9 la același regulament-cadru este reglementată mărimea sporului pentru personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare acordat în baza prevederilor art. 14 de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.26. Dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie un mecanism de aplicare etapizată a legii până în momentul în care salariul de bază ajunge la nivelul maxim prevăzut de noua lege pentru anul 2022, iar, în această etapă tranzitorie, salariatul beneficiază, în principiu, numai de drepturile salariale prevăzute de vechea legislație, exceptând creșterile salariale expres prevăzute de noul act normativ. Din momentul în care angajatul atinge nivelul maxim al grilei prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, devin aplicabile dispozițiile din anexele legii.27. Instanța de sesizare a opinat că sunt aplicabile dezlegările obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, în sensul că personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare beneficiază de sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, calculat prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.28. Dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care aceștia au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, întrucât aceste dispoziții legale sunt aplicabile până la momentul la care salariul de bază ajunge la maximul prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 și nu ulterior acestui moment.VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie29. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a rezultat că practica judiciară identificată este în sensul opiniei instanței de sesizare, respectiv că sunt aplicabile dezlegările obligatorii ale instanței supreme din Decizia de recurs în interesul legii nr. 27 din 26 octombrie 2020 și că personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare beneficiază de sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, calculat prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Prin urmare, s-a apreciat că ordonanțele de urgență anuale nu afectează îndreptățirea angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj la acordarea acestui spor.30. În același sens au fost și majoritatea punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători.31. Într-o opinie contrară, exprimată doar la nivel teoretic, s-a apreciat că dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Actele normative prin care se instituie măsuri de constrângere fiscală produc efecte chiar dacă salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022.32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție33. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost pronunțată Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, prin care s-a stabilit că: „Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație» din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.IX. Raportul asupra chestiunii de drept34. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție35. Temeiul de drept al prezentelor sesizări conexate îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.36. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se prevede: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“37. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.38. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.39. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;(iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;(iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.40. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizărilor conexate, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii judiciare neunitare.41. Referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauzele se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu judecarea cererii formulate de o organizație sindicală, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâta instituție publică Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, obiectul cauzei vizând stabilirea și plata unor drepturi salariale ale angajaților, personal contractual, o categorie de salariați cuprinsă în sfera personalului plătit din fonduri publice.42. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzelor în contextul în care argumentele/criticile formulate de părți au vizat tocmai maniera în care pot fi interpretate dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin raportare la sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj.43. Trebuie reținut însă că, urmare a celor expuse, în contextul normativ ilustrat, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune inter alia, îndeplinirea cerinței distincte negative ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.44. Verificându-se această cerință, în raport cu elementele sesizărilor conexate formulate, se constată că ea nu este întrunită, întrucât, prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, menționată la cap. VIII din prezenta decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat asupra chestiunii de drept expuse prin aceste întrebări prealabile, în sensul că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții (a se vedea considerentele reținute la paragrafele 104-120 ale acestei decizii).45. În sesizarea ce a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reclamanta, care făcea parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, având calitatea de funcționar public - consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, gradația 5, a contestat cuantumul sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, susținând că, din moment ce a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, ar trebui să beneficieze de sporul pentru condiții de muncă, astfel cum este reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017 și prin Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017.46. În situația de față, reclamanții, personal contractual, aflați în raporturi de serviciu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, ce fac parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, au contestat cuantumul sporului pentru condiții de muncă ce a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, astfel că ar trebui să beneficieze de acesta astfel cum este reglementat prin anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și prin Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.47. Astfel, reclamanții din prezentele sesizări conexate fac parte din altă familie ocupațională de funcții bugetare decât cei din sesizarea în care a fost pronunțată Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă, în ambele cauze, s-a solicitat acordarea sporurilor de care beneficiază conform regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, adoptat distinct, pe fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, fără a fi supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.48. Așadar, potrivit celor ilustrate supra, Înalta Curte de Casație și Justiție a expus în jurisprudența sa obligatorie anterioară raționamentul juridic concret de decelare a legii aplicabile în privința personalului care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, în sensul că: „În condițiile în care plafonarea sporurilor s-a produs prin voința legiuitorului exprimată explicit în cuprinsul actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării, iar dispozițiile speciale ale acestora au în vedere, cu caracter general, sporurile, indemnizațiile, compensațiile, primele și celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, enumerarea fiind exhaustivă și nu limitativă, fără a face vreo distincție nici din perspectiva destinatarilor acestor norme, înseamnă că ele sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale mai sus menționate și pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice“ (paragraful 104 din Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Prin urmare, acestea sunt supuse plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.49. Fiind vorba, în esență, despre una și aceeași problemă de drept care a mai fost anterior rezolvată printr-o hotărâre prealabilă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, devine evident că sesizările prezente nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările conexate neîntrunind, pe cale de consecință, condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a instanței supreme asupra problemei de drept, existând posibilitatea facilă de transpunere de către instanțele de trimitere a argumentării consacrate prin mecanismul de unificare menționat în cele de mai sus.50. Pentru toate aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.188/95/2024 și, respectiv, nr. 2.185/95/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:Dacă dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Mariana Constantinescu
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana------
| EMITENT |
Dosar nr. 2.261/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Adina Oana Surdu | - președintele Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Adina Georgeta Ponea | - judecător la Secția I civilă |
| Diana Florea Burgazli | - judecător la Secția I civilă |
| Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secția I civilă |
| Liviu Eugen Făget | - judecător la Secția I civilă |
| Mihaela Glodeanu | - judecător la Secția I civilă |
| Roxana Popa | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Rodica Zaharia | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Valentina Vrabie | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Diana Manole | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Simona Maria Zarafiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Maria Hrudei | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Nicoleta Ghica-Velescu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Ionel Florea | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Veronica Dumitrache | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Iulia Craiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizărilor7. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 1 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.188/95/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:Dacă dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 16 octombrie 2024 cu nr. 2.261/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 10 februarie 2025.9. La aceeași dată a fost înregistrat Dosarul nr. 2.262/1/2024, având ca obiect o sesizare identică formulată tot de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.185/95/2024, la aceeași dată - 1 octombrie 2024.10. Constatând că dosarele nr. 2.261/1/2024 și nr. 2.262/1/2024 privesc sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu obiect identic, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea celor două cauze.II. Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018): + Articolul 34(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(3) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.(4) Pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice».(5) În aplicarea prevederilor alin. (4), influențele financiare determinate de creșterile salariale se acordă pe bază de documente justificative în condițiile stabilite prin contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate și unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, reglementate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.(6) Pentru aplicarea prevederilor alin. (4) sumele aferente plății influențelor financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură pe anul 2019 prin virări de credite de angajament și credite bugetare de la titlul II «Bunuri și servicii».(7) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020): + Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)12. La articolul 34, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.»(...)13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020): + Articolul I(...) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)14. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021): + Articolul I(...)(5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)15. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022): + Articolul I(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)16. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023): + Articolul IIÎncepând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.17. Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018): + Articolul 11Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la prezentul regulament-cadru.III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept18. Prin acțiunile înregistrate pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 7 mai 2024, cu nr. 2.188/95/2024 și, respectiv, cu nr. 2.185/95/2024, reclamanții, prin sindicat, au solicitat obligarea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj să calculeze și să plătească fiecărui reclamant sumele de bani reprezentând diferențele dintre drepturile salariale cuvenite și cele încasate efectiv în perioada 1 ianuarie 2023 și până la data pronunțării sentinței, prin calcularea sporului pentru condiții de muncă raportat la salariul de bază, prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), actualizarea sumelor cu indicele de inflație până la data efectivă a plății și plata dobânzii legale aferente acestor drepturi bănești.19. În motivare, reclamanții au arătat că sunt personal contractual, aflați în raporturi de serviciu cu instituția pârâtă, încadrându-se în categoria de „personal plătit din fonduri publice“, conform Legii-cadru nr. 153/2017, și au susținut că pârâta, în mod greșit și cu încălcarea dispozițiilor legale, a procedat la calcularea drepturilor salariale prin raportarea sporului pentru condiții de muncă la salariul de încadrare din 2017 și nu la cel de bază, cum ar fi fost corect.20. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că la stabilirea drepturilor salariale pentru personalul instituției, după promulgarea Legii-cadru nr. 153/2017, au fost aplicate actele normative succesive privind plafonarea cuantumului sporurilor.IV. Motivele reținute de titularul sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii21. Instanța de trimitere - Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin raportare la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, a apreciat că acțiunile de față se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nu face obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluționare, astfel că se impune sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept22. Părțile nu și-au prezentat punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.23. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, sindicatul reclamant a formulat un punct de vedere prin care a arătat că situația dedusă judecății este similară celei ce a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, care privea aplicarea aceluiași spor în cazul personalului din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept24. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut că, în aplicarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost emis Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, făcând trimitere la dispozițiile art. 3 și art. 11 din acest regulament-cadru.25. A mai arătat că, potrivit art. 11 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la regulamentul-cadru, iar în anexa nr. 9 la același regulament-cadru este reglementată mărimea sporului pentru personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare acordat în baza prevederilor art. 14 de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.26. Dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie un mecanism de aplicare etapizată a legii până în momentul în care salariul de bază ajunge la nivelul maxim prevăzut de noua lege pentru anul 2022, iar, în această etapă tranzitorie, salariatul beneficiază, în principiu, numai de drepturile salariale prevăzute de vechea legislație, exceptând creșterile salariale expres prevăzute de noul act normativ. Din momentul în care angajatul atinge nivelul maxim al grilei prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, devin aplicabile dispozițiile din anexele legii.27. Instanța de sesizare a opinat că sunt aplicabile dezlegările obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, în sensul că personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare beneficiază de sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, calculat prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.28. Dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care aceștia au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, întrucât aceste dispoziții legale sunt aplicabile până la momentul la care salariul de bază ajunge la maximul prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 și nu ulterior acestui moment.VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie29. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a rezultat că practica judiciară identificată este în sensul opiniei instanței de sesizare, respectiv că sunt aplicabile dezlegările obligatorii ale instanței supreme din Decizia de recurs în interesul legii nr. 27 din 26 octombrie 2020 și că personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare beneficiază de sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, calculat prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Prin urmare, s-a apreciat că ordonanțele de urgență anuale nu afectează îndreptățirea angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj la acordarea acestui spor.30. În același sens au fost și majoritatea punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători.31. Într-o opinie contrară, exprimată doar la nivel teoretic, s-a apreciat că dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Actele normative prin care se instituie măsuri de constrângere fiscală produc efecte chiar dacă salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022.32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție33. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost pronunțată Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, prin care s-a stabilit că: „Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație» din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.IX. Raportul asupra chestiunii de drept34. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.X. Înalta Curte de Casație și Justiție35. Temeiul de drept al prezentelor sesizări conexate îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.36. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se prevede: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“37. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.38. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.39. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;(iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;(iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.40. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizărilor conexate, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii judiciare neunitare.41. Referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauzele se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu judecarea cererii formulate de o organizație sindicală, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâta instituție publică Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, obiectul cauzei vizând stabilirea și plata unor drepturi salariale ale angajaților, personal contractual, o categorie de salariați cuprinsă în sfera personalului plătit din fonduri publice.42. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzelor în contextul în care argumentele/criticile formulate de părți au vizat tocmai maniera în care pot fi interpretate dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, prin raportare la sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj.43. Trebuie reținut însă că, urmare a celor expuse, în contextul normativ ilustrat, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune inter alia, îndeplinirea cerinței distincte negative ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.44. Verificându-se această cerință, în raport cu elementele sesizărilor conexate formulate, se constată că ea nu este întrunită, întrucât, prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, menționată la cap. VIII din prezenta decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat asupra chestiunii de drept expuse prin aceste întrebări prealabile, în sensul că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții (a se vedea considerentele reținute la paragrafele 104-120 ale acestei decizii).45. În sesizarea ce a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reclamanta, care făcea parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, având calitatea de funcționar public - consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, gradația 5, a contestat cuantumul sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, susținând că, din moment ce a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, ar trebui să beneficieze de sporul pentru condiții de muncă, astfel cum este reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017 și prin Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017.46. În situația de față, reclamanții, personal contractual, aflați în raporturi de serviciu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, ce fac parte din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, au contestat cuantumul sporului pentru condiții de muncă ce a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, astfel că ar trebui să beneficieze de acesta astfel cum este reglementat prin anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și prin Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.47. Astfel, reclamanții din prezentele sesizări conexate fac parte din altă familie ocupațională de funcții bugetare decât cei din sesizarea în care a fost pronunțată Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă, în ambele cauze, s-a solicitat acordarea sporurilor de care beneficiază conform regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, adoptat distinct, pe fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, fără a fi supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.48. Așadar, potrivit celor ilustrate supra, Înalta Curte de Casație și Justiție a expus în jurisprudența sa obligatorie anterioară raționamentul juridic concret de decelare a legii aplicabile în privința personalului care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, în sensul că: „În condițiile în care plafonarea sporurilor s-a produs prin voința legiuitorului exprimată explicit în cuprinsul actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării, iar dispozițiile speciale ale acestora au în vedere, cu caracter general, sporurile, indemnizațiile, compensațiile, primele și celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, enumerarea fiind exhaustivă și nu limitativă, fără a face vreo distincție nici din perspectiva destinatarilor acestor norme, înseamnă că ele sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale mai sus menționate și pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice“ (paragraful 104 din Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Prin urmare, acestea sunt supuse plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.49. Fiind vorba, în esență, despre una și aceeași problemă de drept care a mai fost anterior rezolvată printr-o hotărâre prealabilă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, devine evident că sesizările prezente nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările conexate neîntrunind, pe cale de consecință, condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a instanței supreme asupra problemei de drept, existând posibilitatea facilă de transpunere de către instanțele de trimitere a argumentării consacrate prin mecanismul de unificare menționat în cele de mai sus.50. Pentru toate aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.188/95/2024 și, respectiv, nr. 2.185/95/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:Dacă dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, produc efecte și în ceea ce privește sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, în condițiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2025.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Mariana Constantinescu
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari