DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 6 martie 2025
Dosar nr. 2.004/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.836/62/2022, la care a fost conexat Dosarul nr. 2.094/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.591/105/2022.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (ii) intimatul-pârât a formulat punct de vedere cu privire la raport.6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării8. Prin Încheierea din 10 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.836/62/2022, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B sunt datorate în baza ordinelor nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 și nr. 35/2021 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispozițiilor din ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/20229. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.004/1/2024.10. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.591/105/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă în contextul existenței în ordinea juridică internă a dispozițiilor art. 36 alin. (6), art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 se poate dispune obligarea I.J.P. Prahova la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și 6 atât pe timp de pace, cât și pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgență, norme de hrană prevăzute prin ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020, nr. MS 35/21.02.202211. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.094/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.004/1/2024.II. Dispozițiile legale supuse interpretării12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018) + Articolul 36(6) Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019. + Articolul 37(1) În perioada 2019-2021, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2018.(2) În perioada 2019-2021, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020) + Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:(...)16. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) În aplicarea alin. (2), începând cu luna ianuarie 2020, toate instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.14. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020) + Articolul I(...)(5) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare. (...)15. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021) + Articolul IV(...)(2) În anul 2022, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021.16. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) + Articolul IV(...)(2) În anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022.17. Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 26/1994) + Articolul 5(1) Valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabilește și se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naționale împreună cu celelalte instituții publice prevăzute la art. 1, în funcție de indicii prețurilor de consum pentru actualizare la rata inflației a elementelor patrimoniale, capitolul «Mărfuri alimentare», publicați de Institutul Național de Statistică în Buletinul Statistic de Prețuri.18. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea și funcționarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum și a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării și păstrării produselor alimentare, preparării, transportului și servirii hranei în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace (Ordinul nr. 136/2017), anexele nr. 1-4, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea INormele de hrană corespunzătoare personalului încadrat al I.P.J. Brașov sunt norma nr. 6 care se acordă polițiștilor în activitate și norma nr. 12 sub forma suplimentului „B” care se acordă polițiștilor care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale, prin aceasta înțelegându-se: personal care deservește dispecerate în ture sau care lucrează în ture sau care execută dresajul sau îngrijirea câinilor de serviciu.19. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.06.2018, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 97/2018), în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicitându-se diferența de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 201920. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 83/2020, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 83/2020), în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicitându-se diferența de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 202121. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 78/2020, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 78/2020), privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferența de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020.22. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 35/21.02.2022 (Ordinul nr. MS 35/2022) privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022 în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicitându-se diferența de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi.III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de dreptDosarul nr. 3.836/62/2022Cererea de chemare în judecată23. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 octombrie 2022 pe rolul Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 3.836/62/2022, reclamanții AAA ș.a., prin Sindicatul Democratic al Polițiștilor - „SIDEPOL“ (SIDEPOL), în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R. ) și Inspectoratul Județean de Poliție Brașov (I.J.P. Brașov), au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: 1) obligarea pârâților la plata valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1 și nr. 6, atât pe timp de pace, cât si în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau urgență prevăzute de ordinele ministrului apărării naționale, pentru perioada celor 3 ani anteriori introducerii acțiunii, după cum urmează: (i) Ordinul nr. MS 97/5.06.2018 - în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicitându-se diferența de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; (ii) Ordinul nr. MS 83/2020 în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicitându-se diferența de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; (iii) Ordinul nr. MS 78/2020 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferența de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; (iv) Ordinul nr. MS 35/21.02.2022 privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022 în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicitându-se diferența de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi; 2) efectuarea demersurilor necesare, de către Ministerul Apărării Naționale (M.Ap.N.), la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană, începând cu 1.01.2022, la 45 lei/zi (valoarea reală la o creștere a indicilor prețurilor de consum de 17,6%) și plata efectivă către reclamanți a diferenței rezultate; 3) actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective; 4) obligarea pârâților la calcularea, alocarea fondurilor necesare și achitarea către funcționarii publici - polițiști - membri de sindicat a normei de hrană nr. 6, începând cu data promovării acțiunii și în continuare, până la data intrării în vigoare a altor prevederi legale care urmează a actualiza valoarea financiară a normelor de hrană.24. În motivarea acțiunii, reclamanții - membri ai SIDEPOL - au arătat, în esență, că sunt funcționari publici cu statut special, angajați ai Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, calitate în care beneficiază de norma de hrană.25. Conform Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabilește și se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naționale împreună cu celelalte instituții publice prevăzute la art. 1, în funcție de indicii prețurilor de consum pentru actualizarea cu rata inflației, capitolul „Mărfuri alimentare“, publicați de Institutul Național de Statistică în Buletinul Statistic de Prețuri.26. Deși, prin ordinele menționate, s-a stabilit majorarea valorii normei de hrană, reclamanții susțin că au primit aceste sume într-un cuantum inferior celui de care ar fi trebuit să beneficieze raportat la indicii prețurilor de consum pentru actualizarea cu rata inflației.Sentința civilă pronunțată de prima instanță27. Prin Sentința civilă nr. 945/CA din 29 noiembrie 2023, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: (i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (ii) a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.J.P. Brașov și a pârâtului M.A.I.; (iii) a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile aferente perioadei mai 2019-11.10.2019 și a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâții M.A.I. și I.J.P. Brașov pentru această perioadă, ca prescrisă; (iv) a respins, în rest, acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâții M.A.I. și I.J.P. Brașov, ca neîntemeiată.28. În privința fondului cauzei s-a reținut că actul normativ care reglementează alocarea personalului care beneficiază de norma de hrană este Ordinul nr. 136/2017.29. Normele de hrană corespunzătoare personalului încadrat la I.P.J. Brașov sunt norma nr. 6 care se acordă polițiștilor în activitate și norma nr. 12 sub forma suplimentului „B“ care se acordă polițiștilor care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale, prin aceasta înțelegându-se: personal care deservește dispecerate în ture sau care lucrează în ture sau care execută dresajul sau îngrijirea câinilor de serviciu.30. Referitor la cuantumul compensației bănești sunt incidente dispozițiile art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care a prevăzut că, în perioada 2019-2021, valoarea acesteia este cea stabilită pentru luna decembrie 2018. Dispoziții similare sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1 din 6 ianuarie 2020, conform căreia începând cu luna ianuarie 2020 se acordă alocația valorică pentru dreptul de hrană la nivelul lunii ianuarie 2019 și, respectiv, ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 130/2021 și nr. 168/2022 care au stabilit că valoarea este conformă celei aferente lunii decembrie 2021 și, respectiv, 2022.31. Întrucât actualizarea normei de hrană pentru polițiști a fost plafonată prin ordonanțele de urgență menționate, pentru perioada solicitată prin acțiune, iar ordinele Ministerului Apărării Naționale au o forță juridică inferioară, în raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actului normativ, consacrat prin art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, rezultă că actualizarea normei de hrană solicitată de reclamanți nu poate fi acordată.Recursul formulat în cauză32. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs principal reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, și recurs incident, pârâtul M.A.I.33. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții-reclamanți au susținut, în esență, că ordinele de ministru sunt elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, astfel încât sunt îndrituiți să le fie acordată norma de hrană calculată prin actualizarea cu indicele de inflație. Ordonanțele de urgență prin care s-a plafonat nivelul acesteia sunt invocate în mod eronat de prima instanță în soluționarea cererii, deoarece prin acțiunea formulată nu s-a solicitat majorarea normei de hrană, ci actualizarea acesteia cu indicele de inflație, ceea ce nu echivalează cu o majorare în sensul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană.34. La rândul său, recurentul-pârât M.A.I. a susținut, în esență, că în mod eronat prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, având în vedere că reclamanții nu au avut raporturi de serviciu cu M.A.I., ci cu I.J.P. Brașov, iar stabilirea și acordarea diferitelor drepturi bănești, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv al angajatorului, subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății, care are obligația verificării condițiilor de acordare și de stabilire a drepturilor bănești solicitate. Prin urmare, M.A.I. nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi bănești pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică.35. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.Dosarul nr. 4.591/105/2022Cererea de chemare în judecată36. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 4.591/105/2022, reclamantul SIDEPOL, pentru reclamanții BBB ș.a., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (I.J.P. Prahova), a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța: 1) să se dispună obligarea, în solidar, a pârâtelor la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și nr. 6, atât pe timp de pace, cât și în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau de urgență prevăzute în ordinele ministrului apărării naționale, pentru perioada celor trei ani anteriori introducerii acțiunii, după cum urmează: (i) Ordinul nr. MS 97/5.06.2018 - în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicită diferența de 2 lei/zi pentru perioada 2019-decembrie 2019; (ii) Ordinul nr. MS 83/2020 - în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicită diferența de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; (iii) Ordinul nr. MS 78/2020 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferența de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; (iv) Ordinul nr. MS 35/21.02.2022 privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022, în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicită diferența de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi; 2) efectuarea demersurilor necesare, de către M.Ap.N., la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru, prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană începând cu 1.01.2022 la 45 lei/zi (valoarea reală la o creștere a indicilor prețurilor de consum de 17,6%) și plata efectivă către reclamanți a diferenței rezultate; 3) actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective; 4) obligarea pârâților la calcularea, alocarea fondurilor necesare și achitarea către funcționarii publici - polițiști, membri de sindicat, a normei de hrană nr. 6, începând cu data promovării acțiunii și în continuare, până la data intrării in vigoare a altor prevederi legale care urmează a actualiza valoarea financiară a normelor de hrană.Sentința civilă pronunțată de prima instanță37. Prin Sentința civilă nr. 272 din 20 martie 2024, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată.38. Prima instanță a reținut că, raportând textul de lege incident în cauză [art. 37 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018] la perioada în legătură cu care a fost sesizată instanța de contencios administrativ, rezultă că, pentru perioada 2019-2022, incident este doar alin. (2) al art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în temeiul căruia cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se menține în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.39. În virtutea alin. (3) al art. 37 invocat de reclamanți, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se calculează în raport cu nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare [Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 65/2003), Ordinul nr. 136/2017], doar începând cu luna ianuarie 2020.40. Astfel, prima instanță a constatat că, fără a se justifica susținerea reclamanților potrivit căreia suspendarea dreptului ar fi continuă și îndelungată, în temeiul art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană s-a menținut în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018, respectiv 32 lei/zi.41. Doar ulterior, conform alin. (3) nou-introdus în art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se acordă actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.Recursul formulat în cauză42. Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, susținând că instanța de fond a reținut că în cauză au aplicabilitate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, fără a fi analizate ordinele de ministru invocate în susținerea cererii introductive. Reclamanții apreciază că soluția instanței de fond este rezultatul greșitei aplicări a normelor de drept material, dat fiind că instanța de fond a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, făcând abstracție de dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.43. Recurenții-reclamanți au precizat că ordinele de ministru invocate au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, apreciind că sunt îndrituiți la acordarea normei de hrană calculate prin actualizarea cu indicele de inflație, astfel că ordonanța de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană a fost invocată în mod eronat de instanța de fond în soluționarea cererii, întrucât nu au solicitat majorarea normei de hrană, ci actualizarea acesteia cu indicele de inflație, ceea ce nu echivalează unei majorări pentru a fi incidentă ordonanța de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, ci ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.06.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022.Întâmpinarea la recurs44. Intimatul-pârât I.P.J. Prahova a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind efectuarea demersurilor necesare către M.Ap.N., la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană, începând cu data de 1.01.2022, la 45 lei/zi și plata efectivă a diferenței rezultate. Pe fondul cauzei, intimatul-pârât a solicitat respingerea acțiunii.45. La termenul de judecată din 18 septembrie 2024, instanța de recurs a respins, ca nefondată, excepția nulității recursului, iar în ceea ce privește excepția prescripției și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind efectuarea demersurilor necesare de către M.Ap.N. la nivel de Guvern, pentru emiterea unui nou ordin de ministru, a constatat că aceste două excepții au fost invocate și în fața instanței de fond, care nu s-a pronunțat asupra lor, iar sentința instanței de fond nu a fost atacată cu recurs din această perspectivă, astfel că soluția dată a intrat sub autoritatea de lucru judecat.46. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea proceduriiDosarul nr. 3.836/62/202247. Prin Încheierea de ședință din 10 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că: acțiunea formulată de reclamanți se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, fără a considera necesară analizarea condițiilor de admisibilitate ce rezultă din prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă.48. Prin adresa emisă la 30.09.2024, ca urmare a solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de trimitere a precizat că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât litigiul vizează obligarea pârâților la plata valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1 și nr. 6, atât pe timp de pace, cât și în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau urgență prevăzute de ordinele ministrului apărării naționale, pentru perioada celor 3 ani anteriori introducerii acțiunii, majorate după cum urmează: de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, solicitându-se diferența de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; de la 34 lei/zi la 38 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021 și de la 38 la 40 lei/zi - pentru perioada ianuarie 2022-zi, conform ordinelor ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.06.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022. Însă, prin ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană a fost menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, iar începând cu luna ianuarie 2020 aceste drepturi se acordă la valoarea actualizată la nivelul lunii ianuarie 2019, respectiv 34 lei, potrivit normelor legale în vigoare. Plafonarea prevăzută pentru anul 2019 a fost definitivă fără să existe posibilitatea recuperării vreunei diferențe. De asemenea, la nivelul I.J.P. Brașov se acordă norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B, neacordându-se norma de hrană nr. 1.Dosarul nr. 4.591/105/202249. Prin Încheierea de ședință din 18 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă prin raportare strict la condițiile reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, și anume: existența unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluționată în primă instanță sau în calea de atac; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat anterior și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.50. Astfel, s-a reținut că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, învestit cu soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți, prin care aceștia critică modalitatea de interpretare, de către instanța de fond, a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, fără a ține seama de dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.51. În ceea ce privește cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, curtea apreciază că întrebarea formulată are legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, deoarece soluționarea cauzei depinde de modul în care sunt interpretate dispozițiile art. 36 alin. (6) și art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și cele ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, a căror aplicare prioritară este solicitată de către recurenții-reclamanți.52. De asemenea, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dezlegat cu efecte general obligatorii problema de drept care constituie obiect al sesizării și nici nu există un recurs în interesul legii în curs de soluționare având acest obiect.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de dreptDosarul nr. 3.836/62/202253. Din concluziile orale ale intimatului-pârât I.J.P. Brașov, consemnate în practicaua Încheierii din 10 septembrie 2024, rezultă că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, impunându-se sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept indicate la paragraful 8 din prezenta decizie.54. Recurenții-reclamanți nu au exprimat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept expusă la paragraful 8.Dosarul nr. 4.591/105/202255. Părțile nu au prezentat un punct de vedere cu privire la problema de drept a cărei lămurire se solicită.VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de dreptDosarul nr. 3.836/62/202256. Ordinele ministrului apărării naționale nr. MS nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 și nr. 35/2021 nu conferă un drept la o valoare mai mare, ci doar stabilesc aceste valori, dreptul fiind acordat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 și suspendat prin acte juridice cu forță egală acestei ordonanțe a Guvernului, dar ulterioare ei, respectiv ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022.57. Potrivit art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.58. Din aplicarea coroborată a art. 36 alin. (6) și art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2020, rezultă că, în anul 2019, cuantumul alocației valorice pentru drepturile de hrană a fost menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, iar începând cu luna ianuarie 2020 aceste drepturi se acordă la valoarea actualizată la nivelul lunii ianuarie 2019, respectiv 34 lei, potrivit normelor legale în vigoare.59. Plafonarea prevăzută pentru anul 2019 a fost definitivă, fără să existe posibilitatea recuperării vreunei diferențe.60. Instanța de trimitere invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021 (Decizia Curții Constituționale nr. 672/2020).61. Din cele mai sus expuse rezultă că actualizarea normei de hrană pentru polițiști nu poate fi acordată, atât timp cât normele legale stipulează, fără putință de tăgadă, plafonarea acesteia pentru perioada solicitată în acțiune.Dosarul nr. 4.591/105/202262. Conform punctului de vedere inserat în Încheierea de îndreptare din 10 octombrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. (6) și art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, nu se poate dispune obligarea I.J.P. Prahova la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și nr. 6 atât pe timp de pace, cât și pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgență, norme de hrană prevăzute prin ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022.63. În motivarea acestui punct de vedere au fost invocate prevederile art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale alin. (3) al articolului menționat, introdus prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020.64. Deși normele de hrană nr. 1 și nr. 6 au fost majorate succesiv prin ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022 (de la 32 lei/zi la 34 lei, pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; la 39 lei/zi, pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; respectiv de la 38 lei la 40 lei/zi începând cu luna ianuarie 2022), în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în perioada 1.01.2019-31.12.2019, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană s-a menținut în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018, respectiv 32 lei/zi.65. Ulterior, în virtutea alin. (3), nou-introdus în art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se acordă actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.66. De asemenea, instanța de trimitere invocă prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, reținând că majorările normei de hrană pentru polițiști, invocate de reclamanți, nu pot fi acordate decât în condițiile stipulate în textele normative indicate, atât timp cât normele legale prevăd menținerea valorii normei de hrană din anul anterior.67. Prin urmare, în interpretarea și aplicarea art. 36 alin. (6) și art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și a art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, nu se poate dispune obligarea pârâtei la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și nr. 6 atât pe timp de pace, cât și pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgență, astfel cum au fost stabilite prin ordinele nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2020.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie68. Curțile de apel București, Brașov, Constanța, Galați, Iași, Pitești și Ploiești au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.69. Într-o orientare jurisprudențială consistentă și unanimă s-a apreciat că, în ceea ce privește normele de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12 sub forma suplimentului B, se aplică ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022, deoarece sunt acte normative cu forță juridică superioară ordinelor ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022.70. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și tribunalele Călărași - Secția civilă, Covasna - Secția civilă, Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.71. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost invocate argumentele conform cărora interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 impune concluzia potrivit căreia, pentru intervalul de referință 1.01.2019-31.12.2019, cuantumul alocației valorice pentru hrană este cel aflat în plată în luna decembrie 2018, iar, începând cu anul 2020, cuantumul normei de hrană a fost actualizat la 34 lei, cuantum ce s-a aplicat și în anul 2021.72. Ordinele ministrului apărării naționale invocate în susținerea acțiunii prezintă forță juridică inferioară ordonanțelor de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, în raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, principiu consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).73. Invocând, totodată, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii nr. 20 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 21 noiembrie 2011, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [Cauza James împotriva Marii Britanii, Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Cauza Kopecky împotriva Slovaciei (MC), pct. 49-50, Cauza Centro Europa 7 S.R.L. și di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 173; Saghinadze și alții împotriva Georgiei, pct. 103; Ceni împotriva Italiei, pct. 39, Béláné Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 75] s-a reținut că, fiind vorba despre stabilirea, printr-un act normativ, a cuantumului dreptului de alocație valorică, iar nu despre o eventuală neacordare a unui drept substanțial, este cât se poate de evident că nici nu se poate pune problema existenței unei speranțe legitime, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).74. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice.75. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale76. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării au fost pronunțate două decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea prezentelor sesizări.77. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021, s-a reținut, conform paragrafelor 25 și 26, că: „(...) dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condițiile adecvate desfășurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existența și desfășurarea raporturilor de muncă (Decizia nr. 478 din 12 iulie 2018, paragraful 27).Curtea a reținut că legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi (Decizia nr. 478 din 12 iulie 2018, paragraful 28).“78. De asemenea, în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 478 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 8 noiembrie 2018, s-a reținut, potrivit paragrafelor 26-28, că „alocația pentru hrană reprezintă unul dintre drepturile acordate polițiștilor, în virtutea specificului activității pe care o desfășoară, activitate care este de natură să supună organismul și psihicul unor solicitări și riscuri sporite. Referitor la conținutul dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, Curtea a stabilit, la paragrafele 25-29 ale Deciziei nr. 708 din 29 noiembrie 2016, că, raportat la specificul activității desfășurate de polițiști, dreptul la alocația de hrană poate fi privit ca o măsură de protecție socială a acestei categorii profesionale. De altfel, consacrarea acestui drept alături de dreptul la uniformă, echipament specific, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite întărește ideea că acordarea acestui drept nu poate fi privită ca un simplu beneficiu ori privilegiu, ci face parte dintre acele măsuri cu caracter preventiv ori de remediu, prin care se urmărește păstrarea integrității fizice și psihice a polițiștilor. Prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 20, Curtea a reținut, în esență, că textul constituțional menționat enumeră elementele componente ale dreptului la protecție socială a salariaților, respectiv securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și «alte situații specifice, stabilite prin lege».Curtea a considerat că dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condițiile adecvate desfășurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existența și desfășurarea raporturilor de muncă.De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi. Așadar, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi.“IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție79. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată practică relevantă în legătură cu chestiunea de drept supusă analizei.X. Raportul asupra chestiunii de drept80. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție81. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale.82. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.83. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se prevăd despre o eventuală neacordare a unui drept substanțial, este cât se poate de evident că nici nu se poate pune problema existenței unei speranțe legitime, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).84. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv ale Codului de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.85. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.86. Admisibilitatea sesizărilor va fi, așadar, circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziții arată că se completează.87. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;(iii) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;(iv) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;(v) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.88. Verificând condițiile de admisibilitate, se constată că acestea sunt doar parțial îndeplinite.89. Astfel, cele două sesizări au fost formulate în litigii având ca obiect solicitarea de către categoria profesională a polițiștilor a plății valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12, prevăzute în actele normative identificate la pct. II „Dispozițiile legale supuse interpretării“ din prezenta decizie.90. Așadar, în aceste cauze, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, titularii cererilor de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice.91. Instanțele de trimitere sunt învestite cu soluționarea acestor cauze în recurs în virtutea competențelor lor legale, conturate prin dispozițiile art. 269 din Codul muncii raportate la art. 95 pct. 1, respectiv art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă.92. În mod neîndoielnic, în fiecare caz în parte și indiferent de variațiile inevitabile din conținutul întrebărilor adresate de instanțele de trimitere, chestiunea sesizată este chiar cea dedusă judecății în cauzele cu soluționarea cărora acestea au fost învestite, verificându-se și condiția de admisibilitate a legăturii de determinare, respectiv aceea conform căreia de chestiunea sesizată să depindă soluționarea pe fond a litigiilor, în fiecare caz în parte.93. De asemenea, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.94. Prin urmare, aceste cerințe sunt îndeplinite.95. În ceea ce privește însă condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cuprinsul condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile.96. Astfel, în legătură cu această cerință, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“.97. În acest sens, cu titlu exemplificativ, sunt relevante: Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018, Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020.98. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială a priori, ci numai acele dispoziții legale care au un caracter neclar, dual sau complex și, în consecință, pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară.99. Aceste statuări, care sunt deopotrivă valabile și în cazul acestor sesizări formulate în litigiile circumscrise domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, determină concluzia că, în cauză, această condiție nu este îndeplinită.100. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanțele de trimitere, prin încheierile de sesizare inițiale, au considerat că raportat la obiectul litigiului și inexistența unor dezlegări ale instanței supreme în legătură cu această chestiune de drept, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, care, de altfel, ar prevedea „în mod obligatoriu“ sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.101. Ulterior, niciuna dintre cele două instanțe, prin încheierile de completare, nu a prezentat niciun argument din care să rezulte că problema de drept ar putea primi interpretări contrare, de natură a genera practică neunitară.102. Dimpotrivă, în cuprinsul punctului de vedere exprimat, au argumentat cu suficientă claritate că valoarea normelor de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12 a fost majorată prin ordinele ministrului apărării naționale, menționate la pct. II al prezentei decizii, însă aceste ordine au forță juridică inferioară ordonanțelor de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, în raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (27 martie 2000) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.103. În consecință, s-a concluzionat că actualizarea normei de hrană pentru polițiști nu poate fi acordată, în condițiile în care normele legale stipulează, fără putință de tăgadă, plafonarea acesteia pentru perioada solicitată prin acțiune.104. În egală măsură, instanțele învestite cu soluționarea unor cauze similare au pronunțat atât în primă instanță, cât și în soluționarea recursurilor hotărâri în care au prezentat argumente identice cu cele ale titularilor sesizărilor.105. În acest context, astfel cum s-a stabilit deja în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „în condițiile în care instanța de trimitere expune o interpretare clară și argumentată în privința chestiunii de drept în discuție, fără a fi prezentate și argumentate diferite interpretări posibile ale textului legal ori elemente care să conducă la concluzia că acestea ar avea un caracter complex ori precar, imperfect, lacunar ori contradictoriu, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile“ (Decizia nr. 50 din 26 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022).106. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizările formulate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită în realitate o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. Or, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora.107. În concluzie, condițiile de admisibilitate a sesizărilor nu sunt îndeplinite în mod cumulativ și, având în vedere cele expuse anterior, judecătorii-raportori propun soluția de respingere, ca inadmisibile, a sesizărilor.108. De asemenea, existența unei jurisprudențe unanime și consistente, care a făcut corect aplicarea principiilor menționate anterior, demonstrează lipsa unei veritabile chestiuni de drept în materie și, ca atare, inexistența premiselor pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile.109. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibile, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.836/62/2022 și sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.591/105/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B sunt datorate în baza ordinelor ministrului apărării naționale nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 și nr. 35/2022 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispozițiilor din ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2024.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Elena-Mădălina Ivănescu-----
| EMITENT |
Dosar nr. 2.004/1/2024
| Mariana Constantinescu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului |
| Carmen Elena Popoiag | - președintele Secției I civile |
| Marian Budă | - președintele delegat al Secției a II-a civile |
| Elena Diana Tămagă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă |
| Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă |
| Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă |
| Ileana Ruxandra Tirică | - judecător la Secția I civilă |
| Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă |
| Adina Oana Surdu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Iulia Manuela Cîrnu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Virginia Florentina Duminecă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Simona Maria Zarafiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Mihaela Mîneran | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Liliana Vișan | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Luiza Maria Păun | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Cristian Daniel Oana | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Alina Pohrib | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării8. Prin Încheierea din 10 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.836/62/2022, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B sunt datorate în baza ordinelor nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 și nr. 35/2021 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispozițiilor din ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/20229. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.004/1/2024.10. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.591/105/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Dacă în contextul existenței în ordinea juridică internă a dispozițiilor art. 36 alin. (6), art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 se poate dispune obligarea I.J.P. Prahova la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și 6 atât pe timp de pace, cât și pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgență, norme de hrană prevăzute prin ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020, nr. MS 35/21.02.202211. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.094/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.004/1/2024.II. Dispozițiile legale supuse interpretării12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018) + Articolul 36(6) Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019. + Articolul 37(1) În perioada 2019-2021, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2018.(2) În perioada 2019-2021, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020) + Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:(...)16. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) În aplicarea alin. (2), începând cu luna ianuarie 2020, toate instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.14. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020) + Articolul I(...)(5) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare. (...)15. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021) + Articolul IV(...)(2) În anul 2022, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021.16. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022) + Articolul IV(...)(2) În anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022.17. Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 26/1994) + Articolul 5(1) Valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabilește și se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naționale împreună cu celelalte instituții publice prevăzute la art. 1, în funcție de indicii prețurilor de consum pentru actualizare la rata inflației a elementelor patrimoniale, capitolul «Mărfuri alimentare», publicați de Institutul Național de Statistică în Buletinul Statistic de Prețuri.18. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea și funcționarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum și a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării și păstrării produselor alimentare, preparării, transportului și servirii hranei în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace (Ordinul nr. 136/2017), anexele nr. 1-4, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea INormele de hrană corespunzătoare personalului încadrat al I.P.J. Brașov sunt norma nr. 6 care se acordă polițiștilor în activitate și norma nr. 12 sub forma suplimentului „B” care se acordă polițiștilor care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale, prin aceasta înțelegându-se: personal care deservește dispecerate în ture sau care lucrează în ture sau care execută dresajul sau îngrijirea câinilor de serviciu.19. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.06.2018, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 97/2018), în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicitându-se diferența de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 201920. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 83/2020, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 83/2020), în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicitându-se diferența de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 202121. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 78/2020, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (Ordinul nr. MS 78/2020), privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferența de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020.22. Ordinul ministrului apărării naționale nr. MS 35/21.02.2022 (Ordinul nr. MS 35/2022) privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022 în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicitându-se diferența de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi.III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de dreptDosarul nr. 3.836/62/2022Cererea de chemare în judecată23. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 octombrie 2022 pe rolul Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 3.836/62/2022, reclamanții AAA ș.a., prin Sindicatul Democratic al Polițiștilor - „SIDEPOL“ (SIDEPOL), în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R. ) și Inspectoratul Județean de Poliție Brașov (I.J.P. Brașov), au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: 1) obligarea pârâților la plata valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1 și nr. 6, atât pe timp de pace, cât si în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau urgență prevăzute de ordinele ministrului apărării naționale, pentru perioada celor 3 ani anteriori introducerii acțiunii, după cum urmează: (i) Ordinul nr. MS 97/5.06.2018 - în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicitându-se diferența de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; (ii) Ordinul nr. MS 83/2020 în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicitându-se diferența de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; (iii) Ordinul nr. MS 78/2020 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferența de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; (iv) Ordinul nr. MS 35/21.02.2022 privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022 în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicitându-se diferența de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi; 2) efectuarea demersurilor necesare, de către Ministerul Apărării Naționale (M.Ap.N.), la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană, începând cu 1.01.2022, la 45 lei/zi (valoarea reală la o creștere a indicilor prețurilor de consum de 17,6%) și plata efectivă către reclamanți a diferenței rezultate; 3) actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective; 4) obligarea pârâților la calcularea, alocarea fondurilor necesare și achitarea către funcționarii publici - polițiști - membri de sindicat a normei de hrană nr. 6, începând cu data promovării acțiunii și în continuare, până la data intrării în vigoare a altor prevederi legale care urmează a actualiza valoarea financiară a normelor de hrană.24. În motivarea acțiunii, reclamanții - membri ai SIDEPOL - au arătat, în esență, că sunt funcționari publici cu statut special, angajați ai Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, calitate în care beneficiază de norma de hrană.25. Conform Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, valoarea financiară a normelor de hrană aprobate prin hotărâre a Guvernului se stabilește și se actualizează, în mod unitar, de către Ministerul Apărării Naționale împreună cu celelalte instituții publice prevăzute la art. 1, în funcție de indicii prețurilor de consum pentru actualizarea cu rata inflației, capitolul „Mărfuri alimentare“, publicați de Institutul Național de Statistică în Buletinul Statistic de Prețuri.26. Deși, prin ordinele menționate, s-a stabilit majorarea valorii normei de hrană, reclamanții susțin că au primit aceste sume într-un cuantum inferior celui de care ar fi trebuit să beneficieze raportat la indicii prețurilor de consum pentru actualizarea cu rata inflației.Sentința civilă pronunțată de prima instanță27. Prin Sentința civilă nr. 945/CA din 29 noiembrie 2023, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: (i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.G.P.R. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (ii) a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.J.P. Brașov și a pârâtului M.A.I.; (iii) a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile aferente perioadei mai 2019-11.10.2019 și a respins acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâții M.A.I. și I.J.P. Brașov pentru această perioadă, ca prescrisă; (iv) a respins, în rest, acțiunea formulată de reclamanții AAA ș.a., prin SIDEPOL, în contradictoriu cu pârâții M.A.I. și I.J.P. Brașov, ca neîntemeiată.28. În privința fondului cauzei s-a reținut că actul normativ care reglementează alocarea personalului care beneficiază de norma de hrană este Ordinul nr. 136/2017.29. Normele de hrană corespunzătoare personalului încadrat la I.P.J. Brașov sunt norma nr. 6 care se acordă polițiștilor în activitate și norma nr. 12 sub forma suplimentului „B“ care se acordă polițiștilor care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale, prin aceasta înțelegându-se: personal care deservește dispecerate în ture sau care lucrează în ture sau care execută dresajul sau îngrijirea câinilor de serviciu.30. Referitor la cuantumul compensației bănești sunt incidente dispozițiile art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care a prevăzut că, în perioada 2019-2021, valoarea acesteia este cea stabilită pentru luna decembrie 2018. Dispoziții similare sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1 din 6 ianuarie 2020, conform căreia începând cu luna ianuarie 2020 se acordă alocația valorică pentru dreptul de hrană la nivelul lunii ianuarie 2019 și, respectiv, ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 130/2021 și nr. 168/2022 care au stabilit că valoarea este conformă celei aferente lunii decembrie 2021 și, respectiv, 2022.31. Întrucât actualizarea normei de hrană pentru polițiști a fost plafonată prin ordonanțele de urgență menționate, pentru perioada solicitată prin acțiune, iar ordinele Ministerului Apărării Naționale au o forță juridică inferioară, în raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actului normativ, consacrat prin art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, rezultă că actualizarea normei de hrană solicitată de reclamanți nu poate fi acordată.Recursul formulat în cauză32. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs principal reclamanții AAA ș.a., toți prin SIDEPOL, și recurs incident, pârâtul M.A.I.33. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții-reclamanți au susținut, în esență, că ordinele de ministru sunt elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, astfel încât sunt îndrituiți să le fie acordată norma de hrană calculată prin actualizarea cu indicele de inflație. Ordonanțele de urgență prin care s-a plafonat nivelul acesteia sunt invocate în mod eronat de prima instanță în soluționarea cererii, deoarece prin acțiunea formulată nu s-a solicitat majorarea normei de hrană, ci actualizarea acesteia cu indicele de inflație, ceea ce nu echivalează cu o majorare în sensul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană.34. La rândul său, recurentul-pârât M.A.I. a susținut, în esență, că în mod eronat prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, având în vedere că reclamanții nu au avut raporturi de serviciu cu M.A.I., ci cu I.J.P. Brașov, iar stabilirea și acordarea diferitelor drepturi bănești, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv al angajatorului, subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății, care are obligația verificării condițiilor de acordare și de stabilire a drepturilor bănești solicitate. Prin urmare, M.A.I. nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi bănești pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică.35. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.Dosarul nr. 4.591/105/2022Cererea de chemare în judecată36. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 4.591/105/2022, reclamantul SIDEPOL, pentru reclamanții BBB ș.a., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (I.J.P. Prahova), a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța: 1) să se dispună obligarea, în solidar, a pârâtelor la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și nr. 6, atât pe timp de pace, cât și în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau de urgență prevăzute în ordinele ministrului apărării naționale, pentru perioada celor trei ani anteriori introducerii acțiunii, după cum urmează: (i) Ordinul nr. MS 97/5.06.2018 - în sensul majorării valorii financiare de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, ce produce efecte începând cu 1.01.2019 - solicită diferența de 2 lei/zi pentru perioada 2019-decembrie 2019; (ii) Ordinul nr. MS 83/2020 - în sensul majorării valorii financiare de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, ce produce efecte începând cu 15.05.2020 - solicită diferența de 4 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; (iii) Ordinul nr. MS 78/2020 privind valoarea financiară actualizată a normelor de hrană care se aplică pe timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, valoarea financiară a normei de hrană fiind de 39 lei/zi, corespunzătoare normei nr. 1 - solicită diferența de 5 lei/zi pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; (iv) Ordinul nr. MS 35/21.02.2022 privind valoarea actualizată a normei de hrană care produce efecte începând cu 1.01.2022, în sensul majorării valorii financiare a acesteia de la 38 la 40 lei/zi - solicită diferența de 6 lei/zi pentru perioada ianuarie 2022-zi; 2) efectuarea demersurilor necesare, de către M.Ap.N., la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru, prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană începând cu 1.01.2022 la 45 lei/zi (valoarea reală la o creștere a indicilor prețurilor de consum de 17,6%) și plata efectivă către reclamanți a diferenței rezultate; 3) actualizarea acestor sume cu rata inflației, defalcat pe fiecare lună, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective; 4) obligarea pârâților la calcularea, alocarea fondurilor necesare și achitarea către funcționarii publici - polițiști, membri de sindicat, a normei de hrană nr. 6, începând cu data promovării acțiunii și în continuare, până la data intrării in vigoare a altor prevederi legale care urmează a actualiza valoarea financiară a normelor de hrană.Sentința civilă pronunțată de prima instanță37. Prin Sentința civilă nr. 272 din 20 martie 2024, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată.38. Prima instanță a reținut că, raportând textul de lege incident în cauză [art. 37 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018] la perioada în legătură cu care a fost sesizată instanța de contencios administrativ, rezultă că, pentru perioada 2019-2022, incident este doar alin. (2) al art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în temeiul căruia cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se menține în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.39. În virtutea alin. (3) al art. 37 invocat de reclamanți, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se calculează în raport cu nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare [Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 65/2003), Ordinul nr. 136/2017], doar începând cu luna ianuarie 2020.40. Astfel, prima instanță a constatat că, fără a se justifica susținerea reclamanților potrivit căreia suspendarea dreptului ar fi continuă și îndelungată, în temeiul art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană s-a menținut în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018, respectiv 32 lei/zi.41. Doar ulterior, conform alin. (3) nou-introdus în art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se acordă actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.Recursul formulat în cauză42. Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, susținând că instanța de fond a reținut că în cauză au aplicabilitate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, fără a fi analizate ordinele de ministru invocate în susținerea cererii introductive. Reclamanții apreciază că soluția instanței de fond este rezultatul greșitei aplicări a normelor de drept material, dat fiind că instanța de fond a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, făcând abstracție de dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.43. Recurenții-reclamanți au precizat că ordinele de ministru invocate au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, apreciind că sunt îndrituiți la acordarea normei de hrană calculate prin actualizarea cu indicele de inflație, astfel că ordonanța de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană a fost invocată în mod eronat de instanța de fond în soluționarea cererii, întrucât nu au solicitat majorarea normei de hrană, ci actualizarea acesteia cu indicele de inflație, ceea ce nu echivalează unei majorări pentru a fi incidentă ordonanța de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, ci ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.06.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022.Întâmpinarea la recurs44. Intimatul-pârât I.P.J. Prahova a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind efectuarea demersurilor necesare către M.Ap.N., la nivel de Guvern, pentru emiterea unui ordin de ministru prin care să fie stabilită valoarea normei de hrană, începând cu data de 1.01.2022, la 45 lei/zi și plata efectivă a diferenței rezultate. Pe fondul cauzei, intimatul-pârât a solicitat respingerea acțiunii.45. La termenul de judecată din 18 septembrie 2024, instanța de recurs a respins, ca nefondată, excepția nulității recursului, iar în ceea ce privește excepția prescripției și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind efectuarea demersurilor necesare de către M.Ap.N. la nivel de Guvern, pentru emiterea unui nou ordin de ministru, a constatat că aceste două excepții au fost invocate și în fața instanței de fond, care nu s-a pronunțat asupra lor, iar sentința instanței de fond nu a fost atacată cu recurs din această perspectivă, astfel că soluția dată a intrat sub autoritatea de lucru judecat.46. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea proceduriiDosarul nr. 3.836/62/202247. Prin Încheierea de ședință din 10 septembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că: acțiunea formulată de reclamanți se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, fără a considera necesară analizarea condițiilor de admisibilitate ce rezultă din prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă.48. Prin adresa emisă la 30.09.2024, ca urmare a solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de trimitere a precizat că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât litigiul vizează obligarea pârâților la plata valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1 și nr. 6, atât pe timp de pace, cât și în timpul stării de mobilizare, asediu, război sau urgență prevăzute de ordinele ministrului apărării naționale, pentru perioada celor 3 ani anteriori introducerii acțiunii, majorate după cum urmează: de la 32 lei/zi la 34 lei/zi, solicitându-se diferența de 2 lei/zi pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; de la 34 lei/zi la 38 lei/zi pentru perioada mai 2020-decembrie 2021 și de la 38 la 40 lei/zi - pentru perioada ianuarie 2022-zi, conform ordinelor ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.06.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022. Însă, prin ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană a fost menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, iar începând cu luna ianuarie 2020 aceste drepturi se acordă la valoarea actualizată la nivelul lunii ianuarie 2019, respectiv 34 lei, potrivit normelor legale în vigoare. Plafonarea prevăzută pentru anul 2019 a fost definitivă fără să existe posibilitatea recuperării vreunei diferențe. De asemenea, la nivelul I.J.P. Brașov se acordă norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B, neacordându-se norma de hrană nr. 1.Dosarul nr. 4.591/105/202249. Prin Încheierea de ședință din 18 septembrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă prin raportare strict la condițiile reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, și anume: existența unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluționată în primă instanță sau în calea de atac; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat anterior și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.50. Astfel, s-a reținut că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, învestit cu soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți, prin care aceștia critică modalitatea de interpretare, de către instanța de fond, a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, fără a ține seama de dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.51. În ceea ce privește cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, curtea apreciază că întrebarea formulată are legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, deoarece soluționarea cauzei depinde de modul în care sunt interpretate dispozițiile art. 36 alin. (6) și art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și cele ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, a căror aplicare prioritară este solicitată de către recurenții-reclamanți.52. De asemenea, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dezlegat cu efecte general obligatorii problema de drept care constituie obiect al sesizării și nici nu există un recurs în interesul legii în curs de soluționare având acest obiect.V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de dreptDosarul nr. 3.836/62/202253. Din concluziile orale ale intimatului-pârât I.J.P. Brașov, consemnate în practicaua Încheierii din 10 septembrie 2024, rezultă că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, impunându-se sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept indicate la paragraful 8 din prezenta decizie.54. Recurenții-reclamanți nu au exprimat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept expusă la paragraful 8.Dosarul nr. 4.591/105/202255. Părțile nu au prezentat un punct de vedere cu privire la problema de drept a cărei lămurire se solicită.VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de dreptDosarul nr. 3.836/62/202256. Ordinele ministrului apărării naționale nr. MS nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 și nr. 35/2021 nu conferă un drept la o valoare mai mare, ci doar stabilesc aceste valori, dreptul fiind acordat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 și suspendat prin acte juridice cu forță egală acestei ordonanțe a Guvernului, dar ulterioare ei, respectiv ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022.57. Potrivit art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.58. Din aplicarea coroborată a art. 36 alin. (6) și art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2020, rezultă că, în anul 2019, cuantumul alocației valorice pentru drepturile de hrană a fost menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, iar începând cu luna ianuarie 2020 aceste drepturi se acordă la valoarea actualizată la nivelul lunii ianuarie 2019, respectiv 34 lei, potrivit normelor legale în vigoare.59. Plafonarea prevăzută pentru anul 2019 a fost definitivă, fără să existe posibilitatea recuperării vreunei diferențe.60. Instanța de trimitere invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021 (Decizia Curții Constituționale nr. 672/2020).61. Din cele mai sus expuse rezultă că actualizarea normei de hrană pentru polițiști nu poate fi acordată, atât timp cât normele legale stipulează, fără putință de tăgadă, plafonarea acesteia pentru perioada solicitată în acțiune.Dosarul nr. 4.591/105/202262. Conform punctului de vedere inserat în Încheierea de îndreptare din 10 octombrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. (6) și art. 37 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, nu se poate dispune obligarea I.J.P. Prahova la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și nr. 6 atât pe timp de pace, cât și pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgență, norme de hrană prevăzute prin ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022.63. În motivarea acestui punct de vedere au fost invocate prevederile art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale alin. (3) al articolului menționat, introdus prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020.64. Deși normele de hrană nr. 1 și nr. 6 au fost majorate succesiv prin ordinele ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022 (de la 32 lei/zi la 34 lei, pentru perioada mai 2019-decembrie 2019; de la 34 lei/zi la 38 lei/zi, pentru perioada mai 2020-decembrie 2021; la 39 lei/zi, pentru perioada 15.03.2020-15.05.2020; respectiv de la 38 lei la 40 lei/zi începând cu luna ianuarie 2022), în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în perioada 1.01.2019-31.12.2019, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană s-a menținut în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018, respectiv 32 lei/zi.65. Ulterior, în virtutea alin. (3), nou-introdus în art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană se acordă actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.66. De asemenea, instanța de trimitere invocă prevederile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, reținând că majorările normei de hrană pentru polițiști, invocate de reclamanți, nu pot fi acordate decât în condițiile stipulate în textele normative indicate, atât timp cât normele legale prevăd menținerea valorii normei de hrană din anul anterior.67. Prin urmare, în interpretarea și aplicarea art. 36 alin. (6) și art. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, precum și a art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, nu se poate dispune obligarea pârâtei la plata valorii actualizate a normelor de hrană nr. 1 și nr. 6 atât pe timp de pace, cât și pe timp de mobilizare, asediu, război sau urgență, astfel cum au fost stabilite prin ordinele nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2020.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie68. Curțile de apel București, Brașov, Constanța, Galați, Iași, Pitești și Ploiești au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.69. Într-o orientare jurisprudențială consistentă și unanimă s-a apreciat că, în ceea ce privește normele de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12 sub forma suplimentului B, se aplică ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018, nr. 1/2020, nr. 130/2021 și nr. 168/2022, deoarece sunt acte normative cu forță juridică superioară ordinelor ministrului apărării naționale nr. MS 97/5.07.2018, nr. MS 83/2020, nr. MS 78/2020 și nr. MS 35/21.02.2022.70. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: curțile de apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Iași - Secția contencios administrativ și fiscal, Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și tribunalele Călărași - Secția civilă, Covasna - Secția civilă, Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.71. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost invocate argumentele conform cărora interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. IV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 impune concluzia potrivit căreia, pentru intervalul de referință 1.01.2019-31.12.2019, cuantumul alocației valorice pentru hrană este cel aflat în plată în luna decembrie 2018, iar, începând cu anul 2020, cuantumul normei de hrană a fost actualizat la 34 lei, cuantum ce s-a aplicat și în anul 2021.72. Ordinele ministrului apărării naționale invocate în susținerea acțiunii prezintă forță juridică inferioară ordonanțelor de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, în raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, principiu consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).73. Invocând, totodată, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii nr. 20 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 21 noiembrie 2011, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [Cauza James împotriva Marii Britanii, Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Cauza Kopecky împotriva Slovaciei (MC), pct. 49-50, Cauza Centro Europa 7 S.R.L. și di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 173; Saghinadze și alții împotriva Georgiei, pct. 103; Ceni împotriva Italiei, pct. 39, Béláné Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 75] s-a reținut că, fiind vorba despre stabilirea, printr-un act normativ, a cuantumului dreptului de alocație valorică, iar nu despre o eventuală neacordare a unui drept substanțial, este cât se poate de evident că nici nu se poate pune problema existenței unei speranțe legitime, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).74. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice.75. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale76. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării au fost pronunțate două decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea prezentelor sesizări.77. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 25 februarie 2021, s-a reținut, conform paragrafelor 25 și 26, că: „(...) dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condițiile adecvate desfășurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existența și desfășurarea raporturilor de muncă (Decizia nr. 478 din 12 iulie 2018, paragraful 27).Curtea a reținut că legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi (Decizia nr. 478 din 12 iulie 2018, paragraful 28).“78. De asemenea, în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 478 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 8 noiembrie 2018, s-a reținut, potrivit paragrafelor 26-28, că „alocația pentru hrană reprezintă unul dintre drepturile acordate polițiștilor, în virtutea specificului activității pe care o desfășoară, activitate care este de natură să supună organismul și psihicul unor solicitări și riscuri sporite. Referitor la conținutul dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, Curtea a stabilit, la paragrafele 25-29 ale Deciziei nr. 708 din 29 noiembrie 2016, că, raportat la specificul activității desfășurate de polițiști, dreptul la alocația de hrană poate fi privit ca o măsură de protecție socială a acestei categorii profesionale. De altfel, consacrarea acestui drept alături de dreptul la uniformă, echipament specific, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite întărește ideea că acordarea acestui drept nu poate fi privită ca un simplu beneficiu ori privilegiu, ci face parte dintre acele măsuri cu caracter preventiv ori de remediu, prin care se urmărește păstrarea integrității fizice și psihice a polițiștilor. Prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 20, Curtea a reținut, în esență, că textul constituțional menționat enumeră elementele componente ale dreptului la protecție socială a salariaților, respectiv securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și «alte situații specifice, stabilite prin lege».Curtea a considerat că dreptul la alocația de hrană nu reprezintă un element esențial pentru existența raportului de serviciu al polițiștilor și exercitarea drepturilor și îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcție de resursele financiare disponibile, a înțeles să creeze condiții adecvate desfășurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a alege care sunt modalitățile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condițiile adecvate desfășurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existența și desfășurarea raporturilor de muncă.De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi. Așadar, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecție socială, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi.“IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție79. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată practică relevantă în legătură cu chestiunea de drept supusă analizei.X. Raportul asupra chestiunii de drept80. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.XI. Înalta Curte de Casație și Justiție81. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale.82. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.83. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se prevăd despre o eventuală neacordare a unui drept substanțial, este cât se poate de evident că nici nu se poate pune problema existenței unei speranțe legitime, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).84. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv ale Codului de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.85. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.86. Admisibilitatea sesizărilor va fi, așadar, circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziții arată că se completează.87. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării:(i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;(ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;(iii) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;(iv) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;(v) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.88. Verificând condițiile de admisibilitate, se constată că acestea sunt doar parțial îndeplinite.89. Astfel, cele două sesizări au fost formulate în litigii având ca obiect solicitarea de către categoria profesională a polițiștilor a plății valorilor actualizate ale normelor de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12, prevăzute în actele normative identificate la pct. II „Dispozițiile legale supuse interpretării“ din prezenta decizie.90. Așadar, în aceste cauze, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, titularii cererilor de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice.91. Instanțele de trimitere sunt învestite cu soluționarea acestor cauze în recurs în virtutea competențelor lor legale, conturate prin dispozițiile art. 269 din Codul muncii raportate la art. 95 pct. 1, respectiv art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă.92. În mod neîndoielnic, în fiecare caz în parte și indiferent de variațiile inevitabile din conținutul întrebărilor adresate de instanțele de trimitere, chestiunea sesizată este chiar cea dedusă judecății în cauzele cu soluționarea cărora acestea au fost învestite, verificându-se și condiția de admisibilitate a legăturii de determinare, respectiv aceea conform căreia de chestiunea sesizată să depindă soluționarea pe fond a litigiilor, în fiecare caz în parte.93. De asemenea, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.94. Prin urmare, aceste cerințe sunt îndeplinite.95. În ceea ce privește însă condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cuprinsul condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile.96. Astfel, în legătură cu această cerință, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“.97. În acest sens, cu titlu exemplificativ, sunt relevante: Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018, Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020.98. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială a priori, ci numai acele dispoziții legale care au un caracter neclar, dual sau complex și, în consecință, pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară.99. Aceste statuări, care sunt deopotrivă valabile și în cazul acestor sesizări formulate în litigiile circumscrise domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, determină concluzia că, în cauză, această condiție nu este îndeplinită.100. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanțele de trimitere, prin încheierile de sesizare inițiale, au considerat că raportat la obiectul litigiului și inexistența unor dezlegări ale instanței supreme în legătură cu această chestiune de drept, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, care, de altfel, ar prevedea „în mod obligatoriu“ sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.101. Ulterior, niciuna dintre cele două instanțe, prin încheierile de completare, nu a prezentat niciun argument din care să rezulte că problema de drept ar putea primi interpretări contrare, de natură a genera practică neunitară.102. Dimpotrivă, în cuprinsul punctului de vedere exprimat, au argumentat cu suficientă claritate că valoarea normelor de hrană nr. 1, nr. 6 și nr. 12 a fost majorată prin ordinele ministrului apărării naționale, menționate la pct. II al prezentei decizii, însă aceste ordine au forță juridică inferioară ordonanțelor de urgență prin care s-a plafonat nivelul normei de hrană, în raport cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (27 martie 2000) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.103. În consecință, s-a concluzionat că actualizarea normei de hrană pentru polițiști nu poate fi acordată, în condițiile în care normele legale stipulează, fără putință de tăgadă, plafonarea acesteia pentru perioada solicitată prin acțiune.104. În egală măsură, instanțele învestite cu soluționarea unor cauze similare au pronunțat atât în primă instanță, cât și în soluționarea recursurilor hotărâri în care au prezentat argumente identice cu cele ale titularilor sesizărilor.105. În acest context, astfel cum s-a stabilit deja în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „în condițiile în care instanța de trimitere expune o interpretare clară și argumentată în privința chestiunii de drept în discuție, fără a fi prezentate și argumentate diferite interpretări posibile ale textului legal ori elemente care să conducă la concluzia că acestea ar avea un caracter complex ori precar, imperfect, lacunar ori contradictoriu, nu se poate aprecia că există o veritabilă problemă de drept care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile“ (Decizia nr. 50 din 26 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022).106. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizările formulate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită în realitate o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. Or, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora.107. În concluzie, condițiile de admisibilitate a sesizărilor nu sunt îndeplinite în mod cumulativ și, având în vedere cele expuse anterior, judecătorii-raportori propun soluția de respingere, ca inadmisibile, a sesizărilor.108. De asemenea, existența unei jurisprudențe unanime și consistente, care a făcut corect aplicarea principiilor menționate anterior, demonstrează lipsa unei veritabile chestiuni de drept în materie și, ca atare, inexistența premiselor pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile.109. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibile, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.836/62/2022 și sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.591/105/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă norma de hrană nr. 6 și norma de hrană nr. 12 sub forma suplimentului B sunt datorate în baza ordinelor ministrului apărării naționale nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 și nr. 35/2022 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispozițiilor din ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2024.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
MARIANA CONSTANTINESCU
Magistrat-asistent,
Elena-Mădălina Ivănescu-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari