REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024Operarea sistemelor de comunicații, navigație, supraveghere, volumul IV, "Sisteme de supraveghere și de evitare a coliziunii", ediția 3/2024
EMITENT
  • MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  • Publicate în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.276 bis din 18 decembrie 2024



    Notă
    Aprobată prin ORDINUL nr. 3.948 din 3 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1276 din 18 decembrie 2024.
     +  CUPRINS PREAMBULCAPITOLUL 1 DEFINIȚIICAPITOLUL 2 GENERALITĂȚI2.1. RADARUL SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR) CAPITOLUL 3 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE3.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADAR SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR) CAPITOLUL 4 SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR4.1. DEFINIȚII REFERITOARE LA SISTEMUL DE BORD PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR4.2. PREVEDERI GENERALE ȘI CARACTERISTICI ACAS I4.3. PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA ACAS II ȘI ACAS III4.4. PERFORMANȚELE COMPONENTEI LOGICE ACAS II PENTRU EVITAREA COLIZIUNILOR4.5. UTILIZAREA RAPOARTELOR DE SQUITTER EXTINS DE CĂTRE ACAS .... 267 CAPITOLUL 5 SQUITTER-UL EXTINS DE MOD S5.1. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE TRANSMISIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S5.2. CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE RECEPȚIE CU SQUITTER EXTINS DE MOD S (ADS-B IN ȘI TIS-B IN) CAPITOLUL 6 SISTEMELE MULTILATERATION6.1. DEFINIȚII6.2. CERINȚE FUNCȚIONALE6.3. PROTECȚIA MEDIULUI FRECVENȚELOR RADIO6.4. CERINȚE DE PERFORMANȚĂ CAPITOLUL 7 CERINȚE TEHNICE PENTRU APLICAȚIILE DE SUPRAVEGHERE DE LA BORD7.1. CERINȚE GENERALE  +  PREAMBUL(1) Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul IV, "Sisteme de supraveghere și de evitare a coliziunii", ediția 3/ 2024 reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 10 la Convenția privind aviația civilă internațională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications" (Telecomunicații aeronautice), volumul IV, "Surveillance and Colision Avoidance Systems", ed. 5, iulie 2014, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv amendamentul nr. 91.(2) Standardele și practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.(3) Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență.(4) Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât: ● Standardele și practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS. Acolo unde a fost cazul, au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă a acestora (de ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume instituții îi revine responsabilitatea respectivă); ● Notele din textul original au fost introduse, parțial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor; ● Au fost introduse în prezenta reglementare și acele standarde și practici recomandate ale Anexei 10 OACI pentru care serviciile CNS din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediții, de suportul tehnico-operațional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde și practici, ca reguli naționale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS și a sistemului ATM național; ● Elaborarea RACR-CNS, volumul IV, ediția 3/ 2024 a păstrat în cea mai mare măsură același sistem de numerotare/ identificare a capitolelor, secțiunilor, tabelelor și figurilor față de Anexa 10 OACI, volumul IV.(5) Modurile de conformare acceptate pentru cerințele din RACR-CNS, volumul IV, ediția 3/ 2024 sunt cele conținute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar și în materialele cu caracter orientativ și în indicațiile EUROCONTROL.  +  Capitolul 1 DEFINIȚII Nota 1. - Toate referințele la reglementări radio sunt cu privire la reglementările radio publicate de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (ITU). Reglementările radio sunt modificate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale conferințelor mondiale pentru radiocomunicații ținute la fiecare doi sau trei ani. Informații suplimentare referitoare la procesele ITU aferente utilizării sistemului de frecvențe radio aeronautice sunt cuprinse în Ghidul privind cerințele spectrului de frecvențe radio în aviația civilă, care include declarația referitoare la politicile aprobate ale OACI (Doc 9718). Nota 2. - Sistemul de emisie cu squitter extins de Mod S este supus drepturilor de brevet acordate de "Massachusetts Institute of Technology (MIT) Lincoln Laboratory". La data de 22 august 1996, "MIT Lincoln Laboratory" a emis o notă către "Commerce Business Daily (CBD)", publicație a guvernului Statelor Unite ale Americii, privind intenția sa de a nu revendica drepturi de brevet asupra sistemului în fața niciunei persoane la folosirea patentului în scop comercial sau necomercial, în scopul de a promova utilizarea pe scară cât mai largă posibil, a tehnologiei cu squitter extins de Mod S. Ulterior, prin scrisoarea OACI din 27 august 1998, "MIT Lincoln Laboratory" a confirmat că notificarea CBD a fost prevăzută să asigure satisfacerea cerințelor OACI privind declararea drepturilor de brevet pentru tehnici care sunt incluse în standardele și practicile recomandate (SARPs), și că deținătorii acestor patente oferă această tehnologie în mod gratuit și pentru orice scop. Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem aflat la bordul aeronavei bazat pe semnalele transponderului radarului secundar de supraveghere (SSR), care funcționează independent față de echipamentul de la sol, pentru a furniza pilotului informații asupra potențialelor aeronave cu care poate intra în coliziune și care sunt echipate cu transpondere SSR. Notă. - Transponderele SSR la care se face referire mai sus sunt acelea care operează în Modul C sau Modul S. ACAS poate utiliza și semnalele pentru supravegherea automată dependentă - broadcast (ADS-B), recepționate de la o altă aeronavă, pentru a-și îmbunătăți performanța. Codul de adresă al aeronavei. O combinație unică de 24 biți, disponibilă pentru a fi alocată unei aeronave, în scopul efectuării comunicațiilor aer-sol, navigației și supravegherii. Notă - Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a permite indicarea poziției obținute de la aeronavă, în scopul supravegherii. Transmisia acestui tip de informații reprezintă o formă de supraveghere automată dependentă (ADS) cunoscută ca ADS-Broadcast (ADS-B). Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) OUT. O funcție la bordul unei aeronave sau a unui vehicul prin care se radio emite periodic vectorul de stare (poziție și viteză) și alte informații obținute de la sistemele de bord, într-un format compatibil pentru receptoarele ADS-B IN. Supravegherea automată dependentă- de radioemisie (Automatic Dependent Surveillance Broadcast - ADS-B) IN. O funcție prin care se recepționează date de supraveghere de la surse de date ADS-B OUT. Componenta logică de evitare a coliziunilor. Subsistemul sau partea sistemului ACAS care analizează date referitoare la o aeronavă intrusă și la aeronava proprie, care decide dacă este cazul sau nu de a emite avertismente, iar dacă este cazul, generează avertizările corespunzătoare. Subsistemul include următoarele funcții: urmărirea distanței și a altitudinii, detectarea pericolelor și generarea avertizărilor (RA). Subsistemul exclude supravegherea. Principii privind factorii umani. Principii care se aplică la proiectare, certificare, pregătire, operare și întreținere și care urmăresc stabilirea unei interfețe sigure între om și alte componente ale sistemului, prin luarea în considerare, în mod corespunzător, a performanțelor umane. Radar secundar de supraveghere (SSR). Un sistem radar de supraveghere care utilizează emițătoare/ receptoare (interogatoare) și transpondere. Notă - Cerințele pentru interogatoare și transpondere sunt specificate în capitolul 3. Radar de supraveghere. Echipament radar utilizat pentru determinarea poziției unei aeronave în distanță și azimut. Serviciu de informare a traficului - radio-emisie (TIS-B) IN . O funcție de supraveghere care recepționează și prelucrează date de supraveghere, de la surse de date TIS-B OUT. Serviciu de informare a traficului - radio-emisie (TIS-B) OUT . O funcție, cu emisie periodică a informațiilor de supraveghere, informații care sunt furnizate de senzorii de la sol într-un format compatibil cu receptoarele TIS-B IN. Notă - Această tehnică poate fi realizată prin diferite tipuri de legături de date (data link). Cerințele pentru Modul S cu squitter extins sunt specificate în RACR CNS, volumul IV, capitolul 5. Cerințele pentru legătura digitală de date VHF (VDL) Mod 4 și pentru "transceiver"-ele cu acces universal (UAT) sunt specificate în RACR CNS, volumul III, partea I, ediția 2/ 2014. Ocuparea transponderului - o stare de indisponibilitate a transponderului de la momentul la care acesta detectează un semnal de intrare care pare că produce o acțiune sau de la momentul auto-inițierii unei emisii până la momentul la care acesta este capabil de a răspunde la o altă interogare. Notă.- Semnale de la sisteme diferite care contribuie la gradul de ocupare a transponderului sunt descrise în "Aeronautical Surveillance Manual" (Doc. 9924), Appendix M.  +  Capitolul 2 GENERALITĂȚI2.1. RADARUL SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR)2.1.1. Atunci când sistemul SSR este instalat și menținut în funcțiune ca mijloc pentru serviciile de trafic aerian, acesta trebuie să se conformeze prevederilor de la cap. 3, pct. 3.1, în afară de cazul când se specifică altfel în această secțiune 2.1. Așa cum se specifică în această reglementare, transponderele de Mod A/C sunt acelea care se conformează caracteristicilor impuse în cap. 3, pct. 3.1.1. Transponderele de Mod S sunt acelea care se conformează caracteristicilor recomandate în cap. 3, pct. 3.1.2. Capacitățile funcționale ale transponderelor de Mod A/C constituie parte integrantă a capacităților funcționale pentru transponderele de Mod S.2.1.2. Modurile de interogare (sol-aer)2.1.2.1. Interogarea pentru serviciile de trafic aerian trebuie să fie efectuată în conformitate cu modurile descrise în cap. 3, pct. 3.1.1.4.3 sau pct. 3.1.2. Utilizarea fiecărui mod trebuie să se facă după cum urmează:1) Modul A - pentru a obține răspunsuri de la transpondere pentru identificare și supraveghere;2) Modul C - pentru a obține răspunsuri de la transpondere pentru transmiterea automată a altitudinii barometrice și pentru supraveghere;3) Intermod -a) Modul A/C/S all-call (toate interogările): pentru a obține răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere și de la transponderele de Mod S pentru achiziție de date;b) Modul A/C -exclusiv all-call: pentru a obține răspunsuri de la transponderele de Mod A/C pentru supraveghere; transponderele de Mod S nu răspund;4) Modul S -a) Modul S - exclusiv all-call: pentru a obține răspunsuri pentru achiziția de date a transponderelor de Mod S;b) Radio-emisie (broadcast): pentru a transmite informații către toate transponderele de Mod S; nu se obțin răspunsuri;c) Selectiv: pentru supraveghere și comunicarea cu transponderele de Mod S individuale; pentru fiecare interogare, este obținut un răspuns numai de la transponderul căruia îi este adresată interogarea. Nota 1. Răspunsurile transponderelor de Mod A/C sunt suprimate de interogările de Mod S și acestea nu răspund. Nota 2. Există 25 de formate de interogare (uplink) posibile și 25 de formate de răspuns de Mod S (downlink) posibile. Pentru alocarea formatelor, a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.3.2 și figurile 3.7 și 3.8.2.1.2.1.1. Furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să coordoneze cu autoritățile naționale de supervizare și cu alți furnizori de servicii la nivel internațional, acele aspecte de implementare a sistemului SSR care vor permite utilizarea optimă a acestuia. Notă: Pentru a permite operarea eficientă a echipamentelor de la sol, proiectate să elimine interferențele produse de răspunsurile nedorite provenite de la transponderele de la bordul aeronavelor care se adresează interogatoarelor adiacente (echipament de "defruiting"), poate fi necesar ca autoritatea națională de supervizare în domeniul aviației civile să dezvolte planuri coordonate pentru alocarea frecvențelor de repetiție a impulsurilor (PRF) pentru interogatoarele SSR.2.1.2.1.2. Alocarea codurilor de identificare a interogatorului (II), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă , de-a lungul granițelor internaționale ale FIR-urilor (flight information region - regiune de informare a zborurilor), trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigație aeriană.2.1.2.1.3. Alocarea codurilor de identificare de supraveghere (SI), acolo unde este necesar, în zonele cu acoperire suprapusă, trebuie să facă obiectul unor acorduri regionale de navigație aeriană. Notă: Facilitatea de blocare a SI nu poate fi utilizată decât dacă toate transponderele de Mod S din zona de acoperire sunt echipate în acest scop.2.1.2.2. Trebuie să fie furnizate interogări de Mod A și Mod C. Notă: Această cerință poate fi satisfăcută de interogările intermod care solicită răspunsuri de Mod A și Mod C de la transponderele de Mod A/C.2.1.2.3. În zonele în care este necesară îmbunătățirea identificării aeronavelor pentru a mări eficiența sistemului ATC (air traffic control - control de trafic aerian), sistemele SSR de la sol care au caracteristici de Mod S trebuie să includă capacitatea de identificare a aeronavelor. Notă: Raportarea identificării aeronavelor prin legătura de date de Mod S asigură identificarea precisă a aeronavelor echipate corespunzător.2.1.2.4. Interogarea pentru controlul suprimării lobilor secundari2.1.2.4.1. Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.4 și 3.1.1.5 pentru toate interogările de Mod A, Mod C și intermod.2.1.2.4.2. Suprimarea lobilor secundari trebuie să fie realizată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.1.5.2.1 pentru toate interogările de Mod S-numai de tip "all-call".2.1.3. Modurile de răspuns ale transponderelor (aer-sol)2.1.3.1. Transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod A în conformitate cu prevederile dincap. 3, pct. 3.1.1.7.12.1 și la interogările de Mod C, în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Dacă nu sunt disponibile informații despre altitudinea barometrică, transponderele trebuie să răspundă la interogările de Mod C numai cu impulsuri cadru.2.1.3.1.1. Rapoartele privind altitudinea barometrică conținute în răspunsurile de Mod S trebuie să fie obținute conform specificațiilor prevăzute în cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2. Notă: Cap. 3, pct. 3.1.1.7.12.2 face referire la răspunsurile de Mod C și specifică, printre altele, că rapoartele de altitudine barometrică de Mod C trebuie să fie raportate la setarea la presiunea standard de 1013,25 hectopascali. Intenția exprimată la pct. 2.1.3.1.1 este aceea de a asigura faptul că toate transponderele, nu doar transponderele de Mod C, raportează o altitudine barometrică necorectată.2.1.3.2. Acolo unde s-a constatat ca fiind necesară capacitatea de transmitere automată a altitudinii barometrice pentru Modul C în cadrul unui spațiu aerian specificat, transponderele, când sunt utilizate în spațiul aerian respectiv, trebuie să răspundă interogărilor de Mod C cu informația de altitudine barometrică codată în impulsurile de răspuns.2.1.3.2.1. Începând cu 1 ianuarie 1999, toate transponderele, indiferent de spațiul aerian în care sunt utilizate, trebuie să răspundă la interogările de Mod C cu informații de altitudine barometrică. Notă: Operarea sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) depinde de raportarea de către aeronavele intruse a altitudinii barometrice în răspunsurile de Mod C.2.1.3.2.2. Pentru aeronavele echipate cu surse de presiune barometrică care furnizează informații în trepte de 7,62 m (25 ft), sau mai bune, informațiile de altitudine barometrică furnizate de transponderele de Mod S în răspunsurile la interogările selective (adică în câmpul AC, cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4) trebuie să fie raportate în trepte de 7,62 m (25 ft). Notă: Performanțele ACAS-ului sunt îmbunătățite semnificativ atunci când o aeronavă intrusă raportează altitudinea barometrică în trepte de 7,62 m (25 ft).2.1.3.2.3. Toate transponderele de Mod A/C trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informația transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C.2.1.3.2.4. Toate transponderele de Mod S trebuie să raporteze altitudinea barometrică codată în informația transmisă prin impulsurile de răspuns de Mod C și în câmpul AC al răspunsurilor de Mod S.2.1.3.2.5. Atunci când un transponder de Mod S nu recepționează mai multe informații de altitudine barometrică de la o sursă cuantificată la 7,62 m (25 ft) sau cu trepte mai bune, valoarea raportată pentru altitudine trebuie să fie valoarea obținută prin exprimarea valorii măsurate a altitudinii barometrice necorectate a aeronavei, în trepte de 30,48 m (100 ft) iar bitul Q (a se vedea cap. 3, pct. 3.1.2.6.5.4 b) trebuie setat la 0. Notă: Această cerință se referă la instalarea și utilizarea transponderului de Mod S. Scopul este de a se asigura că datele de altitudine obținute de la o sursă cu trepte la 30,48 m (100 ft) nu sunt raportate folosindu-se formatele destinate datelor cu trepte de 7,62 m (25 ft).2.1.3.3. Transponderele utilizate în cadrul spațiului aerian, unde s-a constatat necesitatea capacității de Mod S trebuie să răspundă de asemenea și interogărilor intermod și de Mod S, în conformitate cu prevederile aplicabile prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.2.2.1.3.3.1. Cerințele pentru echiparea obligatorie cu transpondere SSR de Mod S trebuie să fie stabilite pe baza acordurilor regionale de navigație aeriană, care trebuie să specifice spațiul aerian considerat și termenele pentru implementarea acestor sisteme la bord.2.1.3.3.2. Acordurile indicate la pct. 2.1.3.3.1 trebuie să prevadă un termen de minim cinci ani.2.1.4. Coduri de răspuns de Mod A (impulsuri de informații)2.1.4.1. Toate transponderele trebuie să fie capabile să genereze 4096 de coduri de răspuns, conform caracteristicilor prevăzute la cap. 3, pct. 3.1.1.6.2.2.1.4.1.1. Autoritățile naționale de supervizare trebuie să stabilească procedurile pentru atribuirea de coduri SSR, în conformitate cu acordurile regionale de navigație aeriană, ținând cont și de alți utilizatori ai sistemului. Notă: Principiile pentru alocarea de coduri SSR sunt prezentate în procedurile și instrucțiunile de aeronautică civilă PIAC-ATS (transpunerea în limba română a documentului PANS-ATM (DOC 4444)), cap.8.2.1.4.2. Următoarele coduri de Mod A trebuie să fie rezervate unor scopuri speciale:2.1.4.2.1. Codul 7700 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave aflate într-o situație de urgență.2.1.4.2.2. Codul 7600 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave având sistemul de radiocomunicații defect.2.1.4.2.3. Codul 7500 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care este supusă unui act de intervenție ilicită.2.1.4.3. Trebuie realizate prevederi corespunzătoare privind echipamentele de decodare de la sol, pentru a asigura recunoașterea imediată a codurilor de Mod A 7500, 7600 și 7700.2.1.4.4. Codul de Mod A 0000 trebuie să fie rezervat pentru alocare conform acordurilor regionale, ca fiind un cod cu destinație generală.2.1.4.5. Codul de Mod A 2000 trebuie să fie rezervat pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care nu a primit niciun fel de instrucțiuni din partea unităților de control al traficului aerian pentru operarea transponderului.2.1.5. Capacitățile echipamentelor de Mod S de la bord2.1.5.1. Toate transponderele de Mod S trebuie să se conformeze unuia din următoarele cinci niveluri: Notă: Transponderul utilizat pentru monitorizare la un amplasament în care există un sistem de Mod S poate diferi de cerințele definite pentru un transponder normal de Mod S. De exemplu, poate fi necesar să răspundă la interogările de tip "all call", atunci când acesta se află la sol. Pentru mai multe detalii a se vedea Manualul pentru Servicii Aeronautice (Aeronautical Surveillance Manual) (doc. 9924), apendicele D.2.1.5.1.1. Nivel 1 - Transponderele de nivel 1 trebuie să aibă capacități prevăzute pentru:a) raportarea identității în Mod A și a altitudinii barometrice în Mod C (cap. 3, pct. 3.1.1);b) tranzacții de tip intermod și de Mod S "all-call" (cap. 3, pct. 3.1.2.5);c) tranzacții privind altitudinea de supraveghere adresată și tranzacții privind identitatea (cap. 3, pct. 3.1.2.6.1, 3.1.2.6.3, 3.1.2.6.5 și 3.1.2.6.7);d) protocoalele de blocare (cap. 3, pct. 3.1.2.6.9);e) protocoalele de date elementare, cu excepția raportării capacității de legătură de date (cap. 3, pct. 3.1.2.6.10); șif) servicii aer-aer și tranzacții de tip squitter (cap. 3, pct. 3.1.2.8). Notă: Nivelul 1 permite supravegherea SSR pe baza raportării altitudinii barometrice și a codului de identitate de Mod A. Într-un mediu SSR de Mod S, performanțele tehnice referitoare la un transponder de Mod A/C sunt îmbunătățite datorită interogării selective a aeronavelor în Modul S.2.1.5.1.2. Nivel 2 - Transponderele de nivel 2 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.1 și de asemenea pe cele impuse pentru:a) comunicații cu lungime standard (Comm-A și Comm-B) (cap. 3,pct. 3.1.2.6.2, 3.1.2.6.4, 3.1.2.6.6, 3.1.2.6.8 și 3.1.2.6.11);b) raportarea existenței capacității de legături de date (cap. 3,pct. 3.1.2.6.10.2.2);c) raportarea identificării aeronavei (cap. 3, pct. 3.1.2.9) șid) paritatea datelor cu control suplimentar (3.1.2.6.11.2.5) pentru echipamentul certificat după 1 ianuarie 2020. Notă: Nivelul 2 permite raportarea identificării aeronavei și alte comunicații de date cu lungime standard sol-aer și aer-sol. Capacitatea de raportare a identificării aeronavei necesită o interfață și un dispozitiv de intrare adecvat.2.1.5.1.3. Nivel 3 - Transponderele de nivel 3 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2 și de asemenea pe cele stabilite pentru comunicațiile sol-aer prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.1 până la 3.1.2.7.5). Notă: Nivelul 3 permite comunicații sol - aer de date cu lungime extinsă și astfel se poate asigura recuperarea informațiilor din băncile de date aflate la sol și recepționarea altor servicii de trafic aerian, care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2.2.1.5.1.4. Nivel 4 - Transponderele de nivel 4 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.3 și pe cele stabilite pentru comunicațiile aer-sol, prin mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.7.7 și 3.1.2.7.8). Notă: Nivelul 4 permite comunicații aer-sol de date cu lungime extinsă, și astfel poate asigura accesul de la sol la sursele de date de la bordul aeronavelor și transmiterea altor date cerute de serviciile de trafic aerian care nu sunt disponibile pentru transponderele de nivel 2.2.1.5.1.5. Nivel 5 - Transponderele de nivel 5 trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.4 și pe cele stabilite pentru comunicațiile Comm-B îmbunătățite și de asemenea pe cele de mesaje cu lungime extinsă (ELM) (cap. 3, pct. 3.1.2.6.11.3.4, 3.1.2.7.6 și 3.1.2.7.9). Notă: Nivelul 5 permite comunicații Comm-B și comunicații de date cu lungime extinsă cu interogatoare multiple, fără a necesita utilizarea rezervărilor cu mai multe locații. Acest nivel de transponder are o capacitate minimă a legăturii de date superioară celorlalte niveluri ale transponderului.2.1.5.1.6. Squitter extins - Transponderele cu squitter extins trebuie să aibă capacitățile stabilite la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5, capacitățile cerute pentru operarea cu squitter extins (cap. 3, pct. 3.1.2.8.6) și capacitățile stabilite pentru operarea ACAS cu legături încrucișate (cap. 3, pct. 3.1.2.8.3 și 3.1.2.8.4) . Transponderele cu aceste capacități trebuie să fie desemnate prin sufixul "e" Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 cu capacitate de squitter extins trebuie denumit nivel 4e.2.1.5.1.7. Capacitatea SI - Transponderele care pot procesa coduri SI trebuie să aibă capacitățile prevăzute la pct. 2.1.5.1.2, 2.1.5.1.3, 2.1.5.1.4 sau 2.1.5.1.5 și, de asemenea, pe cele stabilite pentru operarea codurilor SI (cap. 3, pct. 3.1.2.3.2.1.4, 3.1.2.5.2.1, 3.1.2.6.1.3, 3.1.2.6.1.4.1, 3.1.2.6.9.1.1 și 3.1.2.6.9.2). Transponderele cu această capacitate trebuie desemnate prin sufixul "s". Notă: De exemplu, un transponder de nivel 4 care are capacitatea de squitter extins și capacitatea SI trebuie denumit nivel 4es.2.1.5.1.7.1. Capacitatea de cod SI trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1.5.1.7 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 2003 și pentru toate transponderele de Mod S instalate până la 1 ianuarie 2005.2.1.5.1.8. Dispozitive cu squitter extins non-transponder. Dispozitivele capabile să radio-emită squitter-e extinse și care nu fac parte dintr-un transponder de Mod S, trebuie să se conformeze tuturor cerințelor pentru semnalele RF de 1090 MHz specificate pentru un transponder de Mod S, cu excepția nivelurilor puterii de emisie pentru clasa de echipamente identificată conform cap. 5, pct. 5.1.1.2.1.5.2. Toate transponderele de Mod S utilizate de traficul aerian civil internațional trebuie să se conformeze, cel puțin, cu cerințele pentru nivelul 2 prezentate la pct. 2.1.5.1.2. Nota 1. Nivelul 1 poate fi acceptat pentru utilizare în cadrul unui stat sau regional, în baza unui acord regional de navigație aeriană. Transponderul de Mod S de nivel 1 cuprinde setul minim de caracteristici pentru operarea compatibilă a transponderelor de Mod S cu interogatoarele SSR de Mod S. Acest nivel este definit pentru a preveni răspândirea transponderelor de tip inferior nivelului 2, care ar fi incompatibile cu interogatoarele SSR de Mod S. Nota 2. Scopul cerinței privind capacitatea de nivel 2 este acela de a se asigura utilizarea pe scara largă a capacității transponderelor standard OACI, pentru, a permite planificarea la nivel mondial a serviciilor și echipamentelor de sol de Mod S. Cerința descurajează, de asemenea, instalarea inițială a transponderelor de nivel 1, care ar deveni învechite conform cerințelor ulterioare, într-un anumit spațiu aerian, care prevede echiparea obligatorie a aeronavelor cu transpondere având capacități de nivel 2.2.1.5.3. Transponderele de Mod S instalate pe aeronave cu masa brută mai mare decât 5700 kg sau având o viteză maximă reală de croazieră mai mare de 463 km/h (250 kt) trebuie să opereze cu diversitate de antene (antenna diversity), conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.10.4, dacă:a) certificatul individual de navigabilitate al aeronavei este emis pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 1990; saub) este cerută echiparea aeronavei cu transponder de Mod S în baza unui acord regional de navigație aeriană, în conformitate cu prevederile pct. 2.1.3.3.1 și 2.1.3.3.2. Notă: Aeronavelor cu viteza maximă reală de croazieră mai mare de 324 km/h (175 kt) li se cere să opereze cu o putere la vârf nu mai mică de 21,0 dBW, conform celor specificate în prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.10.2 c).2.1.5.4. Raportarea capacității în squitter-ele de Mod S2.1.5.4.1. Capacitatea de raportare prin intermediul squitter-elor de identificare de Mod S (transmisii "downlink" nesolicitate) trebuie să fie asigurată în conformitate cu prevederile din cap. 3, pct. 3.1.2.8.5.1 pentru toate transponderele de Mod S instalate începând cu 1 ianuarie 1995.2.1.5.4.2. Transponderele echipate pentru operarea cu squitter extins trebuie să fie dotate cu un mijloc de a dezactiva squitter-ele de achiziție, atunci când sunt emise squitter-e extinse. Notă: Aceasta va facilita suprimarea squitter-elor de achiziție dacă toate unitățile ACAS au fost modificate astfel încât să recepționeze squitter-ul extins.2.1.5.5. Puterea de transmisie a mesajelor cu lungime extinsă (ELM) Pentru a facilita conversia transponderelor de Mod S existente pentru a include capacități complete de Mod S, transponderelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1999 trebuie să li se permită transmiterea instantanee a unei secvențe de 16 segmente ELM la un nivel de putere minim de 20 dBW. Notă: Aceasta reprezintă o relaxare de 1 dB față de cerința puterii specificate în cap. 3, pct. 3.1.2.10.2.2.1.6. Adresa SSR de Mod S (codul de adresă al aeronavei) Adresa SSR de Mod S trebuie să fie una din cele 16.777.214 adrese de douăzeci și patru de biți, alocate de OACI statului care face înmatricularea sau autorității naționale de supervizare de înregistrare și trebuie să fie alocată conform prevederilor cap. 3, pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1 și procedurilor specifice de aplicare a prevederilor reglementării RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 9.2.1.7. Ocuparea transponderului Notă.- A se vedea Apendixul M al Manualului Aeronautic de Supraveghere (Doc. 9924) pentru ghidare în modelul de ocupare a transponderului.2.2. CONSIDERENTE PRIVIND FACTORII UMANI Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea și certificarea sistemelor radar de supraveghere, transponderelor și a sistemelor pentru evitarea coliziunilor. Notă: Materiale de îndrumare referitoare la principiile privind factorii umani pot fi găsite în Doc 9683, "Manualul de instruire privind factorii umani" și Circulara 249 (Publicația privind factorii umani nr. 11 - factorii umani în sistemele CNS/ATM).2.2.1. Operațiunea de control2.2.1.1. Controlul transponderelor care nu se intenționează a fi utilizate în zbor nu trebuie să fie accesibil în mod direct echipajului de bord.2.2.1.2. Operațiunea de control al transponderelor ce se intenționează a fi utilizate la bord trebuie evaluată astfel încât să asigure că acestea sunt logice și toleranțe la erorile umane. În particular, acolo unde funcțiile transponderului sunt integrate cu alte funcții de control ale sistemului, producătorul trebuie să asigure că se reduce la minimum posibilitatea comutării neintenționate a modurilor transponderelor (adică de la starea operațională la cea de "STANDBY" sau "OFF"). Notă: Aceasta poate lua forma unei confirmări privind comutarea modurilor, cerută de echipajul de bord. Metodele prin care tastele "Line Select" (selectare linie), "Touch Screen" sau "Cursor Controlled/Tracker-ball" (cursor controlat/ tracker-ball) sunt utilizate pentru a schimba modurile transponderelor trebuie proiectate cu grijă pentru a minimiza erorile echipajului de bord.2.2.1.3. Echipajul de bord trebuie să aibă acces permanent la informații privind starea de operare a transponderului. Notă.- Informația asupra monitorizării stării operaționale a transponderului este furnizată în RTCA DO-181 E, "Minimum Operațional Performance Standards for Air Traffic Control Radar Beacon System Mode Select" (ATCRBS/Mode S) (Standarde minime de performanță operațională pentru sistemele radar de mod S utilizate în controlul traficului aerian) - Echipamentul de bord și în EUROCAE ED-73E, "Minimum Operațional Performance Specification for Secondary Surveillance Radar Mode S Transponders" (Specificații minime de performanță operațională pentru transponderele radarului de supraveghere secundar de mod S).  +  Capitolul 3 SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE3.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI RADAR SECUNDAR DE SUPRAVEGHERE (SSR) Nota 1. Secțiunea 3.1.1 prezintă caracteristicile tehnice ale sistemelor SSR care au doar capacități de Mod A și Mod C. Secțiunea 3.1.2 prezintă caracteristicile sistemelor cu capacități de Mod S. Capitolul 5 prezintă cerințe suplimentare privind Modul S cu squitter extins. Nota 2. Sistemele care utilizează capacități de Mod S sunt în general folosite în cadrul sistemelor de supraveghere pentru controlul traficului aerian. În plus, unele aplicații ATC pot utiliza emițătoare de Mod S, de exemplu, în cadrul sistemelor de supraveghere pentru supravegherea mișcării vehiculelor pe suprafața aeroportului sau pentru detectarea țintelor fixe. În asemenea condiții specifice, termenul "aeronavă" poate fi înțeles ca "aeronavă sau vehicul (A/V)". În timp ce aceste aplicații pot utiliza un set limitat de date, orice abatere de la caracteristicile fizice standard trebuie luată în considerare cu foarte multă atenție de autoritățile corespunzătoare. Acestea trebuie să ia în calcul nu doar propriul mediu de supraveghere (SSR), ci și posibilele efecte asupra altor sisteme, precum ACAS. Nota 3. Unitățile internaționale non-standard alternative sunt folosite în măsura permisă de prevederile procedurilor și instrucțiunilor de aeronautică civilă PIAC-UM (transpunerea în limba română a Anexei 5 OACI), cap.3.3.1.1. Sisteme având doar capacități de Mod A și Mod C Nota 1. În această secțiune, modurile SSR sunt denumite prin literele A și C. Literele cu sufixe, de exemplu A2, C4, sunt folosite pentru a denumi impulsurile individuale utilizate în trenurile de impulsuri aer-sol. Această utilizare comună a literelor nu trebuie interpretată ca implicând vreo asociere particulară de moduri și coduri. Nota 2. Prevederile pentru înregistrarea și menținerea datelor radar sunt incluse în RACR-ATS, capitolul 6.3.1.1.1. Frecvențele radio (sol-aer) pentru interogare și control (suprimarea lobilor laterali la interogare).3.1.1.1.1. Frecvența purtătoare pentru semnalele de interogare și control trebuie să fie de 1030 MHz.3.1.1.1.2. Toleranța frecvenței trebuie să fie ± 0,2 MHz.3.1.1.1.3. Frecvențele purtătoare pentru transmisiile de control și pentru fiecare din transmisiile impulsurilor de interogare nu trebuie să difere între ele cu mai mult de 0,2 MHz.3.1.1.2. Frecvența purtătoare de răspuns (aer-sol)3.1.1.2.1. Frecvența purtătoare a transmisiei de răspuns trebuie să fie de 1090 MHz.3.1.1.2.2. Toleranța frecvenței trebuie să fie ± 3 MHz.3.1.1.3. Polarizarea Polarizarea transmisiilor de interogare, control și răspuns trebuie să fie predominant verticală.3.1.1.4. Moduri de interogare (semnale-în-spațiu)3.1.1.4.1. Interogarea trebuie să constea din două impulsuri transmise, denumite P_1 și P_3. Un impuls de control P_2 trebuie să fie transmis după primul impuls de interogare P_1.3.1.1.4.2. Modurile de interogare A și C trebuie să fie definite conform prevederilor din cap. 3, pct. 3.1.1.4.3.3.1.1.4.3. Intervalul dintre P_1 și P_3 trebuie să determine modul de interogare și va fi după cum urmează:– Modul A: 8 ± 0,2 μs;– Modul C: 21 ± 0,2 μs3.1.1.4.4. Intervalul dintre P_1 și P_2 trebuie să fie 2,0μs ± 0,15μs.3.1.1.4.5. Durata impulsurilor P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie 0,8 μs ± 0,1 μs.3.1.1.4.6. Timpul de creștere a impulsurilor P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie între 0,05 μs și 0,1 μs. Nota 1. Definițiile sunt incluse în figura 3-1 "Definițiile formelor de undă pentru radarul secundar de supraveghere, a intervalelor și punctului de referință pentru sensibilitate și putere". Nota 2. Scopul limitei inferioare a timpului de creștere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de creștere menționat.3.1.1.4.7. Timpul de cădere a impulsurilor P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie între 0,05 și 0,2 μs. Notă: Scopul limitei inferioare pentru timpul de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpul de cădere menționat.3.1.1.5. Caracteristicile transmisiilor de interogare și control (suprimarea lobilor laterali la interogare - semnale-în-spațiu)3.1.1.5.1. Amplitudinea radiată a impulsului P_2 în antena transponderului trebuie să fie:a) egală cu, sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P_1 din transmisiile lobilor secundari ai antenei care radiază P_1; șib) la un nivel mai mic cu 9 dB decât amplitudinea radiată a impulsului P_1, în limitele arcului de interogare dorit.3.1.1.5.2. În cadrul lățimii dorite a fasciculului de interogare direcțional (lobul principal), amplitudinea radiată a impulsului P_3 trebuie să se încadreze în limita a 1 dB din amplitudinea radiată a impulsului P_1.3.1.1.6. Caracteristicile transmisiei de răspuns (semnale-în-spațiu)3.1.1.6.1. Impulsurile de încadrare. Funcția de răspuns trebuie să folosească un semnal care să conțină două impulsuri de încadrare distanțate la 20,3 μs, ca fiind cel mai elementar cod.3.1.1.6.2. Impulsurile de informare3.1.1.6.2.1. Impulsurile de informare trebuie să fie distanțate între ele prin creșteri (trepte) de 1,45 μs de la primul impuls de încadrare. Denumirea și poziția acestor impulsuri de informare trebuie să fie după cum urmează:
    ImpulsuriPoziția(μs)
    C1 1,45
    A12,90
    C24,35
    A25,80
    C47,25
    A48,70
    X10,15
    B111,60
    D113,05
    B214,50
    D215,95
    B417,40
    D418,85
    Notă: Standardul referitor la utilizarea acestor impulsuri este dat în cap. 2, pct. 2.1.4.1. Informația despre impulsul "X" se găsește în Manualul Aeronautic de Supraveghere (Doc. 9924).
    3.1.1.6.2.2. Poziția impulsului X nu va fi utilizată în răspunsurile la interogările de Mod A sau Mod C, decât dacă a fost determinat că operarea în siguranță a sistemului de supraveghere nu poate fi menținută. Utilizarea impulsului X pentru aplicații speciale trebuie realizată în conformitate cu o procedură stabilită de stat pentru a asigura compatibilitatea tuturor sistemelor.3.1.1.6.2.3. Utilizarea impulsului X pentru aplicații speciale va fi realizată în conformitate cu o procedură stabilită de stat pentru a asigura compatibilitatea tuturor sistemelor.
    3.1.1.6.3. Impulsul special de identificare a poziției (SPI). Suplimentar față de impulsurile de informare furnizate, trebuie transmis și un impuls special de identificare a poziției, dar numai ca rezultat al selectării manuale (de către pilot). Atunci când este transmis, SPI trebuie să fie distanțat numai la un interval de 4,35 μs față de ultimul impuls de încadrare al răspunsurilor de Mod A.3.1.1.6.4. Forma impulsului de răspuns. Toate impulsurile de răspuns trebuie să aibă o durată de 0,45 μs ± 0,1 μs, un timp de creștere al impulsului între 0,05 μs și 0,1 μs și un timp de cădere al impulsului între 0,05 μs și 0,2 μs. Variația amplitudinii unui impuls față de orice alt impuls dintr-un tren de răspuns nu trebuie să depășească 1 dB. Notă: Scopul limitei inferioare a timpilor de creștere și de cădere (0,05 μs) este acela de a reduce radiația în benzile laterale. Echipamentele vor îndeplini această cerință, dacă radiația în benzile laterale nu este mai mare decât aceea care, teoretic, ar fi produsă de o undă trapezoidală având timpii de creștere și de cădere menționați.3.1.1.6.5. Toleranțele privind poziția impulsurilor de răspuns. Toleranța de spațiere a impulsurilor pentru fiecare impuls (inclusiv pentru ultimul impuls de încadrare) față de primul impuls de încadrare al grupului de răspuns trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranța intervalului de impuls a impulsului special de identificare a poziției referitoare la ultimul impuls de încadrare al grupului de răspuns, trebuie să fie de ± 0,10 μs. Toleranța impulsului de spațiere a oricărui impuls din grupul de răspuns cu privire la orice alt impuls (cu excepția primului impuls de încadrare), trebuie să nu depășească ± 0,15 μs.3.1.1.6.6. Nomenclatorul codurilor. Desemnarea codurilor trebuie să fie compusă din cifre între 0 și 7 inclusiv, și va consta în suma indicilor inferiori ai numerelor impulsurilor descrise la pct. 3.1.1.6.2 de mai sus, utilizate după cum urmează:
    CifraGrupul din care face parte impulsul
    Prima (cea mai semnificativă)A
    A douaB
    A treiaC
    A patraD
    3.1.1.7. Caracteristicile tehnice ale transponderelor cu capacități numai de Mod A și Mod C3.1.1.7.1. Răspunsul. Transponderul trebuie să răspundă (declanșare la nu mai puțin de 90 % din interogări) atunci când toate condițiile următoare au fost îndeplinite :a) amplitudinea recepționată a impulsului P_3 depășește un nivel cu 1 dB mai mic decât amplitudinea recepționată a impulsului P_1, dar nu mai mare de 3 dB peste amplitudinea recepționată a impulsului P_1;b) dacă nu se recepționează niciun impuls în intervalul de timp de la 1,3 μs până la 2.7 μs după P_1 sau P_1 depășește cu mai mult de 9 dB orice impuls primit în acest interval;c) amplitudinea recepționată a unei interogări corecte este cu mai mult de 10 dB peste amplitudinea recepționată a impulsurilor aleatorii, acestea din urmă nefiind recunoscute de transponder ca fiind impulsuri P_1, P_2 sau P_3.3.1.1.7.2. Transponderul nu trebuie să răspundă în următoarele condiții:a) la interogările pentru care intervalul dintre impulsurile P_1 și P_3 diferă de cele specificate la pct. 3.1.1.4.3 cu mai mult de ± 1,0 μs;b) după recepționarea oricărui impuls individual care nu are variații în amplitudine ce pot aproxima o condiție normală de interogare.3.1.1.7.3. Timpul mort. După recunoașterea unei interogări corespunzătoare, transponderul trebuie să nu mai răspundă niciunei alte interogări, cel puțin pe durata trenului de impulsuri de răspuns. Acest timp mort trebuie să se încheie nu mai târziu de 125 de μs după transmiterea ultimului impuls de răspuns al grupului.3.1.1.7.4. Blocarea Notă: Această caracteristică este utilizată pentru a împiedica răspunsurile la interogări primite prin lobii laterali ai antenei interogatorului și pentru a împiedica transponderele de Mod A/C să răspundă la interogări de Mod S.3.1.1.7.4.1. Transponderul trebuie să fie blocat atunci când amplitudinea recepționată a impulsului P_2 este egală cu, sau mai mare decât amplitudinea recepționată a impulsului P_1 și acesta este distanțat la 2,0 μs ± 0,15 μs. Detectarea impulsului P_3 nu reprezintă o condiție obligatorie pentru inițierea acțiunii de suprimare.3.1.1.7.4.2. Blocarea transponderului trebuie să se facă pentru o perioadă de 35 μs ± 10 μs.3.1.1.7.4.2.1. Blocarea trebuie să poată fi reinițiată pentru întreaga durată, în decursul a 2 μs după terminarea oricărei perioade de blocare.3.1.1.7.5. Sensibilitatea și domeniul dinamic ale receptorului3.1.1.7.5.1. Pragul minim de declanșare a transponderului trebuie să fie astfel încât să genereze răspunsuri la cel puțin 90 la sută dintre semnalele de interogare, atunci când:a) cele două impulsuri P_1 și P_3 ce constituie o interogare, au aceeași amplitudine, iar impulsul P_2 nu este detectat; șib) amplitudinea acestor semnale are o valoare nominală de 71 dB sub 1 mW, cu limite între 69 dB și 77 dB sub 1 mW.3.1.1.7.5.2. Caracteristicile de răspuns și blocare trebuie să se aplice pentru o amplitudine recepționată a impulsului P_1 aflată între nivelul minim de declanșare și 50 dB peste acest nivel.3.1.1.7.5.3. Variația nivelului minim de declanșare între moduri nu trebuie să depășească 1 dB pentru valorile nominale ale spațierii între impulsuri și ale lățimii acestora.3.1.1.7.6. Diferențierea în funcție de durata impulsurilor. Semnalele recepționate având amplitudini cuprinse între nivelul minim de declanșare și cel cu 6 dB peste acest nivel și cu o durată mai mică de 0,3 μs nu trebuie să determine transponderul să inițieze acțiuni de răspuns sau de suprimare. Cu excepția impulsurilor singulare având variații de amplitudine aproximând o interogare, niciun impuls singular cu o durată mai mare de 1,5 μs nu trebuie să determine transponderul să inițieze acțiuni de răspuns sau de suprimare, pentru intervalul de amplitudine a semnalului cuprins între nivelul minim de declanșare (MTL) și cel de 50 dB peste acest nivel.3.1.1.7.7. Suprimarea ecoului și recuperarea. Transponderul trebuie să conțină o facilitate de suprimare a ecoului proiectată pentru a permite operarea normală în prezența ecourilor semnalelor din spațiu. Prevederea pentru această facilitate trebuie să fie compatibilă cu cerințele pentru suprimarea lobilor laterali, specificate la pct. 3.1.1.7.4.1.3.1.1.7.7.1. Desensibilizarea. După recepționarea oricărui impuls cu o durată mai mare de 0,7 μs, receptorul trebuie să fie desensibilizat cu o valoare care este în limita a cel puțin 9 dB față de amplitudinea impulsului de desensibilizare, dar nu trebuie să depășească niciodată amplitudinea acestuia, cu excepția unei posibile supracreșteri în timpul primei μs de după impulsul de desensibilizare. Notă: Nu se impune ca impulsurile singulare cu durata mai mică de 0,7 μs să producă desensibilizarea specificată și nici să producă o desensibilizare cu o durata mai mare decât cea permisă la pct. 3.1.1.7.7.1 și 3.1.1.7.7.2.3.1.1.7.7.2. Recuperarea. După desensibilizare, receptorul trebuie să își recapete sensibilitatea (în limita a 3 dB din nivelul minim de declanșare) în 15 μs după recepționarea unui impuls de desensibilizare având o intensitate a semnalului cu până la 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Recuperarea trebuie să se facă la o rată medie ce nu depășește 4,0 dB pe microsecundă.3.1.1.7.8. Rata de declanșare aleatorie. În absența semnalelor de interogare valide, transponderele de Mod A/C trebuie să nu genereze mai mult de 30 de răspunsuri de Mod A sau Mod C nedorite pe secundă, cuprinse într-un interval de timp echivalent cu cel puțin 300 declanșări aleatorii sau 30 de secunde, oricare dintre ele este mai mic. Această rată de declanșare aleatorie nu trebuie să fie depășită atunci când toate echipamentele care pot produce interferențe, instalate pe aceeași aeronavă, funcționează la niveluri maxime de interferență.3.1.1.7.8.1. Rata de declanșare aleatorie în prezența interferenței undelor continue de nivel scăzut (CW) din bandă. Rata totală de declanșare aleatorie pentru toate răspunsurile de Mod A și/sau Mod C trebuie să nu fie mai mare de 10 grupuri de impulsuri de răspuns, sau suprimări pe secundă, ca medie pentru o perioadă de 30 de secunde, atunci când se operează în prezența unor interferențe CW incoerente la o frecvență de 1030 ± 0,2 MHz și un nivel al semnalului de -60 dBm sau mai mic.3.1.1.7.9. Rata de răspuns3.1.1.7.9.1. Toate transponderele trebuie să fie capabile de a genera în mod continuu cel puțin 500 de răspunsuri pe secundă cu fiecare răspuns codat format din 15 impulsuri. Transponderele utilizate numai sub 4500 m (15000 feet), sau mai jos de o altitudine stabilită de furnizorul de servicii de navigație aeriană, sau printr-un acord regional de navigație aeriană și aflate într-o aeronavă cu o viteză reală de croazieră care să nu depășească 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puțin 1000 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms. Transponderele care operează peste nivelul de 4500 m (15000 ft) sau într-o aeronavă cu viteza maximă de croazieră reală ce depășește 175 kt (324 km/h) trebuie să fie capabile de a genera cel puțin 1200 de răspunsuri pe secundă codate, formate din 15 impulsuri fiecare, pentru o perioadă de 100 ms. Nota 1. - Un răspuns format din 15 impulsuri include 2 impulsuri de încadrare, 12 impulsuri de informație și impulsul SPI. Nota 2. - Cerința pentru rata de răspuns de 500 de răspunsuri pe secundă stabilește capacitatea minimă a ratei de răspuns continuu al transponderului. Criteriile de altitudine și viteză menționate mai sus, de 100 sau 120 de răspunsuri într-un interval de 100 milisecunde definesc capacitatea de vârf a transponderului. Transponderul trebuie să fie capabil să răspundă la această secvență instantanee, chiar dacă transponderul nu poate fi capabil să susțină această rată. Dacă transponderul este supus unor rate de interogare care depășesc capacitatea ratei sale de răspuns, controlul limitei ratei de răspuns din 3.1.1.7.9.2 acționează cu succes în sensul desensibilizării transponderului într-un mod care favorizează interogatoarele mai apropiate. Desensibilizarea elimină semnalele de interogare mai slabe.3.1.1.7.9.2. Controlul limitei ratei de răspuns. Pentru a proteja sistemul de efectele supra-interogării transponderului prin prevenirea răspunsurilor la semnale mai slabe, atunci când a fost atinsă o rată de răspuns predefinită, un tip de control pentru reducerea sensibilității limitei de răspuns, trebuie să fie încorporat în echipamente. Caracteristica acestui control trebuie să permită reglarea cel puțin la orice valoare cuprinsă între 500 și 2000 de răspunsuri pe secundă, sau la capacitatea maximă a ratei de răspuns, dacă aceasta este mai mică decât 2000 de răspunsuri pe secundă, fără a acorda atenție numărului de impulsuri conținute în fiecare răspuns. Reducerea sensibilității cu mai mult de 3dB trebuie să nu aibă efect până când nu se depășește 90% din valoarea selectată. Reducerea sensibilității trebuie să se facă cu cel puțin 30 dB pentru ratele de răspuns mai mari cu 150% din valoarea selectată.3.1.1.7.9.3. Se recomandă ca limita ratei de răspuns să fie setată la 1200 răspunsuri pe secundă sau la valoarea maximă sub 1200 de răspunsuri pe secundă, la care este capabil transponderul.3.1.1.7.10. Întârzierea răspunsului și fluctuațiile (jitter-ul). Timpul de întârziere între sosirea în receptorul transponderului a frontului crescător al impulsului P_3 și transmiterea frontului crescător al primului impuls din răspuns trebuie să fie de 3 ± 0,5 μs. Instabilitatea totală a grupului codurilor impulsurilor de răspuns, față de P_3, nu trebuie să depășească 0,1 μs pentru nivelurile de intrare ale receptorului între 3 dB și 50 dB peste nivelul minim de declanșare. Variațiile întârzierii între modurile în care transponderul este capabil să răspundă nu trebuie să depășească 0,2 μs.3.1.1.7.11. Puterea de ieșire și ciclul de funcționare ale transponderului3.1.1.7.11.1. Valoarea de vârf a puterii disponibile a impulsului la capătul antenei liniei de transmisie a transponderului trebuie să fie de cel puțin 21 dB, însă nu mai mult de 27 dB peste 1 W, excepție făcând, sistemele transponder folosite numai sub 4500 m (15000 ft) sau sub o altitudine mai joasă, stabilită de furnizorul de servicii de navigație aeriană, sau prin acord regional de navigație aeriană, unde va fi permisă, o valoare de vârf a puterii disponibile a impulsului, la vârful antenei liniei de transmisie a transponderului de cel puțin 18,5 dB și nu mai mult de 27 dB peste 1 W. Notă: Un dispozitiv cu squitter extins non-transponder, instalat pe un vehicul ce se deplasează pe suprafața aerodromului, poate funcționa cu o putere de ieșire minimă mai mică, așa cum este specificat în cap. 5, pct. 5.1.1.2.3.1.1.7.12. Coduri de răspuns3.1.1.7.12.1. Identificarea. Răspunsul la o interogare de Mod A trebuie să fie alcătuit din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1, împreună cu impulsurile de informații (cod de Mod A) specificate la pct. 3.1.1.6.2. Notă: Denumirea codurilor de Mod A se face prin secvențe de câte patru cifre în conformitate cu prevederile pct. 3.1.1.6.6.3.1.1.7.12.1.1. Codul de Mod A trebuie să fie selectat manual dintre cele 4096 de coduri disponibile.3.1.1.7.12.2. Transmiterea altitudinii barometrice. Răspunsul la interogarea de Mod C trebuie să constea din cele două impulsuri de încadrare specificate la pct. 3.1.1.6.1. Atunci când sunt disponibile informații digitale de altitudinea barometrică, impulsurile de informații specificate la pct. 3.1.1.6.2 trebuie să fie de asemenea transmise.3.1.1.7.12.2.1. Transponderele trebuie să fie dotate cu mijloace de înlăturare a impulsurilor de informații, dar să rețină impulsurile de încadrare, atunci când prevederea de la pct. 3.1.1.7.12.2.4, de mai jos, nu este respectată privind răspunsul la o interogare de Mod C.3.1.1.7.12.2.2. Impulsurile de informații trebuie să fie selectate automat de un convertor analog-digital conectat la o sursă de date de altitudine barometrică de la bordul aeronavei, având ca referință presiunea standard de 1013,25 hectopascali. Notă: Setarea presiunii la 1013,25 hectopascali este egală cu 29,92 țoli coloană de mercur.3.1.1.7.12.2.3. Altitudinea barometrică trebuie să fie raportată în trepte de 100 ft, prin selectarea impulsurilor, după cum se arată în apendicele acestui capitol.3.1.1.7.12.2.4. Codul numeric selectat trebuie să corespundă unei valori de ± 38,1 m (125 ft), cu o probabilitate de 95 de procente, cu informația de altitudine barometrică (având ca referință presiunea standard de 1013,25 hectopascali) folosită la bordul aeronavei pentru aderarea la profilul de zbor atribuit.3.1.1.7.13. Transmiterea impulsului special de identificare a poziției (SPI). Atunci când se cere, acest impuls trebuie să fie transmis împreună cu răspunsurile de Mod A, după cum se specifică la pct. 3.1.1.6.3, pentru o perioadă de timp între 15 și 30 de secunde.3.1.1.7.14. Antena3.1.1.7.14.1. Sistemul de antene al transponderului, când este instalat pe o aeronavă, trebuie să aibă o diagramă de radiație care este preponderent omnidirecțională în plan orizontal.3.1.1.7.14.2. Diagrama de radiație verticală trebuie să fie nominal echivalentă cu cea a unei antene monopol de lungime X /4 în plan orizontal.3.1.1.8. Caracteristicile tehnice ale interogatoarelor de la sol având numai capacități de Mod A și Mod C3.1.1.8.1. Frecvența de repetiție a interogărilor. Frecvența maximă de repetiție a interogărilor trebuie să fie de 450 interogări pe secundă.3.1.1.8.1.1. Pentru a reduce numărul declanșărilor inutile ale transponderului și densitatea mare a interferențelor reciproce rezultată, toate interogatoarele trebuie să utilizeze cea mai mică frecvență de repetiție a interogărilor posibilă, care este compatibilă cu caracteristicile de afișare, cu lățimea fasciculului antenei interogatorului și cu viteza de rotație utilizată de antenă.3.1.1.8.2. Puterea radiată Pentru a minimiza interferențele de sistem, puterea efectiv radiată a interogatoarelor trebuie să fie redusă la cea mai mică valoare, în concordanță cu raza de acțiune operațională necesară poziției fiecărui interogator.3.1.1.8.3. Atunci când urmează a fi folosite informații de Mod C de la aeronave care zboară sub nivelurile de tranziție, trebuie să fie luată în calcul informația de altitudine barometrică. Notă: Utilizarea Modului C sub nivelurile de tranziție se face conform concepției potrivit căreia Modul C poate fi întrebuințat în toate mediile.3.1.1.9. Diagrama câmpului de radiație a interogatorului Lățimea fasciculului antenei direcționale a interogatorului care radiază impulsul P_3 nu trebuie să fie mai mare decât este necesar din punct de vedere operațional. Radiația lobilor laterali și posteriori ai antenei direcționale trebuie să fie cu cel puțin 24 dB mai mică decât valoarea de vârf a radiației lobului principal.3.1.1.10. Monitorul interogatorului3.1.1.10.1. Acuratețea în distanță și azimut a interogatorului de la sol trebuie monitorizată la intervale de timp suficient de dese pentru a se asigura integritatea sistemului. Notă: Interogatoarele care sunt asociate și operează coroborat cu un radar primar, pot utiliza radarul primar ca dispozitiv de monitorizare; alternativ, pentru acuratețea în azimut și distanță este necesară utilizarea unui monitor electronic.3.1.1.10.2. Pe lângă monitorizarea distanței și a azimutului, trebuie să fie luate măsuri pentru monitorizarea continuă a celorlalți parametri critici ai interogatorului de la sol, pentru a releva orice degradare a performanței sistemului care depășește toleranțele permise ale acestuia și pentru a semnala apariția oricărui eveniment de acest gen.3.1.1.11. Emisiile parazite și răspunsurile parazite3.1.1.11.1. Radiația parazită Radiația CW trebuie să nu depășească 76 dB sub 1 W pentru interogator și 70 dB sub 1 W pentru transponder.3.1.1.11.2. Răspunsurile parazite Răspunsul, atât al echipamentelor de la bord cât și al celor de la sol, la semnalele care nu se încadrează în banda de trecere a receptorului, trebuie să fie cu cel puțin 60 dB sub sensibilitatea normală.
    3.1.2. Sisteme cu capacități de Mod S3.1.2.1. Caracteristicile semnalelor de interogare în spațiu. Aceste paragrafe descriu semnalele propagate în spațiu, așa cum se așteaptă să apară în antena transponderului. Notă: Deoarece semnalele pot fi deformate în timpul propagării, anumite durate ale impulsurilor de interogare, spațieri ale impulsurilor și toleranțe de amplitudine ale impulsurilor sunt mai stricte pentru interogatoare, după cum este descris la pct. 3.1.2.11.4.3.1.2.1.1. Frecvența purtătoare pentru interogare. Frecvența purtătoare a tuturor interogărilor (transmisii uplink) provenind de la stațiile de la sol având capacități de Mod S trebuie să fie de 1030 ± 0,01 MHz, cu excepția schimbărilor de fază, în timpul cărora se mențin cerințele legate de spectru din 3.1.2.1.2. Notă.- În timpul schimbării de fază, frecvența semnalului se poate schimba cu câțiva MHz, înainte de a reveni la valoarea specificată.3.1.2.1.2. Spectrul de interogare. Spectrul unei interogări de Mod S raportat la frecvența purtătoarei nu trebuie să depășească limitele specificate în figura 3.2. Notă: Spectrul de interogare de Mod S depinde de date. Cel mai larg spectru este generat de o interogare care conține toate valorile binare de UNU.3.1.2.1.3. Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de interogare și control trebuie să fie nominal pe verticală.3.1.2.1.4. Modulația. Pentru interogările de Mod S, frecvența purtătoare trebuie să fie modulată în impuls. În plus, impulsul de date P_6 trebuie să aibă modulație internă de fază.3.1.2.1.4.1. Modulația în impuls. Interogările intermod și de Mod S trebuie să constea într-o secvență de impulsuri, așa cum este specificat la pct. 3.1.2.1.5 și în tabelele 3.1, 3.2, 3.3 și 3.4. Notă: Impulsurile cu durata de 0,8 μs utilizate la interogările intermod și de Mod S sunt identice ca formă cu cele folosite la Modurile A și C, așa cum sunt definite la pct. 3.1.1.4.3.1.2.1.4.2. Modulația de fază. Impulsurile P_6 scurte (16,25 μs) și lungi (30,25 μs), de la pct. 3.1.2.1.4.1, trebuie să aibă modulația de fază diferențială binară internă, constând din inversări de fază de 180 de grade ale purtătoarei, la o rată de 4 megabiți pe secundă.3.1.2.1.4.2.1. Durata inversării de fază. Durata inversării de fază trebuie să fie mai mică de 0,08 μs, iar semnalul trebuie să avanseze (sau să regreseze) monoton prin regiunea de tranziție. În faza de tranziție nu trebuie să fie aplicată nicio modulație în amplitudine. Nota 1.- Durata minimă a inversării de fază nu este specificată. Cu toate acestea, trebuie să fie îndeplinite cerințele privind spectrul, prevăzute la pct. 3.1.2.1.2. Nota 2.- Inversarea de fază poate fi generată utilizând diferite metode. Aceasta include o puternică codare cu o rapidă micșorare a amplitudinii și o inversare rapidă de fază, sau alte tehnici cu creștere mică sau nulă a amplitudinii, dar cu schimbare de frecvență în timpul schimbării de fază și schimbare de fază mică (80 ns). Un demodulator nu poate face nicio estimare asupra tipului de tehnologie de modulație utilizată și în consecință nu se poate baza pe particularitățile semnalului în timpul schimbării de fază pentru a detecta schimbarea de fază.3.1.2.1.4.2.2. Relația de fază. Toleranța pentru relația de fază de 0 și 180 grade între vârfurile (chip) succesive și pentru inversarea sincronizării de fază (pct. 3.1.2.1.5.2.2) în cadrul impulsului P_6 trebuie să fie de ± 5 grade. Notă: În Modul S, un vârf (chip) este intervalul de timp de 0,25 μs de pe purtătoare între posibile inversări de fază ale datelor.3.1.2.1.5. Secvențele de impuls și de inversare de fază. Secvențele specifice ale impulsurilor sau ale inversărilor de fază descrise la pct. 3.1.2.1.4, trebuie să formeze interogări.3.1.2.1.5.1. Interogarea intermod3.1.2.1.5.1.1. Interogarea "all-call" de Mod A/C/S. Această interogare trebuie să fie formată din trei impulsuri: P_1, P_3 și impulsul lung P_4, după cum este prezentat în figura 3.3. Unul sau două impulsuri de control (doar P_2 sau P_1 și P_2) trebuie să fie transmise utilizând o diagramă de antenă diferită, pentru suprimarea răspunsurilor de la aeronave, în lobii laterali ai antenei interogatorului. Notă: Interogarea "all-call" de Mod A/C/S obține un răspuns de Mod A sau Mod C (în funcție de spațierea impulsurilor P_1-P_3), de la un transponder de Mod A/C, întrucât acesta nu recunoaște impulsul P_4. Un transponder de Mod S recunoaște impulsul lung P_4 și răspunde cu un răspuns de Mod S. Această interogare a fost concepută inițial pentru a fi utilizată de interogatoarele izolate sau grupate (clustered). Blocarea pentru această interogare s-a bazat pe utilizarea codului II egal cu 0. Dezvoltarea subrețelei de Mod S impune în prezent utilizarea unui cod II diferit de zero, cu scop de comunicare. Din acest motiv, codul II egal cu 0 a fost rezervat pentru utilizarea ca suport pentru o formă de achiziții de date pentru Modul S, care folosește corecția stochastică/ de blocare (pct. 3.1.2.5.2.1.4 și 3.1.2.5.2.1.5). Interogarea "all-call" de Mod A/C/S nu poate fi folosită cu operarea integrală de Mod S, întrucât codul II egal cu 0 poate fi blocat numai pentru perioade scurte de timp (pct. 3.1.2.5.2.1.5.2.1). Această interogare nu poate fi folosită cu corecția stocastică/ de blocare, întrucât nu poate fi specificată o probabilitate de răspuns.3.1.2.1.5.1.1.1. Interogările de tip "all-call" pentru modul A/C/S trebuie să nu fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2020. Nota 1.- Utilizarea interogărilor de tip "all-call" pentru modul A/C/S nu permite anularea blocării stohastice și în consecință nu ar putea asigura o probabilitate bună de achiziție în zonele cu densitate mare a zborurilor sau atunci când alte interogatoare blochează transponderul cu codul II=0 pentru achiziție suplimentară (de date). Nota 2.- Răspunsurile pentru interogările de tip "all-call" pentru modul A/C/S nu vor mai fi ca opțiune pentru echipamentele certificate începând cu 1 ianuarie 2020, pentru a reduce poluarea RF generată de răspunsurile generate de detecția falsă a interogărilor de tip "all-call" pentru modul A/C/S în cadrul altor tipuri de interogări.3.1.2.1.5.1.2. Interogarea "all-call" numai de Mod A/C. Această interogare trebuie să fie identică cu aceea a interogării "all-call" de Mod A/C/S, cu excepția faptului că trebuie întrebuințat impulsul scurt P_4. Notă: Interogarea "all-call" numai de Mod A/C obține un răspuns de Mod A sau Mod C de la un transponder de Mod A/C. Un transponder de Mod S recunoaște impulsul scurt P_4, dar nu răspunde la această interogare.3.1.2.1.5.1.3. Intervalele dintre impulsuri. Intervalele dintre impulsurile P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.1.4.3 și 3.1.1.4.4. Intervalul dintre impulsurile P_3 și P_4 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs.3.1.2.1.5.1.4. Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinile relative între impulsurile P_1, P_2 și P_3 trebuie să fie în conformitate cu pct. 3.1.1.5. Amplitudinea impulsului P_4 trebuie să varieze în limita a 1 dB din amplitudinea impulsului P_3.3.1.2.1.5.2. Interogarea de Mod S. Interogarea de Mod S trebuie să fie alcătuită din trei impulsuri: P_1, P_2 și P_6, după cum este prezentat în figura 3.4. Notă: Impulsul P_6 este precedat de o pereche de impulsuri P_1 - P_2 care blochează răspunsurile de la transponderele de Mod A/C pentru a se evita distorsiunea sincronă (garbling) datorită declanșării aleatorii de către interogarea de Mod S. Inversarea sincronă de fază din cadrul impulsului P_6 este reperul de timp pentru demodularea unei serii de intervale de timp (chips-uri) de 0,25 μs. Această serie de intervale de timp începe la 0,5 μs după inversarea sincronă de fază și se termină cu 0,5 μs înainte de frontul descrescător al impulsului P_6. O inversare de fază poate sau nu poate preceda fiecare chip pentru a coda valoarea informației sale binare.3.1.2.1.5.2.1. Suprimarea lobilor laterali în Modul S. Impulsul P5 trebuie să fie folosit cu interogarea "all-call" numai pentru Modul S (UF = 11, a se vedea pct. 3.1.2.5.2) pentru a împiedica răspunsurile de la aeronave în lobii laterali și posteriori ai antenei (pct. 3.1.2.1.5.2.5). Atunci când este folosit, P5 trebuie transmis utilizându-se o diagramă separată a antenei. Nota 1. Acțiunea impulsului P5 este automată. Prezența sa, dacă amplitudinea sa este suficient de mare la amplasamentul de recepție, maschează inversarea de fază pentru sincronizare a impulsului P_6. Nota 2. Impulsul P5 poate fi folosit cu alte interogări de Mod S.3.1.2.1.5.2.2. Inversarea fazei sincrone. Prima inversare de fază din cadrul impulsului P_6 trebuie să fie inversarea fazei sincrone. Aceasta trebuie să devină referința de timp pentru operațiunile ulterioare de interogare ale transponderului.3.1.2.1.5.2.3. Inversările fazei de date. Fiecare inversare de fază de date trebuie să aibă loc numai la un interval de timp (de N ori 0,25) de ± 0,02 μs (N egal cu, sau mai mare decât 2) după inversarea fazei de sincronizare. Impulsul P_6 cu durata de 16,25 μs trebuie să conțină cel mult 56 de inversări de fază de date. Impulsul P_6 cu durata de 30,25 μs trebuie să conțină cel mult 112 inversări de fază de date. Ultimul interval de timp, adică cel de 0,25 μs care urmează după ultima poziție de inversare de fază de date, trebuie să fie urmat de un interval de gardă de 0,5 μs. Notă: Intervalul de gardă de 0,5 μs, care urmează după ultimul interval de timp de 0,25 μs, împiedică frontul descrescător al impulsului P_6 să interfereze cu procesul de demodulare.3.1.2.1.5.2.4. Intervale. Intervalul de timp dintre impulsurile P_1 și P_2 trebuie să fie de 2 ± 0,05 μs. Intervalul de timp dintre frontul crescător al impulsului P_2 și inversarea sincronă de fază a impulsului P_6 trebuie să fie de 2,75, ± 0,05 μs. Frontul crescător al impulsului P_6 trebuie să apară cu 1,25 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază. Impulsul P5, dacă este transmis, trebuie să fie centrat pe inversarea sincronă de fază; frontul crescător al impulsului P5 trebuie să apară cu 0,4 ± 0,05 μs, înainte de inversarea sincronă de fază.3.1.2.1.5.2.5. Amplitudinile impulsurilor. Amplitudinea impulsului P_2 și amplitudinea primei μs a impulsului P_6 trebuie să fie mai mari decât amplitudinea impulsului P_1 minus 0,25 dB. Excluzând oscilațiile de amplitudine asociate cu inversările de fază, variația în amplitudine a impulsului P_6 trebuie să fie mai mică de 1 dB, iar variația în amplitudine între intervalele de timp de 0,25 μs succesive din impulsul P_6 trebuie să fie mai mică de 0,25 dB. Amplitudinea radiată a impulsului P5 în antena transponderului trebuie să fie:a) egală cu sau mai mare decât amplitudinea radiată a impulsului P_6 din transmisiile lobilor laterali ai antenei care radiază P_6; șib) la un nivel cu 9 dB sub amplitudinea radiată a P_6 în interiorul arcului de interogare dorit.3.1.2.2. Caracteristicile semnalelor de răspuns în spațiu3.1.2.2.1. Frecvența purtătoare de răspuns. Frecvența purtătoare a tuturor răspunsurilor (transmisii downlink) de la transponderele care au capacități de Mod S trebuie să fie 1090 ± 1 MHz.3.1.2.2.2. Spectrul de răspuns. Spectrul de răspuns de Mod S raportat la frecvența purtătoarei nu trebuie să depășească limitele specificate în figura 3.5.3.1.2.2.3. Polarizarea. Polarizarea transmisiilor de răspuns trebuie să fie nominal pe verticală.3.1.2.2.4. Modulația. Răspunsul de Mod S trebuie să fie alcătuit dintr-un preambul și un bloc de date. Preambulul trebuie să fie o secvență de 4 impulsuri iar blocul de date trebuie să fie modulat binar prin poziția impulsurilor, la o rată de date de 1 megabit pe secundă.3.1.2.2.4.1. Formele impulsurilor. Formele impulsurilor trebuie să fie conform celor definite în tabelul 3.2. Toate valorile sunt exprimate în μs.3.1.2.2.5. Răspunsul de Mod S. Răspunsul de Mod S trebuie să fie conform celor prezentate în figura 3.6. Blocul de date din răspunsurile de Mod S trebuie să fie alcătuit fie din 56, fie din 112 biți de informații.3.1.2.2.5.1. Intervalele dintre impulsuri. Toate impulsurile de răspuns trebuie să înceapă la un multiplu definit de 0,5 μs, de la primul impuls transmis. Toleranța în toate cazurile trebuie să fie ± 0,05 μs.3.1.2.2.5.1.1. Preambulul răspunsului. Preambulul trebuie să fie alcătuit din patru impulsuri, fiecare cu o durată de 0,5 μs. Intervalele dintre impulsuri de la primul impuls transmis la al doilea, al treilea și al patrulea impuls transmis trebuie să fie de 1, 3,5 și respectiv 4,5 μs.3.1.2.2.5.1.2. Impulsurile de date de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să înceapă la 8 μs după frontul crescător al primului impuls transmis. Fiecărei transmisii trebuie să i se aloce fie 56, fie 112 intervale de câte o microsecundă. Un impuls de 0,5 μs trebuie să fie transmis fie în prima, fie în a doua jumătate a fiecărui interval. Atunci când un impuls transmis în a doua jumătate a unui interval este urmat de un alt impuls transmis în prima jumătate a intervalului următor, cele două impulsuri se contopesc și trebuie să fie transmis un impuls de o microsecundă.3.1.2.2.5.2. Amplitudinea impulsurilor. Variația amplitudinii impulsurilor între un impuls și orice alt impuls într-un răspuns de Mod S trebuie să nu depășească 2 dB.3.1.2.3. Structura de date de Mod S3.1.2.3.1. Codarea datelor3.1.2.3.1.1. Datele de interogare. Blocul de date de interogare trebuie să fie alcătuit din secvența de 56 sau 112 intervale de timp de 0,25 μs de date poziționate după inversările de fază de date din cadrul impulsului P_6 (pct. 3.1.2.1.5.2.3). O inversare de fază de 180 de grade a purtătoarei care precede un astfel de interval de timp trebuie să caracterizeze acel interval ca fiind UNU în sistem binar. Absența unei inversări de fază precedente trebuie să denote un ZERO binar.3.1.2.3.1.2. Datele de răspuns. Blocul de date de răspuns trebuie să fie alcătuit din 56 sau 112 biți de date formați prin modulația binară a impulsului de codare a răspunsului de date, prezentată la pct. 3.1.2.2.5.1.2. Un impuls transmis în prima jumătate a intervalului trebuie să reprezinte un UNU binar, în timp ce un impuls transmis în a doua jumătate trebuie să reprezinte un ZERO binar.3.1.2.3.1.3. Numerotarea biților. Biții trebuie numerotați în ordinea transmiterii lor, începând cu bitul 1. Dacă nu se specifică altfel, valorile numerice codate prin grupuri (câmpuri) de biți trebuie să fie codate utilizând o notație binară pozitivă, iar primul bit transmis trebuie să fie cel mai semnificativ bit (MSB). Informațiile trebuie să fie codate prin câmpuri care constau din cel puțin un bit. Notă: În descrierea formatelor de Mod S, echivalentul zecimal al codului binar format de secvența de biți dintr-un câmp este folosit ca indicativ al funcției sau comenzii câmpului.3.1.2.3.2. Formatele interogărilor și răspunsurilor de Mod S Notă: Un rezumat al tuturor formatelor de interogare și răspuns de Mod S este prezentat în figurile 3.7 și 3.8. Un rezumat al tuturor câmpurilor care apar în formatele uplink și downlink este prezentat în tabelul 3.3, iar un sumar al tuturor subcâmpurilor în tabelul 3.4.3.1.2.3.2.1. Câmpurile esențiale. Fiecare transmisie de Mod S trebuie să conțină două câmpuri esențiale. Unul este un descriptor care trebuie să definească în mod unic formatul transmisiei. Acesta trebuie să apară la începutul transmisiei pentru toate formatele. Descriptorii sunt desemnați de câmpurile UF (format uplink) sau DF (format downlink). Al doilea câmp esențial trebuie să fie un câmp de 24 de biți care apare la sfârșitul fiecărei transmisii și trebuie să conțină informații de paritate. În toate formatele uplink și în formatele downlink definite curent, informația de paritate trebuie să fie suprapusă fie peste adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1), fie peste identificatorul de interogare, conform pct. 3.1.2.3.3.2. Indicativele sunt AP (adresă/paritate) sau PI (paritate/identificator de interogare). Notă: Spațiul de codare rămas este folosit pentru a transmite câmpurile active. Pentru funcții specifice se stabilește un set specific de câmpuri active. Câmpurile active de Mod S au indicative formate din două litere. În câmpurile active pot apărea subcâmpuri. Subcâmpurile de Mod S sunt etichetate prin indicative formate din trei litere.3.1.2.3.2.1.1. UF - format uplink. Acest câmp de format uplink (cu lungimea de 5 biți, cu excepția formatului 24, unde lungimea este de 2 biți) trebuie să servească drept descriptor al formatului uplink în toate interogările de Mod S și trebuie să fie codat conform figurii 3.7.3.1.2.3.2.1.2. DF - format downlink. Acest câmp de format downlink (cu lungimea de 5 biți, cu excepția formatului 24, unde lungimea este de 2 biți) trebuie să servească drept descriptor al formatului downlink în toate răspunsurile de Mod S și trebuie să fie codat conform figurii 3.8.3.1.2.3.2.1.3. AP - adresă/paritate. Acest câmp de 24 de biți (33-56 sau 89-112) trebuie să apară în toate formatele uplink și în formatele downlink definite curent, cu excepția răspunsului "all-call" de Mod S-exclusiv, DF = 11. Câmpul trebuie să conțină paritatea suprapusă peste adresa aeronavei, conform pct. 3.1.2.3.3.2.3.1.2.3.2.1.4. PI: paritate/identificator al interogatorului. Acest câmp downlink de 24 de biți (33-56) sau (89-112) trebuie să aibă paritatea suprapusă peste codul de identificare al interogatorului, conform pct. 3.1.2.3.3.2 și trebuie să apară în răspunsul de "all-call" de Mod S, DF = 11 și în squitter-ul extins, DF = 17 sau DF = 18. Dacă răspunsul este dat ca răspuns la o interogare "all-call" de Mod A/C/S, numai all-call de Mod S, cu câmp CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3) și câmp IC (pct. 3.1.2.5.2.1.2) egale cu 0, sau dacă este o achiziție sau un squitter extins (pct. 3.1.2.8.5, 3.1.2.8.6 sau 3.1.2.8.7), codurile II și SI trebuie să fie 0.3.1.2.3.2.1.5. DP: paritatea datelor. Acest câmp downlink de 24 de biți (89-112) trebuie să conțină paritatea suprapusă peste un câmp "Modified AA" (modificat AA), care este stabilit prin efectuarea unei însumări modulo 2 (ex. funcția SAU EXCLUSIV) a celor mai semnificativi 8 biți ai adresei discrete și BDS1, BDS2, unde BDS1 (3.1.2.6.11.2.2) și BDS2 (3.1.2.6.11.2.3) sunt date de "RR" (3.1.2.6.1.2) și "RRS" (3.1.2.6.1.4.1), după cum se specifică în 3.1.2.6.11.2.2 și 3.1.2.6.11.2.3. Exemplu: Adresa discretă = AA AA AA Hex = 1010 1010 1010 1010 1010 1010 BDS1, BDS2 = 5F 00 00 Hex = 0101 1111 0000 0000 0000 0000 Adresa discretă + BDS1,BDS2 Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010 "AA modificat" = F5 AA AA Hex = 1111 0101 1010 1010 1010 1010 unde "+" reprezintă adunarea modulo 2. Câmpul rezultat "AA modificat" reprezintă apoi secvența de 24 de biți (a1, a2...a24), care trebuie utilizată pentru a genera câmpul DP, conform paragrafului 3.1.2.3.3.2. Câmpul DP trebuie utilizat în răspunsurile DF=20 și DF=21, dacă transponderul este capabil de a utiliza câmpul DP și dacă bitul de control al suprapunerii (OVC - 3.1.2.6.1.4.1 .i) este setat la unu (1) în interogarea ce trebuie să cuprindă regiștrii GICB în transmisia downlink.3.1.2.3.2.2. Spațiul de codare nealocat. Spațiul de codare nealocat trebuie să conțină numai ZERO-uri, ce sunt transmise astfel de interogatoare și transpondere. Notă: Un anumit spațiu de codare indicat ca fiind nealocat din această secțiune este rezervat pentru alte aplicații, precum ACAS, legături de date, etc.3.1.2.3.2.3. Codurile zero și codurile nealocate. Alocarea codului zero în toate câmpurile definite trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acțiune pentru câmpul respectiv. În plus, codurile nealocate în cadrul câmpurilor trebuie să indice faptul că nu este necesară nicio acțiune. Notă: Prevederile de la pct. 3.1.2.3.2.2 și 3.1.2.3.2.3 asigură faptul că viitoarele alocări ale spațiului de codare nealocat anterior nu vor produce ambiguitate. Aceasta înseamnă că echipamentele de Mod S, la care noua codare nu a fost implementată, vor indica în mod clar faptul că nu sunt transmise niciun fel de informații în noul spațiu de codare alocat.3.1.2.3.2.4. Formatele rezervate pentru uz militar. Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să se asigure că formatele uplink sunt folosite numai pentru interogări adresate în mod selectiv și că transmisiile formatelor uplink sau downlink nu depășesc puterea RF, rata de interogare, rata de răspuns și cerințele privind rata de squitter din prezenta reglementare. 3.1.2.3.2.4.1. Prin investigații și validări, autoritățile militare trebuie să se asigure că aplicațiile militare nu afectează mediul de operare de 1030/1090 MHz al aviației civile.3.1.2.3.3. Protecția împotriva erorilor3.1.2.3.3.1. Tehnica. Codarea controlului parității trebuie să fie folosită în cadrul interogărilor și răspunsurilor de Mod S, pentru a asigura protecție împotriva producerii erorilor.3.1.2.3.3.1.1. Secvența de control a parității. O secvență de verificare a parității de 24 de biți trebuie generată după regula descrisă la pct. 3.1.2.3.3.1.2 și trebuie inclusă în câmpul format din ultimii 24 de biți ai tuturor transmisiilor de Mod S. Cei 24 de biți de control ai parității trebuie combinați fie cu codarea adresei, fie cu codarea identificatorului de interogare, după cum este descris la pct. 3.1.2.3.3.2. Combinația rezultată formează apoi fie câmpul AP (adresă/paritate, pct. 3.1.2.3.2.1.3), fie câmpul PI (paritate/identificator al interogatorului, pct. 3.1.2.3.2.1.4).3.1.2.3.3.1.2. Generarea secvenței de control a parității. Secvența de 24 biți de paritate (p_1, p_2,... , p_24) trebuie să fie generată din secvența biților de informație (m_1, m_2,... , m_k), unde k este 32 sau 88 pentru transmisiile scurte, respectiv pentru cele lungi. Aceasta trebuie să se facă prin intermediul unui cod generat de polinomul: G(x) =1 + X^3 + X^10 + X^12 + X^13 + X^14 + X^15 + X^16 + X^17 + X^18 + X^19 + X^20 + X^21 + X^22 + X^23+ X^24 Atunci când prin aplicarea algebrei polinoamelor binare, x^24 [M(x)] se împarte la G(x), unde secvența de informații M(x) este: m_k + m_(k-1)X + m_(k-2)X^2 +... + m_1X^(k-1), rezultatul este un cât și un rest R(x) de grad mai mic decât 24. Secvența de biți formată de acest rest reprezintă secvența de control a parității. Bitul de paritate p_i, pentru orice i de la 1 la 24, este coeficientul lui x^(24-i) din R(x). Notă: Efectul pe care îl are înmulțirea lui M(x) cu x^24 este acela de a adăuga 24 de biți ZERO la sfârșitul secvenței.3.1.2.3.3.2. Generarea câmpurilor AP și PI. Pentru uplink și downlink trebuie să fie folosite secvențe diferite de paritate ale adreselor. Notă: Secvența de uplink este adecvată pentru implementarea decodorului transponderului. Secvența de downlink facilitează utilizarea corecției erorilor la decodarea downlink. Codul folosit la generarea câmpului AP uplink trebuie să fie format, așa cum este specificat mai jos, fie din adresa aeronavei (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.1), adresa "all-call" (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.2) sau din codul de adresă de radio-emisie (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3). Codul folosit la generarea câmpului AP downlink trebuie să fie format direct din secvența de 24 de biți a codului de adresă de Mod S (a_1, a_2,...,a_24), unde ai este al i- lea bit transmis în câmpul de adresă al aeronavei (AA) al unui răspuns "all-call" (pct. 3.1.2.5.2.2.2). Codul folosit la generarea câmpului PI downlink trebuie să fie format dintr-o secvență de 24 de biți (a_1, a_2,...,a_24), unde primii 17 biți sunt ZERO, următorii trei biți sunt o replică a câmpului etichetei codului (CL) (pct. 3.1.2.5.2.1.3), și ultimii patru biți sunt o replică a câmpului de cod al interogatorului (IC) (pct. 3.1.2.5.2.1.2). Notă: Codul PI nu este folosit în transmisii uplink. O secvență modificată (b_1, b_2,..., b_24) trebuie folosită pentru generarea câmpului AP uplink. Bitul bi este coeficientul lui x^(48-i) din polinomul G(x)A(x), unde: A(x) = a_1X^23 + a_2X^22 +... + a_24 și G(x) este cel definit la pct. 3.1.2.3.3.1.2.În adresa aeronavei, a_i este al i-lea bit transmis în câmpul AA al unui răspuns "all- call". În adresele "all-call" și de radio-emisie, ai trebuie să fie egal cu 1 pentru toate valorile lui i.3.1.2.3.3.2.1. Ordinea transmisiilor uplink. Secvența de biți transmisă în câmpul AP uplink este: t_(k + 1), t_(k + 2)... t_(k + 24) unde biții sunt numerotați în ordinea transmisiei, începând cu k + 1. În transmisiile uplink: t_(k + i) = b_i + p_i unde "+" descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP.3.1.2.3.3.2.2. Ordinea transmisiilor downlink. Secvența de biți transmisă în câmpurile AP și PI la downlink este: t_(k + 1), t_(k + 2)... t_(k + 24)unde biții sunt numerotați în ordinea transmisiei, începând cu k + 1.În transmisiile downlink: t_(k + 1) = a_i + p_i unde + descrie adunarea în clasa modulo 2: i egal cu 1 este primul bit transmis în câmpul AP sau PI.3.1.2.4. Protocolul general de interogare - răspuns3.1.2.4.1. Ciclul de operațiuni al transponderului. Un ciclu de operațiuni al transponderului trebuie să înceapă atunci când transponderul SSR de Mod S recunoaște o interogare. Transponderul trebuie apoi să evalueze interogarea și să determine dacă aceasta trebuie sau nu acceptată. Dacă este acceptată, transponderul trebuie apoi să proceseze interogarea recepționată și să genereze un răspuns, dacă este cazul. Ciclul de tranzacționare trebuie să se încheie atunci când:a) una din condițiile necesare pentru acceptare nu a fost îndeplinită, saub) a fost acceptată o interogare iar transponderul fie:1) a finalizat procesarea interogării acceptate, dacă nu este cerut niciun răspuns, sau2) a finalizat transmiterea unui răspuns. Un nou ciclu de operațiuni al transponderului trebuie să nu înceapă până când nu s-a încheiat ciclul precedent.3.1.2.4.1.1. Recunoașterea interogărilor. Transponderele SSR de Mod S trebuie să fie capabile să recunoască următoarele tipuri distincte de interogări:a) Modurile A și C;b) intermod; șic) Mod S. Notă: Procesul de recunoaștere depinde de nivelul semnalului de intrare și de gama dinamică specificată (pct. 3.1.2.10.1).3.1.2.4.1.1.1. Recunoașterea interogărilor de Mod A și Mod C. O interogare de Mod A sau Mod C trebuie să fie recunoscută atunci când o pereche de impulsuri P_1 - P_3, care întrunește cerințele de la pct. 3.1.1.4, a fost recepționată și frontul crescător al unui impuls P_4, cu valoarea amplitudinii mai mare decât cea a nivelului aflat cu 6 dB sub amplitudinea impulsului P_3, nu este recepționat în cadrul intervalului de la 1,7 la 2,3 μs, care urmează după frontul crescător al lui P_3. Dacă o pereche de blocare a P_1 - P_2 și o interogare de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca fiind de Mod A sau Mod C dacă transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2) . Dacă o interogare de Mod A și una de Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul încheie ciclul de operațiuni ca și cum ar fi fost recunoscută doar o interogare de Mod C.3.1.2.4.1.1.2. Recunoașterea interogărilor intermod. O interogare intermod trebuie să fie recunoscută atunci când este recepționat un grup de trei impulsuri P_1 - P_3 - P_4 care îndeplinește cerințele prevăzute la pct. 3.1.2.1.5.1. O interogare nu trebuie să fie recunoscută ca o interogare intermod dacă:a) amplitudinea recepționată a impulsului la poziția lui P_4 este cu 6 dB sub amplitudinea lui P_3; saub) intervalul dintre impulsurile P_3 și P_4 este mai mare decât 2,3 μs sau mai mic decât 1,7 μs; sauc) amplitudinea recepționată a impulsurilor P_1 și P_3 este între MTL și -45 dBm, iar durata impulsurilor lui P_1 sau P_3 este mai mică de 0,3 μs; saud) transponderul este blocat (pct. 3.1.2.4.2). Dacă o pereche de blocare P_1 - P_2 și o interogare intermod de Mod A sau Mod C sunt recunoscute simultan, transponderul trebuie să fie blocat.3.1.2.4.1.1.3. Recunoașterea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie recunoscută atunci când este recepționat un impuls P_6 cu inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,20 la 1,30 μs, care urmează după frontul crescător al lui P_6. O interogare de Mod S trebuie să nu fie recunoscută dacă nu este recepționată inversarea fazei de sincronizare în intervalul de la 1,05 la 1,45 μs, care urmează după frontul crescător al lui P_6.3.1.2.4.1.2. Acceptarea interogărilor. Recunoașterea conform pct. 3.1.2.4.1 trebuie să reprezinte o condiție obligatorie pentru acceptarea oricărei interogări.3.1.2.4.1.2.1. Acceptarea interogărilor de Mod A și Mod C. Interogările de Mod A și Mod C trebuie să fie acceptate atunci când sunt recunoscute (pct. 3.1.2.4.1.1.1).3.1.2.4.1.2.2. Acceptarea interogărilor intermod3.1.2.4.1.2.2.1. Acceptarea interogărilor "all-call" de Mod A/C/S. O interogare "all-call" de Mod A/C/S trebuie să fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P_4 este recepționat în limita a 3,45 până la 3,75 μs după frontul crescător al impulsului P_3 și dacă nicio condiție de blocare (pct. 3.1.2.6.9) nu împiedică acceptarea. O interogare "all-call" de Mod A/C/S trebuie să nu fie acceptată dacă frontul descrescător al impulsului P_4 este recepționat mai devreme de 3,3 sau mai târziu de 4,2 μs după frontul crescător al impulsului P_3 sau dacă o condiție de blocare (pct. 3.1.2.6.9) împiedică acceptarea.3.1.2.4.1.2.2.2. Acceptarea interogărilor "all-call" numai de Mod A/C. O interogare "all- call" numai de Mod A/C nu trebuie să fie acceptată de un transponder de Mod S. Notă: Condiția tehnică pentru neacceptarea unei interogări "all-call" numai de Mod A/C este dată în paragraful precedent de cerința privind respingerea unei interogări intermod având un impuls P_4 al cărui front descrescător urmează după frontul crescător al impulsului P_3 la mai puțin de 3,3 μs.3.1.2.4.1.2.3. Acceptarea interogărilor de Mod S. O interogare de Mod S trebuie să fie acceptată numai dacă:a) transponderul este capabil să proceseze formatul uplink (UF) al interogării (pct. 3.1.2.3.2.1.1);b) adresa de interogare corespunde uneia dintre adresele definite la pct. 3.1.2.4.1.2.3.1 indicând faptul că paritatea este stabilită, așa cum este definit la pct. 3.1.2.3.3;c) în cazul unei interogări "all-call", nu se aplică nicio condiție de blocare "all-call", așa cum este definit la pct. 3.1.2.6.9; șid) transponderul este capabil să proceseze datele uplink ale unei interogări (UF-16) de supraveghere aer-aer cu format lung (ACAS) și să le prezinte la o interfață de ieșire, așa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1. Notă: O interogare de Mod S poate fi acceptată dacă sunt întrunite condițiile specificate la pct. 3.1.2.4.1.2.3 a) și b) și transponderul nu este capabil să proceseze date uplink ale unei interogări Comm-A (UF=20 cât și 21) și să le prezinte, în același timp, la o interfață de ieșire, așa cum este prevăzut la pct. 3.1.2.10.5.2.2.1.3.1.2.4.1.2.3.1. Adrese. Interogările de Mod S trebuie să conțină fie:a) adresa aeronavei; saub) adresa "all-call"; sauc) adresa de radio-emisie.3.1.2.4.1.2.3.1.1. Adresa aeronavei. Dacă adresa aeronavei este identică cu adresa extrasă dintr-o interogare recepționată conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa extrasă trebuie considerată corectă în scopul acceptării interogării de Mod S.3.1.2.4.1.2.3.1.2. Adresa "all-call". O interogare "all-call" pentru Modul S-exclusiv (format uplink UF = 11) trebuie să conțină o adresă, denumită adresă "all-call", constând din douăzeci și patru de UNU consecutivi. Dacă adresa "all-call" este extrasă dintr-o interogare recepționată cu format UF = 11, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie să fie considerată corectă pentru acceptarea interogării "all-call" numai pentru Modul S.3.1.2.4.1.2.3.1.3. Adresa de radio-emisie. Pentru a emite un mesaj radio către toate transponderele de Mod S din cadrul fasciculului interogatorului, trebuie să fie folosit un format uplink de interogare de Mod S cod 20 sau 21 iar o adresă formată din douăzeci și patru de UNU consecutivi trebuie să înlocuiască codul de adresă al aeronavei. Dacă codul UF este 20 sau 21 și această adresă de radio-emisie este extrasă dintr-o interogare recepționată, conform procedurii de la pct. 3.1.2.3.3.2 și 3.1.2.3.3.2.1, adresa trebuie considerată corectă pentru acceptarea interogării de radio-emisie de Mod S. Notă: Transponderele asociate cu sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor trebuie să accepte de asemenea radio-emisiile cu UF = 16.3.1.2.4.1.3. Răspunsurile transponderelor. Transponderele de Mod S trebuie să transmită următoarele tipuri de răspunsuri:a) Răspunsuri de Mod A și Mod C șib) Răspunsuri de Mod S.3.1.2.4.1.3.1. Răspunsurile de Mod A și Mod C. Un răspuns de Mod A (Mod C) trebuie să fie transmis după cum se specifică la pct. 3.1.1.6, atunci când a fost acceptată o interogare de Mod A (Mod C).3.1.2.4.1.3.2. Răspunsurile de Mod S. Răspunsurile la interogări, altele decât cele de Mod A și Mod C, trebuie să fie răspunsuri de Mod S.3.1.2.4.1.3.2.1. Răspunsurile la interogările intermod. Un răspuns de Mod S cu format downlink 11 trebuie să fie transmis în conformitate cu prevederile prevăzute la pct. 3.1.2.5.2.2 atunci când a fost acceptată o interogare "all-call" de Mod A/C/S. Echipamentul certificat începând cu data de 1 ianuarie 2020 nu va răspunde la interogările de tip "all-call" pentru Intermodul de Mod A/C/S. Notă: Deoarece transponderele de Mod S nu acceptă interogări "all-call" de Mod A/C- exclusiv, nu este generat nici un răspuns.3.1.2.4.1.3.2.2. Răspunsurile la interogările de Mod S. Conținutul informațional al unui răspuns de Mod S trebuie să reflecte condițiile existente în transponder după finalizarea întregii procesări a interogării care determină acel răspuns. Corespondența dintre formatul uplink și cel downlink trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3.5. Patru categorii de răspunsuri de Mod S pot fi transmise ca răspuns la interogările de Mod S:a) răspunsurile "all-call" de Mod S (DF = 11);b) răspunsurile de supraveghere și ale comunicațiilor cu lungime standard (DF = 4, 5, 20 și 21);c) răspunsurile comunicațiilor cu lungime extinsă (DF = 24); șid) răspunsuri de supraveghere aer-aer (DF = 0 și 16).3.1.2.4.1.3.2.2.1. Răspunsurile la interogările SSR "all-call" numai pentru Modul S- exclusiv. Formatul downlink al răspunsului la o interogare "all-call" numai pentru Modul S (dacă este cerut) trebuie să fie DF = 11. Conținutul răspunsului și regulile pentru determinarea cerinței de răspuns trebuie să fie conform celor definite la pct. 3.1.2.5. Notă: Un răspuns de Mod S poate sau nu poate fi transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 11.3.1.2.4.1.3.2.2.2. Răspunsurile la interogările de supraveghere și comunicațiile cu lungime standard. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 4, 5, 20 sau 21 și un cod de adresă al aeronavei. Conținutul acestor interogări și răspunsuri trebuie să fie așa cum au fost definite la pct. 3.1.2.6. Notă: Dacă este acceptată o interogare de Mod S cu UF = 20 sau 21 și un cod de adresă de radio-emisie, nu se transmite niciun răspuns (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3).3.1.2.4.1.3.2.2.3. Răspunsurile la interogările comunicațiilor cu lungime extinsă. O serie de răspunsuri de Mod S, variind ca număr între 0 și 16, trebuie să fie transmisă atunci când a fost acceptată o interogare de Mod S cu UF = 24. Formatul downlink al răspunsului (dacă există) trebuie să fie DF = 24. Protocoalele care definesc numărul și conținutul răspunsurilor trebuie să fie așa cum sunt definite la pct. 3.1.2.7.3.1.2.4.1.3.2.2.4. Răspunsurile la interogările de supraveghere aer-aer. Un răspuns de Mod S trebuie să fie transmis atunci când au fost acceptate o interogare de Mod S cu UF = 0 și un cod de adresă al aeronavei. Conținutul acestor interogări și răspunsuri trebuie să fie precum este definit la pct. 3.1.2.8.3.1.2.4.2. Blocarea3.1.2.4.2.1. Efectele blocării. Un transponder blocat (pct. 3.1.1.7.4) nu trebuie să recunoască interogările de Mod A, Mod C sau intermod, dacă numai impulsul P_1, ori ambele impulsuri P_1 și P_3 ale interogărilor sunt recepționate pe durata intervalului de blocare. Blocarea nu trebuie să afecteze recunoașterea, acceptarea sau răspunsurile la interogările de Mod S.3.1.2.4.2.2. Perechile de blocare. Perechea de impulsuri de blocare formată din cele două impulsuri de Mod A/C, definită la pct. 3.1.1.7.4.1, trebuie să inițieze blocarea într-un transponder de Mod S, indiferent de poziția perechii de impulsuri într-un grup de impulsuri, cu condiția ca transponderul să nu fie deja blocat sau într-un ciclu de operare. Notă: Perechea P_3 - P_4 a interogării "all-call" numai de Mod A/C împiedică atât un răspuns și totodată inițiază blocarea. De asemenea, preambulul P_1 - P_2 al unei interogări de Mod S inițiază blocarea, independent de forma de undă care îi urmează.3.1.2.5. Operațiuni (tranzacții) intermod și "all-call" de Mod S3.1.2.5.1. Operațiuni intermod. Notă: Operațiunile intermod permit supravegherea aeronavelor numai de Mod A/C și achiziția datelor privind aeronavele de Mod S. Interogarea "all-call" de Mod A/C/S permite transponderelor numai de Mod A/C și celor de Mod S să fie interogate prin aceeași transmisie. Interogarea "all-call" numai de Mod A/C face posibilă obținerea răspunsurilor doar de la transponderele de Mod A/C. În cazul scenariilor multisite, interogatorul trebuie să transmită codul său de identificare în interogările "all-call" numai pentru Modul S. Astfel, se folosește o pereche de interogări "all-call" numai pentru Modul S și numai de Mod A/C. Interogările intermod sunt definite la pct. 3.1.2.1.5.1, iar protocoalele de interogare-răspuns corespunzătoare sunt definite la pct. 3.1.2.4.3.1.2.5.2. Operațiuni (tranzacții) "all-call" numai pentru Modul S. Notă: Aceste operațiuni permit echipamentelor de la sol să identifice aeronavele echipate cu transponder de Mod S prin utilizarea unei interogări adresate tuturor aeronavelor echipate pentru Modul S. Răspunsul se face prin formatul downlink 11, care transmite înapoi codul de adresă al aeronavei. Protocoalele de interogare- răspuns sunt definite la pct. 3.1.2.4.3.1.2.5.2.1. Interogarea "all-call" numai pentru Modul S, format uplink 11
    1610141733
    UFPRICCLAP
    5913163256
    Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink3.1.2.3.2.1.1
    PR probabilitate de răspuns3.1.2.5.2.1.1
    IC cod de interogator3.1.2.5.2.1.2
    CL etichetă de cod liberi — 16 biți3.1.2.5.2.1.3
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.5.2.1.1. PR - probabilitatea de răspuns. Acest câmp uplink de 4 biți (6-9) trebuie să conțină comenzi către transponder care să specifice probabilitatea de răspuns la acea interogare (pct. 3.1.2.5.4). Codurile sunt după cum urmează: 0 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1 1 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/2 2 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/4 3 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/8 4 înseamnă răspuns cu probabilitatea 1/16 5,6,7 Nealocate 8 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1 9 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/2 10 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/4 11 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/8 12 înseamnă ignorarea blocări, răspuns cu probabilitatea 1/16 13, 14, 15 nealocate.3.1.2.5.2.1.2. IC - codul interogatorului. Acest câmp uplink de 4 biți (10-13) trebuie să conțină fie codul de identificare al interogatorului de 4 biți (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3), fie ultimii 4 biți ai codului de identificare a supravegherii de 6 biți (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4), în funcție de valoarea câmpului CL (pct. 3.1.2.5.2.1.3).3.1.2.5.2.1.2.1. [Rezervat]3.1.2.5.2.1.2.2. Utilizarea codurilor de interogator multiple. Un interogator nu trebuie să intercaleze interogări "all-call" numai pentru Modul S utilizând diferite coduri de interogator. Notă: O explicație asupra problemelor de interferență RF, dimensiune a sectorului și impact asupra operațiunilor efectuate prin legături de date, este prezentată în "Manualul Sistemelor Radar Secundar de Supraveghere (SSR)" (Doc 9684).3.1.2.5.2.1.2.3. II- identificatorul interogatorului. Această valoare de 4 biți trebuie să definească un cod (II) al identificatorului interogatorului. Aceste coduri II trebuie să fie alocate interogatoarelor într-o gamă de la 0 la 15. Valoarea lui 0 a codului II trebuie folosită numai pentru achiziția suplimentară de date, împreună cu achiziția bazată pe suprapunerea blocării (pct. 3.1.2.5.2.1.4 și 3.1.2.5.2.1.5). Atunci când două coduri II sunt alocate unui singur interogator, numai un cod II trebuie folosit strict în scopul stabilirii unei legături complete de date. Notă: Activitatea limitată a legăturii de date, inclusiv Comm-A cu segment unic, protocoalele de radio-emisie uplink și downlink și extracția GICB pot fi efectuate de ambele coduri II.3.1.2.5.2.1.2.4. SI - identificatorul de supraveghere. Această valoare de 6 biți trebuie să definească un cod al identificatorului de supraveghere (SI). Aceste coduri SI trebuie să fie alocate interogatoarelor în gama de la 1 la 63. Valoarea 0 a codului SI nu trebuie să fie folosită. Codurile SI trebuie să fie folosite cu protocoalele de blocare multisite (pentru amplasamente multiple) (pct. 3.1.2.6.9.1). Codurile SI nu trebuie să fie folosite cu protocoale de comunicații multisite, (pct. 3.1.2.6.11.3.2, 3.1.2.7.4 sau 3.1.2.7.7).3.1.2.5.2.1.3. CL - eticheta de cod. Acest câmp uplink de 3 biți (14-16) trebuie să definească conținutul câmpului IC. Codare (în binar) 000 câmpul IC conține codul II 001 câmpul IC conține coduri SI de la 1 până la 15 010 câmpul IC conține coduri SI de la 16 până la 31 011 câmpul IC conține coduri SI de la 32 până la 47 100 câmpul IC conține coduri SI de la 48 până la 63 Celelalte valori ale câmpului CL nu trebuie să fie folosite.3.1.2.5.2.1.3.1. Raportul privind capacitatea codului identificatorului de supraveghere (SI). Transponderele care procesează codurile SI (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4) trebuie să raporteze această capacitate prin setarea bitului 35 la valoarea 1 în subcâmpul de capacitate al identificatorului de supraveghere (SIC) al câmpului MB, din raportul privind capacitatea legăturii de date (pct. 3.1.2.6.10.2.2).3.1.2.5.2.1.4. Operațiunea bazată pe suprapunerea blocării. Nota 1. Suprapunerea blocării "all-call" numai pentru Modul S asigură baza pentru achiziția datelor privind aeronavele ce utilizează Modul S, pentru interogatoarele cărora nu le-a fost alocat un cod IC (II sau SI) unic pentru operarea integrală în Mod S (achiziția de date protejată prin asigurarea că nici un alt interogator cu același IC nu poate bloca ținta din aceeași arie de acoperire). Nota 2. Suprapunerea blocării este posibilă utilizând orice cod de interogator.3.1.2.5.2.1.4.1. Rata maximă de interogare "all-call" numai pentru Modul S. Rata maximă a interogărilor "all-call" numai pentru Modul S, atinsă de un interogator care utilizează achiziția de date bazată pe suprapunerea blocării, trebuie să depindă de probabilitatea de răspuns, după cum urmează:a) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 1,0: o rată mai mică de 3 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 30 interogări pe secundă;b) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,5: o rată mai mică de 5 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului sau 60 de interogări pe secundă; șic) pentru o probabilitate de răspuns egală cu 0,25 sau mai mică: o rată mai mică de 10 interogări pe intervalul (dwell) de 3 dB al fasciculului de 3 dB sau 125 interogări pe secundă. Notă: Aceste limite au fost definite pentru a minimiza poluarea RF generată printr-o asemenea metodă, menținând un minim de răspunsuri pentru a permite achiziția de date privind aeronavele, cât timp acestea se află în intervalul fasciculului.3.1.2.5.2.1.4.2. Achiziția pasivă fără utilizarea interogărilor de tip "all-call" ar trebui să fie utilizată în locul anulării blocării. Notă.- Manualul pentru supraveghere aeronautică (Doc. 9924) prezintă îndrumare asupra a diferite metode de achiziție pasivă.3.1.2.5.2.1.4.3. Conținutul câmpurilor pentru o interogare adresată selectiv de un interogator care nu are alocat un cod de interogator. Un interogator căruia nu i-a fost alocat un cod unic individual de interogator și care este autorizat să transmită, trebuie să utilizeze codul II de valoare 0 pentru a efectua interogările selective. În acest caz, interogările adresate selectiv, folosite în legătură cu achiziția de date care utilizează suprapunerea blocării, trebuie să aibă conținutul câmpurilor de interogare restricționate după cum urmează: UF = 4, 5, 20 sau 21 PC = 0 DI = 7 IIS = 0 LOS = 0, cu excepția celor specificate la pct. 3.1.2.5.2.1.5 TMS = 0.3.1.2.5.2.1.4.4. Un interogator căruia nu i-a fost asignat un cod discret unic de interogare și care este autorizat să emită, utilizând codul II=0, nu trebuie să încerce să extragă mesajul Comm-B inițiat la bord, anunțat prin DR=1 sau 3. Notă: Aceste restricții permit supravegherea operațiunilor GICB și extracția emisiei Comm-B, însă împiedică interogarea să facă orice modificări la starea de blocare multisite a transponderului sau la starea protocoalelor de comunicații.3.1.2.5.2.1.5. Achiziția suplimentară de date utilizând codul II egal cu 0. Nota 1. Tehnica de achiziții de date definită la pct. 3.1.2.5.2.1.4 asigură achiziția rapidă de date pentru majoritatea aeronavelor. Din cauza naturii probabilistice a procesului, pot fi necesare multe interogări pentru a obține date privind ultima aeronavă dintr-un grup mare de aeronave aflate în intervalul (dwell) aceluiași fascicul și la aproximativ aceeași distanță (denumită zonă locală de distorsiune/denaturare - garble). Performanța achiziției de date este cu mult îmbunătățită pentru obținerea de date privind aceste aeronave, prin utilizarea unei blocări selective limitate, folosind codul II egal cu 0. Nota 2. Achiziția suplimentară de date constă în blocarea datelor obținute privind aeronavele la codul II=0, urmată de achiziția prin intermediul interogării "all-call" numai pentru Modul S având II=0. Numai aeronavele despre care nu au fost obținute date și acestea nu au fost blocate, vor răspunde, rezultând o achiziție de date mai facilă.3.1.2.5.2.1.5.1. Blocarea în cadrul unui interval (dwell) de fascicul.3.1.2.5.2.1.5.1.1. Atunci când este folosită blocarea codului de interogator II, egal cu zero, pentru a suplimenta achiziția de date, toate aeronavele din interiorul fasciculului, în care este aeronava ce urmează a fi recepționată, trebuie să primească comanda de a se bloca pentru II egal cu 0, nu doar cele din zona de distorsiune/denaturare (garbling). Notă: Blocarea tuturor aeronavelor din interiorul intervalului (dwell) fasciculului reduce numărul de răspunsuri "all-call" de tip FRUIT, generate de interogările "all- call", având codul II egal cu 0.3.1.2.5.2.1.5.2. Durata blocării3.1.2.5.2.1.5.2.1. Interogatoarele care efectuează achiziția suplimentară de date, utilizând II egal cu 0, trebuie să efectueze achiziția prin transmiterea unei comenzi de blocare pentru nu mai mult de două scanări consecutive către fiecare dintre aeronavele despre care au fost deja obținute date din cadrul intervalului (dwell) fasciculului care include zona de distorsiune/denaturare (garbling) și nu trebuie să repete această comandă înainte de trecerea a 48 de secunde. Notă: Minimizarea timpului de blocare reduce probabilitatea de conflict cu activitățile de achiziție de date ale unui interogator învecinat care utilizează de asemenea II egal cu 0 pentru achiziția suplimentară de date.3.1.2.5.2.1.5.2.2. Interogările "all-call" numai pentru Modul S cu II=0, în scopul achiziției suplimentare de date, trebuie să aibă loc în cadrul zonei de distorsiune, pentru nu mai mult de două scanări consecutive, sau în maximum 18 secunde.
    3.1.2.5.2.2. Răspunsul "all-call", format downlink 11
    16933
    DFCAAAPI
    583256
    Răspunsul la interogarea "all-call" numai pentru Modul S sau la interogarea "all-call" de Mod A/C/S trebuie să fie răspunsul "all-call" de Mod S, format downlink 11. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din câmpurile următoare:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    CA capacitate3.1.2.5.2.2.1
    AA adresă anunțată3.1.2.5.2.2.2
    PI paritate/identificator de interogare3.1.2.3.2.1.4
    3.1.2.5.2.2.1. CA - capacitate. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) trebuie să transmită informații privind nivelul transponderului, informațiile suplimentare de mai jos și trebuie să fie folosit în formatele DF = 11 și DF = 17. Codare 0 înseamnă transponder de nivel 1 (numai supraveghere) și nu are posibilitatea de a seta codul CA 7 nici în zbor nici la sol 1 Rezervat 2 Rezervat 3 Rezervat 4 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 la sol 5 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 în zbor 6 înseamnă transponder de nivel 2 sau superior și posibilitatea de a seta codul CA 7 atât în zbor cât și la sol 7 înseamnă câmp DR diferit de 0 sau câmp FS egal cu 2, 3, 4 sau 5, atât în zbor cât și la sol Atunci când condițiile pentru codul CA 7 nu sunt îndeplinite, aeronavele dotate cu transpondere de nivel 2 sau superior:a) care nu au mijloace automate de a seta condiția la sol, trebuie să utilizeze codul CA 6.b) cu sisteme automate de determinare a condiției la sol trebuie să utilizeze codul CA 4 când se află la sol și 5 când se află în zbor. Notă: Codurile CA de la 1 la 3 sunt rezervate pentru a menține compatibilitatea cu versiunea anterioară (backward compatibility)3.1.2.5.2.2.2. AA - adresa anunțată. Acest câmp downlink de 24 de biți (9-32) trebuie să conțină codul de adresă al aeronavei care asigură identificarea neechivocă a acesteia.
    3.1.2.5.3. Protocolul de blocare. Protocolul "all-call" de blocare, definit la pct. 3.1.2.6.9, trebuie să fie utilizat de interogator cu privire la o aeronavă, odată ce adresa acelei aeronave a fost obținută de un interogator, cu condiția ca:– interogatorul să utilizeze un cod IC diferit de zero; și– aeronava să se afle într-o zonă în care interogatorul este autorizat să utilizeze blocarea. Nota 1. După achiziția datelor, un transponder este interogat prin interogări adresate discret, după cum se prevede la pct. 3.1.2.6, 3.1.2.7 și 3.1.2.8, iar protocolul "all-call" de blocare este folosit pentru a împiedica răspunsurile la alte interogări "all-call". Nota 2. Autoritățile naționale de supervizare din regiune, responsabile cu alocarea codurilor IC pot defini reguli care să limiteze utilizarea interogărilor selective și a protocolului de blocare (de ex. fără blocare într-o zona limitată definită, utilizarea blocării intermitente în zone definite și fără blocarea aeronavelor care nu au fost încă echipate cu capacitate de cod SI).3.1.2.5.4. Protocolul "all-call" stocastic. Transponderul trebuie să execute un proces aleatoriu la acceptarea tipului de interogare "all-call" numai pentru Mod S, având cod PR egal cu o valoare de la 1 la 4 sau de la 9 la 12. Decizia de răspuns trebuie să fie luată în conformitate cu probabilitatea specificată în interogare. Un transponder nu trebuie să răspundă dacă este recepționat un cod PR egal cu 5, 6, 7, 13, 14 sau 15 (pct. 3.1.2.5.2.1.1). Notă: Apariția aleatorie a răspunsurilor permite interogatorului să obțină date despre aeronavele eșalonate la distanțe mici, ale căror răspunsuri altfel s-ar fi perturbat (garble) sincron unul pe celălalt.
    3.1.2.6. Supravegherea adresată și operațiunile referitoare la comunicații cu lungime standard. Nota 1. Interogările descrise în această secțiune sunt adresate unei anumite aeronave. Există două tipuri de bază de interogări și de răspunsuri, scurte și lungi. Interogările și răspunsurile scurte sunt UF 4 și 5 și DF 4 și 5, în timp ce interogările și răspunsurile lungi sunt UF 20 și 21 și DF 20 și 21. Nota 2. Protocoalele de comunicații sunt date la pct. 3.1.2.6.11. Aceste protocoale descriu controlul schimbului de date.3.1.2.6.1. Supravegherea, solicitarea altitudinii, formatul uplink 4
    169141733
    UFPCRRDISDAP
    5813163256
    Formatul acestei interogări trebuie să constea din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink3.1.2.3.2.1.1
    PC protocol3.1.2.6.1.1
    RR solicitare de răspuns3.1.2.6.1.2
    DI identificarea indicativului3.1.2.6.1.3
    SD indicativ special3.1.2.6.1.4
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.1.1. PC - protocol. Acest câmp uplink de 3 biți (6-8) trebuie să conțină comenzi de operare pentru transponder. Câmpul PC, valorile de la 2 la 7 trebuie să fie ignorat, iar valorile 0 și 1 trebuie procesate pentru supraveghere sau interogări Comm-A care conțin DI = 3 (pct. 3.1.2.6.1.4.1). Codare 0 înseamnă nicio acțiune 1 înseamnă blocare "all-call" neselectivă (pct. 3.1.2.6.9.2) 2 Nealocat 3 Nealocat 4 înseamnă încheiere Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3) 5 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8) 6 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3) 7 Nealocat3.1.2.6.1.2. RR - solicitare de răspuns. Acest câmp uplink de 5 biți (9-13) trebuie să impună lungimea și conținutul unui răspuns solicitat. Ultimii patru biți din codul RR de 5 biți, transformați în echivalentul lor zecimal, trebuie să reprezinte codul BDS1 (pct. 3.1.2.6.11.2 sau 3.1.2.6.11.3) al mesajului solicitat Comm-B, dacă cel mai semnificativ bit (MSB) al codului RR este 1 (RR este mai mare sau egal cu16). Codarea RR = 0-15 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format de supraveghere (DF = 4 sau 5); RR = 16-31 trebuie utilizat pentru a solicita un răspuns cu format Comm-B (DF = 20 sau 21); RR = 16 trebuie utilizat pentru a solicita transmiterea unui mesaj Comm-B inițiat la bord conform pct. 3.1.2.6.11.3 sau pentru a solicita extracția unui mesaj de emisie Comm-B, conform pct. 3.1.2.6.11.4; RR = 17 trebuie utilizat pentru a solicita un raport privind capacitatea legăturii de date, conform pct. 3.1.2.6.10.2.2; RR = 18 trebuie utilizat pentru a solicita identificarea aeronavei conform pct. 3.1.2.9; 19-31 nu sunt atribuite în secțiunea 3.1. Notă: Codurile 19-31 sunt rezervate pentru aplicații precum comunicațiile prin legătura de date (data link), sistemul de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS), etc.3.1.2.6.1.3. DI - identificarea indicativului. Acest câmp uplink de 3 biți (14-16) trebuie să identifice structura câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4). Codarea 0 înseamnă SD nealocat, cu excepția IIS, biții 21 -27 și 29 - 32 nu sunt alocați, iar bitul 28 conține "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i). 1 înseamnă că SD conține informații de control multisite și pentru comunicații 2 înseamnă că SD conține date de control pentru squitter extins 3 înseamnă că SD conține informații de control pentru blocare SI multisite, radio-emisie și GICB, iar bitul 28 conține "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i). 4-6 înseamnă SD nealocate 7 înseamnă că SD conține solicitarea de citire a datelor extinse, informații de control multisite și pentru comunicații, iar bitul 28 conține "OVC" (overlay control - controlul suprapunerii - 3.1.2.6.1.4.1.i)..3.1.2.6.1.4. SD - indicativ special. Acest câmp uplink de 16 biți (17-32) trebuie să conțină coduri de control care depind de codarea din câmpul DI. Notă: Câmpul indicativului special (SD) este prevăzut pentru a realiza transferul de informații de control multisite, de blocare și de comunicații de la stația de la sol către transponder.
    Codul DIStructura câmpului SD
    017212829
    IISRezervatOVCRezervat
    20272832
    1172123262729
    IISMBSMESLOSRSSTMS
    202225262832
    21721242729
    RezervatTCSRCSSASRezervat
    2023262832
    31723242829
    SISLSSRSSOVCRezervat
    2223272832
    717212526272829
    IISRRSRezervatLOSRezervatOVSTMS
    20242526272832
    3.1.2.6.1.4.1. Subcâmpurile în SD. Câmpul SD trebuie să conțină informații după cum urmează:a) Dacă DI = 0, 1 sau 7:IIS, subcâmpul de 4 biți (17-20) al identificatorului interogatorului, trebuie să conțină un cod alocat identificatorului interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.3);b) Dacă DI = 0:biții 21-32 nu sunt alocați;c) Dacă DI = 1: MBS, subcâmpul Comm-B multisite de 2 biți (21, 22), trebuie să aibă următoarele coduri: 0 înseamnă nicio acțiune Comm-B1 înseamnă solicitare de rezervare Comm-B inițiată la bord (pct. 3.1.2.6.11.3.1)2 înseamnă întreruperea Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.3.2.3)3 NealocatMES, subcâmpul ELM multisite de 3 de biți (23-25), trebuie să conțină comenzi de rezervare și încheiere pentru ELM după cum urmează: 0 înseamnă nicio acțiune ELM1 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.1)2 înseamnă încheiere ELM uplink (pct. 3.1.2.7.4.2.8)3 înseamnă solicitare de rezervare ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1.1)4 înseamnă încheiere ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.3)5 înseamnă solicitare de rezervare ELM uplink și încheiere ELM downlink6 înseamnă încheiere ELM uplink și solicitare de rezervare ELM downlink7 înseamnă încheiere ELM uplink și ELM downlink.RSS, subcâmpul de 2 biți (27, 28) al stării rezervărilor, trebuie să solicite transponderului să își raporteze starea de rezervare în câmpul UM. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio solicitare1 înseamnă raportarea stării rezervării Comm-B în UM2 înseamnă raportarea stării rezervării ELM uplink în UM3 înseamnă raportarea stării rezervării ELM downlink în UM.d) Dacă DI = 1 sau 7: LOS, subcâmpul de blocare de 1 bit (26), dacă este setat la 1, trebuie să însemne o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în IIS; LOS setat la 0 trebuie să fie utilizat pentru a indica faptul că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare;TMS, subcâmpul de mesaje tactice de 4 biți (29-32), trebuie să conțină informații de control pentru comunicațiile de date utilizate de echipamentele de bord;e) Dacă DI = 7: RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns, de 4 biți (21-24) din SD, trebuie să furnizeze codul BDS2 al unui răspuns Comm-B solicitat; biții 25, 27 și 28 nu sunt alocați.f) Dacă DI = 2: TCS, subcâmpul de control de tip (21-23), de 3 biți din SD, trebuie să controleze tipurile de format de squitter extins utilizat de transponder și cel de suprafață raportat de transponder și răspunsul acestuia la interogările de Mod A/C, la interogările de tip "all-call" de Mod A/C/S și la interogările de tip "all-call" de Mod S. Au fost alocate următoarele coduri: 0 înseamnă nicio comandă privind tipurile de format de suprafață sau inhibare a răspunsului.1 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafață pentru următoarele 15 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.2).2 înseamnă utilizarea tipurilor de format de suprafață pentru următoarele 60 secunde (a se vedea 3.1.2.6.1.4.3).3 înseamnă anularea comenzii privind tipurile de format de suprafață și de inhibare a răspunsului.4-7 RezervateTransponderul trebuie să aibă capacitatea de a accepta o comandă nouă chiar dacă o comandă anterioară nu și-a încetat încă acțiunea.RCS, subcâmpul de control al ratei de 3 biți (24-26) din SD, trebuie să controleze rata de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipurilor de squitter extins de suprafață. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra ratei de squitter a transponderului când acesta raportează formatele tipului de squitter extins de la bord. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio comandă privind rata de squitter extins pentru poziția de sol1 înseamnă raportarea unei rate mari de squitter extins pentru poziția de sol pentru 60 secunde2 înseamnă raportarea unei rate mici de squitter extins pentru poziția de sol pentru 60 secunde3-7 RezervateNota 1. Definițiile ratelor de squitter extins mari și mici sunt date la pct. 3.1.2.8.6.4.și se aplică poziției de la sol, identificării și categoriei aeronavei și mesajelor cu statut operațional.Nota 2. Așa cum se prevede la pct. 3.1.2.8.5.2 d), squitter-ele de achiziție sunt transmise atunci când squitter-ele extinse pentru formatele de tip suprafață nu sunt transmise.SAS, subcâmpul antenei de suprafață de 2 biți (27-28) din SD, trebuie să controleze selecția antenei pentru recepția în diversitate a transponderului, care este folosită (1) pentru squitter-ul extins, atunci când transponderul raportează formatele de tip suprafață, și (2) pentru squitter-ul de identificare atunci când transponderul raportează aeronava pe sol. Acest subcâmp nu trebuie să aibă efect asupra selectării antenei pentru recepția în diversitate a transponderului, atunci când acesta raportează faza zborului. Următoarele coduri au fost alocate: 0 înseamnă nicio comandă pentru antene1 înseamnă alternarea antenelor de sus și de jos pentru 120 secunde2 înseamnă utilizarea antenei de jos pentru 120 secunde3 înseamnă revenirea la starea implicită.Notă: Antena de sus este selectată în mod implicit (pct. 3.1.2.8.6.5).g) Dacă DI = 3: SIS, subcâmpul identificatorului de supraveghere de 6 biți (17-22) din SD, trebuie să conțină un cod alocat identificatorului de supraveghere al interogatorului (pct. 3.1.2.5.2.1.2.4).LSS, subcâmpul de supraveghere a blocării de 1 bit, (23), dacă este setat la 1, trebuie să semnifice o comandă de blocare multisite de la interogatorul indicat în SIS. Dacă este setat la 0, LSS trebuie să semnifice că nu este comandată nicio schimbare a stării de blocare.RRS, subcâmpul de solicitare de răspuns de 4 biți (24-27) din SD, trebuie să conțină codul BDS2 al unui registru GICB solicitat.Biții de la 28 la 32 nu sunt atribuiți.h) Dacă DI=4, 5 sau 6, atunci câmpul SD nu are nicio semnificație și nu trebuie să aibă impact asupra altor cicluri de tranzacție a protocoalelor. Aceste coduri DI rămân rezervate până la o viitoare alocare a câmpului SD.i) Dacă DI=0, 3 sau 7:Suplimentar față de cerințele de mai sus, "SD" trebuie să conțină următoarele:OVC" Subcâmpul de "overlay control" (control al suprapunerii) de 1 bit (bitul 28) în "SD" este utilizat de interogator pentru a comanda ca paritatea datelor ("DP" - 3.1.2.3.2.1.5) să fie suprapusă peste răspunsul rezultat dat interogării, conform paragrafului 3.1.2.6.11.2.5.3.1.2.6.1.4.2. Subcâmpul TCS egal cu unu (1) în câmpul SD pentru squittere extinse. Atunci când subcâmpul TCS din câmpul SD este setat să fie egal cu unu (1), acesta semnifică următoarele:a) emisia squitterelor extinse pentru formatele de suprafață, ce cuprind mesajul privind poziția la suprafață (3.1.2.8.6.4.3), identificarea și categoria mesajului (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operațională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) și mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 15 secunde, la rate apropiate, la vârful antenei, pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepția situațiilor în care se specifică altfel de către SAS (3.1.2.6.1.4.1 f).b) inhibarea răspunsurilor la interogările de Mod A/C, Mod A/C/S "all-call" și numai Mod S "all-call" pentru următoarele 15 secunde.c) emisia squitterelor de achiziție, conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform specificațiilor din 3.1.2.8.5.3.a.d) neafectarea stării aer-sol, raportată prin câmpurile CA, FS și VS.e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatul mesajelor de bord.f) emisia squitterelor extinse având formate de suprafață, cu rate conform subcâmpului TRS, cu excepția situației în care sunt comandate pentru a transmite cu rate setate de subcâmpul RCS.3.1.2.6.1.4.3. Subcâmpul TCS egal cu doi (2) în câmpul SD pentru squittere extinse. Când subcâmpul TCS din subcâmpul SD este setat la valoarea doi (2), acesta semnifică următoarele:a) emisia squitterelor extinse in formatele de sol, ce include mesajele pentru poziția pe sol (3.1.2.8.6.4.3), mesajul de identificare și categorie (3.1.2.8.6.4.4), mesajul privind starea operațională a aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) și mesajul privind starea aeronavei (3.1.2.8.6.4.6) pentru următoarele 60 de secunde, cu rate corespunzătoare, la antena de vârf pentru sistemele de bord care au capacitatea de diversitate a antenei, cu excepția situațiilor în care este specificat altfel prin SAS (3.1.2.6.1.4.1.f);b) inhibarea răspunsurilor pentru interogările de Mod A/C, Mod A/C/S "all-call" și Mod S numai "all-call" pentru următoarele 60 de secunde;c) emisia squitterelor de achiziție conform 3.1.2.8.5 utilizând antene conform celor specificate în 3.1.2.8.5.3..a;d) nu are impact asupra situației aer-sol raportate prin câmpurile CA, FS și VS;e) emisia discontinuă a squitterelor extinse cu formatele mesajelor de bord și f) emisia squitterelor extinse în formate de suprafață cu rate ce corespund subcâmpului TRS, cu excepția situației în care sunt comandate să transmită cu rate setate de subcâmpul RCS.
    3.1.2.6.1.5. Procesarea câmpurilor PC și SD. Atunci când DI = 1, procesarea câmpului PC trebuie finalizată înainte de procesarea câmpului SD.
    3.1.2.6.2. Solicitarea de altitudine Comm-A, format uplink 20
    16914173389
    UFPCRRDISDMAAP
    5813163288112
    Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink3.1.2.3.2.1.1
    PC protocol3.1.2.6.1.1
    RR solicitare de răspuns3.1.2.6.1.2
    DI identificare indicativ3.1.2.6.1.3
    SD indicativ special3.1.2.6.1.4
    MA mesaj, Comm-A3.1.2.6.2.1
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.2.1. MA - mesaj Comm-A. Acest câmp de 56 de biți (33-88) trebuie să conțină un mesaj de legătură de date (data link) către aeronavă.
    3.1.2.6.3. Solicitarea privind identitatea supravegherii, format uplink 5
    169141733
    UFPCRRDISDAP
    5813163256
    Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink3.1.2.3.2.1.1
    PC protocol3.1.2.6.1.1
    RR solicitare de răspuns3.1.2.6.1.2
    DI identificare indicativ3.1.2.6.1.3
    SD indicativ special3.1.2.6.1.4
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.4. Solicitarea de identitate Comm-A, format uplink 21
    16914173389
    UFPCRRDISDMAAP
    5813163288112
    Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink3.1.2.3.2.1.1
    PC protocol3.1.2.6.1.1
    RR solicitare de răspuns3.1.2.6.1.2
    DI identificare indicativ3.1.2.6.1.3
    SD indicativ special3.1.2.6.1.4
    MA mesaj, Comm-A3.1.2.6.2.1
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.5. Răspunsul privind altitudinea de supraveghere, format downlink 4
    169142033
    DFFSDRUMACAP
    5813193256
    Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având o valoare a câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    FS faza (stare) zbor3.1.2.6.5.1
    DR solicitare downlink3.1.2.6.5.2
    UM mesaj utilitar3.1.2.6.5.3
    AC cod de altitudine3.1.2.6.5.4
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.5.1. FS - faza (stare) zbor. Acest câmp downlink de 3 biți (6-8) trebuie să conțină următoarele informații: Codarea 0 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este în zbor 1 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este la sol 2 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este în zbor 3 înseamnă alertă, niciun SPI, aeronava este la sol 4 înseamnă alertă și SPI, aeronava este în zbor sau la sol 5 înseamnă nicio alertă și niciun SPI, aeronava este în zbor sau la sol 6 Rezervat 7 Nealocat Notă: Condițiile care provoacă o alertă sunt prezentate la pct. 3.1.2.6.10.1.1.3.1.2.6.5.2. DR - solicitare downlink. Acest câmp downlink de 5 biți (9-13) trebuie să conțină solicitări pentru informații downlink: Codare 0 înseamnă nicio solicitare downlink 1 înseamnă solicitare de trimitere mesaj Comm-B 2 rezervat pentru ACAS 3 rezervat pentru ACAS 4 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 1 disponibil 5 înseamnă mesaj de radio-emisie Comm-B 2 disponibil 6 rezervat pentru ACAS 7 rezervat pentru ACAS 8-15 Neatribuite 16-31 a se vedea protocolul ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.1) Codurile 1-15 trebuie să aibă prioritate față de codurile 16-31. Acordarea de prioritate codurilor 1-15 permite ca anunțarea unui mesaj Comm-B să întrerupă anunțarea unui ELM downlink. Acesta acordă prioritate anunțării mesajului mai scurt.3.1.2.6.5.3. UM - mesaj utilitar. Acest câmp downlink de 6 biți (14-19) trebuie să conțină informații privind starea comunicațiilor transponderului, după cum este specificat la pct. 3.1.2.6.1.4.1 și 3.1.2.6.5.3.1.3.1.2.6.5.3.1. Subcâmpurile din UM pentru protocoalele multisite Structura câmpului UM
    1418
    IISIDS
    1719
    Următoarele subcâmpuri trebuie să fie introduse de transponder în câmpul UM al răspunsului, dacă o interogare de supraveghere sau de Comm-A (UF este egal cu 4, 5, 20, 21) conține DI = 1 și RSS diferit de 0: IIS - subcâmpul identificatorului interogatorului de 4 biți (14-17) raportează identificatorul interogatorului care este rezervat pentru comunicațiile multisite; IDS - subcâmpul indicativului identificatorului de 2 biți (18, 19) raportează tipul de rezervare efectuată de interogatorul identificat în IIS. Codarea alocată este: 0 înseamnă fără informații 1 înseamnă că IIS conține codul II Comm-B 2 înseamnă că IIS conține codul II Comm-C 3 înseamnă că IIS conține codul II Comm-D.
    3.1.2.6.5.3.2. Starea rezervărilor multisite. Identificatorul interogatorului stației de la sol, rezervate în mod curent pentru transmiterea multisite de Comm-B, (pct. 3.1.2.6.11.3.1), trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 1 în subcâmpul IDS, dacă conținutul UM nu este specificat de interogare (când DI = 0 sau 7 sau atunci când DI = 1 și RSS = 0). Identificatorulul interogatorului stației de la sol rezervate în mod curent pentru transmiterea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.6.1), dacă este cazul, trebuie să fie transmis în subcâmpul IIS împreună cu codul 3 în subcâmpul IDS, dacă conținutul UM nu este specificat de interogare și nu există nicio rezervare curentă Comm-B.
    3.1.2.6.5.4. AC - codul altitudinii. Acest câmp de 13 biți (20-32) trebuie să conțină altitudinea codată, după cum urmează:a) Bitul 26 este desemnat ca bitul M și trebuie să fie 0 dacă altitudinea este raportată în ft. M egal cu 1 trebuie să fie rezervat pentru a indica că raportarea altitudinii se efectuează în unități metrice.b) Dacă M este egal cu 0, atunci bitul 28 este desemnat ca bitul Q. Q egal cu 0 trebuie să fie folosit pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 100 ft. Q egal cu 1 trebuie să fie utilizat pentru a arăta că altitudinea este raportată în incremente de 25 ft.c) Dacă bitul M (bitul 26) și bitul Q (bitul 28) sunt egali cu 0, altitudinea trebuie să fie codată conform modelului pentru răspunsurile de Mod C de la pct. 3.1.1.7.12.2.3. Începând cu bitul 20, secvența trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, ZERO, B2, D2, B4, D4.d) Dacă bitul M este egal cu 0 și bitul Q este egal cu 1, câmpul de 11 biți, reprezentat de biții de la 20 până la 25, bitul 27 și biții de la 29 până la 32 trebuie să reprezinte un câmp codat binar, având cel mai puțin semnificativ bit (LSB) cu valoarea de 25 ft. Valoarea binară a numărului întreg pozitiv "N" trebuie să fie codată pentru a raporta altitudinea barometrică în intervalul [(25 N - 1 000) ± 12,5 ft]. Codarea de la pct. 3.1.2.6.5.4 c) trebuie să fie folosită pentru a raporta altitudinea barometrică peste 50187,5 ft. Nota 1.- Această metodă de codare este capabilă să furnizeze doar valori între minus 1000 ft și plus 50175 ft. Nota 2.- Cel mai semnificativ bit (MSB) al acestui câmp este bitul 20, conform cerințelor de la pct. 3.1.2.3.1.3.e) Dacă bitul M este egal cu 1, câmpul de 12 biți, reprezentat de biții de la 20 până la 25 și de biții de la 27 până la 31, trebuie să fie rezervat pentru codarea altitudinii în unități metrice.f) ZERO trebuie să fie transmis în fiecare dintre cei 13 biți ai câmpului AC, dacă nu sunt disponibile informații de altitudine sau dacă altitudinea a fost determinată ca nefiind validă.
    3.1.2.6.6. Răspunsul de altitudine Comm-B, format downlink 20
    16914203389
    DFFSDRUMACMBAP
    5813193288112
    Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 4 sau 20, având valoarea câmpului RR mai mare decât 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    FS faza (stare) zbor3.1.2.6.5.1
    DR solicitare downlink3.1.2.6.5.2
    UM mesaj utilitar3.1.2.6.5.3
    AC cod de altitudine3.1.2.6.5.4
    MB mesaj, Comm-B3.1.2.6.6.1
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.6.1. MB - mesaj Comm-B. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de legătura de date către sol.
    3.1.2.6.7. Răspunsul de identitate pentru supraveghere, format downlink 5
    169142033
    DFFSDRUMIDAP
    5813193256
    Acest răspuns trebuie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mică decât 16. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    FS faza (stare) zbor3.1.2.6.5.1
    DR solicitare downlink3.1.2.6.5.2
    UM mesaj utilitar3.1.2.6.5.3
    ID identitate3.1.2.6.7.1
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.7.1. ID - identitate (cod de Mod A). Acest câmp de 13 biți (20-32) trebuie să conțină codul de identitate al aeronavei, conform modelului pentru răspunsurile de Mod A de la pct. 3.1.1.6. Începând cu bitul 20, secvența de biți trebuie să fie C1, A1, C2, A2, C4, A4, ZERO, B1, D1, B2, D2, B4, D4.
    3.1.2.6.8. Răspunsul de identitate Comm-B, format downlink 21
    16914203389
    DFFSDRUMIDMBAP
    5813193288112
    Acest răspuns trebuie să fie generat ca răspuns la o interogare UF 5 sau 21 având valoarea câmpului RR mai mare de 15. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    FS faza (stare) zbor3.1.2.6.5.1
    DR solicitare downlink3.1.2.6.5.2
    UM mesaj utilitar3.1.2.6.5.3
    ID identitate3.1.2.6.7.1
    MB mesaj, Comm-B3.1.2.6.6.1
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.6.9. Protocoale de blocare Notă.- Blocările "all-call" neselective și blocările multisite nu se exclud mutual. Interogatoarele care utilizează protocoale de blocare multisite, pentru coordonarea interogatoarelor aflate în rețea, se pot utiliza comenzi de blocare neselective în cadrul aceleiași interogări. De exemplu, blocarea non-selectivă poate fi utilizată pentru a împiedica transponderul de Mod S să răspundă în mod eronat cu un răspuns de tip DF=11 la o interogare de tip Mod A/C/S "all-call" detectată în mod greșit dintr-o interogare de Mod A/C exclusiv "all-call". Acest lucru se datorează interpretării eronate a impulsului P4 îngust ca un impuls P4 larg.3.1.2.6.9.1. Blocarea "all-call" multisite. Notă: Protocolul de blocare multisite previne ca achiziția de date a transponderului să fie împiedicată de o stație de la sol, prin comenzi de blocare primite de la o altă stație de la sol învecinată, a cărei acoperire se suprapune cu prima stație.3.1.2.6.9.1.1. Comanda de blocare multisite trebuie să fie transmisă în câmpul SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1). O comandă de blocare pentru un cod II trebuie transmisă într-un câmp SD cu DI = 1 sau DI = 7. O comandă de blocare II trebuie să fie indicată prin codul LOS egal cu 1 și prin prezența unui identificator al interogatorului diferit de zero, în subcâmpul IIS al câmpului SD. O comandă de blocare pentru un cod SI trebuie să fie transmisă într-un câmp SD cu DI = 3. Blocarea SI trebuie să fie indicată prin LSS egal cu 1 și prin prezența unui identificator al interogatorului diferit de zero în subcâmpul SIS al SD. După ce un transponder a acceptat o interogare conținând o comandă de blocare multisite, acesta trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) orice interogare "all-call" numai pentru Modul S, care include identificatorul interogatorului care a comandat blocarea. Blocarea trebuie să persiste pentru un interval Tl (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima acceptare a unei interogări ce conține comanda de blocare multisite. Blocarea multisite nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări "all-call" numai pentru Mod S, conținând coduri PR de la 8 la 12. Dacă o comandă de blocare (LOS = 1) este recepționată împreună cu IIS = 0, aceasta trebuie să fie interpretată ca blocare neselectivă "all-call" (pct. 3.1.2.6.9.2). Nota 1.- Cincisprezece interogatoare pot trimite comenzi de blocare multisite II independente. În plus, 63 de interogatoare pot trimite comenzi de blocare SI independente. Fiecare dintre aceste comenzi de blocare trebuie să fie temporizată separat. Nota 2.- Blocarea multisite, care utilizează numai coduri II diferite de zero, nu afectează răspunsul transponderului la interogările "all-call" numai pentru Mod S conținând II egal cu 0 sau interogările "all-call" de Mod A/C/S.3.1.2.6.9.2. Blocarea "all-call" neselectivă. Nota 1.- În cazurile în care protocolul de blocare "all-call" multisite pentru codurile II nu este cerut (de ex. atunci când nu există suprapunere de acoperire sau există coordonare la nivelul stațiilor de la sol prin intermediul comunicațiilor sol-sol), poate fi folosit protocolul de blocare neselectivă. La acceptarea unei interogări care conține codul 1 în câmpul PC, un transponder trebuie să înceapă să blocheze (de ex. să nu accepte) două tipuri de interogări "all- call":a) "all-call" numai pentru Mod S (UF = 11), cu II egal cu 0 șib) "all-call" de Mod A/C/S de la pct. 3.1.2.1.5.1.1. Această condiție de blocare trebuie să persiste pentru un interval Td (pct. 3.1.2.10.3.9) de la ultima recepționare a comenzii. Blocarea neselectivă nu trebuie să împiedice acceptarea unei interogări "all-call" numai pentru Modul S conținând codurile PR de la 8 până la 12. Nota 2.- Blocarea neselectivă nu afectează răspunsul transponderului la interogările "all-call" numai pentru Modul S conținând II diferit de 0.3.1.2.6.10. Protocoale de date elementare3.1.2.6.10.1. Protocolul privind faza (starea) zborului. Faza zborului trebuie să fie raportată în câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1).3.1.2.6.10.1.1. Alerta. O condiție de alertă trebuie să fie raportată în câmpul FS, dacă codurile de identitate de Mod A transmise în răspunsurile de Mod A și în formatele downlink DF egal cu 5 și DF egal cu 21 sunt modificate de pilot.3.1.2.6.10.1.1.1. Condiția de alertă permanentă. Condiția de alertă trebuie să fie menținută dacă codul de identitate de Mod A este modificat la 7500, 7600 sau 7700.3.1.2.6.10.1.1.2. Condiția de alertă temporară. Condiția de alertă trebuie să fie temporară și să se auto anuleze după TC secunde dacă codul de identitate de Mod A este schimbat la o valoare diferită de cele enumerate la pct. 3.1.2.6.10.1.1.1. Notă: Valoarea Tc este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.3.1.2.6.10.1.1.3. Încetarea condiției de alertă permanentă. Condiția de alertă permanentă trebuie să înceteze și să fie înlocuită cu o condiție de alertă temporară atunci când codul de identitate de Mod A este setat la o valoare diferită de 7500, 7600 sau 7700.3.1.2.6.10.1.2. Raportul privind poziția la sol. Poziția la-sol a aeronavei trebuie să fie raportată în câmpul CA (pct. 3.1.2.5.2.2.1), câmpul FS (pct. 3.1.2.6.5.1) și câmpul VS (pct. 3.1.2.8.2.1). Dacă o indicație automată a stării la sol (de ex. greutatea pe roți sau comutatorul de pe o jambă a trenului de aterizare) este disponibilă în interfața de date a transponderului, aceasta trebuie să fie folosită ca bază pentru raportarea poziției la sol, cu excepția specificațiilor de la pct. 3.1.2.6.10.3.1 și 3.1.2.8.6.7. Dacă o asemenea indicație nu este disponibilă în interfața de date a transponderului (pct. 3.1.2.10.5.1.3) , codurile FS și VS trebuie să indice faptul că aeronava este în zbor, iar câmpul CA trebuie să indice faptul că aeronava este fie în zbor, fie la sol (CA=6).3.1.2.6.10.1.3. Identificarea specială a poziției (SPI). Un echivalent al impulsului SPI trebuie să fie transmis de transponderele de Mod S în câmpul FS și în subcâmpul stării de supraveghere (SSS), atunci când acestea sunt activate manual. Acest impuls trebuie să fie transmis pentru Ti secunde de la inițiere (pct. 3.1.1.6.3, 3.1.1.7.13 și 3.1.2.8.6.3.1.1). Notă.- Valoarea Ti este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.3.1.2.6.10.2. Protocolul de raportare a capacității. Structura și conținutul datelor din registrele de raport privind capacitatea legăturii de date trebuie să fie implementate astfel încât să fie asigurată interoperabilitatea. Nota 1.- Capacitatea aeronavei este raportată în câmpuri speciale, așa cum este definit în următoarele paragrafe. Nota 2.- Formatul de date din registrele pentru raportarea capacității este specificat în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.6.10.2.1. Raportul privind capacitatea. Câmpul CA de 3 biți, conținut în răspunsul "all-call", DF egal cu 11, trebuie să raporteze capacitatea elementară (de bază) a unui transponder de Mod S, după cum este descris la pct. 3.1.2.5.2.2.1.3.1.2.6.10.2.2. Raportul privind capacitatea legăturii de date. Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să furnizeze interogatorului o descriere a capacității legăturii de date a echipamentului de Mod S. Notă.- Raportul privind capacitatea legăturii de date este conținut în registrul 10_16 cu o posibilă extensie în registrele de la 1116 la 1616 atunci când este solicitată o continuare.3.1.2.6.10.2.2.1. Extragerea și subcâmpurile din MB pentru raportul privind capacitatea legăturii de date.3.1.2.6.10.2.2.1.1. Extragerea raportului privind capacitatea legăturii de date, conținut în registrul 10_16. Raportul trebuie să fie obținut printr-un răspuns Comm-B inițiat de la sol, ca răspuns la o interogare care include RR egal cu 17 și DI diferit de 7 sau DI egal cu 7 și RRS egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.2).3.1.2.6.10.2.2.1.2. Sursele capacității legăturii de date. Rapoartele privind capacitatea legăturii de date trebuie să conțină capacitățile furnizate de transponder, ADLP-ul (Airborne Data Link Processor - procesor de la bordul aeronavei pentru legăturile de date) și unitatea ACAS. Dacă se pierd intrările externe, transponderul trebuie să aducă la zero biții corespunzători din raportul privind legătura de date.3.1.2.6.10.2.2.1.3. Raportul privind capacitatea legăturii de date trebuie să conțină informații privind capacitățile, după cum sunt specificate în tabelul 3.1.3.1.2.6.10.2.2.1.4. Numărul versiunii de subrețea de Mod S trebuie să conțină informații pentru a asigura interoperabilitatea cu echipamentele mai vechi de la bordul aeronavelor.3.1.2.6.10.2.2.1.4.1. Numărul versiunii de subrețea de Mod S trebuie să indice faptul că toate funcțiile implementate ale subrețelei sunt în conformitate cu cerințele numărului versiunii indicate. Numărul versiunii subrețelei de Mod S trebuie setat la o valoare diferită de zero dacă este instalat cel puțin un DTE (data terminal equipment - echipament terminal de date) sau un serviciu specific de Mod S. Notă.- Numărul versiunii nu indică faptul că sunt implementate toate funcțiile posibile ale respectivei versiuni.3.1.2.6.10.2.2.2. Actualizarea raportului privind capacitatea legăturii de date. Transponderul trebuie să compare, la intervale de timp care nu depășesc patru secunde, starea curentă a legăturii de date (biții 41-88 din raportul privind capacitatea legăturii de date) cu ultima stare raportată și, dacă se observă o diferență, trebuie să inițieze un raport revizuit privind capacitatea legăturii de date prin radio-emisie Comm-B (pct. 3.1.2.6.11.4), pentru BDS1 = 1 (33-36) și BDS2 = 0 (37-40). Transponderul trebuie să inițieze, să genereze și să transmită raportul revizuit privind capacitatea, chiar dacă legătura de date a aeronavei este degradată sau pierdută. Transponderul trebuie să seteze codul BDS pentru raportul privind capacitatea legăturii de date. Notă.- Setarea codului BDS de către transponder asigură faptul că o radio-emisie de schimbare a raportului privind capacitatea, va conține codul BDS pentru toate cazurile de întrerupere a legăturii de date (de ex. pierderea interfeței legăturii de date a transponderului).3.1.2.6.10.2.2.3. Aducerea la zero a biților din raportul privind capacitatea legăturii de date. Dacă informațiile privind capacitatea, transmise către transponder, nu reușesc să asigure o actualizare cu o rată de cel puțin o dată la 4 secunde, transponderul trebuie să insereze ZERO în biții de la 41 la 56 din raportul privind capacitatea legăturii de date (registrul de transponder 10_16). Notă.- Biții de la 1 la 8 conțin codurile BDS1 și BDS2. Biții 16 și de la 37 la 40 conțin informații privind capacitatea ACAS. Bitul 33 indică disponibilitatea datelor de identificare a aeronavelor și este setat de transponder atunci când datele vin de la o interfață separată și nu de la ADLP. Bitul 35 reprezintă indicația pentru codul SI. Toți acești biți sunt inserați de transponder.3.1.2.6.10.2.3. Raportul privind capacitatea GICB de folosire uzuală. Serviciile GICB de folosire uzuală care sunt actualizate în mod activ, trebuie să fie raportate în registrul 17_16. al transponderului3.1.2.6.10.2.4. Rapoartele privind capacitatea GICB a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile GICB care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 18_16 la 1C_16.3.1.2.6.10.2.5. Rapoartele privind capacitatea MSP a serviciilor specifice de Mod S. Serviciile MSP care sunt instalate trebuie să fie raportate în registrele de la 1D_16 la 1F_16.3.1.2.6.10.3. Validarea stării la sol declarată printr-un mijloc automat. Notă.- Pentru aeronavele având un mijloc automat pentru determinarea stării pe verticală, câmpul CA raportează dacă aeronava este în zbor sau la sol. ACAS II face achiziții de date de la aeronavă utilizând squitter-ul scurt sau extins, ambele conținând câmpul CA. Dacă o aeronavă raportează starea la sol, acea aeronavă nu va fi interogată de ACAS II, pentru a reduce activitatea de interogare inutilă. Dacă aeronava este echipată pentru a raporta mesaje de squitter extins, funcția care configurează aceste mesaje poate avea informații disponibile pentru a confirma dacă o aeronavă care raportează condiția la sol este de fapt în zbor.3.1.2.6.10.3.1. Aeronavele având mijloace automate pentru determinarea stării la sol, care sunt echipate să configureze mesaje de squitter extins, trebuie să efectueze următoarea verificare pentru validare: Dacă starea în zbor/la sol determinată automat nu este disponibilă sau este "în zbor", nu trebuie să fie efectuată nicio validare. Dacă starea în zbor/la sol determinată automat este disponibilă și starea raportată este "la sol", starea aer/sol trebuie suprascrisă și schimbată cu "în zbor" dacă: Viteza la Sol > 100 noduri SAU Viteza de zbor > 100 noduri SAU Altitudinea Radio > 50 picioare. Notă.- În timp ce acest test este necesar doar pentru aeronavele care sunt echipate pentru a configura mesaje de squitter extins, această caracteristică este de dorit să fie disponibilă pentru toate aeronavele.3.1.2.6.11. Protocoalele privind comunicațiile cu lungime standard. Nota 1.- Cele două tipuri de protocoale de comunicații cu lungime standard sunt Comm-A și Comm-B; mesajele care utilizează aceste protocoale sunt transferate sub controlul interogatorului. Mesajele Comm-A sunt trimise direct către transponder și sunt finalizate într-o singură operațiune. Un mesaj Comm-B este folosit pentru a transfera informații din aer către sol și poate fi inițiat fie de interogator, fie de transponder. În cazul transferurilor Comm-B inițiate de la sol, interogatorul solicită ca datele să fie citite de la transponder, care livrează mesajul în aceeași operațiune. În cazul transferurilor Comm-B inițiate din aer, transponderul anunță intenția de a transmite un mesaj; într-o operațiune ulterioară un interogator va extrage mesajul. Nota 2.- Într-un protocol Comm-B neselectiv inițiat din aer, toate operațiunile (tranzacțiile) necesare pot fi controlate de orice interogator. Nota 3.- În unele zone de suprapunere a acoperirii interogatorului, este posibil să nu existe mijloace de coordonare a acțiunilor interogatoarelor prin intermediul comunicațiilor de la sol. Protocoalele de comunicații Comm-B inițiate din aer necesită mai mult de o operațiune pentru finalizare. Există prevederi pentru asigurarea faptului că un mesaj Comm-B este încheiat doar de interogatorul care a transferat efectiv mesajul. Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicații Comm- B multisite, sau prin utilizarea protocoalelor de comunicații Comm-B extinse. Nota 4.- Protocoalele de comunicații multisite și cele neselective nu pot fi folosite simultan într-o regiune de suprapunere a acoperirii interogatorului, decât dacă interogatoarele își coordonează activitățile de comunicații prin comunicații de sol. Nota 5.- Protocolul de comunicații multisite este independent de protocolul de blocare multisite. Aceasta înseamnă că protocolul de comunicații multisite poate fi folosit cu protocolul de blocare neselectivă și invers. Alegerea protocoalelor de comunicații și de blocare ce urmează a fi folosite depinde de tehnica folosită pentru managementul rețelei. Nota 6.- Protocolul Comm-B de radio-emisie poate fi folosit pentru a face un mesaj disponibil tuturor interogatoarelor active.3.1.2.6.11.1. Comm-A. Interogatorul trebuie să furnizeze un mesaj Comm-A în câmpul MA al unei interogări UF = 20 sau 21. 3.1.2.6.11.1.1. Confirmarea tehnică Comm-A. Acceptarea unei interogări Comm-A trebuie să fie confirmată tehnic de transponder în mod automat, prin transmiterea răspunsului solicitat (pct. 3.1.2.10.5.2.2.1). Notă.- Recepționarea unui răspuns de la transponder, potrivit regulilor de la pct. 3.1.2.4.1.2.3 d) și 3.1.2.4.1.3.2.2.2, reprezintă confirmarea către interogator că interogarea a fost acceptată de transponder. Dacă fie legătura uplink, fie legătura downlink cade, acest răspuns va lipsi, iar interogatorul va trimite, în mod normal, mesajul încă o dată. În cazul unei căderi a legăturii downlink, transponderul poate primi mesajul de mai multe ori. 3.1.2.6.11.1.2. Radio-emisia Comm-A. Dacă se acceptă o interogare de radio-emisie Comm-A (pct. 3.1.2.4.1.2.3.1.3), transferul informațiilor trebuie să fie gestionat conform pct. 3.1.2.10.5.2.1.1, însă trebuie ca celelalte funcții ale transponderului să nu fie afectate și nu trebuie să se transmită vreun răspuns. Nota 1.- Nu există nicio confirmare tehnică pentru un mesaj de radio-emisie Comm- A. Nota 2.- Întrucât transponderul nu procesează câmpurile de control ale unei interogări de radio-emisie Comm-A, cei 27 de biți care urmează după câmpul UF sunt de asemenea disponibili pentru datele utilizatorului.3.1.2.6.11.2. Comm-B inițiat de la sol3.1.2.6.11.2.1. Selectorul de date Comm-B, BDS. Codul BDS de 8 biți trebuie să determine registrul al cărui conținut trebuie transferat în câmpul MB al răspunsului Comm-B. Acesta trebuie să fie exprimat în două grupuri de câte 4 biți fiecare, BDS1 (cei mai semnificativi 4 biți) și BDS2 (cei mai puțin semnificativi 4 biți). Notă.- Alocarea registrelor transponderului se face în conformitate cu RACR-CNS, vol. 3, partea I, cap. 5, tabelul 5-24.3.1.2.6.11.2.2. Codul BDS1. Codul BDS1 trebuie să fie așa cum este definit în câmpul RR al unei interogări de supraveghere sau Comm-A.3.1.2.6.11.2.3. Codul BDS2. Codul BDS2 trebuie să fie așa cum este definit în subcâmpul RRS al câmpului SD (pct. 3.1.2.6.1.4.1), atunci când DI = 7 sau DI = 3. Dacă nu este specificat niciun cod BDS2 (de ex. DI este diferit de 7 sau de 3), aceasta trebuie să însemne că BDS2 = 0.3.1.2.6.11.2.4. Protocolul. La recepționarea unei asemenea solicitări, câmpul MB al răspunsului trebuie să cuprindă conținutul registrului Comm-B, inițiat de la sol, care a fost solicitat. 3.1.2.6.11.2.4.1. Dacă registrul solicitat nu este deservit de echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MB al răspunsului trebuie să conțină numai ZEROURI.3.1.2.6.11.2.5. Controlul suprapunerii. Dacă codul "DI" al interogării solicitate Comm-B este 0, 3 sau 7, "SD" conține câmpul de control al suprapunerii (OVC), conform paragrafului 3.1.2.6.1.4.1.i.a) Dacă "OVC" este egal cu "1", atunci răspunsul la interogare trebuie să conțină câmpul "DP" (data parity - paritatea datelor), conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.5 șib) Dacă "OVC" este egal cu "0", atunci răspunsul la interogare trebuie să conțină câmpul "AP", conform paragrafului 3.1.2.3.2.1.3.3.1.2.6.11.3. Comm-B inițiat în aer3.1.2.6.11.3.1. Protocolul general. Transponderul trebuie să anunțe prezența unui mesaj Comm-B inițiat din aer prin inserarea codului 1 în câmpul DR. Pentru a extrage un mesaj Comm-B inițiat din aer, interogatorul trebuie să transmită o solicitare de răspuns pentru un mesaj Comm-B într-o interogare ulterioară cu RR egal cu 16, iar dacă DI este egal cu 7, RRS trebuie să fie egal cu 0 (pct. 3.1.2.6.11.3.2.1 și 3.1.2.6.11.3.3.1). Recepționarea acestui cod de solicitare trebuie să determine transponderul să transmită mesajul Comm-B inițiat din aer. Dacă este recepționată o comandă de transmitere a unui mesaj Comm-B inițiat din aer în timp ce niciun mesaj nu așteaptă să fie transmis, răspunsul va conține numai ZERO-uri în câmpul MB. Răspunsul care livrează mesajul trebuie să continue să conțină codul 1 în câmpul DR. După ce a fost realizată încheierea comunicației Comm-B, mesajul trebuie să fie anulat iar codul DR aparținând acestui mesaj trebuie să fie îndepărtat imediat. Dacă un alt mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR la 1, astfel încât răspunsul să conțină anunțul acestui mesaj următor. Notă.- Protocolul de anunțare și anulare asigură faptul că un mesaj inițiat din aer nu va fi pierdut din cauza căderii legăturii uplink sau downlink care s-ar produce în timpul procesului de livrare.3.1.2.6.11.3.2. Protocolul suplimentar pentru Comm-B multisite inițiat din aer. Notă.- Anunțarea unui mesaj Comm-B inițiat din aer, care așteaptă să fie livrat, poate fi însoțită de un raport privind situația rezervărilor multisite, în câmpul UM (pct. 3.1.2.6.5.3.2). Un interogator nu trebuie să încerce să extragă un mesaj dacă a determinat că nu reprezintă amplasamentul rezervat.3.1.2.6.11.3.2.1. Transferul de mesaje. Un interogator trebuie să solicite o rezervare Comm-B și să extragă un mesaj Comm-B inițiat din aer, transmițând o interogare de supraveghere sau Comm-A cu UF egal cu 4, 5, 20 sau 21, care conține: RR = 16 DI = 1 IIS = identificatorul alocat interogatorului MBS = 1 (solicitare de rezervare Comm-B) Notă.- O solicitare de rezervare Comm-B multisite este însoțită în mod normal de o solicitare privind situația rezervărilor Comm-B (RSS = 1). Aceasta determină identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului.3.1.2.6.11.3.2.1.1. Procedura protocolului de răspuns la această interogare trebuie să depindă de starea temporizatorului B care arată dacă o rezervare Comm-B este activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze timp de T_R secunde. Nota 1.- Valoarea T_R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.a) Dacă temporizatorul B nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin:1) memorarea subcâmpului IIS al interogării ca și II Comm-B; și2) pornirea temporizatorului B. O rezervare Comm-B multisite, nu trebuie să fie acordată de transponder decât dacă un mesaj Comm-B inițiat din aer așteaptă să fie transmis, iar interogarea solicitantă conține RR egal cu 16, DI egal cu 1, MBS egal cu 1 și IIS diferit de 0.b) Dacă temporizatorul B funcționează și IIS al interogării este egal cu II Comm-B, transponderul trebuie să repornească temporizatorul B.c) Dacă temporizatorul B funcționează, însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm-B, atunci nu trebuie să se facă vreo schimbare a II Comm-B sau a temporizatorului B. Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.3.1.2.6.11.3.2.1.2. În fiecare caz, transponderul trebuie să răspundă cu mesajul Comm-B în câmpul MB.3.1.2.6.11.3.2.1.3. Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat pentru acest mesaj, prin codarea câmpului UM. Dacă este amplasamentul rezervat, acesta trebuie să încerce să încheie mesajul într-o interogare ulterioară. Dacă nu este amplasamentul rezervat, acesta nu trebuie să încerce să încheie mesajul.3.1.2.6.11.3.2.2. Transmisiuni Comm-B direcționate multisite. Pentru a direcționa un mesaj Comm-B inițiat din aer către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul Comm-B multisite. Atunci când temporizatorul B nu funcționează, identificatorul interogatorului destinației dorite trebuie stocat ca II Comm-B. Simultan trebuie să fie pornit temporizatorul B, iar codul DR trebuie să fie setat la 1. Pentru un mesaj Comm-B direcționat multisite, temporizatorul B nu trebuie să se întrerupă automat, ci să continue să funcționeze până când:a) mesajul este citit și încheiat de amplasamentul rezervat; saub) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de aparatele de bord care utilizează legătura de date. Notă.- Protocoalele de la pct. 3.1.2.6.5.3 și 3.1.2.6.11.3.2.1 determină apoi livrarea mesajului către amplasamentul rezervat. Aparatele de bord care utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată.3.1.2.6.11.3.2.3. Încheierea unui Comm-B multisite. Interogatorul trebuie să încheie un Comm-B multisite inițiat din aer, transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A, care conține: ori DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MBS = 2 (încheiere Comm-B), ori DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 4 (încheiere Comm-B) Transponderul trebuie să compare identificatorul IIS al interogării cu identificatorul II Comm-B, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, mesajul nu trebuie să fie șters iar starea II Comm-B, temporizatorul B și codul DR trebuie să nu fie schimbate. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-B la 0, să reseteze temporizatorul B, să șteargă codul DR pentru acest mesaj și să șteargă însuși mesajul. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B multisite inițiat din aer, cu excepția situației în care acesta a fost citit cel puțin odată de amplasamentul rezervat.3.1.2.6.11.3.2.4. Expirarea automată a rezervării Comm-B. Dacă perioada temporizatorului B expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-B trebuie setat la 0 iar temporizatorul B trebuie resetat. Mesajul Comm-B și câmpul DR nu trebuie să fie șterse de transponder. Notă.- Aceasta face posibil ca un alt amplasament să citească și să șteargă acest mesaj.3.1.2.6.11.3.3. Protocolul adițional pentru Comm-B neselectiv inițiat din aer. Notă.- În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt cerute (de ex. nu există acoperire suprapusă sau coordonarea senzorilor prin comunicații sol-sol), poate fi folosit protocolul Comm-B neselectiv inițiat din aer.3.1.2.6.11.3.3.1. Transferul de mesaje. Interogatorul trebuie să extragă mesajul transmițând fie RR egal cu 16 și DI diferit de 7, fie RR egal cu 16, DI egal cu 7 și RRS egal cu 0, într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A.3.1.2.6.11.3.3.2. Încheierea Comm-B. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv inițiat din aer, transmițând PC egal cu 4 (încheiere Comm-B). La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, dacă nu funcționează temporizatorul B. Dacă temporizatorul B funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie realizată conform pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. Transponderul nu trebuie să încheie un mesaj Comm-B neselectiv inițiat din aer, dacă acesta nu a fost citit cel puțin o dată de o interogare care utilizează protocoale neselective.3.1.2.6.11.3.4. Protocolul Comm-B extins inițiat din aer. Notă.- Protocolul Comm-B extins inițiat din aer asigură o capacitate sporită a legăturii de date, permițând livrarea în paralel a mesajelor Comm-B inițiate din aer până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi nevoie de rezervări Comm-B multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul Comm-B extins inițiat din aer. Protocolul este în deplină conformitate cu protocolul multisite standard și astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins.3.1.2.6.11.3.4.1. Transponderul trebuie să fie capabil să memoreze fiecare dintre cele șaisprezece coduri II: (1) un mesaj Comm-B inițiat din aer sau direcționat multisite și (2) conținutul registrelor GICB de la 2 la 4. Notă.- Registrele GICB de la 2 la 4 sunt folosite pentru protocolul de legătură Comm- B definit în standardele și practicile recomandate pentru subrețeaua de Mod S (RACR-CNS, volumul III, partea I, capitolul 5).3.1.2.6.11.3.4.2. Protocolul Comm- B multisite extins inițiat în aer3.1.2.6.11.3.4.2.1. Inițierea. Un mesaj Comm-B inițiat din aer, intrat în transponder, trebuie să fie memorat în registrele alocate pentru II = 0.3.1.2.6.11.3.4.2.2. Anunțarea și extragerea. Un mesaj în așteptare Comm-B, inițiat din aer, trebuie să fie anunțat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele, pentru care nu se așteaptă niciun mesaj Comm-B multisite direcționat. Câmpul UM al răspunsului la anunț trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Atunci când este recepționată o comandă de citire a acestui mesaj de la un anumit interogator, răspunsul care conține mesajul trebuie să cuprindă conținutul unui subcâmp IIS care indică faptul că mesajul este rezervat pentru codul II cuprins în interogarea primită de la acel interogator. După citire și până la încheiere, mesajul trebuie să continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunțarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută și în răspunsurile către interogatoare cu alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul alocat pentru perioada temporizatorului B, mesajul trebuie să revină la starea multisite inițiată din aer, iar procesul trebuie să se repete. Numai un singur mesaj Comm-B multisite inițiat din aer trebuie să fie procesat la un moment dat.3.1.2.6.11.3.4.2.3. Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite inițiat din aer trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul alocat în mod curent pentru a transfera mesajul.3.1.2.6.11.3.4.2.4. Anunțarea următorului mesaj aflat în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare în răspunsul la o interogare ce conține o încheiere Comm-B, dacă un mesaj nealocat inițiat din aer se află în așteptare și nu a fost alocat unui cod II, sau dacă un mesaj direcționat multisite se află în așteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.6.11.3.4.3).3.1.2.6.11.3.4.3. Protocolul extins Comm-B multisite direcționat.3.1.2.6.11.3.4.3.1. Inițierea. Atunci când un mesaj multisite direcționat a intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele Comm-B alocate codului II specificat pentru mesajul respectiv. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja ocupate (de ex. un mesaj multisite direcționat este deja în curs pentru acest cod II), noul mesaj trebuie să fie pus în așteptare până când operațiunea curentă pentru codul II respectiv este încheiată.3.1.2.6.11.3.4.3.2. Anunțarea. Anunțarea transferului unui mesaj Comm-B, aflat în așteptare, trebuie să se efectueze utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.2, cu codul II al destinației interogatorului conținut în subcâmpul IIS, așa cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conținuturile câmpului DR și subcâmpului IIS trebuie să fie setate într-un mod anume pentru interogatorul care trebuie să primească răspunsul. Un mesaj multisite direcționat, aflat în așteptare, trebuie să fie anunțat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunțat în răspunsurile către alte interogatoare. Nota 1.- Dacă un mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru II = 2, răspunsurile de supraveghere către acel interogator vor conține DR = 1 și IIS = 2. Dacă acesta este singurul mesaj în curs, răspunsurile către toate celelalte interogatoare vor arăta că nu există niciun mesaj în așteptare. Nota 2.- În plus față de operarea în paralel, această formă de anunțare permite un grad mai mare de anunțare a mesajelor ELM downlink. Anunțurile pentru ELM downlink și Comm-B partajează câmpul DR. Un singur anunț poate avea loc la un moment dat, din cauza limitărilor de codare. În cazul în care atât un Comm-B cât și un ELM downlink sunt în așteptare, prioritatea la anunțare este acordată mesajului Comm-B. În exemplul de mai sus, dacă un Comm-B direcționat din aer s-ar afla în așteptare pentru II = 2 și un ELM downlink multisite direcționat s-ar afla în așteptare pentru II = 6, ambele interogatoare și-ar vedea anunțurile respective la prima scanare, întrucât nu va fi niciun anunț Comm-B pentru II = 6, care să blocheze anunțul ELM downlink aflat în așteptare.3.1.2.6.11.3.4.3.3. Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.2.3. 3.1.2.6.11.3.4.3.4. Anunțarea următorului mesaj aflat în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, din răspunsul la o interogare care conține o încheiere Comm-B, dacă un alt mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru acel cod II, sau dacă un mesaj inițiat din aer se află în așteptare și nu a fost alocat unui cod II. (A se vedea pct. 3.1.2.6.11.3.4.2.4.).3.1.2.6.11.3.4.4. Protocolul Comm-B neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj Comm-B neselectiv trebuie să fie anunțată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.6.11.3.3.3.1.2.6.11.4. Radio-emisia Comm-B Nota 1.- Un mesaj Comm-B poate fi radio-emis tuturor interogatoarelor active din raza sa. Mesajele sunt numerotate alternativ 1 și 2 și se auto-anulează după 18 secunde. Interogatoarele nu dețin mijloace de a anula mesajele de radio-emisie Comm-B. Nota 2.- Utilizarea radio-emisiei Comm-B este restricționată la transmiterea informațiilor care nu necesită un răspuns uplink ulterior inițiat de la sol. Nota 3.- Temporizatorul folosit pentru ciclul de radio-emisie Comm-B este identic cu cel folosit pentru protocolul Comm-B multisite. Nota 4.- Formatele de date pentru radio-emisia Comm-B sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871).3.1.2.6.11.4.1. Inițierea.3.1.2.6.11.4.1.1. Un ciclu de emisie Comm-B trebuie să înceapă cu:a) încărcarea mesajului de emisie în buffer-ul Comm-Bb) pornirea temporizatorului - pentru mesajul curent Comm-B; și Notă.- Dacă există mai mult de un mesaj Comm-B care așteaptă să fie emis, timer-ul este pornit odată ce mesajul devine emisia curentă Comm-B.c) selectarea codului DR 4 sau 5 (3.1.2.6.5.2) pentru inserarea în viitoare răspunsuri cu DF 4,5,20 sau 21 când informația ACAS nu este disponibilă sau codurile DR 6 sau 7, atunci când informația ACAS este disponibilă.3.1.2.6.11.4.1.2. Câmpul DR trebuie schimbat la următoarea valoare de fiecare dată când este inițiat de către transponder un nou mesaj de emisie Comm-B. Notă.- Schimbarea valorii DR este utilizată de interogator pentru a detecta că un nou mesaj de emisie Comm-B este anunțat și pentru a extrage noul mesaj Comm-B.3.1.2.6.11.4.1.3. Nu trebuie să fie inițiat un ciclu de emisie Comm-B atunci când se așteaptă transmiterea unui mesaj Comm-B de la bord.3.1.2.6.11.4.1.4. Un nou ciclu de emisie Comm-B nu trebuie să întrerupă un ciclu de emisie Comm-B curent.3.1.2.6.11.4.2. Extragerea. Pentru a extrage mesajul de radio-emisie, un interogator trebuie să transmită RR egal cu 16 și DI diferit de 3 sau 7 sau RR egal cu 16 și DI egal cu 3 sau 7, cu RRS egal cu 0 într-o interogare ulterioară.3.1.2.6.11.4.3. Expirarea. Atunci când perioada temporizatorului B expiră, transponderul trebuie să șteargă codul DR pentru acest mesaj, să înlăture prezentul mesaj de radio-emisie și să schimbe numărul mesajului de radio-emisie (de la 1 la 2 sau de la 2 la 1) pentru pregătirea unei radio-emisii Comm-B ulterioare.3.1.2.6.11.4.4. Întreruperea. Pentru a împiedica un ciclu de radioemisie Comm-B să întârzie livrarea unui mesaj Comm-B inițiat din aer trebuie să fie luate măsuri pentru ca un Comm-B inițiat din aer să întrerupă un ciclu de radio-emisie Comm-B. Dacă un ciclu de radio-emisie este întrerupt, temporizatorul B trebuie să fie resetat, mesajul de radio-emisie întrerupt trebuie să fie reținut, iar numărul mesajului trebuie să nu fie schimbat. Livrarea/transmisia mesajului de radio-emisie întrerupt trebuie să reînceapă atunci când nu este în curs nici o operațiune Comm-B inițiată din aer. Mesajul trebuie să fie radio-emis apoi pe toată durata activării temporizatorului B.3.1.2.6.11.4.5. Protocolul extins Comm-B de radio-emisie. Un mesaj Comm-B de radio-emisie trebuie să fie transmis tuturor interogatoarelor care utilizează coduri II. Mesajul trebuie să rămână activ pe perioada activării temporizatorului B, pentru fiecare cod II. Prevederea pentru întreruperea unei radio-emisii de către un Comm-B care nu este o radio-emisie, conform pct. 3.1.2.6.11.4.4 trebuie să fie aplicată separat pentru fiecare cod II. Când perioada de activare a temporizatorului B s-a încheiat pentru toate codurile II, mesajul de radio-emisie trebuie să fie șters automat, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.11.4.3. Nu trebuie să fie inițiat un nou mesaj de radio-emisie până când mesajul curent de radio-emisie nu a fost șters. Notă.- Datorită faptului că întreruperea mesajului de radio-emisie se produce independent pentru fiecare cod II, este posibil ca întreruperea mesajului de radio- emisie să se producă în momente diferite, pentru coduri II diferite.3.1.2.6.11.4.6. Managementul mesajelor Comm-B care așteaptă să fie transmise. Dacă conținutul unui mesaj de emisie Comm-B în așteptare este actualizat, trebuie reținută și emisă doar cea mai recentă valoare pentru fiecare identificator de emisie aer-sol și emis (mesajul) odată ce este încheiată emisia curentă Comm-B. Notă.- Identificatorii de emisie aer-sol sunt definiți în Manualul Specificațiilor Tehnice pentru serviciile de Mod S și Squitter Extins (Doc. 9871).
    3.1.2.7. Operațiuni privind mesajele de comunicații cu lungime extinsă Nota 1.- Mesajele lungi, fie uplink , fie downlink, pot fi transferate de protocoalele pentru mesaje cu lungime extinsă (ELM), prin utilizarea formatelor Comm-C (UF = 24) și respectiv Comm-D (DF = 24). Protocolul ELM uplink asigură transmiterea, prin legătură uplink, a până la șaisprezece segmente de mesaj a câte 80 de biți, înainte de a solicita un răspuns de la transponder. Acestea permit, de asemenea, o procedură similară și pentru legătura downlink. Nota 2.- În unele zone cu acoperirea interogatoarelor suprapusă este posibil să nu existe mijloace de coordonare a activităților interogatoarelor prin comunicațiile la sol. Totuși, protocoalele de comunicații ELM necesită mai mult de o operațiune pentru finalizare; prin urmare, coordonarea este necesară pentru a se asigura faptul că segmente din diferite mesaje nu sunt intercalate și că operațiunile nu sunt încheiate accidental de un alt interogator (nu cel care ar fi trebuit sa facă încheierea). Aceasta se poate realiza prin utilizarea protocoalelor de comunicații multisite, sau prin utilizarea protocoalelor ELM extinse. Nota 3.- Mesajele downlink cu lungime extinsă sunt transmise numai după autorizarea de către interogator. Segmentele care urmează a fi transmise sunt incluse în răspunsuri Comm-D. Ca și în cazul mesajelor Comm-B inițiate din aer, mesajele ELM downlink sunt transmise fie către toate interogatoarele, fie direcționate către un anumit interogator. În primul caz, un interogator individual poate utiliza protocolul multisite pentru a-și rezerva facilitatea de a încheia operațiunea cu ELM downlink. Un transponder poate fi instruit să identifice interogatorul care l-a rezervat pentru o operațiune cu ELM. Numai acel interogator poate încheia transmisia și rezervarea ELM. Nota 4.- Protocolul multisite și protocolul neselectiv nu pot fi folosite simultan într-o regiune cu acoperirea interogatoarelor suprapusă, decât dacă interogatoarele își coordonează activitățile de comunicații prin comunicațiile la sol.3.1.2.7.1. Comm-C, format uplink 24
    135989
    UFRCNCMCAP
    24888112
    Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink3.1.2.3.2.1.1
    RC control răspuns3.1.2.7.1.1
    NC număr segment C3.1.2.7.1.2
    MC mesaj, Comm-C3.1.2.7.1.3
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.7.1.1. RC - controlul răspunsului. Acest câmp uplink de 2 biți (3-4) trebuie să desemneze importanța segmentelor și decizia de răspuns.
    Codare
    RC= 0 înseamnă segment inițial ELM uplink în câmpul MC= 1 înseamnă segment intermediar ELM uplink în câmpul MC= 2 înseamnă segment final ELM uplink în câmpul MC= 3 înseamnă solicitare pentru livrarea ELM downlink (pct. 3.1.2.7.7.2)
    3.1.2.7.1.2. NC - numărul segmentului C. Acest câmp uplink de 4 biți (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conținut în MC (pct. 3.1.2.7.4.2.1). NC trebuie să fie codat ca număr binar.3.1.2.7.1.3. MC - mesaj, Comm-C. Acest câmp uplink de 80 de biți (9-88) trebuie să conțină:a) unul dintre segmentele unei secvențe folosite pentru a transmite un mesaj ELM uplink către transponderul care conține subcâmpul IIS de 4 biți (9-12); saub) codurile de control pentru un mesaj ELM downlink, subcâmpul SRS de 16 biți (924) (pct. 3.1.2.7.7.2.1) și subcâmpul IIS de 4 biți (25-28). Notă. - Conținutul mesajului și codurile nu sunt incluse în acest capitol, excepție făcându-se doar pentru pct. 3.1.2.7.7.2.1.
    3.1.2.7.2. Protocolul de interogare-răspuns pentru UF 24 Notă. - Coordonarea interogare-răspuns pentru formatul de mai sus este în conformitate cu protocolul stabilit în tabelul 3-5 (pct. 3.1.2.4.1.3.2.2).3.1.2.7.3. Comm-D, format downlink 24
    145989
    DFKENDMDAP
    2888112
    Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2
    liber - 1 bit
    KE control, ELM 3.1.2.7.3.1
    ND număr segment D 3.1.2.7.3.2
    MD mesaj, Comm-D 3.1.2.7.3.3
    AP adresă/paritate 3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.7.3.1. KE - control, ELM. Acest câmp downlink de 1 bit (4) trebuie să definească conținutul câmpurilor ND și MD. TABEL - 813.1.2.7.3.2. ND - numărul segmentului D. Acest câmp downlink de 4 biți (5-8) trebuie să desemneze numărul segmentului de mesaj conținut în MD (pct. 3.1.2.7.7.2). ND trebuie codat ca număr binar.3.1.2.7.3.3. MD - mesaj, Comm-D. Acest câmp downlink de 80 de biți (9-88) trebuie să conțină:a) unul dintre segmentele unei secvențe folosite pentru a transmite un mesaj ELM downlink către interogator; saub) coduri de control pentru un mesaj ELM uplink.
    3.1.2.7.4. Protocolul ELM uplink multisite3.1.2.7.4.1. Rezervarea ELM uplink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru un mesaj ELM uplink transmițând o interogare de supraveghere sau Comm-A, care conține: DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 1 sau 5 (solicitare de rezervare ELM uplink) Notă. - O solicitare de rezervare ELM uplink multisite este în mod normal însoțită de o solicitare privind starea rezervării ELM uplink (RSS = 2). Aceasta face ca identificatorul interogatorului amplasamentului rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului.3.1.2.7.4.1.1. Procedura de protocol, ca răspuns la această interogare, trebuie să depindă de starea temporizatorului C, care indică dacă o rezervare ELM uplink este activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze pentru Tr secunde. Nota 1.- Valoarea T_R este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.a) Dacă temporizatorul C nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin:1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-C și2) pornirea temporizatorului C.b) Dacă temporizatorul C funcționează și codul IIS al interogării este egal cu II Comm-C, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul C.c) Dacă temporizatorul C funcționează, însă codul IIS al interogării nu este egal cu II Comm-C, nu trebuie să intervină nicio schimbare a II Comm-C sau a temporizatorului C. Nota 2. - În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.3.1.2.7.4.1.2. Un interogator nu trebuie să declanșeze activitatea ELM decât dacă, în timpul aceleiași scanări, în urma solicitării unui raport de stare ELM uplink, acesta a recepționat în câmpul UM identificatorul interogatorului propriu ca fiind interogatorul rezervat pentru ELM uplink. Notă. - Dacă activitatea ELM nu începe în timpul aceleiași scanări ca și rezervarea, în timpul următoarei scanări poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare.3.1.2.7.4.1.3. Dacă livrarea/transmisia ELM uplink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a livra segmente suplimentare într-o scanare ulterioară.3.1.2.7.4.2. Livrarea/transmisia ELM uplink multisite. Lungimea minimă a unui ELM uplink trebuie să fie de 2 segmente, iar cea maximă trebuie sa fie de 16 segmente.3.1.2.7.4.2.1. Transferul segmentului inițial. Interogatorul trebuie să înceapă livrarea/ transmisia ELM uplink pentru un mesaj de n segmente (valori NC de la 0 la n-1) printr-o transmisie Comm-C care conține RC egal cu 0. Segmentul de mesaj transmis în câmpul MC trebuie să fie ultimul segment al mesajului și să aibă NC egal cu n-1. La recepționarea unui segment de inițializare (RC = 0), transponderul trebuie să stabilească o configurare definită prin:a) ștergerea numărului și conținutului registrelor de stocare ale segmentelor precedente și a câmpului TAS asociat;b) alocarea spațiului de stocare pentru numărul de segmente anunțat în NC a acestei interogări; șic) memorarea câmpului MC al segmentului recepționat. Transponderul nu trebuie să răspundă la această interogare. Recepționarea unui alt segment de inițializare trebuie să aibă ca rezultat o nouă configurare în cadrul transponderului.3.1.2.7.4.2.2. Confirmarea transmisiei. Transponderul trebuie să utilizeze subcâmpul TAS pentru a raporta segmentele recepționate până în momentul respectiv, într-o secvență ELM uplink. Informația conținută în subcâmpul TAS trebuie să fie actualizată în mod continuu de transponder, pe măsură ce sunt recepționate segmentele. Notă. - Segmentele pierdute în transmisia uplink sunt depistate prin absența lor în raportul TAS și sunt retransmise de interogator, care trimite în continuare segmente finale suplimentare pentru a evalua gradul de finalizare a mesajului.3.1.2.7.4.2.2.1. TAS, subcâmpul de confirmare a transmisiei în MD. Acest subcâmp downlink de 16 biți (17-32), în câmpul MD, raportează numerele segmentelor recepționate până în momentul respectiv într-o secvență ELM uplink. Începând cu bitul 17, care desemnează segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biți trebuie setat la UNU dacă segmentul corespunzător al secvenței a fost recepționat. TAS trebuie să apară în MD dacă KE este egal cu 1 în același răspuns.3.1.2.7.4.2.3. Transferul segmentelor intermediare. Interogatorul trebuie să transfere segmentele intermediare prin transmiterea de interogări Comm-C cu RC egal cu 1. Transponderul trebuie să stocheze segmentele și să actualizeze TAS numai dacă configurația de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică și dacă NC recepționat este mai mic decât valoarea stocată la recepționarea segmentului inițial. Nu trebuie să fie generat vreun răspuns la recepționarea unui segment intermediar. Notă. - Segmentele intermediare pot fi transmise în orice ordine.3.1.2.7.4.2.4. Transferul segmentului final. Interogatorul trebuie să transfere un segment final prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 2. Transponderul trebuie să stocheze conținutul câmpului MC și să actualizeze TAS, dacă configurația de la pct. 3.1.2.7.4.2.1 se aplică și dacă NC recepționat este mai mic decât valoarea NC a segmentului inițial. Transponderul trebuie să răspundă în toate cazurile conform prevederilor specificate la. pct. 3.1.2.7.4.2.5. Nota 1. - Această interogare de transfer a segmentului final poate conține orice segment de mesaj. Nota 2. - RC egal cu 2 este transmis oricând interogatorul dorește să recepționeze subcâmpul TAS în răspuns. Prin urmare, în timpul livrării unui ELM uplink se pot transfera mai multe segmente "finale".3.1.2.7.4.2.5. Răspunsul de confirmare. La recepționarea unui segment final, transponderul trebuie să transmită un răspuns Comm-D (DF = 24), cu KE egal cu 1 și cu subcâmpul TAS în câmpul MD. Acest răspuns trebuie transmis la 128 de μs ± 0,25 μs de la inversiunea fazei de sincronizare a interogării care livrează segmentul final.3.1.2.7.4.2.6. Mesajul complet. Transponderul trebuie să considere mesajul complet dacă toate segmentele anunțate de NC în segmentul de inițializare au fost recepționate. Dacă mesajul este complet, conținutul mesajului trebuie să fie transmis în exterior prin interfața ELM, prevăzută la pct. 3.1.2.10.5.2.1.3 și șters. Segmentele sosite mai târziu nu trebuie să fie stocate. Conținutul TAS trebuie să rămână neschimbat până la încheiere (pct. 3.1.2.7.4.2.8) sau până când este solicitată o nouă configurare (pct. 3.1.2.7.4.2.1).3.1.2.7.4.2.7. Restartarea temporizatorului C. Temporizatorul C trebuie să fie restartat de fiecare dată când un segment recepționat este stocat și II Comm-C este diferit de 0. Notă.- Cerința pentru II Comm-C de a fi diferit de zero împiedică restartarea timerului C în timpul unei transmisii ELM uplink neselective.3.1.2.7.4.2.8. Încheierea ELM uplink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM uplink multisite, transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care conține: fie DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 2, 6 sau 7 (încheiere ELM uplink) fie DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 5 (încheiere ELM uplink) Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-C și dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului ELM uplink nu trebuie să fie schimbată. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc, transponderul trebuie să seteze II Comm-C la 0, să reseteze temporizatorul C, să șteargă TAS stocat și să îndepărteze orice segment stocat aparținând unui mesaj incomplet.3.1.2.7.4.2.9. Încheierea automată ELM uplink multisite. Dacă perioada temporizatorului C expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, acțiunile de încheiere descrise la pct. 3.1.2.7.4.2.8 trebuie să fie inițiate automat de transponder.3.1.2.7.5. ELM uplink neselectiv. Notă. - Protocolul ELM uplink neselectiv poate fi folosit în cazurile în care nu sunt solicitate protocoalele multisite (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonarea senzorilor prin comunicații sol-sol). Livrarea/transmisia neselectivă a unui ELM uplink trebuie să aibă loc ca și pentru mesajele ELM uplink multisite descrise la pct. 3.1.2.7.4.2. Interogatorul trebuie să încheie un ELM uplink transmițând PC egal cu 5 (încheiere ELM uplink) într-o interogare de supraveghere sau de Comm-A. La primirea acestei comenzi, transponderul trebuie să efectueze încheierea, numai dacă funcționează temporizatorul C. Dacă temporizatorul C funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să fie realizată conform prevederilor de la pct. 3.1.2.7.4.2.8. Un mesaj incomplet, prezent atunci când încheierea este acceptată, trebuie să fie anulat.3.1.2.7.6. Protocolul ELM uplink extins Notă. - Protocolul ELM uplink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permițând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM uplink până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea, fără a fi necesare rezervări ELM uplink multisite, este posibilă în regiuni cu acoperire suprapusă, pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM uplink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard și astfel este compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins.3.1.2.7.6.1. Generalități3.1.2.7.6.1.1. Interogatorul trebuie să determine, din raportul privind capacitatea legăturii de date, dacă transponderul permite protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt suportate nici de interogator și nici de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.7.4.1. Notă.- Dacă protocoalele extinse sunt suportate, mesajele ELM uplink livrate/transmise prin utilizarea protocolului multisite pot fi transmise fără o rezervare prealabilă.3.1.2.7.6.1.2. Dacă transponderul și interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul trebuie să utilizeze protocolul uplink extins.3.1.2.7.6.1.3. Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de șaisprezece segmente pentru fiecare din cele șaisprezece coduri II.3.1.2.7.6.2. Procesarea rezervării. Transponderul trebuie să permită procesarea rezervării pentru fiecare cod II, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.1. Nota 1.- Procesarea rezervării este necesară pentru interogatoarele care nu permit protocolul extins. Nota 2.- Întrucât transponderul poate procesa mesaje ELM uplink simultane pentru toate cele șaisprezece coduri II, întotdeauna se va acorda o rezervare.3.1.2.7.6.3. Livrarea/Transmisia și încheierea mesajului ELM uplink extins. Transponderul trebuie să proceseze segmentele recepționate separat, după codul II. Pentru fiecare valoare a codului II, livrarea/transmisia și încheierea ELM uplink trebuie să se efectueze după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.4.2, cu excepția câmpului MD folosit pentru a transmite confirmarea tehnică, ce trebuie să conțină și subcâmpul IIS de 4 biți (33-36). Notă.- Interogatorul poate utiliza codul II conținut în confirmarea tehnică pentru a verifica dacă a recepționat confirmarea tehnică corectă.3.1.2.7.7. Protocolul ELM downlink multisite3.1.2.7.7.1. Inițializarea. Transponderul trebuie să anunțe prezența unui mesaj ELM downlink de n segmente, făcând disponibil codul binar corespunzător valorii zecimale 15 + n, pentru a fi inserat în câmpul DR al unui răspuns de supraveghere sau Comm- B cu DF egal cu 4, 5, 20, 21. Acest anunț trebuie să rămână activ până când mesajul ELM este încheiat (pct. 3.1.2.7.7.3, 3.1.2.7.8.1).3.1.2.7.7.1.1. Rezervarea ELM downlink multisite. Un interogator trebuie să solicite o rezervare pentru extragerea unui mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări de supraveghere sau Comm-A care include: DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 3 sau 6 (solicitare de rezervare ELM downlink) Notă.- O solicitare de rezervare ELM downlink multisite este în mod normal însoțită de o solicitare privind starea rezervării ELM downlink (RSS = 3). Aceasta face ca identificatorul interogatorului pentru interogatorul rezervat să fie inserat în câmpul UM al răspunsului.3.1.2.7.7.1.1.1. Procedura protocolului de răspuns la această interogare depinde de starea temporizatorului D, care arată dacă există o rezervare ELM downlink activă. Acest temporizator trebuie să funcționeze pentru Tr secunde. Nota 1.- Valoarea Tr este dată la pct. 3.1.2.10.3.9.a) dacă temporizatorul D nu funcționează, transponderul trebuie să acorde o rezervare interogatorului solicitant prin:1) stocarea subcâmpului IIS al interogării ca II Comm-D; și2) pornirea temporizatorului D. O rezervare ELM downlink multisite nu trebuie să fie acordată de transponder, afară de cazul în care un ELM downlink așteaptă să fie transmis.b) dacă temporizatorul D funcționează și IIS al interogării este egal cu II Comm-D, transponderul trebuie să restarteze temporizatorul D; șic) dacă temporizatorul D funcționează însă IIS al interogării nu este egal cu II Comm- D, nu trebuie să apară schimbări în II Comm-D sau la temporizatorul D. Nota 2.- În cazul c), solicitarea de rezervare a fost respinsă.3.1.2.7.7.1.1.2. Un interogator trebuie să determine dacă acela este amplasamentul rezervat prin codarea câmpului UM și, dacă este așa, acesta este autorizat să solicite livrarea ELM downlink. Altfel, activitatea ELM trebuie să nu fie declanșată pe timpul acestei scanări. Notă.- Dacă interogatorul nu este în amplasamentul rezervat, poate fi făcută o nouă solicitare de rezervare pe timpul următoarei scanări.3.1.2.7.7.1.1.3. Dacă activitatea ELM downlink nu este încheiată în timpul scanării curente, interogatorul trebuie să se asigure că încă mai are o rezervare înainte de a solicita segmente suplimentare într-o scanare ulterioară.3.1.2.7.7.1.2. Transmisiile ELM downlink multisite direcționate. Pentru a direcționa un mesaj ELM downlink către un anumit interogator, trebuie să fie folosit protocolul ELM downlink multisite. Când temporizatorul D nu funcționează, identificatorul interogatorului destinației dorite trebuie să fie stocat ca II Comm-D. Simultan, temporizatorul D trebuie să fie pornit, iar codul DR (pct. 3.1.2.7.7.1) trebuie setat. Pentru un ELM downlink multisite direcționat, temporizatorul D nu trebuie să se oprească automat, ci trebuie să continue să funcționeze până când:a) mesajul este citit și încheiat de amplasamentul rezervat; saub) mesajul este anulat (pct. 3.1.2.10.5.4) de echipamentele de bord ce utilizează legătura de date. Notă.- Protocoalele de la pct. 3.1.2.7.7.1 vor determina apoi livrarea/transmisia mesajului către amplasamentul rezervat. Echipamentele de bord ce utilizează legătura de date pot anula mesajul dacă livrarea/transmisia către amplasamentul rezervat nu poate fi realizată.3.1.2.7.7.2. Livrarea/Transmisia mesajelor ELM downlink. Interogatorul trebuie să extragă un mesaj ELM downlink, prin transmiterea unei interogări Comm-C cu RC egal cu 3. Această interogare trebuie să poarte subcâmpul SRS care specifică segmentele ce urmează a fi transmise. La primirea acestei solicitări, transponderul trebuie să transfere segmentele solicitate prin intermediul răspunsurilor Comm-D cu KE egal cu 0 și ND corespunzător numărului segmentului din MD. Primul segment trebuie să fie transmis la 128 de μs ± 0,25 μs, de la inversiunea de fază sincronizată a interogării care solicită livrarea/transmisia, iar segmentele ulterioare trebuie transmise cu o rată de unul la fiecare 136 de μs ± 1 μs. Dacă este recepționată o solicitare pentru transmiterea de segmente ELM downlink și niciun mesaj nu se află în așteptare, fiecare segment de răspuns trebuie să conțină numai ZERO-uri în câmpul MD. Nota 1.- Segmentele solicitate pot fi transmise în orice ordine. Nota 2.- Segmentele pierdute în transmisiile downlink vor fi solicitate din nou de interogator într-o interogare ulterioară care poartă subcâmpul SRS. Acest proces se repetă până când sunt transferate toate segmentele.3.1.2.7.7.2.1. SRS, subcâmpul pentru solicitarea segmentelor din MC. Acest subcâmp uplink de 16 biți (9-24) din MC, trebuie să solicite transponderului să transfere segmente ELM downlink. Începând cu bitul 9, care indică segmentul numărul 0, fiecare dintre următorii biți trebuie setat la UNU dacă este solicitată transmiterea segmentului corespondent. SRS trebuie să apară în MC dacă RC este egal cu 3 în cadrul aceleiași interogări.3.1.2.7.7.2.2. Restartarea temporizatorului D. Temporizatorul D trebuie să fie restartat de fiecare dată când este recepționată solicitarea unor segmente Comm-D, dacă II Comm-D este diferit de zero. Notă.- Cerința ca II Comm-D să fie diferită de zero împiedică restartarea temporizatorului D în timpul unei operațiuni ELM downlink neselective.3.1.2.7.7.3. Încheierea ELM downlink multisite. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink multisite transmițând fie o interogare de supraveghere, fie una Comm-A care include: fie DI = 1 IIS = identificatorul interogatorului alocat MES = 4, 5 sau 7 (încheiere ELM downlink) fie DI = 0, 1 sau 7 IIS = identificatorul interogatorului alocat PC = 6 (încheiere ELM downlink). Transponderul trebuie să compare IIS al interogării cu II Comm-D, iar dacă identificatoarele interogatoarelor nu se potrivesc, starea procesului downlink nu trebuie să fie modificată. Dacă identificatoarele interogatoarelor se potrivesc și dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puțin o dată, transponderul trebuie să seteze II Comm-D la 0, să reseteze temporizatorul D, să șteargă codul DR pentru acest mesaj și să șteargă însuși mesajul. Dacă un alt mesaj ELM downlink așteaptă să fie transmis, transponderul trebuie să seteze codul DR (dacă niciun mesaj Comm-B nu așteaptă să fie livrat) astfel încât răspunsul să conțină anunțarea următorului mesaj.3.1.2.7.7.4. Expirarea automată a rezervării ELM downlink. Dacă perioada temporizatorului D expiră înainte de a fi realizată o încheiere multisite, II Comm-D trebuie setat la 0, iar temporizatorul D trebuie să fie resetat. Mesajul și codul DR nu trebuie să fie șterse. Notă.- Aceasta permite ca un alt amplasament să citească și să șteargă acest mesaj.3.1.2.7.8. Mesaje ELM downlink neselective. Notă.- În cazurile în care protocoalele multisite nu sunt necesare (de ex. nu există acoperire care se suprapune sau coordonare a senzorilor prin comunicații sol-sol), poate fi folosit protocolul ELM downlink neselectiv. Livrarea/transmisia ELM downlink neselectivă trebuie să se desfășoare după cum este descris la pct. 3.1.2.7.7.2.3.1.2.7.8.1. Încheierea ELM downlink neselectivă. Interogatorul trebuie să încheie un mesaj ELM downlink neselectiv transmițând PC egal cu 6 (încheiere ELM downlink), într-o interogare de supraveghere sau Comm-A. La primirea acestei comenzi și dacă o solicitare de transmisie a fost îndeplinită cel puțin o dată, transponderul trebuie să efectueze încheierea, cu excepția cazului în care temporizatorul D funcționează. Dacă temporizatorul D funcționează, indicând că o rezervare multisite este în curs, încheierea trebuie să se realizeze conform pct. 3.1.2.7.7.3.3.1.2.7.9. Protocolul ELM downlink extins. Notă.- Protocolul ELM downlink extins asigură o capacitate superioară a legăturii de date, permițând livrarea/transmisia în paralel a mesajelor ELM downlink până la șaisprezece interogatoare, câte unul pentru fiecare cod II. Operarea fără a fi necesare rezervări ELM downlink multisite este posibilă în regiuni cu acoperire, care se suprapune pentru interogatoarele echipate pentru protocolul ELM downlink extins. Protocolul este pe deplin conform cu protocolul multisite standard și este astfel compatibil cu interogatoarele care nu sunt echipate pentru protocolul extins.3.1.2.7.9.1. Generalități3.1.2.7.9.1.1. Interogatorul trebuie să determine din raportul privind capacitatea legăturii de date dacă transponderul suportă protocoalele extinse. Dacă protocoalele extinse nu sunt permise atât de interogator cât și de transponder, trebuie să fie folosite protocoalele de rezervare multisite specificate la pct. 3.1.2.6.11, pentru mesajele ELM downlink multisite și multisite direcționate. Notă.- Dacă protocoalele extinse sunt permise, mesajele ELM downlink livrate/transmise, utilizând protocolul direcționat multisite, pot fi livrate fără o rezervare anterioară.3.1.2.7.9.1.2. Dacă transponderul și interogatorul sunt echipate pentru protocolul extins, interogatorul ar trebui să utilizeze protocolul downlink extins.3.1.2.7.9.2. Protocolul ELM downlink multisite extins3.1.2.7.9.2.1. Transponderul trebuie să fie capabil să stocheze un mesaj de șaisprezece segmente pentru fiecare dintre cele șaisprezece coduri II.3.1.2.7.9.2.2. Inițializarea. Un mesaj multisite intrat în transponder trebuie să fie stocat în registrele alocate pentru codul II = 0.3.1.2.7.9.2.3. Anunțarea și extragerea. Un mesaj ELM downlink multisite, aflat în așteptare, trebuie să fie anunțat în câmpul DR al răspunsurilor către toate interogatoarele pentru care nu se află în așteptare niciun mesaj ELM downlink multisite direcționat. Câmpul UM al răspunsului la anunț trebuie să indice faptul că mesajul nu este rezervat pentru niciun cod II, de ex. subcâmpul IIS trebuie setat la 0. Când o comandă pentru rezervarea acestui mesaj este recepționată de la un interogator dat, mesajul trebuie să fie rezervat pentru codul II conținut în interogarea ce provine de la acel interogator. După preluare și până la încheiere, mesajul trebuie sa continue să fie alocat codului II respectiv. Odată ce un mesaj este alocat unui anumit cod II, anunțarea acestui mesaj nu mai trebuie făcută în răspunsurile către interogatoarele care au alte coduri II. Dacă mesajul nu este încheiat de interogatorul asociat pe perioada temporizatorului D, mesajul trebuie să revină la starea multisite, iar procesul trebuie să se repete. Un singur mesaj ELM downlink multisite trebuie să fie procesat la un moment dat.3.1.2.7.9.2.4. Încheierea. O încheiere pentru un mesaj multisite trebuie să fie acceptată numai de interogatorul cel mai recent alocat pentru transferul mesajului.3.1.2.7.9.2.5. Anunțarea următorului mesaj în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, în răspunsul la o interogare care conține o încheiere ELM downlink, dacă un mesaj ELM downlink multisite nealocat se află în așteptare sau dacă un mesaj multisite direcționat se află în așteptare pentru acel cod II (pct. 3.1.2.7.9.2).3.1.2.7.9.3. Protocolul ELM downlink multisite direcționat extins3.1.2.7.9.3.1. Inițializarea. Atunci când un mesaj multisite direcționat este intrat în transponder, acesta trebuie să fie plasat în registrele ELM downlink alocate codului II specificat pentru acest mesaj. Dacă registrele pentru acest cod II sunt deja utilizate (de ex. un mesaj ELM downlink multisite direcționat este deja în curs pentru acest cod II, noul mesaj trebuie să fie pus în așteptare până când transmisia curentă, având codul II respectiv, este încheiată.3.1.2.7.9.3.2. Anunțarea. Anunțarea unui mesaj ELM downlink aflat în așteptarea transferului trebuie să fie făcută utilizând câmpul DR, după cum se specifică la pct. 3.1.2.7.7.1, având codul II al interogatorului de destinație conținut în subcâmpul IIS, după cum se specifică la pct. 3.1.2.6.5.3.2. Conținuturile câmpului DR și subcâmpului IIS trebuie să fie setate special pentru interogatorul care urmează să primească răspunsul. Un mesaj direcționat multisite aflat în așteptare trebuie să fie anunțat numai în răspunsurile către interogatorul vizat. Acesta nu trebuie să fie anunțat în răspunsurile către alte interogatoare.3.1.2.7.9.3.3. Livrarea/transmisia. Un interogator trebuie să determine dacă este amplasamentul rezervat, prin codarea în câmpul UM. Livrarea/transmisia trebuie să fie solicitată numai dacă acesta este amplasamentul rezervat, conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.2. Transponderul trebuie să transmită mesajul conținut în buffer-ul asociat codului II specificat în subcâmpul IIS al interogării de solicitare a segmentului.3.1.2.7.9.3.4. Încheierea. Încheierea trebuie să fie realizată conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.3, cu excepția faptului că încheierea unui mesaj trebuie să fie acceptată numai de la interogatorul care are codul II egal cu al celui care a transferat mesajul.3.1.2.7.9.3.5. Anunțarea următorului mesaj în așteptare. Câmpul DR trebuie să indice un mesaj aflat în așteptare, în răspunsul la o interogare care conține o încheiere ELM downlink, dacă un alt mesaj direcționat multisite se află în așteptare pentru acel cod II sau dacă un mesaj downlink se află în așteptare și nu i-a fost alocat un cod II (pct. 3.1.2.7.9.2).3.1.2.7.9.4. Protocolul ELM downlink neselectiv extins. Disponibilitatea unui mesaj ELM downlink neselectiv trebuie să fie anunțată tuturor interogatoarelor. Altfel, protocolul trebuie să fie conform celor specificate la pct. 3.1.2.7.7.
    3.1.2.8. Operațiunile pentru servicii aer-aer și squitter. Notă.- Echipamentele sistemului de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS) folosesc formatele UF sau DF egale cu 0 sau 16 pentru supravegherea aer-aer.3.1.2.8.1. Supravegherea aer-aer de format scurt, format uplink 0
    19141533
    UFRLAQDSAP
    52256
    Formatul acestei interogări trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    UF format uplink 3.1.2.3.2.1.1
    rezervați - 3 biți
    RL lungime răspuns3.1.2.8.1.2
    rezervați - 4 biți
    AQ achiziție 3.1.2.8.1.1
    DS selector de date3.1.2.8.1.3
    rezervați - 10 biți
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.8.1.1. AQ - achiziție. Acest câmp uplink de 1 bit (14) trebuie să conțină un cod care controlează conținutul câmpului RI.3.1.2.8.1.2. RL - lungimea răspunsului. Acest câmp uplink de 1 bit (9) trebuie să stabilească formatul ce urmează a fi folosit pentru răspuns. Codare 0 înseamnă un răspuns cu DF = 0 1 înseamnă un răspuns cu DF = 16 Notă.- Un transponder care nu suportă DF = 16 (adică un transponder care nu suportă capacitatea cross-link a sistemului ACAS și care nu este asociat cu echipamentul de bord pentru evitarea coliziunilor) nu trebuie să răspundă la o interogare UF=0 având RL=1.3.1.2.8.1.3. DS - selector de date. Acest câmp uplink de 8 biți (15-22) trebuie să conțină codul BDS (pct. 3.1.2.6.11.2.1) al registrului GICB al cărui conținut trebuie să fie returnat răspunsului corespunzător având DF = 16.
    3.1.2.8.2. Supravegherea aer-aer de format scurt, format downlink 0
    167142033
    DFVSCCRIACAP
    51756
    Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 și RL egal cu 0. Formatul acestui răspuns trebuie să fie alcătuit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink 3.1.2.3.2.1.2
    VS starea pe verticală3.1.2.8.2.1
    CC capacitate cross-link3.1.2.8.2.3
    rezervați - 6 biți
    RI informații despre răspuns3.1.2.8.2.2
    rezervați - 6 biți
    AC cod altitudine3.1.2.6.5.4
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.8.2.1. VS - starea pe verticală: Acest câmp downlink de 1 bit (6) trebuie să indice starea aeronavei (pct. 3.1.2.6.10.1.2). Codare 0 înseamnă că aeronava este în aer 1 înseamnă că aeronava este la sol3.1.2.8.2.2. RI - informațiile de răspuns, aer-aer. Acest câmp downlink de 4 biți (1417) trebuie să raporteze valoarea vitezei reale maxime de zbor a aeronavei și tipul de răspuns către aeronava care interoghează. Codarea trebuie să fie următoarea:
    0înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 0, ACAS nu operează
    1-7rezervat pentru ACAS
    8-15înseamnă un răspuns la o interogare aer-aer UF = 0 cu AQ = 1 și că viteza maximă este după cum urmează:
    8fără date disponibile despre viteza maximă
    9viteza maximă este .LE. 140 km/h (75 kt)
    10viteza maximă este .GT. 140 și .LE. 280 km/h (75 și 150 kt)
    11viteza maximă este .GT. 280 și .LE. 560 km/h (150 și 300 kt)
    12viteza maximă este .GT. 560 și .LE. 1.110 km/h (300 și 600 kt)
    13viteza maximă este .GT. 1110 și .LE. 2220 km/h (600 și 1200 kt)
    14viteza maximă este mai mare de 2220 km/h (1200 kt)
    15Nealocat
    Notă.- ".LE." înseamnă "mai mic sau egal cu" și ".GT." înseamnă "mai mare ca".
    3.1.2.8.2.3. CC - capacitatea cross-link. Acest câmp downlink (7) de 1 bit trebuie să indice posibilitatea transponderului de a suporta capacitatea cross-link, de ex. de a decoda conținutul câmpului DS într-o interogare cu UF egal cu 0 și de a răspunde cu conținutul registrului GICB specificat în răspunsul corespunzător având DF egal cu 16. Codare 0 înseamnă că transponderul nu poate suporta capacitatea cross-link 1 înseamnă că transponderul suportă capacitatea cross-link.
    3.1.2.8.3. Supravegherea aer-aer de format lung, format downlink 16
    1614203389
    DFVSRIACMVAP
    5173288112
    Acest răspuns trebuie să fie trimis ca răspuns la o interogare având UF egal cu 0 și RL egal cu 1. Formatul acestui răspuns trebuie să fie constituit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    VS starea pe verticală3.1.2.8.2.1
    rezervați — 7 biți
    RI informații despre răspuns3.1.2.8.2.2
    rezervați — 2 biți
    AC cod altitudine3.1.2.6.5.4
    MV mesaj, ACAS3.1.2.8.3.1
    AP adresă/paritate3.1.2.3.2.1.3
    3.1.2.8.3.1. MV - mesaj, ACAS. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88) trebuie să conțină informații GICB, după cum au fost cerute în câmpul DS al interogării UF 0 care a solicitat răspunsul. Notă. - Câmpul MV este de asemenea folosit de ACAS pentru coordonarea aer-aer (pct. 4.3.8.4.2.4).
    3.1.2.8.4. Protocol privind operațiunile aer-aer. Notă. - Coordonarea interogare-răspuns pentru formatele aer-aer respectă protocolul descris în tabelul 3.5 (3.1.2.4.1.3.2.2). Cel mai semnificativ bit (bitul 14) al câmpului RI al unui răspuns aer-aer trebuie să reproducă valoarea câmpului AQ (bitul 14), recepționat într-o interogare cu UF egal cu 0. Dacă AQ este egal cu 0 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conțină valoarea 0. Dacă AQ este egal cu 1 în interogare, câmpul RI al răspunsului trebuie să conțină valoarea maximă a vitezei adevărate de zbor a aeronavei, după cum este definit la pct. 3.1.2.8.2.2. Ca răspuns la o interogare UF = 0 cu RL = 1 și DS diferit de 0, transponderul trebuie să transmită un răspuns DF = 16, în care câmpul MV trebuie să conțină registrul GICB indicat prin valoarea DS. Dacă registrul solicitat nu este deservit de către echipamentul de bord, transponderul trebuie să răspundă, iar câmpul MV al răspunsului trebuie să conțină toate ZEROURILE.3.1.2.8.5. Squitter-ul de achiziție. Notă.- Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e de achiziție (transmisii downlink nesolicitate) pentru a permite achiziția pasivă de către interogatoarele care au fascicule largi de antenă, iar achiziția activă poate fi împiedicată de distorsiunea (garbling) "all-call" sincron. Exemple de asemenea interogatoare sunt sistemele de bord pentru evitarea coliziunilor și sistemele de supraveghere de suprafață ale aeroporturilor.3.1.2.8.5.1. Formatul squitter-ului de achiziție. Formatul folosit pentru transmiterea squitter-elor de achiziție trebuie să fie răspunsul "all-call", (DF = 11) cu II = 0.3.1.2.8.5.2. Rata squitter-ului de achiziție. Transmisiile squitter-ului de achiziție trebuie să fie emise la intervale de timp aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,8 la 1,2 secunde, utilizând o cuantificare de timp nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul de achiziție precedent, cu următoarele excepții:a) squitter-ul de achiziție programat trebuie să fie întârziat dacă transponderul se află într-un ciclu de tranzacționare (pct. 3.1.2.4.1);b) squitter-ul de achiziție trebuie să fie întârziat dacă un squitter extins este în curs;c) squitter-ul de achiziție programat trebuie să fie întârziat dacă este activă o interfață reciprocă de suprimare; saud) squitter-ele de achiziție trebuie să fie transmise numai pe suprafață (la sol) dacă transponderul nu raportează tipul de poziție la sol al squitter-ului extins de Mod S. Un squitter de achiziție nu trebuie să fie întrerupt de operațiunile prin legătura de date sau de activități de suprimare reciprocă după ce a început transmisia de squitter. Nota 1.- Un sistem de suprimare reciprocă poate fi folosit pentru a conecta echipamentul de bord care funcționează în aceeași bandă de frecvențe, cu scopul de a împiedica interferențele reciproce. Acțiunea squitter-ului de achiziție se reia imediat ce este posibil, după un interval de suprimare reciprocă. Nota 2.- Tipul de raport privind poziția pe suprafață (la sol) poate fi selectat în mod automat de aeronavă sau prin comenzi de la o stație de squitter de la sol (pct. 3.1.2.8.6.7).3.1.2.8.5.3. Selectarea antenei pentru squitter-ul de achiziție. Transponderele care funcționează cu diversitate de antene (pct. 3.1.2.10.4) trebuie să transmită squitter-e de achiziție după cum urmează:a) atunci când se află în aer (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziție în mod alternativ, de la cele două antene; șib) atunci când se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), transponderul trebuie să transmită squitter-e de achiziție sub controlul SAS (pct. 3.1.2.6.1.4.1 f). În absența oricărei comenzi SAS, utilizarea doar a antenei superioare trebuie să fie opțiunea implicită. Notă.- Squitter-ele de achiziție nu sunt emise de la sol dacă transponderul raportează tipul de squitter extins privind poziția pe suprafață (la sol) (pct. 3.1.2.8.6.4.3).3.1.2.8.6. Squitter extins, format downlink 17
    1693389
    DFCAAAMEPI
    583288112
    Notă.- Transponderele SSR de Mod S transmit squitter-e extinse pentru a declanșa radio-emisia poziției aeronavei, în scopul supravegherii. Radio-emisia acestui tip de informații reprezintă o formă de supraveghere automată dependentă (ADS) cunoscută sub denumirea de radio-emisie -ADS (ADS-B).3.1.2.8.6.1. Formatul de squitter extins. Formatul folosit pentru squitter-ul extins trebuie să fie format downlink de 112 biți (DF = 17) care este constituit din următoarele câmpuri:
    CâmpReferință
    DF format downlink3.1.2.3.2.1.2
    CA capacitate3.1.2.5.2.2.1
    AA adresă, anunțat3.1.2.5.2.2.2
    ME mesaj, squitter extins3.1.2.8.6.2
    PI paritate/identificatorul interogatorului3.1.2.3.2.1.4
    Câmpul PI trebuie să fie codat având II egal cu 0.
    3.1.2.8.6.2. ME - mesaj, squitter extins. Acest câmp downlink de 56 de biți (33-88), în DF = 17, trebuie să fie folosit pentru a transmite mesajele de radio-emisie. Squitter-ul extins trebuie să fie susținut de registrele 05, 06, 07, 08, 09, 0A {HEX} și 61-6F {HEX} și trebuie să se conformeze fie versiunii 0, fie versiunii 1, sau versiunii 2 a formatului de mesaj, după cum este descris mai jos:a) Versiunea 0 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente raportează calitatea supravegherii prin categoria de incertitudine a navigației (NUC), care poate fi un indicator fie al acurateții, fie al integrității datelor de navigație folosite de ADS-B. Totuși, nu există nici o indicație care să arate căreia dintre acestea, integritate sau acuratețe, servește drept indicator valoarea NUC.b) Versiunea 1 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente raportează acuratețea și integritatea supravegherii separat, sub forma categoriei de acuratețe a navigației (NAC), a categoriei de integritate a navigației (NIC) și a nivelului de integritate a supravegherii (SIL). Formatele ES versiunea 1 includ de asemenea prevederi pentru raportarea extinsă a informațiilor de stare și.c) Versiunea 2 a formatului de mesaj ES și cerințele aferente conțin prevederile din versiunea 1, dar îmbunătățesc integritatea și raportarea parametrilor. Versiunea 2 a formatului de mesaj raportează separat integritatea sursei de poziție față de integritatea echipamentului de emisie ADS-B. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES separă raportarea acurateții pe verticală de acuratețea poziției pe orizontală, înlătură integritatea verticală din integritatea poziției și permite raportarea codului SSR de Mod A, a offset-ului antenei GNSS și a unor valori adiționale privind integritatea poziției pe orizontală. Versiunea 2 a formatului de mesaj ES modifică de asemenea raportul privind starea țintei pentru a include altitudinea selectată, capul magnetic selectat și setarea altitudinii barometrice. Nota 1.- Formatele și ratele de actualizare ale fiecărui registru sunt specificate în "Prevederile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc 9871). Formatele și ratele de actualizare pentru squitterele individuale sunt definite prin numărul versiunii squitterului extins. Nota 2.- Formatele pentru cele trei versiuni diferite sunt interoperabile. Un receptor de squitter extins poate recunoaște și decoda semnalele propriei versiuni, precum și cele ale versiunilor inferioare ale formatelor mesajelor. Receptorul poate totuși decoda semnale cu versiuni superioare, în acord cu capacitatea proprie. Nota 3.- Materialul de îndrumare privind formatele registrelor transponderului și sursele de date este inclus în "Manualul privind serviciile specifice de Mod S și squitter-ul extins" (Doc 9871).3.1.2.8.6.3. Tipuri de squitter extins3.1.2.8.6.3.1. Squitter-ul de poziție de la bord. Tipul de squitter extins pentru poziția de la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17, cu conținutul registrului GICB 05 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2), care conține RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind poziția la bord în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.1.1. SSS, subcâmpul stării de supraveghere din ME. Transponderul trebuie să raporteze starea de supraveghere a transponderului în acest subcâmp de 2 biți (38, 39) al ME, atunci când ME conține un mesaj indicând poziția la bord. Codarea 0 înseamnă fără informații de stare 1 înseamnă transponder care raportează o condiție de alertă permanentă (3.1.2.6.10.1.1.1) 2 Înseamnă transponder care raportează o condiție de alertă temporară (3.1.2.6.10.1.1.2) 3 înseamnă transponder care raportează condiția SPI (3.1.2.6.10.1.3) Codurile 1 și 2 trebuie să aibă prioritate față de codul 3.3.1.2.8.6.3.1.2. ACS, subcâmpul codului altitudinii din ME. Sub controlul ATS (pct. 3.1.2.8.6.3.1.3), transponderul trebuie să raporteze în acest subcâmp de 12 biți (4152) din ME, fie altitudinea obținută din baza de date de navigație, fie codul altitudinii barometrice, atunci când ME conține un mesaj indicând poziția la bord. Atunci când este raportată altitudinea barometrică, conținutul ACS trebuie să fie conform specificațiilor pentru câmpul AC de 13 biți (pct. 3.1.2.6.5.4), cu excepția faptului că bitul M (bitul 26) trebuie să fie omis.3.1.2.8.6.3.1.3. Controlul raportării ACS. Raportarea de către transponder a datelor de altitudine în ACS trebuie să depindă de subcâmpul tipului de altitudine (ATS), după cum se specifică la pct. 3.1.2.8.6.8.2. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în subcâmpul ACS trebuie să aibă loc atunci când subcâmpul ATS are valoarea ZERO. Inserarea de către transponder a datelor de altitudine barometrică în ACS trebuie să fie blocată atunci când ATS are valoarea 1.3.1.2.8.6.3.2. Squitter-ul privind poziția pe suprafață (la sol). Tipul de squitter extins privind poziția pe suprafață (la sol) trebuie să utilizeze formatul DF = 17, având conținutul registrului GICB 06 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 6, va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind poziția pe suprafață în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.3. Squitter-ul de identificare a aeronavelor. Tipul de squitter extins de identificare a aeronavelor trebuie să utilizeze formatul DF = 17, având conținutul registrului GICB 08 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 8 va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind identificarea aeronavelor, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.4. Squitter-ul pentru viteza la bord. Tipul de squitter extins pentru viteza la bord trebuie să utilizeze formatul DF = 17, având conținutul registrului GICB 09 {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 9 va determina ca răspunsul rezultat să conțină mesajul privind viteza la bord, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.5. Starea periodică si Squitter-ele determinate de evenimente3.1.2.8.6.3.5.1. Starea periodică a Squitter-ului. Pentru starea periodică, tipurile de squittere extinse trebuie să utilizeze formatul DF=17 pentru a indica starea aeronavei și alte date de supraveghere. Tipul de squitter extins cu privire la starea operațională a aeronavei trebuie să utilizeze conținutul registrului GICB 65 (HEX) inserat în câmpul ME. Tipul de squitter extins, cu privire la starea și statutul țintei, trebuie să utilizeze conținutul registrului GICB 62 (HEX) inserat în câmpul ME. Nota 1.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conține RR egal cu 22 și DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 5, va determina ca răspunsul care rezultă să conțină mesajul privind statutul operațional al aeronavei în câmpul său MB. Nota 2.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) ce conține RR egal cu 22 și DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 2, va determina ca răspunsul care rezultă să conțină informația cu privire la starea și statutul țintei în câmpul său MB.3.1.2.8.6.3.5.2. Squitterul determinat de evenimente. Tipul de squitter extins determinat de evenimente trebuie să utilizeze formatul DF = 17 având conținutul registrului GICB 0A {HEX} inserat în câmpul ME. Notă.- O solicitare GICB (pct. 3.1.2.6.11.2) conținând RR egal cu 16, DI egal cu 3 sau 7 și RRS egal cu 10 face ca răspunsul rezultat să conțină mesajul determinat de evenimente, în câmpul său MB.3.1.2.8.6.4. Rata de squitter extins3.1.2.8.6.4.1. Inițializarea. La punerea sub tensiune, transponderul trebuie să înceapă operarea într-un mod în care radio-emite numai squitter-e de achiziție (pct. 3.1.2.8.5). Transponderul trebuie să inițieze radio-emisia squitter-elor extinse pentru poziția la bord, poziția pe suprafață (la sol), viteza la bord și identificarea aeronavelor atunci când sunt inserate date în registrele transponderului 05, 06, 09 și respectiv 08 {HEX}. Această determinare trebuie să fie efectuată individual, pentru fiecare tip de squitter. Atunci când sunt radio-emise squittere extinse, ratele de transmisie trebuie să fie în conformitate cu cele indicate în paragrafele următoare. Squitter-ele de achiziție trebuie să fie raportate în plus față de squitter-ele extinse, numai dacă squitter-ul de achiziție este inhibat (cap. 2, pct. 2.1.5.4). Squitter-ele de achiziție trebuie să fie raportate întotdeauna dacă atât poziția cât și viteza squitter-ului extins nu sunt raportate. Nota 1.- Aceasta suprimă transmiterea squitter-elor extinse de la aeronave care nu pot să raporteze poziția, viteza sau identitatea. Dacă intrarea în registrul pentru squitter-ul de poziție încetează pentru 60 de secunde, radioemisia va fi întreruptă până când este reluată introducerea de date. Radioemisia squitter-elor de poziție de bord nu este întreruptă dacă sunt disponibile datele referitoare la altitudinea barometrică. Încetarea radioemisiei altor tipuri de squittere este descrisă în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins"(Doc. 9871). Nota 2.- După întrerupere (pct. 3.1.2.8.6.6), squitter-ul de poziție poate conține un câmp ME format numai din zerouri.3.1.2.8.6.4.2. Rata squitter-elor privind poziția la bord. Transmisiile squitter-elor privind poziția la bord trebuie să fie efectuate atunci când aeronava este în zbor (3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii care sunt distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția în zbor, cu excepțiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.3. Rata squitter-elor privind poziția pe suprafață (la sol). Transmisiile squitter-elor privind poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie efectuate atunci când aeronava se află pe sol (pct. 3.1.2.8.6.7), utilizând una din cele două rate posibile, numai dacă a fost selectată o rată de squitter mare sau una mică (pct. 3.1.2.8.6.9). Atunci când a fost selectată rata mare de squitter, squitter-ele pentru poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția pe suprafață (la sol) (numită rata mare). Atunci când a fost selectată rata mică de squitter, squitter-ele pentru poziția pe suprafață (la sol) trebuie să fie emise la intervale aleatorii distribuite uniform, în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru poziția de suprafață (la sol) (numită rata mică). Excepțiile pentru aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.4. Rata squitter-elor pentru identificarea aeronavelor. Transmisiile squitter- elor pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie făcute la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 4,8 la 5,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent de identificare, atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziția în zbor, sau atunci când aeronava raportează tipul de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol) și când a fost selectată rata mare de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol). Atunci când tipul de squitter pentru poziția pe suprafață (la sol) este raportat la rata mică pentru poziția pe suprafață (la sol), squitter-ul pentru identificarea aeronavelor trebuie să fie emis la intervale aleatorii, distribuite uniform în intervalul de la 9,8 la 10,2 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent de identificare. Excepțiile la aceste rate de transmisie sunt specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.5. Rata squitter-elor privind viteza în zbor. Transmisiile squitter-elor pentru viteza în zbor trebuie să fie emise atunci când aeronava se află în zbor (pct. 3.1.2.8.6.7), la intervale aleatorii distribuite uniform în intervalul de la 0,4 la 0,6 secunde, utilizând o cuantificare nu mai mare de 15 milisecunde față de squitter-ul precedent pentru viteza în zbor, cu excepțiile specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7.3.1.2.8.6.4.6. Starea periodică și rata squitter-ului determinat de evenimente.3.1.2.8.6.4.6.1. Starea periodică privind rata squitter-ului. Starea periodică privind tipurile de squitter susținute printr-o clasă de sisteme ce emit squittere de Mod S extins, după cum se specifică în 5.1.1.2, trebuie emisă periodic la intervale definite, ce depind de starea la sol și dacă conținutul lor s-a schimbat. Notă.- Statutul operațional al aeronavei, exprimat în tipul squitter-ului extins și starea țintei și statutul ratelor tipurilor de squitter extins sunt specificate în "Specificațiile tehnice pentru serviciile de Mod S și squitter extins" (Doc. 9871).3.1.2.8.6.4.6.2. Rata squitter-ului determinat de eveniment. Squitter-ul determinat de eveniment trebuie transmis o dată, în situația în care registrul GICB 0A {HEX} este încărcat, respectând în același timp condițiile de întârziere specificate la pct. 3.1.2.8.6.4.7. Rata maximă de transmisie pentru squitter-ul determinat de evenimente trebuie să fie limitată de transponder la de două ori pe secundă. Dacă un mesaj este inserat în registrul determinat de evenimente și nu poate fi transmis din cauza limitării ratei, acesta trebuie să fie reținut și transmis atunci când condiția de limitare a ratei a fost ștearsă. Dacă un nou mesaj este recepționat înainte ca transmisia să fie permisă, acesta trebuie să suprascrie mesajul anterior.3.1.2.8.6.4.7. Transmisia întârziată. Transmisia squitter-elor extinse trebuie să fie întârziată în următoarele situații:a) dacă transponderul se află într-un ciclu de operațiuni (pct. 3.1.2.4.1);b) dacă un squitter de achiziție sau un alt tip de squitter extins este în curs; sauc) dacă este activă o interfață reciprocă de suprimare. Squitter-ul întârziat trebuie să fie transmis imediat ce transponderul devine activ.