METODOLOGIE din 20 decembrie 2024privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2025-2026
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2025
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 7.871 din 20 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2025. + Capitolul I Fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat finanțat de la bugetul de stat și prin bugetele locale/județene, după caz + Articolul 1Proiectul planului de școlarizare la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor școlare, în vederea fundamentării cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic și criteriul relevanței. + Articolul 2Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:a) respectarea prevederilor art. 23 și ale art. 248 alin. (16) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;b) încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educației pentru fiecare inspectorat școlar, corelarea la nivelul unităților de învățământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preșcolari/antepreșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar;c) respectarea reglementărilor naționale din domeniul educației privind asigurarea de resurse umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional eficient;d) respectarea recomandărilor din documentele de planificare strategică care stau la baza elaborării proiectului planului de școlarizare prin învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, respectiv: Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), Planul de acțiune al școlii (PAS). + Articolul 3Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:a) situația claselor paralele despre care se estimează că la sfârșitul anului școlar au efective sub limita minimă stabilită prin lege și a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localității/unității administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;b) situația claselor din unitățile de învățământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 4Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului demografic se va ține seama de:a) analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică privind evoluția demografică a populației cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densității acesteia, a componenței etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învățământului preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, analiza evoluției demografice se va face avându-se în vedere și recomandările stabilite prin PRAI și PLAI;b) analiza fenomenului de migrare internă și externă a populației de vârstă școlară, preșcolară și antepreșcolară;c) asigurarea cuprinderii populației de vârstă preșcolară și școlară, în raport cu opțiunile exprimate, într-o formă organizată de învățământ;d) respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea respectării capacității instituționale a unităților de învățământ. + Articolul 5Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:a) promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educație al tuturor copiilor și elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban și din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învățământ preuniversitar tehnologic;b) dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiția locală și potențialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilitățile de inserție socioprofesională. + Articolul 6Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare pentru învățământul liceal, în cadrul criteriului relevanței - conform căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:a) investigarea necesarului de specializări solicitat pentru școlarizare în învățământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piața muncii sau în învățământul superior;b) analiza și soluționarea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, cu excepția situațiilor care pot fi motivate obiectiv în legătură cu autorizarea/acreditarea unităților de învățământ, capacitatea de școlarizare existentă sau imposibilitatea constituirii formațiunilor de studiu în limitele efectivelor de elevi stabilite prin reglementările în vigoare;c) includerea cu prioritate în proiectul planului de școlarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual. + Articolul 7Elaborarea proiectului planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:a) constituirea formațiunilor de studiu la educație timpurie, învățământ primar - clasa pregătitoare, clasa I, învățământ gimnazial - clasele a V-a și a VI-a, în cadrul limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;b) constituirea formațiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/ anul I în învățământul de masă se realizează astfel:(i) învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera tehnologică și învățământ profesional, din 24 de elevi;(ii) învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera teoretică, din 24 de elevi;(iii) învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă, din 24 de elevi;(iv) învățământ liceal cu frecvență seral și frecvență redusă, clasa a IX-a, din 26 de elevi;(v) învățământ liceal cu frecvență seral, filiera tehnologică, clasa a XI-a, din 26 de elevi;(vi) învățământ terțiar nonuniversitar (postliceal și de maiștri), din 28 de elevi;c) constituirea formațiunilor de studiu în sistem dual, conform solicitărilor operatorilor economici și cu respectarea limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;d) stabilirea de către inspectoratele școlare a numărului de locuri, repartizat pe unități de învățământ, pentru:(i) candidații de etnie romă;(ii) candidații cu cerințe educaționale speciale;(iii) tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă;e) asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie;f) asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare;g) asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;h) asigurarea cuprinderii întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal și profesional, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu;i) organizarea programului educațional „A doua șansă“, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar;j) formațiunile de studiu care intră sub incidența prevederilor art. 23 alin. (8) și (9) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu cerințe educaționale speciale/clasă. + Articolul 8(1) Formațiunile de studiu pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale se pot înființa și pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.(2) La organizarea, reorganizarea sau desființarea formațiunilor de studiu, inclusiv cel simultan, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale se va ține cont de prevederile art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și formațiunilor de studiu cu predare în limba română, atunci când acestea funcționează în zone unde ponderea unei minorități etnice este majoritară. + Articolul 9(1) Inspectoratele școlare centralizează solicitările unităților de învățământ care organizează formațiuni de studiu, aflate sub incidența prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2), și le transmit, semnate și ștampilate, la Ministerul Educației, conform precizărilor transmise de către direcția de resort.(2) Solicitările unităților de învățământ privind organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către direcția de resort și sunt înaintate conducerii ministerului în vederea aprobării.(3) La nivelul Ministerului Educației, avizul conform pentru organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar și de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților naționale.(4) Solicitările unităților de învățământ care intră sub incidența art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educației, se transmit organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României.(5) Rezoluția organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României se transmite la Ministerul Educației. Direcția de resort comunică rezoluția respectivă inspectoratului școlar care a înaintat solicitările conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 10(1) Unitățile de învățământ pot propune cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ de masă, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/ calificările profesionale pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului. Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2024 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi.(2) Unitățile de învățământ pot propune cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ special, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/calificările profesionale pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului.(3) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filierele tehnologică și teoretică, clasa a IX-a, cu frecvență seral, se pot face numai pentru absolvenții clasei a VIII-a din promoțiile anterioare care nu au urmat o formă de învățământ liceal și care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026.(4) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvență redusă, se pot face numai pentru absolvenții clasei a VIII-a din seriile anterioare care împlinesc 20 de ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.(5) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul de masă, clasa a XI-a, cu frecvență seral, filiera tehnologică, se pot face ținând seama de numărul solicitărilor absolvenților de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare.(6) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul liceal special, clasa a XI-a cu frecvență zi/seral, filiera tehnologică/teoretică, se pot face ținând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenților de clasa a X-a învățământ liceal din seria curentă și din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional din seria curentă și seriile anterioare, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare pentru organizarea și funcționarea învățământului special. + Articolul 11(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind organizarea acestui tip de învățământ și pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieței muncii, a tendințelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI și PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a solicitărilor motivate ale inspectoratelor școlare/unităților de învățământ.(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul dual se realizează pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condițiile existenței contractelor de parteneriat încheiate între unitățile de învățământ, operatorii economici și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ.(3) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică (720 de ore) se realizează pe baza opțiunilor exprimate în scris de către absolvenți ai programului educațional „A doua șansă“. + Articolul 12(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul liceal pentru toate tipurile și formele de învățământ se realizează cu respectarea principiului asumării filierei, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3)-(5) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.(2) Filiera vocațională este destinată asigurării formării teoretice și practice a elevilor în domenii specifice, precum: artistic, sportiv, teologic, pedagogic sau militar.(3) Pentru a asigura o formare practică de calitate, unitatea de învățământ care își asumă filiera vocațională trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru obținerea de performanțe la concursuri, olimpiade și alte competiții școlare la nivel național sau internațional, să încheie parteneriate cu instituții din domeniul vocațional, respectiv teatre, filarmonici, cluburi sportive, instituții teologice, militare.(4) Filiera teoretică este destinată asigurării unei educații generale solide, pregătindu-i pe elevi pentru continuarea studiilor la nivel universitar sau pentru diverse cariere academice.(5) Unitățile de învățământ care își asumă filiera teoretică trebuie să ofere un mediu care încurajează pregătirea pentru învățământul superior, excelența academică și performanțe la concursuri, olimpiade și alte competiții școlare la nivel național sau internațional.(6) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situații:a) în cazul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau care au secții cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, situații în care se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii;b) în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, situație în care aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale;c) în cazul unităților de învățământ unice la nivelul unității administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.(7) Denumirea unității de învățământ trebuie să reflecte nivelul cel mai înalt de învățământ școlarizat, precum și filiera asumată la nivelul unității de învățământ și, după caz, un nume (nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură) sau un număr.(8) În situația în care pentru o unitate de învățământ se impune modificarea denumirii ca urmare a asumării filierei, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește prin hotărâre noua denumire, în acord cu prevederile alin. (7) și ale Procedurii de atribuire a denumirilor unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.564/2011, cu modificările și completările ulterioare, hotărâre pe care o supune avizării de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar.(9) După avizarea hotărârii unității de învățământ, conducerea inspectoratului școlar înaintează autorității publice locale noua denumire a unității de învățământ, în vederea emiterii sau modificării, după caz, a hotărârii consiliului local/județean privind aprobarea rețelei școlare cu noua denumire.(10) Aplicarea prevederilor alin. (7)-(9) nu intră sub incidența procedurilor care vizează organizarea rețelei școlare și nici sub cea a procedurii prevăzute la art. 5 din procedura aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.564/2011, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 13(1) Propunerile privind cifrele de școlarizare pe niveluri de învățământ pentru instituțiile de învățământ superior care au componente organizatorice, de tipul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv colegii terțiare nonuniversitare, se transmit la Ministerul Educației în baza prevederilor art. 17 alin. (5) lit. c), respectiv alin. (8) lit. c) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și conform precizărilor transmise de către direcția de resort.(2) Proiectul planului de școlarizare pentru componentele organizatorice, de tipul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv colegii terțiare nonuniversitare, din structura instituțiilor de învățământ superior transmis la Ministerul Educației este însoțit de dovada informării inspectoratului școlar. + Articolul 14(1) Conducerea unității de învățământ răspunde de fundamentarea și elaborarea proiectului planului de școlarizare la nivelul unității de învățământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.(2) În proiectul planului de școlarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/forma de învățământ/limba de predare pentru care unitatea de învățământ are autorizare de funcționare provizorie/acreditare aprobată prin ordin al ministrului, respectându-se capacitatea instituțională.(3) Proiectul planului de școlarizare este elaborat de directorul unității de învățământ, este avizat în consiliul profesoral, aprobat de către consiliul de administrație al unității de învățământ și înaintat inspectoratului școlar.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru unitățile de învățământ nou-înființate sau cele care au intrat în proces de reorganizare, proiectul planului de școlarizare se realizează de către inspectoratul școlar. + Articolul 15(1) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar analizează pentru fiecare unitate de învățământ propunerile transmise, operează sau nu operează modificări și întocmește proiectul planului de școlarizare la nivel județean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educației.(2) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu transmit propuneri privind organizarea rețelei școlare din raza lor de competență sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea rețelei școlare, consiliul de administrație al inspectoratului școlar va fundamenta proiectul planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ aflate în această situație, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.(3) În situația în care la nivelul consiliului de administrație al inspectoratelor școlare se operează modificări în proiectul planului de școlarizare propus, inspectoratele școlare au obligația să comunice în scris unităților de învățământ aceste modificări.(4) Datele referitoare la proiectul planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat pentru anul școlar 2025-2026 se încarcă integral în aplicația informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR). + Articolul 16(1) Proiectul planului de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) și terțiar nonuniversitar conține, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) și al coordonatorului regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT).(2) CNDIPT elaborează Calendarul etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul profesional, liceal tehnologic, inclusiv dual, care se aprobă prin ordin al ministrului educației. + Articolul 17De modul de fundamentare a proiectului planului de școlarizare și defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale și forme de învățământ, precum și de exactitatea datelor înregistrate în SIIIR și a celor transmise la Ministerul Educației răspund inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare. + Articolul 18Ministerul Educației analizează proiectul planului de școlarizare înaintat de fiecare inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ, operează sau nu operează modificări și întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat. + Articolul 19(1) Cifrele de școlarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educației repartizează cifrele de școlarizare, global, fiecărui inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ.(2) Cifrele de școlarizare pentru unitățile de învățământ înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, precum și pentru colegiile terțiare nonuniversitare din structura instituțiilor de învățământ superior se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se comunică instituțiilor de învățământ superior. + Articolul 20(1) În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de școlarizare de la Ministerul Educației, inspectoratele școlare aprobă și repartizează fiecărei unități de învățământ cifrele de școlarizare defalcate pe niveluri de învățământ, limbi de predare, filiere, profiluri, domenii de pregătire de bază, specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formațiuni de studiu, respectiv număr de locuri.(2) Repartizarea cifrelor de școlarizare conform alin. (1) se realizează doar pentru clasele care au specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate prin ordin al ministrului. + Articolul 21Aplicarea prevederilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se realizează pentru clasele de început, cu respectarea prevederilor Metodologiei privind depășirea efectivelor formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.756/2023. + Capitolul II Evidența efectivelor de antepreșcolari, preșcolari și elevi din unitățile de învățământ preuniversitar particular autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate + Articolul 22(1) Conducerile unităților de învățământ preuniversitar particular:a) întocmesc proiectul planului de școlarizare pe fiecare nivel de învățământ, menționând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învățământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu de pregătire de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învățământ/pentru fiecare locație autorizat(ă)/ acreditat(ă) prin ordin al ministrului;b) transmit inspectoratelor școlare proiectele planurilor de școlarizare stabilite la nivelul unității de învățământ respective, pe niveluri de învățământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ domenii de pregătire de bază/domenii/specializări/calificări profesionale;c) înaintează inspectoratului școlar, separat, prin proiectul planului de școlarizare, datele referitoare la nivelurile de învățământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi școlarizate în anul școlar 2025-2026 în unitatea de învățământ, în vederea asigurării finanțării de la bugetul de stat.(2) Inspectoratele școlare verifică și aprobă în consiliul de administrație proiectele planurilor de școlarizare propuse de către unitățile de învățământ particular în raport cu capacitatea de școlarizare a unității de învățământ.(3) Inspectoratele școlare transmit centralizat proiectul planului de școlarizare al unităților de învățământ preuniversitar particular la Ministerul Educației.(4) Datele privind elevii din învățământul preuniversitar particular referitoare la nivelurile de învățământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unitățile de învățământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului se centralizează la nivel de inspectorat școlar și se introduc obligatoriu în SIIIR. + Capitolul III Dispoziții finale + Articolul 23(1) Inspectoratul școlar transmite la Ministerul Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 separat, atât pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cât și pentru unitățile de învățământ particular, în format electronic scanat, până la data de 7 februarie 2025.(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de școlarizare întocmită de către inspectoratele școlare și transmisă la Ministerul Educației are următorul conținut: „Prezentul proiect al planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului școlar de către Ministerul Educației. Inspectoratul școlar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.“ + Articolul 24În cuprinsul prezentei metodologii, începând cu data reorganizării instituțiilor subordonate Ministerului Educației, denumirea „inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București“ se va citi „direcția județeană de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar“, denumirea „Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic“ se va citi „Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual“ și sintagma „inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare“ se va citi „directorii generali și directorii generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare“.-----
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 7.871 din 20 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2025. + Capitolul I Fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat finanțat de la bugetul de stat și prin bugetele locale/județene, după caz + Articolul 1Proiectul planului de școlarizare la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor școlare, în vederea fundamentării cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic și criteriul relevanței. + Articolul 2Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:a) respectarea prevederilor art. 23 și ale art. 248 alin. (16) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;b) încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educației pentru fiecare inspectorat școlar, corelarea la nivelul unităților de învățământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preșcolari/antepreșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar;c) respectarea reglementărilor naționale din domeniul educației privind asigurarea de resurse umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional eficient;d) respectarea recomandărilor din documentele de planificare strategică care stau la baza elaborării proiectului planului de școlarizare prin învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, respectiv: Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), Planul de acțiune al școlii (PAS). + Articolul 3Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:a) situația claselor paralele despre care se estimează că la sfârșitul anului școlar au efective sub limita minimă stabilită prin lege și a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localității/unității administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;b) situația claselor din unitățile de învățământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 23 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 4Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului demografic se va ține seama de:a) analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică privind evoluția demografică a populației cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densității acesteia, a componenței etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învățământului preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, analiza evoluției demografice se va face avându-se în vedere și recomandările stabilite prin PRAI și PLAI;b) analiza fenomenului de migrare internă și externă a populației de vârstă școlară, preșcolară și antepreșcolară;c) asigurarea cuprinderii populației de vârstă preșcolară și școlară, în raport cu opțiunile exprimate, într-o formă organizată de învățământ;d) respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea respectării capacității instituționale a unităților de învățământ. + Articolul 5Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:a) promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educație al tuturor copiilor și elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban și din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învățământ preuniversitar tehnologic;b) dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiția locală și potențialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilitățile de inserție socioprofesională. + Articolul 6Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare pentru învățământul liceal, în cadrul criteriului relevanței - conform căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:a) investigarea necesarului de specializări solicitat pentru școlarizare în învățământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piața muncii sau în învățământul superior;b) analiza și soluționarea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, cu excepția situațiilor care pot fi motivate obiectiv în legătură cu autorizarea/acreditarea unităților de învățământ, capacitatea de școlarizare existentă sau imposibilitatea constituirii formațiunilor de studiu în limitele efectivelor de elevi stabilite prin reglementările în vigoare;c) includerea cu prioritate în proiectul planului de școlarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual. + Articolul 7Elaborarea proiectului planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:a) constituirea formațiunilor de studiu la educație timpurie, învățământ primar - clasa pregătitoare, clasa I, învățământ gimnazial - clasele a V-a și a VI-a, în cadrul limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;b) constituirea formațiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/ anul I în învățământul de masă se realizează astfel:(i) învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera tehnologică și învățământ profesional, din 24 de elevi;(ii) învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera teoretică, din 24 de elevi;(iii) învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă, din 24 de elevi;(iv) învățământ liceal cu frecvență seral și frecvență redusă, clasa a IX-a, din 26 de elevi;(v) învățământ liceal cu frecvență seral, filiera tehnologică, clasa a XI-a, din 26 de elevi;(vi) învățământ terțiar nonuniversitar (postliceal și de maiștri), din 28 de elevi;c) constituirea formațiunilor de studiu în sistem dual, conform solicitărilor operatorilor economici și cu respectarea limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;d) stabilirea de către inspectoratele școlare a numărului de locuri, repartizat pe unități de învățământ, pentru:(i) candidații de etnie romă;(ii) candidații cu cerințe educaționale speciale;(iii) tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă;e) asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie;f) asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare;g) asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;h) asigurarea cuprinderii întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal și profesional, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu;i) organizarea programului educațional „A doua șansă“, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar;j) formațiunile de studiu care intră sub incidența prevederilor art. 23 alin. (8) și (9) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu cerințe educaționale speciale/clasă. + Articolul 8(1) Formațiunile de studiu pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale se pot înființa și pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.(2) La organizarea, reorganizarea sau desființarea formațiunilor de studiu, inclusiv cel simultan, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale se va ține cont de prevederile art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și formațiunilor de studiu cu predare în limba română, atunci când acestea funcționează în zone unde ponderea unei minorități etnice este majoritară. + Articolul 9(1) Inspectoratele școlare centralizează solicitările unităților de învățământ care organizează formațiuni de studiu, aflate sub incidența prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2), și le transmit, semnate și ștampilate, la Ministerul Educației, conform precizărilor transmise de către direcția de resort.(2) Solicitările unităților de învățământ privind organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către direcția de resort și sunt înaintate conducerii ministerului în vederea aprobării.(3) La nivelul Ministerului Educației, avizul conform pentru organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar și de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților naționale.(4) Solicitările unităților de învățământ care intră sub incidența art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educației, se transmit organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României.(5) Rezoluția organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României se transmite la Ministerul Educației. Direcția de resort comunică rezoluția respectivă inspectoratului școlar care a înaintat solicitările conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 10(1) Unitățile de învățământ pot propune cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ de masă, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/ calificările profesionale pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului. Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2024 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență zi.(2) Unitățile de învățământ pot propune cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ special, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/calificările profesionale pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului.(3) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filierele tehnologică și teoretică, clasa a IX-a, cu frecvență seral, se pot face numai pentru absolvenții clasei a VIII-a din promoțiile anterioare care nu au urmat o formă de învățământ liceal și care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026.(4) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvență redusă, se pot face numai pentru absolvenții clasei a VIII-a din seriile anterioare care împlinesc 20 de ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.(5) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul de masă, clasa a XI-a, cu frecvență seral, filiera tehnologică, se pot face ținând seama de numărul solicitărilor absolvenților de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare.(6) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul liceal special, clasa a XI-a cu frecvență zi/seral, filiera tehnologică/teoretică, se pot face ținând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenților de clasa a X-a învățământ liceal din seria curentă și din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional din seria curentă și seriile anterioare, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare pentru organizarea și funcționarea învățământului special. + Articolul 11(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind organizarea acestui tip de învățământ și pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieței muncii, a tendințelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI și PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a solicitărilor motivate ale inspectoratelor școlare/unităților de învățământ.(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul dual se realizează pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condițiile existenței contractelor de parteneriat încheiate între unitățile de învățământ, operatorii economici și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ.(3) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică (720 de ore) se realizează pe baza opțiunilor exprimate în scris de către absolvenți ai programului educațional „A doua șansă“. + Articolul 12(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul liceal pentru toate tipurile și formele de învățământ se realizează cu respectarea principiului asumării filierei, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3)-(5) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.(2) Filiera vocațională este destinată asigurării formării teoretice și practice a elevilor în domenii specifice, precum: artistic, sportiv, teologic, pedagogic sau militar.(3) Pentru a asigura o formare practică de calitate, unitatea de învățământ care își asumă filiera vocațională trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru obținerea de performanțe la concursuri, olimpiade și alte competiții școlare la nivel național sau internațional, să încheie parteneriate cu instituții din domeniul vocațional, respectiv teatre, filarmonici, cluburi sportive, instituții teologice, militare.(4) Filiera teoretică este destinată asigurării unei educații generale solide, pregătindu-i pe elevi pentru continuarea studiilor la nivel universitar sau pentru diverse cariere academice.(5) Unitățile de învățământ care își asumă filiera teoretică trebuie să ofere un mediu care încurajează pregătirea pentru învățământul superior, excelența academică și performanțe la concursuri, olimpiade și alte competiții școlare la nivel național sau internațional.(6) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situații:a) în cazul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau care au secții cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, situații în care se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii;b) în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, situație în care aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale;c) în cazul unităților de învățământ unice la nivelul unității administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.(7) Denumirea unității de învățământ trebuie să reflecte nivelul cel mai înalt de învățământ școlarizat, precum și filiera asumată la nivelul unității de învățământ și, după caz, un nume (nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură) sau un număr.(8) În situația în care pentru o unitate de învățământ se impune modificarea denumirii ca urmare a asumării filierei, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește prin hotărâre noua denumire, în acord cu prevederile alin. (7) și ale Procedurii de atribuire a denumirilor unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.564/2011, cu modificările și completările ulterioare, hotărâre pe care o supune avizării de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar.(9) După avizarea hotărârii unității de învățământ, conducerea inspectoratului școlar înaintează autorității publice locale noua denumire a unității de învățământ, în vederea emiterii sau modificării, după caz, a hotărârii consiliului local/județean privind aprobarea rețelei școlare cu noua denumire.(10) Aplicarea prevederilor alin. (7)-(9) nu intră sub incidența procedurilor care vizează organizarea rețelei școlare și nici sub cea a procedurii prevăzute la art. 5 din procedura aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.564/2011, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul 13(1) Propunerile privind cifrele de școlarizare pe niveluri de învățământ pentru instituțiile de învățământ superior care au componente organizatorice, de tipul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv colegii terțiare nonuniversitare, se transmit la Ministerul Educației în baza prevederilor art. 17 alin. (5) lit. c), respectiv alin. (8) lit. c) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și conform precizărilor transmise de către direcția de resort.(2) Proiectul planului de școlarizare pentru componentele organizatorice, de tipul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv colegii terțiare nonuniversitare, din structura instituțiilor de învățământ superior transmis la Ministerul Educației este însoțit de dovada informării inspectoratului școlar. + Articolul 14(1) Conducerea unității de învățământ răspunde de fundamentarea și elaborarea proiectului planului de școlarizare la nivelul unității de învățământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.(2) În proiectul planului de școlarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/forma de învățământ/limba de predare pentru care unitatea de învățământ are autorizare de funcționare provizorie/acreditare aprobată prin ordin al ministrului, respectându-se capacitatea instituțională.(3) Proiectul planului de școlarizare este elaborat de directorul unității de învățământ, este avizat în consiliul profesoral, aprobat de către consiliul de administrație al unității de învățământ și înaintat inspectoratului școlar.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru unitățile de învățământ nou-înființate sau cele care au intrat în proces de reorganizare, proiectul planului de școlarizare se realizează de către inspectoratul școlar. + Articolul 15(1) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar analizează pentru fiecare unitate de învățământ propunerile transmise, operează sau nu operează modificări și întocmește proiectul planului de școlarizare la nivel județean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educației.(2) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu transmit propuneri privind organizarea rețelei școlare din raza lor de competență sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea rețelei școlare, consiliul de administrație al inspectoratului școlar va fundamenta proiectul planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ aflate în această situație, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.(3) În situația în care la nivelul consiliului de administrație al inspectoratelor școlare se operează modificări în proiectul planului de școlarizare propus, inspectoratele școlare au obligația să comunice în scris unităților de învățământ aceste modificări.(4) Datele referitoare la proiectul planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat pentru anul școlar 2025-2026 se încarcă integral în aplicația informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR). + Articolul 16(1) Proiectul planului de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) și terțiar nonuniversitar conține, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) și al coordonatorului regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT).(2) CNDIPT elaborează Calendarul etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul profesional, liceal tehnologic, inclusiv dual, care se aprobă prin ordin al ministrului educației. + Articolul 17De modul de fundamentare a proiectului planului de școlarizare și defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale și forme de învățământ, precum și de exactitatea datelor înregistrate în SIIIR și a celor transmise la Ministerul Educației răspund inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare. + Articolul 18Ministerul Educației analizează proiectul planului de școlarizare înaintat de fiecare inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ, operează sau nu operează modificări și întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat. + Articolul 19(1) Cifrele de școlarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educației repartizează cifrele de școlarizare, global, fiecărui inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ.(2) Cifrele de școlarizare pentru unitățile de învățământ înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, precum și pentru colegiile terțiare nonuniversitare din structura instituțiilor de învățământ superior se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se comunică instituțiilor de învățământ superior. + Articolul 20(1) În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de școlarizare de la Ministerul Educației, inspectoratele școlare aprobă și repartizează fiecărei unități de învățământ cifrele de școlarizare defalcate pe niveluri de învățământ, limbi de predare, filiere, profiluri, domenii de pregătire de bază, specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formațiuni de studiu, respectiv număr de locuri.(2) Repartizarea cifrelor de școlarizare conform alin. (1) se realizează doar pentru clasele care au specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate prin ordin al ministrului. + Articolul 21Aplicarea prevederilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se realizează pentru clasele de început, cu respectarea prevederilor Metodologiei privind depășirea efectivelor formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.756/2023. + Capitolul II Evidența efectivelor de antepreșcolari, preșcolari și elevi din unitățile de învățământ preuniversitar particular autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate + Articolul 22(1) Conducerile unităților de învățământ preuniversitar particular:a) întocmesc proiectul planului de școlarizare pe fiecare nivel de învățământ, menționând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învățământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu de pregătire de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învățământ/pentru fiecare locație autorizat(ă)/ acreditat(ă) prin ordin al ministrului;b) transmit inspectoratelor școlare proiectele planurilor de școlarizare stabilite la nivelul unității de învățământ respective, pe niveluri de învățământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ domenii de pregătire de bază/domenii/specializări/calificări profesionale;c) înaintează inspectoratului școlar, separat, prin proiectul planului de școlarizare, datele referitoare la nivelurile de învățământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi școlarizate în anul școlar 2025-2026 în unitatea de învățământ, în vederea asigurării finanțării de la bugetul de stat.(2) Inspectoratele școlare verifică și aprobă în consiliul de administrație proiectele planurilor de școlarizare propuse de către unitățile de învățământ particular în raport cu capacitatea de școlarizare a unității de învățământ.(3) Inspectoratele școlare transmit centralizat proiectul planului de școlarizare al unităților de învățământ preuniversitar particular la Ministerul Educației.(4) Datele privind elevii din învățământul preuniversitar particular referitoare la nivelurile de învățământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unitățile de învățământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului se centralizează la nivel de inspectorat școlar și se introduc obligatoriu în SIIIR. + Capitolul III Dispoziții finale + Articolul 23(1) Inspectoratul școlar transmite la Ministerul Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 separat, atât pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cât și pentru unitățile de învățământ particular, în format electronic scanat, până la data de 7 februarie 2025.(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de școlarizare întocmită de către inspectoratele școlare și transmisă la Ministerul Educației are următorul conținut: „Prezentul proiect al planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului școlar de către Ministerul Educației. Inspectoratul școlar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.“ + Articolul 24În cuprinsul prezentei metodologii, începând cu data reorganizării instituțiilor subordonate Ministerului Educației, denumirea „inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București“ se va citi „direcția județeană de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar“, denumirea „Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic“ se va citi „Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual“ și sintagma „inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare“ se va citi „directorii generali și directorii generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare“.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari