METODOLOGIE din 20 decembrie 2024privind înființarea și organizarea programelor de studii universitare de licență - Pedagogia învățământului primar
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 13 ianuarie 2025
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 7.872 din 20 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 13 ianuarie 2025. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1Programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ este programul de studii organizat în vederea accesului absolvenților la o carieră didactică în învățământul preuniversitar și certifică competențele didactice corespunzătoare funcției didactice de profesor pentru învățământ primar. + Articolul 2Programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ pregătește resursa umană pentru cariera didactică aferentă învățământului primar, respectiv învățământul obligatoriu cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV. + Articolul 3Programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ asigură competențele didactice necesare pentru dezvoltarea intelectuală, socială, fizică și emoțională a copiilor din clasele pregătitoare și a elevilor din clasele I-IV. + Capitolul II Cadrul curricular al programelor de studii universitare de licență - Pedagogia învățământului primar + Articolul 4(1) Planurile de învățământ ale programelor de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ sunt structurate astfel încât să conducă la obținerea de către absolvenți a unui număr de 180 de credite transferabile, conform ECTS/SECT, repartizate pe o durată de 3 ani de studiu.(2) La elaborarea planurilor de învățământ se are în vedere definirea clară și delimitarea precisă a competențelor generale și de specialitate necesare cadrelor didactice pentru a sprijini dezvoltarea cognitivă, senzoriomotorie, socioafectivă și dezvoltarea capacității de învățare a copilului și elevului.(3) Planul de învățământ pentru programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ este structurat astfel încât absolvenții să dobândească competențele aferente domeniilor prevăzute în profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic pentru învățământul primar.(4) Planul de învățământ pentru programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ trebuie să cuprindă discipline care să ducă la rezultatele învățării corespunzătoare competențelor, domeniilor de competențe, prevăzute în profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic pentru pedagogia învățământului primar, corelate cu nivelul 6 EQF/CNC. + Articolul 5(1) În stabilirea planurilor de învățământ, facultățile/departamentele organizatoare ale unui program de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ trebuie să aibă în vedere raportarea la nevoile profesorului în societatea actuală și la exigențele acestei societăți față de sistemul educațional. Pentru aceasta, planul de învățământ se structurează pe baza unor categorii de discipline care vizează pregătirea de specialitate și cultura funcțională necesară unei integrări competente pe piața muncii.(2) Structura planului de învățământ al programului de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“, denumit în continuare plan, este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (3) Planul cuprinde o ofertă de formare inițială, creativă și inovativă, în domeniul pedagogiei învățământului primar, la nivelul cursurilor și al seminarelor aferente acestora.(4) Planul este structurat pe următoarele domenii:a) Elemente fundamentale de cunoaștere a domeniului pedagogiei învățământului primar;b) Aprofundarea didacticii și a practicii pedagogice în domeniul pedagogiei învățământului primar;c) Elemente de cercetare, analiză și management al grupelor de elevi.(5) Disciplinele pot fi organizate modular astfel încât să faciliteze participarea la stagii de practică comasată sau la stagii în străinătate, prin programe de mobilitate.(6) Lista disciplinelor opționale din planul de învățământ, prezentate în anexa nr. 2, poate fi completată și cu alte discipline care să asigure formarea în acord cu specificul local. Lista poate cuprinde și discipline specifice predării în limbile minorităților.(7) Tematica recomandată aferentă disciplinelor cuprinse în plan se regăsește în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie. + Capitolul III Organizarea programelor de studii universitare de licență - Pedagogia învățământului primar + Articolul 6(1) Admiterea la programul de studii universitare - Pedagogia învățământului primar se realizează pe numărul de locuri alocat cu finanțare de la bugetul de stat aprobat de Ministerul Educației și pe locuri cu taxă. (2) Admiterea la programele de studii universitare prevăzute la alin. (1) se realizează conform prevederilor legale în vigoare, în mod similar procesului de admitere de la programele de studii universitare de licență, conform metodologiilor proprii instituțiilor de învățământ superior elaborate în baza metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în învățământul superior în ciclurile de studii universitare de scurtă durată, de licență, de master și de doctorat.(3) Admiterea la programele de studii universitare de licență de Pedagogia învățământului primar include o varietate de instrumente de evaluare - minimum o probă eliminatorie: „Abilități de comunicare și aptitudini“, astfel încât să se asigure selecția unor studenți cu potențial și cu motivație ridicată pentru cariera didactică.(4) Studenții declarați admiși și confirmați ca fiind înmatriculați în programul de studii universitare sunt înregistrați în Registrul matricol unic al universităților din România/Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii. + Articolul 7(1) Practica pedagogică este disciplină obligatorie în planul de învățământ al programului Pedagogia învățământului primar și reprezintă minimum 15% din numărul total al orelor alocate programului.(2) Practica pedagogică implică asumarea răspunderii deopotrivă de către instituția de învățământ superior, de către reprezentanții unităților de învățământ preuniversitar de aplicație unde se efectuează practica, precum și de către studenți.(3) Practica pedagogică se realizează sub coordonarea unui tutore de practică din cadrul instituției de învățământ superior și sub îndrumarea unui profesor mentor din unitatea de învățământ preuniversitar de aplicație.(4) Practica pedagogică se realizează pe baza unor acorduri-cadru între instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ preuniversitar de aplicație care oferă servicii de învățământ primar. Avizul inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfășoară într-o unitate de învățământ care nu are deja statutul de școală de aplicație. (5) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani școlari cu unitățile de învățământ, pentru stabilirea condițiilor de organizare și desfășurare a practicii pedagogice.(6) Unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior care asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții de stat/private sau cu organizații neguvernamentale care pot să desfășoare activități de pregătire practică în consiliere, logopedie, activități extracurriculare și alte servicii în domeniu.(7) Pregătirea practică din cadrul programelor de formare inițială pentru cariera didactică se organizează în unități de aplicație cu particularități diferite, inclusiv în unități de învățământ cu un număr ridicat de școlari în risc de excluziune școlară. (8) Instituțiile de învățământ superior colaborează cu Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică în vederea identificării și îmbunătățirii ofertei de practică. + Articolul 8(1) Practica pedagogică include module compacte de cel puțin 1 săptămână de practică pe semestru în anul I, cel puțin 2 săptămâni de practică pe semestru în anul II, cel puțin 3 săptămâni de practică pe semestru în anul III.(2) Activitățile de practică din cadrul programului de studii se pot derula pe durata unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene, care are o componentă dedicată formării inițiale a profesorilor, perioadă certificată prin documentul de mobilitate Europass. (3) Disciplina Practica pedagogică este normată în statul de funcții ca disciplină de sine stătătoare. + Articolul 9(1) Finalizarea studiilor se realizează prin susținerea examenului de licență care constă în susținerea a două probe: un examen și susținerea unei lucrări de licență de tip cercetare-acțiune în domeniul pedagogiei învățământului primar, conform prevederilor legale prevăzute în metodologiile proprii instituțiilor de învățământ superior elaborate în baza metodologiei-cadru.(2) Absolventul acestui tip de program primește o diplomă de licență care atestă toate competențele dobândite. Diploma obținută va permite absolventului să se înscrie la programe de studii universitare de masterat. + Capitolul IV Dispoziții finale + Articolul 10(1) Absolvenții programelor de studii universitare de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“ au dreptul de a participa la examenul de licențiere, pentru a obține statutul de cadru didactic cu drept de practică, dacă au parcurs studiile liceale cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“. (2) Absolvenții programelor de studii universitare de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“, dar care au alte studii liceale decât specializarea „Pedagogia învățământului primar“, au dreptul de a participa la examenul de licențiere, pentru a obține statutul de cadru didactic cu drept de practică, după finalizarea studiilor de masterat didactic. (3) Pe parcursul studiilor, studenții alcătuiesc un portofoliu didactic personal, necesar examenului de licențiere, care conține rezultatul activităților practice derulate în contextul diverselor discipline din planul de învățământ. (4) Absolvenților care finalizează studiile universitare de licență, programul Pedagogia învățământului primar și preșcolar, până în anul 2027, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar.(5) Absolvenții programelor de licență Pedagogia învățământului primar pot continua studiile, prin programe de conversie cu durata de 3 semestre, dedicate pentru Educație timpurie, în vederea obținerii calificării de profesor pentru educație timpurie. + Articolul 11(1) Instituțiile de învățământ superior care au în structură autorizat/acreditat și organizează programul Pedagogia învățământului primar și preșcolar pot organiza începând cu anul universitar 2025-2026 programul Pedagogia învățământului primar și/sau Educație timpurie cu păstrarea statutului (de autorizat/acreditat), a capacității maxime de școlarizare, cu obligația depunerii la Autoritatea Națională pentru Calificări a documentației privind recunoașterea/validarea calificării și cu solicitarea de evaluare periodică/monitorizare la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (A.R.A.C.I.S.) pe noile programe, până la momentul expirării termenului de acreditare/autorizare deținut de fiecare universitate la data publicării prezentului ordin.(2) În termen de 60 de zile calendaristice de la data publicării ordinului privind aprobarea prezentei metodologii, A.R.A.C.I.S. va adapta standardele specifice de calitate privind evaluarea programelor de „Pedagogia învățământului primar“ în conformitate cu cerințele cuprinse în prezenta metodologie. + Anexa nr. 1la metodologieAnul I, semestrul I
*) Se pot organiza și discipline specifice predării în limba minorităților naționale (exemplu: germană, maghiară etc.) prin împărțirea numărului de ore și a numărului de credite.Anul I, semestrul II
*) Se pot organiza și discipline specifice predării în limba minorităților naționale (exemplu: germană, maghiară etc.) prin împărțirea numărului de ore și a numărului de credite.Anul II, semestrul I
*) Se pot organiza și discipline specifice predării în limba minorităților naționale (exemplu: germană, maghiară etc.) prin împărțirea numărului de ore și a numărului de credite.Anul II, semestrul II
*) Se pot organiza și discipline specifice predării în limba minorităților naționale (exemplu: germană, maghiară etc.) prin împărțirea numărului de ore și a numărului de credite. Anul III, semestrul I
Anul III, semestrul II
+
Anexa nr. 2la metodologie
+
Anexa nr. 3la metodologie
-----
| EMITENT |
Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 7.872 din 20 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 13 ianuarie 2025. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1Programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ este programul de studii organizat în vederea accesului absolvenților la o carieră didactică în învățământul preuniversitar și certifică competențele didactice corespunzătoare funcției didactice de profesor pentru învățământ primar. + Articolul 2Programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ pregătește resursa umană pentru cariera didactică aferentă învățământului primar, respectiv învățământul obligatoriu cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV. + Articolul 3Programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ asigură competențele didactice necesare pentru dezvoltarea intelectuală, socială, fizică și emoțională a copiilor din clasele pregătitoare și a elevilor din clasele I-IV. + Capitolul II Cadrul curricular al programelor de studii universitare de licență - Pedagogia învățământului primar + Articolul 4(1) Planurile de învățământ ale programelor de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ sunt structurate astfel încât să conducă la obținerea de către absolvenți a unui număr de 180 de credite transferabile, conform ECTS/SECT, repartizate pe o durată de 3 ani de studiu.(2) La elaborarea planurilor de învățământ se are în vedere definirea clară și delimitarea precisă a competențelor generale și de specialitate necesare cadrelor didactice pentru a sprijini dezvoltarea cognitivă, senzoriomotorie, socioafectivă și dezvoltarea capacității de învățare a copilului și elevului.(3) Planul de învățământ pentru programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ este structurat astfel încât absolvenții să dobândească competențele aferente domeniilor prevăzute în profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic pentru învățământul primar.(4) Planul de învățământ pentru programul de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ trebuie să cuprindă discipline care să ducă la rezultatele învățării corespunzătoare competențelor, domeniilor de competențe, prevăzute în profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic pentru pedagogia învățământului primar, corelate cu nivelul 6 EQF/CNC. + Articolul 5(1) În stabilirea planurilor de învățământ, facultățile/departamentele organizatoare ale unui program de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“ trebuie să aibă în vedere raportarea la nevoile profesorului în societatea actuală și la exigențele acestei societăți față de sistemul educațional. Pentru aceasta, planul de învățământ se structurează pe baza unor categorii de discipline care vizează pregătirea de specialitate și cultura funcțională necesară unei integrări competente pe piața muncii.(2) Structura planului de învățământ al programului de studii universitare de licență „Pedagogia învățământului primar“, denumit în continuare plan, este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie. (3) Planul cuprinde o ofertă de formare inițială, creativă și inovativă, în domeniul pedagogiei învățământului primar, la nivelul cursurilor și al seminarelor aferente acestora.(4) Planul este structurat pe următoarele domenii:a) Elemente fundamentale de cunoaștere a domeniului pedagogiei învățământului primar;b) Aprofundarea didacticii și a practicii pedagogice în domeniul pedagogiei învățământului primar;c) Elemente de cercetare, analiză și management al grupelor de elevi.(5) Disciplinele pot fi organizate modular astfel încât să faciliteze participarea la stagii de practică comasată sau la stagii în străinătate, prin programe de mobilitate.(6) Lista disciplinelor opționale din planul de învățământ, prezentate în anexa nr. 2, poate fi completată și cu alte discipline care să asigure formarea în acord cu specificul local. Lista poate cuprinde și discipline specifice predării în limbile minorităților.(7) Tematica recomandată aferentă disciplinelor cuprinse în plan se regăsește în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie. + Capitolul III Organizarea programelor de studii universitare de licență - Pedagogia învățământului primar + Articolul 6(1) Admiterea la programul de studii universitare - Pedagogia învățământului primar se realizează pe numărul de locuri alocat cu finanțare de la bugetul de stat aprobat de Ministerul Educației și pe locuri cu taxă. (2) Admiterea la programele de studii universitare prevăzute la alin. (1) se realizează conform prevederilor legale în vigoare, în mod similar procesului de admitere de la programele de studii universitare de licență, conform metodologiilor proprii instituțiilor de învățământ superior elaborate în baza metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în învățământul superior în ciclurile de studii universitare de scurtă durată, de licență, de master și de doctorat.(3) Admiterea la programele de studii universitare de licență de Pedagogia învățământului primar include o varietate de instrumente de evaluare - minimum o probă eliminatorie: „Abilități de comunicare și aptitudini“, astfel încât să se asigure selecția unor studenți cu potențial și cu motivație ridicată pentru cariera didactică.(4) Studenții declarați admiși și confirmați ca fiind înmatriculați în programul de studii universitare sunt înregistrați în Registrul matricol unic al universităților din România/Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii. + Articolul 7(1) Practica pedagogică este disciplină obligatorie în planul de învățământ al programului Pedagogia învățământului primar și reprezintă minimum 15% din numărul total al orelor alocate programului.(2) Practica pedagogică implică asumarea răspunderii deopotrivă de către instituția de învățământ superior, de către reprezentanții unităților de învățământ preuniversitar de aplicație unde se efectuează practica, precum și de către studenți.(3) Practica pedagogică se realizează sub coordonarea unui tutore de practică din cadrul instituției de învățământ superior și sub îndrumarea unui profesor mentor din unitatea de învățământ preuniversitar de aplicație.(4) Practica pedagogică se realizează pe baza unor acorduri-cadru între instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ preuniversitar de aplicație care oferă servicii de învățământ primar. Avizul inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfășoară într-o unitate de învățământ care nu are deja statutul de școală de aplicație. (5) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani școlari cu unitățile de învățământ, pentru stabilirea condițiilor de organizare și desfășurare a practicii pedagogice.(6) Unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior care asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții de stat/private sau cu organizații neguvernamentale care pot să desfășoare activități de pregătire practică în consiliere, logopedie, activități extracurriculare și alte servicii în domeniu.(7) Pregătirea practică din cadrul programelor de formare inițială pentru cariera didactică se organizează în unități de aplicație cu particularități diferite, inclusiv în unități de învățământ cu un număr ridicat de școlari în risc de excluziune școlară. (8) Instituțiile de învățământ superior colaborează cu Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică în vederea identificării și îmbunătățirii ofertei de practică. + Articolul 8(1) Practica pedagogică include module compacte de cel puțin 1 săptămână de practică pe semestru în anul I, cel puțin 2 săptămâni de practică pe semestru în anul II, cel puțin 3 săptămâni de practică pe semestru în anul III.(2) Activitățile de practică din cadrul programului de studii se pot derula pe durata unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene, care are o componentă dedicată formării inițiale a profesorilor, perioadă certificată prin documentul de mobilitate Europass. (3) Disciplina Practica pedagogică este normată în statul de funcții ca disciplină de sine stătătoare. + Articolul 9(1) Finalizarea studiilor se realizează prin susținerea examenului de licență care constă în susținerea a două probe: un examen și susținerea unei lucrări de licență de tip cercetare-acțiune în domeniul pedagogiei învățământului primar, conform prevederilor legale prevăzute în metodologiile proprii instituțiilor de învățământ superior elaborate în baza metodologiei-cadru.(2) Absolventul acestui tip de program primește o diplomă de licență care atestă toate competențele dobândite. Diploma obținută va permite absolventului să se înscrie la programe de studii universitare de masterat. + Capitolul IV Dispoziții finale + Articolul 10(1) Absolvenții programelor de studii universitare de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“ au dreptul de a participa la examenul de licențiere, pentru a obține statutul de cadru didactic cu drept de practică, dacă au parcurs studiile liceale cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“. (2) Absolvenții programelor de studii universitare de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“, dar care au alte studii liceale decât specializarea „Pedagogia învățământului primar“, au dreptul de a participa la examenul de licențiere, pentru a obține statutul de cadru didactic cu drept de practică, după finalizarea studiilor de masterat didactic. (3) Pe parcursul studiilor, studenții alcătuiesc un portofoliu didactic personal, necesar examenului de licențiere, care conține rezultatul activităților practice derulate în contextul diverselor discipline din planul de învățământ. (4) Absolvenților care finalizează studiile universitare de licență, programul Pedagogia învățământului primar și preșcolar, până în anul 2027, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar.(5) Absolvenții programelor de licență Pedagogia învățământului primar pot continua studiile, prin programe de conversie cu durata de 3 semestre, dedicate pentru Educație timpurie, în vederea obținerii calificării de profesor pentru educație timpurie. + Articolul 11(1) Instituțiile de învățământ superior care au în structură autorizat/acreditat și organizează programul Pedagogia învățământului primar și preșcolar pot organiza începând cu anul universitar 2025-2026 programul Pedagogia învățământului primar și/sau Educație timpurie cu păstrarea statutului (de autorizat/acreditat), a capacității maxime de școlarizare, cu obligația depunerii la Autoritatea Națională pentru Calificări a documentației privind recunoașterea/validarea calificării și cu solicitarea de evaluare periodică/monitorizare la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (A.R.A.C.I.S.) pe noile programe, până la momentul expirării termenului de acreditare/autorizare deținut de fiecare universitate la data publicării prezentului ordin.(2) În termen de 60 de zile calendaristice de la data publicării ordinului privind aprobarea prezentei metodologii, A.R.A.C.I.S. va adapta standardele specifice de calitate privind evaluarea programelor de „Pedagogia învățământului primar“ în conformitate cu cerințele cuprinse în prezenta metodologie. + Anexa nr. 1la metodologieAnul I, semestrul I
| ore/săptămână | ||||||||
| Disciplina | Tip | Cod categ. | ECTS | Formă de evaluare | C | S | LP | L |
| Pedagogie: teorii și practici | DD | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Psihologia dezvoltării copilului | DD | DO | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Teoria și metodologia curriculumului | DD | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Limba și literatura română*) | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Etică, integritate și scriere academică | DC | DO | 3 | C | 1 | 1 | ||
| Practică pedagogică - învățământ primar | DS | DO | 6 | C | 4 | |||
| Limba străină | DC | DO | 2 | V | 1 | 1 | ||
| Educație fizică | DC | DO | V | 1 | ||||
| Opțional | DS | DA | 3 | C | 1 | 1 | ||
| Total | 4E + 3C + 2V | 26 | ||||||
| ore/săptămână | ||||||||
| Disciplina | Tip | Cod categ. | ECTS | Formă de evaluare | C | S | LP | L |
| Instruire: teorii, design și practici | DD | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Psihologia educației | DD | DO | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Sociologia educației*) | DD | DO | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Matematică | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Didactica fundamentelor literației*) | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Practică pedagogică - învățământ primar | DS | DO | 6 | C | 4 | |||
| Limba străină | DC | DO | 2 | V | 1 | 1 | ||
| Opțional | DS | DA | 2 | C | 1 | 1 | ||
| Total | 5E + 2C + 1V | 26 | ||||||
| ore/săptămână | ||||||||
| Disciplina | Tip | Cod categ. | ECTS | Formă de evaluare | C | S | LP | L |
| Evaluare: teorii, design și practici în învățământul primar | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Limba și literatura română și didactica limbii și literaturii române I*) | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Matematică și didactica matematicii în învățământul primar | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Educație muzicală și didactica educației muzicale | DS | DO | 4 | C | 1 | 2 | ||
| Geografie și didactica geografiei | DS | DO | 4 | E | 1 | 2 | ||
| Practică pedagogică - învățământ antepreșcolar și preșcolar | DS | DO | 8 | C | 6 | |||
| Opțional 1 | DS | DA | 2 | C | 1 | 1 | ||
| Total | 5E + 3C | 26 | ||||||
| ore/săptămână | ||||||||
| Disciplina | Tip | Cod categ. | ECTS | Formă de evaluare | C | S | LP | L |
| Psihopedagogie specială: teorii și practici | DD | DO | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Limba și literatura română și didactica limbii și literaturii române II*) | DS | DO | 3 | E | 1 | 1 | ||
| Științe și didactica domeniului Științe | DS | DO | 3 | E | 2 | 2 | ||
| Istorie și didactica istoriei | DS | DO | 3 | E | 1 | 2 | ||
| Educație civică și didactica educației civice | DS | DO | 3 | C | 1 | 2 | ||
| Metodologia cercetării în educație | DS | DO | 3 | E | 2 | 1 | ||
| Practică pedagogică - învățământ primar | DS | DO | 8 | C | 6 | |||
| Opțional 1 | DS | DA | 3 | C | 1 | 1 | ||
| Total | 6E + 3C | 26 | ||||||
| ore/săptămână | ||||||||
| Disciplina | Tip | Cod categ. | ECTS | Formă de evaluare | C | S | LP | L |
| Managementul clasei | DS | DO | 3 | E | 2 | 1 | ||
| Neuroștiința educației | DD | DO | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Didactica artelor vizuale și abilităților practice | DS | DO | 4 | C | 1 | 2 | ||
| Educație incluzivă aplicată | DS | DO | 3 | E | 1 | 2 | ||
| Pedagogie digitală | DS | DO | 2 | E | 1 | 1 | ||
| Practică pedagogică - învățământ primar | DS | DO | 10 | C | 10 | |||
| Comunicare didactică și managementul emoțiilor | DS | DO | 2 | C | 1 | 1 | ||
| Opțional 1 | DS | DA | 2 | C | 1 | 1 | ||
| Total | 4E + 4C | 26 | ||||||
| ore/săptămână | ||||||||
| Disciplina | Tip | Cod categ. | ECTS | Formă de evaluare | C | S | LP | L |
| Drepturile copilului, colaborarea cu familia și instituțiile specializate | DC | DO | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Management personal, reflexivitate și dezvoltare continuă în profesia didactică | DS | DO | 3 | C | 1 | 1 | ||
| Educație ȘTIAM | DS | DO | 4 | E | 2 | 2 | ||
| Cercetare educațională pentru elaborarea lucrării de licență | DS | DO | 5 | C | 4 | |||
| Practică pedagogică - învățământ primar | DS | DO | 10 | C | 10 | |||
| Opțional 1 | DS | DA | 4 | E | 2 | 1 | ||
| Total | 3E + 3C | 26 | ||||||
| 1. | Filosofia educației |
| 2. | Istoria ideilor/paradigmelor educaționale |
| 3. | Antropologia educației |
| 4. | Sociologia familiei |
| 5. | Sociologia copilăriei |
| 6. | Pedagogie socială |
| 7. | Pedagogie comparată |
| 8. | Teorii, metode și tehnici de învățare |
| 9. | TIC |
| 10. | Designul activităților extrașcolare și de tip afterschool |
| 11. | Muzică instrumentală |
| 12. | Muzică corală |
| 13. | Educație media |
| 14. | Educație interculturală |
| 15. | Educație pentru dezvoltare personală și socială în învățământul primar |
| 16. | Interculturalitate, migrație și educație |
| 17. | Teatru pentru copii |
| 18. | Educație pentru mediu |
| 19. | Alternative educaționale |
| 20. | Evaluare standardizată |
| 21. | Educație nonformală și dezvoltare comunitară |
| 22. | Educație pentru cetățenie globală |
| 23. | Intervenții educaționale în tulburarea de spectru autist, TSÎ și ADHD |
| 24. | Logopedie |
| 25. | Învățare cu ajutorul problemelor/proiectelor |
| 26. | Consiliere educațională |
| 27. | Programul „A doua șansă“ |
| 28. | Dezvoltare curriculară |
| 29. | Strategii de predare diferențiată și recuperare |
| 30. | Didactica limbii române ca limbă străină |
| 31. | Cercetare educațională: analiza și prelucrarea datelor |
| 32. | Leadership și management educațional |
| 33. | Politici educaționale și de protecția copilului |
| 34. | Matematică distractivă |
| 35. | Practici și politici publice pentru educație echitabilă |
| 36. | Managementul programelor și proiectelor educaționale |
| 37. | Managementul calității |
| 38. | Educație parentală |
| 39. | Istoria și tradițiile minorităților |
| 40. | Psihopedagogia comunicării |
| 41. | Tehnici de argumentare |
| 42. | Joc și mișcare |
| Disciplină | Teme |
| Pedagogie: teorii și practici | • Fundamente și determinări ale educației• Curente/Paradigme educaționale (perspectiva istorică și pedagogii alternative)• Complementaritatea formelor educației• Componentele/Domeniile educației - abordări specifice și integrative• Practici educaționale contemporane - abordări comparative• Sistemul de învățământ și legislația educațională din România• Sisteme de învățământ europene• Incluziune și echitate |
| Psihologia dezvoltării copilului | • Dezvoltarea umană - elemente introductive• Factori determinanți ai dezvoltării umane• Diferențe individuale în dezvoltare: semnificații și determinanți• Metode de cercetare în psihologie. Aspecte etice ale cercetării• Dezvoltarea copilului în perioada prenatală• Specificul dezvoltării nou-născutului și nevoile specifice ale familiei• Caracteristicile și nevoile de dezvoltare ale copiilor de la naștere la 6 ani. Analiză pe etape de vârstă (dezvoltarea fizică, cognitivă, socioemoțională, morală, dezvoltarea limbajului, elemente de nutriție și sănătate)• Dezvoltarea personalității copilului• Contexte de dezvoltare și tranziții: familia, comunitatea, creșa, grădinița, școala, programe afterschool etc.• Relația părinți-copii și influența practicilor educaționale parentale asupra dezvoltării• Dezvoltarea funcțiilor executive și performanța școlară• Factori de risc în dezvoltarea copilului mic |
| Teoria și metodologia curriculumului | • Conceptul de curriculum - definire, structură, tipologie• Curriculumul național - note definitorii, structură, reforme; proiectare (modele de proiectare curriculară), implementare, evaluare; curriculumul la decizia elevului din oferta școlii• Profilul absolventului• Produse curriculare: plan de învățământ, programe școlare, resurse auxiliare pentru predare, învățare și evaluare etc.Problematica învățământului primar, conexă cu tematica, va fi abordată în cadrul seminarelor. |
| Neuroștiința educației | • Introducere în anatomia sistemului nervos uman• Noțiuni generale de neuromodulare (comunicarea neuronală, neurotransmițători și neuromodulatori, relația dintre chimia creierului și comportament)• Metode de investigare neuroștiințifică a sistemului nervos uman• Perspectivă de ansamblu asupra dezvoltării și maturării sistemului nervos uman (prenatal-21 ani)• Plasticitatea sistemului nervos uman• Studii neuroștiințifice în context educațional:- Dezvoltarea limbajului- Dezvoltarea abilităților senzoriale- Dezvoltarea abilităților motorii- Dezvoltarea abilităților cognitive/funcțiilor executive și de învățare- Dezvoltarea abilităților emoționale și de autoreglare- Dezvoltarea abilităților sociale- Influența condițiilor de mediu asupra capacității de învățare (hrană, somn, program, spațiu de trai și de studiu)- Dificultăți și diferențe individuale în învățare• Mituri și subiecte de dezbatere în neuroștiințele educației (exemple: lateralizarea funcțiilor cognitive și emoționale - emisfera cerebrală stângă versus cea dreaptă; efectele expunerii la multilingualism la vârste timpurii; efectele suprasolicitării senzoriale la vârste timpurii, precum accesul la dispozitive cu jocuri video sau social media; procentul din creier pe care îl folosim; diferențe de sex în funcționarea creierului uman; beneficiile utilizării stilului preferat de învățare etc.) |
| Etică, integritate și scriere academică | • Tipuri de texte științifice, căutarea și gestionarea resurselor bibliografice• Lectura și sinteza literaturii științifice, argumentare științifică• Drepturile de autor, originalitatea științifică, plagiatul, autoplagiatul• Redactarea științifică: stiluri de citare• Principiile eticii și integrității academice• Standarde și reglementări privind etica și integritatea academică• Drepturile subiecților în cercetarea educațională, consimțământul informat• Reglementări și proceduri de obținere a avizului de etică (aplicații pentru lucrarea de licență) |
| Instruire: teorii, design și practici | • Analiza conceptuală a procesului didactic• Modele, strategii și metode de instruire• Organizarea procesului didactic• Resurse didactice specifice învățământului primar; aspecte aplicative ale corelării resurselor didactice cu finalitățile procesului educațional• Planificarea și proiectarea activității didactice, inclusiv organizarea spațiului de învățare, valorificarea spațiilor alternative• Planul educațional personalizat |
| Psihologia educației | • Învățarea: concept, mecanisme, principii• Teorii contemporane ale învățării și implicațiile lor practice• Condiții ale învățării eficiente• Motivația și învățarea• Atenția și învățarea• Inteligența - concept, teorii și date recente de cercetare• Creativitatea: concept, factori de dezvoltare, tehnici de stimulare a creativității• Dezvoltare personală:a. autoreglare, autoeficacitate și autonomieb. managementul resurselor personale (cognitive, emoționale etc.) și de timp• Metacogniția• Succesul și eșecul școlar• Acomodarea copilului în noi contexte educaționale (debutul școlarității, tranziția primar-gimnaziu)• Învățarea prin activități de grup. Dinamica grupului |
| Sociologia educației | • Premise istorice ale sociologiei educației• Curente și teorii ale sociologiei educației• Reprezentări ale copilului și copilăriei în diverse culturi și momente istorice• Agentivitatea copilului, cultura copiilor, identități și relații de putere, viața cotidiană a creșelor, grădinițelor și școlilor primare; înțelegerea și interpretarea experiențelor copiilor mici• Elemente de demografie și implicații pentru educație• Elemente de sociologia familiei• Incluziune și echitate în educație |
| Matematică | • Numere și operații cu numere• Elemente de teoria mulțimilor• Elemente de geometrie în plan și geometrie în spațiu• Ecuații și sisteme de ecuații• Rapoarte și proporții, procente, mărimi direct/invers proporționale• Măsurări, unități și instrumente de măsură• Organizarea și reprezentarea datelor |
| Limba și literatura română | • Comunicare - abordare teoretică și aplicativă: comunicarea (definire, tipologie, coordonate ale comunicării ca proces); contextualizări socioculturale actuale (inclusiv pentru locuitori/interlocutori aflați în dificultate sau în situații de risc social). Repere în teoria limbii și a limbajului; limba ca sistem de semne; raportul limbă-vorbire: delimitări conceptuale și terminologice• Fonetica limbii române; ortografie și ortoepie• Vocabular• Elemente de morfologie și sintaxă a limbii române• Variație stilistică• Genuri, specii și opere literare• Redactare• Lectură |
| Evaluare: teorii, design și practici în învățământul primar | • Evaluarea școlară - statut și funcționalitate• Modele și forme ale evaluării• Strategii, metode și instrumente de evaluare și notare• Notarea elevilor: scale de notare, avantaje și limite• Testarea educațională/testul de evaluare - proiectare, elaborare, aplicare/cuantificare; calitățile testelor și ale itemilor• Criterii și standarde de evaluare• Construirea unui barem• Evaluarea progresului și a randamentului școlar. Evaluarea competențelor• Evaluarea activității didactice• Tendințe în dezvoltarea evaluării. Evaluarea pentru învățare |
| Metodologia cercetării în educație | • Metodologia cercetării educaționale: design, întrebări de cercetare, eșantionare, metode, tehnici și instrumente• Colectarea, prelucrarea, analiza și interpretarea datelor în contextul cercetărilor cantitative și calitative• Aplicarea metodelor și tehnicilor potrivite cercetării educaționale• Etica cercetării educaționale, consimțământul informat• Utilizarea evidențelor pentru îmbunătățirea proceselor/practicilor educaționale |
| Didactica fundamentelor literației | • Literația emergentă: noțiuni despre textul tipărit, cunoașterea alfabetului, conștientizarea fonologică, decodarea, recunoașterea rapidă a cuvintelor, scrierea timpurie, dezvoltarea vocabularului/limbajului, comprehensiunea textelor ascultate și a celor citite• Evaluarea nivelului de citire - screening, inventare informale de citire, teste sumative• Proiectarea lecțiilor de dezvoltare a fundamentelor literației• Strategii de abordare a ariilor majore de predare a citirii: conștientizarea fonologică; decodarea și recunoașterea rapidă a cuvintelor; vocabularul; fluența; comprehensiunea diferitelor tipuri de texte (narative, informative), audiate și citite• Strategii de redactare a mesajelor scrise• Selectarea materialelor didactice, a cărților pentru copii• Diferențierea predării-învățării pentru dezvoltarea literației• Învățarea prin cooperare pentru dezvoltarea literației• Contextul sociocultural al dezvoltării literației• Colaborarea cu familia și cu alți actori din comunitatea școlii (inclusiv voluntari) pentru dezvoltarea competențelor de literație• Colaborarea cu alți specialiști: profesorul de sprijin, logoped etc.• Planul de intervenție personalizat pentru accelerarea dezvoltării competențelor de citit-scris la elevii cu rămâneri în urmă |
| Geografie și didactica geografiei | • Elemente de geografie pentru învățământul primar: orizont local și apropiat, geografia României (limite și vecini; relieful; clima, apele, vegetația, animalele și solurile; locuitorii și așezările omenești; activități economice; mari unități geografice ale României; organizarea administrativă); România în Europa și pe glob• Locul și rolul geografiei în curriculum pentru învățământul primar. Documente de politici educaționale privind studiul geografiei în învățământul primar• Specificul proiectării didactice a geografiei în învățământul primar. Lectura personalizată a programei școlare: competențe, conținuturi obligatorii și conținuturi opționale. Corelarea competențelor cu conținuturile din curriculum• Modalități de organizare a lecțiilor de geografie: forme de organizare a învățării centrate pe competențe; strategii didactice adecvate în predarea-învățarea geografiei; resurse didactice specifice predării-învățării geografiei; strategii de sprijin diferențiat pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES)• Evaluarea rezultatelor elevilor în învățarea geografiei: descriptorii de performanță; diversificarea formelor și a modalităților de evaluare a rezultatelor centrate pe competențe • Planificarea unității de învățare. Exerciții de proiectare a unității de învățare, pe baza planificării calendaristice, a programei școlare în vigoare și a altor produse curriculare specifice geografiei• Proiectarea lecției de geografie. Exerciții de formulare a obiectivelor lecției, pornind de la competențele specifice din programă, și de identificare a strategiilor adecvate de realizare a acestora• Utilizarea literaturii pentru copii (nonficțiune, texte informative) în învățarea geografiei, cu accent pe comprehensiunea textelor, inclusiv prin explorarea și exemplificarea diversă a conceptelor specifice disciplinei (elemente de vocabular) |
| Educație incluzivă aplicată | • Egalitate de șanse, educație incluzivă și echitate: fundamente filosofice, modele, politici și practici• Experiențe de viață, identități și particularități ale elevilor cu status social, economic și cultural scăzut, cu dizabilități, refugiați, aparținând minorităților etnice și/sau aflați în diverse situații de risc• Curriculum incluziv: proiectare, strategii diferențiate de predare/învățare/evaluare, strategii de recuperare și învățare accelerată, recunoașterea identității elevilor; adaptarea curriculară• Evaluarea psihopedagogică și educațională a elevilor cu dizabilități și/sau CES. Sisteme de suport și intervenție pentru copiii cu tulburări de neurodezvoltare (dizabilitatea intelectuală, tulburarea din spectrul autismului, tulburarea de comunicare, tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate, tulburarea specifică de învățare, tulburările motorii) și dizabilități senzoriale (vedere și auz)• Intervenții pentru asistarea dificultăților de învățare, cu precădere pentru dezvoltarea competențelor de bază (literație, numerație)• Recunoașterea diversității elevilor în context școlar; combaterea discriminării, segregării, rasismului și altor forme de excluziune ce pot apărea în comunitatea școlară• Designul universal de învățare, aplicații pentru învățământul primar• Provocările specifice și susținerea familiilor vulnerabile• Managementul multidisciplinar de caz și colaborarea membrilor echipei |
| Psihopedagogie specială: teorii și practici | • Caracterul interdisciplinar al psihopedagogiei speciale (PPS). Paradigme psihopedagogice și aparatul conceptual al PPS• Clasificarea deficiențelor. Principalele criterii din Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF)• Dizabilitățile intelectuale. Gradele dizabilității intelectuale, învățarea abilităților de viață cotidiană, terapia cognitivă, terapia ocupațională, însușirea scris-cititului și calculului matematic• Dizabilitatea de vedere. Învățarea conceptelor spațiale, învățarea mobilității și deplasării independente, educația vizuală, tehnologii de suport specifice, învățatul scris-cititului Braille• Dizabilitatea de auz. Educația auditivă, terapia limbajului, modelul terapeutic oral, manual, total, însușirea scris-cititului, tehnologii de suport• Tulburări de neurodezvoltare: tulburarea din spectrul autismului (TSA); tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD); tulburarea specifică de învățare (TSÎ): dislexie, disgrafie, discalculie, dispraxie, însușirea scris-cititului și calculului matematic; tulburarea de comunicare• Tulburări emoțional-comportamentale. Management comportamental, automanagement comportamental, răspunsul la intervenție (RTI), LSCI, Check in/Check out, planul de suport comportamental• Abordarea psihopedagogică a copiilor cu CES și/sau dizabilități. Management de caz, depistare, evaluare psihopedagogică, planificarea intervenției psihopedagogice. Planul educațional personalizat, terapii specifice, monitorizare, integrare socialăProblematica educației timpurii, conexă cu tematica, va fi abordată în cadrul seminarelor. |
| Matematică și didactica matematicii în învățământul primar | Prerechizitele învățării dobândite în cadrul disciplinei Matematică vor fi aprofundate, particularizate și integrate în contextul problematicii didacticii matematicii în învățământul primar.• Locul și rolul matematicii în curriculum pentru învățământul primar. Documente de politici educaționale privind studiul matematicii în învățământul primar• Specificul proiectării lecțiilor de matematică în învățământul primar. Lectura personalizată a programei școlare: competențe, conținuturi obligatorii și conținuturi opționale. Corelarea competențelor cu conținuturile din curriculum• Modalități de organizare a lecțiilor de matematică: forme de organizare a învățării centrate pe competențe; strategii didactice adecvate în predarea-învățarea matematicii (exemplu: jocuri logico-matematice), inclusiv strategii de transfer al sensurilor textelor unor probleme în limbaj matematic; resurse didactice specifice; strategii de sprijin diferențiat pentru copiii cu cerințe educaționale speciale• Evaluarea rezultatelor elevilor în învățarea matematicii: descriptorii de performanță; diversificarea formelor și a modalităților de evaluare a rezultatelor centrate pe competențe• Planificarea unității de învățare. Exerciții de proiectare a unității de învățare, pe baza planificării calendaristice, a programei școlare în vigoare, a manualelor și a altor produse curriculare specifice matematicii• Proiectarea lecției de matematică. Exerciții de formulare a obiectivelor lecției, pornind de la competențele specifice din programă, și de identificare a strategiilor adecvate de realizare a acestora• Strategii și planul de intervenție personalizat pentru accelerarea dezvoltării competențelor matematice la elevii cu rămâneri în urmă |
| Limba și literatura română și didactica limbii și literaturii române | Prerechizitele învățării dobândite în cadrul disciplinei Limba și literatura română vor fi aprofundate, particularizate și integrate în contextul problematicii didacticii limbii și literaturii române în învățământul primar. Această problematică include:• premise teoretice și contextualizări socioculturale actuale ale didacticii limbii și literaturii române;• curriculumul disciplinelor Comunicare în limba română (clasele pregătitoare-a II-a) și Limba și literatura română pentru învățământul primar (clasele a III-a-a IV-a) și ipostazele sale: proiectarea didactică, aplicarea la clasă, evaluarea- metode didactice valorificabile în cadrul lecțiilor de Comunicare în limba română și de Limba și literatura română - elemente teoretico-aplicative;• elemente de didactica implicării școlarului mic în procesul comunicării;• modalități de abordare a elementelor de construcție a comunicării în ciclul primar;• strategii și planul de intervenție personalizat pentru accelerarea dezvoltării competențelor matematice la elevii cu rămâneri în urmă; • didactica lecturii în ciclul primar:- particularități tematice, de limbaj și de structură a literaturii pentru copii;- analiza valorilor/comportamentelor reflectate în literatura pentru copii;- selectarea textelor și a cărților adecvate copiilor;- organizarea activităților/rutinelor de lectură la clasă;- strategii de stimulare a interesului pentru lectură. |
| Pedagogie digitală | • Predarea, învățarea și evaluarea cu ajutorul tehnologiilor educaționale• Metode și activități specifice pentru dezvoltarea gândirii computaționale a copiilor mici (exemplu: utilizarea roboților fără ecran)• Utilizarea critică, în siguranță, cu responsabilitate și etică a tehnologiei în educația timpurie și în învățământul primar• Utilizarea tehnologiei pentru monitorizarea și raportarea progresului elevilor, organizarea resurselor educaționale, comunicarea cu părinții, colaborarea cu colegii și alți specialiști• Accesibilitate, incluziune și personalizare cu ajutorul tehnologiilor educaționale• Utilizarea tehnologiei digitale pentru dezvoltare profesională continuăProblematica învățământului primar, conexă cu tematica, va fi abordată în cadrul seminarelor. |
| Managementul clasei | • Modele ale managementului clasei de elevi• Managementul comportamentului și al comunicării în context educațional (reguli, rutine, interacțiuni)• Strategii pentru inițierea și menținerea rutinelor și regulilor comportamentale/de organizare la grupă, dezvoltarea unui mediu afectiv pozitiv, structurat și predictiv• Strategii pentru susținerea unei culturi democratice, a învățării și a colaborării la nivelul grupei• Tehnici de mediere a conflictelor dintre copii• Eficientizarea strategiilor de relaționare: cadru didactic-elev-părinte• Determinanți ai managementului clasei: atenție, motivație, coping, reziliență, așteptări și feedback• Cooperare și competiție; autonomie și responsabilitate• Strategii pentru valorizarea diversității etnice, lingvistice, culturale, socioeconomice etc. în organizarea mediului de învățare (amenajarea spațiului, reguli, rutine, roluri, limbaj etc.) |
| Comunicare didactică și managementul emoțiilor | • Comunicare educațională - elemente componente, forme, blocaje• Dimensiuni ale comunicării nonverbale în relație cu cea verbală• Tehnici de optimizare a comunicării în context educațional• Eficientizarea strategiilor de relaționare: cadru didactic-elev-părinte• Strategii pentru dezvoltarea abilităților socioemoționale• Metode și instrumente de identificare a problemelor/provocărilor psihoafective din mediul educațional• Strategii de intervenție primară (preventiv-corective) în managementul emoțiilor și comportamentelor din mediul educațional |
| Istorie și didactica istoriei | • Elemente de istorie (trecutul și prezentul în jurul nostru; epoci, evenimente și personalități; cultură și patrimoniu)• Locul și rolul istoriei în curriculum pentru învățământul primar. Documente de politici educaționale privind studiul istoriei la învățământul primar• Specificul proiectării didactice a istoriei la învățământul primar. Lectura personalizată a programei școlare: competențe, conținuturi obligatorii și conținuturi opționale. Corelarea competențelor cu conținuturile istorice din curriculum pentru învățământul primar• Utilizarea literaturii pentru copii (nonficțiune, texte informative) în învățarea istoriei, cu accent pe comprehensiunea textelor, inclusiv prin explorarea și exemplificarea diversă a conceptelor specifice disciplinei (elemente de vocabular)• Modalități de organizare a lecțiilor de istorie: forme de organizare a învățării centrate pe competențe; strategii didactice adecvate în predarea-învățarea istoriei; resurse didactice specifice predării-învățării istoriei; strategii de sprijin diferențiat pentru copiii cu cerințe educaționale speciale• Evaluarea rezultatelor elevilor în învățarea istoriei: descriptorii de performanță; diversificarea formelor și a modalităților de evaluare a rezultatelor centrate pe competențe, atitudini, valori• Planificarea unității de învățare. Exerciții de proiectare a unității de învățare, pe baza planificării calendaristice, a programei școlare de istorie și educație civică în vigoare și a altor produse curriculare• Proiectarea lecției de istorie. Exerciții de formulare a obiectivelor lecției, pornind de la competențele specifice din programă, și de identificare a strategiilor adecvate de realizare a acestora |
| Educație civică și didactica educației civice | • Elemente de educație civică• Locul și rolul educației civice în curriculumul pentru învățământul primar. Documente de politici educaționale privind studiul educației civice la învățământul primar• Specificul proiectării didactice a educației civice la învățământul primar. Lectura personalizată a programei școlare: competențe, conținuturi obligatorii și conținuturi opționale. Corelarea competențelor cu conținuturile educației civice din curriculum pentru învățământul primar• Modalități de organizare a lecțiilor de educație civică: forme de organizare a învățării centrate pe competențe; strategii didactice adecvate în predarea-învățarea educației civice; resurse didactice specifice predării-învățării educației civice; strategii de sprijin diferențiat pentru copiii cu cerințe educaționale speciale• Utilizarea literaturii pentru copii (ficțiune ilustrativă, nonficțiune, texte informative) pentru dezvoltarea competențelor civice, cu accent pe comprehensiunea textelor, inclusiv prin explorarea și exemplificarea diversă a conceptelor specifice disciplinei (elemente de vocabular)• Evaluarea rezultatelor elevilor: descriptorii de performanță; diversificarea formelor și a modalităților de evaluare a rezultatelor centrate pe competențe• Planificarea unității de învățare. Exerciții de proiectare a unității de învățare, pe baza planificării calendaristice, a programei școlare de educație civică în vigoare și a altor produse curriculare• Proiectarea lecției de educație civică. Exerciții de formulare a obiectivelor lecției, pornind de la competențele specifice din programă și de identificare a strategiilor adecvate de realizare a acestora |
| Științe și didactica domeniului Științe | • Elemente de științele vieții, pământului și fizicii• Locul și rolul științelor în curriculumul pentru învățământul primar. Documente de politici educaționale privind studiul științelor la învățământul primar• Specificul proiectării didactice a științelor la învățământul primar. Lectura personalizată a programei școlare: competențe, conținuturi obligatorii și conținuturi opționale. Corelarea competențelor cu conținuturile din curriculum pentru învățământul primar• Modalități de organizare a lecțiilor de științe: forme de organizare a învățării centrate pe competențe; strategii didactice adecvate în predarea-învățarea științelor; resurse didactice specifice predării-învățării științelor; strategii de sprijin diferențiat pentru copiii cu cerințe educaționale speciale • Evaluarea rezultatelor elevilor în învățarea științelor: descriptori de performanță; diversificarea formelor și a modalităților de evaluare a rezultatelor centrate pe competențe• Planificarea unității de învățare. Exerciții de proiectare a unității de învățare, pe baza planificării calendaristice, a programelor școlare în vigoare și a altor produse curriculare• Utilizarea literaturii pentru copii (nonficțiune, texte informative) în învățarea științelor, cu accent pe comprehensiunea textelor, inclusiv prin explorarea și exemplificarea diversă a conceptelor specifice disciplinei (elemente de vocabular)• Strategii de educație pentru mediu și implicare civică în dezvoltarea sustenabilă a comunității• Proiectarea lecției de științe. Exerciții de formulare a obiectivelor lecției, pornind de la competențele specifice din programă, precum și de identificare a strategiilor adecvate de realizare a acestora |
| Didactica artelor vizuale și abilităților practice | • Rolul artelor în dezvoltarea copiilor (psihomotrică, cognitivă, morală, socioemoțională, dezvoltarea limbajului)• Organizarea mediului sigur, prietenos și estetic• Modalități și mijloace variate de exprimare artistică• Materiale, instrumente și tehnici de lucru• Analiza creației artistice• Proiectarea și realizarea activităților de învățare la disciplinele din aria curriculară specifică• Particularități ale evaluării elevilor la disciplinele din aria curriculară specifică• Sprijin diferențiat pentru copiii cu cerințe educaționale speciale |
| Educație muzicală și didactica educației muzicale | • Disciplinele „Educație muzicală“, „Muzică și mișcare“. Locul și rolul lor în curriculumul pentru învățământ primar. Finalitățile disciplinelor „Educație muzicală“, „Muzică și mișcare“ și contribuția la realizarea profilului absolventului de învățământ primar• Metode și mijloace specifice activităților de educație muzicală/muzică și mișcare• Proiectarea activităților de predare-învățare-evaluare la disciplinele „Educație muzicală“, „Muzică și mișcare“• Particularități ale evaluării la disciplinele de educație muzicală• Elemente de limbaj muzical• Perspective noi asupra educației muzicale • Studiul unui instrument muzical |
| Drepturile copilului, colaborarea cu familia și instituțiile specializate | • Drepturile copilului• Legislația din domeniul protecției copiilor• Politici sociale și privind sănătatea copilului, legislația din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, precum și din domeniul sănătății copilului• Instituții și profesioniști specializați în protecția și sănătatea copilului• Prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului• Prevenirea violenței în mediul școlar, traficului de persoane, consumului de substanțe psihoactive• Familia ca mediu primar de socializare• Stilul educativ din familie• Strategii pentru facilitarea tranziției copilului de la mediul familial la școală• Activități de informare, consiliere și sprijin al părinților privind nevoile de dezvoltare ale copiilor (nutriție, siguranță, igienă, îngrijire, sănătate, educație)• Strategii/Activități de comunicare și susținere a familiei pentru a înțelege așteptările și rolul școlii• Colaborarea cu părinții pentru reușita educațională a copilului Problematica învățământului primar, conexă cu tematica, va fi abordată în cadrul seminarelor. |
| Management personal, reflexivitate și dezvoltare continuă în profesia didactică | • Profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic din învățământul preuniversitar, pe etape de carieră și pe niveluri de învățământ• Perspective de dezvoltare profesională și evoluție în carieră a profesorilor pentru învățământ primar și educație timpurie• Norme de etică și de conduită profesională• Comunicare educațională - elemente componente, forme, blocaje• Practici și contexte de reflecție asupra propriilor practici didactice și asupra feedbackului primit• Managementul emoțiilor, strategii de autoechilibrare și de adaptare în diferite contexte, inclusiv în situații noi sau stresante, menținând o autoritate adecvată în relație cu copiii• Drepturi, responsabilități, oportunități și strategii de dezvoltare profesională continuă• Participarea la activități colaborative de dezvoltare profesională, cercetări educaționale și la comunități de practici |
| Educație ȘTIAM | • Dezvoltarea creativității, abilităților de rezolvare a problemelor, cercetare științifică și gândire critică în rândul copiilor• Proiectarea și organizarea integrată a procesului didactic• Strategii, metode și activități de instruire specifice ȘTIAM (știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică); resurse didactice specifice ȘTIAM• Învățare pe baza proiectelor ȘTIAM• Organizarea activităților ȘTIAM în aer liber și/sau în colaborare cu educatori muzeali, profesioniști, cercetători și artiști• Literatură pentru copii (enciclopedii, atlase etc.) cu conținut ȘTIAM, cu accent pe comprehensiunea textelor, inclusiv prin explorarea și exemplificarea diversă a conceptelor specifice disciplinei (elemente de vocabular) |
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari