... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) ...
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800 ... 2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 1400 ... 3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200 ... 4. Teste cutanate alergologice patch: 800 ... 5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400 ... 6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120 ... 7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10 ... 8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400 ... 9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500 ... 10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400 ... 11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40 ... 12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 400 ... 13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 220 ... 14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 80 ... 15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120 ... 16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 220 ... 17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220 ... 18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300 ... 19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 120 ... 20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 60 ... 21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120 ... 22. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320 ... 23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300 ... 24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300 ... 25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 ... 26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300 ... 27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20 ... 28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200 ... 29. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450 ... 30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200 ... 31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80 ... 32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120 ... 33. Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200 ... 34. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200 ... 35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200 ... 36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500 ... 37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500 ... 38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 300 ... 39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 60 ... 40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20 ...
1. Tematică1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat. ... 2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI. ... 3. Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI. ... 4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI. ... 5. Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI. ... 6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI. ... 7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI. ... 8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale ... 2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate ... 3. Expunerea ocupațională la alergene ... 4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional. ... 5. Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale. ... 6. Boli dermatologice profesionale ... 7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale ... 8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii. ... ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) ...
1. Tematică1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii. ... 2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing. ... 3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare). ... 4. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție. ... 5. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile. ... 6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. ... 7. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. ... 8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance). ... 9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip. ... 10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe. ... 11. Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite ... 12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică. ... 13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant. ... ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) ...
1. Tematică1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică. ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc). ... 3. Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. ... 4. Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. ... 5. Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă. ... 6. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative. ... 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant. ... 8. Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... 9. Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ... ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) ...
1. Tematică1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare. ... 2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase. ... 3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie. ... 4. Hepatite virale acute și cronice. ... 5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite. ... 6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați. ... 7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie. ... 8. Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian. ... ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire) ...
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu ... 2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare ... 3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog) ... 4. Teste cutanate alergologice patch ... 5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente ... 6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică ... 7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene ... 8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie ... 9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie) ... 10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator ... 11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice ... 12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă ... 13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici ... 14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale ... 15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri ... 16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie ... 17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic ... 18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive ... 19 Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro ... 20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro ... 21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici ... 22. Determinarea componentelor sistemului complement ... 23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare ... 24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite ... 25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor ... 26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor ... 27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare ... 28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali ... 29. Determinări imunologice de markeri serologici virali ... 30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni ... 31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari ... 32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma ... 33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200 ... 34. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică ... 35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică ... 36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei ... 37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică ... 38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică ... 39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică ... 40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică ...
... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității ... 2.2. Obligații ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății2017
1. Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic. ... 2. Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă. ... 3. Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului. ... 4. Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale. ... 5. Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:– țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață; ... – piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină; ... – în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida) ... ... 6. Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează. ... 7. Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale. ... 8. Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic. ... 9. Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează. ... 10. Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor; ... 11. Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni). ... 12. Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător; ... 13. După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator. ... 14. Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia. ... 15. Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor. ... 16. Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului. ... 17. Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal. ... 18. Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic. ... 19. Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează. ... 20. Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică. ... 21. Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia. ... 22. Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic. ...
... ... PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Sajin Maria Semnătura:
1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe. ... 2. Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice ... 3. Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase ... 4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă ... 5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice ... 6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții ... 7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare ... 8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase ... 9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor. ... 10. Să obțină abilități de leader ...
1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale ... 2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă ... 3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului ... 4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc. ... 5. Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor. ... 6. Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor ... 7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale ... 8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase ... 9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități ...
I. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului. ... 2. Valori ale relației medic-pacient. ... 3. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ... 4. Consimțământul informat. ... 5. Confidențialitatea în relația medic - pacient. ... 6. Acte normative care reglementează relația medic - pacient. ... 7. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... II. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică. ... 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică. ... 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice. ... 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice. ... 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. ... 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete. ... 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. ... 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. ... 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret. ... ... III. Obiective specific ...
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Evaluarea primară și secundară a pacientului. ... 2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare. ... 3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică. ... 4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale. ... 5. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic ... 6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului ... 7. Mijloace de transport ale pacientului critic. ... 8. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii. ... 9. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică ... 10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant. ... 11. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon. ... 12. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene). ... ... II. Teme activități practice (50 ore)1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet. ... 2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley. ... 3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil. ... 4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin). ... 5. Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA. ... 6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor. ... ... III. Obiective specifice ...
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat ... 2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat. ... 3. Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat. ... 4. Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat. ... 5. Principii de tratament a diabetului zaharat. ... ... II. Teme activități practice ... III. Obiective specifice ...
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Insuficiența renală acută. ... 3. Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală. ... 4. Complicațiile infecțioase ale hemodializei. ... 5. Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal. ... 6. Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza. ... ... II. Teme activități practice1. Îngrijirea accesului vascular. ... 2. Interpretarea modificărilor ionogramei. ... 3. Stabilirea indicațiilor hemodializei. ... 4. Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare) ... ... III. Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să: ... – realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală. ... – să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați. ... – efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale. ... – realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați. ... ...
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului. ... 2. Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat. ... 3. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil. ... 4. Stomatitele, glositele și cheilitele la copil. ... 5. Sindromul hemoragipar. ... 6. Sindromul convulsivant. ... 7. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc. ... 8. Abdomenul acut. ... 9. Intoxicații. ... 10. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament. ... 11. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă. ... 12. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV). ... 13. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii. ... 14. Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele. ... ... II. Teme activități practice1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului. ... 2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului. ... 3. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil. ... 4. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic. ... 5. Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil. ... 6. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă. ... 7. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 - 1 an, 1 - 3 ani, 4 - 7 ani, 7 - 14 ani și adolescenți. ... 8. Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv. ... 9. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament). ... 10. Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare. ... ... III. Obiective specifice ...
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive ... 2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană. ... 3. Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice. ... ... II. Teme activități practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri. ... 2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri. ... 3. Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri. ... 4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri. ... ... III. Obiective specifice ...
1. Infecții asociate îngrijirilor medicale - 3 luni ... 2. Infecții digestive - 2 luni ... 3. Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc - 3 luni ... I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții nozocomiale date generale. ... 2. Mecanisme de rezistență la antibiotice. ... 3. Politici de antibioticoterapie. ... 4. Diagnosticul infecțiilor nozocomiale. ... 5. Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație. ... 6. Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale. ... 7. Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent. ... 8. Infecțiile protezelor. ... 9. Bacteriemia de cateter. ... 10. Diareea post-antibiotice. ... 11. Profilaxia și tratamentul escarelor. ... 12. Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice. ... 13. Profilaxia infecțiilor nozocomiale. ... ... II. Teme activități practice1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale ... 2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora. ... 3. Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale. ... 4. Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor. ... 5. Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice. ... 6. Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice. ... 7. Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor. ... 8. Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora. ... 9. Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator ... 10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție. ... 11. Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare. ... ... III. Obiective specifice ...
1. Infecția HIV (2 luni), ... 2. Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni) ... I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică). ... 2. Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică). ... 3. Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică). ... 4. Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică). ... 5. Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică). ... 6. Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase). ... 7. Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică). ... 8. Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică). ... 9. Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică). ... 10. Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică). ... 11. Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică). ... ... II. Teme activități practice1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții). ... 2. Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții). ... 3. Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții). ... 4. Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții). ... 5. Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții). ... 6. Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții). ... 7. Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții). ... 8. Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții). ... 9. Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții). ... 10. Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții). ... 11. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării). ... 7. Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare). ... ... III. Obiective specifice ... 2. Hepatite virale acute și cronice ... III. Obiective specifice ...
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Proces infecțios. Focar epidemiologie. ... 2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică). ... 3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc): ... 4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale. ... 5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc. ... ... II. Teme activități practice1. Studii (anchete) epidemiologice: 8. ... 2. Triajul epidemiologie: 2. ... 3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2. ... 4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2. ... 5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2. ... 6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5. ... 7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20). ... ... III. Obiective specifice ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017
1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS) ... 2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților. ... 3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare. ... 4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ1. Definiție ... 2. Durata rezidențiatului: 3 ani ... 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat ... 3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni ... 3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni ... 3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni ... 3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni ... 3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună ... 3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni ... 3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni ... 3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână ... ... 3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
... 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.1.1.2. Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație ... 2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale ... 3. Îngrijire postoperatorie ... 4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc ... ... ... 4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.1.2.2. Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale ... 2. Extracții dentare ... 3. Extracții alveoplastice ... 4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție ... 5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori ... 6. Odontectomii ale caninilor superiori ... 7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor ... 8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont ... 9. Rezecția apicală, amputația radiculară ... ... ... ... 4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.2.1.2. Pregătire practică:1. Gingivectomie ... 2. Gingivoplastie ... 3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaose ... 4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional) ... 5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase ... 6. Inserția de implante dentare ... ... ... 4.2.2. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... ... ... 4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.3.1.2. Pregătire practică ... ... 4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună4.3.2.2. Pregătire practică ... ... 4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... ... 4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.3.4.2. Pregătire practică ... ... 4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.3.5.2. Pregătire practică ... ... ... ... Prof. Dr. Alexandru BUCUR Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UMF "Carol Davila" București Membru al Academiei de Științe Medicale
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE GENERALĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE GENERALĂ1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI ... MODUL I anul I,V,VI CHIRURGIE GENERALĂ Durata : 33 1/2 luni Nr. Ore curs : 150 Nr. Ore practică: 720 MODULUL II, ANUL I BIOETICA Nr. Ore curs 20 ore Nr. Ore practice 50 ore MODULUL III AN II ATI 2 LUNI Nr. Ore curs 26 ore Nr. Ore practică 240 ore MODULUL IV ANUL II TRAUMATOLOGIE 2 LUNI Nr. Ore curs : 26 ore Nr. Ore practică : 300 ore MODULUL V ANUL II CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI Nr. Ore curs : 26 ore Nr. Ore practică : 240 ore MODULUL VI an II CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni Nr. Ore curs 26 ore Nr. Ore practice 240 ore MODULUL VII an II ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ Nr. Ore curs 8 ore Nr. Ore practică 120 ore MODULUL VIII AN II NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ Nr. Ore curs 26 ore Nr. Ore practică 120 ore MODULUL IX AN III ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI Nr. ore curs 60 ore Nr. ore practică 120 MODULUL X AN III CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI Nr. Ore curs 26 ore Nr. Ore practică 240 ore MODULUL XI an III CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI Nr. Ore curs 26 ore Nr. Ore practice 240 ore MODULUL XII an III CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI Nr. Ore curs 152 ORE Nr. ore practică 720 ore MODULUL XIII an III CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI Nr. Ore curs 26 ORE Nr. Ore practică 240 ore Modulul XIV anul IV CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI Nr. Ore curs 46 ore Nr. Ore practică 840 ore MODULUL XV ANUL IV CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI Nr. Ore curs 40 ore Nr. Ore practică 560 ore Modulul XVI anul V CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI Nr. Ore curs 26 ore Nr. Ore practică 240 ore
CHIRURGIE GENERALĂ 6 ANI PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII Prof. Dr. Silviu Constantinoiu Secretar Comisie SL Dr. Cristian Iorga
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Întocmit de Prof. Dr. Alexandru BUCUR, Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România șiComisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:1. ... 2. Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară) ... 3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3.A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate. ... 3.A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an ... 3.A.3. Stagiul de O. R. L.: 2 luni ... 3.A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni ... 3.A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună ... 3.A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni ... 3.A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V). ... ... 3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat: ... 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1. Cursuri:1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală ... 2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui ... 3. Tehnici de drenaj ... 4. Tehnici de sutură ... 5. Tehnica pansamentului ... 6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice ... 7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul) ... 8. Tehnici de anestezie loco-regională ... 9. Resuscitarea cardiorespiratorie ... 10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală ... 11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge ... 12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic) ... 13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe) ... 14. Tehnica pleurotomiei ... 15. Tehnica gastrostomiei ... 16. Tubajul și spălătura gastrică ... 17. Sondajul vezical ... 18. Examenul unui bolnav politraumatizat ... 19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament) ... 20. Principii de tratament în politraumatisme ... 21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală ... 22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică) ... 23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale) ... 24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică) ... 25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide. ... ... 4.1.1.1.2. Pregătire practică:1. Participare la: ... 2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale: ... 3. Manopere: ... ... 4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... ... ... ... ... 4.2. Anul II4.2.1. Cuprinde stagii de:4.2.1.1. O. R. L: 2 luni ... 4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni ... 4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună ... 4.2.1.4. Bioetică: 1/2 lună ... 4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni ... 4.2.1.1. Stagiul de O. R. L: 2 luni4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Metode de explorare rino-sinuzală ... 2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale ... 3. Epistaxisul ... 4. Sinuzite acute și cronice ... 5. Complicațiile sinuzitelor ... 6. Alergia rino-sinuzală ... 7. Araigdalita și adenoidita acută ... 8. Tumorile benigne ale faringelui ... 9. Tumorile maligne laringiene ... 10. Tumorile parafaringiene ... 11. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană ... 12. Tumorile benigne laringiene ... 13. Tumorile maligne laringiene ... 14. Corpii străini traheo-bronșici ... 15. Metode de explorare traheo-bronșică ... 16. Afecțiunile urechii externe ... 17. Tumorile benigne și maligne ale urechii ... 18. Traumatismele urechii ... ... 4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior; ... 2. Tamponament nazal posterior ... 3. Funcții sinuzale maxilare ... 4. Reducere fracturi piramidă nazală ... 5. Incizie flegmon periamigdalian ... 6. Chirurgia sinuzitei maxilare ... 7. Chirurgia sinuzitei etmoidale ... 8. Traheotomia ... 9. Traheotomii în condiții dificile ... 10. Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT ... ... ... 4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament) ... 2. Chirurgia arsului ... 3. Arsuri asociate cu traumatisme ... 4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale) ... ... 4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare):1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției ... 2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate ... 3. Incizii de decompresiune circumvolare ... 4. Grefarea plăgilor granulare ... 5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale ... 6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele ... 7. Plastii pediculate cu lambouri locale ... 8. Neurorafii ... 9. Plastia cu lambouri loco-regionale ... 10. Plastia cu lambouri de la distanță ... 11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului ... 12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical ... ... ... 4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Examen clinic neurochirurgical ... 2. Traumatisme craniocerebrale ... 3. Diagnosticul și tratamentul comelor ... 4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară ... ... 4.2.1.3.2. Pregătire practică:1. Examene clinice neurochirurgicale ... 2. Puncții rahidiene lombare (participare) ... 3. Puncții rahidiene suboccipitale (participare) ... 4. Neurorafie (participare) ... ... ... 4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1. Tematică cursI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic- pacient II1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic- pacient ... 3. Relația medic- pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în donarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 4.2.1.4.2. Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... ... ... 4.2.1.5. Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.2.1.5.1.1. Cursuri:1. Anestezia în medicina dentară ... 2. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații ... 3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice ... 4. Chirurgie endodontică ... 5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice ... 6. Chirurgia preprotetică ... 7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare ... 8. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale ... 9. Implantologie orală ... 10. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate ... 11. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială ... ... 4.2.1.5.1.2. Pregătire practică: ... ... 4.2.1.5.2. Barem de promovare a anului II de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator ... ... ... ... ... 4.3. Anul III4.3.1. Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.3.1.1.1. Cursuri:1. Traumatologie oro-maxilo-facială: ... 2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: ... 3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare ... 4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale ... 5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare. ... 6. Patologia glandelor salivare: ... 7. Patologia articulației temporo-mandibulare: ... 8. Durerea în teritoriul maxilo-facial ... ... 4.3.1.1.2. Pregătire practică: ... ... 4.3.1.2. Barem de promovare a anului III de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator ... ... ... ... 4.4. Anul IV4.4.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.4.1.1.1. Cursuri: ... 4.4.1.1.2. Pregătire practică ... ... 4.4.1.2. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator. ... ... ... ... 4.5. Anul V4.5.1. Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii4.5.1.1.1. Cursuri1. Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială: ... 2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora: ... 3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: ... 4. Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale. ... ... 4.5.1.1.2. Pregătire practică ... ... 4.5.1.2. Barem de promovare a anului V de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator ... ... ... ... ... Prof. Dr. Alexandru BUCUR Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA" Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
1. Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare ... 2. Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială ... 3. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților ... 4. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare ... 5. Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon ... 6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale ... 7. Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare ... 8. Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale ... 9. Reducerea fracturilor orbito-sinusale ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIICENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății2016
1. Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010. ... 2. O'Neill J. ș. a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998. ... 3. Pellerin D. - Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978. ... 4. Tratat de Chirurgie / sub red. Irinel Popescu, Constantin Ciuce - Ed. a 2-a - București: Editura Academiei Române, 2013. Vol. 3: Chirurgie Pediatrică /coord. Corneliu Sabetay, 2013, ... 5. Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. . ... 6. Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. - Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996. ...
1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală ... 2. Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice ... 3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat ... 4. Abordarea multidisciplinară a pacientului ... 5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical ... 6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală ... 7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic ... 8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi ... 9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare ...
1. Traumatismele părților moi extrascheletale ... 2. Fracturi și luxații ale membrelor ... 3. Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului ... 4. Amputațiile coapsei ... 5. Amputațiile gambei ... 6. Politraumatismele ... 7. Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare ... 8. Malformații congenitale ale membrelor ... 9. Materiale de osteosinteza ... 10. Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor ... 11. Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor ... 12. Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP ... 13. Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie ... 14. Materiale protetice ... 15. Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza; ... 16. Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației ... 17. Investigații imagistice în ortopedie ...
– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii ... – Reducerea luxațiilor și a fracturilor ... – Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor ... – Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei ... – Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP ... – Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic ... – Recunoașterea sindromului de compartiment ... – Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie ... – Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare) ...
1. Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica ... 2. Urgente chirurgicale în pediatrie ... 3. Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice ... 4. Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor ... 5. Particularități ale cicatrizării la copil ... 6. Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil ... 7. Malformații congenital ale sistemului urinar ... 8. Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică ... 9. Malformații congenitale ale toracelui ... 10. Patologia tumorală la copil ...
– Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric ... – Urmărirea postoperatorie la copil ... – Reducerea fracturilor/luxațiilor ... – Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopedice ...
– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică ... – Particularități ale evoluției postoperatorii la copil ... – Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate ...
1. Traumatismele părților moi la nivelul feței ... 2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT ... 3. Malformații congenitale labio-palatine ... 4. Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă ... 5. Malformațiile congenitale ale feței ... 6. Anestezia loco-regională în OMF ... 7. Traumatismele cranio-cerebrale - abordarea interdisciplinare ... 8. Leziuni dento-alveolare posttraumatice ... 9. Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale ... 10. Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței. ... 11. Parotidectomia și paralizia de nerv facial ...
1. Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă ... 2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma ... 3. Cateterizarea ductului lui stenon ... 4. Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine ... 5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei ... 6. Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF ... 7. Parotidectomia superficială ...
1. Noțiuni introductive în recuperarea medicală ... 2. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor ... 3. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice ... 4. Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor ... 5. Terapia durerii cronice ... 6. Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului ars ...
1. Anatomia și fiziologia sânului ... 2. Anatomia organelor genitale externe ... 3. Patologia tumorală benignă a sânului ... 4. Elemente de oncologie a sânului ... 5. Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV ... 6. Reconstrucția regiunii perineale ... 7. Chirurgia estetică a organelor genitale ... 8. Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptare ...
I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic - pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient ... 3. Relația medic - pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... 4. Proprietatea intelectuală ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ...
1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery - EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS ... 2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților. ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIIDIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARECURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEACHIRURGIE TORACICĂ4. Chirurgia esofagului. ... 1.4.6.2. Baremul activităților practice ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIICENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății2017
1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS) ... 2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților. ... 3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare. ... 4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lume ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII ... 2. DURATĂ ... 3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană. ... 3.2. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice. ... 2. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice. ... 3. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice. ... 4. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice. ... 5. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice. ... 6. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice. ... 7. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice. ... 8. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare. ... 9. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice. ... 10. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora. ... 11. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP). ... 12. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România. ... 13. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale). ... 14. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice. ... 15. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11). ... ... ... 4. ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani. ... – Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie). ... – Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată. ... – Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU). ... – 1 CFU = 25 ore de instruire ... – Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. ... – La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. ... – Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. ... – Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale. ... – Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații. ... – Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS. ... ... 5. STRUCTURA PROGRAMULUI ... 6. CONȚINUTUL MODULELOR ... 7. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII ... 8. TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEI. Proba scrisă ... II-III. Două probe clinice ... IV. Proba practică ... I. PROBA SCRISĂ1. Structura pielii la microscopul optic și electronic. ... 2. Funcțiile organului cutanat. ... 3. Principalele procese histopatologice ale pielii. ... 4. Infecții cutanate virale. ... 5. Infecții cutanate bacteriene. ... 6. Infecții cutanate fungice. ... 7. Epizoonoze. ... 8. Tuberculoze cutanate. Lepra ... 9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie. ... 10. Urticaria. ... 11. Eczeme/dermatite. ... 12. Eritrodermiile. ... 13. Dermatoze profesionale. ... 14. Prurigouri. ... 15. Vasculite. ... 16. Reacții cutanate postmedicamentoase. ... 17. Purpure. ... 18. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia). ... 19. Boli buloase. ... 20. Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme). ... 21. Genodermatoze. ... 22. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate. ... 23. Boala Kaposi. ... 24. Mastocitoze. ... 25. Sarcoidoza. ... 26. Psoriazisul. ... 27. Lichen și erupții lichenoide. ... 28. Parapsoriazisurile. ... 29. Tulburări de keratinizare. ... 30. Dermatoze prin agenți fizici. ... 31. Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile). ... 32. Discromii cutanate. ... 33. Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme. ... 34. Rozaceea. ... 35. Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină ... 36. Dermatoze precanceroase. ... 37. Tumori benigne cutanate. ... 38. Carcinoame bazocelulare. ... 39. Carcinoame spinocelolare. ... 40. Melanom. ... 41. Dermatoze paraneoplazice. ... 42. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat). ... 43. Afecțiunile părului și unghiilor. ... 44. Afecțiunile mucoasei bucale și genitale. ... 45. Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie ... 45. Dermato-farmacologie ... 46. Dermatologie corectivă ... 47. Sifilisul ... 48. Infecția gonococică. ... 49. Limfogranulomatoza veneriană. ... 50. Șancrul moale. ... 51. Infecțiile genitale cu Chlamydia ... 52. Infecția genitală cu Mycoplasma. ... 53. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV. ... 54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice. ... ... II-III. Două probe clinice ... IV. PROBA PRACTICĂ1. Anestezia locală ... 2. Avulsia lamei unghiale. ... 3. Efectuarea biopsiei cutanate. ... 4. Efectuarea crioterapiei cu azot lichid. ... 5. Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare. ... 5. Efectuarea exciziei cutanate ... 6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor. ... 7. Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck. ... 8. Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor. ... 9. Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală. ... 10. Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop. ... 11. Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ. ... 12. Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ. ... 13. Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară. ... 14. Tehnica chiuretării leziunilor cutanate. ... 15. Tehnica dermabraziunii. ... 16. Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat. ... 17. Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat. ... 18. Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner. ... 19. Tehnica PUVA terapiei. ... 20. Tehnica sclerozării venectaziilor. ... 21. Tehnici de electrochirurgie dermatologică. ... 22. Tehnici de grefe cutanate ... 23. Plastii cutanate ... 24. Dermatoscopia tumorilor cutanate ... ... ... 9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE: ... 10. BIBLIOGRAFIE1. Bologna Dermatologie - ediția a 4-a 2022 ... 2. Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019. ... 3. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 2017 ... 4. Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017) ... 5. Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019) ... 6. Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice ... 7. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/ ... – http://www.euroderm.org/edf/ ... – http://www.iusti.org/ ... ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017
1. Tematica:1.1. Temele de curs ... 1.2. Baremul activităților practice ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular. 1. Program practic: efectuare și interpretare ECG. Asistare și interpretarea rezultatelor ECO, Rx, cateterism. 2. Însușire de tehnici: - înregistrarea ECG, Doppler vascular. 3. tehnica de reanimare cardio-respiratorie, conversia electrică. Înțelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular; diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienței cardiace, a tulburărilor de ritm și conducere; interpretarea electrocardiogramelor și ecocardiografiilor cardiace; determinarea riscului cardiovascular; cunoașterea criteriilor pentru urgențe cardiovasculare. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie cardiovasculară. ...
1. Tematica:1.1. Temele de curs ... 1.2. Baremul activităților practice: ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): ...
1. Tematică.1.1. Tematica cursurilor 1. Retinopatia diabetică și alte complicații ale ochiului diabetic- factori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferențial, stadializare, monitorizare. 2. Urgențe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate. 3. Glaucomul. 4. Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al ochiului diabetic. ... 1.2. Baremul activităților practice ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): ...
1. Tematică.1.1. Tematica cursurilor ... 1.2. Baremul activităților practice ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică.1.1. Tematica cursurilor ... 1.2. Baremul activităților practice ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică.1.1. Tematica cursurilor ... 1.2. Baremul activităților practice ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
44. Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare. ... 45. Evaluarea nutrițională: Noțiuni de antropometrie, evaluarea aportului și consumului energetic (biochimic, clinic și dietetic), evaluarea compoziției corporale. ... 46. Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică. ... 47. Comportament alimentar normal și pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educația nutrițională. ... 48. Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice ... 49. Denutriția. ... 50. Alimentația enterală și parenterală. ... 51. Principii de gastrotehnie. ... 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.1. Obiective: Înțelegerea fundamentelor științifice ale recomandărilor nutriționale la omul sănătos și bolnav. Capacitatea de evaluare nutrițională completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriționale. Familiarizarea cu programele de educație nutrițională. Elaborarea de programe nutriționale de prevenție sau curative. Capacitatea de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriție ... 2. Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cât și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compoziției corporale etc). Capacitatea de a recomanda/elabora tratamentul nutrițional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor nutriționale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfășura educație medicală nutrițională ... 3. Atitudini: de management a unui serviciu de nutriție. Capacitatea de a lucra în echipă, în interacțiune cu alți medici (medici generaliști și de alte specialități) și para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, kinetoterapeuți etc.). Capacități de comunicare ... 4. Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în: 1. boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea după chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutriție (persoana în vârstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficiență de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficiențe nutriționale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) și 4. tulburări de alimentație (anorexie, bulimia, etc.). ... ...
– Să aibă abilitățile necesare pentru a comunica eficient cu pacienții și colegii ... – Să aibă o înțelegere profundă a științelor medicale și competențele necesare pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală ... – Să poată face un diagnostic diferențial corect al pacienților cu afecțiuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor imagistice/de laborator. ... – Să aibă competența de a efectua/recomanda investigațiile paraclinice specifice specialității. ... – Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoaștere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătății, prevenția bolii și management pe termen lung. ... – Să utilizeze abilitățile de învățare pe termen lung pentru a/și menține la zi cunoștințele ... – Să aibă calitățile de profesor, om de echipă dar și de șef. ... – Să aibă abilități manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afecțiunilor metabolice. ... – Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul și resursele pentru beneficiul pacienților. ... – Va practica medicina conform normelor de deontologie ale CMR. ... – Va putea deveni automat membru cu drepturi depline al SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice) ...
... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) ... ... 2.2. Obligații– ETICE, DEONTOLOGICE ... – PROFESIONALE ... – Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România ... – Obligații profesionale: medicul acționează potrivit specialității, competențelor și practicii pe care le are, cu excepția unor cazuri de urgență vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare. ... ... 2.3. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;1. Ultrasonografie abdominală ... 2. Ecografie vasculară Doppler ... ... 2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist. Obținerea competențelor următoare este asigurată prin susținerea examenelor de competență, ulterior examenului de specialitate:1. Ecografie vasculară la pacientul diabetic ... 2. Ecografie abdominală pacientul diabetic ... 3. Sexologie la pacientul diabetic ... 4. EMG la pacientul diabetic ... ... ... PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, NUME, PRENUME: PROF UNIV. DR. BABEȘ AUREL SEMNĂTURA:
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1.1. DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin. ... 1.2. DURATA STAGIILOR - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 150 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR ...
1. Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic); ... 2. Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator. ... 3. Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile ... 4. Prezentări de cazuri clinice (săptămânal). ... 5. Întâlniri multidisciplinare - lunar. ... 6. Prezentare de articol sau ghid (săptămânal). ... 7. Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic). ... 8. Interpretare imagistică endocrină - evaluarea directă a imaginilor (zilnic). ... 9. Echografii (de asistat și interpretat - zilnic; de efectuat - zilnic în stagiul de echografie endocrină). ... 10. Puncții biopsie tiroidiene (de asistat și eventual de efectuat sub îndrumare). ... 11. Osteodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (FRAX) (săptămânal) ... 12. Radiologie - vârstă osoasă (interpretare - zilnic în stagiul de endocrino-pediatrie). ... 13. Evaluare periodică la începutul și sfârșitul fiecărui stagiu (oral și scris). ...
1. Tematică.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. ... 2. "Falimentul" creșterii ("failure to thrive") ... 3. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate. ... 4. Malnutriția protein-energetică și proteică ... 5. Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale ... 6. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismul carențial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente ... 7. Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil ... 8. Obezitatea la copil ... 9. Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării psihosomatice ... 10. Afecțiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării somatice; malformații cardiace în sindroamele care asociază statură mică ... 11. Hipertensiunea arterială la copil și adolescent ... 12. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică) ... 13. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar) ... 14. Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki. ... 15. Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil ... 16. Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală) ... 17. Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile) ... 18. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea). ... 19. Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Wilms, neuroblastoame etc.) ... 20. Malformații ale SNC. Sindromul hipoton la sugar și copil ... 21. Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut ... 22. Convulsiile ocazionale și epilepsia ... 23. Cefaleea și migrena. Comele ... 24. Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber) ... 25. Tulburările de creștere și dezvoltare intrauterină. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. ... 26. Prematuritatea și copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur/SGA. Complicațiile prematurității și dimaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi/prematuri. ... 27. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică. ... 28. Ambiguitatea genitală la nou-născut. ... 29. Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (Hipo/hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia) ... 30. Afecțiuni ale OGE (Fimoza și hipospadiasul. Criptorhidia și torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescența labiilor) ... 31. Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare. Torsiunea anexială la copil ... 32. Deformări ale craniului, ale trunchiului și ale membrelor ... 33. Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană) ... 34. Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul Marfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Klippel-Trenaunay) ... 35. Afecțiuni osoase metabolice (Osteoporoza idiopatică juvenilă, Osteogeneza imperfectă) ... ... 2. Barem activități practice ...
1. Tematică.1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor: ... 2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți. ... 3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice. ... 4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare. ... 5. Retardul mental. ... 6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. ... 7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. ... 8. Probleme și dileme etice în genetica medicală. ... ... 2. Barem activități practice ...
1. Tematică.1. Introducere în Bioetică- 2 ore ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore ... 3. Relația medic-pacient I- 2 ore ... 4. Relația medic-pacient II- 2 ore ... 5. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore ... 6. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore ... 7. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore ... 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore ... 9. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore ... 10. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore ... ... 2. Barem activități practice ...
1. Tematică.1. Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adulte ... 2. Creșterea în țările în curs de dezvoltare/tranziție. Sporul secular de creștere. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea ... 3. Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mică pentru referare spre diagnostic în practica clinica pediatrică ... 4. Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauza primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale ... 5. Nanismul SGA ... 6. Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine ... 7. Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente ... 8. Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic ... 9. Statura mică de etiologie necunoscută (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH-IGF1 în ISS. Variantele de normal ale staturii mici. Diagnosticul și managementul ISS ... 10. Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF1 ... 11. Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult-management ... 12. Statura înaltă - etiologie, management ... 13. Obezitatea la copil - factori condiționali genetici, epigenetici și programele de dezvoltare, factorii de mediu, factorii alimentari ... 14. Obezitatea la copil: obezitatea nonsindromică, obezitatea sindromică; impactul metabolic al obezității în copilărie; ... 15. Tulburările metabolismului apei: Diabetul insipid, tulburările setei, SIADH. Enurezisul primar ... 16. Boli tiroidiene ale nou-născutului și sugarului ... 17. Hipotiroidismul și tireomegalia în copilărie și adolescență ... 18. Hipertiroidismul în copilărie și adolescență ... 19. Tumorile tiroidiene în copilărie și adolescență ... 20. Steroidogeneza normală: sinteza, reglare, evaluare clinică și de laborator ... 21. Hiperplazia adrenală congenitală ... 22. Hiperadrenocorticismul-endogen și exogen în copilărie. Tumori adrenale în copilărie ... 23. Hipoadrenocorticismul în copilărie ... 24. Patologia medulosuprarenală în copilărie ... 25. Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală în copilărie ... 26. Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar ... 27. Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular ... 28. Adrenarha și telarha precoce ... 29. Pubertatea precoce- etiologie; diagnostic; tratament ... 30. Pubertatea întârziată- etiologie, algoritm de diagnostic, tratament ... 31. Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism, ginecomastia- la băieți ... 32. Anomalii menstruale la pubertate ... 33. Hirsutismul și SOPC la adolescente ... 34. Tulburări ale homeostaziei minerale: hipocalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent ... 35. Tulburări ale homeostaziei minerale: hipercalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent ... 36. Hipertensiunea arterial la copil și adolescent - considerații endocrine ... 37. Urgențe endocrino-pediatrice la copil ... 38. Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimune - particularități la vârsta copilăriei ... ... 2. Barem activități practice1. Competente în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine la copil ... 2. Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic); ... 3. Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator. ... 4. Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile ... 5. Prezentări de cazuri clinice (săptămânal). ... 6. Întâlniri multidisciplinare - lunar. ... 7. Prezentare de articol sau ghid (săptămânal). ... 8. Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic). ... 9. Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de creștere - 50 cazuri ... 10. Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare și diferențiere sexuală - 10 cazuri ... 11. Biometria clinică - 50 cazuri ... 12. Vârsta osoasă, metode multiple - 30 radiografii ... 13. Prognosticul de creștere, talia așteptată - 50 cazuri ... 14. Counseling în gonozomopatii - 10 cazuri ... 15. Counseling în anomaliile de diferențiere sexuală - 5 cazuri ... ...
1. "Endocrinologie pentru studenți și rezidenți", sub redacția Cătălina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila", 2015 ... 2. "Îndreptar practic de endocrinologie", Georgescu CE, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2013 ... 3. "Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine" sub redacția Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 2008 ... 4. "Note de curs în Endocrinologie" coordonator Ionela Pascanu, Editura University Press Tg Mureș, 2015 ... 5. Harrison's Endocrinology, 4th Edition, Edited by J. Larry Jameson McGraw-Hill Education ... 6. Greenspan's Basic and Clinical Endocrinology, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores Shoback, (McGraw-Hill, 2011) ... 7. http://www. endotext. org/ ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
1. Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă - 4 ani ... 2. Organizarea programului de pregătire ... 3. Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat
– Proba scrisă DA ... – Examen clinic DA ... – Proba de abilități/manualități NU ... – Proba pe casetă video NU ... – Proba operatorie NU ... – Dizertație NU ...
1. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componente). ... 2. Relația deficiență funcțională - incapacitate adaptativă - dizabilitate/invaliditate - capacitate de muncă. ... 3. Factori intrinseci de solicitare în muncă ... 4. Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială ... 5. Analiza locului de muncă - metode, utilitate practică ... 6. Gestualitatea profesională ... 7. Postura în muncă ... 8. Formarea profesională. Deprinderile profesionale ... 9. Orientarea și selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților ... 10. Antrenamentul profesional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale. ... 11. Oboseala și surmenajul profesional ... 12. Factori limitativi ai capacității de muncă ... 13. Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă ... 14. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator ... 15. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare ... 16. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție ... 17. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale ... 18. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor ... 19. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice ... 20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice ... 21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine ... 22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice ... 23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL ... 24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice ... 25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neoplazice ... 26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale ... 27. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice) ... 28. Recuperarea medicală a capacității de muncă ... 29. Acțiuni educative-formative de recuperare a capacității de muncă ... 30. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european. ... 31. Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare ... 32. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă ... 33. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă. ... 34. Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale. ... 35. Legislația de asigurări sociale și pensii. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind persoanele cu dizabilități ... 36. Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă ...
1.1. DEFINIȚIE: ... 1.2. DURATA: 4 ani ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR ... 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni. ... 1.3.2. Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni ... 1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni ... 1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni ... 1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni ... 1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni ... 1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni ... 1.3.8. Bioetica: ½ lună ... 1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt. ... 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR ... 1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ ... 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)1. Farmacodinamie generală. ... 2. Farmacocinetică generală. ... 3. Farmacotoxicologie generală. ... 4. Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei. ... 5. Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative. ... 6. Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice. ... 7. Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice. ... 8. Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central. ... 9. Anestezice generale. ... 10. Anestezice locale. ... 11. Hipnotice și sedative. ... 12. Medicația bolilor psihice. ... 13. Medicația tulburărilor extrapiramidale. ... 14. Medicația anticonvulsivantă. ... 15. Analgetice opioide și antagoniștii lor. ... 16. Toxicomania și toxicodependența. ... 17. Influențarea farmacologică a reglării hormonale. ... 18. Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia. ... 19. Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia. ... 20. Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora. ... 21. Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului. ... 22. Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite. ... 23. Influențarea farmacologică a reglării tisulare. ... 24. Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor. ... 25. Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor. ... 26. Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice. ... 27. Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei. ... 28. Antiastmatice. ... 29. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică. ... 30. Medicația insuficienței cardiace. ... 31. Antianginoase. ... 32. Medicația aritmiilor. ... 33. Antihipertensive. ... 34. Medicația dislipidemiilor. ... 35. Antiulceroase. ... 36. Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive. ... 37. Influențarea farmacologică a motilității uterine. ... 38. Chemoterapia bolilor bacteriene. ... 39. Chemoterapia bolilor parazitare. ... 40. Chemoterapia bolilor virale. ... 41. Chemoterapia anticanceroasă. ... 42. Imunosupresia farmacologică. ... 43. Influențarea farmacologică a hematopoiezei. ... 44. Influențarea farmacologică a hemostazei. ... 45. Vitaminele. ... ... 1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie: 3 ... 2. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică: 1 ... 3. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 3 ... 4. Prelucrarea datelor și analiza statistică: 7 ... 5. Redactarea și publicarea de articole științifice: 2 ... 6. Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 7 ... 7. Seminar final. ... ... 1.4.2. STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE ... 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor. ... 2. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman. ... 3. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare. ... 4. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale. ... 5. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor. ... 6. Aspecte politice ale produselor medicamentoase. ... 7. Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase. ... 8. Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase. ... 9. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață. ... 10. Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață. ... 11. Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase. ... 12. Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase. ... 13. Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase. ... 14. Evaluarea calității produselor medicamentoase. ... 15. Regulile de bună practică în studiul clinic. ... 16. Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice. ... 17. Inspecțiile GCP. ... 18. Regulile de bună practică de laborator. ... 19. Inspecția GLP. ... 20. Regulile de bună practică de fabricație. ... 21. Inspecția GMP. ... 22. Farmacovigilența. ... 23. Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman. ... 24. Reclamații privind medicamentele. ... 25. Reacții adverse la medicamente. ... 26. Neconformități ale medicamentelor. ... 27. Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase. ... 28. Retragerea și distrugerea medicamentelor. ... 29. Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor. ... 30. Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor ... 31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor. ... 32. Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor. ... 33. Importul și exportul medicamentelor. ... 34. Stabilirea prețurilor medicamentelor. ... 35. Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin. ... 36. Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin. ... ... 1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață: 10 ... 2. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 3 ... 3. Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 3 ... 4. Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață: 3 ... 5. Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață: 3 ... 6. Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață: 3 ... 7. Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România: 4 ... 8. Evaluarea de materiale publicitare: 5 ... 9. Participarea la inspecții GMP: 2 ... 10. Participarea la inspecții GCP: 4 ... 11. Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție: 3 ... ... 1.4.3. STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ ... 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. ... 2. Astmul bronșic. ... 3. Cancerul bronhopulmonar. ... 4. Pleureziile. ... 5. Tuberculoza pulmonară. ... 6. Tulburări de ritm și de conducere. ... 7. Angina pectorală și infarctul miocardic. ... 8. Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut. ... 9. Hipertensiunea arterială. ... 10. Vasculitele. ... 11. Boli trombotice vasculare. ... 12. Resuscitarea cardio-respiratorie. ... 13. Boli de colagen. ... 14. Ulcerul gastric și duodenal. ... 15. Cancerul gastric și colonic. ... 16. Sindromul de malabsorbție. ... 17. Hepatite, ciroze, cancerul hepatic. ... 18. Encefalopatia portală. ... 19. Pancreatita acută. ... 20. Sindroame diareice. ... 21. Nefrite acute și cronice. ... 22. Insuficiența renală acută și cronică. ... 23. Sindromul nefrotic. ... 24. Diabetul zaharat. ... ... 1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Flebotomie: 1 ... 2. Toracocenteza: 2 ... 3. Paracenteza: 2 ... 4. Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 2 ... 5. Interpretarea ECG: 50 ... 6. Interpretare radiografii și tomografii computerizate: 20 ... 7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație. ... 8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final. ... 9. Seminar final. ... ... 1.4.4. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ ... 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Medicația utilizată în anestezia generală. ... 2. Medicația anesteziei rahidiene. ... 3. Anestezice locale. ... 4. Principii de tratament ale șocului hemoragic. ... 5. Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică. ... 6. Hipertermia. ... 7. Hipotermia. ... 8. Tratamentul durerii. ... 9. Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene). ... 10. Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală. ... 11. Terapia farmacologică a șocului cardiogen. ... 12. Terapia farmacologică a șocului septic. ... 13. Principii de tratament ale șocului anafilactic. ... 14. Tratamentul stărilor comatoase. ... 15. Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute. ... 16. Terapia edemului pulmonar. ... 17. Principiile terapiei cu sânge și componente. ... 18. Terapia farmacologică a emboliei pulmonare. ... 19. Terapia insuficienței respiratorii. ... 20. Insuficiența renală acută. ... 21. Terapia pancreatitei acute. ... 22. Hepatita acută toxică indusă de medicamente. ... ... 1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Puncție lombară: 2 ... 2. Instalarea unui cateter venos: 2 ... 3. Instalarea unei perfuzii: 30 ... 4. Intubație traheală: 10 ... 5. Electroșoc de resuscitare cardiacă: 5 ... 6. Monitorizarea bolnavului critic. ... 7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație. ... 8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final. ... 9. Seminar final. ... ... 1.4.5. STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ ... 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Epidemiologia intoxicațiilor acute. ... 2. Caracteristici cantitative ale toxicității acute. ... 3. Clasificarea substanțelor toxice. ... 4. Toxicocinetică generală. ... 5. Toxicodinamie generală. ... 6. Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute. ... 7. Decontaminarea intoxicatului. ... 8. Evaluarea completă a intoxicatului acut. ... 9. Antidotismul în intoxicațiile acute. ... 10. Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism. ... 11. Intoxicații acute clinice cu incidență crescută. ... 12. Intoxicații acute medicamentoase. ... 13. Intoxicații acute cu droguri de abuz. ... 14. Principii de tratament ale dependenței. ... ... 1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Decontaminarea externă a unui intoxicat: 5 ... 2. Spălătura gastrică: 3 ... 3. Evaluarea unui intoxicat acut: 10 ... 4. Completarea de fișe de informare toxicologică: 10 ... 5. Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație: 5 ... 6. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație. ... 7. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final. ... 8. Seminar final. ... ... 1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni ... 1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. ... 2. Contextul apariției bioeticii. ... 3. Definirea bioeticii. ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. ... 5. Teorii și metode în bioetică. ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient. ... 2. Paternalism versus autonomie. ... 3. Modele ale relației medic - pacient. ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ... ... IV. Relația medic - pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat. ... 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient. ... 3. Relația medic - pacient minor. ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient. ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației. ... 2. Dileme etice în avort. ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical. ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. ... 2. Probleme etice în stările terminale. ... 3. Tratamente inutile în practica medicală. ... 4. Eutanasia și suicidul asistat. ... 5. Îngrijirile paliative. ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru. ... 2. Donarea de organe de la persoana vie. ... 3. Etica alocării de resurse în transplant. ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. ... 5. Terapia genică. ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. ... 5. Comitetele de etică a cercetării. ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ... ... ... 1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă. ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. ... 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient. ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale. ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... 1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ ... 1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) ... 1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență: 1 ... 2. Participare la studii de fază II sau III: 1 ... 3. Efectuare studii farmacoeconomice: 1 ... 4. Seminar final. ... ... FARMACOLOGIE CLINICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE Curricula de rezidențiat Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE 18 aprilie 2017 Prof. dr. Oliviu PascuCURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEAGASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE
1. MODULUL DE ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE ... 2. MODULUL DE A. T. I. ... 3. MODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luni ... 4. MODULUL DE ENDOSCOPIE ...
1. Cariotipul și cariotiparea. ... 2. Testul FISH ... 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) ... 4. Genotiparea. ... 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA) ... 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR ... 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) ... 8. Secvențierea ADN ... 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare ... 10. Tehnici de analiză a metilării ... 11. Grupele sanguine; ... 12. Fișa de consult genetic ... 13. Examenul fizic al pacientului ... 14. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic ... 15. Somatometria ... 16. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice ... 17. Formularea diagnosticului de boală genetică ... 18. Sfatul genetic ... 19. Diagnosticul prenatal ... 20. Screeningul prenatal ... 21. Screeningul neonatal ... 22. Screeningul familial ... 23. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice ...
... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității ... 2.2. Obligații– Etice, deontologice ... – Profesionale ... ... 2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist; ... 2.4. Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții: ... ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale ... 2. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie ... 3. Intubarea pacientului în urgență ... 4. Efectuarea puncției arteriale ... 5. Montarea sondei uretro-vezicale ...
... 2. Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale ... 3. Rezultate așteptate ...
1. Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului ... 2. Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor ... 3. Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstă ... 4. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici ... 5. HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă ... 6. Particularități ale AVC ischemice la vârstnici ... 7. Particularități ale AVC hemoragice la vârstnici ... 8. Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici ... 9. Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologic ... 10. Parkinsonismul la vârstnici ... 11. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici ... 12. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici ... 13. Neuroinfecțiile la vârstnici ... 14. Procesele expansive intracraniene la vârstnici ... 15. Alterările stării de conștiență la vârstnici ... 16. Polineuropatii ... 17. Radiculopatia ...
1. Testul oral de toleranță la glucoză ... 2. Profil dislipidemic - interpretare: 20 buletine ... 3. Reechilibrarea diabetului decompensat - rezolvarea a 10 cazuri ... 4. Dietoterapia - întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni ...
I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practică medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ...
1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric ... 2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice ... 3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului ... 4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale ... 5. Accidentele vasculare cerebrale ... 6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic ... 7. Tremorul esențial ... 8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea ... 9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici ... 10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite ... 11. Îmbătrânirea senzorială ... 12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică. ... 13. Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale ... 14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici ... 15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică) ... 16. Tulburările de ritm și conducere ... 17. Insuficiența cardiacă la vârstnic ... 18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică ... 19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale ... 20. Boala pulmonară obstructivă cronică ... 21. Cordul pulmonar cronic ... 22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale ... 23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală. ... 24. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală ... 25. Pancreatita cronică ... 26. Colecistopatia cronică ... 27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală ... 28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament) ... 29. Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale ... 30. Infecțiile urinare joase și înalte ... 31. Boala cronică de rinichi la vârstnic ... 32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic) ... 33. Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică) ... 34. Retenția acută și cronică de urină ... 35. Incontinența urinară ... 36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale ... 37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante ... 38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic ... 39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici ... 40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici ... 41. Osteoporoza și osteomalacia ... 42. Boala Paget a osului ... 43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale ... 44. Sindroamele anemice la vârstnic ... 45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic ... 46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă. ... 47. Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale ... 48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic ... 49. Menopauza ... 50. Sindromul de îmbătrânire masculină ... 51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic ... 52. Diabetul zaharat la vârstnic ... 53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția. ... 54. Sindromul de fragilitate la vârstnic ... 55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate ... 56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele ... 57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia ... 58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii ... 59. Principii de recuperare la vârstnic ... 60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor ... 61. Urgențe în geriatrie ...
1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric ... 2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice ... 3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului ... 4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale ... 5. Accidentele vasculare cerebrale ... 6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic ... 7. Tremorul esențial ... 8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea ... 9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici ... 10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite ... 11. Îmbătrânirea senzorială ... 12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică. ... 13. Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale ... 14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici ... 15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică) ... 16. Tulburările de ritm și conducere ... 17. Insuficiența cardiacă la vârstnic ... 18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică ... 19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale ... 20. Boala pulmonară obstructivă cronică ... 21. Cordul pulmonar cronic ... 22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale ... 23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală. ... 24. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală ... 25. Pancreatita cronică ... 26. Colecistopatia cronică ... 27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală ... 28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament) ... 29. Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale ... 30. Infecțiile urinare joase și înalte ... 31. Boala cronică de rinichi la vârstnic ... 32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic) ... 33. Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică) ... 34. Retenția acută și cronică de urină ... 35. Incontinența urinară ... 36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale ... 37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante ... 38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic ... 39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici ... 40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici ... 41. Osteoporoza și osteomalacia ... 42. Boala Paget a osului ... 43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale ... 44. Sindroamele anemice la vârstnic ... 45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic ... 46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă. ... 47. Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale ... 48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic ... 49. Menopauza ... 50. Sindromul de îmbătrânire masculină ... 51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic ... 52. Diabetul zaharat la vârstnic ... 53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția. ... 54. Sindromul de fragilitate la vârstnic ... 55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate ... 56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele ... 57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia ... 58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii ... 59. Principii de recuperare la vârstnic ... 60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor ... 61. Urgențe în geriatrie ...
... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității ... 2.2. Obligații ... 2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist. ... 2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– competență în ecografie generală; ... – competență în ecografie cardiacă; ... – competență în ecografie vasculară; ... – competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară; ... – competență în osteodensitometrie; ... – supraspecializare în psihogeriatrie; ... – supraspecializare în management sanitar. ... ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017
1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE ... 2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ ... 3. LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC ... 4. BIOCHIMIE ... 5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE ... 6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ ... 7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2016DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI DE FAMILIE
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore)1. Introducere în problematica M. F. ... 2. Definiția și conținutul M. F ... 3. Caracteristicile și particularitățile M. F. ... 4. Obiectul și metodologia M. F. ... 5. Principiile M. F. și funcțiile M. F. ... 6. Condițiile de lucru ale M. F., descrierea cabinetului, echipa de lucru a M. F. ... 7. Competențele medicinei de familie ... 8. Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile) ... 9. Principiile promovării sănătății ... 10. Principiile esențiale ale prevenției ... 11. Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici ... 12. Particularitățile consultației M. F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității ... 13. Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor ... 14. Pacientul sănătos și pacientul bolnav ... 15. Problemele medicale ale omului sănătos ... 16. Etapele de dezvoltare ale ființei umane ... 17. Nevoile medicale ale fiecărei etape ... 18. Despre conceptul de boală și bolnav ... 19. Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate ... 20. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme ... 21. Continuitatea în îngrijirea persoanei ... 22. Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie. ... 23. Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe ... 24. Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară) ... 25. Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F. ... 26. Comunicarea în M. F. - coordonate generale ... 27. Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului ... 28. Rolul M. F. În sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie ... 29. Relațiile M. F. cu celelalte specialități ... ... III. Teme activități practice1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru ... 2. Participarea la consultațiile curente ... 3. Participarea la consultațiile preventive ... 4. Participarea la vizitele la domiciliu ... 5. Acordarea primului ajutor medical ... 6. Completarea unor documente ... 7. Analiza unor probleme epidemiologice ... 8. Monitorizarea unor bolnavi cronici ... 9. Asistența medicală a copilului ... 10. Asistența medicală a bătrânului ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore) ... III. Teme activități practice (250 ore)1. Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv ... 2. Efectuarea unor investigații - peak flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide ... 3. Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic ... 4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sau/și a terapiei profilactice ... 5. Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă ... 6. Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară. ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)1. Malnutriția protein-energetică ... 2. Obezitatea ... 3. Rahitismul ... 4. Diabetul zaharat ... 5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene ... 6. Malformațiile congenitale ... 7. Atopiile ... 8. Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile ... 9. Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie ... 10. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil ... 11. Malformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil ... 12. Stomatitele, glositele și cheilitele ... 13. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice ... 14. Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică ... 15. Enurezisul și encoprezisul ... 16. Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comele ... ... III. Teme activități practice (250 ore)1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului ... 2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste ... 3. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului ... 4. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil ... 5. Instalarea unui cateter venos ... 6. Vaccinările - căi de administrare ... 7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic ... 8. Examenul otoscopic la sugar și copilul mare ... 9. Interpretarea probelor funcționale respiratorii ... 10. Interpretarea radiografiilor ... 11. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii ... 12. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă ... 13. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)1. Depresia, suicidul și tentativă de suicid ... 2. Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată) ... 3. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice ... 4. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității ... 5. Neurastenia și tulburările de somatizare ... 6. Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții) ... 7. Stresul ... 8. Psihozele ... 9. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism) ... 10. Violența domestică (violul, disputele conjugale) ... ... III. Teme activități practice (50 ore)1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul) ... 2. Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie ... 3. Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE (aplicabile în cabinetul medicului de familie) ... 4. Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice ... 5. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic ... 6. Evaluarea riscului suicidar ... 7. Modalități de intervenție și situații de criză psihologică ... 8. Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)1. Evaluarea primară și secundară a pacientului ... 2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare ... 3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică ... 4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale ... 5. Tehnici de suport ventilator artificial ... 6. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic ... 7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei ... 8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen ... 9. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului ... 10. Mijloace de transport ale pacientului critic ... 11. Particularități de management în urgențele geriatrice ... 12. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii ... 13. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică ... 14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant ... 15. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon ... 16. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene) ... ... III. Teme activități practice (100 ore)1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet ... 2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley ... 3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil ... 4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin) ... 5. Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA ... 6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Instituționalizarea vârstnicului - evaluare medicală, psihologică și socio-economică ... 2. Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului ... 3. Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice ... 4. Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere) ... 5. Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii) ... 6. Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic ... 7. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vârstnic ... 8. Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară ... 9. Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer) ... 10. Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare ... 11. Farmacoterapia pacientului vârstnic ... 12. Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie ... 13. Urgențe în geriatrie ... ... III. Teme activități practice1. Anamneză pacient vârstnic ... 2. Examen clinic al vârstnicului ... 3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcțională, nutrițională, mentală) ... 4. Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie) ... 5. Plan de recuperare fizică ... 6. Plan de nutriție ... 7. Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Consultația structurată în MF ... 2. Strategia investigațiilor paraclinice ... 3. Îngrijirea centrată pe persoană ... 4. Abordarea comprehensivă ... 5. Valori culturale și tradiții - medicina holistică ... 6. Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă ... 7. Practica medicală în siguranță ... 8. Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS ... 9. Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet ... 10. Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.) ... 11. Îngrijiri paleative ... 12. Asistența medicală la domiciliu ... 13. Noțiuni de bază în psihoterapie ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice1. Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut ... 2. Cine poate practică psihoterapia? ... 3. Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie ... 4. Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie? ... 5. Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei ... 6. Relația psihoterapeutică ... 7. Tipuri/metode de psihoterapie ... ... III. Teme activități practice1. Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident) ... 2. Empatia - rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici. ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale ... 2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat ... 3. Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinale ... ... III. Teme activități practice1. Consilierea unei familii pentru vaccinare ... 2. Administrarea unui vaccin ... 3. Raportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse ... 4. Întocmirea unei scheme de recuperare ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție ... 2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei ... 3. Consilierea gravidei - suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere ... 4. Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcină ... ... III. Teme activități practice1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită ... 2. Completarea documentelor medicale legate de sarcină ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator ... 2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc ... 3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute ... 4. Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică ... 5. Chestionare utile în practica medicului de familie ... ... III. Teme activități practice1. Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular ... 2. Abilități de prescriere ale medicației specifice ... 3. Educația pacientului pe probleme specifice ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă - emițător versus receptor, modele de relații medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare) ... 2. Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient ... 3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi ... 4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical ... 5. Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri) ... 6. Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport) ... 7. Feedbackul ... 8. Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management ... 9. Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership ... 10. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizațională ... ... III. Teme activități practice1. Utilizarea diagramei comunicării ... 2. Tipuri de limbaj ... 3. Structurarea dialogului ... 4. Furnizarea veștilor rele (boală, deces) ... 5. Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol) ... 6. Feedback - a da și a primi ... 7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.) ... 8. Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. Rețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului ... 2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte ... 3. Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică ... 4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru ... 5. Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesional ... ... III. Teme activități practice1. Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază, instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului ... 2. Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet ... 3. Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date ... 4. Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii) ... 5. Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator ... 6. Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learning ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje) ... 2. Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări). ... 3. Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice) ... 4. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină) ... 5. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal) ... 6. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare). ... 7. Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale) ... 8. Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină ... 9. Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale. ... 10. Ultrasonografia senologică ... 11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări ... 12. Medicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării. ... ... III. Teme activități practice1. Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare ... 2. Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte ... 3. Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice ... 4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography - PoC-US" - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale ... 5. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară ... 6. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior - rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin ... 7. Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinico-imagistice ... 8. Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară ... 9. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice ... 10. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie ... 11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie ... 12. Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie ... 13. Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice ... 2. Metodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, Odds rațio și Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici ... 3. Tipuri de studii ... 4. Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate. ... ... III. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu descriptiv ... 2. Proiectarea unui studiu analitic ... 3. Analiză critică a unui articol ... 4. Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativ ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... 3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient ... 4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... 5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă ... 6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative ... 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant ... 8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... 9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... ... III. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică ... 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice ... 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice ... 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete ... 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... ...
I. Obiective specifice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Identificarea nevoilor de formare ... 2. Managementul stresului ... ... III. Teme activități practice1. Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare ... 2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei ... 3. Interviul motivațional ... 4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională ... ...
CURRICULUMde pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)1. Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.). ... 2. Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni) ... I.1. ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luni
1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe): ... 2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință) ... 3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință) ... 4. Sistemul de management al calității: ... 5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință) ...
1. Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie– metode de măsură (spectrometrice, optice etc.) ... – tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) ... – tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare ... – sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice ... – tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray ... ... 2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practice ...
... I.3. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni
1. Test scris din tematica teoretică ... 2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic) ...
... I.4. MODULUL DE IMUNOLOGIE - 6 luniI. Tematica orelor de curs/seminar -240 de ore ... II. Tematica activităților practice ... III. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1. Referate generale - cel puțin 1 prezentare ... 2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare ... ... ... I.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE - 12 luni1.5.1. Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore1. Hematopoieza– generalități ... – celula stem ... ... 2. Structura măduvei osoase (noțiuni de embriologie) ... 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 6. Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică) ... 8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome ... 9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12 ... 10. Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator) ... 11. Anemii hemolitice - generalități, clasificare ... 12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator) ... 13. Imunoserologia unei anemii hemolitice ... 14. Anemii hemolitice congenitale ... 15. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale ... 16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială) ... 17. Sindromul mielodisplazic ... 18. Sindromul mieloproliferativ cronic ... 19. Sindromul limfoproliferativ cronic– Leucemie limfatică cronică ... – Boli proliferative limfatice de graniță ... – Generalități limfoame ... ... 20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare) ... 21. Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator) ... 22. Gamopatii monoclonale maligne ... 23. Gamopatii monoclonale benigne ... 24. Hemostază (generalități) ... 25. Exploatarea unui sindrom hemoragipar ... 26. Purpura trombocitopenică ... 27. Coagulare intravasculară diseminată ... 28. Boala tromboembolică și fibrinoliza ... 29. Porfirii - clasificare, diagnostic ... ... 1.5.2. Baremul activităților practice1. Recoltare: 20 ... 2. Colonare: 20 ... 3. V.S.H.; hematocrit: 20 ... 4. Indici eritrocitari: 20 ... 5. Reticulocite: 30 ... 6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze: 20 ... 7. Test Hamm: 10 ... 8. Test Coombs - anti-Ig G, anti-C: 10 ... 9. Celule lupice: 10 ... 10. Determinări F.A.N.: 10 ... 11. Imunograma: 10 ... 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10 ... 13. Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici: 10 ... 14. Grupe sanguine și RH: 10 ... 15. Electroforeză - imunoelectroforeză: 10 ... 16. Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare: 25 ... 17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100 ... 18. Examinare frotiu medular: 50 ... 19. Imunofenotipare ... ... ... I.6.1. MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luni
... III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară ... IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii ... V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital ...
1. Epidemiologie - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare ... 2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional ... 3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional ... 4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile ... 5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet ... 6. Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile ... 7. Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile ... 8. Comunicarea în boala netransmisibilă ...
1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate) ... 2. Studii epidemiologice ... 3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile ... 4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă ... 5. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening ... 6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale ...
... I.8. MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lună
1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină ... 2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte ... 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor ... 4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT ... 5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word ... 6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor ... 7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor ... 8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.) ... 9. Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer ... 10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de web ... 11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate ... 12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul ... 13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel ... 14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul ... 15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame ... 16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel ... 17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint ... 18. Meniul aplicației Powerpoint ... 19. Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări ... 20. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări ... 21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor ... 22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access ... 23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor ... 24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport ... 25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări ... 26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare ... 27. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS ... 28. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge ...
I. Introducere în bioetică - 2 ore1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ...
... I.10. PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luni
1. Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus ... 2. Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța ... 3. Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu ... 4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu ... 5. Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu ... 6.1. Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță ... 6.2. Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr ... 6.3. Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță ... 7. Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu ... 8. Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță ... 9. Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă ... 10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luniMEDICINĂ DE LABORATOR4 ani ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ2. Durata pregătirii în rezidențiatul de medicină internă: 5 ANI ... 3. Organizarea modulelor (stagiilor) ... 4. Conținutul stagiilor ... 5. Baremul activităților practice ... 6. Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiat ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate. ... 2. Stagiul de "Tanatologie Medico-Legală", propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). ... 3. Stagiul de "Diagnostic Tanatologic medico-legal". Aprecierea intervalului postmortem. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
– Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului, constituirea echipei de cercetare ... – Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului: ... – Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice: ... – Expertiza criminalistică a urmelor biologice: ...
... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
– Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate; ... – Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante; ... – Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor; ... – Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL. ... – Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali. ... – Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici. ...
– Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii); ... – Mijloace și tehnici de recuperare; ... – Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare. ...
... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA1.1. FIZIOLOGIA MUNCII– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii ... ... 1.1.1. Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular. ... 1.1.2. Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial. ... 1.1.3. Munca statică și munca dinamică. ... 1.1.4. Oboseala profesională. ... 1.1.5. Capacitatea de muncă. ... 1.1.6. Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului. ... 1.1.7. Munca în schimburi alternante. ... 1.2. ERGONOMIA– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie ... ... 1.2.1. Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-mașină-mediul de muncă; model check-list ergonomic. ... 1.2.2. Consilierea privind: ... ... 2. IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI– SCOP - insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială ... 2.1. Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire. ... 2.2. Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire. ... 2.3. Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism. ... 2.4. Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire. ... 2.5. Presiunea atmosferică ... 2.6. Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire. ... 2.7. Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție. ... 2.8. Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din întreprinderi sau instituții. ... 2.9. Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare. ... 2.10. Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea ... – selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți ... ... ... 3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului ... 3.1. Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise. ... ... 4. PSIHOLOGIA MUNCII– SCOP - aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii ... 4.1. Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională. ... 4.2. Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii. ... 4.3. Selecție și orientare profesională ... ... 5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii ... 5.1. Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie ... 5.2. Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței și eficacității unui program de medicina muncii. ... 5.3. Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii. ... ... 6. IGIENA RADIAȚIILOR– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice ... 6.1. Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire. ... 6.2. Noțiuni de radiobiologie. ... 6.3. Noțiuni de radioprotecție. ... 6.4. Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante. ... 6.5. Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante. ... ... 7. EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii ... 7.1. Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă. ... 7.2. Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii. ... 7.3. Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.) ... 7.4. Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune. ... ...
1. NOȚIUNI GENERALE ... 2. BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator ... 2.1. Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire. ... 2.2. Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale. ... 2.3. Silicoza. ... 2.4. Azbestoza. ... 2.5. Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc. ... 2.6. Afecțiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale. ... 2.7. Astmul bronșic profesional; RADS. ... 2.8. Bronșita acută și cronică. ... 2.9. Emfizem pulmonar. ... 2.10. BPOC profesional. ... 2.11. Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare). ... 2.12. Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz ș.a.). ... 2.13. Bisinoza. ... 2.14. Inflamația și iritația acută și cronică a căilor aeriene superioare. ... 2.15. Cancerul bronhopulmonar profesional. ... 2.16. Mezoteliomul pleural profesional. ... 2.17. Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului. ... 2.18. Rinite. ... 2.19. Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal. ... 2.20. Laringita. ... 2.21. Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreților"). ... 2.22. Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze, vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic ș.a). ... 2.23. Boli ale aparatului respirator legate de profesie. ... ... 3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională ... 3.1. Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale. ... 3.2. Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui. ... 3.3. Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui. ... 3.4. Intoxicația profesională cu crom și compușii lui. ... 3.5. Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui. ... 3.6. Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui. ... 3.7. Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui. ... 3.8. Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui. ... 3.9. Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor. ... 3.10. Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur. ... 3.11. Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați. ... 3.12. Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-. ... 3.13. Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic). ... 3.14. Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului. ... 3.15. Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă. ... 3.16. Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicolului. ... 3.17. Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor. ... 3.18. Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida. ... 3.19. Intoxicația profesională cu izocianați. ... 3.20. Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon. ... 3.21. Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici. ... 3.22. Intoxicația profesională cu naftalen și omologii săi. Intoxicația profesională cu vinilbenzen și divinil benzene. ... 3.24. Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice. ... 3.25. Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați. ... 3.26. Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi. ... 3.27. Intoxicația profesională cu derivați halogenați ai alchil-aril-sulfuros. ... 3.28. Intoxicația profesională cu benzochinonă. ... 3.29. Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați. ... 3.30. Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați. ... 3.31. Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați. ... 3.32. Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor. ... 3.33. Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei. ... 3.34. Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani. ... 3.35. Intoxicația profesională cu sulfură de carbon. ... 3.36. Intoxicația profesională cu oxid de carbon. ... 3.37. Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți. ... 3.38. Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide. ... ... 4. BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale ... 4.1. Parkinsonism secundar (mangan) ... 4.2. Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate ... 4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial. ... 4.4. Sindrom de compresie a nervului sciatic. ... 4.5. Polineuropatie cauzată de agenți toxici ... 4.6. Alte neuropatii. ... 4.7. Mielita. ... 4.8. Nevrita trigeminală. ... 4.9. Paralizii. ... 4.10. Encefalopatie toxică. ... ... 5. BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale ... 5.1. Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat. ... 5.2. Tetanos. ... 5.3. Bruceloza. ... 5.4. Hepatite virale A, B, C, E. ... 5.5. Tuberculoza. ... 5.6. Amoebiaza. ... 5.7. Infecția cu virusul HIV. ... 5.8. Parazitoze. ... ... 6. BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice ... 6.1. Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos - generalități. ... 6.2. Sindrom posttraumatic (accident de muncă). ... 6.3. Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă). ... 6.4. Boli legate de profesie - nevroze și alte afecțiuni neuropsihice. ... ... 7. BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare ... 7.1. Bolile aparatului circulator - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire. ... 7.2. Sindromul Raynaud. ... 7.3. Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite. ... 7.4. Tromboflebita de efort a membrelor superioare. ... 7.5. Tromboflebita profundă a membrelor inferioare. ... 7.6. Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică. ... ... 8. BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE– SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice ... 8.1. Dermatozele profesionale - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire. ... 8.2. Urticarie, angioedem (edem Quincke), șoc anafilactic. ... 8.3. Radiodermita. ... 8.4. Acnee profesională. ... 8.5. Porfirie cutanată tardivă. ... ... 9. ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE– SCOP - instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale ... 9.1. Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece). ... 9.2. Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise). ... 9.3. Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise. ... 9.4. Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară. ... 9.5. Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular. ... 9.6. Boli profesionale datorită suprasolicitării analizatorului vizual. ... 9.7. Electropatologia. ... 9.8. Cancerul profesional. ... 9.9. Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor. ... ... 10. ACCIDENTELE DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă ... 10.1. Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională. ... 10.2. Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi - căi ferate, navale și aeriene. ... ...
1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic - pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient ... 3. Relația medic - pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... ... 2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ– SCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă ... 2.1. Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert. ... 2.2. Reinserția profesională: definiție, metodologie. ... 2.3. Reclasare: definiție, metodologie. ... 2.4. Reorientarea profesională. ... 2.5. Ergonomia pentru persoanele cu handicap. ... 2.6. Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă. ... ... 3. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP - cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii ... 3.1. Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european. ... 3.2. Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european. ... 3.3. Statutul medicului de medicina muncii. ... 3.4. Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație. ... 3.5. Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii. ... 3.6. Probleme speciale de medicina muncii: ... 3.7. Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale. ... ... 4. PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII– SCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în întreprinderi ... 4.1. Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii. ... 4.2. Managementul serviciilor de medicina muncii. ... 4.3. Managementul financiar în serviciile de medicina muncii. ... 4.4. Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă. ... 4.5. Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă. ... 4.6. Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2. ... 4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale. ... 4.8. Consultanța în medicina muncii. ... ...
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: ... Tematica pentru examenul de Medic Specialist în specialitatea MEDICINA NUCLEARĂI. PROBA SCRISĂ ... II. PROBA PRACTICĂ - TEHNICA EXAMINĂRII ... III. PROBA PRACTICĂ - INTERPRETARE DE IMAGINI ... I. PROBA SCRISĂ1. Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrări radioactive, interacțiunea radiației cu materia) ... 2. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară ... 3. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție ... 4. Radiofarmaceutice ... 5. Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară ... 6. Informatica imagistică ... 7. Noțiuni de imagistică moleculară ... 8. Explorarea scintigrafică în endocrinologie ... 9. Explorarea scintigrafică renală ... 10. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular ... 11. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului ... 12. Explorarea scintigrafică a cordului ... 13. Explorarea scintigrafică pulmonară ... 14. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central ... 15. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate ... 16. Limfoscintigrafia ... 17. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral ... 18. Sistemul hibrid SPECT/CT ... 19. Sistemul hibrid PET/CT ... 20. Radioterapia radionuclidică ... 21. Osteodensitometrie ... ... II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ ... III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ ... Îndrumător de abilități practice, competențe și atitudini urmând a fi dezvoltate în cursul pregătirii pentru specialitatea Medicină Nucleară
1. Curs introductiv în Medicina Sportivă ... 2. Clasificarea eforturilor. Surse de energie ... 3. Contracția musculară - baze fiziologice și biochimice ... 4. Fiziologia și biochimia efortului sportiv ... 5. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator ... 6. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular ... 7. Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic ... 8. Modificări hormonale induse de efort ... 9. Capacitatea de efort ... 10. Evaluare funcțională și testarea capacității de efort ... 11. Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive ... 12. Principiile antrenamentului sportiv ... 13. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport ... 14. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi ... 15. Deficiențe fizice ... 16. Cordul sportiv ... 17. Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță ... 18. Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi ... 19. Forma sportivă - starea de start ... 20. Pregătirea biologică de concurs ... 21. Refacerea în sportul de performanță ... 22. Alimentația la sportivi ... 23. Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere) ... 24. Dopingul în sport. Tehnici utilizate în controlul doping ... 25. Aparatul digestiv în practica medico-sportivă. Ficatul de efort ... 26. Aparatul renal în practica medico-sportivă. Rinichiul de efort ... 27. Antrenamente și competiții la altitudine medie ... 28. Aclimatizare la altitudini mari ... 29. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare ... 30. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite ... 31. Oboseala patologică acută și cronică în sport ... 32. Bioritmurile în sport ... 33. Traumatologia sportivă - leziuni acute și de suprasolicitare ... 34. Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive ... 35. Investigația psihologică la sportivi ... 36. Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren ... 37. Colaborarea medic - antrenor în dirijarea antrenamentului ... 38. Genetica în sport ... 39. Aspecte imunologice în sport ... 40. Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi ... 41. Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a) ... 42. Femeia și sportul. ... 43. Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță ... 44. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații ... 45. Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH. ... 46. Coduri etice în Medicina Sportivă ...
1. Domeniul de competență în MFR ... 2. Diagnosticul în MFR ... 3. Electrodiagnosticul ... 4. Proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice. ... 5. Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc ... 6. Orteze și proteze. ... 7. MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități ... 8. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară). ... 9. MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale ... 10. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice) ... 11. MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor ... 12. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.) ... 13. MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive ... 14. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS) ... 15. MFR la persoanele cu durere cronică ... 16. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare. ... 17. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor. ... 18. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului). ... 19. Tulburări de creștere. ... 20. Inegalități ale membrelor inferioare. ... 21. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. ...
1. Interpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemică etc, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort ... 2. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică ... 3. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacă ...
1. Introducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică. ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.). ... 3. Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ... 4. Relația medic-pacient II - 2 ore Consimțământul informat. Confidențialitatea în relația medic-pacient. Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. ... 5. Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală. ... 6. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă. ... 7. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practică medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative. ... 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant. ... 9. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... 10. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ...
1. Controlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic ... 2. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire (10) ... 3. Asistența medicală la antrenamente și competiții (30) ... 4. Anamneza medico-sportivă (30) ... 5. Evaluarea dezvoltării fizice (30) ... 6. Evaluare funcțională și a capacității de efort (30) ... 7. Investigații în efort specific (50) ... 8. Verificarea jurnalului de auto-control (50) ... 9. Examene profilactice, clinice la 7 - 10 zile (20) ... 10. Testele de teren (săptămânal) (50) ... 11. Alcătuirea rației alimentare după specificul efortului (30) ... 12. Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere (30) ... 13. Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive (20) ... 14. Alcătuirea schemei de refacere în funcție de specificul antrenamentului (30) ... 15. Scheme de recuperare adaptate cazului (20) ...
... 1.5. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE– Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în elaborarea avizului medico-sportiv, ... – Diagnosticul, tratamentul și recuperarea patologiei sportive. ... – Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv ... – Asigurarea asistență medicale de urgență a sportivilor ... – Supervizarea medicală a antrenamentelor și competițiilor sportive ... ... 1.6. REZULTATE AȘTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Înțelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv și a riscurilor aferente ... – Identificarea particularităților de recuperare în traumatologia sportivă și alte patologii asociate sportului de performanță ... – Prescrierea exercițiului fizic în funcție de particularitățile biologice personale ... – Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice în stabilirea obiectivelor de mai sus ... – Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor practicării sportului ... – Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicină sportivă într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc) ... – Prescrierea exercițiului fizic în scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului și a creșterii calității vieții a pacienților cu boli cronice ... ... 1.7. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
1. Clasificarea eforturilor. Surse de energie ... 2. Fiziologia și biochimia efortului sportiv ... 3. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator ... 4. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular ... 5. Cordul sportiv ... 6. Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic ... 7. Capacitatea de efort - baze fiziologice și biochimice. ... 8. Evaluare funcțională și testarea capacității de efort ... 9. Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive ... 10. Principiile antrenamentului sportiv ... 11. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport ... 12. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi ... 13. Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță ... 14. Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi ... 15. Pregătirea biologică de concurs. Forma sportivă - starea de start ... 16. Refacerea în sportul de performanță ... 17. Alimentația la sportivi ... 18. Medicația efortului sportiv (susținere) ... 19. Dopingul în sport. ... 20. Aparatul digestiv în practică medico-sportivă. Ficatul de efort ... 21. Aparatul renal în practică medico-sportivă. Rinichiul de efort ... 22. Antrenamente și competiții la altitudine medie ... 23. Aclimatizare la altitudini mari ... 24. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare ... 25. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite ... 26. Oboseala patologică acută și cronică în sport ... 27. Bioritmurile în sport ... 28. Traumatologia sportivă (aspecte specifice de tratament și recuperare) ... 29. Leziuni traumatice articulare - entorse, luxații ... 30. Afecțiuni inflamatorii și traumatice ale mușchilor și părților moi ... 31. Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanță ... 32. Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive ... 33. Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a) ... 34. Femeia și sportul. ... 35. Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță ... 36. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații ... 37. Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH. ...
1. American College of Sports Medicine - Guidelines for exercise testing and prescription. (14th ed.) Baltimore: Williams and Wilkins, 2014 ... 2. Avramescu T., Ionescu A.M. "Alimentația și medicația efortului sportiv", Editura Universitaria, Craiova, 2004 ... 3. Bruckner P., Khan K. - Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 2012 ... 4. Drăgan I, Medicina Sportivă, Editura Medicală, București, 2002 ... 5. EFSMA Exercise Prescription for health - Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu, ... 6. Exercise Prescription for Health - http://www.efsma-scientific.eu ... 7. Ionescu A.M., "Medicina Sportivă, Performanță și Sănătate", Editura Medicală, București, 2013 ... 8. Ionescu A.M., "Capacitatea de efort" Editura Universitaria, Craiova, 2005 ... 9. Klisouras V., Ionescu A. "Fiziologia Exercițiului - noțiuni fundamentale", Editura Bren, București 2013 ... 10. McArdle, W. D., Katch, F.I., Katch, V. L. Exercise physiology: Energy, nutrition, and human performance. Wolters Kluwer/Lippincott Williams Wilkins Health, 2010 ... 11. Ionescu A.M, "Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice" Ecas Trade SRL, București, 2001 ...
... 1.8. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ1.8.1. Competența profesională intrinsecă specialității ... 1.8.2. Drepturi ... 1.8.3. Obligații ... 1.8.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist: ... 1.8.5. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist: ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIIDIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALECURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEANEFROLOGIE2020Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1. Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:– Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități. ... – Capacitatea de a comunica și colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale. ... – Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor. ... – Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil, atât pe hârtie, cât și electronic, și în timp util. ... – Oferirea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc. ... – Învățarea modului de efectuare a unei cercetări clinice. ... – Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați. ... – Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare. ... ... 2. Obiectivele specifice specialității Nefrologie constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:– Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic; monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de acestea. ... – Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor aparatului reno-urinar și/sau a progresiei acestora. ... – Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor aparatului reno-urinar prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale. ... – Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de supleere a funcției renale în mod adecvat și individualizat în funcție de tipul de afecțiune renală, dar și de complicațiile și co-morbiditățile pacientului. ... – Monitorizarea pacienților cu afecțiuni renale cronice, precum și a celor aflați în TSFR. ... – Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie. ... ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): ...
1. Tematica ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire): ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematica ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Tematica ... 2. Obiective educaționale: ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează: ...
1. Însușirea cunoștințelor teoretice necesare pentru a asigura un diagnostic clinic și imagistic corect și complet al pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, în vederea stabilirii tratamentului/tratamentelor optim pentru cazul în speță; ... 2. Însușirea abilităților practice necesare pentru a asigura tratamentul neurochirurgical adecvat pentru cazurile de urgență precum și la cazurile cu patologie cronică pentru care are competența de a opera singur sau sub supraveghere directă; ... 3. Învățarea modalităților de stabilire a unei relații medic-pacient bazată pe respect reciproc, compasiune, înțelegere, umanism, încredere, în vederea formării nu doar a unui profesionist competent ci și a unui medic dedicat misiunii sale. ... 4. Deprinderea metodologiei de cercetare și documentare științifică, însușirea dorinței de perfecționare teoretică și practică continuă. ...
1. PORTOFOLIU DE ACTIVITATE ... 2. Examenul TEORETIC2.1. Examen teoretic tip grilă cu pondere majoritară de întrebări din aspecte clinice și tehnici chirurgicale (75 - 80%), restul noțiuni fundamentale.2.1.1. Examenul va avea 100 de întrebări din care 25% vor fi cu un singur răspuns, restul fiind cu răspunsuri multiple. ... 2.1.2. Examenul scris se va da pentru toate centrele la aceeași dată și oră, subiectele fiind unice pe țară elaborate de o comisie națională formată din membrii centrelor de pregătire, după modelul examenului de rezidențiat. ... 2.1.3. Întrebările vor fi extrase din baza de date ce va cuprinde minim 10.000 de întrebări. ... 2.1.4. Proba scrisă va începe în momentul distribuirii subiectelor în toate sălile de examen. ... 2.1.5. Durata probei scrise este de 3 ore. ... 2.1.6. Corectarea grilelor se va face pe loc, prin scanare. ... 2.1.7. Pentru promovarea probei scrise candidatul va trebui să obțină un minim de 60 de puncte. ... ... ... 3. EXAMENUL PRACTIC CLINIC3.1. Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie cranio-cerebrală ... 3.2. Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie vertebro-medulară ... ... 4. EXAMENUL PRACTIC: PROBA OPERATORIE4.1. Proba se desfășoară în sala de operație, pe un caz real; ... 4.2. Candidatul examinează imagistica pacientului și prezintă comisiei tehnica operatorie aplicabilă pacientului examinat; ... 4.3. Proba practică va continua în sala de operație începând cu poziționarea pacientului, trasarea inciziei, până la completarea extradurală a procedurii chirurgicale sau descoperirea elementului subliniat în subiectul de examen (dura mater cerebrală, dura mater spinală, rădăcina nervoasă, hernie de disc, descoperirea plexului brahial etc.); ... 4.4. Nu se impune o limită de timp pentru proba operatorie; ... 4.5. Comisia poate întrerupe în orice moment procedura chirurgicală; ... 4.6. Procedura este continuată de medicul curant, putând fi asistat de candidat. ... ...
... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROCHIRURGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității ... 2.2. Obligații ... 2.3. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare a obținerii titlului de medic specialist ... 2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist: ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚIIDIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARECURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEANEUROLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos. ... 1.2. DURATA: 4 ani ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR: ... 1.3.1. Stagiul de medicină internă - 6 luni ... 1.3.2. Stagiul de diagnostic neuroimagistic - 2 luni ... 1.3.3. Stagiul de psihiatrie - 2 luni ... 1.3.4. Stagiul de neurochirurgie - 2 luni ... 1.3.5. Stagiul de neurologie - 2 ani și 8 luni și 2 săptămâni ... 1.3.6. Stagiul de explorări funcționale în neurologie (EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală) - 3 luni ... 1.3.7. Stagiul de bioetică - 2 săptămâni ... 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR ... 1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ ... 1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință ... 1.4.1.2. Baremul activităților practice ... 1. Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme - 100 ... 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) - 20 ... 3. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 cazuri– stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului ... – hipertrofii atriale și ventriculare ... – modificări EKG în cardiopatia ischemica ... – diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic ... – tulburări de ritm cardiac ... – tulburări de conducere ... – indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort ... ... 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică - 100 cazuri ... 5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 150 cazuri ... 6. Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză - 15 ... 7. Interpretarea rezultatelor de la paracenteză - 15 ... 8. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor - 10 ... 9. Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice -30 ... 10. Interpretarea oscilometriei - 50 ... 10. Interpretarea examenelor urinare de laborator - 30 ... 11. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie - 10 pe manechin și 5 pe viu ... 12. Defibrilarea și cardioversia - 10 (asistat de specialist) ... 13. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică - 20 ... 14. Puncția biopsie hepatică: interpretare - 5 cazuri ... 1.4.2. STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC ... 1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință ... 1.4.2.2. Baremul activităților practice ... 1.4.3. STAGIUL DE PSIHIATRIE ... 1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință ... 1.4.3.2. Baremul activităților practice ... 1. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50 ... 2. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15 ... 3. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15 ... 4. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50 ... 1.4.4. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE ... 1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință ... 1.4.4.2. Baremul activităților practice ... 1. Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -50 ... 2. IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare - 20 ... 3. Investigații radioizotopice în neurologie (SPECT, PET) - interpretare - 5 ... 4. Angiografia sistemului cervico- cerebral - interpretare - 30 ... 5. Mielografia cu substanță de contrast- interpretare - 20 ... 6. Puncția lombară: proba Queckenstedt-Stookey - 10 ... 7. Examenul clinic al unui traumatizat cranio - cerebral - 10 ... 8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5 ... 9. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator - 30 ... 10. Examenul fund de ochi - 20 ... 1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE ... 1.4.5.1. Tematica lecțiilor de conferință ... i. ischemia cerebrală și spinală: fiziopatologie, accidente vasculare cerebrale și spinale (AIT și infarcte cerebrale și spinale) ... 1.4.5.2. Baremul activităților practice ... 1. Examenul fundului de ochi ... 2. Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -100 ... 3. Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini - 60 ... 4. Radiografia simplă de craniu - 100 ... 5. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 100 ... 6. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular- 60 ... 7. Scintigrafie cerebrală clasică.Noțiuni SPECT și PET - 10 ... 8. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 100 ... 9. Potențiale evocate somestezice PES, potențiale evocate vizuale PEV și auditive PEA - 60 ... 10. Stimularea magnetică transcraniană - interpretarea potențialelor evocate motorii ... 11. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea de rutină - 200 ... 12. Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG) și electroneurografia - interpretare - 100 ... 13. Imagistică prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 60 ... 14. Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice - 50 ... 1.4.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE ... 1.4.6.1. ELECTROENCEFALOGRAFIE ... 1. Bazele neurofiziologice ale EEG ... 2. Tehnica generală EEG ... 3. Metode de activare ... 4. Glosar de termeni EEG ... 5. Buletin EEG - redactare ... 6. EEG la adultul normal în stare de veghe ... 7. EEG la adultul normal în somn ... 8. EEG la copilul normal ... 9. EEG la subiecți normali vârstnici ... 10. Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente. ... 11. Modificări EEG - semnificație ... 12. Electrogeneza activității electrice epileptice ... 13. EEG în epilepsie ... 14. EEG în tumori cerebrale ... 15. EEG în boli vasculare cerebrale ... 16. EEG în traumatisme cranio-cerebrale– moartea cerebrală și stările vegetative prelungite ... ... 17. EEG în neuroinfecții ... 18. EEG în encefalopatii ... 19. EEG în demențe ... 20. Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG ... 21. Polisomnografia: tehnică, interpretare ... 1.4.6.2. Explorări electrofiziologice neuromusculare (electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate) ... 1. Date generale despre unitatea motorie ... 2. Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă ... 3. Structura joncțiunii neuromusculare ... 4. Structura fibrei musculare ... 5. Principii de bază ale electrodiagnosticului ... 6. Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic ... 7. Metodologie: ... 1.4.6.3. Stimularea magnetică transcraniană (TMS) ... 1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale ... 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale ... 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral– aspectul normal ... – stenoza/ ocluzia arterei carotide interne ... – sindromul de furt subclavicular ... – stenoza/ocluzia de arteră vertebrală ... – disecțiile arteriale ... ... 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale– aspectul normal ... – stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană ... – aspectul malformațiilor arterio-venoase ... ... 4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat. ... 1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni ... 1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore) ... I. Introducere în Bioetică - 2 ore ... 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. ... 2. Contextul apariției bioeticii. ... 3. Definirea bioeticii. ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. ... 5. Teorii și metode în bioetică. ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore ... 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.). ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore ... 1. Valori ale relației medic-pacient. ... 2. Paternalism versus autonomie. ... 3. Modele ale relației medic-pacient. ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore ... 1. Consimțământul informat. ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient. ... 3. Relația medic-pacient minor. ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore ... 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore ... 1. Libertatea procreației. ... 2. Dileme etice în avort. ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical. ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore ... 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. ... 2. Probleme etice în stările terminale. ... 3. Tratamente inutile în practica medicală. ... 4. Eutanasia și suicidul asistat. ... 5. Îngrijirile paliative. ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore ... 1. Donarea de organe de la cadavru. ... 2. Donarea de organe de la persoana vie. ... 3. Etica alocării de resurse în transplant. ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore ... 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. ... 5. Terapia genică. ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore ... 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. ... 5. Comitetele de etică a cercetării. ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ... 1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILOR ... I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore ... 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore ... 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă. ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient. ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore ... 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale. ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore ... 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... NEUROLOGIEDURATA 4 ANI
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
1. Tematică: ... 2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice aprofundate asupra anatomiei și fiziologiei aparatului reproductiv feminin ... 2. Cunoaștințe teroretice și practice cu privire la diagnosticul și managenmentul patologiei gineco-obstetricale. ... 3. Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire. ... 4. Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei gineco-obstetricale și orientarea către un centru superior a cazurilor care depășesc competențele și posibilitățile centrelor de nivel inferior. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) ...
1. Tematică:I. Medicina materno-fetală ... II. Ginecologia benignă ... III. Medicina reproducerii: infertilitate și reproducerea umană asistată ... IV. Uroginecologie și anomaliile de planșeu pelvin ... V. Patologia tractului genital inferior și sexologie ... VI. Ginecologie pediatrică și a adolescenței ... VII. Gineco-oncologie ... VIII. Patologia mamară ... ...
1. Tematică:1. Principii de asepsie și antisepsie în chirurgie ... 2. Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical ... 3. Pregătirea preoperatorie în chirurgie ... 4. Îngrijirea postoperatorie ... 5. Complicațile postoperatorii (imediate și precoce; locale și generale; specifice și nespecifice) ... 6. Abdomenul acut chirurgical ... 7. Boala tromboembolică ... 8. Șoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic ... 9. Noțiuni de terapie intensivă ... ... 2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale și noțiuni de terapie intensivă. ... 2. Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului chirurgical. ... 3. Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire. ... 4. Capacitatea de a diagnostica și a institui terapia de urgență în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situația când necesită terapie complexă. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică1. Cunoașterea metodelor de diagnostic și stadializare în cancerele genitale: ... 2. Cunoașterea metodelor de diagnostic paraclinic și stadializare a cancerului mamar: ... 3. Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar: ... 4. Radioterapia: indicații, tehnică, complicații ... 5. Chimioterapia: principii, indicații, scheme de tratament, complicații ... 6. Hormonoterapia și imunoterapia ... ... 2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice. ... 2. Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare. ... 3. Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire. ... 4. Capacitatea de relaționare cu specialitățile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia și chirurgia oncologică, precum și de a orienta cazul către un centru competent în situația când necesită terapie complexă. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de diagnostic al cancerelor genito-mamare, evoluția, prognosticul, tratamentul și complicațiile specifice. ... – Medicii rezidenți vor avea cunoștințele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare și vor deprinde cunoștințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate. ... – Medicii rezidenți vor fi capabili să relaționeze în cadrul colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog și oncolog și pot fi implicați în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice. ... – Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos: ... ...
1. Tematică1. Metode de studiu și diagnostic în patologia endocrinologică: ... 2. Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice: ... 3. Tratamentul hormonal în ginecologie: ... ... 2. Obiective educaționale ... 3. Rezultate așteptate– Abilitatea de a identifica femeile cu afecțiuni gineco-endocrinologice. ... – Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecțiuni: sindrom de ovare polichistice, hiperprolactinemia, sindrom de menopauză precoce, tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncțională. ... – Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluția și complicațiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament și influența asupra funcției reproductive. ... ...
1. Tematică1. Tranziția și adaptarea neo-natală la naștere ... 2. Nou-născutul prematur, definiție, clasificare, particularități morfo-funcționale și de adaptare la naștere ... 3. Nou-născutul cu risc (diabet gestațional, HTA de sarcină) ... 4. Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspirație de meconiu, hemoragia pulmonară ... 5. Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală ... 6. Resuscitarea neonatală la sala de nașteri ... 7. Infecțiile neonatale, precoce și tardive ... 8. Patologie neurologică neonatală ... 9. Traumatismele obstetricale la naștere ... 10. Particularități ale nou-născutului din sarcina multiplă și ale sarcinilor cu FIV ... ... 2. Obiective educaționale:1. Recunoașterea și implementarea principiilor de reanimare neo-natală ... 2. Cunoașterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur. ... 3. Cunoașterea și descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur și la cel la termen ... 4. Descrierea maturării pulmonare in utero și în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului ... 5. Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou-născut ... 6. Cunoașterea și discutarea indicațiilor și limitările oxigenoterapiei ... 7. Cunoașterea indicațiilor administrării de surfactant și efectele adverse ... 8. Cunoașterea indicațiilor și posibilele complicații în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilația convențională și ventilația cu frecvență înaltă ... 9. Cunoașterea condițiilor care pot duce la obstrucția căilor respiratorii ... 10. Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice din sindromul de aspirație de meconiu ... 11. Cunoașterea complicațiilor și managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu (SAM) ... ... 3. Rezultate așteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoștințe minimale– Să cunoască și să descrie mecanismul normal al respirațiilor la nou-născutul prematur și la cel la termen ... – Să descrie maturarea pulmonară in utero și în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului ... – Să descrie detresa respiratorie la nou-născut ... – Să descrie și să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou-născut ... – Să cunoască și să discute indicațiile limitării oxigeno-terapiei ... – Să știe indicațiile administrării de surfactant și efectele adverse ... – Să descrie indicațiile și posibilele complicații în suportul respirator ... – Să știe condițiile care pot duce la obstrucția căilor respiratorii ... – Să descrie și să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspirație de meconiu ... – Să cunoască complicațiile și să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu ... – Să știe cauzele de apnee la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur ... – Să descrie mecanismul și prevenția bolii pulmonare cronice ... ...
1. Tematică1. Introducere în Bioetică ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii ... 3. Relația medic-pacient I ... 4. Relația medic-pacient II ... 5. Greșeli și erori în practica medicală ... 6. Probleme etice la începutul vieții ... 7. Probleme etice la finalul vieții ... 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane ... 9. Probleme etice în genetică și genomică ... 10. Etica cercetării pe subiecți umani ... ...
1. Tematică1. Răspunderea profesională în practica medicală ... 2. Raspunderea civilă ... 3. Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală ... 4. Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical ... 5. Vulnerabilitatile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis ... 6. Practica judiciară relevantă ... 7. Protecția practicii medicale ... ... 2. Obiective educaționale: să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) ...
1. Tematică ... 2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal și a patologiei uroginecologice. ... 2. Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului uroginecologic. ... 3. Trebuie să aibă capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire. ... 4. Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei uroginecologice și orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică1. Noțiuni de bază ... 2. Examinarea colposcopică ... 3. Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal ... 4. Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal ... 5. Proceduri practice ... 6. Măsuri organizatorice ... 7. Măsuri de comunicare ... ... 2. Obiective educaționale1. Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal și lezional, descrierea gradului și localizării leziunilor precanceroase, ... 2. Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni, ... 3. Cunoașterea și consilierea cu privire la prevenția cancerului de col uterin. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică1. Anatomia aparatului genital feminin ... 2. Examinarea histeroscopică ... 3. Histeroscopia diagnostică ... 4. Histeroscopia terapeutică ... 5. Ablația de endometru (la ce se refera ?? așa este scris în curricula 2007) ... 6. Miomectomia histeroscopică ... 7. Polipectomia histeroscopică ... 8. Metroplastia histeroscopică ... 9. Sinechioliza tubară histeroscopică ... 10. Sterilizarea tubară histeroscopică ... 11. Rezecția și/sau extracția unui DIU încastrat sau deteriorat ... ... 2. Obiective educaționale1. Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavității uterine și localizării anomaliilor, ... 2. Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni). ... 2. Stagii efectuate
1. Tematica:I. Otologie ... II. Nas și sinusuri paranazale ... III. Laringe și trahee ... IV. Cavitatea bucală, faringe și esofag cervical ... V. Patologia cervico-facială ... ...
1. Tematica: ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) ...
1. Tematică. 1. Introducere în bioetică - 2 ore 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 3. Relația medic-pacient - 4 ore 4. Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 2. ... 2. Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN OTO-RINO-LARINGOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității ... 2.2. Obligații ... 2.3. Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist2.3.1. Chirurgie LASER în ORL ... 2.3.2. Chirurgia Oncologică în ORL ... 2.3.3. Endoscopie ORL ... 2.3.4. Audiologie ... 2.3.5. Vestibulologie ... 2.3.6. Foniatrie ... 2.3.7. Patologia respiratorie în somn ... ... 2.4. Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții: ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1. CARACTERISTICI GENERALE1.1. Ortodonția și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), reprezintă specialitatea care studiază procesele de creștere și dezvoltare ale aparatului dento-maxilar, incluzând etiopatogenia, diagnosticul și tratamentul anomaliilor dentare și dento-maxilare precum și al malformațiilor congenitale; ... 1.2. Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară; ... 1.3. Pregătirea în specialitatea Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății pentru pregătirea în rezidențiat; ... 1.4. Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat; ... 1.5. Raportul îndrumător-rezidenți trebuie să fie de cel puțin 1:6; ... 1.6. Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.; ... 1.7. Activitatea de pregătire teoretică și practică specifică se concretizează prin participarea efectivă la cursuri, seminarii și stagii clinice, activități practice în laborator (preclinice), prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, activități de cercetare, alte activități specifice. Din această pregătire, activitatea teoretică reprezintă 20-30%, restul fiind alocat activităților practice și studiului individual; ... 1.8. Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40-50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual); ... 1.9. Activitatea clinică presupune un număr minim de 16 de ore pe săptămână (care nu include seminariile clinice și discuțiile asupra planurilor de tratament). Numărul minim de ore dedicat practicii clinice (inclusiv ore de laborator, ca activități preclinice), pe perioada celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat, este de 2000 de ore; ... 1.10. Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor; ... 1.11. Pe lângă instruirea teoretică și practică în ortodonția "clasică", rezidenții trebuie să dobândească experiență și în tratamentul pacienților care necesită o abordare multidisciplinară și/sau interdisciplinară; ... 1.12. Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire; ... 1.13. Examenul final (la încheierea celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat) se concretizează prin 4 probe, respectiv o probă scrisă, două probe clinice și o probă practică. Una dintre probele clinice poate fi prezentarea unui portofoliu de 10 cazuri clinice rezolvate, cu documentație completă, reprezentând diferite anomalii dento-maxilare și proceduri de tratament. Prezentarea la examenul final este condiționată de participarea la cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate științifice precum și de îndeplinirea integrală a baremului minimal al activității de pregătire practică; ... 1.14. Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități; ... ... 2. DURATA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT ... 3. STRUCTURA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT3.1. Etapa administrativ-organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână. ... 3.2. Pregătirea teoretică și practică în cadrul programului de rezidențiat de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială cuprinde următoarele stagii obligatorii a căror distribuție, pe ani de studiu, este: ... ... 4. CONȚINUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATUL DE ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANI ... 5. BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE– 10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției și ODF ... – 20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc. - o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea ... – Pacienți noi luați în evidență și tratament - minim 3 pacienți/an. ... – Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament: (evaluare, reevaluare, soluții terapeutice.) - minim 5 pacienți ... – Prezentări de cazuri - minim 3 prezentări de cazuri/an. ... – Referate științifice: minim 2/an. ... – Prezență la cursuri și seminarii - minim 70%. ... – În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregătire prin rezidențiat ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE PEDIATRICĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017
- CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 2017 -1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului ... 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 6 ANI ... 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM:1.2.1. Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor. ... 1.2.2. Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. ... ... 1.3. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR ... 1.4. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face: ... ... 2. Tematica stagiului de chirurgie pediatrică
– Conceptul de displazie de dezvoltare a șoldului ... – Embriologia și anatomia șoldului ... – Noțiuni de genetică și date statistice ... – Luxația de dezvoltare a șoldului - complicație evolutivă a displaziei de dezvoltare a șoldului ... – Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului ... – Principiul metodei examinării ultrasonografice ... – Anatomia și semiologia în examinarea ultrasonografică a șoldului ... – Metoda Graf de examinare ecografică a șoldului la nou născut ... – Modificări patologice ale examenului ultrasonografic al șoldului ... – Urmărirea pacientului cu șold patologic ...
– Examinarea ultrasonografica a soldului la nou născut și sugar pentru displazia de dezvoltare ... – Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold ... – Măsurarea parametrilor (unghiurile alfa și beta) pe imagini ecografice de șold ...
1.1. DEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social. ... 1.2. DURATA: 5 ani ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de pediatrie generală - 3 ani și 4 luni și 2 săpt. - din care:1.3.1.1. Stagiul de psihiatrie a copilului și adolescentului, conform nomenclatorului de specialități a MS - având o durată de 2 luni ... 1.3.1.2. Stagiul de diabet: 2 luni ... 1.3.1.3. Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni ... 1.3.1.4. Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni ... 1.3.1.5. Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni ... 1.3.1.6. Stagiul de ecografie generală: 3 luni ... 1.3.1.7. Stagiul de genetică: 3 luni ... ... 1.3.2. Stagiul de neonatologie - 1 an și 7 luni - din care:1.3.2.1. Stagiul de boli infecțioase: 2 luni ... 1.3.2.2. Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni ... ... 1.3.3. Stagiul de bioetică: ½ lună (20 ore) ... ... 1.3.1. STAGIUL DE PEDIATRIE1.3.1.1. STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI ... 1.3.1.2. STAGIUL DE DIABETOLOGIE ... 1.3.2.3. STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE ... 1.3.1.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ ... 1.3.1.5. STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ ... 1.3.1.6. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
... 1.3.1.7. STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂ ... ... 1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIE ... 1.3.2.1. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE ... 1.3.3. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni ... PEDIATRIE 5 ANI
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 1. DEFINIȚIE ... 2. CONDIȚII PRELIMINARE ... 3. DURATA PROGRAMULUI: 3 ani ... 4. DESCRIEREA PROGRAMULUI ... 5. STRUCTURA STAGIILOR DE PREGĂTIRE5.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul și Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate. ... 5.2. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat ... 5.3. Conținutul pregătirii în rezidențiatul de Pedodonție5.3.1. Stagiul clinic de Pedodonție ... 5.3.2. Conținutul și durata stagiilor pe ani de studiu
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1. DURATA PROGRAMULUI: 5 ANI ... 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM:1.2.1. Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor. ... 1.2.2. Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. ... ... 1.3. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT ... 1.4. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR ... 1.5. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face: ... ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIEToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091. În anul I de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: ... 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății1. Definiție. ... 2.1. Durata pregătirii. ... 2.2. Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu ... PROPUNERE FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE PEDIATRICĂ Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091. În anul I de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: ... 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: ...
1. Dobrescu I. - Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 2016 ... 2. Dobrescu I. - Actualități în Psihofarmacologia Copilului și Adolescentului, Ed. Almateea, 2004 ... 3. Prelipceanu D. - Psihiatrie Clinică, Ed Medicala 2013 ... 4. Nica-Udangiu L., Prelipceanu D., Mihăilescu R. - Ghid de urgent în psihiatrie, Ed Scripta 2000 ... 5. Milea S., Meila P. -Tratat de pediatrie vol.6, Ed. Medicală 1988 ... 6. Oancea C. - Tehnici de sfătuire/consiliere, Buc. 2002 ... 7. Predescu V. - Psihiatrie vol. 1, Ed. Med., 1989 ... 8. Predescu V. - Psihiatrie vol. 2, Ed. Med., 1998 ... 9. Stahl S. M. - Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. Medicala Callisto, 2012 ... 10. Kaplan Sadock -Terapie medicamentoasă în psihiatrie, Ed. Med. Callistro, 2002 ... 11. Sadock B, Sadock V., Kaplan Sadock - Manual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Williams Wilkins Ed. Med., 2001 ... 12. Young P. - Neuroanatomie generală și clinică, Lippicot Williams Wilkins, Ed. Callisto 2000, 1997 ... 13. American Psychiatric Publishing - DSM V Manual de Diagnosticare și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Ed. Medicala Callisto, 2016 ... 14. OMS - ICD 10 - Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Simptomatologie și diagnostic clinic, Ed. All Educațional, 1998 ... 15. Arseni C., Român I. - Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 1986 ... 16. Măgureanu S. - Elemente de neurologie pediatrică, Ed. Universitară C. Davila Buc., 1999 ... 17. Popescu V. - Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 2001 ... 18. Ciofu E. - Tratat de Pediatrie, Ed. Medicală, Buc,. 2001 ... 19. Prelipceanu D. - Ghid de tratament în abuzul de substanțe psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 2002 ... 20. Georgescu S. A., Zaharia C. - Radiologie și imagistică medicală, Ed. Universitara "Carol Davila", Buc., 2003 ... 21. Felicia I. - Toxicomaniile copiilor și adolescenților, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj, 2004 ...
1. Kaufman DM - Clinical Neurology for Psychiatrists, Elsevier Inc., 2013 ... 2. Stahl SM - Stahl's Essential Psychopharmacology, Cambrige University Press, 4th edition, 2013 ... 3. Stahl S. M. - Prescriber's Guide, Cambrige University Press, 2014 ... 4. Rutter's Child and Adolescent Psychiatry, John Wiley Sons, 2015 ... 5. Sadock B.D., Sadock V. A. MD - KaplanandSadock's ConciseTextbook of Child and Adolescent Psychiatry 1 st Edition, Lippincott Williams Wilkins, 2009 ... 6. IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health - ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății Programa de pregătire în rezidențiat Specialitatea: Radiologie - Imagistică Medicală Cunoștințe teoretice
1. Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convențională; radiația X: proprietăți; factorii care influențează calitatea imaginii și doza de iradiere în radiodiagnostic. ... 2. Interacțiunea dintre radiația X și materie, rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura, rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor. ... 3. Principiile achiziției imaginilor radiografice; rolul filmului, al ecranelor (în radiografia analogică), al grilelor antidifuzoare și influența acestora în calitatea imaginii obținute și în timpul de expunere; principiile achiziției imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convențională și digitală. ... 4. Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie. ... 5. Principiile și particularitățile radiografiilor de țesuturi moi (exemplu: mamografia); principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice. ... 6. Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) - definire și explicare; biologia radiațiilor - iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective. ... 7. Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice. ...
8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral, CT-multidetector și CT sursa - duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT - surse, recunoaștere. ... 9. Scara unităților Hounsfield, principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice. ... 10. Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile și protocoalele de angioCT, inclusiv modalitatea de utilizare a substanțelor de contrast și a tehnicilor de reconstrucție. ... 11. Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor și kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucție; dozimetria CT. ... 12. Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme. ...
13. Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvențe de puls (spin-eco și ecou de gradient) și a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM. ... 14. Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2, T1, STIR, FLAIR, alte secvențe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) și susceptibilitate); aspectul țesuturilor, organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe. ... 15. Tehnologia secvențelor de angio-RM (TOF și angio-RM cu contrast); deosebirile dintre TOF, contrast de fază și contrast intravenos în angiografia RM; avantajele și dezavantajele mediilor de contrast folosite în angiografia RM; avantajele și dezavantajele angiografiei RM, comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic. ... 16. Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala. ... 17. Principiile rezonanței magnetice funcționale (fMRI) prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin). ... 18. Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C. ... 19. Artefactele în examinarea IRM: descriere, cauze. ... 20. Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical. ... 21. Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme. ...
22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive, velocitate, intensitate); impedanța acustică și proprietățile tisulare care o determină; frecvența de transmisie și calitatea imaginii; principiile fenomenului piezoelectric, frecvența de rezonanță a elementului piezoelectric. ... 23. Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor. ... 24. Efectul Doppler; definirea direcției de curgere și angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată și continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color și power. ... 25. Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic. ... 26. Obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; aspectul ecografic al organelor normale și al principalelor entități patologice. ... 27. Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație. ... 28. Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional, elastografie. ...
29. Noțiuni despre structura moleculară și farmacologia substanțelor de contrast; clasificarea substanțelor de contrast radiologice, de RM și ecografie; concentrațiile și dozele substanțelor de contrast intravenoase; alegerea celui mai bun mediu de contrast și folosirea optimală a acestuia în relație cu tehnica imagistică aleasă și problemele clinice ale pacientului. ... 30. Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos. ... 31. Principiile fiziologice, proprietățile fizice, efectele adverse (biologice, toxice, anafilactoide) ale substanțelor de contrast radioimagistice ionice și non-ionice, ultrasonografice și a celor folosite în IRM. ... 32. Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc. ...
33. Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS, RIS și datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM, HL7 și IHE); metode e-learning (învățământ electronic); aspecte relevante ale teleradiologiei și telemedicinei; noțiunea de raportare structurată. ... 34. Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție); ... 35. Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării); principiile cuantificării (imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune, înregistrare și afișare). ...
36. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare: activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptoză și hipoxie; elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (PET, microPET, microSPECT) și de imagistică optică (fluorescența, bioluminiscența). ... 37. Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară. ... 38. Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET. ...
39. Conceptul de unde electromagnetice; radiații ionizante: surse, proprietăți; elemente privind radioprotecția luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalități de măsurare a dozei de iradiere a pacientului și a personalului medical expus profesional; metode și instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie, radioscopie, CT, mamografie și radiopediatrie; principiul nivelelor de referință în radiodiagnostic; doze de referință și doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic. ... 40. Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale - definire și descriere; efectele stocastice, deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante. ... 41. Principiile de bază ale radioprotecției, conform ICRP; Conceptul "As low as reasonably achievable (ALARA) "- definire și aplicație în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecție, de măsurare și management al dozei în radiologia diagnostică, radiopediatrie, radiodiagnosticul pacientelor gravide și radiodiagnosticul în proceduri medico-legale. ... 42. Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor Xîn scop medical. ...
43. Anatomia descriptivă și topografică a extremității cefalice și a coloanei (craniu, baza craniului, parenchim cerebral, coloana vertebrală, cordon medular și rădăcini nervoase). ... 44. Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral. ... 45. Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex, substanță albă, ganglioni bazali, ventriculi, cisterne și nervi cranieni). ... 46. Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal, discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali). ... 47. Anatomia radioimagistică a vascularizației craniene și spinale. ... 48. Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie. ...
49. Diagnosticul radioimagistic al: malformațiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală, polimicrogiria, heterotopii (subependimală, subcorticală focală, laminară), lisencefalia, pahigiria, (hemi) megalencefalia, microlisencefalia, schizencefalia); ageneziei și disgeneziei de corp calos și ale holoprozencefaliei (lobară/alobară și semilobară); malformațiilor mezencefalului (malformația Chiari, spectrumul Dandy Walker și semnul "molarului" (sindromul Joubert)). ... 50. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită. ... 51. Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare. ...
52. Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC): principalele tipuri de AVC; relevanța afirmației "time is brain" în evaluarea imagistică la pacienții cu accident vascular; parametrii de evaluare CT și IRM la pacienții cu accident vascular, inclusiv difuzie, perfuzie, angio-CT și angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC, importanța și limitele lor; principalele intervenții neuroradioimagistice la pacienții cu accident vascular ischemic (enumerare); abordarea diagnostică și terapeutică la pacienții cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizație posterioară/ocluzie de arteră bazilară. ... 53. Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă/tromboza venoasă intracraniană. ... 54. Diagnosticul radioimagistic și clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA); diagnosticul radiologic al principalelor complicații ale HSA. ... 55. Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm. ... 56. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferențierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice și atipice; algoritmul diagnostic imagistic la pacienții cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice. ... 57. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos. ... 58. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă. ... 59. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene. ...
60. Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienții cu leziuni traumatice craniene acute. ... 61. Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral. ... 62. Diagnosticul radioimagistic și semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene ... 63. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal. ...
64. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare. ... 65. Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic, astrocitoamelor cu celule gigante. ... 66. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral, glioamelor optice, ependimoamelor intracraniene și medulobalstoamelor intracraniene. ... 67. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale. ... 68. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare, micro- și macroadenoamelor glandei pituitare, al altor tumori ale regiunii selare și al tumorilor de glandă pineală. ... 69. Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice/meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor. ... 70. Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum, al sindromului Lhermitte-Duclos și asocierea acestuia cu sindromul Cowden, al oligodendroglioamelor, ganglioglioamelor, gangliocitoamelor și tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET). ... 71. Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/"neurinomul de acustic"/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial. ... 72. Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu. ...
73. Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcție de vârstă. ... 74. Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală. ... 75. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demența de tip Alzheimer, precum și din alte tipuri de demență; din boala Parkinson și din sindromul Parkinsonian atipic, inclusiv atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă. ... 76. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică. ... 77. Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice și atipice ale infecțiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV); caracterul de urgență și conceptele terapeutice în infecțiile SNC cu HSV. ... 78. Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei. ... 79. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale. ... 80. Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes simplex. ... 81. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză și din lupusul eritematos sistemic (LES). ... 82. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora. ... 83. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie). ...
84. Hidrocefalia: cauze, tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală, al hidrocefaliei non-comunicante și al malabsorbției de LCR. ... 85. Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR. ... 86. Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III. ...
94. Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale sinusurilor paranazale, ale cavității bucale, faringelui și laringelui, ale glandelor salivare, ale glandei tiroide și paratiroidelor, ale apexului toracic, plexului brahial, orbitei și căilor vizuale, ale dinților și articulației temporomandibulare. ... 95. Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului, nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial. ... 96. Anatomia descriptivă, radioimagistică și delimitările anatomice ale spațiilor cervicale profunde. ... 97. Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului. ...
98. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei, sinusurilor paranazale, malformațiilor vasculare și al altor malformații ale capului și gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate. ... 99. Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului, al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli. ... 100. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală). ...
101. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză, boala Meniere, boala inflamatorie a osului temporal, tumori ale unghiului cerebelopontin). ... 102. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos. ... 103. Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular. ...
111. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I și al tulburărilor infecțioase și inflamatorii ale orbitei. ... 112. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic/chiasmal, hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale). ...
113. Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; gusa multinodulară; tumorile benigne și maligne ale glandei tiroide și glandelor paratiroide (adenoame, cancer tiroidian, limfom tiroidian). ... 114. Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide. ... 115. Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker. ...
116. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor și inflamațiilor nasului și sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută și cronică, sinuzite fungice, patologie nazosinusală: polipoza, mucocelul și granulomatoza Wegener) și a complicațiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervențiile chirurgicale la nivelul nasului și sinusurilor paranazale. ... 117. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale - papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom). ... 118. Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme). ...
128. Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator, mediastin, perete toracic, diafragmă). ... 129. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei. ... 130. Tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode și instrumente folosite în managementul calității imaginiloranaloge/digitale în radiologia toracelui. ... 131. Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic, vascular). ... 132. Cunoașterea aspectului radioimagistic, poziția corectă de plasare și posibilele complicații asociate plasamentului greșit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică. ... 133. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice. ... 134. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pleurale. ... 135. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat. ... 136. Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară. ... 137. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși. ... 138. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială, venoasă). ... 139. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală. ... 140. Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare. ... 141. Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari. ... 142. Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale. ... 143. Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii. ...
144. Noțiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă și vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului și arterelor coronare. ... 145. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG - gating și bolus-tracking. ... 146. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari, a trunchiurilor supraaortice și vaselor periferice: ecografie, angio-CT și angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin, trunchiuri supraaortice și membre). ... 147. Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare. ... 148. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă. ... 149. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară. ... 150. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. ... 151. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale. ... 152. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) în masele cardiace. ... 153. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului. ... 154. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT, caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute, post-infarct miocardic, anevrismele ventriculare, miocard hibernant/siderat). ... 155. Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei. ... 156. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare. ... 157. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare. ... 158. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare. ... 159. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice. ... 160. Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială și venoasă; caracteristicile normale și anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional și Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza, sindromul posttrombotic, insuficiența valvulară venoasă, sindromul varicos și alte afecțiuni. ... 161. Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă. ... 162. Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA); principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast utilizate în MRA; avantajele și dezavantajele MRA, comparativ cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei; diagnosticul MRA în patologia venoasă. ... 163. Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie. ...
164. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului. ... 165. Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase - sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală. ... 166. Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal. ... 167. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal. ... 168. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului. ... 169. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro-duodenală. ... 170. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire. ... 171. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului. ... 172. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic. ... 173. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare. ... 174. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului. ... 175. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei. ... 176. Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală. ...
177. Anatomia radioimagistică a rinichiului, căilor urinare, vezicii urinare și uretrei masculine; anatomia descriptivă și radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast și cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micțiunii. ... 178. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie. ... 179. Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională și Doppler a structurilor intrascrotale. ... 180. Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc. ... 181. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor. ... 182. Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare. ... 183. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale și ale căilor urinare. ... 184. Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice. ... 185. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar. ... 186. Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare. ... 187. Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. ... 188. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei. ... 189. Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare și uretrei masculine: anomalii congenitale, inflamații, tumori, derivații vezicale. ... 190. Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral. ... 191. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicații, tehnică, agenți de contrast, doză, timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi, diverticul. ... 192. Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne. ... 193. Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului și scrotului (adulți și copii): malformații, inflamații, tumori, traumatisme, patologie vasculară. ... 194. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme, tumori, impotența, priapismul. ... 195. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne și maligne; managementul și diagnosticul diferențial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental. ... 196. Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene. ...
197. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variațiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieții și aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii și aspectul lor imagistic; mușchii ridicători anali - anatomia radioimagistică și rolul lor în fiziologia planșeului pelvin. ... 198. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf. ... 199. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne și maligne; adenomiomatozei uterine. ... 200. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei. ... 201. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor și afecțiunilor funcționale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin. ... 202. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat. ... 203. Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum. ... 204. Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide. ... 205. Pelvimetria IRM - principii și măsurători. ... 206. IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. ... 207. Histerosalpingografia - indicații, contraindicații, etape ale procedurii, complicații. ... 208. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil). ... 209. Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii și tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar. ... 210. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității. ... 211. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina, în perioada postpartum, după chirurgia ginecologică și post proceduri intervenționale ghidate imagistic. ... 212. Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin. ...
213. Noțiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecțiuni. ... 214. Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal. ...
215. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile și clasificările generale ale fracturilor și dislocărilor; fracturile și dislocările scheletului adult; fracturile și dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; fracturile articulare și dislocările, incluzând leziuni condrale și osteocondrale, precum și osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress, incluzând fractura de suprasolicitare și cea pe os insuficient; diferențierea fracturilor față de alte afecțiuni patologice și leziuni non-accidentale. ... 216. Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza, vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă. ... 217. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu și masiv facial. ... 218. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza. ... 219. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor centurii scapulare, inclusiv dislocările acromio-claviculare și sterno-claviculare, fracturile claviculare, fracturile scapulare, instabilitatea și dislocarea umărului. ... 220. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii. ... 221. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor oaselor bazinului, incluzând leziunile asociate ale părților moi. ... 222. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului, femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal. ... 223. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părți moi ale umărului, inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor, labrumului glenoidal și tendonului bicepsului. ... 224. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular. ... 225. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale ligamentelor încrucișate și colaterale. ... 226. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente. ...
227. Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute, subacute și cronice ale scheletului apendicular și coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice și postoperatorii. ... 228. Diagnosticul radioimagistical infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal. ... 229. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor coloanei vertebrale și scheletului apendicular. ... 230. Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus). ... 231. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV. ...
232. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os, inclusiv osteomul și insulele osoase, osteomul osteoid, osteoblastomul și osteosarcomul (și variante tipice). ... 233. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic). ... 234. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă, incluzând defectul fibros cortical și fibromul ne-osifiant, displazia fibroasă, fibrosarcomul și histiocitomul fibros malign. ... 235. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, limfomul și leucemia), mielomul/plasmocitomul. ... 236. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu și chistele osoase anevrismale). ... 237. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi. ... 238. Recunoașterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don't touch lesions): posttraumatice, variante normale și leziuni evident benigne. ... 239. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul. ... 240. Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de țesuturi moi. ...
241. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei. ...
242. Diagnosticul radioimagistical osteomalaciei. ... 243. Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică). ... 244. Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei. ...
250. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza. ... 251. Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric, incluzând aclazia diafizară și boala Ollier. ... 252. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei. ...
255. Embriologia, anatomia și fiziologia mamară, a regiunii axilare și a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice și controlul calității; principiile achiziției digitale și ale prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziționări și incidențe în mamografie. ... 256. Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei și spectroscopiei RM, substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) - avantaje, indicații potențiale și limite. ... 257. Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, al variantelor anatomice mamare, al modificărilor datorate vârstei, lactației, statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive. ... 258. Semiologie mamografică, ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului. ... 259. Lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sân, leziune și pacient (ACR BI-RADS(r) sau alte sisteme standardizate de clasificare). ... 260. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne. ... 261. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniță și ale celor cu risc crescut. ... 262. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagistico-patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic. ... 263. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat. ... 264. Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracție cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară. ... 265. Managementul clinic și radioimagistic al patologiei mamare la bărbat, copil și adolescent și la femeia însărcinată sau în perioada de lactație. ... 266. Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator. ... 267. Indicațiile și contraindicațiile manoperelor intervenționale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia tru-cut, biopsia asistată cu vacuum, localizarea preoperatorie). ... 268. Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducție/augmentare mamară și reconstrucție). ... 269. Indicațiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant și adjuvant) cu evaluarea clinică și imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire); indicațiile tratamentului radioterapic și modificările radioimagistice secundare acestuia. ... 270. Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență, crioablație, electroporeză etc.) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare. ... 271. Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicațiile pentru consiliere genetică, riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiția cancerului de interval, rate de supraviețuire și de mortalitate, prevalență versus incidență, supradiagnostic și supratratament. ...
272. Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferențierea variantelor normalului de aspectele patologice; cunoștințe teoretice embriologice de bază cu aplicații în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară și fetală, precum și aspectul lor ultrasonografic și la examinarea prin IRM. ... 273. Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante. ... 274. Valoarea și indicațiile la copil ale ecografiei, CT și IRM; algoritmi și protocoale imagistice specifice pediatriei. ... 275. Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți. ...
276. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari, copii și adolescenți. ... 277. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară. ... 278. Diagnosticul radioimagistical hipertensiunii intracraniane la sugari, copii și adolescenți. ... 279. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți. ... 280. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii și adolescenți. ... 281. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți. ... 282. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor intracraniene (incluzând infecțiile antenatale) la sugari, copii și adolescenți. ... 283. Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți. ... 284. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari, copii și adolecenți. ... 285. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării. ...
286. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale ale regiunii capului și gâtului, incluzând orbita, regiunea nazală, faringele, osul temporal la sugari, copii și adolescenți. ... 287. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți. ... 288. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți. ... 289. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți. ... 290. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor tiroidiene la sugari, copii și adolescenți. ... 291. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii. ...
292. Diagnosticul radioimagistic al timusului normal și variantele acestuia la sugari, copii și adolescenți. ... 293. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți. ... 294. Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului, la nou-născuți și sugari. ... 295. Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți. ... 296. Diagnosticul radioimagistic al bronșiolitei la sugari, copii și adolescenți. ... 297. Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți. ... 298. Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare, pneumonii și complicațiile pneumoniilor la sugari, copii și adolescenți. ... 299. Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți. ... 300. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative pulmonare la sugari, copii și adolescenți. ... 301. Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți. ... 302. Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale chistice, limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii și adolescenți. ... 303. Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația ("relaxarea") diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți. ...
304. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile de arc aortic la sugari, copii și adolescenți. ... 305. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți. ... 306. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile inflamatorii/infecțioase ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți. ... 307. Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți. ... 308. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți. ...
309. Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut. ... 310. Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nou-născut. ... 311. Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuți și sugari. ... 312. Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți. ... 313. Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari, copii și adolescenți. ... 314. Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți. ... 315. Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari, copii și adolescenți. ... 316. Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți. ... 317. Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari, copii și adolescenți; bolile inflamatorii intestinale, precum și în complicațiile acestora la sugari, copii și adolescenți; contuziile abdominale ale sugarilor, copiilor și adolescenților; corpii străini ai tractului digestiv la sugari, copii și adolescenți. ... 318. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți. ... 319. Evaluarea afecțiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) la sugari, copii și adolescenți. ... 320. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți. ... 321. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile splenice la sugari, copii și adolescenți. ... 322. Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul în potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și adolescenți. ... 323. Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari, copii și adolescenți; bolile chistice renale la sugari, copii și adolescenți; litiaza urinară și nefrocalcinoza la sugari, copii și adolescenți. ... 324. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională. ... 325. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile oncologice abdominale la sugari, copii și adolescenți incluzând neuroblastomul, nefroblastomul, hepatoblastomul, limfomul Burkitt, precum și diagnosticele diferențiale. ... 326. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți. ... 327. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile glandelor suprarenale la sugari, copii și adolescenți. ... 328. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice. ...
329. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluzând scolioza congenitală și idiopatică și disrafismul la sugari, copii și adolescenți ... 330. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel. ... 331. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii și încheieturii pumnului, incluzând deformarea Madelung (idiopatică și din alte cauze). ... 332. Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a soldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți. ... 333. Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza/alunecarea capului femural la copii; soldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural. ... 334. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale. ... 335. Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale, acondroplazia, osteogeneza imperfectă, afecțiuni congenitale metabolice) la copii și adolescenți. ... 336. Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți. ... 337. Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase. ... 338. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți. ... 339. Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți. ...
340. Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans. ...
341. Anatomia descriptivă și radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziția ligamentului inghinal, a nervului femural, arterei și venei femurale); anatomia arterială și venoasă, precum și variațiile anatomice ale arterelor periferice. ... 342. Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială. ... 343. Tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, de poziționare și recunoașterea locației și tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătățirea calității imaginii. ... 344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie. ... 345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenala) și renale. ... 346. Principiile aortografiei globale toracice, abdominale. ... 347. Principiile flebografiei membrului superior/inferior. ... 348. Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei. ... 349. Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat. ...
350. Indicațiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării pre-procedurale și modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA) și mecanismul de acțiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA) și mecanismul de acțiune al acesteia; abordarea intervențională a stenozelor arteriale intracraniene. ... 351. Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară/inferioară). ... 352. Tehnica implantării stentului și materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicațiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicațiile stentării per-primam și ale stentării după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicațiile uzuale și rezultatele stentării arteriale periferice. ... 353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare. ... 354. Indicațiile și tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare/permanente de venă cavă; procentele de succes și complicațiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile post-procedurale după introducerea filtrului de venă cavă. ... 355. Indicațiile pentru embolizarea (supra-) selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local, tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională/cu microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-) selectivă; materialele pentru embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură. ... 356. Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS. ...
357. Diferențele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei, inclusiv CT și ecografie; acele folosite pentru procedurile de biopsie, inclusiv acele fine/acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicațiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicațiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol ("core biopsy"); îngrijirile post-procedurale după puncțiile-bioptice toracice/abdominale; etapele pentru tratamentul complicațiilor mai frecvente, cum arfi pneumotoraxul și hemoragia. ... 358. Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe. ...
359. Tuburi de dren toracice și cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicațiile pentru drenajul toracic, aspirația lichidiana și drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspirația lichidiană și drenajul abceselor. ... 360. Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală. ... 361. Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului. ...
362. Coroborarea ecografiei cu CT și MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac "one-stick" precum și ghidul pentru drenajul biliar percutan. ... 363. Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului. ...
364. Indicațiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT și studiile urografice, pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală, inclusiv evaluarea coagulării și tratamentele antibiotice. ... 365. Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia. ...
1. Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate -Vol I, Vol II, Ed. Medicală București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8 ...
- Revizie 2 iulie 2016 - PROIECT Îndrumător de abilități practice, competențe și aptitudini urmând a fi dezvoltate în cursul pregătirii pentru specialitatea radiologie - imagistică medicală, în conformitate cu programa analitică Europeană de pregătire în specialitate.I. Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție (6 luni)I.A. Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare,1. Abilități practice– Alegerea substanței de contrast optime pentru indicațiile clinice uzuale în toate tipurile de imagistică ... – Efectuarea tratamentului de urgență pentru reacțiile adverse la substanțele de contrast ... – Identificarea pacienților cu risc de nefrotoxicitate ... – Luarea de măsuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast ... – Cunoașterea precauțiunilor la diabeticii tratați cu Metformin ce necesită administrarea de contrast iv ... – Cunoașterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate ... – Identificarea pacienților cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene ... – Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologică ... – Alegerea parametrilor optimali pentru aplicațiile comune CT ... – Alegerea secvențelor optimale RM pentru indicațiile comune de RM ... – Alegerea traductorului corespunzător pentru organul examinat ... – Alegerea parametrilor optimali în ecografie și evaluare Doppler ... – Obținerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului ... ... 2. Competențe și aptitudini– Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice ... – Oferirea de decizii informate la achiziționarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie, respectând tehnologia imagistică, protecția radiației, respectiv restricțiile bugetare ... – Oferirea de strategii de reducerea artefactelor în radiologia convențională, radioscopie, CT, RM, ecografie ... – Aprecierea efectelor proprietăților aparatelor asupra calității imaginii și optimizarea calității imaginii pentru aparatură, în toate indicațiile obișnuite de examinare ... – Aprecierea efectului proprietăților înregistrării și afișării imaginii și optimizare calității imaginii pentru toate indicațiile obișnuite de imagistică ... – Aprecierea impactului calității imaginii asupra performantei clinice și îmbunătățirea calității imaginii la nivelul maxim posibil ... – Conducere și consiliere pentru alcătuirea de programe de asigurarea calității ... ... ... I.B. Radioprotecție1. Abilități practice– Să aleagă metoda imagistică optimă, cu cea mai mare cantitate de informație posibil a fi obținută conform principiilor fizicii radiațiilor. ... – Să aplice principiile fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalelor și/sau să aleagă protocolul optim de examinare pentru a obține o imagine de calitate cu o doză de expunere minimă ... – Să cunoască și să folosească metode de optimizare a contrastului și de reducere a radiațiilor împrăștiate. ... – Să utilizeze termenii corecți de caracterizare a expunerii în fluoroscopie și CT, să definească riscul de organ, riscul genetic și riscul de cancer. ... – Să folosească opțiunile disponibile ale echipamentelor pentru îmbunătățirea calității imaginii și minimizarea expunerii la radiații a pacientului, dar să cunoască și limitele echipamentelor. ... – Să explice riscul de iradiere pacientului, la un nivel pe care acesta să îl înțeleagă, de fiecare dată când există un risc sau când pacientul are întrebări. ... – Să comunice cu medicul care a făcut indicația privitor la justificarea examenului radioimagistic și dacă este necesar să sugereze o altă investigație. ... – Să optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare și prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului, dacă este cazul. ... – Să folosească protocoale specifice în radiopediatrie, ținând cont de vârsta mică, riscul ridicat, vulnerabilitatea și patologia specifică. ... – Să aleagă cel mai bun compromis între raportul risc-beneficiu, calitatea imaginii și expunerea individuală la radiații. ... – Să supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotecție de către personal. ... – Să ajute la monitorizarea locului de muncă și a personalului. ... – Să ajute la evaluarea, investigarea și urmărirea expunerilor la radiații, a studiilor privind supravegherea sănătății și la realizarea înregistrărilor. ... – Să recomande și să folosească metodele de radioprotecție în radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, radiologie intervențională, CT, mamografie, radiopediatrie). ... – Să se încadreze în nivelele de referință în practica zilnică. ... – Să aplice standardele de calitate acceptabilă a imaginii. ... – Să efectueze analize ale investigațiilor care au necesitat repetarea acestora ... ... 2. Competențe și aptitudini– Să verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaște și corectă defectele tehnice ... – Să evite expunerea nenecesară la pacientele gravide. ... – Să comunice pacientului riscurile și beneficiile iradierii în cazul investigațiilor programate. ... – Să-și asume responsabilitatea pentru alegerea și efectuarea investigației care să iradieze cel mai puțin pacientul pentru obținerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicația. ... – Să-și asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici și protocolul de investigare în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului. ... – Să-și asume responsabilitatea adoptării unui protocol individualizat optim în procedurile înalt iradiante (CT, radiologie intervenționala). ... – Să supervizeze procedurile de control al calității echipamentelor. ... – Să aplice regulamentele organizaționale, locale, naționale și internaționale privind radioprotecția. ... ... ... ... II. Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine (9 luni)II.A. Radiologia toracelui1. Abilități practice– Să aleagă și să efectueze subsupraveghere tehnică de examinare cea mai potrivită în funcție de problematica clinică și indicația clinicianului. ... – Să realizeze examinarea ecografică a pacienților cu pleurezii. ... – Să efectueze sub supraveghere toate postprocesările imaginilor din examinările CT/RM din patologia toracică (indicații particulare). ... – Să optimizeze și să adapteze protocolul CT în patologia toracică în vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului. ... – Să recunoască și să indice modificările de plasament în cazul dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică. ... ... 2. Competențe și atitudini– Să aibă responsabilitatea justificării examenelor radioimagistice. ... – Să aleagă cea mai bună metodă pentru a evalua o anumită patologie toracică. ... – Să comunice cu pacientul cu scopul de a obține acordul informat al acestuia în vederea efectuării examenului radioimagistic. ... – Să aleagă protocolul imagistic optim pentru radiografii, ecografii, CT și să cunoască indicațiile RM în evaluarea patologiei toracelui. ... – Să aleagă protocoalele și procedurile standard de operare pentru a reduce doza încasată pentru examinarea radiologică a toracelui și pentru a asigura obținerea imaginilor de calitate optimă. ... – Să conceapă un diagnostic specific de boală pulmonară. ... – Să interpreteze și redacteze un rezultat în examinările radiologice convenționale, CT și RM ale toracelui. ... – Identificarea cazurilor când este necesară intervenția urgentă în cazul descoperirii unor elemente patologice toracice și comunicarea acestora la timp și corespunzător. ... ... ... II.B. Radiologia cordului și vaselor sanguine1. Abilități practice– Să poziționeze corect pacienții în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardiovascular ... – Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări de cardio-CT și accesul venos, în condițiile premedicației realizate de cardiolog ... – Să aleagă parametrii optimi de achiziție în cardio-CT/coronarografie-CT ... – Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în cardio-CT/coronarografie-CT ... – Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări cardio-RM, incluzând accesul venos; bradicardizarea/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog ... – Să aleagă parametrii optimi de achiziție în IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizării bolusului de contrast cu achiziția propriu-zisă); ... – Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în IRM-ul cardiac ... – Să cunoască modalitatea de calculare a "scorului" de calciu în calcificările coronariene ... – Să efectueze post-procesarea în imagistica cardio-vasculară: reformatare multiplanară (MPR), MIP, MinIP, VRT în evaluarea cardio-vasculară și utilizarea instrumentelor de analiză a vaselor ... – Să realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari ... ... 2. Competente și atitudini– Să justifice examinările imagistice diagnostice în evaluarea cardio-vasculară ... – Să aleagă metoda optimă în evaluarea bolilor cardio-vasculare ... – Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice ... – Să aleagă protocoalelor imagistice optime în evaluarea cardio-vasculară: radiografica standard, ecografică, CT și IRM ... – Să aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere în examenele radioimagistice cardio-vasculare ... – Să supravegheze personalul tehnic în vederea obținerii unor imagini adecvate diagnosticului în toate metodele radio-imagistice utilizate în evaluarea cardiovasculară ... – Să formuleze rezultatele evaluărilor radiografice în patologia cardiovasculară în corelație cu indicațile clinice comune și rare ... – Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-CT și angio-CT în corelație cu indicațiile clinice curente ... – Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" ale examinărilor de cardio-CT și ACT în cazurile clinice rare ... – Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-RM și angio-RM în corelație cu indicațiile clinice curente ... – Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" a examinărilor de cardio-RM ai ARM în cazurile clinice rare ... – Să-și cunoască limitele personale și să obțină atunci când este necesară a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculară ... – Să identifice rezultatele urgente și/sau a unor "descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate în timp util și în mod corect ... – Să comunice cu pacienții și rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinărilor imagistice cardiace și vasculare ... – Să comunice cu medicii clinicieni "trimițători" pentru a discuta rezultatele evaluărilor radio-imagistice cardiace și vasculare ... – Să participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice în patologia cardiacă și vasculară ... ... ... ... III. Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie (12 luni)III.A. Radiologia gastrointestinală și abdominală1. Abilități practice– Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat ... – Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic ... – Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior, cu substanță de contrast (pozitivă, dublu contrast) ... – Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire ... – Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast ... – Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal ... – Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominală și de a adapta în funcție de caz, tipul de contrast injectat i.v., doza și rata de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, cu o doză cât mai mică posibil ... – Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominală și de a adapta în funcție de caz (protocol specific pentru ficat, căi biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median etc.) eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v., a dozei și ratei de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea încărcării cu grăsime/fier a ficatului ... – Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subțire, rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic, inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal ... – Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon) ... – Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală ... – Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului ... – Să asiste și să efectueze colonografie-CT și enterografie-CT ... – Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstrucții MIP, MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic ... – Să asiste și/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate ... – Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar ... – Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT ... – Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice și mezenterice superioare ... – Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială în tumorile hepatice ... – Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic ... ... 2. Competente și atitudini– Să justifice, examinările imagistice de diagnostic și/sau proceduri intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal ... – Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale și/sau ale sistemului gastrointestinal ... – Să comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal ... – Să aleagă parametrii optimi pentru examinări radiografice, ultrasonografice, CT și IRM ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal ... – Să aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice și CT ale abdomenului ... – Să supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor adecvate ... – Să evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală în scopul îmbunătățirii calității imaginilor ... – Să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut ... – Să interpreteze și să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale, examinărilor ecografice, și sub supraveghere a studiilor CT abdominale și examinărilor IRM ale abdomenului superior, intestinului subțire, rectului și canalului anal ... – Să formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaționale (RECIST, WHO), aplicabile situației specifice ... – Să-și aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de asistență în interpretarea și formularea rezultatului în imagistica abdomenului și sistemului gastrointestinal ... – Să identifice aspectele imagistice de tip urgențe și/sau "descoperiri" imagistice neașteptate în evaluările imagistice abdominale și gastrointestinale și să le comunice la timp și corect ... – Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluării abdominale sau ale tractului gastrointestinal ... – Să participe la conferințe multidisciplinare și ședințe oncologice în patologia abdomenului și tractului gastrointestinal ... ... ... III.B. Radiologia aparatului urinar și genital masculin1. Abilități practice– Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică în imagistica urogenitală ... – Să aleagă mediul de contrast cel mai potrivit și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică, problema clinică și vârsta pacientului ... – Să identifice pacienții cu risc de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast ... – Să ia măsuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast; Să aplice profilaxie la diabeticii cu metformin și contrast i.v. ... – Să identifice pacienții cu risc pentru fibroza sistemica nefrogenă ... – Să realizeze examinarea ecografică a rinichiului, căilor urinare și pelvisului masculin, inclusiv scrot ... – Să obțină analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta și pe întregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei ... – Să realizeze UIV ... – Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde, uretrografii ascendente, cisto-uretrografii ... – Să stabilească planul unei examinări CT și uro-CT la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast iodate și să adapteze protocolul examinării pentru a obține imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere ... – Să stabilească planul unei examinări IRM și uro-RM la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast paramagnetice, să o adapteze situației individuale în ceea ce privește rezoluția spațială ... – Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitală incluzând: MPR, MIP, MinIP, fuziune ... ... 2. Competențe și atitudini– Să justifice examinările imagistice urogenitale ... – Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea patologiei în imagistica urogenitală ... – Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat ... – Să aleagă parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT și RM ... – Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologică, inclusiv aplicarea contrastului, poziționare, rezoluție spațială și temporală, cu atenție sporită pentru reducerea dozei ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologică, incluzând aplicarea contrastului i.v., rezoluției spațiale și temporale ... – Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să fie obținute imagini optime ale sistemului urogenital ... – Să analizeze calitatea examinărilor uroradiologice și să elaboreze strategii pentru ameliorarea calității imaginilor ... – Să interpreteze și să formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, și sub supraveghere pentru CT și RM în patologia urogenitală ... – Să formuleze sub supraveghere rezultate a unor studii oncologice în radiologia urogenitală, în acord cu standarde internaționale aplicabile la situația specifică (RECIST, WHO) ... – Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretare și formularea rezultatelor în uroradiologie ... – Să identifice modificări neașteptate sau care indică urgență în imagistica urogenitală și să comunice acestea în mod adecvat și la timp ... – Să comunice cu pacienții și cu familiile acestora în mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale ... – Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital ... ... ... III.C. Radiologia în obstetrică și ginecologie1. Abilități practice– Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale ... – Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică și vârsta pacientei ... – Efectuarea ecografiei transabdominale și/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică și la gravide ... – Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei ... – Planificarea examinării CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cât mai mică ... – Planificarea examinării IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast și să efectueze pelvimetrie la pacienta gravidă ... – Să observe și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital ... ... 2. Competențe și atitudini– Justificarea examinărilor imagistice și/sau procedurilor intervenționale ale organelor de reproducere feminine ... – Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină, cu cei mai mici parametri de iradiere ... – Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțămîntul informat ... – Alegerea metodei de elecție pentru explorarea radiologica a pacientei gravide ... – Interpretarea și raportarea radiografiilor, și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere ... – Întocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologică în concordanță cu standardele internaționale (FIGO, RECIST, WHO) ... – Identificarea urgențelor urogenitale și comunicarea lor în timp optim ... ... ... ... IV. Neuroradiologie, radioimagistica capului și gâtului (9 luni)IV.A. Neuroradiologie1. Abilități practice– Alegerea celei mai potrivite examinări imagistice în concordanță cu datele clinice, în neuroradiologie ... – Alegerea celei mai potrivite substanțe de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu metoda tehnică imagistică și datele clinice, în neuroradiologie ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii cerebrale la copii ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii Doppler ale vaselor intracraniene ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, diagnosticul neuroangiografic ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, tromboliza intraarterială la pacienții cu AVC ischemic ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, recanalizarea mecanică la pacienții cu AVC ischemic ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, terapia intervențională la pacienții cu ocluzie acută de arteră bazilară ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, angiografie spinală ... – Alegerea și adaptarea protocolului de CT cerebral/spinal corespunzător fiecărei situații clinice cu o doză de iradiere cat mai mică posibil ... – Planificarea unor studii de perfuzie CT și IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast/numărul de achiziții efectuate) ... – Planificarea unui examen IRM cerebral și spinal (ținând cont de situația clinică/necesitatea folosirii substanței de contrast i.v./rezoluția spațială) ... – Planificarea și efectuarea unor examene amănunțite CT și IRM (utilizând inclusiv perfuzia CT și IRM, DTI, imaginile IRM funcționale și spectroscopia IRM) ... – Realizarea adecvată a achizițiilor post-procesare în studiile neuroradiologice, inclusiv reformatările multiplanare (MPR), MIP, MinIP, DTI, IRM funcțional și imagini de fuziune ... ... 2. Competențe și atitudini– Justificarea examenelor de diagnostic imagistic și/sau proceduri intervenționale cerebrale și spinale ... – Alegerea celei mai potrivite metode în evaluarea anomaliilor cerebrale și spinale ... – Comunicarea cu pacientul în vederea obținerii consimțământului prealabil informat pentru diagnosticul imagistic și al procedurilor intervenționale cerebrale și spinale ... – Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinările radiologice, ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale ... – Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiații pentru examinările radiologice și CT cerebrale și spinale ... – Schitarea unui algoritm imagistic rapid (în scop de "time saving") și definirea procedurilor imagistice standard la pacienții cu AVC ... – Schitarea protocoalelor imagistice și procedurilor standard de operare pentru examinările CT cerebrale și spinale, inclusiv administrarea optimă a contrastului i.v., poziționarea, rezoluția spațială și temporală ... – Supravegherea și instruirea personalului tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor optime cerebrale și spinale ... – Aprecierea calității examenelor imagistice în neuroradiologie și elaborarea strategiilor pentru a îmbunătăți calitatea imaginii ... – Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale ... – Descrierea examenelor cerebrale oncologice în concordanță cu standardele internaționale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecărei situații în parte ... – Aprecierea limitelor proprii și solicitarea unei asistente în interpretarea și elaborarea rezultatului imagistic cerebral și spinal ... – Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgență în examinările cerebrale și spinale și comunicarea acestora în timp util ... – Comunicarea cu pacienții și rudele acestora în vederea explicării descoperirilor imagistice cerebrale și spinale ... – Participarea și/sau managerierea unor conferințe multidisciplinare/comisii oncologice/conferințe neurovasculare pentru boli ale SNC și măduvei spinării ... ... ... IV.B. Radioimagistica capului și gâtului1. Abilități practice– Să aleagă examinarea imagistică optimă în funcție de situația clinică în imagistica capului și gâtului ... – Să aleagă mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică și situația clinică ... – Să efectueze studiile funcționale dinamice, inclusiv video fluoroscopie și a mecanismului de deglutiție ... – Poziționarea corectă în investigarea imagistică ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale, inclusiv secvențe speciale ... – Să efectueze explorarea ecografică inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor, ganglionilor limfatici și glandelor salivare ... – Planificarea unei examinări CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast, cu o doză de iradiere cât mai scăzută posibil ... – Planificarea unei examinări CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială ... – Planificarea unei examinări IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasă de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială ... – Planificarea unei examinări IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială ... – Să aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului și gâtului, folosind ecografia, CT și IRM, în conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei ... – Să realizeze post-procesări adecvate a imaginilor în explorarea capului și gâtului (MPR, MIP, MinIP, 3D, analiza vasculară, endoscopie virtuală și de fuziune) ... – Să efectueze radiografii dentare intra și extra-orale ... ... 2. Competențe și atitudini– Recomandarea justificată a examinărilor imagistice de diagnostic și/sau a procedurilor intervenționale din regiunea capului și gâtului; ... – Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului și gâtului ... – Abilitatea de comunicare cu pacientul, pentru obținerea consimțământului informat înainte de explorarea imagistică sau înainte de procedurile intervenționale din regiunea capului și gâtului ... – Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie, explorare ecografică, CT și IRM din regiunea capului și gâtului ... – Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice și CT din regiunea capului și gâtului ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările CT din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous, rezoluție spațială și temporală ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările IRM din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasă de contrast, rezoluție spațială și temporal ... – Supravegherea și educarea personalului tehnic pentru asigurarea calității imaginilor radiologice în examinările regiunii capului și a gâtului; ... – Evaluarea calității imaginilor radiologice și stabilirea de strategii pentru îmbunătățirea acestora ... – Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra și extra-orale) și formularea rezultatelor pentru a examinările ecografice și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM din patologia regiunii capului și gâtului ... – Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului și gâtului în conformitate cu standardele internaționale (TNM) ... – Să își aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care este necesară obținerea unei asistențe în interpretarea și descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului și gâtului. ... – Identificarea unor situații de urgență sau a unor leziuni neașteptate care apar la examinările imagistice din regiunea capului și gâtului și abilitatea de a le comunica în timp util și în mod corespunzător ... – Abilități de comunicare cu pacienții pentru a le explica modificările găsite în cursul explorărilor imagistice la nivelul capului și gâtului. ... – Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului și gâtului ... ... ... ... V. Radiologie intervențională (3 luni)1. Abilități practice– Să efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de bază ... – Să efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice ... – Să efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor ... – Să efectueze sub supraveghere, nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate ... – Să efectueze, sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel puțin ale structurilor superficiale) ... – Să fie sigur în justificarea indicațiilor și să dețină cunoștințe aprofundate ale contraindicațiilor pentru procedurile de radiologie intervențională uzuale ... – Să poată trata reacțiile alergice, atât minore cât și majore la substanțele de contrast iodate ... – Să efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotecției în sala de radiologie intervențională ... – Să cunoască tehnicile de hemostaza în zona inghinală ... – Să trateze posibilele complicații post-angiografie din zona inghinală ... – Să efectueze îngrijirile pre- și post-procedurale corecte ... – Să interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzând atât examenele arteriale cât și venoase-uzuale, inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic, renal și al vaselor membrelor inferioare ... – Să execute tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă prin abord retrograd/anterograd, introducerea ghidului, a tecii și cateterului în zona inghinală ... – Să facă hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și prin folosirea dispozitivelor uzuale de închidere ... – Să efectueze puncții arteriale cu abord alternativ brahial/axilar ... – Să poată folosi ghidurile, tecile și cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostică ... – Să execute tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, road-mapping și tehnici de pixel shift ... – Să efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare ... – Să efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale ... – Să efectueze aortografii globale toracice ... – Să efectueze aortografii globale abdominale ... – Să efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide, vertebrale și subclavii ... – Să efectueze flebografii membre superioare/inferioare și vena cava inferioară ... – Să efectueze tratamentul de îngrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular ... – Să interpreteze testele de coagulare pre-procedurale și să corecteze anomaliile ... – Să facă, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renală, angioplastii iliace și femuro-poplitee, prin abord anterograd și/sau retrograd ... – Să aleagă corect medicația și dozele în timpul angioplastiei ... – Să efectueze, sub supraveghere, stentări arteriale, prin abord anterograd și/sau retrograd ... – Să facă îngrijirea post-procedurală după stentarea arterială ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, flebografii și stentări venoase ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de venă cava permanent/temporar ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicații cum ar fi hemoragii acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV ... – Să trateze în mod eficient sindromul post-embolizare ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS) ... – Să execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin ... – Să identifice căi de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmează să fie biopsiate, drenajul abceselor ... – Să trateze complicațiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia ... – Să observe și/sau să execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid și drenajul abceselor ... – Să prescrie tratamentul antibiotic înainte de drenajul abceselor ... – Să execute tehnicile cu trocar și Seldinger de introducere a cateterelor ... – Să execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine ... – Să execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane ... – Să execute, sub supraveghere, drenaje/decompresii biliare percutane ... ... 2. Competențe și atitudini– Să poată să justifice indicațiile pentru procedurile de radiologie intervențională ... – Să aleagă abordul ideal pentru o procedura intervențională ... – Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înaintea unei proceduri intervenționale ... – Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic ... – Să cunoască tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului (noțiuni de bază de radioprotecție) ... – Să supravegheze și să instruiască personalul din subordine, pentru a se asigura ca îi este acordat suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale ... – Să știe să folosească în condiții de siguranță anestezicele locale pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională ... – Să-și cunoască propriile limite și să identifice momentul când este nevoie să fie asistat în procedurile intervenționale (să solicite supervizare!) ... – Să gestioneze și coordoneze cu calm situațiile de urgență în timpul procedurilor de radiologie intervențională ... – Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, în scopul de a le explica indicațiile, riscurile, reacțiile adverse, posibilele complicații, dar și beneficiile procedurii intervenționale ... – Să participe și fie activ, sub supraveghere, în cadrul conferințelor multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri intervenționale ... – Să selecționeze adecvat pacienții pentru o procedura intervențională solicitată, prin analiza istoricului, a imagisticii, valorilor de laborator, precum și a rezultatele propuse sau așteptate în urma procedurii ... – Să identifice pacienții care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate, cum ar fi cardiologia, anestezia, chirurgia sau medicina internă ... – Să identifice factorii de risc din istoricul pacientului, examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potențiale sângerări, nefrotoxicitate, probleme cardiovasculare, tulburări de respirație, sau reacții adverse la medicamente în timpul sau dupa procedura ... – Să obțină consimțământul, dupa prezentarea procedurii către pacient, inclusiv o discuție legată de riscuri, beneficii și opțiuni terapeutice alternative ... – Să aleagă metoda cea mai potrivită pentru o procedură intervențională ... – Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic ... – Să folosească tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului ... – Să supravegheze și să învețe personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale ... – Să prescrie/indice în condiții de siguranță medicația pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională (în colaborare cu medicul ATI) ... – Să gestioneze corect pregătirea pre-procedurală, inclusiv tratamentul antibiotic, evaluarea coagulării și rehidratarea intravenoasă pentru diferitele intervenții radiologice ... – Să gestioneze corect monitorizarea pacientului în timpul intervenției radiologice și să recunoască anomaliile și semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atenție/tratament imediat în timpul procedurii ... – Să gestioneze corect îngrijirile ulterioare, după diferitele tipuri de intervenții radiologice vasculare/non-vasculare, inclusiv să cunoască complicațiile, toaleta cateterului și urmărirea pacientului ... – Să gestioneze sedarea și analgezia în timpul procedurilor intervenționale complexe ... – Să reducă expunerea accidentală la sânge și derivate în sala de radiologie intervențională ... – Să fie conștient de propriile limite și să indice momentul când este necesar să fie asistat în procedurile intervenționale ... – Să gestioneze eficient coordonarea situațiilor de urgență generate de și/sau în timpul procedurilor de radiologie intervențională ... – Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, cu scopul de a explica rezultatul procedurii intervenționale ... – Să fie activ la conferințele multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri de radiologie intervențională ... ... ... VI. Radiologia musculoscheletală (a aparatului locomotor) (6 luni)1. Abilități practice– Să realizeze examinări ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afecțiuni comune ... – Să planifice examinarea CT a pacienților cu afecțiuni musculo-scheletale și să adapteze protocolul conform situației individuale, cu cea mai mică doză de iradiere rezonabilă, conform principiului ALARA ... – Să planifice examinarea IRM a pacienților cu afecțiuni musculoscheletale și să adapateze protocolul situației individuale ... – Să realizeze postprocesarea imaginilor achiziționate, incluzând reformatări multiplanare (MPR) și maximum intensity projections (MIP) ... – Să realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulară sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor ... – Să aleagă cea mai utilă metodă imagistică de examinare în concordanță cu situația clinică dată ... – Să aleagă cel mai potrivit mediu de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu tehnica imagistică utilizată și cu problema musculoscheletală investigată ... – Să realizeze studii funcționale, dinamice ale articulațiilor și coloanei vertebrale ... – Să realizeze o poziționare corectă la radiografii pentru coloana vertebrală și extremități, inclusiv incidente speciale ... – Să realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal ... – Să realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, în cazuri ușoare. ... – Să observe și/sau să realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal în cazuri mai complexe ... – Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, conform principiului ALARA ... – Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, în privința rezoluției spațiale și a utilizării potențiale a contrastului intravenos ... – Să realizeze injectarea intraarticulară de substanță de contrast, inclusiv în șold, umăr sau articulația pumnului, în vederea realizării artro-RM sau artro-CT ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere discografii, injecții interfatetare articulare și vertebroplastii ... – Să realizeze cu încredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzând reformatări multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) și imagini de fuziune ... ... 2. Competențe și atitudini– Să poată judeca/justifică examinările imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal. ... – Să aleagă cea mai potrivită metoda pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal ... – Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat al acestuia înaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal ... – Să aleagă parametrii optimi de examinare pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – Să aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii și CT în cazul examinărilor musculoscheletale ... – Să creeze protocoale imagistice pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal ... – Să creeze protocoale imagistice pentru examinările IRM ale sistemului musculoscheletal ... – Să supervizeze și să învețe presonalul tehnic pentru a obține imagini potrivite sistemului musculoscheletal ... – Să interpreteze și să raporteze radiografii, ecografii și sub supraveghere rezultatele examinărilor CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – Să își cunoască propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de ajutor în interpretarea și raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal. ... – Să identifice caracterele urgente/neobișnuite în examinările musculoscheletale și să le comunice la timp ... – Să comunice cu pacienții și rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice ... – Să participe și să realizeze sub supraveghere ședințe multidisciplinare ce implică și afecțiunile sistemului musculoscheletal ... – să justifice cu încredere studiile imagistice și/sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal ... – să aleagă cu încredere cea mai bună metodă pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal ... – să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat înaintea examinărilor imagistice sau procedurilor intervenționale ale sistemului musculoscheletal. ... – să aleagă cu încredere parametrii optimi pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – să aplice cu încredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și CT ... – să creeze protocoale și proceduri operative pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal, incluzând administrarea corespunzătoare a contrastului intravenos, poziționarea, rezoluția temporală și spațială ... – să supervizeze și să învețe personalul tehnic pentru asigurarea obținerii unor imagini corespunzătoare ale sistemului musculoscheletal ... – să judece cu încredere calitatea examinărilor imagistice ale sistemului musculoscheletal și să propună strategii pentru îmbunătățirea calității imaginii ... – să interpreteze cu încredere radiografii, ecografii, studii osteotomodensitometrice, examinări CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – să interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular în concordanță cu standardele internaționale (RECIST, WHO) aplicabile situației particulare ... – să realizeze propriile limitări și să identifice când este potrivit să ceară asistența în intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale ... – să identifice situațiile urgente și/sau descoperirile neașteptate din examinările musculoscheletale și să le comunice la timp și într-o manieră potrivită ... – să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate ... – să participe la conferințele multidisciplinare și ședințele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal ... ... ... VII. Radioimagistica senologică (3 luni)1. Abilități practice– Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți ... – Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei și structurilor asociate ... – Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică ... – Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) și biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic ... – Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație) în cazul abceselor mamare ... – Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare ... – Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta ... – Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora până la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening) ... ... 2. Competențe și atitudini– Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecțiunilor mamare pentru diferite indicații clinice ... – Să justifice și să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic și/sau procedurile intervenționale în patologia mamară, inclusiv minimizarea iradierii în mamografie și alegerea parametrilor optimi pentru mamografie, ecografie și RM mamară ... – Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzând curbe de încărcare cu contrast, imagini de substracție la RM ... – Să comunice și să explice pacientului indicațiile, modul de efectuare și riscurile manoperelor intervenționale, în vederea obținerii consimțământului informat ... – Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obținerea unor imagini de calitate optimă ... – Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare și să aplice procedurile de control al calității ... – Să interpreteze și să formuleze rezultate de mamografie, ecografie mamară și RM mamară, conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR, BI-RADS(r)); această competență va fi obținută în urma efectuării și elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani), a cel puțin 800 mamografii, 500 ecografii mamare, 50 de examinări prin RM și a 50 de manopere intervenționale ... – Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretarea și formularea rezultatelor ... – Să comunice cu pacienții și cu rudele în drept ale acestora, să le comunice și să le explice rezultatele radio-imagistice în caz de patologie mamară ... – Să recunoască leziunile urgente sau neașteptate în toate tipurile de examinări mamare și să le comunice la timp și corespunzător ... – Să participe activ și să prezinte lucrări științifice, sub supervizare, la conferințe multidisciplinare și în comisii de specialitate pentru afecțiuni ale sânului ... – Să recunoască și să respecte rolul și reponsabilitățile celorlalți membri ai echipei de imagistică a sânului și ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare, să fie membru integrat al echipei în planificarea investigațiilor, tratamentului și evaluării rezultatelor acestuia ... ... ... VIII. Radiologie pediatrică (6 luni)1. Abilități practice– Organizarea și supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT și IRM pentru nou-născuți, sugari și copii. ... – Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari și copii. ... – Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix ... – Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. ... – Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți ... – Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale ... – Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării în funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA) ... – Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării în funcție de situațiile individuale și de vârsta pacientului, și luând de asemenea în considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesității sedării și potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase ... – Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând: reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă (MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară ... ... 2. Competențe și atitudini– Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Comunicarea cu pacientul și cu părinții/tutorii acestuia în vederea obținerii consimțământului informat, înainte de procedurile diagnostice și intervenționale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii, ecografii și Doppler, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și examinări CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, cu o atenție specială asupra reducerii dozei de iradiere ... – Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale și vertebrale, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, precum și a necesității sedării. Supervizarea și instruirea personalului pentru a asigura obținerea unor imagini corespunzătoare, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Aprecierea corectă a calității examinărilor imagistice la sugari, copii și adolescenți și elaborarea de strategii pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor ... – Interpretarea corecta și elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii, ecografii, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Interpretarea investigațiilor oncologice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți în acord cu standardele internaționale (RECIST, SIOPEN, OMS) aplicabile situațiilor specifice ... – Aprecierea propriilor limite și conștientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Recunoașterea corectă a unei situații de urgență și/sau a apariției unor aspecte neașteptate în cursul investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și comunicarea acestui fapt intr-un mod adecvat și în timp util ... – Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor. ... – Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice și de oncologie pediatrică, precum și realizarea de prezentări la aceste întâlniri. ... ... ... IX. Imagistică hibridă (2 luni)1. Cunoștințe ... 2. Abilități ... ... X. Modulul opțional (4 luni)– la alegere, oricare din modulele II - IX ... – se urmărește consolidarea competențelor și abilităților practice aferente modulului care este repetat ... – activitatea practică aferentă acestui modul reprezintă proporția pentru 4 luni a activității practice aferente modulului care este repetat. ... ... Program de desfășurare a stagiilor practice în cadrul pregătirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicală În acord cu programa de pregătire în specialitate - revizie 2 iulie 2016 PROIECT FIȘĂ POST REZIDENȚI RADIOLOGIE IMAGISTICĂ MEDICALĂ Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/20091. În anul I de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: ... 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: ... PROIECT
1. Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate - Vol I, Vol II, Ed. Medicala București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8 ...
1. World Health Organization Geneva, International Clasification of Functioning, Disability and Health 2001- tradus în limba română ... 2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006. ... 3. World Report on Disability - tradus în limba română, WHO 2011 ... 4. Meyer T, Gutenbrunner C, Bickenbach J, Ciesa A, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategy. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):765-9. (PMID: 21826389) ... 5. Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1]) ... 6. Gutenbrunner C, Meyer T, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of Physical and Rehabilitation Medicine. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):760-4. (PMID: 21874211) ...
I. Tematică.1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare. ... 2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor. ... 3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare. ... 4. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului). ... 5. Tulburări de creștere. ... 6. Inegalități ale membrelor inferioare. ... 7. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. ... 8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii. ... ... II. Obiective educaționale ... III. Rezultate așteptate ...
I. Tematica.1. Radiologia convențională a sistemului neuro-musculo-scheletal. ... 2. Tomografia computerizată a sistemului neuro-musculo-scheletal. ... 3. Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM) a sistemului neuro-musculo-scheletal. ... 4. Substanțele de contrast. ... 5. Informatica imagistică. ... 6. Noțiuni de Imagistică moleculară (PET, etc). ... 7. Noțiuni de Radioprotecție. ... 8. Noțiuni de Radiologie Intervențională. ... ... II. Obiective educaționale. ... III. Rezultate așteptate: ...
I. Tematică.I. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... ... II. Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de Bioetică ... III. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) ...
1. Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 2015 ... 2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol. 42, No. 4, 2006. ... 3. Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I ... 4. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO 2001. ... 5. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011. ... 6. Alexander M, Matthews D. Pediatric Rehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2010. Demos Medical. ... 7. Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 2014 ... 8. Teleki N. et al. Cura Balneoclimatică în România. Ed. Sport Turism. 1984 ... 9. Sbenghe T. Kinesiologie - Știința Mișcării. Ed. Medicală, 2002 ... 10. Ionescu R. Esențialul în Reumatologie. Ed. Amaltea 2007 ...
... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): ... ... 2.2. Drepturi ... 2.3. Obligații– Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate ... – Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității ... – Să obțină acordul informat al pacientului ... ... 2.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist: ... 2.5. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist: ... ...
1. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 17 1/2 luni = anii III, IV și V ... 2. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ - 5 luni (anul IV sau V) ... 3. ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni (anul IV sau V) ... 4. ELECTROMIOGRAFIE - 2 luni (anul IV sau V) ... 5. IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 2 luni (anul I sau II) ... 6. NEUROLOGIE - 5 luni (anul II sau III) ... 7. CARDIOLOGIE - 3 luni (anul II sau III) ... 8. REUMATOLOGIE - 2 luni (anul II sau III) ... 9. CHIRURGIE PLASTICĂ - 2 luni (anul II sau III) ... 10. ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE- 2 luni (anul II sau III) ... 11. PNEUMOLOGIE - 2 luni (anul II sau III) ... 12. GERIATRIE - 2 luni (anul II sau III) ... 13. NEUROCHIRURGIE - 2 luni (anul II sau III) ... 14. MEDICINĂ SPORTIVĂ - 1 lună (anul II sau III) ... 15. BIOETICĂ - 2 săptămâni (anul V) ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTToate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1. Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni
1.1. Introducere în sănătatea publică: ... 1.2. Demografie: ... 1.3. Evaluarea poverii bolilor: ... 1.4. Morbiditate, incidența, prevalența ... 1.5. Calitatea vieții ... 1.6. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: ... 1.7. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează ...
1.8. Introducere în sănătatea publică ... 1.9. Demografie ... 1.10. Morbiditate ... 1.11. Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații ... 1.12. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează ...
... 2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) - 45 ore curs
2.1. Tipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate ... 2.2. Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate și tipuri de indicatori ... 2.3. Evaluarea nevoii de servicii de sănătate ... 2.4. Evaluarea calității serviciilor de sănătate. Dimensiunile calității serviciilor de sănătate. ... 2.5. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. ... 2.6. Pretestarea metodologiei ... 2.7. Planul de lucru ... 2.8. Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate ...
2.9. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate ... 2.10. Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor ... 2.11. Întocmirea listei de variabile ... 2.12. Întocmirea protocolului de cercetare - elemente de bază ... 2.13. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu) ... 2.14. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor ... 2.15. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ...
4.1. Introducere în Epidemiologie ... 4.2. Noțiuni de morbiditate ... 4.3. Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice ... 4.4. Epidemiologie descriptivă ... 4.5. Studii analitice ... 4.6. Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică ...
4.7. Analiza morbidității într-o populație ... 4.8. Analiza datelor de morbiditate din sistemul informațional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populație ... 4.8. Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu ecologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu ... 4.9. Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic ... 4.10. Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic ... 4.11. Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic ...
... 5. MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE - 2 luni
5.1. Cadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate ... 5.2. Ciclul de viață al unui proiect ... 5.3. Faza de identificare a proiectului - analiza de situație, tipuri de tehnici ... 5.4. Metode de identificare și de prioritizare în sănătate ... 5.5. Arborele de probleme ... 5.6. Scopul și obiectivele proiectului - definiții, tipuri de obiective, exemple, caracteristici, arborele de obiective ... 5.7. Planificarea operațională a proiectului - instrumente ... 5.8. Resursele umane în proiect ... 5.9. Bugetul proiectului - elemente, modalități de alcătuire, reguli generale ... 5.10. Evaluarea proiectelor - scop, caracteristici, tipuri de evaluare ... 5.11. Programele naționale de sănătate - cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe ...
5.12. Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici ... 5.13. Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații ... 5.14. Realizarea unui arbore de probleme ... 5.15. Realizarea unui arbore de obiective ... 5.16. Realizarea planificării operaționale a unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect ... 5.17. Proiectarea și monitorizarea bugetului unui proiect ... 5.18. Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect ... 5.19. Stabilirea metodologiei de evaluare a unui proiect ... 5.20. Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelor specifice ale finanțatorului ...
... 6. MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ - 2 luni
6.1. Cadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe) ... 6.2. Legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă ... 6.3. Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umană ... 6.4. Metodologia de cercetare în medicina muncii ... 6.5. Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale ... 6.6. Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe și obligații de raportare ...
6.7. Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securitatea în muncă ... 6.8. Analiza legislației naționale privind sănătatea și securitatea în muncă ... 6.9. Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională ...
... 7. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ - 2 luni
7.1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. ... 7.2. Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane. ... 7.3. Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive. ... 7.4. Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... 7.5. Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. ... 7.6. Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. ... 7.7. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. ... 7.8. Poluarea biologică și chimică a solului: efecte asupra sănătății, mijloace de prevenire și combatere. ... 7.9. Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural. ... 7.10. Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere. ... 7.11. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare. ... 7.12. Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... 7.13. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. ... 7.14. Poluarea transfrontaliere și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. ...
7.15. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... 7.16. Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect. ... 7.17. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. ... 7.18. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... 7.19. Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei. ... 7.20. Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă. ... 7.21. Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației. ... 7.22. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. ... 7.23. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... 7.24. Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară). ... 7.25. Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore. ... 7.26. Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante. ... 7.27. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. ... 7.28. Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe. ...
... 8. IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 2 luni
8.1. Cadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România. ... 8.2. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate. ... 8.3. Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat). ... 8.4. Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. ... 8.5. Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat. ... 8.6. Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar) - etiopatologie, epidemiologie, profilaxie ... 8.7. Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice) ... 8.8. Poluarea chimică a alimentelor - efecte asupra alimentelor și consumatorilor, măsuri de profilaxie. ... 8.9. Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie. ... 8.10. Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente. ... 8.11. Igiena unităților cu profil alimentar. ... 8.12. Legislația națională privind igiena alimentației ...
8.13. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. ... 8.14. Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). ... 8.15. Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici. ... 8.16. Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete. ... 8.17. Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv. ... 8.18. Principii generale de dietoterapie. ... 8.19. Analiza riscului legat de consumul de alimente. ... 8.20. Elaborarea unei intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriate public/privat). ...
... 9. COPIII ȘI TINERII - PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI STIL DE VIAȚĂ - 2 luni
9.1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară. ... 9.2. Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta. ... 9.3. Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația. ... 9.4. Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat. ... 9.5. Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. ... 9.6. Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ de grupe de vârstă: la antepreșcolari (0 - 3 ani și preșcolari (4 - 7 ani), la elevi și studenți. ... 9.7. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. ... 9.8. Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități. ...
9.9. Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. ... 9.10. Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză. ... 9.11. Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare. ... 9.12. Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. ... 9.13. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. ... 9.14. Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție. ... 9.15. Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri. ... 9.16. Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii și tineri. ... 9.17. Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară ... 9.18. Proiectarea unei intervenții de stil de viață sănătos la copii și tineri ...
... 10. EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE - 4 luni
10.1. Cadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile ... 10.2. Legislația și organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan național ... 10.3. Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile ... 10.4. Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare) ... 10.5. Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare) ... 10.6. Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare) ... 10.7. Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie) ... 10.8. Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea) ... 10.9. Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase ... 10.10. Infecții nosocomiale - particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical. ...
10.11. Sistemul informațional în bolile transmisibile ... 10.12. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase ... 10.13. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere ... 10.14. Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni ... 10.15. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu:– Tehnici de recoltare ... – Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere ... ... 10.16. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD:– Tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție: activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării) ... – Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor ... – Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor ... ... 10.17. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:– Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă ... – Măsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat ... – Urmărirea focarului epidemic până la lichidare ... ... 10.18. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă ... 10.19. Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje) ... 10.20. Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase ... 10.21. Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism ... 10.22. Plan de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical într-o organizație furnizoare de servicii medicale ... 10.23. Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă ...
... 11. ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULAȚII LA RISC - 5 luni
11.1. Dezvoltarea de strategii preventive– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică ... – Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată ... ... 11.2. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății– Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală ... ... 11.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate ... – Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți ... – Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat ... ... 11.4. Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție) ... 11.5. Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România ... 11.6. Evaluarea unui program național de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România ... 11.7. Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening ... 11.8. Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile/sub 5 ani ... 11.9. Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile/sub 5 ani ... 11.10. Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenți ... 11.11. Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații ... 11.12. Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video) ... 11.13. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu ... 11.14. Proiectarea unui studiu de analiză a calității vieții persoanelor vârstnice ... 11.15. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați ... 11.16. Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri ... 11.17. Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor ... 11.18. Proiectarea unui program de intervenție pentru combaterea violenței (orice formă de violență) ... 11.19. Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența ...
12.1. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... 12.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... 12.3. Relația medic-pacient1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate1. Drepturile pacienților (Consimțământul informat, Confidențialitatea în relația medic-pacient) ... 2. Relația medic-pacient minor ... 3. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... ... 12.3. Greșeli și erori în practica medicală1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... 12.4. Probleme etice la începutul vieții1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... 12.5. Probleme etice la finalul vieții1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... 12.6. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică, genomicp1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... 4. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 5. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică ... 6. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 7. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni1. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... ...
12.7. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... 12.8. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... 4. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 5. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 6. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... 12.9. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis, Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale) ... 12.10. Discutarea problemelor etice la începutul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... 12.11. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ...
... 13. MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL - 2 SĂPTĂMÂNI
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... 7. Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii ... 8. Politici internaționale privind acoperirea universală ... 9. Politici privind accesul la servicii în România ...
13.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... 13.11. Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din România ...
... 14. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE - 6 luni
14.1. Noțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale ... 14.2. Planificare și programare, organizare, funcția de resurse umane, conducere și control în organizațiile din sănătate ... 14.3. Stiluri manageriale ... 14.4. Procesul de luare a deciziei ... 14.5. Conflict și negociere ... 14.6. Caracteristici particulare ale organizațiilor din sănătate ... 14.7. Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS ... 14.8. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice și private ... 14.9. Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea) ... 14.10. Reglementarea sistemului de sănătate din România - cadru de referință, acte normative de bază ... 14.11. Finanțarea sistemului de sănătate în România ... 14.12. Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. ... 14.13. Metode de plată a serviciilor de sănătate ... 14.14. Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării ... 14.15. Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică) ... 14.16. Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente) ... 14.17. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor) ... 14.18. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar ... 14.19. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate ... 14.20. Integrarea în Uniunea Europeană (instituții, sistem de drept, strategii, politici și programe în domeniul sănătății publice) ... 14.21. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare ... 14.22. Comunicare (în organizație, cu pacientul) ... 14.23. Sisteme informaționale și indicatori în sănătate ... 14.24. Sistemul informațional de sănătate din România ...
1. Analiza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate ... 2. Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate ... 3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate ... 4. Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor ... 5. Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate ... 6. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu ... 7. Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate ... 8. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate ... 9. Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate ... 10. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate ... 11. Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății ... 12. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății ... 13. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital ... 14. Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate ... 15. Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții ... 16. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație ... 17. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului ... 18. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal ... 19. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă ... 20. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile ... 21. Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație ... 22. Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate ... 23. Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă ... 24. Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară ... 25. Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup ... 26. Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane ... 27. Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ ... 28. Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate ... 29. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări ... 30. Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor ...
... 15. STAGII PRACTICE - 12 luni ...
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT 4 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ1. Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei - 3 luni ... 2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate - 2 luni ... 3. Biostatistică și informatică - 2 luni ... 4. Epidemiologie generală - 3 luni ... 5. Managementul proiectelor în sănătate - 2 luni ... 6. Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională - 2 luni ... 7. Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni ... 8. Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană - 2 luni ... 9. Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni ... 10. Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) - 4 luni ... 11. Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. - 5 luni ... 12. Bioetică - 1/2 lună ... 13. Etica politicilor de sănătate la nivel populațional - 1/2 lună ... 14. Managementul serviciilor de sănătate și sociale - 6 luni ... ... 2. Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni ... Comisia Consultativă de Sănătate Publică A Ministerului Sănătății Publice, Președinte Prof. dr. Petru Armean TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTI. PROBA SCRISĂ1. Starea de sănătate a populației: factori care o influențează, modalități de măsurare, interpretarea rezultatelor. ... 2. Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode. ... 3. Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 4. Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 5. Anchete epidemiologice de tip caz/control: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 6. Anchete epidemiologice de intervenție: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 7. Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite. ... 8. Metode de cercetare a calității vieții ... 9. Epidemiologie clinică (cadru, concepte, RTC). ... 10. Medicină bazată pe dovezi (EBM). Cadru, concepte metode. ... 11. Eșantionajul: principii, scheme de eșantionaj, avantaje, limite. ... 12. Natalitatea și fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 13. Mortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalității, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 14. Mortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire și combatere bazate pe noțiunea de risc, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 15. Morbiditatea și consecințele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate, circuitul informațiilor. ... 16. Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare; evaluarea calității probelor de screening. ... 17. Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode. ... 18. Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate: metode. ... 19. Educația pentru sănătate: principii, metode, forme; atribuțiile serviciilor de sănătate. Marketingul social. ... 20. Teoria și practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienții). ... 21. Strategiile preventive: abordări, avantajele și limitele diferitelor metode. ... 22. Sănătatea copiilor și tinerilor: conținut, probleme prioritare, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 23. Problematica medico-socială a populației vârstnice, grupuri vulnerabile (șomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violențelor domestice, refugiați, romi etc.). ... 24. Alimentația rațională: conținut, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 25. Sănătatea mediului: probleme actuale, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 26. Sănătatea ocupațională: relațiile mediu de muncă - stare de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 27. Stilul de viață favorabil sănătății: componente, modalități de influențare. ... 28. Îngrijirile primare de sănătate: conținut, componente, unități medicale care contribuie la realizarea lor. ... 29. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată. ... 30. Modalități de finanțare a sistemelor de sănătate. ... 31. Politici și strategii de sănătate publică. ... 32. Structuri și culturi organizaționale. ... 33. Managementul calității în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic). ... 34. Managementul resurselor umane. ... 35. Principii, funcții, metode în managementul serviciilor de sănătate. ... 36. Leadership și stiluri de conducere. ... 37. Luarea deciziei, metode. ... 38. Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente). ... 39. Managementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori). ... 40. Economie sanitară (concepte, cererea și oferta, piețe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică) ... 41. Managementul financiar în sănătate. ... 42. Bioetică (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale). ... 43. Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice). ... 44. Comunicarea organizațională. ... 45. Comunicarea în echipă. ... 46. Caracteristicile epidemiologice principale și conținutul programelor de intervenție în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică (boli cardiovasculare și AVC, tumori, tuberculoza și alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor). ... 47. Drepturile omului, dreptul la sănătate și etica în sănătatea publică. ... ... II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ1. Descrierea statistică a unui ansamblu de date și sintetizarea acestuia. ... 2. * Alegerea și aplicarea unor teste de comparare statistică. ... 3. * Determinarea și interpretarea regresiei și corelației statistice. ... 4. * Măsurarea și analiza natalității și fertilității într-o populație definită. ... 5. * Măsurarea și analiza mortalității într-o populație definită. ... 6. * Metode de standardizare a datelor în sănătatea publică. ... 7. * Interpretarea funcțiilor unei tabele de mortalitate. ... 8. * Măsurarea și analiza mortalității infantile într-un teritoriu. ... 9. Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică. ... 10. * Măsurarea riscului relativ și atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice. ... 11. * Măsurarea validității și reproductibilității unor probe de screening. ... 12. Evaluarea economică a unei activități de sănătate publică. ... 13. * Evaluarea performanțelor unor servicii spitalicești. ... 14. * Evaluarea performanțelor unor servicii medicale ambulatorii. ... ... III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ ...
1. Managementul serviciilor de sănătate - Abordare prin proiecte - ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă, Universitară "Carol Davila, 2010, ISBN 978 973 708 446 0 ... 2. Mihail Gr. Marcu, Dana Galieta Mincă - Sănătate publică și management sanitar. Note de curs pentru învățământul postuniversitar - Ed. Universitară " Carol Davila ", 2003 ... 3. Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin - Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate - Ed. Universitară " Carol Davila ", 2003 ... 4. Bogdan Pana, Irina Duța și alții. - Ghid de comunicare și marketing social - Ed. Universitară " Carol Davila ", 2003 ... 5. Enăchescu D, Marcu M. Gr. - Sănătate Publică și Management Sanitar, Ed. AII. 1997 ... 6. Beaglehole R., Bonita R., Kjellstrom T. - Bazele Epidemiologiei, Ed. AII, 1997 ... 7. Vlădescu C - Managementul Serviciilor de Sănătate - Editura Expert 2000 ... 8. Vlădescu C - coordonator - Sănătate Publică și Management Sanitar - Editura Cartea Universitară, București, 2004 ...
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.2. Repartiția stagiilor raportată la anii de rezidențiat ... 1.2. Conținutul programului ... 1.3. RESPONSABILI DE PROGRAM:1.3.1. Coordonator de rezidențiat: Cadru universitar de predare din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare ale diverselor perioade de stagiu. ... 1.3.2. Coordonator de stagiu: cadru didactic universitar sau medic primar cu experiență în specialitate. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. ... ... 1.4. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR ... 1.5. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE ... ... 2. Conținutul stagiilor2.1. Stadiul de Chirurgie generală ... 2.2. Stadiul de chirurgie vasculară ... 2.3. Stagiul de imagistică radiologică ... 2.4. Stagiul de ecografie generală ... 2.5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni ... 2.6. Stagiul de urologie ... ...
I. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I1. Valori ale relației medic - pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic - pacient ... 2. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 3. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... ... IV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ...
... ... 4.2.1.5. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială:5 1/2 luni4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
1. Anestezia în chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facială ... 2. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații ... 3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice ... 4. Chirurgie endodontică ... 5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice ... 6. Chirurgia preprotetică și modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus-lift, transpoziția de nerv alveolar inferior, recoltarea de blocuri osoase de la nivelul cavității orale sau de la distanță) ... 7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare ... 8. Infecțiile părților moi periosoase ... 9. Tehnici curente de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.) ... 10. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative periosoase ...
1. Efectuarea de anestezii locale și loco-regionale ... 2. Extracții dentare ... 3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție ... 4. Odontectomii ... 5. Rezecții apicale ... 6. Gingivectomie ... 7. Intervenții chirurgicale preprotetice în: ... 8. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase ... 9. Tehnici chirurgicale de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.) ... 10. Modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus lift și transpoziția nervului alveolar inferior) ...
... ... ... ... 4.3. Anul III4.3.1. Cuprinde:4.3.1.1. Modulul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical:4.3.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist ... 2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis. ... 3. Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale ... 4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională ... 5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională. ... ... ... 4.3.1.2. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni4.3.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
1. Traumatologie Stomatologică și Maxilo-Facială ... 2. Infecții ale cavității orale și cervico-maxilo-faciale ... 3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare ... 4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale ... 5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare ... 6. Patologia glandelor salivare ... 7. Patologia articulației temporo-mandibulare ... 8. Durerea în teritoriul maxilo-facial ...
... 4.3.1.2.2. Pregătire practică: ... ... ... ... 4.4. Anul IV4.4.1. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.4.1.2. Pregătire practică ... ... ... 4.5. Anul V4.5.1. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.5.1.2. Pregătire practică ... ... ... ... Prof. Dr. Alexandru BUCUR Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UMF "Carol Davila" București Membru al Academiei de Științe Medicale
1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației. ... 2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate. ... 3. Morbiditatea. ... 4. Calitatea vieții. ... 5. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: Factori biologici. Factori de mediu. Factori de stil de viață (comportamentali). Serviciile de Sănătate. ... 6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative. ...
1. Starea de sănătate: ... 2. Demografie: ... 3. Morbiditate. Calitatea vieții. ... 4. Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații. ... 5. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. ...
... 1.2. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa. ... 2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. ... 3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. ... 4. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului. ... 5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală. ... 6. Problematica medico-socială a populației vârstnice. ... 7. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. ... 8. Marketing social. ...
1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. ... 2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. ... 3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. ...
... 1.3. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
1. Tematică lecțiilor conferință:4.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 2 săptămâni4.1.1. Tematica lecțiilor conferință ... ... 4.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 1,5 luni4.2.1. Tematica lecțiilor conferință4.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecțioase - 2 săptămâni ... 4.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună ... ... 4.2.2. Tematica activităților practice pentru epidemiologie generală și specialăi. Sistemul informațional în bolile transmisibile ... ii. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase ... iii. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni. ... iv. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere. ... v. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție - activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor. ... vi. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare. ... vii. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă. ... viii. Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje). ... ix. Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase. ... x. Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism. ... xi. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile. ... ... ... ... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). ...
xii. Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale. ... xiii. Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere. ... xiv. Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare. ...
... 2. Obiective educaționale.– Riscul profesional. ... – Noțiuni de toxicologie profesională. ... – Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase. ... – Stresul profesional. ... – Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare ale acestora. ... ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).– Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale - legislația privind valorile limită de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare. ... ...
1. Tematica lecțiilor conferință:– Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infecțioase și parazitară, patologia sistemului nervos, tulburări neuro-comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio-vasculară, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia hepatică, patologia renală și a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburări ale funcției glandelor endocrine, tulburări imunologice, inclusiv alergice, tulburări ale reproducerii și dezvoltării umane, rolul factorilor de mediu în producerea cancerului uman. ... – Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. Prevenirea îmbolnăvirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi și promovarea sănătății prin măsuri de ordin social și prin modificarea comportamentelor nesănătoase. ... – Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului. ... – Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului). ... – Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor. ... – Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării. ... – Strategii de prevenire și control în sănătate. Evaluarea strategică a riscului și planificare: riscuri evaluate cantitativ și calitativ pentru o comunitate dată, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (criterii și tehnici). Sistemul geografic de informații de mediu și sănătate; ... – Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice. ... – Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. ... – Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane. ... – Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive. ... – Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... – Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. ... – Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. ... – Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. ... – Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. ... – Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... – Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... – Controlul produselor cosmetice. ... – Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de "oraș sănătos". Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației. ... – Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control. ... – Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sănătate, control ... – Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană. ... – Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... – Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. ... – Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. ...
– Instrumente și metode specifice de prevenire și combatere a riscurilor din mediu, planuri de urgență și intervenție precoce în catastrofe și accidente ... – Prezentare generală a elaborării și aplicării legislației sanitară și de mediu ... – Legislația Națională și Europeană: Constituția României, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Legea protecției mediului nr. 137/1995 revizuită în 2000, Legea privind asistența de sănătate publică nr. 100/1998 înlocuită cu Legea nr. 95/2006, Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Directiva nr. 91/676/CEE transpusă și aprobată prin H.G. nr. 964/2000 prevede Planul de acțiune pentru protecția apelor față de acest risc de poluare cu nitrați, Directiva CEE nr. 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman; Legea Apei nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr. 311/2004 privind completarea și modificarea Legii apei; H.G. nr. 974/2004 privind normele de aplicare și inspecție sanitară. Directiva (UE) nr. 2015/1787 a comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva nr. 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2014 privind aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, în baza art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2017 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, H.G. nr. 1.260/2012 - pentru modificarea și completarea H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al parlamentului european și al consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice. ... – Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... – Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect. ... – Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. ... – Acte normative în domeniul aerului atmosferic și standarde cu caracter tehnic. ... – Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... – Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei. ... – Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă. ... – Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației. ... – Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. ... – Acte normative în domeniul apei și standarde cu caracter tehnic. ... – Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă). Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... – Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului. ... – Acte normative în domeniul solului și standarde cu caracter tehnic. ... – Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară). ... – Acte normative în domeniul locuinței și standarde cu caracter tehnic ... – Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore. ... – Acte normative în domeniul zgomotului și standarde cu caracter tehnic ... – Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante. ... – Acte normative în domeniul radiațiilor și standarde cu caracter tehnic. ... – Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar. ... – Acte normative în domeniul medico-sanitar și standarde cu caracter tehnic ... – Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe. ... – Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată. ... – Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată. ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). ...
1. Cadrul legislativ național privind:– organizarea și funcționarea unui spital; ... – curățenia și dezinfecția ... – apa potabilă ... – deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale ... – siguranța alimentului - riscuri microbiologice ... ... 2. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc:– curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale ... – curățenia și dezinfecția blocului alimentar ... – managementul siguranței alimentului ... – dezinsecția și deratizarea ... – gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală ... – igienizarea rezervorului de apă potabilă ... – monitorizarea complianței cu igiena mâinilor ... – asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară. ... ... 3. Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):– metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini. ... – prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal. ... – prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice. ... ... 4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control. ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). ...
... 2. Obiective educaționale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire). ...
1. Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc. ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PARODONTOLOGIE1. Definiție ... 2. Durata rezidențiatului: 3 ani ... 3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni)3.B. Ordinea de rotație a stagiilor: ... ... 3.C. Barem de promovare la finalul fiecărui stagiu ... 4. Programul de activitate teoretică și practică a fiecărui stagiu ...
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDODONȚIE1. Definiție ... 2. Durata rezidențiatului: 3 ani ... 3. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat ... 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de ENDODONȚIE: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 ore ... 4.1.1.2. Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului I a rezidențiatului în endodonție1. Examenul clinic în endodonție: foaia de observație, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultație și tratament în endodonție - tehnici de utilizare. ... 2. Stabilirea planului de tratament în endodonție. Valoarea examenului radiologic în diagnostic și evaluarea tratamentului endodontic. ... 3. Stabilirea diagnosticului inflamațiilor pulpare acute și cronice și a planului de tratament în inflamațiile pulpare acute și cronice. ... 4. Realizarea accesului în spațiul endodontic - instrumentar, tehnici. ... 5. Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici. ... 6. Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal - step back și crown down. ... 7. Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal. ... 8. Managementul parodontitelor apicale acute. ... 9. Managementul parodontitelor apicale cronice. ... 10. Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare. ... ... ... ... 4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de ENDODONȚIE: 8 luni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore1. Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eșec în endodonție. ... 2. Incidente, accidente și eșecuri în tratamentul endodontic. ... 3. Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice. ... 4. Limitele tratamentului endodontic convențional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic. ... 5. Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcționale pentru dinții tratați endodontic. ... 6. Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament. ... 7. Cauzele durerii dento-parodontale și cranio-faciale. ... 8. Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale cu implicații pulpare și apicale. ... 9. Cunoașterea și prevenirea infecției de focar de origine dento-parodontală. ... 10. Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienți, inclusiv vârstnici și pacienți cu afecțiuni sistemice. ... 11. Materiale și metode de rezolvare a discromiei dinților devitali. ... 12. Noțiuni de epidemiologie a pulpopatiilor și a principiilor de sănătate publică conexe. ... ... 4.2.1.2. Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului II a rezidențiatului în endodonție1. Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv și diferențial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea intrepretării radiologice în raport cu datele examenului clinic. ... 2. Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluția simptomatologiei clinice și cu evoluția interpretată radiologic a leziunilor periapicale. ... 3. Aprecierea și managementul incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforații radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spațiul endodontic, etc. ... 4. Abordarea terapeutică a rezorbțiilor radiculare interne și externe. ... 5. Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd și prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică. ... 6. Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici și metode. ... 7. Aplicarea de tehnici și metode specifice de restaurare morfo-funcțională coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic. ... ... ... 4.2.2. Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.2.2.2. Pregătire practică ... ... 4.2.3. Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... 4.2.3.2. Pregătire practică ... ... ... 4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 ore ... ... 4.3.2. Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... ... 4.3.3. Stagiul de PEDODONȚIE: 4 luni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... ... 4.3.4. Stagiul de ORTODONȚIE: 2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... ... 4.3.5. Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni4.3.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc) ... ... III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 4.3.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore ... ... ... 4.3.6. Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii ... ... 4.3.6. Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri ... ... ... ... 5.1. Competențe generale ... 5.2. Competențe profesionale ... ENDODONȚIE 3 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
I. Tematică ore curs.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului. ... 2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern. ... 3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. ... 4. Febra la copil. ... 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. ... 6. Bronșiolita acută. ... 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații. ... 8. Diareea acută bacteriană și virală. ... 9. Constipația cronică și encoprezisul. ... 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. ... 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. ... 12. Anemiile hemolitice genetice. ... 13. Anemiile hemolitice dobândite. ... 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). ... 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. ... 16. Infecția de tract urinar. ... 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar. ... 18. Glomerulonefritele acute și cronice. ... 19. Sindromul nefrotic. ... 20. Hipertensiunea arterială la copil. ... ... II. Barem de activități practice1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc). ... 2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere. ... 3. Recoltarea de sânge capilar. ... 4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză. ... 5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător). ... 6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere. ... 7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin. ... 8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere. ... 9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului. ... 10. Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului. ... 11. Administrarea de substanțe medicamentoase: ... 12. Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere. ... ... III. Obiective și rezultate așteptate. ...
I. Tematică:1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. ... 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire). ... 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. ... 4. Cefaleea și migrena. ... 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. ... 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). ... 7. Fenomene paroxistice neepileptice. ... 8. Epilepsia. ... 9. Malformațiile SNC. ... 10. Sindroamele ataxice. ... 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroză tuberoasă, boala Sturge - Weber). ... 12. Paraliziile cerebrale. ... 13. Boli neuro-musculare. ... 14. Boli degenerative ale SNC. ... 15. Afecțiuni cerebro-vasculare. ... ... II. Barem de activități practice.1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator. ... 2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD). ... 3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management. ... 4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil. ... 5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale. ... 6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple. ... 7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope. ... 8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii. ... 9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică. ... 10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii. ... 11. Puncția lombară - noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere. ... ... III. Obiective specifice ... IV. Rezultate așteptate ...
I. Tematică ore curs.1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent. ... 2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool). ... 3. Dizabilitatea intelectuală. ... 4. Tulburările de somn la copil și adolescent. ... 5. Tulburările de alimentație. ... 6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent. ... 7. Depresia și riscul suicidar. ... 8. Tulburările de spectru autist. ... 9. Abuzul la copil și adolescent. ... 10. Tulburările psihotice. ... 11. Tulburări psihice în bolile somatice. ... 12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului. ... ... II. Barem de activități practice1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. ... 2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională. ... 3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent. ... 4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară. ... 5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați. ... 6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia. ... ... III. Obiective specifice ... IV. Rezultate așteptate ...
I. Tematică ore curs.1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). ... 2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. ... 3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor). ... 4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. ... 5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială. ... 6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală. ... 7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc. ... 8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi. ... 9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. ... 10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală. ... 11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. ... 12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic. ... 13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul. ... 14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament. ... 15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale. ... 16. Enterocolita ulcero-necrotică. ... 17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. ... 18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul. ... 19. Insuficiența renală acută la nou-născut. ... 20. Ambiguitatea genitală la nou-născut. ... 21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. ... 22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale. ... 23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală. ... 24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia. ... 25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală. ... 26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament. ... 27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. ... 28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană)